emulgatorii
Post on 18-Dec-2015
29 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
-
>Emulgatorii, in sensul strict, sunt substante tensioactive sau agenti de suprafata,
caracterizati prin prezenta in molecula lor a unor grupari polare care le confera proprietati
tensioactive. Efectul emulgatorilor este de a micsora tensiunea superficiala care exista intre
doua lichide nemiscibile, permitand dispersarea fina a unuia in celalalt.
spa procedurile:
-Vinoterapia(cu vin)
-meloterapia(cu muzica)
-Hidromasaj
-Fangoterapia
-Telasoterapia(cu alge)
-Sauna uscata
umeda
-Balnioterapia(cu ape minerale)
-cromatoterapia
-apiterapia(ceva de genu cu intepaturi de albine sau nu stiu ce)
1)Este
important ce produse cosmetice alegem s folosim pentru c ingredientele lor
sunt absorbite prin piele n proporie de pn la 60%, acestea ajungnd n
sistemul nostru circulator.Ar trebui s fie ct mai curate, fr substane
chimice sintetice, conservani chimici, arome artificiale, colorani
artificiali, materii prime modificate genetic, pesticide, sulfai, PEG,
ftalai, SLS, parabeni etc.Rolul conservanilor este de a proteja produsele
cosmetice de contaminarea adus de materiile prime, condiionani, ambient i
utilizare personal. Conservanii menin integritatea produsului intrat n
contact cu aerul pe parcursul folosirii lui.Cei mai controversai conservani
sintetici sunt substanele halogene, clorul, iodul sau bromul (chlorhexidine
digluconate clorofen, triclosanul), familia aldehidelor (formaldehida poate
sa fie 0,2% maxim), familia parabenilor (Butylparaben, Methylparaben,
Propylparaben), familia polietilenelor i Polypropylen Glycol (PEG si PPG).Efectele
negative ale conservanilor sintetici sunt: fiind puternici distrug bacteriile
inclusiv pe cele care ne protejeaz, flora saprofit este astfel fragilizat,
ptrund n piele i uneori se gsesc n snge sau urin i persist mult timp
n organism.Consecinele utilizrii produselor cosmetice care conin
conservani sintetici: pot provoca iritaii sau alergii (dermatite de contact
etc) la nivelul pielii, anumii conservani se comport ca nite perturbatori
endocrini iar pentru mediu nconjurtor principala consecin este toxicitatea
(cel mai adesea sunt afectate organismele acvatice).
Urmtoarele
ingrediente trebuie evitate:
Sodium
Lauryl Sulfate SLES/SLS
-
Ingrediente
cu Laureth si Peg
DEA/TEA
(Triethanolamine)
Propylene
Glycol
Phthalati
Petrolatum
/ Ulei mineral / Parafina / Vaselina
Parfumuri
sintetice (Fragance)
Parabeni
Triclosan
Imidazolidinyl
urea si diazolidinyl urea
Lanolina
Stearalkonium
Chloride
EDTA
Dioxane
Phenoxyethanol
Glycols.
-
3)Rolul si
modul de actiune al emulgatorilor
Emulgatorii-substante
chimice folosite la obtinerea emulsiilor.
Dispersarea
mecanica a uleiului n apa sub forma de sfere mici n cazul prepararii unei
emulsii necesita o cheltuiala de energie pentru a nfrnge fortele de coeziune
dintre moleculele uleiului. Cu ct energia va fi mai mare, dispersarea va fi
mai avansata. Dupa un anumit timp nsa, sferele vor cauta sa revina la starea
initiala, se vor contopi, aglomera si fazele se vor separa. Daca se adauga un
emulgator (de ex. O cantitate mica de sapun), emulsionarea se realizeaza mult
mai usor si separarea intervine mult mai ncet. Acest lucru se explica prin
faptul ca cele doua lichide nemiscibile poseda tensiuni superficiale diferite.
Emulgatorul are rolul de a reduce tensiunea superficiala dintre cele doua faze
lichide, usurnd dispersarea. Concentrndu-se la interfaza, emulgatorul
formeaza un strat monomolecular n jurul particulelor dispersate protejndu-le
de contopire. Emulgatorul mai actioneaza si prin ncarcatura sa electrica. De
exemplu, anionii care se formeaza la dizolvarea n apa a unor emulgatori de
tipul sapunurilor alcaline, continnd restul de acid gras cu caracter lipofil
si formeaza un nvelis n jurul particulelor de ulei. Astfel particulele de ulei
dispersate devin electronegative si ramn dispersate datorita respingerii
electrostatice. Emulgatorii maresc ntr-o oarecare masura si vscozitatea
mediului, astfel mobilitatea particulelor devine mai scazuta, apropierea si
contopirea picaturilor este ngreunata.
Rolul
emulgatorului este deci:
- de a
usura dispersarea fazei interne n cea externa;
- de a
stabiliza emulsia.
Actiunea
emulgatorilor se realizeaza prin:
- reducerea
tensiunii interfaciale (se usureaza dispersarea);
-
- formarea
unui strat n jurul particulelor (inhiba tendinta particulelor mici de a se
contopi);
-
conferirea unei sarcini electrice a particulelor dispersate;
- marirea
vscozitatii mediului
Clasificarea
emulgatorilor
Poate fi
facuta dupa mai multe criterii:
1. Dupa
caracter pot fi:
-
emulgatori hidrofili U/A;
-
emulgatori lipofili A/U;
2. Dupa
modul de folosire pot fi:
-
emulgatori de uz intern;
-
emulgatori de uz extern;
-
emulgatori de uz parenteral;
-
3. Pe baza
sarcinilor electrice pot fi:
-
emulgatori anionactivi;
-
emulgatori cationactivi;
4. Dupa
provenienta pot fi:
-
emulgatori naturali (de origine vegetala sau animala);
-
emulgatori sintetici si semisintetici;
5. n
functie de structura si proprietati fizico-chimice pot fi:
-
emulgatori propriu-zisi (emulgatori solubili);
-
emulgatori sub forma de pulberi fine insolubile;
-
pseudoemulgatori (agenti de vscozitate, stabilizanti)
4) Auzi
peste tot despre ct de buni sunt antioxidanii pentru sntatea i frumuseea
ta. ns, tii mai exact ce sunt aceste substane, la ce folosesc i n ce
alimente i gseti?Ce sunt antioxidanii?Un antioxidant este orice vitamin,
mineral sau nutrient care are rolul de a proteja i de a repara celulele
corpului, astfel nct s nu fie afectate de efectul nociv al radicalilor
liberi. Aceti radicali liberi sunt prezeni n corpul nostru n mod firesc i
contribuie la distrugerea i eliminarea bacteriilor i viruilor care atac
organismul. ns, atunci cnd ajung n concentraii prea mari (din cauza
-
polurii, a alimentelor nesntoase sau a fumului de igar inspirat) devin
duntori. Aici, intervin antioxidanii.
La ce
folosesc antioxidanii?Cel mai important beneficiu al antioxidanilor const n
faptul c neutralizeaz aciunea nociv a radicalilor liberi, care, n timp,
provoac degenerarea celulelor i astfel corpul este expus bolilor grave.
Radicalii liberi pot cauza cancer, boli cardiovasculare, mbtrnirea prematur
i alte afeciuni cronice.Numeroase studii efectuate pn n prezent arat c
antioxidanii reduc riscul de cancer i boli de inim. Dintre antioxidani,
vitaminele E, C, zincul i betacarotenul sunt recunoscute pentru efectul
protector pe care l au asupra ochilor, prevenind apariia bolilor grave. Specialitii
susin c este de preferat s consumi fructe i legume proaspete pentru a asigura
necesarul de antioxidani, n defavoarea suplimentelor vitaminice.
n ce
alimete gsim antioxidanii?Antioxidanii exist sub cea mai pur form n
fructe, legume, cereale, nuci, aflm de la medicul nutriionist Lygia
Alexandrescu. Printre cei mai importani antioxidani pentru organism se numr
betacarotenul, vitamina C, vitamina E, zincul i seleniul. Iat n ce alimente
le gseti!Betacarotenul l gseti n spanac, cartofi dulci, roii, caise,
sparanghel, sfecl, broccoli, pepene galben, morcovi, mango, piersici, grepfrut
roz, dovleac.Vitamina C o gseti n ardei, ptrunjel, citrice, mcee, ctin,
cpuni, broccoli, varz de Bruxelles, pepene galben, conopid, grepfrut,
nectarine, papaya.Vitamina E o gseti n broccoli, morcovi, ardei rou, spanac,
nuci, semine de floarea-soarelui.Zincul i gseti n stridii, carne roie,
carne de pasre, fasole boabe, nuci, fructe de mare, cereale integrale,
lactate.Seleniul l gseti n nucile braziliene, ton, carne de vit, carne de
pasre i cereale integrale. Reine c i ceaiul verde conine polifenol, un
antioxidant care este de 100 de ori mai puternic dect vitamina C i are efect
anticancerigen. Consum-l zlinic n cantiti moderate!
5)COLORANTI
industria
farmaceutica
industria
alimentara
industria
cosmetica
-
industria
textila
tipografie
pielarie
industria
celulozei
naturali
sintetici
Colorant =
compus intens colorat care intr-o cantitate
mica este
capabil sa imprime culoarea sa altor compusi
(din fibre
textile, piele, alimente)
Legatura intre
culoare si structura compusului
colorat
prezenta in molecula a unor grupari cromofore si
a unor
grupari auxocrome
Gruparile
cromofore = diverse tipuri de legaturi nesaturate,
care pot fi
izolate sau conjugate, identice sau combinate
-
Grupele
cromofore determina deplasarea benzilor de adsorbtie a
luminii din
domeniile ultraviolet in domeniul vizibil, deplasare
numita
efect batocrom.
Marimea
efectului batocrom = f(natura si numarul grupelor cromofore)
Reducerea
unei grupe cromofore la grupa saturata
corespunzatoare,
transforma compusul colorat in leucoderivat
incolor.
Compusii
colorati (cromogeni) pot deveni coloranti daca pe
molecula
lor se fixeaza grupe auxocrome, care au proprietatea
de a
intensifica si inchide culoarea.
Aparitia
culorii se atribuie in general posibilitatii pe care o au
electronii
ai cromagenilor si elctronii p sau ai cromoforilor de a
produce
structuri mezomere.
ex.
-
Deplasarea
maximelor de absorbtie si intensificarea
absorbtiei
in urma salificarii unor compusi covalenti este numita
halocromie
(halos = sare, chromos = culoare).
Grupele
auxocrome au in general efect respingator de
electroni
(grupari aminice primare, secundare, tertiare,
hidroxifenolice
etc.)
6) Una din
regulile esentiale pentru ingrijirea tenului si pentru sanatatea lui este
demachierea. Dar, le fel de important este si ce demachiant folosesti. Cele mai
bune alegeri sunt produsele demachiante naturale, iar pe unele le poti face
acasa. Demachiantele naturale rezolva una din cele mai serioase probleme. Sunt
perfect tolerate de piele, indiferent de tipul de ten si curata foarte bine.
Uleiul de
masline, demachiantul perfect
Iata cum
iti poti prepara cateva demachiante naturale acasa.
Demachiante naturale pentru fata
Amesteca
intr-un recipient inchis ermetic 100 mililitri ulei de canepa, 60 mililitri
ulei din samburi de caise si 15 mililitri apa de var filtrata sau apa distilata
simpla. Omogenizeaza bine inainte de fiecare utilizare.
Combina
trei linguri de apa minerala, trei linguri de lapte si doua linguri de miere de
-
albine. Amesteca pana cand preparatul devine omogen. Aceasta este unul din
demachiantele naturale care este ideal pentru pielea senzibila, cu iritatii sau
cosuri. Se poate pastra doua-trei zile la frigider.
Amesteca o
parte zeama de lamaie, o parte ulei de parafina si o parte ulei de migdale
dulci. Preparatul se omogenizeaza bine inainte de utilizare, se patreaza la
rece si poate fi solosit pentru toate tipurile de ten.
Demachierea
perfecta
Demachiante
naturale pentru ochilor si genelor
Amesteca
intr-un recipient curat ulei rapita, floarea-soarelui sau de masline cu o
cantitate egala de apa de portocale. Combinatia este foarte blanda, nu irita
ochii si curata foarte bine.
Pune pe un
disc demachiant cateva picaturi de ulei de ricin curat sau ulei de migdale
dulci. Fiecare din aceste uleiuri este in sine un demachiant avand calitatea de
a curata foarte bine si de a proteja epiderma.
Excelent
in seria de demachiante naturale este uleiul de avocado. Curta foarte bine si
este perfect tolerat de piele.
Componentele
plantelor aromatice sunt deosebit de utile pentru vindecarea unor afeciuni
digestive, respiratorii, cardiace, renale-genitale, nevrotice, reumatismale. Aciunea terapeutic a acestor plante se bazeaz pe coninutul ridicat n uleiuri eterice (volatile), plcut mirositoare, cu mare eficien n prevenirea sau profilaxia unor boli infecioase, provocate de microorganisme sau de parazii, precum i ca tratament la bolnavii alergici la antibiotice.
Modul de administrare a acestor produse este foarte variat, n funcie de afeciuni i de localizarea lor. n tratamentele interne, uleiurile brute se dilueaz, n mod obligatoriu, cu soluii alcoolice, miere de albine sau uleiuri vegetale. n
-
tratamentele externe sunt folosite sub form de loiuni, unguente, aerosoli, inhalaii sau adaosuri n bi generale sau locale.
Terapia cu arome ine seam, n primul rnd, de proprietile acestora, ajutnd la evitarea consecinelor negative ale tratamentelor de lung durat cu exces de antibiotice.
Proprietile lor complexe (antiseptice, bactericide, bacteriostatice) se gsesc n uleiurile din foarte multe plante aromatice: uleiul de mueel are peste 300 utilizri n aromaterapie, prin aplicaii att interne, ct i externe. n tratamentele interne se folosete la colici abdominali, infecii gastrointestinale, ulcere gastrice i duodenale, enterocolite, parazii intestinali (ascaridoz, oxiuraz), paradontoz, tulburri de menopauz, anemii, ameeli, migrene, iar n uz extern este preferat n infecii genitale, plgi infectate, blefaro-conjunctivit. - uleiul de rozmarin are o aciune puternic antimicrobian. Planta este un excelent stimulator fizic i psihic, cu aplicaii n tulburri circulatorii, respiratorii, nervoase i hepatobiliare, stabilizator al tensiunii arteriale i stimulator cortico-suprarenal. Uleiul, (latin: oleum, greac: , elaion = ulei de mslin) este un lichid gras de provenien vegetal, animal, mineral sau sintetic, insolubil n ap i mai uor dect aceasta, folosit n alimentaie, n industrie, etc.[1] Numit de Homer i aurul lichid sau elixirul sntii folosit n vindecarea bolilor cronice i recunoscut prin calitile sale nutriionale , cosmetice i de ngrijire. Uleiul de msline este foarte bine tolerat de ctre stomac i potrivit unor studii, previne apariia ulcerului gastroduodenal i gastrita i totodat stimuleaz secreia bilei i a hormonilor pancreatici, ntr-un mod mai natural i mai eficient dect medicametele.
Ulei vegetal
Este un amestec de trigliceride i acizi grai, fluid la temperatur medie. Poate fi extras din diferite plante: floarea soarelui, rapi, nuc, mslin, soia, palmier, cocos, in, mac, ricin, porumb etc. Unele uleiuri vegetale sunt comestibile i se folosesc n alimentaie, altele sunt uleiuri industriale i se folosesc n tehnologie. Unele uleiuri, de exemplu cele de rapi, soia sau palmier pot fi folosite pentru producerea combustibilului (biodiesel). Ulei de origine animal
Untur de pete.
-
Ulei eteric
Terebentin Ulei de lmi Ulei mineral
Este un extras din iei sau crbune, sunt hidrocarburi care conin sulf. Industria petrolier prin rafinare produce lubrifiani pentru ungerea mecanismelor, a motoarelor cu ardere intern, uleiuri pentru acionri hidraulice etc. Uleiul sintetic este un ulei la care prin sintez uleiului mineral i se adaug hidrocarburi. Ulei siliconic
Uleiul siliconic se bazeaz pe polimeri i copolimeri din siliciu oxigenat, cu catenele laterale organice. Ulei volatil
Uleiul volatil este o combinaie de substane organice complexe aflate n amestec n proporii specifice n anumite pri ale plantelor aromatice. Tipul i proporia de participare a substanelor volatile la alctuirea unui ulei volatil variaz n primul rnd n funcie de specia de plant dar i de rasa genetic, de locul n care crete planta, de condiiile de clim, sol, de perioada de recoltare etc. Uleiul volatil mai este cunoscut i ca ulei eteric sau ulei esenial din plant. Uleiul volatil a exercitat dintotdeauna o fascinaie cu totul aparte asupra omului, efectele lui vindectoare asupra trupului combinndu-se cu influena puternic asupra psihicului i emoiilor. Femeile cu tenul gras se confrunt adesea cu problema porilor dilatai. Din aceast cauz apar punctele negre i acneea. Exist cteva mti naturale care ajut la nchdierea porilor i la eliminarea aspectului lucios al tenului.
-
Masc cu flori de tei
Toarn 100 ml de ap fierbinte peste 1 lingur de flori de tei. Pune amestecul la foc mic i las-l s fiarb pn se obine o constisten mai groas. Cu un blender, paseaz infuzia i aplic-o pe fa ntr-un strat gros. Las-o s acioneze 15 minute i apoi ndeprteaz-o cu o dischet demachiant din bumbac. Spal-te pe fa cu ap rece. Dac ai tenul normal sau uscat, d-te cu o crem hidratant. Masc cu portocale
Paseaz o portocal cu o lingur de lemn i adaug un albu de ou. Aplic amestecul pe fa i las-l s acioneze 15 minute. ndeprteaz masca cu o dischet demachiant i cltete-te cu ap cald. Masc cu amidon din cartof Amestec, n proporii egale, sare, miere, lapte cald i amidon din cartof. Aplic masca pe fa, iar dup 20 de minute, cltete-te cu ap cald i apoi cu ap rece Traiesc in adancurile sau la suprafata marilor si oceanelor. Produc intre 50% si 70% din oxigenul planetei. Acest lucru ar fi suficient pentru a le ocroti plini de respect. In plus, ele contin o concentratie ridicata de minerale si oligoelemente: iod, calciu, potasiu, magneziu, cupru, zinc, fier, cobalt, fosfor, fluor, seleniu. De asemenea, sunt bogate in vitamine, aminoacizi, clorofila, glucide, grasimi benefice pentru organism, dar si un hormon vegetal care lupta impotriva imbatranirii. Au si proprietati antibacteriene si antivirale. ALGELE IN cosmeticA Principiile Active existente in alge au capacitatea de a penetra foarte usor epiderma, ceea ce le face ideale pentru intretinerea aspectului proaspat si vital al pielii. Algele sunt folosite in tratamentele impotriva celulitei si vergeturilor. Inlatura acneea si calmeaza orice tip de ten. In tratamentele corporale, algoterapia se combina cu aplicarea razelor infrarosii pentru a se obtine efectul de incalzire. Impachetarile astfel realizate nu trebuie sa depaseasca Produsele de ingrijire pe baza de alge sunt minunate pentru pielea ta. Aplica-le, masand usor si vei simti diferenta catifelare si suplete 20 de minute, iar temperatura nu trebuie sa fie mai mare de 38 de grade, pentru a nu se pierde eficienta vitaminelor si oligoelementelor. Radiatiile infrarosii favorizeaza dilatarea capilarelor subcutanate, antrenand astfel un transfer mai bun al principiilor Active ale algelor la nivelul organismului si, bineinteles, la cel al dermei. Rezultatele obtinute vor fi de revigorare a zonei tratate, catifelarea pielii si debarasarea acesteia de toate impuritatile. Impachetarea cu alge asigura si o curatare a pielii in profunzime. Prin provocarea transpiratiei se elimina toate deseurile si
-
toxinele. La nivelul fetei, masca de alge poate contine: laminaria, spirulina, limoni marini, saruri marine, acid citric si talc. Concentratia ridicata de proteine, vitamine, carbohidrati, minerale si oligoelemente face ca acest tratament sa aiba efecte vizibile de intinerire.
Papusa261093
top related