scandal · echipa va fi mult mai coagulata si speram sa obtinem un scor electoral mult mai bun în...
Post on 23-Oct-2019
5 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numarul 247 (318) • 10 - 16 iulie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Pigui ºi Surupãceanu au pus-ode-o publicitate mascatã, la cinã
Fostul securistDaju ºi-a atacatfoºtii ºefi dinSRI ºi colegiidin presã
p a g
7
p a g
3
Scandal de Gorj10 iulie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
claudiu.rada@scandaldegorj.ro
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian Iovanadrian.iovan@scandaldegorj.ro
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai Popescumihai.popescu@scandaldegorj.ro
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel Dumitriudaniel.dumitriu@scandaldegorj.ro
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli Mateineli.matei@scandaldegorj.ro
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu Mateiclaudiu.matei@scandaldegorj.ro
Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu
SC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier Gorjul SArjul SArjul SArjul SArjul SA angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer, de, de, de, de, depreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi
tineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneilimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.
SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncã
permanent.permanent.permanent.permanent.permanent.
SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), lapreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi
similare.similare.similare.similare.similare.
Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaEroilorEroilorEroilorEroilorEroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/
214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982
vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã de
aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134
(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).
ARTEGOLocalitãþigorjene înbeznã, copacismulºi ºimaºiniavariate
În urma vijeliei, de miercuri
seară, la nivelul Gorjului, nu există,
în prezent, localităţi fără
electricitate, dar se înregistrează
deranjamente colective în câteva
zone din judeţ.
În cursul nopţii, din cauza vântului
puternic şi a descărcărilor electrice,
trei linii de medie tensiune şi un
număr de 8 posturi de transformare
au fost afectate. Echipele CEZ
Distribuţie au intervenit, încă de la
primele ore ale dimineţii, pentru a
remedia avariile înregistrate în satul
Pojogeni, din oraşul Târgu
Cărbuneşti, zona Centru din oraşul
Ţicleni, şi câteva cătune din
comunele Ioneşti şi Ciuperceni. La
Târgu-Jiu, mai mulţi copaci au fost
smulşi din rădăcini de vijelie.
Câţiva târgujieni din cartierul
Debarcader şi-au găsit ma?inile
aproape distruse de crengile
copacilor. Un arbore masiv din
Parcul Central a fost trăsnit şi
doborât la pământ pe una dintre
aleile principale. Copacul a distrus
două bănci aflate în vecinatate.
Lucrătorii primăriei şi poliţiştii
comunitari au acţionat timp de două
ore pentru a înlătura urmările
furtunii
Scandal de Gorj10 iulie 3
Pigui ºi Surupãceanu o pun de-opublicitate mascatã, la cinã
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu Mateiclaudiu.matei@scandaldegorj.ro
Concubinaj perversConcubinaj perversConcubinaj perversConcubinaj perversConcubinaj pervers
Dupã ce, în urmã cu câþiva ani, cândDupã ce, în urmã cu câþiva ani, cândDupã ce, în urmã cu câþiva ani, cândDupã ce, în urmã cu câþiva ani, cândDupã ce, în urmã cu câþiva ani, cândSurupãceanu a fost uns prefect, Impact îiSurupãceanu a fost uns prefect, Impact îiSurupãceanu a fost uns prefect, Impact îiSurupãceanu a fost uns prefect, Impact îiSurupãceanu a fost uns prefect, Impact îitrãgea scuipaþi în frezã, ediþia ziarului dintrãgea scuipaþi în frezã, ediþia ziarului dintrãgea scuipaþi în frezã, ediþia ziarului dintrãgea scuipaþi în frezã, ediþia ziarului dintrãgea scuipaþi în frezã, ediþia ziarului din
ziua instalãrii afiºând culoareaziua instalãrii afiºând culoareaziua instalãrii afiºând culoareaziua instalãrii afiºând culoareaziua instalãrii afiºând culoareaînmormântãrii pe prima paginã, în prezent,înmormântãrii pe prima paginã, în prezent,înmormântãrii pe prima paginã, în prezent,înmormântãrii pe prima paginã, în prezent,înmormântãrii pe prima paginã, în prezent,
Cosmin Pigui ia masa cu puºcãriabilul.Cosmin Pigui ia masa cu puºcãriabilul.Cosmin Pigui ia masa cu puºcãriabilul.Cosmin Pigui ia masa cu puºcãriabilul.Cosmin Pigui ia masa cu puºcãriabilul.Lovindu-l uitarea în îngusta-i frunte, PiguiLovindu-l uitarea în îngusta-i frunte, PiguiLovindu-l uitarea în îngusta-i frunte, PiguiLovindu-l uitarea în îngusta-i frunte, PiguiLovindu-l uitarea în îngusta-i frunte, Piguia descoperit acum profesionalismul dar ºia descoperit acum profesionalismul dar ºia descoperit acum profesionalismul dar ºia descoperit acum profesionalismul dar ºia descoperit acum profesionalismul dar ºi
mãrinimia ºmenarului ajuns deputat.mãrinimia ºmenarului ajuns deputat.mãrinimia ºmenarului ajuns deputat.mãrinimia ºmenarului ajuns deputat.mãrinimia ºmenarului ajuns deputat.
Cosmin Pigui i-a făcut
publicitate electorală lui
Mugurel Surupăceanu -
candidatul de votat. Asta nu-i
o noutate, s-a întâmplat în
noiembrie, anul trecut.
Publicitatea pe faţă este,
măcar cinstită faţă de
publicitatea mascată, însă
extrem de incompatibilă cu
deontologia.
Luni seara, în jurul orelor
19,00, Pigui împreună cu
Surupăceanu serveau masa
la restaurantul prietenului
lor comun Sorin Cârstea.
Patronul de restaurant e
prietenul lui Surupăceanu de
pe vremea când amândoi îi
făceau pantofii lui Mischie şi
fratele lui Dumitru Cristea,
cel pe care l-a băgat în
puşcărie amicul
Surupăceanu. De altfel,
actualul deputat va fi, în
curând coleg de celulă cu
Cristea, fostul său partener
de afaceri şi coechipier în
şmenurile de la CE Turceni.
Despre aceste subiecte n-am
prea citit în ultima perioadă
prin gazeta deontologului
Pigui. Să aibă legătură cu
ciorba de la „Ambasador”
sau cu amicul său
Surupăceanu? Pigui e
terminat profesional şi
moral. Nici asta nu-i o
noutate. A început să se
descalifice prin campania de
linşaj mediatic împotriva lui
Mischie şi a continuat cu
altele ai căror protagonişti au
fost, pe rând, Morega,
Manţog şi mulţi alţii care n-
au mai ieşit de pe prima
pagină decât după îndelungi
discuţii privind mediul
economic şi financiar care l-
au convins, în final, pe
deontolog că persona cu
care stă de vorbă are, totuşi,
potenţial şi nu merită să
ocupe spaţiul editorial inutil.
Revenind la relaţia pur
profesională a acestuia cu
deputatul penal
Surupăceanu, probabil că
nu-i mai pasă de nimic, în
contextul actualei crize
financiare, şi început şi el
să facă un ban din
publicitate mascată, de data
asta. Dacă puşcăriabilul
Surupăceanu merge în vreo
comună, unde fraierii l-au
votat pentru o găleată,
trimite vreo epistolă fără
destinatar sau vrea să
stimuleze câte ceva, în
afară de vomă, în Impact-ul
de a doua zi apare ştirea cu
un titlu eliptic. Lipsa
predicatului se datorează
faptului că puşcăriabilul a
mers acolo, dar nu a făcut
nimic, în afara unui ordin
de plată la primirea unui
exemplar al ziarului.
Liderul sindical se află, de
ceva vreme, într-un conflict
cu Surupăceanu, după ce
puşcăriabilul a afirmat că
Marin Condescu ar fi
distrus mineritul şi energia
din Gorj. Prin susţinerea lui
Surupăceanu, Pigui se
răzbună şi în acest fel pe
Condescu, faţă de care, mai
nou, are vădite
resentimente. Apropo de
Condescu, acesta a afirmat
recent, în emisiunea „Ochii
adevărului” de la Acces TV,
referindu-se la un editorial
al deontologului Pigui în
care-i cerea demisia
directorului SNLO, că
Burlan nu i-a răspuns
solicitărilor, acesta fiind
motivul real al atacurilor şi
nu lipsa de profesionalism
invocată public.
Scandal de Gorj10 iulie4
Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin Stroiaredactie@scandaldegorj.ro
Revigorare a PNL GorjLiderul Partidului national LiberalLiderul Partidului national LiberalLiderul Partidului national LiberalLiderul Partidului national LiberalLiderul Partidului national Liberal
(PNL) Gorj, deputatul Dan Ilie Morega,(PNL) Gorj, deputatul Dan Ilie Morega,(PNL) Gorj, deputatul Dan Ilie Morega,(PNL) Gorj, deputatul Dan Ilie Morega,(PNL) Gorj, deputatul Dan Ilie Morega,a declarat ca este multumit de deciziaa declarat ca este multumit de deciziaa declarat ca este multumit de deciziaa declarat ca este multumit de deciziaa declarat ca este multumit de decizialuata la Bucuresti în privinta stabiliriiluata la Bucuresti în privinta stabiliriiluata la Bucuresti în privinta stabiliriiluata la Bucuresti în privinta stabiliriiluata la Bucuresti în privinta stabiliriiunei noi conduceri interimare liberaleunei noi conduceri interimare liberaleunei noi conduceri interimare liberaleunei noi conduceri interimare liberaleunei noi conduceri interimare liberale
în judetul nostru, cu obiectivulîn judetul nostru, cu obiectivulîn judetul nostru, cu obiectivulîn judetul nostru, cu obiectivulîn judetul nostru, cu obiectivuldeclarat de îmbunatatire a scoruluideclarat de îmbunatatire a scoruluideclarat de îmbunatatire a scoruluideclarat de îmbunatatire a scoruluideclarat de îmbunatatire a scoruluielectoral la alegerile prezidentiale.electoral la alegerile prezidentiale.electoral la alegerile prezidentiale.electoral la alegerile prezidentiale.electoral la alegerile prezidentiale.
ConducereConducereConducereConducereConducereinterimarainterimarainterimarainterimarainterimara
Morega a declarat ca „în
urma cu doua saptamâni,
Biroul Permanent National si
Consiliul Politic al PNL au
analizat activitatea, iar la 18
organizatii cu rezultate mai
putin bune s-a dispus, într-o
maniera corecta, schimbarea
comitetelor judetene cu
altele interimare, doar cinci
presedinti de la aceste filiale
PNL judetene fiind mentinuti
în functii, printre care si eu.
Neimplicarea Biroului Politic
Judetean al PNL Gorj a
condus la restructurarea
acestuia de la 23 plus 4
membri, la doar 11 plus 4. Le
promit solemn colegilor de
partid ca vom avea o
competitie loiala, dar nu vor
fi scutiti de responsabilitatile
pe care le au în functiile
actuale. Mergem pâna la
excluderi din PNL Gorj si, în
acelasi timp, îi vom motiva
pe aceia care vor face treaba
buna la viitoarele alegeri.
PNL nu este un partid
libertin”a spus deputatul
liberal.
Liberalii tintescLiberalii tintescLiberalii tintescLiberalii tintescLiberalii tintescCotroceniulCotroceniulCotroceniulCotroceniulCotroceniul
În continuare, Morega a
precizat ca „scorul de
alegerile europarlamentare
ar fi putut sa fie cu mult mai
bun daca s-ar fi implicat
toata lumea cu toate fortele.
Eu sper ca de data aceasta
echipa va fi mult mai
coagulata si speram sa
obtinem un scor electoral
mult mai bun în fata PSD si a
PD-L. Eu sper ca vom duce o
campanie electorala pentru
alegerile prezidentiale cu
mult superioara fata de cele
duse pâna în prezent si am
încredere în toti liberalii ca
îsi vor sufleca mânecile si
vor trece la munca deoarece
se pare ca social-democratii
si democrat-liberalii deja au
cam furat startul în cursa
pentru Cotroceni”.
Premierul Emil Boc a
declarat, joi, că îi va
demite atât pe ministrul
Tineretului şi Sportului,
Monica Iacob Ritzi, cât şi
pe ministrul Mediului,
Nicolae Nemirschi, dacă
în cazul acestora se va
decide începerea
urmăririi penale.
“Şi în cazul ministrului
Nemirschi, şi în cazul
ministrului Ridzi, dacă
Parchetul va cere
începerea urmăririi
penale, vor fi demişi”, a
spus Boc întrebat de
presă despre situaţia
celor doi miniştri.
Comisa parlamentară
de anchetă în cazul Ridzi
va recomanda începerea
urmăririi penale
împotriva ministrului
Tineretului pentru
contractul atribuit la
organizarea Zilei
Tineretului, iar PDL va
redacta o opinie separată,
în care va fi invocată
neglijenţa în serviciu, a
declarat, joi, deputatul
din grupul minorităţilor
Mircea Grosaru.
Boc îi va demite atât pe Ridzi, cât si pe Nemirschi daca începeurmarirea penala
Scandal de Gorj10 iulie 5
Loga cântã ºi instituþiilestatului joacã
Aplanarea bruscã a conflictului dintreAplanarea bruscã a conflictului dintreAplanarea bruscã a conflictului dintreAplanarea bruscã a conflictului dintreAplanarea bruscã a conflictului dintrecomercianþii vitregiþi de calea de accescomercianþii vitregiþi de calea de accescomercianþii vitregiþi de calea de accescomercianþii vitregiþi de calea de accescomercianþii vitregiþi de calea de acces
spre magazinele pe care le deþin la etajulspre magazinele pe care le deþin la etajulspre magazinele pe care le deþin la etajulspre magazinele pe care le deþin la etajulspre magazinele pe care le deþin la etajulPieþei Centrale ºi afaceriºtii VPieþei Centrale ºi afaceriºtii VPieþei Centrale ºi afaceriºtii VPieþei Centrale ºi afaceriºtii VPieþei Centrale ºi afaceriºtii Victor Logaictor Logaictor Logaictor Logaictor Logaºi Cristian Popescu, cei care au obþinutºi Cristian Popescu, cei care au obþinutºi Cristian Popescu, cei care au obþinutºi Cristian Popescu, cei care au obþinutºi Cristian Popescu, cei care au obþinutde la Primãria Târgu-Jiu dreptul absurdde la Primãria Târgu-Jiu dreptul absurdde la Primãria Târgu-Jiu dreptul absurdde la Primãria Târgu-Jiu dreptul absurdde la Primãria Târgu-Jiu dreptul absurd
de a construi în faþa locaþiei, are ode a construi în faþa locaþiei, are ode a construi în faþa locaþiei, are ode a construi în faþa locaþiei, are ode a construi în faþa locaþiei, are oexplicaþie extrem de simplã dacã stai sã-iexplicaþie extrem de simplã dacã stai sã-iexplicaþie extrem de simplã dacã stai sã-iexplicaþie extrem de simplã dacã stai sã-iexplicaþie extrem de simplã dacã stai sã-iasculþi pe cei care-ºi fac veacul la „terasaasculþi pe cei care-ºi fac veacul la „terasaasculþi pe cei care-ºi fac veacul la „terasaasculþi pe cei care-ºi fac veacul la „terasaasculþi pe cei care-ºi fac veacul la „terasa
Loga”. Loga”. Loga”. Loga”. Loga”. Aceºtia povestesc cã banii auAceºtia povestesc cã banii auAceºtia povestesc cã banii auAceºtia povestesc cã banii auAceºtia povestesc cã banii aufost cei care au liniºtit spiritele înfost cei care au liniºtit spiritele înfost cei care au liniºtit spiritele înfost cei care au liniºtit spiritele înfost cei care au liniºtit spiritele în
rãzboiul dintre mahãrii zonei ºirãzboiul dintre mahãrii zonei ºirãzboiul dintre mahãrii zonei ºirãzboiul dintre mahãrii zonei ºirãzboiul dintre mahãrii zonei ºicomercianþii mãrunþi care se revoltaserãcomercianþii mãrunþi care se revoltaserãcomercianþii mãrunþi care se revoltaserãcomercianþii mãrunþi care se revoltaserãcomercianþii mãrunþi care se revoltaserã
în faþa nedreptãþii.în faþa nedreptãþii.în faþa nedreptãþii.în faþa nedreptãþii.în faþa nedreptãþii.Dacã misterul în ceea ce priveºteDacã misterul în ceea ce priveºteDacã misterul în ceea ce priveºteDacã misterul în ceea ce priveºteDacã misterul în ceea ce priveºte
stingerea subitã a acestui conflict, carestingerea subitã a acestui conflict, carestingerea subitã a acestui conflict, carestingerea subitã a acestui conflict, carestingerea subitã a acestui conflict, careajunsese deja în instanþã, a fostajunsese deja în instanþã, a fostajunsese deja în instanþã, a fostajunsese deja în instanþã, a fostajunsese deja în instanþã, a fost
spulberat, încã nu este clar de cespulberat, încã nu este clar de cespulberat, încã nu este clar de cespulberat, încã nu este clar de cespulberat, încã nu este clar de cemunicipalitatea face atâtea favoruri unormunicipalitatea face atâtea favoruri unormunicipalitatea face atâtea favoruri unormunicipalitatea face atâtea favoruri unormunicipalitatea face atâtea favoruri unor
afaceriºti care tind sã devinã stãpâniiafaceriºti care tind sã devinã stãpâniiafaceriºti care tind sã devinã stãpâniiafaceriºti care tind sã devinã stãpâniiafaceriºti care tind sã devinã stãpâniiabsoluþi ai Pieþei Centrale.absoluþi ai Pieþei Centrale.absoluþi ai Pieþei Centrale.absoluþi ai Pieþei Centrale.absoluþi ai Pieþei Centrale.
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian Iovanadrian.iovan@scandaldegorj.ro
În afacerea Piaþa Centralã,În afacerea Piaþa Centralã,În afacerea Piaþa Centralã,În afacerea Piaþa Centralã,În afacerea Piaþa Centralã,
Accept tacitAccept tacitAccept tacitAccept tacitAccept tacitpe bani mulþipe bani mulþipe bani mulþipe bani mulþipe bani mulþi
Cu toate că cei implicaţi
preferă să ţină subiectul
departe de ochii opiniei
publice şi să nu explice de
ce au renunţat la războiul
împotriva lui Loga şi
Popescu, limbile celor care
ştiu câte ceva se dezleagă
încet-încet după câteva ore la
„o bere” servită pe
proprietatea lui Loga. Marian
Drăguţ, unul dintre cei opt
contestatari ai proiectului de
extindere a spaţiului
comercial deţinut de Loga în
Piaţa Centrală,
ar fi primit pentru „a se
linişti” o sumă de
aproximativ 20.000 Euro. Cel
puţin aceasta este suma
vehiculată într-o discuţie de
un comesean care, e drept,
era la a doua bere. Dar cum
„nu iese fum fără foc” şi „in
vino veritas” înclinăm să
credem că ceva adevăr este
în această afirmaţie.
Contactat telefonic pentru a
confirma sau infirma
informaţia aflată de la chefiu,
Drăguţ a negat declarând că
a renunţat să-şi mai caute
dreptatea pentru că a obosit
să se lupte pentru o cauză
pierdută şi, începând cu 1
iulie, consideră chestiunea
de domeniul trecutului. „Aşa
a fost să fie”, a conchis
comerciantul.
La fel de repede s-au
resemnat, motivat sau nu, şi
ceilalţi şapte indivizi care
iniţial au fost atât de revoltaţi
de ceea ce se întâmplă încât
au apelat la ajutorul justiţiei
pentru a stopa lucrările care
au demarat în trombă. De ce
au cedat oamenii se poate
citi printre rânduri, dar
rămân însă nelămurite o
grămadă de chestiuni cum ar
fi faptul că în cazul
proprietăţii asupra
imobilelor căile de acces,
inclusiv scările, acoperişul şi
structura de rezistenţă a
acestora constituie
proprietate indiviză a tuturor
coproprietarilor, ceea ce
înseamnă că toţi cei care
deţin spaţii comerciale la
etajul Pieţei Centrale erau
proprietari ai scării şi
platformei pietonale
demolate de către Viagio
Serv SRL, firma lui Cristian
Popescu.
Primãria înhãitatãPrimãria înhãitatãPrimãria înhãitatãPrimãria înhãitatãPrimãria înhãitatãcu afaceriºtiicu afaceriºtiicu afaceriºtiicu afaceriºtiicu afaceriºtii
Ciudat este faptul că
Primăria Târgu-Jiu,
coproprietar alături de
comercianţi ai bunurilor
amintite nu a ripostat în
vreun fel atunci când Viagio
le-a demolat fără să aibă
vreun act de proprietate
asupra lor care să-i dea
dreptul să facă acest lucru.
De fapt, scările şi platforma
pietonală au fost ignorate de
la început cu ajutorul celui
care a întocmit planurile
cadastrale, Paul Nistor, în
momentul în care s-a
încheiat contractul de
concesiune. În planurile
respective nici scările şi nici
platforma pietonală nu apar,
lucru care i-a determinat pe
comercianţii care s-au simţit
neîndreptăţiţi de extinderile
din faţa pieţei să facă
plângere la Parchetul de pe
lângă Judecătoria Târgu-Jiu
împotriva lui Nistor.
Cum cei interesaţi s-au
împăcat cu gândul că Loga şi
Popescu sunt mai puternici
ca ei de dosarul de la
Parchet s-a ales praful,
nefiind audiat nimeni până
în acest moment.
Din toată această situaţie
o concluzie este clară:
municipalitatea ştia despre
intenţiile celor care
construiesc la piaţă, motiv
pentru care, de acord cu
aceştia, s-a evitat
specificarea în planurile
cadastrale a construcţiilor ce
erau amplasate pe terenul
care a fost concesionat,
adică scările şi platforma
pietonală.
Gurile rele spun că există
o serie de motive din care
primăria este atât de
permisivă cu Loga şi
Popescu. Pe lângă relaţii de
amiciţie cu persoane
influente din cadrul
primăriei, bazate pe un
trecut comun, cel de-al
doilea patron, Popescu are şi
rude cu influenţă, care pot fi
de folos la nevoie. Fiica sa,
Cristiana Fumureanu este
procuror la Parchetul de pe
lângă Judecătoria Târgu-
Cărbuneşti, iar ginerele său,
Gelu, avocat în Baroul Gorj.
Pe acesta din urmă mai toţi
cei care ajung pe mâna
Parchetului judeţean îl
cunosc fiind omul de casă al
procurorilor care-l solicită
deseori să semneze
declaraţiile după ce audiază
acuzaţii fără ca la
interogatoriu să fie prezent şi
un apărător.
Scandal de Gorj10 iulie6
Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alUniversitãþii Libere Internaþionale din Moldova
II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:
1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiunea sistemuluifinanciar bancar , Gestiunea sistemului de evidenta contabila siaudit, Politici sociale europene ºi securitate regionalã, Gestiuneaturismului ºi serviciilor hoteliere, Politici economice în afaceriinternaþionale, Studii ºi politici regionale.
Durata studiilor1 ½ ani2. DREPT ( ªtiinþe penale ºi criminalisticã, Instituþii de drept
constituþional ºi administraþie publicã, Drept internaþional ºiinstituþional, Instituþii de drept privat ) - 50 locuri;
Durata studiilor1 ½ ani.3. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. ASISTENTA SOCIALA
- Management ºi consiliere in asistenta sociala,Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;
Durata studiilor 2 ani5. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50 locuriDurata studiilor 2 ani
III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE
- Economie ºi management -10 locuri- Economie mondiala, relaþii economice internaþionale –
10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani
IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.
ÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITATÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002
DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI NR. 111/ 18.03.1999 ªI ATESTATÃ PENTRU
CALITATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, AUSTRIA
Str. Eroilor, nr. 6, Târgu-Jiu, GorjTel: 0253/214019; Fax: 0253/211027e-mail: tgjiu_ulim@yahoo.com.
I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:
1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞà SOCIALÕ Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÕ Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani4. DREPT• Drept penal - 40 locuri• Drept civil - 40 locuri• Drept internaþional - 40 locuriDurata studiilor 4 ani5. INFORMATICà ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani6. MEDICINÕ Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani7. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani
Secretarul primariei Orasului
Turceni a fost retinut pentru luare de
mita. Remus Stamatie lucra la primaria
localitatii Turceni de 10 ani. Acesta se
afla sub ancheta la Parchetul Judetului
Gorj.
Din primle date culese de
anchetatori, secretarul Remus
Stamatie a primit spaga in valoare de
180 de milioane de lei vechi de la o
fosta jurista din aceeasi primarie.
Primarul orasului Turceni, Ion
Iordache, nu a vrut sa dea detalii
despre retinerea secretarului, insa
este fericit ca nu s-a nimerit joi la
primarie.
Secretarul primarieiTurceni, Remus Stamatie,retinut pentru luare de mita
Scandal de Gorj10 iulie 7
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu Mateiclaudiu.matei@scandaldegorj.ro
Narcis Daju ºi-a atacat foºtiiºefi din SRI ºi colegii din presã
Securistul frustratSecuristul frustratSecuristul frustratSecuristul frustratSecuristul frustrat
Narcis Daju, securistul ajuns scriitor laNarcis Daju, securistul ajuns scriitor laNarcis Daju, securistul ajuns scriitor laNarcis Daju, securistul ajuns scriitor laNarcis Daju, securistul ajuns scriitor laziar dupã ce a fost dat afarã, cu ºuturi înziar dupã ce a fost dat afarã, cu ºuturi înziar dupã ce a fost dat afarã, cu ºuturi înziar dupã ce a fost dat afarã, cu ºuturi înziar dupã ce a fost dat afarã, cu ºuturi în
fund, din SRI Gorj a lansat, cu câtevafund, din SRI Gorj a lansat, cu câtevafund, din SRI Gorj a lansat, cu câtevafund, din SRI Gorj a lansat, cu câtevafund, din SRI Gorj a lansat, cu câtevazile în urmã, un atac extrem de virulentzile în urmã, un atac extrem de virulentzile în urmã, un atac extrem de virulentzile în urmã, un atac extrem de virulentzile în urmã, un atac extrem de virulentla adresa foºtilor sãi ºefi din SRI, dar ºila adresa foºtilor sãi ºefi din SRI, dar ºila adresa foºtilor sãi ºefi din SRI, dar ºila adresa foºtilor sãi ºefi din SRI, dar ºila adresa foºtilor sãi ºefi din SRI, dar ºi
a jurnaliºtilora jurnaliºtilora jurnaliºtilora jurnaliºtilora jurnaliºtilor. Contextul acuzelor. Contextul acuzelor. Contextul acuzelor. Contextul acuzelor. Contextul acuzelor, un, un, un, un, unarticol cu aºa zise dezvãluiri desprearticol cu aºa zise dezvãluiri desprearticol cu aºa zise dezvãluiri desprearticol cu aºa zise dezvãluiri desprearticol cu aºa zise dezvãluiri despre
aranjarea concursului pentru ocupareaaranjarea concursului pentru ocupareaaranjarea concursului pentru ocupareaaranjarea concursului pentru ocupareaaranjarea concursului pentru ocupareapostului de inspector ºef al IJP Gorj,postului de inspector ºef al IJP Gorj,postului de inspector ºef al IJP Gorj,postului de inspector ºef al IJP Gorj,postului de inspector ºef al IJP Gorj,
ascensiunea profesionalã ºi personalã aascensiunea profesionalã ºi personalã aascensiunea profesionalã ºi personalã aascensiunea profesionalã ºi personalã aascensiunea profesionalã ºi personalã acomisarului ºef Vcomisarului ºef Vcomisarului ºef Vcomisarului ºef Vcomisarului ºef Viorel Caragea, scoateiorel Caragea, scoateiorel Caragea, scoateiorel Caragea, scoateiorel Caragea, scoate
în evidenþã frustrãrile unui personajîn evidenþã frustrãrile unui personajîn evidenþã frustrãrile unui personajîn evidenþã frustrãrile unui personajîn evidenþã frustrãrile unui personajvenit din mediul cazon, trãind o bunãvenit din mediul cazon, trãind o bunãvenit din mediul cazon, trãind o bunãvenit din mediul cazon, trãind o bunãvenit din mediul cazon, trãind o bunã
bucatã de vreme cu complexe debucatã de vreme cu complexe debucatã de vreme cu complexe debucatã de vreme cu complexe debucatã de vreme cu complexe deinferioritate faþã de ºefii sãi ºi cãruia i s-inferioritate faþã de ºefii sãi ºi cãruia i s-inferioritate faþã de ºefii sãi ºi cãruia i s-inferioritate faþã de ºefii sãi ºi cãruia i s-inferioritate faþã de ºefii sãi ºi cãruia i s-
a ivit ocazia de a da curs tendinþelora ivit ocazia de a da curs tendinþelora ivit ocazia de a da curs tendinþelora ivit ocazia de a da curs tendinþelora ivit ocazia de a da curs tendinþelorrefulate atâþia ani în subconºtient,refulate atâþia ani în subconºtient,refulate atâþia ani în subconºtient,refulate atâþia ani în subconºtient,refulate atâþia ani în subconºtient,atacând pe unul cu stele pe umeri.atacând pe unul cu stele pe umeri.atacând pe unul cu stele pe umeri.atacând pe unul cu stele pe umeri.atacând pe unul cu stele pe umeri.
Fostul „securist”
Narcis Daju se dă victimă
a cenzurii în presă, după
ce un articol, referitor la
aşa zisul „concurs
misterios” pentru
ocuparea funcţiei de
inspector şef al
Inspectoratului Judeţean
de Poliţie (IJP) Gorj,
ascensiunea şi averea
comisarului şef Viorel
Caragea, n-a mai apărut
într-un săptămânal local.
Materialul cu pricina a
fost publicat până la
urmă pe blogul unui
ziarist freelancer şi înt-un
alt săptămânal, însă Daju
nu spune de ce acel
articol nu a fost publicat
în cotidianul la care este
angajat, aşa cum ar fi fost
normal, mai ales că până
acum a prestat exclusiv
pentru acesta.
Dar sã o luãmDar sã o luãmDar sã o luãmDar sã o luãmDar sã o luãmcronologic:cronologic:cronologic:cronologic:cronologic:
Daju spune că
dezvăluirile despre Caragea
ar fi trebuit să apară joi, 2
iulie în săptămânalul (!)
Polemika, dar articolul a fost
blocat de la publicare. În
Impact în Gorj, Daju nu
semnează niciun material în
acea zi. Articolul apare
vineri, 3 iulie pe blogul
ziaristului Tiberiu Lovin. În
Impact, Daju publică un
material cu azilul de bătrâni
de la Novaci. În cursul acelei
zile apare pe site-ul Poliţiei
Române informaţia că Viorel
Caragea a câştigat şefia IJP
Gorj. Presa audio-vizuală
„prinde” ştirea în acea zi. În
presa scrisă articole despre
noul şef al poliţiei gorjene
apar abia luni. În Impact, sub
semnătura lui Daju, apare un
material de referinţă pentru
presa locală, despre
inaugurarea unei florării.
Astfel, s-a dovedit faptul că
fostul securist
Daju este
angajat la
Impact pe
domeniul
„dezvăluiri şi
anchete”
despre...gunoiul
din spatele
blocurilor.
Cu lucrul Cu lucrul Cu lucrul Cu lucrul Cu lucrul ºiºiºiºiºicu gândulcu gândulcu gândulcu gândulcu gândul
la „scara 2”la „scara 2”la „scara 2”la „scara 2”la „scara 2”„Ziaristul”
şcolit la „ochiul
şi timpanul” îşi
face treaba, la
ziar, după
ureche, aşa cum
şi-o făcea
(treaba) şi când
era angajatul
SRI. Pe când era
ofiţer, Daju îşi
dezinforma şefii
de la Bucureşti
întocmind
rapoarte despre
colaborări
imaginare între
ofiţeri de informaţii şi
jurnalişti gorjeni. Acum face
speculaţii cum că noul şef al
IJP ar fi fost sprijinit de PSD,
fiind, într-o anumită
conjunctură, „consilier
politic” al preşedintelui
consiliului judeţean Ion
Călinoiu. Dacă informaţia ar
fi fost argumentată era, într-
adevăr, una „tare”, însă la
modul cum a fost însăilată în
acel material, doar pentru a-i
da acestuia o aparentă
greutate, ea nu e decât un
mare fâs.
Atac la ºefii SRI...Atac la ºefii SRI...Atac la ºefii SRI...Atac la ºefii SRI...Atac la ºefii SRI...La fel speculează ziarizdul
„Mugur de fluier” şi pe tema
unei aşa zise subordonări a
poliţiei faţă de SRI, la nivel
local, după instalarea lui
Caragea. „Pentru prima dată,
după foarte mulţi ani, în
toată clădirea de lângă
stadionul municipal se joacă
hora unirii, lăutarii fiind la
scara doi (sediul SRI Gorj),
cu şeful de orchestră mai pe
val ca oricând – colonelul
SRI în rezervă Ion Făget.” Cu
alte cuvinte şefii poliţiei vor
„juca” după cum va cânta
şeful SRI Gorj, nu cel actual,
Cătălin Peptan, ci fostul, Ion
Făget, instituţia vecină
poliţiei fiind condusă în
prezent, după afirmaţiile lui
Daju, de ex-şeful acesteia,
oficial trecut în rezervă.
...ºi, din nou,...ºi, din nou,...ºi, din nou,...ºi, din nou,...ºi, din nou,la jurnaliºtila jurnaliºtila jurnaliºtila jurnaliºtila jurnaliºti
Se cunoaşte deja că pe
vremea când era ofiţer activ
al SRI, Narcis Daju a semnat
articole denigratoare la
adresa ziariştilor gorjeni, o
lungă perioadă, sub
pseudonimul „Mugur de
fluier”, găzduite de Impact
in Gorj. De această
meteahnă nu s-a vindecat
nici acum când îi acuză pe
unii jurnalişti, într-un
comentariu la acel material
de pe blog, că sunt plătiţi, în
timp ce el are un sentiment
de demnitate când este
înjurat de ziariştii de rând.
„Sunt mândru să fiu
bălăcărit de ziarişti obişnuiţi
„să fie bine pentru toţi”,
plătiţi acum şi de cei pe
care i-au scuipat ani de zile.
Prea multă tăcere, din
partea atâtor deontologi…”.
Daju uită să menţioneze că
în timp ce se consideră un
jurnalist deosebit, cu o
încredere exagerată în
propriile calităţi, este plătit
de Impact să tacă pe
anumite subiecte tabu
pentru patronul său pe linie
editorială şi confidentul
acestuia, până nu demult.
Scandal de Gorj10 iulie8
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogonearedactie@scandaldegorj.ro
Chiar dacă e mare tărăşenie în
lumea justiţiei române, bineînţeles, pe
ce altă problemă decât aceea a banilor,
bată-i vina, iată că supăraţi fiind pentru
că nu mai primesc sporuri, magistraţii
cer demisia ministrului Predoiu şi
închid tribunalele, în condiţiile în care
asociaţiile profesionale ale
judecătorilor şi procurorilor se gândesc
la plângeri penale împotriva miniştrilor
Justiţiei şi Finanţelor, ceea ce s-ar
traduce prin ideea că Ministrul Justiţiei
a intrat în conflict cu judecătorii şi
procurorii din România, care
protestează pentru faptul că din lipsa
fondurilor, nu li se mai plăteşte sporul
de risc şi de suprasolicitare
neuropsihică, un plus ce reprezintă
cam 50 la sută din salariu. Ei au intentat
deja proces, pe care l-au şi câştigat,
Ministerului Justiţiei, dar cum nu sunt
bani în vreme de criză, demersul pare
a fi ajuns în coadă de peşte, doar sub
forma unei decizii judecătoreşti
favorabile. Pandemia protestului a lovit
aproape toate instanţele din ţară, în
forma unei suspendări zilnice a
activităţii între orele 9 şi 12, dar în
situaţia în care s-a intrat deja în vacanţa
judecătorească, pe rol sunt foarte
puţine procese, doar cele apreciate ca
fiind urgente, aşa că nici magistraţii nu
trebuie să lucreze peste program şi nici
numărul justiţiabililor prejudiciaţi nu
este foarte mare. Situaţia pare mai mult
decât absurdă, deoarece, practic, în
momentul de faţă, Guvernul şi
Parlamentul nu pot interveni asupra
salariilor magistraţilor, nu au nici o
pârghie pentru a putea încadra salariile
acestora într-o lege unică de salarizare,
cu atât mai puţin, de a le aduce la un
nivel decent, comparativ cu al celorlalţi
bugetari, datorită austerităţii pe care o
impune criza. Orice ordin, ordonanţă,
lege se atacă în Justiţie şi, după cum se
ştie, toate procesele salariale intentate
de judecători şi procurori, soluţionate
de ei înşişi, s-au judecat rapid şi au
avut câştig de cauză. Într-o astfel de
situaţie, cred că Guvernul se află într-o
situaţie fără ieşire, cu atât mai mult cu
cât evenimentele survin deciziei Curţii
Constituţionale de luna trecută, care a
stabilit clar că magistraţii nu au atribuţii
în privinţa bugetului, chiar dacă, până
la urmă, problema salariilor
magistraţilor este una care afectează în
mod direct bugetul. Indiscutabil,
guvernanţii s-au băgat singuri în
“groapa cu var” împusă de această
situaţie fără ieşire, mai ales că
magistraţii au motivat obţinerea
diverselor sporuri prin teoria dreptului
câştigat şi prin cea a discriminării,
ştiindu-se că de-a lungul anilor,
Guvernul şi Parlamentul au tot introdus
sau scos diverse sporuri, ori le-au
acordat doar anumitor categorii de
judecători şi procurori, cum ar fi cei
anticorupţie, iar această incoerenţă
legislativă le-a permis magistraţilor să
aibă temeiuri legale pentru a-şi acorda
singuri sporuri. Cinic vorbind, am putea
spune că magistraţii nu au făcut altceva
decât ceea ce ar face orice sindicat: au
speculat o verigă slabă şi şi-au apărat
propriul interes, dându-ne de înţeles că
atunci când joacă strict în terenul lor,
au şi câştig de cauză, după principiul:
eu trag la poartă şi tot eu apăr poarta
de goluri…băneşti, chiar dacă şeful
statului consideră că soluţia necesară şi
oportună pe timp de criză este
amânarea acordării acestor sume.
Tocmai într-o atare conjunctură
oarecum delicată, am gândit ca astăzi,
să adresez o scrisoare, poate ca un
Apel către domnul Preşedinte al
Tribunalului Gorj, acolo unde am avut
cu doar două zile în urmă un proces în
Dosarul nr.2186/317/2009, în calitate de
recurent-pârât în proces cu fratele
Gogonea Constatntin, în calitate de
intimat-reclamant, pentru recurs
Ordonanţă preşedinţială, pe aceeaşi
temă a gardului despărţitor, despre
care am făcut vorbire în articolele
anterioare ale ziarului nostru! Fără nici
o intenţie de face vreo legătură mai
mult sau mai puţin întâmplătoare cu
tema protestului justiţiabililor, vă rog
să-mi îngăduiţi ca în cele ce urmează,
sub forma unui Apel, să redau întreaga
declaraţie cu care m-am prezentat în
faţa instanţei ce a judecat în ziua de 08
iulie 2009, la camera 2, civ03r, acel
proces în care mi-am susţinut cauza în
felul următor: Domnule Preşedinte,
“Subsemnatul Gogonea D.Vasile,
domiciliat ân Oraşul Ţicleni, str.
Petroliştilor nr.735, în calitate de
recurent-pârât, aflat în proces cu
false prin care se încalcă acel titlu de
proprietate, iar un asemenea argument
face parte dintr-o logică elementară! 6)
Proiectul întocmit în vederea eliberării
autorizaţiei de construire a gardului
demonstrează, negru pe alb, că
edificarea gardului are la bază un temei
legal! Faptul că reclamantul face
vorbire de distrugerea unei porţiuni de
beton turnată în curtea sa este o
minciună “gogonată” menită să inducă
în eroare instanţa de judecată, pentru
că vocaţia mea a fost dintotdeauna
aceea de a construi, de a edifica în plan
material şi spiritual, nicidecum
înclinaţia malefică de a distruge! 7) Rog
să se constate de către instanţa de
judecată faptul că Procesul-verbal de
punere în posesie este întocmit în
aceeaşi zi în care s-a emis o aşa-zisă
adeverinţă de proprietate, care, atenţie,
nici nu are avizul şi aprobarea unei
şedinţe publice a Consiliului local
Ţicleni!! Ciudat, nu-i aşa? 8) Mai
menţionez că decizia oarecum grăbită
de a începe ridicarea gardului fără a
avea autorizaţia de construcţie, a fost
luată ca urmare a faptului că tocmai
reclamantul, care acum “strigă hoţii”,
îşi făcuse o obişnuiţă maladivă din a
muta gardul, an de an, poate de mai
multe ori într-un an, spre interiorul
curţii mele, invocând o aşa-zisă “linie
imaginară” despre care făcea vorbire
atunci când se întrecea peste măsură
cu băutura! 9) Repet, am început
construcţia unui gard mai trainic,
respectând titlul meu de proprietate şi
pe baza vechiului aliniament al
gardului, în dorinţa de a-mi proteja
bunurile din curte, dar, mai ales,
integritatea fizică şi psihică a celor doi
copii minori, faţă de comportamentul
infracţional al unui copil pe care fratele
l-a înfiat cu ani în urmă, el neavând
copii naturali! 10) Desigur, instanţa este
aceea care decide, până la urmă, dar
eu pot dovedi cu probe testimoniale,
mai ales cu acte legale, prin Titlul de
proprietate şi cu Autorizaţia de
construcţie, că este justificată şi are un
temei legal construcţia gardului
împrejmuitor, că acest efort împlineşte
o mai veche dorinţă a părinţilor, iar cu
aceste gânduri, am încredere că
instanţa de judecată va lua o hotărâre
justă! Mai menţionez, în final, că nu
exclud şi adoptarea unei soluţii
amiabile care să se întemeieze pe acte
legale şi pe realitatea din teren, cea
care consacră dorinţa părinţilor de a li
se da moştenitorilor ceea ce li se
cuvine! Aceasta este declaraţia pe care
o dau astăzi, 8 iulie 2009, şi pe care o
semnez cu deplină răspundere!”.
Gogonea Constantin, parte în Dosarul
nr. 2186/317/2009, secţia civilă a
Tribunalului Gorj, declar pe propria.mi
răspundere următoarele: 1) În
momentul de faţă, au fost finalizate
documentaţia tehnică şi proiectul
pentru obţinerea Autorizaţiei de
construcţie a unui gard despărţitor din
piatră, pentru construire-împrejmuire,
care atestă cu claritate temeiul legal al
edificării gardului împejmuitor. 2)
Menţionez că am început edificarea
gardului pe vechiul său amplasament
existent dinainte, gard construit din
scândură, cu zeci de ani în urmă, de
către părinţi, tocmai pentru a delimita
în mod clar cele două gospodării, mai
ales că tatăl, acum decedat, a sesizat
tendinţa fratelui, cu mai bine de
douăzeci de ani în urmă, de a se
extinde în mod nejustificat, ambii
părinţi intuind chiar o serie de
probleme grave care vor apare peste
ani, fapt pe deplin confirmat prin
evoluţia faptelor, după moartea
părinţilor. 3) Invocarea Ordonanţei
preşedinţiale prin care s-a dispus
sistarea lucrărilor de construire a
gardului a fost un abuz grosolan din
partea reclamantului Gogonea
Constantin, deoarece obiecţiile din
acţiune sunt clădite pe minciuni şi pe
aducerea în faţa instanţei a unor
documente false, aşa cum este cazul
Adeverinţei cu nr.5554 emisă de către
Primăria Ţicleni, la data de 19.06.2008,
un act care încalcă Titlul meu de
proprietate. 4) Documentele oficiale pe
care le depun la dosar demonstrează,
fără tăgadă, că am început construirea
gardului în cadrul limitelor pe care le
îngăduie titlul de proprietate, adică, în
curtea mea, nicidecum în curtea
reclamantului, pe care, de altfel, chiar
eu l-am făcut proprietar printr-un
certificat de moştenitor, prin care i-am
cedat casa părintească şi curtea
acesteia, dar nimic mai mult! Aşa-zisa
reconstituire a dreptului de proprietate
prin care acest frate se visează
“singurul moştenitor acceptant” s-a
făcut prin încălcarea titlului meu de
proprietate şi prin eliberarea unei
adeverinţe foarte suspecte, în ultima zi
de mandat a fostului primar interimar,
Ţârcă Constantin, rubedenie a soţiei
fratelui!! 5) Pot dovedi prin documente
şi cu martori că s-a respectat
aliniamentul vechi al gardului, chiar am
construit în interiorul curţii mele, iar în
acest caz, pericolul nu poate veni din
partea celui care respectă titlul de
proprietate şi care poate dovedi acest
lucru, ci, poate veni tocmai din partea
celui care “se dotează” cu documente
CA UN APEL CÃTRE DOMNULPREªEDINTE AL TRIBUNALULUI GORJ!
Scandal de Gorj10 iulie 9
Obºtea Crasna pune mai presusinteresele unor afaceriºti decâtpe cele ale cetãþenilor comunei
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli Mateineli.matei@scandaldegorj.ro
VVVVViaþa locuitorilor unui cãtun diniaþa locuitorilor unui cãtun diniaþa locuitorilor unui cãtun diniaþa locuitorilor unui cãtun diniaþa locuitorilor unui cãtun dincomuna Crasna tinde sã devinã uncomuna Crasna tinde sã devinã uncomuna Crasna tinde sã devinã uncomuna Crasna tinde sã devinã uncomuna Crasna tinde sã devinã un
infern dupã ce consiliul deinfern dupã ce consiliul deinfern dupã ce consiliul deinfern dupã ce consiliul deinfern dupã ce consiliul deadministraþie al unei obºti din zonã le-administraþie al unei obºti din zonã le-administraþie al unei obºti din zonã le-administraþie al unei obºti din zonã le-administraþie al unei obºti din zonã le-
a vândut liniºtea unor afaceriºtia vândut liniºtea unor afaceriºtia vândut liniºtea unor afaceriºtia vândut liniºtea unor afaceriºtia vândut liniºtea unor afaceriºtibucureºteni care deschid aici obucureºteni care deschid aici obucureºteni care deschid aici obucureºteni care deschid aici obucureºteni care deschid aici o
carierã de piatrã. Calvarul oamenilor acarierã de piatrã. Calvarul oamenilor acarierã de piatrã. Calvarul oamenilor acarierã de piatrã. Calvarul oamenilor acarierã de piatrã. Calvarul oamenilor aînceput deja pentru cã afaceriºtii s-auînceput deja pentru cã afaceriºtii s-auînceput deja pentru cã afaceriºtii s-auînceput deja pentru cã afaceriºtii s-auînceput deja pentru cã afaceriºtii s-au
apucat de treabã fãrã sã aibã încãapucat de treabã fãrã sã aibã încãapucat de treabã fãrã sã aibã încãapucat de treabã fãrã sã aibã încãapucat de treabã fãrã sã aibã încãautorizãrile necesare. Ca o ironie aautorizãrile necesare. Ca o ironie aautorizãrile necesare. Ca o ironie aautorizãrile necesare. Ca o ironie aautorizãrile necesare. Ca o ironie asituaþiei locul în care va funcþionasituaþiei locul în care va funcþionasituaþiei locul în care va funcþionasituaþiei locul în care va funcþionasituaþiei locul în care va funcþiona
viitoarea carierã face parte dinviitoarea carierã face parte dinviitoarea carierã face parte dinviitoarea carierã face parte dinviitoarea carierã face parte dinprogramul „Natura 2000”, program ceprogramul „Natura 2000”, program ceprogramul „Natura 2000”, program ceprogramul „Natura 2000”, program ceprogramul „Natura 2000”, program ce
promoveazã protejarea naturii.promoveazã protejarea naturii.promoveazã protejarea naturii.promoveazã protejarea naturii.promoveazã protejarea naturii.
Consiliul de Administraţie
al Obştii Crasna a hotărât în
luna iunie a acestui an, fără
să-şi consulte membrii, să
concesioneze unei firme
bucureştene un teren în
suprafaţă de 20 de hectare
aflat în cătunul Crasna-Vale-
Fabrică, urmând ca în acest
loc să fie deschisă o carieră
de piatră. Pentru
reprezentanţii consiliului nu
a contat că viitoarea
exploatare se va afla la doar
500-600 de metri de ultima
casă, iar dislocarea rocilor se
va face cu ajutorul
explozibililor punând astfel
în pericol siguranţa
gospodăriilor aflate mult
prea aproape.
Nu numai casele aflate în
imediata vecinătate a
carierei vor fi afectate, dar şi
celelalte aflate pe drumul
comunal care ajunge la
exploatare din cauza
maşinilor de mare tonaj care
vor circula asiduu pe acesta
pentru a transporta material
şi a aduce utilaje grele.
Tămbălăul a început deja
imediat după perfectarea
afacerii cu cei din consiliul
de administraţie al Obştei
Crasna. Fără a mai aştepta
autorizările de care are
nevoie pentru a funcţiona în
zonă, firma concesionară a
început defrişările pentru a
face loc carierei, iar
localnicii se gândesc cu
groază că, dacă autorităţile
judeţene nu se implică, nu
va trece mult timp până când
casele li se vor dărâma din
cauza traficului intens şi a
detonărilor care vor avea loc
foarte aproape de casele lor.
Dezastrul nu se opreşte
însă aici, pentru că afacerea
bucureştenilor va afecta trei
izvoare captate care
alimentează cu apă potabilă
satele comunei Crasna şi,
mai mult decât atât, zona în
care urmează a se exploata
face parte din cadrul
programului european
„Natura 2000”, program al
cărui scop este de a proteja
biodiversitatea Europei şi de
a promova activităţi
economice benefice pentru
biodiversitate.
„Natura 2000” este
instrumentul principal al
Uniunii Europene pentru
conservarea naturii şi
constituie o reţea de zone
desemnate de pe teritoriul
uniunii, unde specii
vulnerabile de plante,
animale şi habitate
importante trebuie protejate.
Pentru a preîntâmpina
dezastrul care aşteaptă atât
natura, cât şi oamenii
locului, membrii Obştii
Crasna au făcut nenumărate
sesizări la: Primăria Crasna,
Agenţia de Protecţia
Mediului Gorj, Consiliului
Judeţean şi Prefectură şi
aşteaptă ca cineva abilitat să
se implice pentru pentru a
stopa afacerea firmei
bucureştene cât încă nu este
prea târziu.
Scandal de Gorj10 iulie10
Geoanã: “Prima Casã”, încercare“onestã” de repornire a creditãrii
Preşedintele PSD, Mircea
Geoană, a apreciat, joi, la
Craiova, că programul
“Prima Casă” reprezintă o
încercare “onestă” de a
reporni creditarea, însă
efectul de antrenare al
economiei este “aproape
nul”.
Liderul social-democrat
apreciază că programul “
Prima Casă” a făcut fericită o
familie tânără de ingineri şi
una în vârstă din cartierul
Colentina, însă efectul de
antrenare al economiei este
“aproape nul”.
“Programul «Prima Casă»,
care a fost o încercare
onestă de a reporni
creditarea a generat ieri
(miercuri – n. r.) un
eveniment fericit pentru o
familie tânără de ingineri de
la Renault, care au cumpărat
cu credit garantat de stat, o
locuinţă în cartierul
Colentina de la o familie în
vârstă. Familia în vârstă s-a
ales cu 50.000 euro, tinerii,
care se mută acum într-o
casă nouă, sunt fericiţi, dar
problema este că se mută
într-un cartier construit
acum 40 ani, iar efectul de
antrenare al economiei este
aproape nul”, a declarat
Mircea Geoană.
Potrivit sursei citate,
ideea programului gândit de
PSD se referea la oferirea
tinerilor în chirie
subvenţionată a unor
locuinţe şi la stimularea
economiei.
“De aceea am venit cu
programul de recreare a
fondului locativ de stat
pentru a încerca să dăm
tinerilor din România cu
chirie subvenţionată în
funcţie de venituri, şansa de
a avea o casă şi şansa de a
antrena mai mult economia
pe orizontală”, a explicat
Mircea Geoană.
Preşedintele PSD, Mircea
Geoană, s-a aflat, joi, la
Craiova, pentru a participa la
conferinţa de alegeri a
organizaţiei municipale a
PSD, care a avut loc la Casa
de Cultură a Studenţilor.
Comisia Europeană a
cerut, recent, autorităţilor
române informaţii referitoare
la programul “Prima Casă”, a
declarat, joi, purtătorul de
cuvânt al CE, Jonathan Todd,
adăugând că “nu este vorba
despre vreo problemă, ci de
o solicitare de rutină”.
Premierul Emil Boc a
afirmat că programul “Prima
Casă” respectă toate
normele Uniunii Europene
privind acordarea garanţiilor
de stat, sistem prevăzut în
Legea bugetului de stat şi în
cadrul bugetar discutat cu
Fondul Monetar
Internaţional şi Comisia
Europeană.
Boc: Programul “Prima
Casă” respectă toate
normele UE privind
garanţiile de stat
Programul “PrimaProgramul “PrimaProgramul “PrimaProgramul “PrimaProgramul “PrimaCasã” respectã toateCasã” respectã toateCasã” respectã toateCasã” respectã toateCasã” respectã toate
normele Uniuniinormele Uniuniinormele Uniuniinormele Uniuniinormele UniuniiEuropene privindEuropene privindEuropene privindEuropene privindEuropene privind
acordarea garanþiiloracordarea garanþiiloracordarea garanþiiloracordarea garanþiiloracordarea garanþiilorde stat, sistemde stat, sistemde stat, sistemde stat, sistemde stat, sistem
prevãzut ºi în Legeaprevãzut ºi în Legeaprevãzut ºi în Legeaprevãzut ºi în Legeaprevãzut ºi în Legeabugetului de stat, abugetului de stat, abugetului de stat, abugetului de stat, abugetului de stat, a
declarat, joi,declarat, joi,declarat, joi,declarat, joi,declarat, joi,premierul Emil Boc.premierul Emil Boc.premierul Emil Boc.premierul Emil Boc.premierul Emil Boc.“Ne încadrăm în toate
normele Uniunii Europene”,
a spus Boc răspunzând unei
întrebări a presei pe această
temă.
Într-o conferinţă de presă
susţinută ulterior, şeful
Guvernului a arătat că astfel
de informări între autorităţile
române şi oficialii CE
reprezintă o procedură
firească şi că statul va pune
la dispoziţia Comisiei toate
datele solicitate.
Comisia Europeană a
cerut, recent, autorităţilor
române informaţii referitoare
la programul “Prima Casă” ,
a declarat, joi, purtătorul de
cuvânt al CE, Jonathan Todd,
adăugând că “nu este vorba
despre vreo problemă, ci de
o solicitare de rutină”.
Primul contract de
achiziţionare a unei locuinţe
prin programul “Prima Casă”
a fost semnat miercuri,
reprezentanţii Guvernului
anunţând că vor semna în
această săptămână convenţia
de garantare a creditelor cu
toate băncile selectate.
CE solicitãCE solicitãCE solicitãCE solicitãCE solicitãinformaþii în legãturãinformaþii în legãturãinformaþii în legãturãinformaþii în legãturãinformaþii în legãturã
cu programulcu programulcu programulcu programulcu programul“Prima Cas㔓Prima Cas㔓Prima Cas㔓Prima Cas㔓Prima Casã”
CE a cerut autorităţilor
române, recent, informaţii
referitoare la programul
“Prima Casă”, a declarat
purtătorul de cuvânt al CE,
Jonathan Todd, adăugând că
“nu este vorba despre vreo
problemă, ci de o solicitare
de rutină”.
“Comisia Europeanăa
cerut recent autorităţilor
române informaţii referitoare
la acest program dar nu vă
pot da detalii deoarece
vorbim despre un stadiu
preliminar. Nu înseamnă că
există vreo problemă. Noi
ştiam de acest program şi am
cerut informaţii. Este ceva de
rutină”, a spus Todd.
El a adăugat că demersul
a fost făcut “recent”.
Guvernul va semna în
această săptămână convenţia
de garantare a creditelor cu
toate băncile selectate
pentru programul “Prima
Casă” , datele actuale
indicând că peste 25% dintre
solicitări vor fi depuse
pentru achiziţionarea unei
locuinţe noi, au declarat,
miercuri, reprezentanţii
Executivului.
Premierul Emil Boc,
ministrul Finanţelor şi
preşedintele Fondului
Naţional de Garantare a
Creditelor pentru IMM au
participat, miercuri, la
ceremonia de semnare a
contractului pentru prima
locuinţă achiziţionată prin
programul “Prima Casă”.
Guvernul a semnatGuvernul a semnatGuvernul a semnatGuvernul a semnatGuvernul a semnatconvenþii cu ºaseconvenþii cu ºaseconvenþii cu ºaseconvenþii cu ºaseconvenþii cu ºase
bãnci pentru “Primabãnci pentru “Primabãnci pentru “Primabãnci pentru “Primabãnci pentru “PrimaCasã” ºi cereCasã” ºi cereCasã” ºi cereCasã” ºi cereCasã” ºi cere
stabilirea normelorstabilirea normelorstabilirea normelorstabilirea normelorstabilirea normelorinterneinterneinterneinterneinterne
Guvernul a semnat până
în prezent convenţiile pentru
programul “Prima Casă” cu
şase bănci şi va semna, joi,
documentele cu alte şase
bănci, lansând totodată un
apel către instituţii să pună
cât mai rapid la dispoziţia
clienţilor normele interne de
aplicare a programului, a
afirmat premierul Emil Boc
Până în prezent au fost
semnate convenţiile cuBRD,
Alpha Bank, Banca
Transilvania, Banca
Românească, CEC Bank, ATE
Bank.
În cursul zilei de joi vor fi
semnate convenţii cu
Raiffeisen, Unicredit,
Emporiki, Millenium Bank,
Intesa şi Volksbank, potrivit
premierului.
“Facem un apel către
bănci să pună la dispoziţia
cetăţenilor, cât mai repede,
normele interne de aplicare
a programului”, a spus Boc,
într-o conferinţă de presă.
Primul contract de
achiziţionare a unei locuinţe
prin programul “Prima Casă”
a fost semnat miercuri,
reprezentanţii Guvernului
anunţând că vor semna în
această săptămână convenţia
de garantare a creditelor cu
toate băncile selectate.
Guvernul a primit oferte
de la 20 de bănci pentru
credite în valoare totală de
1,4 miliarde euro, peste
plafonul maxim de garantare
stabilit de Guvern la un
miliard de euro.
Cele 20 de bănci care au
depus oferte sunt BCR, BRD,
Raiffeisen, CEC Bank, Alpha
Bank, Volksbank, Banca
Transilvania, Bancpost,
Banca Românească, Piraeus
Bank, Leumi Bank, ATE
Bank, Intesa San Paolo Bank,
Credit Europe, OTP Bank,
Unicredit, ING, Emporiki,
Millenium Bank, Garanti
Bank.
Persoanele care vor să ia
credite prin programul
“Prima Casă” vor plăti un
avans de 5% pentru o
locuinţă de maximum 60.000
euro sau de 3.000 euro plus
diferenţa din preţul de
achiziţie, iar rata dobânzii va
fi EURIBOR (rata solicitată
între principalele bănci din
zona euro la depozitele pe
piaţa interbancară) la 3 luni
plus maxim 4% pe an, la
credite în euro, respectiv
ROBOR (rata dobânzii la
împrumuturi pe piaţa
interbancară românească)
plus maxim 2,5 puncte
procentuale. Marja include şi
nivelul total al comisioanelor
percepute de finanţator.
Scandal de Gorj10 iulie 11
Fiscul vrea sã punã „sublacãt” echipa de fotbalPandurii Târgu-Jiu
Agentia Nationala de
Administrare Fiscala (ANAF)
a sarit „la beregata”
cluburilor de fotbal din
România în speranta ca va
câstiga mai multi bani daca
va ameninta managerii din
sportul cu balonul rotund cu
diverse penalitati si majorari
de întârziere la plata taxelor
si impozitelor, în aceasta
situatie delicata regasindu-se
si echipa de fotbal „Pandurii
Târgu-Jiu”, alaturi de mai
toate cluburile fotbalistice
din Divizia A.
Astfel, Fiscul si-a declarat
intentia de a putea obliga pe
viitor patronii echipelor din
Liga I, sa plateasca retroactiv
-si anume pe ultimii trei ani-
impozitele majorate de la
16%, la 68%. O astfel de
decizie echivaleaza cu
tragerea obloanelor si
punerea lacatului pe usa la
echipele din prima divizie,
care oricum se confrunta cu
numeroase probleme
financiare. În acest sens,
Clubul de Fotbal „Pandurii
Târgu-Jiu” a hotarât sa
boicoteze debutul
campionatului în semn de
solidaritate cu toate echipele
de Liga 1, care în prima
etapa de campionat vor face
o greva japoneza. Despre
aceasta masura decisa de
echipa de fotbal locala s-a
pronuntat secretarul general
al clubului Pandurii, Daniel
Baloi, care a si fost prezent la
Adunarea Generala a Ligii
Profesioniste de Fotbal
(LPF), unde s-a luat în
dezbatere posibilitatea ca
cluburile din Liga I sa
boicoteze debutul noului
sezon fotbalistic ca urmare a
hotărârii ANAF. “Vor să
transforme plata impozitelor
din 16 % în 68 % şi să se
plătească retroactiv pe
ultimii trei ani. Se doreşte şi
ca tuturor jucătorilor care
câştigă pe an peste 35.000 de
euro să le fie perceput TVA.
Suntem singurii din Europa
cărora la transferuri
internaţionale li se percepe
TVA, iar cluburile nu pot fi
de acord cu acest lucru şi de
aceea se va boicota
campionatul. E posibil să nu
se dispute prima etatpă şi
vor fi acţiuni de protest
înainte de debutul sezonului.
Vor fi probabil greve
japoneze în acest sens” a
spus Băloi.
”Pandurii Târgu-Jiu””Pandurii Târgu-Jiu””Pandurii Târgu-Jiu””Pandurii Târgu-Jiu””Pandurii Târgu-Jiu”în pericolîn pericolîn pericolîn pericolîn pericol
Despre „schema de joc”
pe care ANAF vrea să o
pună în practică, Băloi a
afirmat că va pune cruce
întregului sport românesc de
performanţă, dar mai cu
seamă fotbalului. “Trebuie
înţeles că e în pericol nu
numai fotbalul, ci tot sportul
românesc pentru că acelaşi
pericol pândeşte şi
handbalul şi alte sporturi.
ANAF vrea să stoarcă de
vlagă fotbalul românesc care
şi aşa găseşte cu greu
resurse de finanţare. Dacă se
va decide aşa, 99 % dintre
cluburi vor pune lacăte la
stadioane şi săli de sport
deoarece nu vor mai fi bani
pentru a se plăti la stat fiind
vorba de sume de ordinul a
zeci de miliarde de lei.
Probabil că cei de la ANAF
au înţeles greşit că sportul
este o prioritate naţională şi
n-au înţeles că acum
cluburile trebuie să fie
ajutate şi nu desfiinţate. De
câteva zile, la mai multe
cluburi de Liga I şi a II-a au
început controale
coordonate de la Bucureşti,
iar dacă zvonurile care
există la nivelul întregii ţări
se vor adeveri sportul va
intra în moarte clinică”
spune indignat secretarul
Pandurilor.
Alianþã a sporturilorAlianþã a sporturilorAlianþã a sporturilorAlianþã a sporturilorAlianþã a sporturilorîmpotriva împotriva împotriva împotriva împotriva ANAFANAFANAFANAFANAF
Preşedintele Federaţiei
Române de Fotbal (FRF),
Mircea Sandu a declarat că
îşi doreşte o colaborare cu
cluburile de handbal din
Liga Naţională pentru ca
acţiunile de protest să fie
toate la un numitor comun şi
mult mai eficiente. În acest
scop, Sandu l-a contactat pe
preşedintele Federaţiei
Române de Handabal (FRH),
Cristian Gaţu pentru a se
pune de acord asupra
viitoarelor acţiuni comune
de protest.
Miticã de la Ligã:Miticã de la Ligã:Miticã de la Ligã:Miticã de la Ligã:Miticã de la Ligã:„Finanþele ºi „Finanþele ºi „Finanþele ºi „Finanþele ºi „Finanþele ºi ANAFANAFANAFANAFANAF
fac abuzuri”fac abuzuri”fac abuzuri”fac abuzuri”fac abuzuri”Preşedintele Ligii
Profesioniste de Fotbal
(LPF), Dumitru Dragomir, a
afirmat că următoarea etapă
de campionat a primei ligi
naţionale va fi amânată
deoarece “finanţele şi ANAF
fac abuzuri” prin faptul că
doresc să crească taxele şi
impozitele datorate statului
de către cluburi de la 16% la
68%.
Steaua va juca deSteaua va juca deSteaua va juca deSteaua va juca deSteaua va juca deuna singurã în Liga 1una singurã în Liga 1una singurã în Liga 1una singurã în Liga 1una singurã în Liga 1
Boss-ul de la Steaua, Gigi
Becali, este singurul care nu
se teme de măsura decisă
de ANAF şi afirmă că echipa
pe care o conduce se află la
zi cu toate dările către stat.
“Campionatul nu se poate
amâna. Noi suntem la zi cu
toate dările. Dacă decizia
ANAF rămâne valabilă,
atunci se va închide
fotbalul. În momentul de
faţă, ANAF-ul dă dovada de
duşmănie. Toate sporturile
naţionale se vor închide. Nu
e normal să nu îţi poţi plăti
sportivii prin convenţii
civile. Vor să îmi facă o
răutate mie. Nu contează că
distrug România. Eu sunt
ţinta principală. Nu o să mai
am unde să joc. O să plec în
Italia, o să joc acolo dacă
aici nu mai am loc” declară
cu năduf Becali, după care
continuă şi spune că “nu
sunt probleme cu salariile la
Steaua, dar dacă se schimbă
situaţia, având în vedere
situaţia ANAF-ului, noi vom
închide porţile şi gata. Va
începe revoluţia. Jucătorii
de la Steaua au salarii de 10-
20.000.000 de lei vechi pe
cartea de muncă. Păi în
Spania dacă vine regele
Juan Carlos şi spune că
datoriile lui Real Madrid
trebuie şterse aşa o sa se
facă. Salariiile nu sunt
problema Stelei, nu există
jucători care sunt neplătiţi.
La sărăcia asta din România
fotbalul este unul dintre
cele mai bune lucruri care
au mai rămas”a
concluzionat astfel Becali.
În momentul de faţă,
echipa „Pandurii Târgu-Jiu”
se află în expectativă şi
aşteaptă să vadă ce vor
decide şi celelalte echipe din
Liga 1.
Scandal de Gorj10 iulie12
Cozma: Voi candida independent la Preºedinþiedacã nu reuºesc sã-mi înscriu partidul
Fostul lider al minerilor din
Valea Jiului Miron Cozma a
declarat, joi, că va candida ca
independent la Preşedinţie în cazul
în care nu va reuşi să îşi înscrie
partidul, menţionând că nu se
grăbeşte să-l înscrie.
“În sondaje sunt în faţa lui
Mircea Geoană,numai că nu le pot
flutura statisticile pentru că nu am
un partid în spate. Voi candida
pentru că o mare parte a populaţiei
mi-a cerut să fac acest lucru. Voi
candida independent, dacă nu voi
reuşesc să îmi înscriu Partidul
Muncitorilor. Şi nu mă grăbesc să îl
înscriu”, a a declarat Miron Cozma,
citat de corespondentul
MEDIAFAX.
Cozma a spus că va candida
chiar dacă că instanţa i-a interzis
dreptul de a alege şi de a fi ales
până în anul 2014.
“Mai multe articole din
Constituţie îmi susţin demersul. O
să le folosesc pentru a putea
candida”, a adăugat Cozma.
Fostul lider sindical a spus că
în cazul în care va ajunge
preşedinte al României nu va
avea nevoie decât de trei luni
pentru a “stârpi corupţia”.
”Vă asigur că în trei luni va
dispărea 85 la sută din corupţie.
Apoi, mă voi ocupa să asigur un
nivel de trai decent populaţiei.
Lucrez la un program care
vizează dezvoltarea economică
începând de la agricultură către
industrie. Programul va începe
cu achiziţia produselor agricole
şi se va finaliza cu industria care
produce utilaje şi echipamente
pentru agricultură”, a spus
Cozma.
Fostul lider al minerilor din
Valea Jiului Miron Cozma
declara, în luna februarie, la
Lupeni, că va candida la
Preşedinţia României fie că îi va
fi aprobată candidatura, fie că
nu.
top related