lucrare de licenta final.doc
Post on 23-Dec-2015
84 Views
Preview:
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ din
BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
LUCRARE DE LICENŢĂ
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Conf.univ dr Florian Grigore-Rădulescu
ABSOLVENT: Marcel Cristea
Bucureşti
- 2013 –
1
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ din BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
Impactul asupra mediului generat de
depozitul de deşeuri menajere .
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:Conf. Univ.dr Florian Grigore-Rădulescu
ABSOLVENT: Marcel Cristea
Bucureşti -2013 -
2
CUPRINS
INTRODUCERE :
a)Motivaţia alegerii temei ………………………………………………..4
b)Relevanţa ştiinţifică a temei …………………………………………...4
c)Importanţa lucrării de licienţă ………………………………………...4
d)Obiectivele lucrării de licienţă …………………………………………5
Cap I PROBLEMATICA DEPOZITĂRII DEŞEURILOR MENAJERE
1.1 Sistemul de gestionare integrată a deşeurilor menajere ………………….
1.2 Impactul asupra mediului a depozitării deşeurilor menajere …………...
1.3 Aspecte legislative privind depozitarea deşeurilor menajere …………...
Cap II STUDIU DE CAZ .DEPOZITUL DE DEŞEURI MENAJERE DIN
MUNICIPIUL BRĂILA
2.1 Prezentarea Municipiului Brăila .
2.2 Colectarea şi transportul deşeurilor municipale produse de populaţie şi de
agenţii economici .
2.3 Depozitul de deşeuri menajere din municipiul Brăila .
2.3.1Amplasament .
2.3.2Activităţi desfăşurate în cadrul depozitului .
2.3.3Impactul asupra mediului .
2.3.4Măsuri de diminuare a impactului .
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
3
Marcel Cristea Introducere
INTRODUCERE
Pe măsură ce omul a înţeles că este parte din natură şi că resursele Terrei sunt limitate,
dar mai ales că această planetă funcţionează ca un sistem şi că dereglările produse într-un
compartiment se transmit în întreg circuitul, a crescut interesul şi preocuparea pentru
protecţia mediului înconjurător la toate nivelurile societăţii umane.
Începând din anii '70, au aparut primele semnale, tot mai vizibile, ale dereglărilor apărute
la nivel global: subţierea stratului de ozon, modificările climatice, ploile acide, poluarea
apelor, a aerului şi a solului.
În acest context, pregătirea de specialişti cu înaltă calificare în domeniul Protecţiei
calităţii mediului este esenţială în vederea identificării, înţelegerii şi gestionării
sustenabile a problemelor de mediu cu care ne confruntăm.
a ) Motivaţia alegerii temei
Lucrarea de Licenţă abordează problematica deşeurilor menajere/municipale din
perspectiva dezvoltării durabile, prin integrarea principiilor şi conceptelor abordării
holiste în managementul integrat al deşeurilor.
. În prezenta lucrate termenul de “deseuri municipale” desemnează atât deşeurile
menajere cât şi deşeurile voluminoase colectate separat şi deşeurile rezultate de la
curăţirea spaţiilor publice (deşeuri din parcuri, din pieţe, deşeuri stradale), colectate de
operatorii de salubritate. În structura deşeurilor municipale din România, cea mai mare
pondere o au deşeurile menajere (circa 81%).
b) Relevanţa ştiinţifică a temei.
Scopul general al studiului este creşterea eficienţei sistemului de management al
deşeurilor menajere, prin utilizarea metodelor de alegere a alternativelor gestionării
deşeurilor conform principiilor dezvoltării durabile .
Deşi dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor precum şi creşterea generală a
nivelului de trai al populaţiei, este însotită de producerea unor cantităţi din ce în ce mai
mari de deşeuri .
Întreruperea circuitului infinit al vieţii şi înlocuirea lui cu procese liniare, unele total
independente, instituite de om, generatoare de produse finale inutile, ce se adună în
4
cantităţi tot mai mari cu efecte tot mai periculoase asupra calităţii mediului înconjurător,
întâlnite sub formă de deşeuri, reziduri, dejecţii este un fenomen deja vizibil.
Marcel Cristea Introducere
Toate aceste acţiuni care au drept urmare ruperea echilibrului ecologic, ce pot
produce daune sănătăţii, liniştii şi stării de confort a oamenilor ori pagube economiei,
prin modificarea calităţii factorilor de mediu sau creaţi prin activităţi umane, înseamnă
poluarea mediului înconjurător.
c) Importanţa lucrării de licenţă .
Lipsa de informare a făcut ca mulţi oameni de bună credinţă să persiste în acţiuni
care provoacă daune mediului înconjurător, nedându-şi seama că ei înşişi aveau o
contribuţie negativă în acest sens. Schimbările aduse mediului înconjurător a fost adesea
lente şi foarte greu de sesizat, deşi unele dintre ele aparent neînsemnate, au provocat
daune ireversibile, ca de pildă folosirea pe scară largă a unor pesticide, poluarea cu
mercur, utilizarea unor substanţe periculoase precum azbestul. Toate acestea, acumulate
şi diversificate în timp, pun tot mai pregnant în faţa societăţii o problemă nouă, deosebit
de importantă şi de acută – protecţia mediului înconjurător, adică atât a biosferei, cât şi a
interacţiunilor acesteia cu celelalte elemente ale naturii sau create de om.
Creaţie a naturii, omul a acţionat asupra acesteia transformând-o în interesele sale şi
devenind totodată creator al mediului său de viaţă, activitate ce a determinat, în paralel şi
dezvoltarea inteligenţei sale. Prin capacitatea sa de a descoperi, inventa şi crea, s-a
dovedit apt să realizeze modificări ample şi rapide, chiar explosive, asupra naturii, să
transforme mediul înconjurător în favoarea sa şi a semenilor săi putând provoca însă şi
daune incalculabile când a acţionat în mod abuziv, iraţional, fără să-i cunoască legile şi
fără respectarea riguroasă a acestora. Fără procesele biologice, care au loc în natură de
mii de milenii, nu am avea nici hrană, nici petrol, nici cărbune.
Au apărut fenomene noi şi numeroase legate de acţiunea omului asupra naturii,
exercitată nu întotdeauna în deplină cunoştinţă a urmărilor imediate, şi mai ales
îndepărtate, atrase de acţiunea legilor de autoreglare ale fiecărui ecosistem în parte, ale
ecosistemului global – biosfera.
De fapt, prin poluare se înţelege orice acţiune prin care omul degradează natura.
Toate problemele calităţii derivă din potenţialul natural al mediului de a suporta, fără
dereglări importante, anumite forme şi intensităţi de presiune umană. Astfel, orice tip de
mediu poate fi caracterizat printr-un câmp de toleranţă ale cărei limite sunt date de starea
5
sa naturală şi un câmp de împrăştiere, reprezentând diferite intensităţi ale impactului
uman.
Marcel Cristea Introducere
Impactul antropic asupra mediului reprezintă orice efect direct sau indirect al unei
activităţi umane definită într-un anumit teritoriu, care produce o schimbare a sensului de
evoluţie, a stării de calitate a ecosistemului, schimbare ce poate afecta sănătatea omului,
integritatea mediului, al patrimoniului cultural sau al condiţiilor socio-economice.
D) Obiectivele lucrării de licenţă
Obiectivele lucrării de licentă au fost:
Evaluarea aplicabilităţii şi limitelor abordării holiste în managementul deşeurilor
menajere.
Definirea şi evaluarea unor criterii de fundamentare a alternativelor de gestionare a
deşeurilor menajere.
Studiile privind managementul integrat al deşeurilor pentru o localitate, judeţ, regiune au
un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor. Principalul lor scop este
acela de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de gestionare a acestora. Detaliind
studiile privind managementul integrat al deşeurilor trebuie să analizeze şi să prezinte
cadrul de planificare pentru următoarele aspecte:
- conformarea cu politica de deşeuri şi atingerea ţintelor propuse :
studiile privind managementul integrat al deşeurilor constituie instrumente importante
care contribuie la implementarea politicilor şi la atingerea ţintelor stabilite în domeniul
gestionării deşeurilor.
-stabilirea capacitaţilor suficiente şi caracteristice pentru gestionarea deşeurilor: studiile
privind managementul integrat al deşeurilor trebuie să prezinte fluxurile şi cantităţile de
deşeuri care trebuie colectate, tratate,valorificate şi/sau eliminate.
Mai mult, trebuie să contribuie la asigurarea de capacităţi şi moduri de colectare, tratare,
valorificare şi/sau eliminare a deşeurilor în funcţie de deşeurile care trebuie gestionate.
controlul măsurilor tehnologice: prezentarea fluxurilor de deşeuri asigură identificarea
zonelor în care sunt necesare măsuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea
anumitor tipuri de deşeuri.
-prezentarea cerinţelor economice şi de investiţie: studiile privind managementul
integrat al deşeurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerinţelor financiare
pentru operarea schemelor de colectare reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor. Pe
6
această bază, pot fi determinate necesităţile pentru investiţiile în instalaţii de reciclare,
tratare şi eliminare a deşeurilor.
Marcel Cristea Cap I
CAP I PROBLEMATICA DEPOZITĂRII DEŞEURILOR MENAJERE
1.1 SISTEMUL DE GESTIONARE INTEGRALĂ A DEŞEURILOR MENAJERE
Problemele cu care se confruntă gestionarea deşeurilor în România pot fi sintetizate
astfel:
-depozitarea pe teren descoperit este cea mai importantă cale pentru eliminarea
finală a acestora
- depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile (în apropierea
locuinţelor, a apelor de suprafată sau subterane, a zonelor de agrement);
- depozitele de deşeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecţia mediului,
conducând la poluarea apelor şi solului din zonele respective;
- depozitele actuale de deşeuri, în special cele orăşeneşti, nu sunt operate
corespunzător: nu se compactează şi nu se acoperă periodic cu materiale inerte în
vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute; nu există un control
strict al calităţii şi cantităţii de deşeuri care intră pe depozit; nu există facilităţi pentru
controlul biogazului produs; drumurile principale şi secundare pe care circulă utilajele
de transport deşeuri nu sunt intreţinute, mijloacele de transport nu sunt spălate la
ieşirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevăzute cu împrejmuire, cu intrare
corespunzatoare şi panouri de avertizare.
- terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate, care
nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole; la ora actuală, în România, peste 12000 ha
de teren sunt afectate de depozitarea deşeurilor menajere sau industriale;
- colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectuează neselectiv; ele ajung pe
depozite ca atare, amestecate, astfel pierzându-se o mare parte a potenţialului lor util
(hârtie, sticla, metale, materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deşeurilor necesită adoptarea
unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu.
Respectarea acestor măsuri trebuie sa facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor
de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor.
7
Marcel Cristea Cap I
1.2 IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A DEPOZITĂRII DEŞEURILOR
MENAJERE
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri menajere , în
ordinea în care sunt percepute de populatie, sunt:
- modificări de peisaj şi disconfort vizual;
- poluarea aerului;
- poluarea apelor de suprafaţă;
- modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
învecinate.
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de
evidentă în zona depozitelor actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte.
Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie
la poluarea acestora cu substante organice şi suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitrţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltraţiile din
depozite, cat şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare,
fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de
“dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează
perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologică şi
postmonitorizare (15-20 ani).
În termeni de biodiversitate, un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 specii/ha, fără a considera şi populţia
microbiologică a solului. În plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifică în
sensul că:
- în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;
- unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care işi găsesc hrana în
gunoaie (şobolani, ciori).
8
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării
depozitului,reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice
Marcel Cristea Cap I
nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial, evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deşeurilor menajere
facilitează înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora: insecte,
şobolani,ciori,câini,vagabonzi.
Un aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate
împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere
chimic şi biologic, recuperarea lor este dificilă.
1.3 ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND DEPOZITAREA DESEURILOR
MENAJERE
Aderarea României la Uniunea Europeană impune, pe lângă alinierea la legislaţia de
mediu, şi necesitatea rezolvării modului de eliminare a gunoaielor, prin realizarea unor
depozite ecologice de deşeuri municipale. Plecând de la acest deziderat, precum şi de la
faptul că cele mai multe gropi de gunoi sunt ocupate înproporţie de 80–90%, în ţara
noastră s-a pus, în ultimii ani, problema proiectării şi realizării unor depozite de deşeuri
orăşeneşti, în conformitate cu normele de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.
Cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor în ţara noastră îl
constituie, în momentul de faţă, Hotărârea Guvernului nr.162/2002 privind depozitarea
deşeurilor. „Reglementarea acestei activităţi are drept scop prevenirea sau reducerea pe
cât posibil a efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafaţă,
subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de seră, precum şi a oricărui risc pentru
sănătatea populaţiei, pe întreaga durată de viaţă a depozitului, cât şi după expirarea
acesteia” (art.2). Între prevederile acestei legi, un loc important este acordat realizării
unor obiective în următorii ani, în special în legătură cu reducerea cantităţii de deşeuri
biodegradabile, care, prin eliminarea de metan, contribuie la poluarea atmosferei şi la
creşterea efectului de seră (art.5, pct.2). Pe linia scăderii numărului de depozite de
deşeuri, reţine atenţia prevederea conform căreia, pentru localităţile cu o populaţie mai
mică de 20 000 de locuitori, trebuie să se realizeze câte un depozit care să deservească
mai multe astfel de localităţi (art.8, pct.2).
9
Marcel Cristea Cap I
Totodată, în cadrul anexelor care însoţesc legea sunt cuprinse precizări importante
privind cerinţele generale pentru toate clasele de depozite, criteriile şi procedurile de
acceptare a deşeurilor în depozite, precum şi procedurile de control şi urmărire a
depozitelor de deşeuri menajere.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor este elaborat în bază prevederilor
legislaţiei europene şi naţionale în domeniu – Council Directive 75/442/EEC on waste,
Council Directive 91/156 amending Directive 75/442/EEC on waste, Council Directive
91/689/EEC on hazardous waste, transpuse în legislaţia românească prin Ordonanţa de
Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin
Legea 426/2001.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor se aprobă prin hotărâre de guvern şi se
revizuieşte o dată la cinci ani.
Începând cu anul 1993 a fost creată, în urma unui contract între Ministerul Mediului
şi Gospodăririi Apelor şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare privind Protecţia Mediului ,
bază de date privind generarea şi gestionarea deşeurilor la nivel naţional. Datele se referă
atât la deşeurile industriale, cât şi la deşeurile menajere.
Din 1999, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantităţile de
deşeuri s-a făcut în conformitate cu Hotărârea de Guvern 155/1999. Acesta hotărâre a
introdus obligativitatea agenţilor economici de a-şi ţine evidenţa deşeurilor, de a le
raporta la cererea autoritarilor judeţene de mediu (APM) şi de a le clasifica conform
cerinţelor europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor).
În anul 2002 această hotărâre a fost abrogată prin Hotărârea de Guvern 856/2002 care
a introdus totodată noua Listă de deşeuri, inclusiv deşeurile periculoase. De asemenea,
România raportează date privind deseurile din 1995 către sistemul de raportare la
EUROSTAT şi la Agenţia Europeana de Mediu (prin reţeaua EIONET).
Datele culese prin sistemul de raportare sunt necesare pentru a putea analiza şi
determina modalităţile cele mai eficiente şi eficace de gestionare a deşeurilor pe diferite
zone .
10
Marcel Cristea Cap II
CAP II STUDIU DE CAZ. DEPOZITUL DE DEŞEURI MENAJERE DIN
MUNICIPIUL BRĂILA
2.1 PREZENTAREA MUNICIPIULUI BRĂILA
Mnunicipiul Brăila se află situat în Sud – Est-ul României, în Câmpia Română,
judeţul Brăila se întinde peste 4765,8 km pătraţi. Reşedinţă de judeţ, oraşul Brăila, unul
dintre cele mai mari porturi româneşti este situat la 200 de km NE de Bucureşti. Brăila se
situează la 45º16’17” latitudine nordică şi 27º58’33” longitudine estică, având ca judeţe
vecine la Nord: Galaţi, Nord-Vest: Vrancea; Buzău în Vest; Ialomiţa în Sud; Constanţa în
Sud – Est şi Tulcea în Est.
La graniţa de Nord, judeţul Brăila cuprinde o parte din râul Siret, în timp ce în
partea de Sud se află Câmpia Bărăganului. La vest se află o mică parte din Câmpia
Buzăului, iar la Est se întinde Insula Mare a Brăilei. Reţeaua hidrografică a Brăilei constă
în primul rând din Dunăre, împreună cu braţele Măcin (96 km), Cremenea (70 km) şi
Vâlciu (40km), şi râurile Siret (47 km),Buzău (141 km) şi Călmăţui (70 km). Judeţul
Brăila este împânzit cu lacuri,specifice de asemenea zonei de câmpie. Cel mai cunoscut
dintre acestea este Lacu Sărat, renumit şi de aceea vizitat, pentru calităţile sale
balneoterapeutice datorate apelor mineralizate şi nămolului sapropelic. De acelaşi tip sunt
lacurile Câineni şi Movila Miresii în timp ce lacurile Ianca, Măxineni şi Jirlău sunt
amenajate pentru pescuit. Zona lacului Blasova este o mică staţiune turistică, cu locuri
superbe, care oferă condiţii optime de pescuit, amplasată în Insula Mare a Brăilei cea mai
mare exploataţie agricolă din Europa, recunoscută pentru terenul arabil adecvat
practicării unei agriculturi performante.
2.2 COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL DESEURILOR MUNICIPALE
PRODUSE DE POPULATIE ŞI DE AGENŢII ECONOMICI
Municipiul Braila, deţine un depozit de deşeuri menajere si industriale asimilabile
acestora situat in localitatea Muchea.
11
Marcel Cristea Cap II
Depozitul ecologic este construit şi exploatat în conformitate cu prevederile H.G.
162/2002 privind depozitarea deşeurilor şi a normativului tehnic privind depozitarea
deseurilor aprobat prin Ordinul nr. 1147/2002.
Salubrizarea menajera
Activitatea de salubrizare menajera cuprinde :
a) colectarea şi transportul gunoiului menajer de la populaţie
b) colectarea şi transportul gunoiului de la agenţii economici
Colectarea şi transportul gunoiului menajer de la populatie se face zilnic,în baza
graficului avizat de Direcţia de Sănătate Publică si aprobat de Primaria municipiului
Brăila.Pentru optimizarea activităţii, suprafata municipiului a fost împărţită în 3 sectoare
(zone distincte în care îşi desfasoară activitatea câte un operator de salubrizare).
Colectarea şi transportul gunoiului de la agenţii economici se face conform graficelor
întocmite pe baza prevederilor contractuale.
Colectarea deşeurilor se face în pubele din plastic (europubele) cu capacitatea de 120 l
şi 240 l, pubele metalice cu capacitatea de 1,1 mc şi containere cu capacitatea de 4 mc.
Salubrizarea stradală
Activitatea de salubrizare stradală se execută de catre operatorii de salubrizare în
baza unui contract de prestări servicii încheiat cu Unitatea Administrativ Teritorială a
Municipiului Braila. Măturatul de bază, măturatul de întretinere cât şi celelalte lucrări de
salubizare stradală se efectuează în baza unui grafic elaborat pe strazi, stabilit în Caietul
de Sarcini la organizarea licitatiei. Pentru menţinerea curăţenie stradale, în locurile de
agrement, de recreere, pe aliniamentele stradale sunt amplasate coşuri stradale pentru
depozitarea deşeurilor. Se va avea în vedere şi necesitatea amplasării, în special în pieţele
publice şi în locurile destinate spectacolelor,a unor coşuri stradale pentru precolectarea
selectivă a deşeurilor.
12
În municipiul Brăila işi desfaşoară activitatea urmatorii operatori de salubritate ;
Marcel Cristea Cap II
13
Marcel Cristea Cap II
DEPOZITUL DE DEŞEURI MENAJERE DIN MUNICIPIUL BRĂILA
2.3.1 AMPLASAMENT
Depozitele de deşeuri menajere reprezintă un factor major de disconfort pentru locuitori.
Acesta este motivul pentru care amplasamentul D.E.D.M.I. Brăila a fost ales la distanţa
de 2 Km de comuna Muchea şi 14 Km faţă de oraş. Distanţa de amplasare respectă
limitele minime de protecţie a obiectivelor economice şi sociale existente.
Caracteristici ale depozitului ecologic de deşeuri menajere – D.E.D.M.I.
Brăila
Drumul de acces: face legatura din DJ 2002 Brăila – Focşani pâna la intrarea în depozit ,
avand o latime de 7,0 m
14
Marcel Cristea Cap II
Intrare D.E.D.M.I. Braila Etapa I : s-a realizat prima celulă de depozitare cu sistemul de impermeabilizare , drenaj
şi evacuare gaze de fermentare, precum şi a tuturor dotărilor şi lucrărilor de utilităţi strict
necesare funcţionării şi exploatării corecte a depozitului.
Etapele II-IV: înainte de saturarea primei celule se va executa celula II impreună cu
sistemele de impermeabilizare, drenaj şi evacuare gaze de fermentare aferente, urmând ca
restul celulelor sa se execute în aceleasi conditii.
Suprafaţa totală a depozitului este de 18,085 ha din care pentru realizarea celor 4 celule
sunt alocate 11,92 ha., în prezent funcţionând I celulă, urmând ca în momentul în care
aceasta se va umple în proporţie de 75% să se înceapă construirea celulei următoare.
Cantitatea medie de deşeuri eliminată anual este de aprox. 70000 t. Astfel, se
preconizează ca până la sfârşitul anului 2008 să se atingă capacitatea maximă de
depozitare urmând a se proceda la închiderea celulei.
Depozitul ecologic cuprinde 4 celule, numerotate conform planului de situaţie (de la est
la vest)având urmatoarele caracteristici:
- celula I: suprafaţa îndiguită S1= 3,10 ha cu V1 = 434.000 mc
- celula II: suprafaţa îndiguită S2=2,80 ha cu V2 = 392.000 mc
- celula III: suprafaţa îndiguită S3=2,80 ha cu V3 = 392.000 mc
- celula IV: suprafaţa indiguită S4=3,22 ha cu V4 = 450.800 mc
Durata de funcţionare pentru cele 4 celule proiectate este de aproximativ 16 ani.
15
Volumul total de depozitare aferent celor 4 celule va fi de 1.668.800 mc, din care celula 1
= 434.000 mc.
Marcel Cristea Cap II
Celula 1 in exploatare
16
Celula 2 vedere generală
Marcel Cristea Cap II
2.3.2 ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL DEPOZITULUI.
Depozitul este prevăzut cu o staţie de epurare de ultimă oră, cea mai performantă din
România, prin care apa scursă pe fundul depozitului poate fi filtrată, .Apa rezultată va fi
utilizată la irigarea unei viitoare livezi .
Staţie de epurare a levigatului
17
Bazin de levigat
Marcel Cristea Cap II
Apa meteorică provenită de pe suprafaţa celulelor va fi colectată prin intermediul a trei
sisteme, astfel:
- colectarea apei meteorice convenţional curate, provenită de pe suprafata exterioară a
digului aferent celulelor se va face prin intermediul şanţurilor de pământ amplasate la
baza acestuia .
- colectarea apei meteorice drenată de pe suprafaţa interioară a celulelor, reprezentând
apa cu potenţial contaminat (levigat) se va face prin intermediul stratului de drenaj şi a
conductelor de drenaj.
- colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioară a celulelor de
depozitare.
Şanţurile amplasate la baza digului perimetral aferent celulelor de depozitare va avea
baza placată cu dale prefabricate din beton, iar secţiunea acestora va fi trapezoidală, iar
acestea vor avea rolul de a colecta apele pluviale şi de a transporta apele provenite din
precipitaţii catre bazinul de levigat.
MODUL DE OPERARE ÎN CADRUL CELULELOR
Activitatea de depozitare a deşeurilor se desfaşoară în urmatoarele etape:
- cântărire pe platforma electronică de cântărire;
- descărcare pe platforma de descarcare;
18
- inspecţia vizuală a compoziţiei deşeurilor;
- transportul deşeurilor în incinta compartimentului cu utilaje proprii;- împrăştiere şi
compactare pentru reducerea volumului;
Activităţile specifice ce au loc în zona de depozitare sunt urmatoarele:
- înregistrarea deşeurilor;
- controlul strict al deşeurilor acceptate la depozitare;
- compactarea;
- acoperirea zilnică a deşeurilor;
- monitorizarea apei freatice;
- - monitorizarea regulată pe durata închiderii şi dupa aceea asternere de straturi de
acoperire, periodic;
Marcel Cristea ş Cap II
Cabină cântar electronic cu două bascule
19
Modul de realizare a depozitarii deseurilor nepericuloase se va face prin realizarea unor
celule
zilnice care se vor compacta prin intermediul compactoarelor picior de oaie si acoperi
ulterior
cu pamant sau compost.
Depozitul va fi operat in conformitate cu Normativul tehnic privind depozitarea
deseurilor din
26.11.2004 prevazut de Ordinul 757/2004.
AGENłIA REGIONALĂ PENTRU PROTECłIA MEDIULUI GALAłI
- cantarire la iesire a autogunoierei fara incarcatura.
Metoda de depozitare a deseurilor consta in depozitare pe suprafata prin descarcarea si
compactarea deseurilor ce formeaza o platforma relativ orizontala a carei inaltime
maxima, de
obicei nu depaseste 2,50 m.
Nivelarea si compactarea:
Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate, aceasta practic avand mai
multe
avantaje:
20
- creaza posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari pe unitatea de volum;
- reduce impactul determinat de imprastierea deseurilor pe diferite suprafete, proliferarea
insectelor, a animalelor si pasarilor, aparitia incendiilor;
- minimizarea fenomenelor de tasare pe termen scurt.
Pentru compactare se utilizeaza utilaje de tip compactoare cu role din otel.
In cazul depozitarii deseurilor cu potential biodegradabil ridicat, s-a calculat un grad de
compactare optim astfel incat densitatea stratului de deseuri sa nu impiedice procesele de
formare si evacuare a levigatului si a biogazului din depozit.
Valoarea densitatii deseurilor compactate de 0,8 tone/m3 este optima pentru desfasurarea
normala a proceselor de biodegradare in deseurile menajere.
Acoperirea periodica:
Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza pentru a preveni
aparitia
mirosurilor neplacute, imprastierea de catre vant a deseurilor usoare, proliferarea
insectelor, a
pasarilor, precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic.
Acoperirea periodica trebuie sa se realizeze mai ales in perioadele cu temperatura si
umiditate
ridicata, aceste conditii favorizand degajarea de mirosuri neplacute si proliferarea
daunatorilor.
Materialul folosit pentru acoperire poate fi pamant obisnuit (eventual de la escavarile
efectuate
pentru amenajarea depozitului) sau deseuri inerte de materiale de constructie concasate.
2.1.4.Zona de retentie a apelor pluviale
bazin de retentie si evaporatie cu capacitatea de 4800 mc;
zona de retentie si pre-epurare ape pluviale.
2.1.5.Drumuri in incinta, platforme tehnice, parcari.
Delimitarea zonelor de lucru:
Delimitarea zonelor de lucru zilnice se face tinand cont de urmatoarele:
- securitatea muncii;
- prevenirea efectelor dezagreabile ( mirosuri, insecte, pasari, impact vizual);
- suprafata necesara pentru buna exploatare a depozitului;
- tipul si dimensiunea vehiculelor de transport deseuri;
21
- forma celulelor de depozitare;
- modul de eliminare a biogazului si a levigatului;
- stabilitatea depozitului.
Delimitarea zonei de lucru se va face prin marcaje temporare: metoda necesita un control
strict
pentru a evita amplasarea incorecta a marcajelor si deci descarcarea deseurilor in afara
zonei
de lucru.
Echipamente mobile pentru exploatarea deseurilor:
Exploatarea depozitului se realizeaza cu ajutorul echipamentelor mobile: un compactor
picior
de oaie si un incarcator frontal.
Imprastierea deseurilor se va realiza progresiv prin impingere dinspre rampa de acces
catre
interiorul celulei.
Levigatul drenat din interiorul celulei va fi deversat in colectorul de canalizare din PEID
De
315 mm PN 10 si se va scurge gravitational in bazinul de retentie al levigatului si de aici
in
statia de epurare levigat. Din statia de epurare permeatul rezultat va fi evacuat in bazinul
de
retentie si evaporatie.
Inaltimea finala utila a stratului de deseuri (masurata intre partea superioara a stratului
drenant
de la baza celulei de depozitare si partea inferioara a sistemului de inchidere) va fi de cca.
15
m.
Compactarea deseurilor in interiorul celulelor de depozitare se va face cu compactoare tip
’’picior de oaie” prin treceri succesive pana la densitatea de cca. 1,05 t/mc.
Peste stratul final de deseuri se va realiza inchiderea celulelor de depozitare.
Primul strat de deseuri cu grosimea de cca. 2,20 m, obligatoriu, nu se va compacta, in
vederea
protejarii stratului drenant.
22
Depozitarea deseurilor va însemna un cost de doar 3 dolari pe an, de fiecare locuitor.
Compactarea gunoiului se va realiza cu un utilaj de 32,2 tone, special conceput, cel de la
Brăila fiind al doilea din ţară.
După ce prima celulă va fi umplută cu deşeuri, aceasta va fi etanseizată cu folie de
polietilenă, după care va fi astupată cu un strat de pămînt de 1 metru, pe care se va cultiva
vegetaţie. Acesta este un sistem folosit în mai toată lumea civilizată.
IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
2.3.3.Impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului
Conform EEA, impactul depozitelor asupra mediului este reprezentat de:
• poluarea solurilor prin emisii de nutrienţi, metale grele, compuşi toxici rezultaţi din
levigatul depozitelor de deşeuri;
• reducerea suprafeţelor de teren din cauza construcţiilor depozitelor;
• poluare prin emisiile de gaze cu efect de seră datorate atât tratării deşeurilor din depozit
cat şi rezultate din diferite tehnici neconforme;
• poluarea apelor subterane datorate scurgerilor din depozitele de deşeuri la care se
adaugă poluarea terenurilor invecinate;
• intensificarea utilizării vehiculelor mari pentru transportul deşeurilor.
Populaţia umană, consideră depozitele ca sursă de poluare a aerului, a apelor de
suprafaţă,a solurilor, prin scăderea fertilităţii solurilor, schimbări în biocenozele
terenurilor din apropierea depozitelor şi nu în ultimul rând disconfort vizual, olfactiv.
Aceste viziuni trebuiesc evaluate înaintea construcţiilor depozitelor, de către factorii de
decizie, în vederea adoptării metodelor de management ale deşeurilor. În acest context,
Fricke şi Kölsch (2009) afirmă că, „în multe ţări,este din ce în ce mai dificil să se
găsească locaţii potrivite pentru depozitele de deşeuri care sunt acceptate de către
23
Marcel Cristea Cap II
populaţie”, şi de asemenea, trebuiesc întreţinute eforturile de reciclare, de exemplu,
separarea fracţiilor reciclabile, fracţiuni cu o valoare calorică mare sau producţia de
materiale, această metodă, necesitând a fi introdusă ca procedeu de tratare a deşeurilor
din depozite.
2.3.4 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Toate considerentele conduc la concluzia ca gestionarea deşeurilor în municipiul
Brăila necesită adoptarea unor măsuri specifice , adecvate fiecărei faze de eliminare a
deşeurilor.
Conceptul de ierarhie a opţiunilor de gestionare a deşeurilor dezvoltată în ultimii 20 ani şi
inclus în Strategia Uniunii Europene privind domeniul deşeurilor indica drept
recomandabilă urmatoarea ordine de prioritizare :
- prevenirea apariţiilor deşeurilor inclusiv minimizarea cantităţilor generate;
- reciclarea materialelor;
- valorificarea energetică;
- depozitarea.
În concordanţă cu cerinţele naţionale şi internaţionale de protecţia mediului obiectivele
globale ale strategiei privind deşeurile sunt:
Crearea condiţiilor pentru deşeurile ce se vor genera:
- sa fie mai puţin periculoase şi să determine riscuri reduse pentru mediu şi sănatate ;
- sa fie reintroduse în masură cât mai mare în circuitul economic, în special prin reciclare
materială sau să fie redate mediului natural folosind tehnologii nepericuloase
(compostare).
- cantitatea de deşeuri care va trebui eliminată în final sa fie minimă , iar căile de
eliminare sa nu implice forme de impact sau risc ecologic.
În concluzie prin amenajarea depozitului ecologic de deşeuri menajere şi industriale
( D.E.D.M.I.) pentru deşeurile solide urbane generate de municipiul Brăila , problema
gestionarii deşeurilor este practic rezolvată pentru o perioadă lungă de timp în condiţii
sigure pentru mediu.
Modernizarea şi alinierea la Normele Europene a serviciilor publice din toate domeniile
şi implicit cel al salubrizării presupune în prezent eforturi deosebite în domeniile
24
Marcel Cristea Cap II
legislative instituţionale , tehnice şi cu totul deosebite în cel financiar , în vederea
dezvoltării sistemelor de management integrat al deşeurilor prin: construcţia unor noi
staţii de transfer care să asigure facilităţi de sortare, compostare şi reciclare, precum şi a
unor incineratoare; achiziţionarea şi instalarea unor sisteme de colectare selectivă;
Construirea unor instalaţii adecvate pentru neutralizarea deşeurilor periculoase ( deşeuri
medicale, deşeuri provenite de la echipamente electrice şi electronice .
În conformitate cu normele impuse de UE, depozitele de deşeuri trebuiesc să
îndeplinească anumite condiţii în vederea obţinerii beneficiilor ecologice şi economice, în
ceea ce priveşte:proiectarea, amplasarea, construcţia, exploatarea, închiderea ţi
monitorizarea post-închidere. Cu toate acestea, depozitele de deşeuri sunt din ce în ce mai
puţin acceptate în strategiile de management, în special datorită faptului că ele reprezintă
o eliminare finală a deşeurilor, adică pierderea definitivă a resurselor, de aceea se impune
cu ajutorul diferitelor instrumente economice (taxe mai mari pe cantităţille depozitate),
legale (Dir.1999/31/CE ) adoptarea altor strategii. De asemenea se promovează avantajele
construirii depozitelor cu recuperare de biogaz,care ar reduce semnificativ emisiile
gazelor cu efect de seră şi ar contribui astfel la economisirea resurselor.
Conform cercetărilor ICIM, proiectarea depozitelor trebuie să ţină cont de categoria şi
cantitatea de deşeuri ce vor fi depozitate, de caracteristicile spaţiului şi de posibilităţile de
reconstrucţie şi utilizare a terenurilor pe care au fost amplasate depozitele. Alegerea
amplasării depozitelor se face pe baza unei analize ce cuprinde: criterii geologice,
pedologice, şi hidrogeologice, climatice, economice şi unele criterii suplimentare, criterii
importante din punct de vedere al reducerii impactului asupra mediului. În construcţia
unui depozit intră: birourile administrative, echipamente pentru curăţarea roţilor
vehiculelor, garaje, spaţii de parcare a vehiculelor, instalaţii pentru tratarea levigatului şi
pentru colectarea şi evacuarea gazului de depozit, zone pentru depozitarea deşeurilor,
drumuri interioare, facilităţi pentru verificarea deşeurilor şi laboratoare, echipament de
cântărire şi de recepţie, poartă de acces şi sistem de pază.
Marcel Cristea Cap II
25
Pentru exploatarea depozitelor sunt condiţii specifice care trebuiesc îndeplinite în
legătură cu următoarele: procedura de acceptare a deşeurilor la depozitare, metodele de
descărcare şi de depozitare (cele mai utilizate fiind depozitarea de suprafaţă şi
depozitarea prin înaintarea frontului de lucru) nivelarea şi compactarea, acoperirea
zilnică, delimitarea zonelor de lucru, prin celule de descărcare şi prin marcaje temporare,
auto-monitorizarea tehnologică (verificarea permanentă a stării componentelor), auto-
monitorizarea emisiilor şi controlul lor (a levigatului şi a gazului de depozit). Închiderea
depozitelor de deşeuri şi monitorizarea post-închidere se referă la sistemul de acoperire,
format din: stratul pentru acoperirea deşeurilor (geotextil), stratul pentru colectarea şi
evacuarea gazului de depozit, stratul de impermeabilizare (din argilă sau geomembrana),
stratul pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale, stratul de sol vegetal.
Sistemul de monitoring post-închidere cuprinde: analiza calităţii şi cantităţii levigatului, a
gazului de depozit, a apelor de suprafaţă şi subterane, a concentraţiilor specifice de
polunţi din sol. La prima vedere, respectarea acestor norme pare să fie de eficienţă mare
în ceea ce priveşte beneficiile de mediu, însă aceasta depinde de o serie de alţi factori,
printre care tipul de depozit, care are o importanţă semnificativă. Cu toate acestea, „este
imposibilă eliminarea depozitelor de deşeuri, deoarece unele materiale sunt termodinamic
imposibil sa se recicleze” (Hanandeh şi El-Zein, 2010). De asemenea, depozitarea
deşeurilor se dovedeşte a fi cea mai avantajoasă metodă în cazul deşeurilor constituite din
mase plastice, deoarece nu sunt biodegradabile, nu pot fi tratate eficient prin alte metode
şi în plus depozitarea lor produce emisii de gaze în cantităţi mult mai mici în comparaţie
cu incinerarea (Finnveden şi colab., 2007).
Potrivit cercetătorilor Hanandeh şi El-Zein (2010), dezvoltarea noilor tehnologii,
proiectează depozitele de deşeuri în vederea stabilizării deşeurilor, reducerea riscurilor de
poluare şi pentru producerea energiei electrice din biogazul colectat-depozitele de tip
bioreactor. Aceştia,consideră două tipuri de depozite, depozitele tradiţionale, care
presupun izolarea şi stabilizarea deşeurilor, utilizând două mecanisme de gestionare:
depozitarea simplă şi depozitarea cu recuperare de biogaz; depozitele tip bioreactor, care
implică grăbirea procesului de degradare al deşeurilor, prin recircularea levigatului pentru
a reţine microorganismele, creşte conţinutul de umiditate în deşeuri şi implicit creşterea
cantităţii de biogaz recuperat.
26
top related