fm tema 3rom
Post on 08-Feb-2016
33 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
1
Finanţe managerialeTema 3. Analiza cost-beneficiu ca metodă de evaluare a cheltuielilor
pe baza criteriului eficienţei
1. Introducere in analiza cost-beneficiu
2. Analiza Cost-Volum-Profit la nivel de firmă
3. Optimizarea Portofoliului de Produse
4. Modele de Stabilire a Preturilor
2
1.Introducere in analiza cost-beneficiu
• Metodele de evaluare a eforturilor şi a efectelor directe şi indirecte ale proiectelor de obiective publice sunt diferite.
Cele care se utilizează în mod frecvent sunt: analiza costuri-avantaje, cunoscută pe larg
în literatură sub denumirea de analiză cost-beneficiu;
analiza cost-eficacitate, bazată pe un sens mai larg decât cel economic, atribuit avantajelor;
metode multicriteriale.
3
Analiza cost-beneficiu• In această metodă, beneficiul reprezintă, de
fapt, avantajul obţinut pe seama furnizării serviciului public, pentru care s-au elaborat variantele de proiect.
• În cadrul metodei se apelează la raportul cost/beneficiu, al cărui nivel optim este folosit ca un criteriu de exprimare a eficacităţii deciziilor publice, în cadrul unui program actualizat.
• Condiţia de a nu se respinge un proiect este: cost/beneficiu = minim sau, invers, beneficiu/cost = maxim.
4
Analiza cost-eficacitate• După elaborarea prealabilă a unui
indicator de eficacitate, această analiză se aplică în absenţa unei evaluări monetare a avantajelor.
• In anumite ipoteze formalizate, în care obiectivul este unic, va fi ales programul cel mai puţin costisitor.
• Sfera de aplicare a acestei metode este aceea a cheltuielilor social-culturale învăţământ, sănătate, asistentă socială etc.
5
Metodele multicriteriale• In ipoteza în care există pluralitatea
criteriilor şi imposibilitatea de a suntetiza într-un indicator unic, decizia va fi elucidată prin metode multicriteriale.
• Proiectele independente sunt astfel apreciate în raport cu fiecare din criteriile reţinute, ceea ce antrenează mai multe clasamente ale proiectelor, fiind dificilă stabilirea unui clasament general.
6
• Analiza cost-beneficiu (ACB) şi externalităţile
• Una dintre caracteristicile distincte ale ACB este faptul că se referă în principal la costurile şi beneficiile sociale decât la cele private. în această privinţă se recunoaşte existenţa externalităţilor.
• Se ştie că un efect external este prezent atunci când activitatea unui operator economic afectează bunăstarea altuia şi când această independenţă nu este inclusă în mecanismul preţului sau în altele.
• De exemplu, pentru studiul cost-beneficiu al unui proiect pentru o linie nouă de metrou, beneficiile reducerii aglomerării pe străzile localităţii considerate au fost adăugate veniturilor linie, în scopul de a stabili o măsură a beneficiilor sociale ale liniei.
• De asemenea, în proiectarea unui noi aeroport, costul zgomotului avionului este luat direct în calculul proiectului.
7
8
• Astfel, R.A. Musgrave descrie beneficiile direct tangibile ale unui proiect de irigaţie în termenii creşterii rezultatelor proiectului în acţiunea fermei pe piaţă.
• Beneficiile indirect intangibile pot fi reducerea eroziunii solului în apropierea dealurilor sau conservarea vizibilităţii zonelor de agrement.
• Costurile directe ale schemei de irigaţii pot fi costurile conductelor, în timp ce costurile indirecte intangibile pot include distrugerea animalelor sălbatice.
• In proiectele de sănătate, beneficiile direct tangibile ale investiţiilor în examinarea medicală pot fi economisirea costurilor medicale ale tratamentului, în timp ce un beneficiu direct intangibil ar trebui să fie îmbunătăţirea stilului de viaţă al persoanei considerate.
9
• ACB se referă şi la distincţia care a fost făcută între externalităţile tehnice şi cele băneşti.
• O externalitate tehnică este definită ca una care apare atunci când funcţia de producţie a producătorului afectat sau funcţia utilităţii a consumatorului afectat este alterată.
• Pentru un consumator, externalitatea poate face posibil ca mai puţină (mai multă) utilitate să poată fi obţinută din diseconomie (economie). Pentru un producător, pot fi obţinute mai puţine (mai multe) rezultate dintr-un set dat al intrărilor pe seama diseconomiei (economiei).
10
2. Analiza Cost-Volum-Profit la nivel de firmă
11
Modele de Evidenţă a CosturilorModele de Evidenţă a Costurilor
Raspunsul la intrebarea “Cum poate fi optimizata strategia de produs a companiei din punct de vedere a costurilor, care sa permita stabilirea corecta a preturile de comercializare la produse pentru obtinerea profitului maxim?” poate fi gasit in compararea diferitor modele de evidenta a costurilor: Full Absorbtion Costing Model – repartizarea cheltuielilor totale ale companiei pe fiecare produs (economia planificata)
Avoidable Costing Model – selectarea anumitor cheltuieli de regie care se repartizeaza pe un produs particular dupa principiul “care din cheltuielile de regie nu puteau fi generate daca nu ar fi fost lansat in producere produsul dat”
Variable Costing Model – identificarea exacta a cheltuielilor generate de producerea unei unităţi suplimentare de produs si se focuseaza asupra comportamentului costurilor la modificarea volumului de productie
12
In evidenta contabila consumurile si cheltuielile sunt categorizate in: Consumuri Directe – sunt generate de producerea unui produs anumit, evidenta carora se duce pe produse aparte. Ex: Salariile muncitorilor de la Fluxul Cusut din Sectia Confectii care sunt specializati in coaserea echipamentului sportiv
Consumuri si Cheltuieli Indirecte (Comune) – sunt generate de mai multe produse in ansamblu si nu pot fi alocate asupra unui produs anumit fara implicarea subiectivismului prin aplicarea diferitor chei de repartitie. Ex: Consumul de energie electrica pentru unstalatia de vintelare si conditionare a aerului, iluminarea ambianta
Aceasta categorizare a costurilor de productie are ca obiectiv alocarea costurilor de productie asupra unui produs anumit, asupra liniei de producere anumita, asupra subdiviziunii de productie, adica aprecierea modului de absorbtie de catre fiecare produs in parte a costurilor totale de productie
Costuri Directe / IndirecteCosturi Directe / Indirecte
13
Modelul Costurilor VariabileModelul Costurilor Variabile
Principiul de baza utilizat in Modelul Costurilor Variabile este categorizarea consumurilor si cheltuielilor de productie in:
Costuri Variabile – variaza direct proportional cu volumul de productie. Ex: Marirea volumului de productie cu 40% va fi insotita de o crestere cu 40% a consumurilor materialelor de baza
Costuri Semi-Fixe – variaza odata cu modificarea volumului de productie insa nu in proportie directa. Ex: Marirea volumului de productie cu 90 000 perechi de blugi cu destinatia Milano - Italia, va fi insotita de o crestere cu 2 200 Euro a cheltuielilor de expediere
Costuri Fixe – ramin constante la modificarea volumului de prductie. Ex: Cheltuielile lunare privind arenda spatiilor de producere constituie 95 000 Lei indiferent de faptul ce volum al productiei va fi atins sau in cite schimburi se va desfasura procesul de productie
Modelul Costurilor Variabile serveste ca baza pentru Analiza Cost-Volum-Profit si este orientata spre parametrii de optimizare a portofoliului de produse si stabilirea corecta a preturilor la produse si serviciile prestate
14
Categorizarea CosturilorCategorizarea Costurilor
Directe Indirecte
Variabile
Fixe
Materiale de baza
Energie tehnologica
Salariile muncitorilor (acord)
Expedierea marfii
Energia consumata de utilajul de servire
Iluminarea locului de munca (regim de lucru in 2 sau 3 scimburi)
Transport intern
Salariile muncitorilor (in regie)
Uzura echipamentului specializat
Costul certificarii pentru un produs
Arenda spatiilor de producere
Salariile PTESA
Incalzire si ventilare
Amortizarea
Dobinzi
15
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Clasificarea costurilor in Variabile si Fixe este necesara pentru procesul de luare a deciziilor referitor la faptul in ce masura modificarea Volumului de productie va influienta costurile si veniturile, adica Profitul
Variabile
Fixe
Profitul = vânzări – (Costurile Fixe + Costurile Variabile)
?Volum
vân
zări
Volum
Fix
e
VolumV
aria
bil
e
16
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Nivel actual al vânzărilor 156 000 unităţi in timp ce Pragul de Rentabilitate este atins la 137 000 unităţi
123 000
50 100
23 880
Cheltuieli Fixe
Cheltuieli Variabile
Profit
Mii unităţi
Profit
Mii Lei250
200
150
100
50
020 40 60 80 100 120 140 160 180
Pierdere
Cheltuieli Variabile plus Cheltuieli Fixe
Cheltuieli Fixe
vânzăriPrag de Rentabilitate
vânzări Actuale
197 mii lei
Utilizarea graficului pragului de rentabilitate este primul pas in analiza Cost-Volum-Profit
17
Momentul cheie in Analiza Cost-Volum-Profit il constituie faptul ca in analiza profitabilitatii afacerii, aceasta nu se focuseaza asupra Profitului pe unitate de produs (care este diferit la orice volum diferit) ci pe Cheltuielile Fixe Totale si pe Marja de Contributie
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Metoda traditionala de analiza a profitului
Pret Unitar
250 lei 227 lei
Cost Total
23 lei
Profit
Abordarea Analizei Cost-Volum-Profit
90 lei
Pret Unitar
250 lei 160 lei
Ch. Variabile
23 lei
Marja de Contributie
67 lei
Ch. Fixe
18
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Marja de Contributie reprezinta diferenta dintre vânzări si Costurile Variabile si contribuie la acoperirea Costurilor Fixe si obtinerea unui Profit
Semnificatia notiunii Marjei de Contributie: Pentru maximizarea masei profitului afacerii este necesara obtinerea unei marje de contributie maxime
Fiecare unitate de produs vinduta contribuie direct la formarea profitului
Pretul de comercializare a fiecarui produs trebuie sa depaseasca cheltuielile varabile unitare, in caz contrar este necesara sau reviziurea pretului de comercializare sau eliminarea produsului dat din portofoliul de produse
Avantajul major al utilizarii marjei de contributie consta in faptul ca, spre deosebire de profitul pe unitate, ea nu sufera modificari la modificarea volumului de productie
19
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
90 lei
Pret Unitar
250 lei 160 lei
Ch. Variabile
23 lei
Marja de Contributie
67 lei
Ch. Fixe
Modul de interpretare:
Fiecare unitate fiind vinduta
aduce un Venit egal cu pretul acesteea de
comercializare
Dupa scaderea Cheltuielilor Variabile din Pret, Marjele de Contributie catapate
pentru fiecare produs sunt directionate spre
acoperirea Cheltuielilor Fixe Totale
Dupa ce Cheltuielile Fixe sunt acoperite, Marja de Contributie a fiecarei unităţi suplimentare
contribuie la formarea Profitului
20
Ipotezele de baza utilizate in analiza Cost-Volum-Profit:
Costurile Fixe Totale sunt constante pentru un anumit interval al volumului de productie Costurile Variabile Unitare nu variaza odata cu modificarea volumului de productie Pretul Unitar este constant pentru toate nivelurile vânzărilor Tot ce se produce se comercializeaza
AnalizaAnaliza Cost-Volum-ProfitCost-Volum-Profit
Analiza Cost-Volum-Profit raspunde la urmatoarele intrebari: La care nivel al vânzărilor produsul este profitabil Care va fi Pofitul la un nivel anumit al vânzărilor Care ar putea fi Profitul daca compania ar opera la capacitatea
de productie maxima Cum trebuie format sortimentul ca profitul sa fie maxim posibil Care este impactul modificarilor pretului, costurilor fixe,
costurilor variabile si a volumului vânzărilor asupra profitului
21
Relatia de baza in analiza Cost-Volum-Profit:
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Vânzări = Costuri Fixe + Costuri Variabile + Profit
Pret UnitarQ = Costuri Fixe + Costuri Variabile UnitareQ + Profit
sau
(Pret Unitar - Costuri Variabile Unitare)Q = Costuri Fixe + Profit
sau
Marja de Contributie UnitaraQ = Costuri Fixe + Profit
sau
sau
(Costuri Fixe + Profit)
Marja de Contributie Unitara Q =
22
Exista 4 posibilitati de baza care pot conduce la maximizarea profitului afacerii: Marirea Pretului Unitar pe produs Reducerea Costurilor Variabile Unitare Reducerea Costurilor Fixe Totale Marirea Volumului vânzărilor
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Sa consideram o modificare cu 10% pentru acesti 4 factori si sa vedem cum influienteaza aceasta asupra profitului in baza a 2 afaceri care practica preturi si opereaza la volume identiceAfacerea 1:
Pret Unitar: 850 lei Costuri Variabile: 600 lei/unitate Volumul: 2 000 unităţi Costuri Fixe Totale: 400 000 lei
Afacerea 2:
Pret Unitar: 850 lei Costuri Variabile: 640 lei/unitate Volumul: 2 000 unităţi Costuri Fixe Totale: 400 000 lei
23
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Afacerea 1:
Profitul initial = ((850 – 600) 2 000) – 400 000 = 100 000 lei
Afacerea 2:
Profitul initial = ((850 – 640) 2 000) – 400 000 = 20 000 lei
Venitului Costurilor Profit Nou Sporirea Profitului
Marirea Pretului Unitar cu 10% + 170 000 - 190 000 850%850
Diminuarea Costurilor Variabile cu 10% - - 128 000 148 000 640%640
Diminuarea Costurilor Fixe cu 10% - - 40 000 60 000 200%400000
Marirea Volumului cu 10% + 170 000 + 128 000 62 000 210%2000
Efect asupra:
Venitului Costurilor Profit Nou Sporirea Profitului
Marirea Pretului Unitar cu 10% + 170 000 270 000 170%850
Diminuarea Costurilor Variabile cu 10% - 120 000 220 000 120%600
Diminuarea Costurilor Fixe cu 10% - 40 000 140 000 40%400000
Marirea Volumului cu 10% + 170 000 + 120 000 150 000 50%2000
Efect asupra:
24
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Care este volumul vânzărilor la care afacerile devin profitabile?
Marja de Contributie = Costurilor Fixe Profitul = 0
Afacerea 1:
Volumul = (400 000 + 0) / (850 – 600) = 1 600 unităţi
Afacerea 2:
Volumul = (400 000 + 0) / (850 – 640) = 1 905 unităţi
Cite unităţi trebuie vindute pentru a obtine un profit anumit?
Profitul = 250 000 mii lei
Afacerea 1:
Volumul = (400 000 + 250 000) / (850 – 600) = 2 600 unităţi
Afacerea 2:
Volumul = (400 000 + 250 000) / (850 – 640) = 3 095 unităţi
25
O importanta majora in analiza Cost-Volum-Profit o are Structura Costului care se manifesta prin gradul de modificare a profitului odata cu modificarea vânzărilor care se eprima prin Pirghia Operationala
Indica modificarea procentuala a Profitului la modificarea cu 1% a nivelului vânzărilor. Exemplu: Pirghia Operationala pentru Afacerea 1 are valoarea 5.0, ceea ce inseamna ca la marirea vânzărilor cu 1%, Profitul va creste cu 5%. In caz de micsorare a vânzărilor cu 1%, Profitul se va reduce cu 5%. Valorea inalta a Pirghiei Operationale semnifica faptul ca afcerea este caracterizata prin o cota inata a Costurilor Fixe si o cota joasa a Costurilor Variabile pe unitate de produs sau ca nivelul atins al vânzărilor nu depaseste cu mult pragul de rentabilitate (Afacerea 2)
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Marja de Contributie
Profit
Pirghia Operationala =
Semnificatia indicatorului:
26
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Sa comparam modul in care este influientat Profitul la modificarea nivelului vânzărilor pentru Afacerea 1 si 3
1 700 1 200
Ch. Variabile
100
400 Ch. Fixe
Afacerea 1: (mii lei)
vânzări
Profit
1 700
680
Ch. Variabile
100
920 Ch. Fixe
Afacerea 3: (mii lei)
vânzări
Profit
Pirghia Operationala Afacerea 1
= 5.0
Pirghia Operationala Afacerea 3
=10.2
Din punct de vedere a pirghiei operationale Afacerea 3 este cu mult mai atractiva, avind efect motivational mai pronuntat spre extinderea activitatii operationale
27
Inca un element important al analizei Cost-Volum-Profit este Marja Sigurantei Financiare care indica gradul in care vânzările companiei depasesc nivelul pragului de rentabilitate
Exprima depasirea procentuala a pragului de rentabilitate de catre vânzările actuale ale companiei. Exemplu: Marja sigurantei financiare pentru Afacerea 1 constituie 20%, ceea ce inseamna ca daca compania va reduce volumul vânzărilor cu 20%, afacerea va deveni neprofitabila. Cu cit este mai mare Marja Sigurantei Financiare cu atit compania are o rezerva mai mare in privinta coridorului de profitabilitate. Exemplu: Marja sigurantei financiare pentru Afacerea 2 constituie 4.8%, ceea ce inseamna ca in comparatie cu Afacerea 1 compania data are risc sporit de a deveni neprofitabila
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Vânzări – Pragul de Rentabilitate
Vânzări
Marja Sigurantei Financiare
=
Semnificatia indicatorului:
28
Cel mai valoros indicator al analizei Cost-Volum-Profit este Rata Marjei de Contributie care indica nivelul procentual al marjei de contributie catre vânzări
Este cel mai important si util instrument de analiza a profitabilitatii produsului in parte sau a grupelor de produse la modificarile volumelor in termeni banesti Cu cit este mai inalta Rata Marjei de Contributie pentru un produs anumit cu atit este mai preferabila producerea si comercializarea acestuia Constituie cel mai calitativ si mai adecvat principiu de optimizare a portofoliului de produse indeosebi in conditii de limita a capacitatilor de productie
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Marja de Contributie
vânzări
Rata Marjei de
Contributie=
Semnificatia indicatorului:
29
Analiza Cost-Volum-Profit poate fi extinsa si pentru afacerile care au in gama de fabricatie mai multe produse sau servicii.
Valenta analizei se exprima prin importanta intrebarilor la care ea poate da raspuns: Identificarea produselor profitabile
Posibilitatea de comparare a profitabilitatii diferitor produse
Cum trebuies utilizate resursele limitate ale afacerii (capacitatea de productie) pentru a obtine o eficienta superioara
Care sunt acele produse sau linii de produse care merita sa fie extinse prin investire ulterioara
Determinarea portofoliului optim de produse
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
30
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Afacerea 4:U.M. A B C D
Pret Unitar (de piata) Lei 150 190 65 30
Volumul vinzarilor unitati 8 6 3 5
Costurilor Variabile Unitare Materiale Lei/unitate 80 100 65 25Alte costuri variabile Lei/unitate 40 60 10 10
Marja de Contributie Unitara Lei/unitate 30 30 -10 -5
Costuri Fixe Totale Lei 450
Care este profitabilitatea afacerii Care din produse contribuie cel mai mult la formarea profitului si care din ele dauneaza cel mai mult din acest punct de vedere Care ar putea fi masurile de imbunatatire a profitabilitatii afacerii
31
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
La priimul pas in analiza Cost-Volum-Profit pentru afacerile care au o vasta gama de fabricatie, trebuie sa se compare Marjele de Contributie totale pentru fiecare produs in parte cu Costurile Fixe Totale
Suma Contributiilor:
Produsul A: 30*8 unităţi 240 Produsul B: 30*6 180 Produsul C: (10)*3 (30) Produsul D: (5)*5 (25)
Contributia Totala 365
A
240 lei 180 lei
B
(30) lei
C D
(25) lei
Suma contributiilor pe produse trebuie sa acopere Cheltuielile Fixe Totale
450 leiCheltuieli Fixe Totale
32
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Afacerea 4:U.M. A B C D
Pret Unitar (de piata) Lei 150 190 65 30
Volumul vinzarilor unitati 8 6 3 5
Costurilor Variabile Unitare Materiale Lei/unitate 80 100 65 25Alte costuri variabile Lei/unitate 40 60 10 10
Marja de Contributie Unitara Lei/unitate 30 30 -10 -5
Costuri Fixe Totale Lei 450
Care dintre Produsele A si B sunt mai atractive din punct de vedere al producatorului Ce ajustari ale portofoliului de prodse ar trebui intreprinse ca afacerea sa devina profitabila Cum ar trebui dimensionate vânzările afacerii, mentinind structura data de vânzări, ca sa se obtina un Profit = 2 000 lei
33
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Raspunsul la prima intrebare poate fi formulat prin prisma Ratei Marjei de Contributie
Marja de Contributie Unitara
Pretul Unitar pe Produs
Rata Marjei de
Contributie =
150 120
Ch. Variabile
Produsul A: (lei)
Pret Unitar
Afacerea B: (lei)
RMC Produsul A =20.0%
RMC Produsul B =
30Marja de
Contributie
190 160
Ch. VariabilePret Unitar
30 Marja de Contributie
15.8%
34
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Afacerea 4: U.M. A B C D Total
Pret Unitar (de piata) Lei 150 190 65 30 122
Volumul vinzarilor unitati 8 6 3 5 22
Vinzari Lei 1 200 1 140 195 150 2 685
Costuri Variabile Unitare Materiale Lei/unitate 80 100 65 25 1 560Alte costuri variabile Lei/unitate 40 60 10 10 760
Costuri Variabile Lei 960 960 225 175 2 320
Marja de Contributie Unitara Lei/unitate 30 30 -10 -5 365
Rata Marjei de Contributie % 20,0% 15,8% -15,4% -16,7% 13,6%
Costuri Fixe Totale Lei 450
PROFIT Lei (85)
Pentru structura data a gamei de fabricatie Pragul de Rentabilitate este:
Pragul de Rentabilitate = (450 + 0) / (13.6%) = 3 310 lei
ceea ce este echivalent cu cantitatile indicate in cerculete
10 7 3 6
35
U.M. A B C D Total
Pret Unitar (de piata) Lei 150 190 65 30 123
Volumul vinzarilor unitati 10 7 3 6 26
Vinzari Lei 1 500 1 330 195 180 3 205
Costuri Variabile Unitare Materiale Lei/unitate 80 100 65 25 1 845Alte costuri variabile Lei/unitate 40 60 10 10 910
Costuri Variabile Lei 1 200 1 120 225 210 2 755
Marja de Contributie Unitara Lei/unitate 30 30 -10 -5 450
Rata Marjei de Contributie % 20,0% 15,8% -15,4% -16,7% 14,0%
Costuri Fixe Totale Lei 450
PROFIT Lei -
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Afacerea 4:
Pentru structura data a gamei de fabricatie poate fi obtinut un Profit = 2 000 lei daca se atinge volumul vânzărilor de:
vânzări = (450 + 2 000) / (14.0%) = 17 450 lei
ceea ce este echivalent cu cantitatile indicate in cerculete
54 38 15 32
Diferenta cauzata de rotungirea cantitatilor
36
Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit
Afacerea 4:
Prin utilizarea instrumentariului analizei Cost-Volum-Profit este posibil de dat raspuns la orice intrebari sau ipoteze (analiza “What-if”) ce tine de modificarea Costurilor, volumelor vânzărilor si modul in care acestea vor afecta Profitul
U.M. A B C D Total
Pret Unitar (de piata) Lei 150 190 65 30 124
Volumul vinzarilor unitati 54 38 15 32 139
Vinzari Lei 8 100 7 220 975 960 17 255
Costuri Variabile Unitare Materiale Lei/unitate 80 100 65 25 9 895Alte costuri variabile Lei/unitate 40 60 10 10 4 910
Costuri Variabile Lei 6 480 6 080 1 125 1 120 14 805
Marja de Contributie Unitara Lei/unitate 30 30 -10 -5 2 450
Rata Marjei de Contributie % 20,0% 15,8% -15,4% -16,7% 14,2%
Costuri Fixe Totale Lei 450
PROFIT Lei 2 000
Diferenta cauzata de rotungirea cantitatilor
37
Notiunea de Optimizare a Portofoliului de Produse cuprinde urmatoarele elemente:
Determinarea structurii rationale a portofoliului de produse. De regula, companiile pot sa-si imbunatateasca starea lor financiara prin redimensionarea mixului de produse, chiar si in cazrile cind acestea opereaza la volume ce depasesc cu mult pragul de rentabilitate
Luarea in considerare a limitarilor afacerii in privinta Capacitatii de Productie, a fondului de rulment si a cererii din partea consumatorilor. Importanta optimizarii devine cruciala atunci cind compania are de infruntat limitarile enumerate si ea poate fi atinsa prin cresterea ponderii produselor mai profitabile si limitarea sau excluderea completa a celor mai putin profitabile sau chiar neprofitabile
Determinarea preturilor si volumelor de productie optimale care reiese din cererea pe piata. Criteriul de profitabilitate a produselor particulare nu este suficient pentru luarea deciziei de redimensionare a portofoliului fara o corelare adecvata la necesitatile pietii
33. Optimizarea Portofoliului de . Optimizarea Portofoliului de ProduseProduse
38
Optimizarea Portofoliului de Optimizarea Portofoliului de ProduseProduse
Bordelessa Bordelessa" Bordeaux Go Bordelessa Alfa Rihn Bordeaux Con
70 cl 70 cl 70 cl 75 cl 70 cl 75 cl
Butelii Produse 727 650 395 100 1 737 714 862 650 258 300 74 298 4 055 712Pretul Unitar 7,81 7,81 10,90 11,63 9,97 13,00 10,18
Cheltuieli Directe Unitare 6,02 6,09 6,12 5,82 7,21 8,09 6,14Materii prime si materiale 2,22 2,22 2,22 2,07 2,68 2,68 2,22Ambalaj 1,03 1,38 1,00 1,03 1,33 1,14 1,07Energie si combustibil 1,57 1,58 1,57 1,47 1,90 1,89 1,57Salarii 0,89 0,60 0,98 0,93 0,94 1,96 0,93Uzura matritelor 0,31 0,31 0,36 0,32 0,36 0,41 0,34
Cheltuieli Indirecte Unitare 3,80 3,22 4,05 3,84 4,19 7,56 3,95Materii si materiale 0,10 0,09 0,10 0,09 0,11 0,12 0,10Energie si combustibil 0,08 0,08 0,08 0,07 0,09 0,09 0,08Salarii 1,58 0,98 1,82 1,75 1,50 4,87 1,72Amortizarea 2,05 2,07 2,05 1,92 2,49 2,48 2,06
Cheltuieli Totale 9,83 9,31 10,17 9,66 11,40 15,65 10,09
PROFIT -2,02 -1,50 0,73 1,97 -1,43 -2,65 0,09
(.00 USD)
"Glass Container Company" S.A.COST DE PRODUCTIE PE BUTELIE
IULIE, 1998
TOTAL
Care dintre produsele companiei sunt mai atractive din punct de vedere al producatorului (in ordine descrescinda)
Profitul Brut constituie 3 510
USD
39
Optimizarea Portofoliului de Optimizarea Portofoliului de ProduseProduse
Care dintre produsele companiei sunt mai atractive din punct de vedere al producatorului (in ordine descrescinda)
Bordelessa Bordelessa" Bordeaux Go Bordelessa Alfa Rihn Bordeaux Con
70 cl 70 cl 70 cl 75 cl 70 cl 75 cl
Butelii Produse 727 650 395 100 1 737 714 862 650 258 300 74 298 4 055 712Pretul Unitar 7,81 7,81 10,90 11,63 9,97 13,00 10,18
Cheltuieli Variabile Unitare 5,02 5,08 5,12 4,89 5,99 6,87 5,13Materii prime si materiale 2,24 2,24 2,24 2,10 2,71 2,70 2,25Ambalaj 1,03 1,38 1,00 1,03 1,33 1,14 1,07Energie si combustibil 0,54 0,55 0,54 0,51 0,66 0,65 0,54Salarii 0,89 0,60 0,98 0,93 0,94 1,96 0,93Uzura matritelor 0,31 0,31 0,36 0,32 0,36 0,41 0,34
Mara de Contributie Unitara 2,79 2,73 5,78 6,74 3,98 6,13 5,04
Rata Marjei de Contributie 35,7% 34,9% 53,1% 58,0% 39,9% 47,1% 49,6%
"Glass Container Company" S.A.COST DE PRODUCTIE PE BUTELIE
IULIE, 1998(.00 USD)
TOTAL
Marja de Contributie Totala constituie 204 590
USD
40
Optimizarea Portofoliului de ProduseOptimizarea Portofoliului de ProduseCorelarea Ratei
Rentabilitatii vânzărilor cu Rata Marjei de Contributie
-25,8%
-19,2%
17,0%
-14,3%
-20,4%
6,7%47,1%
35,7%34,9%
39,9%
58,0%53,1%
-30%
-20%
-10%
0%
10%
20%
0%
15%
30%
45%
60%
75%
Bordelessa 70 cl
Bordelessa” 70 cl
Bordeaux Golea 70
cl
Bordelessa 75 cl
Alfa Rihn 70
cl
Bordeaux Conica 75
cl
41
Optimizarea Portofoliului de ProduseOptimizarea Portofoliului de Produse
Deciziile privind optimizarea portofoliului sunt corelate si cu resursele limitate, asa ca Capacitea de Productie sau Fondul de Rulment Disponibil. Si in acest caz, Marja de Contributie este suport in luarea deciziei de optimizare
10.90 c
5.12 c
Bordeaux Golea 70 cl Bordelessa 75 cl1 000 de butelii
se produc in (minute):
5.78 c
11.63 c
6.74 c
4.89 c5.17
6.31
RM
C =
53.1
%
Daca ambele produse se fabrica utilizind acelasi utilaj, prioritate
trebuie acordata buteliei Bordeaux Golea 70 cl deoarece valoarea
Marjei de Contributie creata intr-o unitate de timp este superioara
RMC/ora = 671$
RM
C =
58.0
%
Productivitatea pe ora = 11 597
butelii
Productivitatea pe ora = 9 514
butelii
RMC/ora = 642$
42
Optimizarea Portofoliului de ProduseOptimizarea Portofoliului de Produse
671
597
740
642
391351
47,1%
39,9%
58,0%
53,1%
34,9%35,7%
0
100
200
300
400
500
600
700
800
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
Bordelessa 70 cl
Bordelessa” 70 cl
Bordeaux Golea 70
cl
Bordelessa 75 cl
Alfa Rihn 70
cl
Bordeaux Conica 75
cl
Corelarea Marjei de Contributie pe Ora cu Rata Marjei de Contributie
43
Optimizarea Portofoliului de ProduseOptimizarea Portofoliului de Produse
Sa presupunem ca planul initial de producere stabilit de Serviciul Planificare pentru luna iulie 1998 era urmatorul:
Pragul de rentabilitate pentru volumul planificat si la structura data a productiei constituie 405 751 USD, pecind vânzările planificate reprezinta 412 835 USD
Marja sigurantei financiare constituie 1.7% iar pirghia operationala 58.3, ceea ce inseamna ca la sporirea volumului vânzărilor cu 1% profitul va creste cu 58.3%
Bordelessa 70 cl 727 650 7,81 36 526 34 979 (14 675) -25,8 35,73Bordelessa" 70 cl 395 100 7,81 20 081 16 687 (5 911) -19,2 34,92Bordeaux Golea 70 cl 1 737 714 10,90 88 913 87 763 12 734 6,7 53,06Bordelessa 75 cl 862 650 11,63 42 146 41 169 17 011 17,0 57,99Alfa Rihn 70 cl 258 300 9,97 15 472 13 962 (3 682) -14,3 39,92Bordeaux Conica 75 cl 74 298 13,00 5 107 6 519 (1 967) -20,4 47,13
TOTAL 4 055 712 10,18 208 245 201 080 3 510 0,9 49,56
RMC, %Volumul Vinzarilor, butelii
Pret Unitar, centiCosturi
Variabile, USDCosturi Fixe,
USDProfit, USD
Rentabilitatea Vinzarilor, %
"Glass Container Company" S.A.PLANUL INITIAL DE PRODUCERE
IULIE, 1998
44
Optimizarea Portofoliului de ProduseOptimizarea Portofoliului de Produse
La elaborarea planului s-a tinut cont de urmatoarele ipoteze: Volumele incluse in plan constituie numai comenzile pentru care deja a fost efectuata plata in avans
Departamentului Marketing i s-a interzis sa plaseze comenzi in producere daca acestea nu sunt platite in avans
Volumele indicate sunt corelate cu posiblitatile tehnice de productie (prezenta matritelor pentru turnarea buteliilor)
Toate buteliile se produc folosind acelasi utilaj
Alte informatii: Majoritatea clientilor au pretentii serioase referitor la preturile inalte practicate de intreprindere. Principalii clienti confirma faptul ca daca preturile ar fi reduse cu 0.5 -1.0 centi ar refuza totalmente la importurile din Bulgaria
Pe piata locala este un dificit enorm de butelii calitative de culoare verde, acesta fiind acoperit prin importuri
45
Optimizarea Portofoliului de ProduseOptimizarea Portofoliului de Produse
Analiza productivitatii pe butelie si a gradului de utilizare a capacitatilor de productie este in cazul dat cruciala
Bordelessa 70 cl 727 650 9 065 000 8,03 2529Bordelessa" 70 cl 395 100 10 330 000 3,82 2817Bordeaux Golea 70 cl 1 737 714 8 350 000 20,81 4829Bordelessa 75 cl 862 650 6 850 000 12,59 4620Alfa Rihn 70 cl 258 300 10 800 000 2,39 4299Bordeaux Conica 75 cl 74 298 8 700 000 0,85 5330
TOTAL 4 055 712 48,5
IULIE, 1998
Volumul Vinzarilor, butelii
Productivitatea lunra maxima, butelii
Gradul de Utilizare a Capacitatilor, %
Marja de Contributie la 1% Capacitate, USD
ANLIZA UTILIZARII CAPACITATILOR DE PRODUCTIE"Glass Container Company" S.A.
In conditiile de concurenta intre produse si cerere nelimitata pe piata la oricare dintre produsele propuse prioritate trebuie oferita acelor produse care contribuie cel mai mult la formarea profitului, ceea ce se exprima prin Marja de Contributie la 1% al Utilizarii Capacitatilor de Productie
Produsele leadere in puterea de generare
a Marjei de Contributie
46
Optimizarea Portofoliului de ProduseOptimizarea Portofoliului de Produse
Una din posibilitati de optimizare a portofoliului este reducerea ponderii sau chiar excluderea totala a primelor 2 produse prin orientarea capacitatii de productie eliberate (11.85%) catre celelalte produse (proportional)
Bordelessa 70 cl 0 9 065 000 0,00 2529Bordelessa" 70 cl 0 10 330 000 0,00 2817Bordeaux Golea 70 cl 1 985 125 8 350 000 23,77 4829Bordelessa 75 cl 1 065 616 6 850 000 15,56 4620Alfa Rihn 70 cl 578 304 10 800 000 5,35 4299Bordeaux Conica 75 cl 332 079 8 700 000 3,82 5330
TOTAL 3 961 123 48,5
Volumul Vinzarilor, butelii
Productivitatea lunra maxima, butelii
Gradul de Utilizare a Capacitatilor, %
Marja de Contributie la 1% Capacitate, USD
"Glass Container Company" S.A.REALOCAREA CAPACITATILOR DE PRODUCTIE
IULIE, 1998
Gradul de Utilizare a Capacitatilor de Productie
a ramas la acelasi nivel
47
Optimizarea Portofoliului de ProduseOptimizarea Portofoliului de Produse
Efectul de la redimensionarea planului de producere pentru luna iulie 1998 este exprimat prin cresterea Marjei de Contributie cu 25 447 USD ceea ce inseamna ca Profitul dupa ajustare va constitui 28 957 USD
Planul de producere ajustat prin realocarea capacitatii de productie
Bordelessa 70 cl 727 650 20 304 - - Bordelessa" 70 cl 395 100 10 776 - - Bordeaux Golea 70 cl 1 737 714 100 497 1 985 125 114 806Bordelessa 75 cl 862 650 58 181 1 065 616 71 869Alfa Rihn 70 cl 258 300 10 281 578 304 23 017Bordeaux Conica 75 cl 74 298 4 552 332 079 20 345
TOTAL 4 055 712 204 590 3 961 123 230 037
"Glass Container Company" S.A. PLANUL DE PRODUCERE
IULIE, 1998
Volumul Vinzarilor, butelii
Marja de Contributie, USD
Volumul Vinzarilor, butelii
Marja de Contributie, USD
48
Optimizarea Portofoliului de Optimizarea Portofoliului de ProduseProduseAlta posibilitate de imbunatatire a planului profitului este
sporirea volumelor de productie si comercializare pentru prdusele mai atractive in asa fel ca Gradul de Utilizare a Capacitatilor de Productie sa constituie 80% concomitent cu reducerea pretului de vinzare pentru toate produsele cu 10%
Bordelessa 70 cl 727 650 7,03 36 526 34 979 (20 358) -39,8 28,59Bordelessa" 70 cl 395 100 7,03 20 081 16 687 (8 997) -32,4 27,69Bordeaux Golea 70 cl 3 232 148 9,81 165 379 87 763 63 932 20,2 47,84Bordelessa 75 cl 1 604 529 10,47 78 391 41 169 48 386 28,8 53,32Alfa Rihn 70 cl 480 438 8,97 28 778 13 962 370 0,9 33,25Bordeaux Conica 75 cl 138 194 11,70 9 499 6 520 150 0,9 41,25
TOTAL 6 578 059 9,47 338 653 201 080 83 483 13,4 45,66
RMC, %Volumul Vinzarilor, butelii
Pret Unitar, centiCosturi
Variabile, USDCosturi Fixe,
USDProfit, USD
Rentabilitatea Vinzarilor, %
"Glass Container Company" S.A.PLANUL DE PRODUCERE AJUSTAT
IULIE, 1998
Planul ajustat este mai atractiv chiar si in ciuda reducerii preturilor
Planul poate fi optimizat ulterior prin realocarea capacitatilor de productie de la produsele cu RMC mai mica catre cele cu RMC mai inalta
49
Optimizarea Portofoliului de ProduseOptimizarea Portofoliului de Produse
Afacerea 5 are doua linii de producere separate, care opereaza la capacitate maxima. Exista o posibilitate de inchiriere a unor suprafete suplimentare pentru extinderea productiei liniei A cu 40 unităţi/luna sau a liniei B cu 30 unităţi/luna
Carei dintre linii trebuie de oferit prioritate?
Volumul actual al vinzarilor unitati 60 40Pret unitar lei 100 150Marja de Contributie Unitara lei 80 120Marja de Contributie lei 4 800 4 800
U.M. Linia A Linia B
Largirea producerii Liniei A:Marja de Contributie = (60 80) + (40 80) = 8 000 lei
Largirea producerii Liniei B:
Marja de Contributie = (40 120) + (30 120) = 8 400 lei
Concluzie: Ambele optiuni sunt eficiente economic, insa largirea producerii pentru Linia B produce o marja de contributie superioara
50
4. 4. Modele de Stabilire a Modele de Stabilire a PreturilorPreturilor
Cea mai populara si des utlizata modalitate de stabilire a preturilor este bazata pe Costul Total.
Producatorul considera ca pretul trebuie sa includa toate cheltuielile suportate pentru produsele fabricate sau serviciile prestate PLUS o marja a Profitului standard
Utilizarea acestei metode nu garanteaza obtinerea unui Profit in general Aberatia acestei metode consta in lipsa corelarii Pretului cu volumul vânzărilor Este chiar periculoasa in cazurile cind limiteaza vânzările. De regula, companiile maresc preturile pentru asi “asigura” un profit Daca cererea este elastica, marirea Pretului duce la reducerea vânzărilor. Conco-mitent Costurile Fixe se repartizeaza pe o cantitate mai mica de produse, ceea ce din nou conduce la cresterea inevitatila a pretuluiCosturi Totale
+ 20%
Pret Unitar Marja Profitului
51
Modele de Stabilire a PreturilorModele de Stabilire a PreturilorAlte argumente impotriva metodei de stabilire a pretului in baza Costului Unitar Total:
In procesul de stabilire a preturilor, alocarea Costurilor Fixe pe unitate de produs, este suspecta deoarece costul unitar capatat este corect numai pentru volume particulare
Procesul de repartizare a Costurilor Fixe pe unitate de produs este influientat de subiectivismul persoanelor responsabile de acest lucru si de nivelul de detaliere a informatiilor referitor la aceste costuri
Metodele de alocare a Costurilor Fixe, practic, niciodata nu pof fi complet justificate.
Deseori metoda Costului Unitar Total induce in eroare managerii prin dificenta de separare a Costurilor Fixe de cele Variabile, conducind la decizii incorecte
52
Semnificatia Elasticitatii CereriiSemnificatia Elasticitatii Cererii
Afacerea 6 a comercializat in luna mai 10 000 unităţi de produs A la pretul de 220 lei/bucata (stiind din trecut ca costul unitar 200 lei/bucata), utilizind capacitatile de productie la nivelul de 30%. Acest nivel al vânzărilor este aprape stabil pe parcursul ultimului an de activitate si reiese din capacitatea de procesare a principalilor 3 clienti ai companiei.
In luna iunie propretarul afacerii a primit o oferta comerciala de achizitie a unui lot de 20 000 unităţi de Produs A la pretul de 180 lei/bucata, de la un en-gross-ist cu care nu a colaborat pina la moment.
Capacitatea de productie permitea indeplinirea comenzei date, totusi oferta a fost refuzata din cauza ca proprietarul afacerii era convins ca afacerea sa este profitabila numai in conditiile in care pretul nu este mai mic de 200 lei/bucata.
Venitul suplimentar care putea fi obtinut de la indeplinirea comenzei constituie 3 600 000 lei cu o sporire a Costurilor Fixe cu 250 000 lei
Costurile Variabile Unitare constituie 120 lei/bucata
Cum poate fi evaluata decizia de refuz a proprietarului
53
Semnificatia Elasticitatii CereriiSemnificatia Elasticitatii Cererii
Costurile Fixe Totale = (200 - 120) 10 000 = 800 000 lei
Proprietarul afacerii stie ca are un Profit de 20 lei la fiecare unitate din cele 10 000 unităţi vindute in luna mai
La acest volum, la pretul de 220 lei/bucata afacerea este profitabila, insa masa Profitului este departe de cea optima, deoarece vânzările actuale nu depasesc cu mult Pragul de Rentabilitate
Volumul vinzarilor unitati 10 000 20 000 30 000Pret unitar lei 220 180 193Vinzari lei 2 200 000 3 600 000 5 800 000
Cheltuieli Variabile Unitare lei 120 120 120
Costuri Fixe Totale lei 800 000 250 000 1 050 000
Pragul de Rentabilitate lei 1 760 000 2 768 182
PROFIT lei 200 000 950 000 1 150 000
U.M. Actual Aditional TOTAL
54
Modele de Stabilire a PreturilorModele de Stabilire a Preturilor
Abordarea corecta in stabilirea preturilor este cea care este bazata pe informatiile de piata, privind elasticitatea cererii si reactia competitorilor
Stabilirea corecta a preturilor este imposibila fara studierea pietei pentru produsul dat
Maximizarea Profitului este posibila numai prin stabilirea corecta a Pretului Elasticitatea Cererii reprezinta modificarea procentuala a vânzărilor la modificarea cu 1% a Pretului Unitar
De regula, elasticitatea cererii are valori negative, ceea ce semnifica faptul, ca la cresterea pretului, vânzările au tendinta spre reducere si invers
Informatiile referitor la comportamentul cererii pentru diferite produse pot fi capatate in urma studiilor de piata sau din diferite rapoarte ale organelor de resort
55
Modele de Stabilire a PreturilorModele de Stabilire a Preturilor
Analiza microeconomica poate fi utilizata in stabilirea Pretului care permite obtinerea Profitului maxim posibil
Punctul de pornire este Ecuatia Functiei Cererii
P (pretul) = - 2.8 Q (cantitatea) + 392
Venitul obtinut este produsul dintre Pret si Cantitate (P Q)
V (venitul) = (-2.8Q + 392) Q = -2.8Q2 + 392Q
Pentru determinarea pretului optim este necesar de stiut in cum se modifica Venitul Total la o modificare anumita a Volumului, ceea ce se numeste Venitul Marginal (VM)
VM = d V/d Q = -5.6Q + 392 = (-2.8Q2 + 392Q)
Aceasta ultima ecuatie vorbeste despre faptul ca Curba Venitului Marginal va intersecta axa Y in acelasi punct ca Curba Cererii si axa X la punctul de mijloc dintre intersectarea axei X de catre Curba Cererii
56
Modele de Stabilire a PreturilorModele de Stabilire a Preturilor
unităţi
Pret, Lei400
300
200
100
50
010 30 50 90 110 130 150
Cost Variabil pe Unitate
Venit Marginal
Curba Cererii
70
150
250
350
Volumul pentru care vânzările au valoare
maxima posibila
Pretul la care vânzările au valoare
maxima posibila
Pretul la care Profitul are valoare maxima
posibila
Volumul pentru care Profitul are valoare
maxima posibila
Volumul maxim al Profitului se obtine in punctul in care vânzările Marginale sunt egale cu Costurile
Variabile Unitare
57
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
10 20 30 40 50 60 70 80 90 110 130
0
1 000
2 000
3 000
4 000
5 000
6 000
7 000
8 000
Modele de Stabilire a PreturilorModele de Stabilire a Preturilor
Volumul, unităţi
Mar
ja d
e C
on
trib
uti
e, m
ii l
ei
Pre
t U
nit
ar,
lei
Marja de Contributie maximala
Pretul optim 275 lei/bucata
Volumul optimal
58
Modele de Stabilire a PreturilorModele de Stabilire a Preturilor
Exista o categorie de afaceri care sunt “spargatori de gheata” pentru un anumit produs, neavind concurenta pe piata cel putin intr-o perspectiva imediata
Avantajul acestor afaceri consta in libertatea de decizie referitor la pretul de comercializare si tot acest lucru constituie un pericol major pentru afacere, exprimat prin crearea unei imagini proaste pe piata
Aceste afaceri trebuie sa gaseasca un echilibru intre asigurarea unei profitabilitati sificiente a produsului dat si totodata sa nu provoace alte companii sa se lanseze pe piata cu acelasi produs sau sa se orienteze spre importuri pentru acoperirea cererii locale in produsul dat
Inca un aspect important in stabilirea preturilor il constituie “canibalizarea” produselor, prin devotarea capacitatilor de productie acelor produse cu eficienta superioara in detrimentul celor mai putin atractive din punct de vedere al producatorului
59
Modele de Stabilire a PreturilorModele de Stabilire a Preturilor
Metodologia de stabilire a preturilor propusa pentru asemeni afaceri este bazata pe urmatorul algoritm: Determinarea masei Profitului satisfacatoare pentru afacere, reiesind din rentabilitatea economica sau financiara. Ex: 1 000 000 lei pentru anul 2004
Fiind cunoscute Costurile Fixe anuale ale afacerii se stabileste Obiectivul Marjei de Contributie, care reprezinta suma Profitului si a Costurilor Fixe
Se stabileste gama de fabricatie preventiva pentru anul 2004 reiesind din scrisorile de intentii parvenite de la diferiti clienti potentiali si din contractele deja semnate
Se determina Productivitatea si Marja de Contributie Unitara pentru fiecare produs inclus in gama de fabricatie
Se elaboreaza Tabloul Marjei de Contributie
top related