scandal · echipa va fi mult mai coagulata si speram sa obtinem un scor electoral mult mai bun în...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numarul 247 (318) • 10 - 16 iulie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Pigui ºi Surupãceanu au pus-ode-o publicitate mascatã, la cinã

Fostul securistDaju ºi-a atacatfoºtii ºefi dinSRI ºi colegiidin presã

p a g

7

p a g

3

Scandal de Gorj10 iulie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu

SC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier Gorjul SArjul SArjul SArjul SArjul SA angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer, de, de, de, de, depreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi

tineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneilimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.

SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncã

permanent.permanent.permanent.permanent.permanent.

SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), lapreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi

similare.similare.similare.similare.similare.

Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaEroilorEroilorEroilorEroilorEroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/

214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982

vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã de

aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134

(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).

ARTEGOLocalitãþigorjene înbeznã, copacismulºi ºimaºiniavariate

În urma vijeliei, de miercuri

seară, la nivelul Gorjului, nu există,

în prezent, localităţi fără

electricitate, dar se înregistrează

deranjamente colective în câteva

zone din judeţ.

În cursul nopţii, din cauza vântului

puternic şi a descărcărilor electrice,

trei linii de medie tensiune şi un

număr de 8 posturi de transformare

au fost afectate. Echipele CEZ

Distribuţie au intervenit, încă de la

primele ore ale dimineţii, pentru a

remedia avariile înregistrate în satul

Pojogeni, din oraşul Târgu

Cărbuneşti, zona Centru din oraşul

Ţicleni, şi câteva cătune din

comunele Ioneşti şi Ciuperceni. La

Târgu-Jiu, mai mulţi copaci au fost

smulşi din rădăcini de vijelie.

Câţiva târgujieni din cartierul

Debarcader şi-au găsit ma?inile

aproape distruse de crengile

copacilor. Un arbore masiv din

Parcul Central a fost trăsnit şi

doborât la pământ pe una dintre

aleile principale. Copacul a distrus

două bănci aflate în vecinatate.

Lucrătorii primăriei şi poliţiştii

comunitari au acţionat timp de două

ore pentru a înlătura urmările

furtunii

Scandal de Gorj10 iulie 3

Pigui ºi Surupãceanu o pun de-opublicitate mascatã, la cinã


Concubinaj perversConcubinaj perversConcubinaj perversConcubinaj perversConcubinaj pervers

Dupã ce, în urmã cu câþiva ani, cândDupã ce, în urmã cu câþiva ani, cândDupã ce, în urmã cu câþiva ani, cândDupã ce, în urmã cu câþiva ani, cândDupã ce, în urmã cu câþiva ani, cândSurupãceanu a fost uns prefect, Impact îiSurupãceanu a fost uns prefect, Impact îiSurupãceanu a fost uns prefect, Impact îiSurupãceanu a fost uns prefect, Impact îiSurupãceanu a fost uns prefect, Impact îitrãgea scuipaþi în frezã, ediþia ziarului dintrãgea scuipaþi în frezã, ediþia ziarului dintrãgea scuipaþi în frezã, ediþia ziarului dintrãgea scuipaþi în frezã, ediþia ziarului dintrãgea scuipaþi în frezã, ediþia ziarului din

ziua instalãrii afiºând culoareaziua instalãrii afiºând culoareaziua instalãrii afiºând culoareaziua instalãrii afiºând culoareaziua instalãrii afiºând culoareaînmormântãrii pe prima paginã, în prezent,înmormântãrii pe prima paginã, în prezent,înmormântãrii pe prima paginã, în prezent,înmormântãrii pe prima paginã, în prezent,înmormântãrii pe prima paginã, în prezent,

Cosmin Pigui ia masa cu puºcãriabilul.Cosmin Pigui ia masa cu puºcãriabilul.Cosmin Pigui ia masa cu puºcãriabilul.Cosmin Pigui ia masa cu puºcãriabilul.Cosmin Pigui ia masa cu puºcãriabilul.Lovindu-l uitarea în îngusta-i frunte, PiguiLovindu-l uitarea în îngusta-i frunte, PiguiLovindu-l uitarea în îngusta-i frunte, PiguiLovindu-l uitarea în îngusta-i frunte, PiguiLovindu-l uitarea în îngusta-i frunte, Piguia descoperit acum profesionalismul dar ºia descoperit acum profesionalismul dar ºia descoperit acum profesionalismul dar ºia descoperit acum profesionalismul dar ºia descoperit acum profesionalismul dar ºi

mãrinimia ºmenarului ajuns deputat.mãrinimia ºmenarului ajuns deputat.mãrinimia ºmenarului ajuns deputat.mãrinimia ºmenarului ajuns deputat.mãrinimia ºmenarului ajuns deputat.

Cosmin Pigui i-a făcut

publicitate electorală lui

Mugurel Surupăceanu -

candidatul de votat. Asta nu-i

o noutate, s-a întâmplat în

noiembrie, anul trecut.

Publicitatea pe faţă este,

măcar cinstită faţă de

publicitatea mascată, însă

extrem de incompatibilă cu

deontologia.

Luni seara, în jurul orelor

19,00, Pigui împreună cu

Surupăceanu serveau masa

la restaurantul prietenului

lor comun Sorin Cârstea.

Patronul de restaurant e

prietenul lui Surupăceanu de

pe vremea când amândoi îi

făceau pantofii lui Mischie şi

fratele lui Dumitru Cristea,

cel pe care l-a băgat în

puşcărie amicul

Surupăceanu. De altfel,

actualul deputat va fi, în

curând coleg de celulă cu

Cristea, fostul său partener

de afaceri şi coechipier în

şmenurile de la CE Turceni.

Despre aceste subiecte n-am

prea citit în ultima perioadă

prin gazeta deontologului

Pigui. Să aibă legătură cu

ciorba de la „Ambasador”

sau cu amicul său

Surupăceanu? Pigui e

terminat profesional şi

moral. Nici asta nu-i o

noutate. A început să se

descalifice prin campania de

linşaj mediatic împotriva lui

Mischie şi a continuat cu

altele ai căror protagonişti au

fost, pe rând, Morega,

Manţog şi mulţi alţii care n-

au mai ieşit de pe prima

pagină decât după îndelungi

discuţii privind mediul

economic şi financiar care l-

au convins, în final, pe

deontolog că persona cu

care stă de vorbă are, totuşi,

potenţial şi nu merită să

ocupe spaţiul editorial inutil.

Revenind la relaţia pur

profesională a acestuia cu

deputatul penal

Surupăceanu, probabil că

nu-i mai pasă de nimic, în

contextul actualei crize

financiare, şi început şi el

să facă un ban din

publicitate mascată, de data

asta. Dacă puşcăriabilul

Surupăceanu merge în vreo

comună, unde fraierii l-au

votat pentru o găleată,

trimite vreo epistolă fără

destinatar sau vrea să

stimuleze câte ceva, în

afară de vomă, în Impact-ul

de a doua zi apare ştirea cu

un titlu eliptic. Lipsa

predicatului se datorează

faptului că puşcăriabilul a

mers acolo, dar nu a făcut

nimic, în afara unui ordin

de plată la primirea unui

exemplar al ziarului.

Liderul sindical se află, de

ceva vreme, într-un conflict

cu Surupăceanu, după ce

puşcăriabilul a afirmat că

Marin Condescu ar fi

distrus mineritul şi energia

din Gorj. Prin susţinerea lui

Surupăceanu, Pigui se

răzbună şi în acest fel pe

Condescu, faţă de care, mai

nou, are vădite

resentimente. Apropo de

Condescu, acesta a afirmat

recent, în emisiunea „Ochii

adevărului” de la Acces TV,

referindu-se la un editorial

al deontologului Pigui în

care-i cerea demisia

directorului SNLO, că

Burlan nu i-a răspuns

solicitărilor, acesta fiind

motivul real al atacurilor şi

nu lipsa de profesionalism

invocată public.


Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin [email protected]

Revigorare a PNL GorjLiderul Partidului national LiberalLiderul Partidului national LiberalLiderul Partidului national LiberalLiderul Partidului national LiberalLiderul Partidului national Liberal

(PNL) Gorj, deputatul Dan Ilie Morega,(PNL) Gorj, deputatul Dan Ilie Morega,(PNL) Gorj, deputatul Dan Ilie Morega,(PNL) Gorj, deputatul Dan Ilie Morega,(PNL) Gorj, deputatul Dan Ilie Morega,a declarat ca este multumit de deciziaa declarat ca este multumit de deciziaa declarat ca este multumit de deciziaa declarat ca este multumit de deciziaa declarat ca este multumit de decizialuata la Bucuresti în privinta stabiliriiluata la Bucuresti în privinta stabiliriiluata la Bucuresti în privinta stabiliriiluata la Bucuresti în privinta stabiliriiluata la Bucuresti în privinta stabiliriiunei noi conduceri interimare liberaleunei noi conduceri interimare liberaleunei noi conduceri interimare liberaleunei noi conduceri interimare liberaleunei noi conduceri interimare liberale

în judetul nostru, cu obiectivulîn judetul nostru, cu obiectivulîn judetul nostru, cu obiectivulîn judetul nostru, cu obiectivulîn judetul nostru, cu obiectivuldeclarat de îmbunatatire a scoruluideclarat de îmbunatatire a scoruluideclarat de îmbunatatire a scoruluideclarat de îmbunatatire a scoruluideclarat de îmbunatatire a scoruluielectoral la alegerile prezidentiale.electoral la alegerile prezidentiale.electoral la alegerile prezidentiale.electoral la alegerile prezidentiale.electoral la alegerile prezidentiale.

ConducereConducereConducereConducereConducereinterimarainterimarainterimarainterimarainterimara

Morega a declarat ca „în

urma cu doua saptamâni,

Biroul Permanent National si

Consiliul Politic al PNL au

analizat activitatea, iar la 18

organizatii cu rezultate mai

putin bune s-a dispus, într-o

maniera corecta, schimbarea

comitetelor judetene cu

altele interimare, doar cinci

presedinti de la aceste filiale

PNL judetene fiind mentinuti

în functii, printre care si eu.

Neimplicarea Biroului Politic

Judetean al PNL Gorj a

condus la restructurarea

acestuia de la 23 plus 4

membri, la doar 11 plus 4. Le

promit solemn colegilor de

partid ca vom avea o

competitie loiala, dar nu vor

fi scutiti de responsabilitatile

pe care le au în functiile

actuale. Mergem pâna la

excluderi din PNL Gorj si, în

acelasi timp, îi vom motiva

pe aceia care vor face treaba

buna la viitoarele alegeri.

PNL nu este un partid

libertin”a spus deputatul

liberal.

Liberalii tintescLiberalii tintescLiberalii tintescLiberalii tintescLiberalii tintescCotroceniulCotroceniulCotroceniulCotroceniulCotroceniul

În continuare, Morega a

precizat ca „scorul de

alegerile europarlamentare

ar fi putut sa fie cu mult mai

bun daca s-ar fi implicat

toata lumea cu toate fortele.

Eu sper ca de data aceasta

echipa va fi mult mai

coagulata si speram sa

obtinem un scor electoral

mult mai bun în fata PSD si a

PD-L. Eu sper ca vom duce o

campanie electorala pentru

alegerile prezidentiale cu

mult superioara fata de cele

duse pâna în prezent si am

încredere în toti liberalii ca

îsi vor sufleca mânecile si

vor trece la munca deoarece

se pare ca social-democratii

si democrat-liberalii deja au

cam furat startul în cursa

pentru Cotroceni”.

Premierul Emil Boc a

declarat, joi, că îi va

demite atât pe ministrul

Tineretului şi Sportului,

Monica Iacob Ritzi, cât şi

pe ministrul Mediului,

Nicolae Nemirschi, dacă

în cazul acestora se va

decide începerea

urmăririi penale.

“Şi în cazul ministrului

Nemirschi, şi în cazul

ministrului Ridzi, dacă

Parchetul va cere

începerea urmăririi

penale, vor fi demişi”, a

spus Boc întrebat de

presă despre situaţia

celor doi miniştri.

Comisa parlamentară

de anchetă în cazul Ridzi

va recomanda începerea

urmăririi penale

împotriva ministrului

Tineretului pentru

contractul atribuit la

organizarea Zilei

Tineretului, iar PDL va

redacta o opinie separată,

în care va fi invocată

neglijenţa în serviciu, a

declarat, joi, deputatul

din grupul minorităţilor

Mircea Grosaru.

Boc îi va demite atât pe Ridzi, cât si pe Nemirschi daca începeurmarirea penala


Loga cântã ºi instituþiilestatului joacã

Aplanarea bruscã a conflictului dintreAplanarea bruscã a conflictului dintreAplanarea bruscã a conflictului dintreAplanarea bruscã a conflictului dintreAplanarea bruscã a conflictului dintrecomercianþii vitregiþi de calea de accescomercianþii vitregiþi de calea de accescomercianþii vitregiþi de calea de accescomercianþii vitregiþi de calea de accescomercianþii vitregiþi de calea de acces

spre magazinele pe care le deþin la etajulspre magazinele pe care le deþin la etajulspre magazinele pe care le deþin la etajulspre magazinele pe care le deþin la etajulspre magazinele pe care le deþin la etajulPieþei Centrale ºi afaceriºtii VPieþei Centrale ºi afaceriºtii VPieþei Centrale ºi afaceriºtii VPieþei Centrale ºi afaceriºtii VPieþei Centrale ºi afaceriºtii Victor Logaictor Logaictor Logaictor Logaictor Logaºi Cristian Popescu, cei care au obþinutºi Cristian Popescu, cei care au obþinutºi Cristian Popescu, cei care au obþinutºi Cristian Popescu, cei care au obþinutºi Cristian Popescu, cei care au obþinutde la Primãria Târgu-Jiu dreptul absurdde la Primãria Târgu-Jiu dreptul absurdde la Primãria Târgu-Jiu dreptul absurdde la Primãria Târgu-Jiu dreptul absurdde la Primãria Târgu-Jiu dreptul absurd

de a construi în faþa locaþiei, are ode a construi în faþa locaþiei, are ode a construi în faþa locaþiei, are ode a construi în faþa locaþiei, are ode a construi în faþa locaþiei, are oexplicaþie extrem de simplã dacã stai sã-iexplicaþie extrem de simplã dacã stai sã-iexplicaþie extrem de simplã dacã stai sã-iexplicaþie extrem de simplã dacã stai sã-iexplicaþie extrem de simplã dacã stai sã-iasculþi pe cei care-ºi fac veacul la „terasaasculþi pe cei care-ºi fac veacul la „terasaasculþi pe cei care-ºi fac veacul la „terasaasculþi pe cei care-ºi fac veacul la „terasaasculþi pe cei care-ºi fac veacul la „terasa

Loga”. Loga”. Loga”. Loga”. Loga”. Aceºtia povestesc cã banii auAceºtia povestesc cã banii auAceºtia povestesc cã banii auAceºtia povestesc cã banii auAceºtia povestesc cã banii aufost cei care au liniºtit spiritele înfost cei care au liniºtit spiritele înfost cei care au liniºtit spiritele înfost cei care au liniºtit spiritele înfost cei care au liniºtit spiritele în

rãzboiul dintre mahãrii zonei ºirãzboiul dintre mahãrii zonei ºirãzboiul dintre mahãrii zonei ºirãzboiul dintre mahãrii zonei ºirãzboiul dintre mahãrii zonei ºicomercianþii mãrunþi care se revoltaserãcomercianþii mãrunþi care se revoltaserãcomercianþii mãrunþi care se revoltaserãcomercianþii mãrunþi care se revoltaserãcomercianþii mãrunþi care se revoltaserã

în faþa nedreptãþii.în faþa nedreptãþii.în faþa nedreptãþii.în faþa nedreptãþii.în faþa nedreptãþii.Dacã misterul în ceea ce priveºteDacã misterul în ceea ce priveºteDacã misterul în ceea ce priveºteDacã misterul în ceea ce priveºteDacã misterul în ceea ce priveºte

stingerea subitã a acestui conflict, carestingerea subitã a acestui conflict, carestingerea subitã a acestui conflict, carestingerea subitã a acestui conflict, carestingerea subitã a acestui conflict, careajunsese deja în instanþã, a fostajunsese deja în instanþã, a fostajunsese deja în instanþã, a fostajunsese deja în instanþã, a fostajunsese deja în instanþã, a fost

spulberat, încã nu este clar de cespulberat, încã nu este clar de cespulberat, încã nu este clar de cespulberat, încã nu este clar de cespulberat, încã nu este clar de cemunicipalitatea face atâtea favoruri unormunicipalitatea face atâtea favoruri unormunicipalitatea face atâtea favoruri unormunicipalitatea face atâtea favoruri unormunicipalitatea face atâtea favoruri unor

afaceriºti care tind sã devinã stãpâniiafaceriºti care tind sã devinã stãpâniiafaceriºti care tind sã devinã stãpâniiafaceriºti care tind sã devinã stãpâniiafaceriºti care tind sã devinã stãpâniiabsoluþi ai Pieþei Centrale.absoluþi ai Pieþei Centrale.absoluþi ai Pieþei Centrale.absoluþi ai Pieþei Centrale.absoluþi ai Pieþei Centrale.

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

În afacerea Piaþa Centralã,În afacerea Piaþa Centralã,În afacerea Piaþa Centralã,În afacerea Piaþa Centralã,În afacerea Piaþa Centralã,

Accept tacitAccept tacitAccept tacitAccept tacitAccept tacitpe bani mulþipe bani mulþipe bani mulþipe bani mulþipe bani mulþi

Cu toate că cei implicaţi

preferă să ţină subiectul

departe de ochii opiniei

publice şi să nu explice de

ce au renunţat la războiul

împotriva lui Loga şi

Popescu, limbile celor care

ştiu câte ceva se dezleagă

încet-încet după câteva ore la

„o bere” servită pe

proprietatea lui Loga. Marian

Drăguţ, unul dintre cei opt

contestatari ai proiectului de

extindere a spaţiului

comercial deţinut de Loga în

Piaţa Centrală,

ar fi primit pentru „a se

linişti” o sumă de

aproximativ 20.000 Euro. Cel

puţin aceasta este suma

vehiculată într-o discuţie de

un comesean care, e drept,

era la a doua bere. Dar cum

„nu iese fum fără foc” şi „in

vino veritas” înclinăm să

credem că ceva adevăr este

în această afirmaţie.

Contactat telefonic pentru a

confirma sau infirma

informaţia aflată de la chefiu,

Drăguţ a negat declarând că

a renunţat să-şi mai caute

dreptatea pentru că a obosit

să se lupte pentru o cauză

pierdută şi, începând cu 1

iulie, consideră chestiunea

de domeniul trecutului. „Aşa

a fost să fie”, a conchis

comerciantul.

La fel de repede s-au

resemnat, motivat sau nu, şi

ceilalţi şapte indivizi care

iniţial au fost atât de revoltaţi

de ceea ce se întâmplă încât

au apelat la ajutorul justiţiei

pentru a stopa lucrările care

au demarat în trombă. De ce

au cedat oamenii se poate

citi printre rânduri, dar

rămân însă nelămurite o

grămadă de chestiuni cum ar

fi faptul că în cazul

proprietăţii asupra

imobilelor căile de acces,

inclusiv scările, acoperişul şi

structura de rezistenţă a

acestora constituie

proprietate indiviză a tuturor

coproprietarilor, ceea ce

înseamnă că toţi cei care

deţin spaţii comerciale la

etajul Pieţei Centrale erau

proprietari ai scării şi

platformei pietonale

demolate de către Viagio

Serv SRL, firma lui Cristian

Popescu.

Primãria înhãitatãPrimãria înhãitatãPrimãria înhãitatãPrimãria înhãitatãPrimãria înhãitatãcu afaceriºtiicu afaceriºtiicu afaceriºtiicu afaceriºtiicu afaceriºtii

Ciudat este faptul că

Primăria Târgu-Jiu,

coproprietar alături de

comercianţi ai bunurilor

amintite nu a ripostat în

vreun fel atunci când Viagio

le-a demolat fără să aibă

vreun act de proprietate

asupra lor care să-i dea

dreptul să facă acest lucru.

De fapt, scările şi platforma

pietonală au fost ignorate de

la început cu ajutorul celui

care a întocmit planurile

cadastrale, Paul Nistor, în

momentul în care s-a

încheiat contractul de

concesiune. În planurile

respective nici scările şi nici

platforma pietonală nu apar,

lucru care i-a determinat pe

comercianţii care s-au simţit

neîndreptăţiţi de extinderile

din faţa pieţei să facă

plângere la Parchetul de pe

lângă Judecătoria Târgu-Jiu

împotriva lui Nistor.

Cum cei interesaţi s-au

împăcat cu gândul că Loga şi

Popescu sunt mai puternici

ca ei de dosarul de la

Parchet s-a ales praful,

nefiind audiat nimeni până

în acest moment.

Din toată această situaţie

o concluzie este clară:

municipalitatea ştia despre

intenţiile celor care

construiesc la piaţă, motiv

pentru care, de acord cu

aceştia, s-a evitat

specificarea în planurile

cadastrale a construcţiilor ce

erau amplasate pe terenul

care a fost concesionat,

adică scările şi platforma

pietonală.

Gurile rele spun că există

o serie de motive din care

primăria este atât de

permisivă cu Loga şi

Popescu. Pe lângă relaţii de

amiciţie cu persoane

influente din cadrul

primăriei, bazate pe un

trecut comun, cel de-al

doilea patron, Popescu are şi

rude cu influenţă, care pot fi

de folos la nevoie. Fiica sa,

Cristiana Fumureanu este

procuror la Parchetul de pe

lângă Judecătoria Târgu-

Cărbuneşti, iar ginerele său,

Gelu, avocat în Baroul Gorj.

Pe acesta din urmă mai toţi

cei care ajung pe mâna

Parchetului judeţean îl

cunosc fiind omul de casă al

procurorilor care-l solicită

deseori să semneze

declaraţiile după ce audiază

acuzaţii fără ca la

interogatoriu să fie prezent şi

un apărător.


Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alUniversitãþii Libere Internaþionale din Moldova

II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:

1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiunea sistemuluifinanciar bancar , Gestiunea sistemului de evidenta contabila siaudit, Politici sociale europene ºi securitate regionalã, Gestiuneaturismului ºi serviciilor hoteliere, Politici economice în afaceriinternaþionale, Studii ºi politici regionale.

Durata studiilor1 ½ ani2. DREPT ( ªtiinþe penale ºi criminalisticã, Instituþii de drept

constituþional ºi administraþie publicã, Drept internaþional ºiinstituþional, Instituþii de drept privat ) - 50 locuri;

Durata studiilor1 ½ ani.3. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. ASISTENTA SOCIALA

- Management ºi consiliere in asistenta sociala,Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;

Durata studiilor 2 ani5. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50 locuriDurata studiilor 2 ani

III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE

- Economie ºi management -10 locuri- Economie mondiala, relaþii economice internaþionale –

10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani

IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.

ÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITATÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002

DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI NR. 111/ 18.03.1999 ªI ATESTATÃ PENTRU

CALITATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, AUSTRIA

Str. Eroilor, nr. 6, Târgu-Jiu, GorjTel: 0253/214019; Fax: 0253/211027e-mail: [email protected].

I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:

1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ• Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÃ• Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani4. DREPT• Drept penal - 40 locuri• Drept civil - 40 locuri• Drept internaþional - 40 locuriDurata studiilor 4 ani5. INFORMATICÃ ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani6. MEDICINÃ• Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani7. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani

Secretarul primariei Orasului

Turceni a fost retinut pentru luare de

mita. Remus Stamatie lucra la primaria

localitatii Turceni de 10 ani. Acesta se

afla sub ancheta la Parchetul Judetului

Gorj.

Din primle date culese de

anchetatori, secretarul Remus

Stamatie a primit spaga in valoare de

180 de milioane de lei vechi de la o

fosta jurista din aceeasi primarie.

Primarul orasului Turceni, Ion

Iordache, nu a vrut sa dea detalii

despre retinerea secretarului, insa

este fericit ca nu s-a nimerit joi la

primarie.

Secretarul primarieiTurceni, Remus Stamatie,retinut pentru luare de mita



Narcis Daju ºi-a atacat foºtiiºefi din SRI ºi colegii din presã

Securistul frustratSecuristul frustratSecuristul frustratSecuristul frustratSecuristul frustrat

Narcis Daju, securistul ajuns scriitor laNarcis Daju, securistul ajuns scriitor laNarcis Daju, securistul ajuns scriitor laNarcis Daju, securistul ajuns scriitor laNarcis Daju, securistul ajuns scriitor laziar dupã ce a fost dat afarã, cu ºuturi înziar dupã ce a fost dat afarã, cu ºuturi înziar dupã ce a fost dat afarã, cu ºuturi înziar dupã ce a fost dat afarã, cu ºuturi înziar dupã ce a fost dat afarã, cu ºuturi în

fund, din SRI Gorj a lansat, cu câtevafund, din SRI Gorj a lansat, cu câtevafund, din SRI Gorj a lansat, cu câtevafund, din SRI Gorj a lansat, cu câtevafund, din SRI Gorj a lansat, cu câtevazile în urmã, un atac extrem de virulentzile în urmã, un atac extrem de virulentzile în urmã, un atac extrem de virulentzile în urmã, un atac extrem de virulentzile în urmã, un atac extrem de virulentla adresa foºtilor sãi ºefi din SRI, dar ºila adresa foºtilor sãi ºefi din SRI, dar ºila adresa foºtilor sãi ºefi din SRI, dar ºila adresa foºtilor sãi ºefi din SRI, dar ºila adresa foºtilor sãi ºefi din SRI, dar ºi

a jurnaliºtilora jurnaliºtilora jurnaliºtilora jurnaliºtilora jurnaliºtilor. Contextul acuzelor. Contextul acuzelor. Contextul acuzelor. Contextul acuzelor. Contextul acuzelor, un, un, un, un, unarticol cu aºa zise dezvãluiri desprearticol cu aºa zise dezvãluiri desprearticol cu aºa zise dezvãluiri desprearticol cu aºa zise dezvãluiri desprearticol cu aºa zise dezvãluiri despre

aranjarea concursului pentru ocupareaaranjarea concursului pentru ocupareaaranjarea concursului pentru ocupareaaranjarea concursului pentru ocupareaaranjarea concursului pentru ocupareapostului de inspector ºef al IJP Gorj,postului de inspector ºef al IJP Gorj,postului de inspector ºef al IJP Gorj,postului de inspector ºef al IJP Gorj,postului de inspector ºef al IJP Gorj,

ascensiunea profesionalã ºi personalã aascensiunea profesionalã ºi personalã aascensiunea profesionalã ºi personalã aascensiunea profesionalã ºi personalã aascensiunea profesionalã ºi personalã acomisarului ºef Vcomisarului ºef Vcomisarului ºef Vcomisarului ºef Vcomisarului ºef Viorel Caragea, scoateiorel Caragea, scoateiorel Caragea, scoateiorel Caragea, scoateiorel Caragea, scoate

în evidenþã frustrãrile unui personajîn evidenþã frustrãrile unui personajîn evidenþã frustrãrile unui personajîn evidenþã frustrãrile unui personajîn evidenþã frustrãrile unui personajvenit din mediul cazon, trãind o bunãvenit din mediul cazon, trãind o bunãvenit din mediul cazon, trãind o bunãvenit din mediul cazon, trãind o bunãvenit din mediul cazon, trãind o bunã

bucatã de vreme cu complexe debucatã de vreme cu complexe debucatã de vreme cu complexe debucatã de vreme cu complexe debucatã de vreme cu complexe deinferioritate faþã de ºefii sãi ºi cãruia i s-inferioritate faþã de ºefii sãi ºi cãruia i s-inferioritate faþã de ºefii sãi ºi cãruia i s-inferioritate faþã de ºefii sãi ºi cãruia i s-inferioritate faþã de ºefii sãi ºi cãruia i s-

a ivit ocazia de a da curs tendinþelora ivit ocazia de a da curs tendinþelora ivit ocazia de a da curs tendinþelora ivit ocazia de a da curs tendinþelora ivit ocazia de a da curs tendinþelorrefulate atâþia ani în subconºtient,refulate atâþia ani în subconºtient,refulate atâþia ani în subconºtient,refulate atâþia ani în subconºtient,refulate atâþia ani în subconºtient,atacând pe unul cu stele pe umeri.atacând pe unul cu stele pe umeri.atacând pe unul cu stele pe umeri.atacând pe unul cu stele pe umeri.atacând pe unul cu stele pe umeri.

Fostul „securist”

Narcis Daju se dă victimă

a cenzurii în presă, după

ce un articol, referitor la

aşa zisul „concurs

misterios” pentru

ocuparea funcţiei de

inspector şef al

Inspectoratului Judeţean

de Poliţie (IJP) Gorj,

ascensiunea şi averea

comisarului şef Viorel

Caragea, n-a mai apărut

într-un săptămânal local.

Materialul cu pricina a

fost publicat până la

urmă pe blogul unui

ziarist freelancer şi înt-un

alt săptămânal, însă Daju

nu spune de ce acel

articol nu a fost publicat

în cotidianul la care este

angajat, aşa cum ar fi fost

normal, mai ales că până

acum a prestat exclusiv

pentru acesta.

Dar sã o luãmDar sã o luãmDar sã o luãmDar sã o luãmDar sã o luãmcronologic:cronologic:cronologic:cronologic:cronologic:

Daju spune că

dezvăluirile despre Caragea

ar fi trebuit să apară joi, 2

iulie în săptămânalul (!)

Polemika, dar articolul a fost

blocat de la publicare. În

Impact în Gorj, Daju nu

semnează niciun material în

acea zi. Articolul apare

vineri, 3 iulie pe blogul

ziaristului Tiberiu Lovin. În

Impact, Daju publică un

material cu azilul de bătrâni

de la Novaci. În cursul acelei

zile apare pe site-ul Poliţiei

Române informaţia că Viorel

Caragea a câştigat şefia IJP

Gorj. Presa audio-vizuală

„prinde” ştirea în acea zi. În

presa scrisă articole despre

noul şef al poliţiei gorjene

apar abia luni. În Impact, sub

semnătura lui Daju, apare un

material de referinţă pentru

presa locală, despre

inaugurarea unei florării.

Astfel, s-a dovedit faptul că

fostul securist

Daju este

angajat la

Impact pe

domeniul

„dezvăluiri şi

anchete”

despre...gunoiul

din spatele

blocurilor.

Cu lucrul Cu lucrul Cu lucrul Cu lucrul Cu lucrul ºiºiºiºiºicu gândulcu gândulcu gândulcu gândulcu gândul

la „scara 2”la „scara 2”la „scara 2”la „scara 2”la „scara 2”„Ziaristul”

şcolit la „ochiul

şi timpanul” îşi

face treaba, la

ziar, după

ureche, aşa cum

şi-o făcea

(treaba) şi când

era angajatul

SRI. Pe când era

ofiţer, Daju îşi

dezinforma şefii

de la Bucureşti

întocmind

rapoarte despre

colaborări

imaginare între

ofiţeri de informaţii şi

jurnalişti gorjeni. Acum face

speculaţii cum că noul şef al

IJP ar fi fost sprijinit de PSD,

fiind, într-o anumită

conjunctură, „consilier

politic” al preşedintelui

consiliului judeţean Ion

Călinoiu. Dacă informaţia ar

fi fost argumentată era, într-

adevăr, una „tare”, însă la

modul cum a fost însăilată în

acel material, doar pentru a-i

da acestuia o aparentă

greutate, ea nu e decât un

mare fâs.

Atac la ºefii SRI...Atac la ºefii SRI...Atac la ºefii SRI...Atac la ºefii SRI...Atac la ºefii SRI...La fel speculează ziarizdul

„Mugur de fluier” şi pe tema

unei aşa zise subordonări a

poliţiei faţă de SRI, la nivel

local, după instalarea lui

Caragea. „Pentru prima dată,

după foarte mulţi ani, în

toată clădirea de lângă

stadionul municipal se joacă

hora unirii, lăutarii fiind la

scara doi (sediul SRI Gorj),

cu şeful de orchestră mai pe

val ca oricând – colonelul

SRI în rezervă Ion Făget.” Cu

alte cuvinte şefii poliţiei vor

„juca” după cum va cânta

şeful SRI Gorj, nu cel actual,

Cătălin Peptan, ci fostul, Ion

Făget, instituţia vecină

poliţiei fiind condusă în

prezent, după afirmaţiile lui

Daju, de ex-şeful acesteia,

oficial trecut în rezervă.

...ºi, din nou,...ºi, din nou,...ºi, din nou,...ºi, din nou,...ºi, din nou,la jurnaliºtila jurnaliºtila jurnaliºtila jurnaliºtila jurnaliºti

Se cunoaşte deja că pe

vremea când era ofiţer activ

al SRI, Narcis Daju a semnat

articole denigratoare la

adresa ziariştilor gorjeni, o

lungă perioadă, sub

pseudonimul „Mugur de

fluier”, găzduite de Impact

in Gorj. De această

meteahnă nu s-a vindecat

nici acum când îi acuză pe

unii jurnalişti, într-un

comentariu la acel material

de pe blog, că sunt plătiţi, în

timp ce el are un sentiment

de demnitate când este

înjurat de ziariştii de rând.

„Sunt mândru să fiu

bălăcărit de ziarişti obişnuiţi

„să fie bine pentru toţi”,

plătiţi acum şi de cei pe

care i-au scuipat ani de zile.

Prea multă tăcere, din

partea atâtor deontologi…”.

Daju uită să menţioneze că

în timp ce se consideră un

jurnalist deosebit, cu o

încredere exagerată în

propriile calităţi, este plătit

de Impact să tacă pe

anumite subiecte tabu

pentru patronul său pe linie

editorială şi confidentul

acestuia, până nu demult.


prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

Chiar dacă e mare tărăşenie în

lumea justiţiei române, bineînţeles, pe

ce altă problemă decât aceea a banilor,

bată-i vina, iată că supăraţi fiind pentru

că nu mai primesc sporuri, magistraţii

cer demisia ministrului Predoiu şi

închid tribunalele, în condiţiile în care

asociaţiile profesionale ale

judecătorilor şi procurorilor se gândesc

la plângeri penale împotriva miniştrilor

Justiţiei şi Finanţelor, ceea ce s-ar

traduce prin ideea că Ministrul Justiţiei

a intrat în conflict cu judecătorii şi

procurorii din România, care

protestează pentru faptul că din lipsa

fondurilor, nu li se mai plăteşte sporul

de risc şi de suprasolicitare

neuropsihică, un plus ce reprezintă

cam 50 la sută din salariu. Ei au intentat

deja proces, pe care l-au şi câştigat,

Ministerului Justiţiei, dar cum nu sunt

bani în vreme de criză, demersul pare

a fi ajuns în coadă de peşte, doar sub

forma unei decizii judecătoreşti

favorabile. Pandemia protestului a lovit

aproape toate instanţele din ţară, în

forma unei suspendări zilnice a

activităţii între orele 9 şi 12, dar în

situaţia în care s-a intrat deja în vacanţa

judecătorească, pe rol sunt foarte

puţine procese, doar cele apreciate ca

fiind urgente, aşa că nici magistraţii nu

trebuie să lucreze peste program şi nici

numărul justiţiabililor prejudiciaţi nu

este foarte mare. Situaţia pare mai mult

decât absurdă, deoarece, practic, în

momentul de faţă, Guvernul şi

Parlamentul nu pot interveni asupra

salariilor magistraţilor, nu au nici o

pârghie pentru a putea încadra salariile

acestora într-o lege unică de salarizare,

cu atât mai puţin, de a le aduce la un

nivel decent, comparativ cu al celorlalţi

bugetari, datorită austerităţii pe care o

impune criza. Orice ordin, ordonanţă,

lege se atacă în Justiţie şi, după cum se

ştie, toate procesele salariale intentate

de judecători şi procurori, soluţionate

de ei înşişi, s-au judecat rapid şi au

avut câştig de cauză. Într-o astfel de

situaţie, cred că Guvernul se află într-o

situaţie fără ieşire, cu atât mai mult cu

cât evenimentele survin deciziei Curţii

Constituţionale de luna trecută, care a

stabilit clar că magistraţii nu au atribuţii

în privinţa bugetului, chiar dacă, până

la urmă, problema salariilor

magistraţilor este una care afectează în

mod direct bugetul. Indiscutabil,

guvernanţii s-au băgat singuri în

“groapa cu var” împusă de această

situaţie fără ieşire, mai ales că

magistraţii au motivat obţinerea

diverselor sporuri prin teoria dreptului

câştigat şi prin cea a discriminării,

ştiindu-se că de-a lungul anilor,

Guvernul şi Parlamentul au tot introdus

sau scos diverse sporuri, ori le-au

acordat doar anumitor categorii de

judecători şi procurori, cum ar fi cei

anticorupţie, iar această incoerenţă

legislativă le-a permis magistraţilor să

aibă temeiuri legale pentru a-şi acorda

singuri sporuri. Cinic vorbind, am putea

spune că magistraţii nu au făcut altceva

decât ceea ce ar face orice sindicat: au

speculat o verigă slabă şi şi-au apărat

propriul interes, dându-ne de înţeles că

atunci când joacă strict în terenul lor,

au şi câştig de cauză, după principiul:

eu trag la poartă şi tot eu apăr poarta

de goluri…băneşti, chiar dacă şeful

statului consideră că soluţia necesară şi

oportună pe timp de criză este

amânarea acordării acestor sume.

Tocmai într-o atare conjunctură

oarecum delicată, am gândit ca astăzi,

să adresez o scrisoare, poate ca un

Apel către domnul Preşedinte al

Tribunalului Gorj, acolo unde am avut

cu doar două zile în urmă un proces în

Dosarul nr.2186/317/2009, în calitate de

recurent-pârât în proces cu fratele

Gogonea Constatntin, în calitate de

intimat-reclamant, pentru recurs

Ordonanţă preşedinţială, pe aceeaşi

temă a gardului despărţitor, despre

care am făcut vorbire în articolele

anterioare ale ziarului nostru! Fără nici

o intenţie de face vreo legătură mai

mult sau mai puţin întâmplătoare cu

tema protestului justiţiabililor, vă rog

să-mi îngăduiţi ca în cele ce urmează,

sub forma unui Apel, să redau întreaga

declaraţie cu care m-am prezentat în

faţa instanţei ce a judecat în ziua de 08

iulie 2009, la camera 2, civ03r, acel

proces în care mi-am susţinut cauza în

felul următor: Domnule Preşedinte,

“Subsemnatul Gogonea D.Vasile,

domiciliat ân Oraşul Ţicleni, str.

Petroliştilor nr.735, în calitate de

recurent-pârât, aflat în proces cu

false prin care se încalcă acel titlu de

proprietate, iar un asemenea argument

face parte dintr-o logică elementară! 6)

Proiectul întocmit în vederea eliberării

autorizaţiei de construire a gardului

demonstrează, negru pe alb, că

edificarea gardului are la bază un temei

legal! Faptul că reclamantul face

vorbire de distrugerea unei porţiuni de

beton turnată în curtea sa este o

minciună “gogonată” menită să inducă

în eroare instanţa de judecată, pentru

că vocaţia mea a fost dintotdeauna

aceea de a construi, de a edifica în plan

material şi spiritual, nicidecum

înclinaţia malefică de a distruge! 7) Rog

să se constate de către instanţa de

judecată faptul că Procesul-verbal de

punere în posesie este întocmit în

aceeaşi zi în care s-a emis o aşa-zisă

adeverinţă de proprietate, care, atenţie,

nici nu are avizul şi aprobarea unei

şedinţe publice a Consiliului local

Ţicleni!! Ciudat, nu-i aşa? 8) Mai

menţionez că decizia oarecum grăbită

de a începe ridicarea gardului fără a

avea autorizaţia de construcţie, a fost

luată ca urmare a faptului că tocmai

reclamantul, care acum “strigă hoţii”,

îşi făcuse o obişnuiţă maladivă din a

muta gardul, an de an, poate de mai

multe ori într-un an, spre interiorul

curţii mele, invocând o aşa-zisă “linie

imaginară” despre care făcea vorbire

atunci când se întrecea peste măsură

cu băutura! 9) Repet, am început

construcţia unui gard mai trainic,

respectând titlul meu de proprietate şi

pe baza vechiului aliniament al

gardului, în dorinţa de a-mi proteja

bunurile din curte, dar, mai ales,

integritatea fizică şi psihică a celor doi

copii minori, faţă de comportamentul

infracţional al unui copil pe care fratele

l-a înfiat cu ani în urmă, el neavând

copii naturali! 10) Desigur, instanţa este

aceea care decide, până la urmă, dar

eu pot dovedi cu probe testimoniale,

mai ales cu acte legale, prin Titlul de

proprietate şi cu Autorizaţia de

construcţie, că este justificată şi are un

temei legal construcţia gardului

împrejmuitor, că acest efort împlineşte

o mai veche dorinţă a părinţilor, iar cu

aceste gânduri, am încredere că

instanţa de judecată va lua o hotărâre

justă! Mai menţionez, în final, că nu

exclud şi adoptarea unei soluţii

amiabile care să se întemeieze pe acte

legale şi pe realitatea din teren, cea

care consacră dorinţa părinţilor de a li

se da moştenitorilor ceea ce li se

cuvine! Aceasta este declaraţia pe care

o dau astăzi, 8 iulie 2009, şi pe care o

semnez cu deplină răspundere!”.

Gogonea Constantin, parte în Dosarul

nr. 2186/317/2009, secţia civilă a

Tribunalului Gorj, declar pe propria.mi

răspundere următoarele: 1) În

momentul de faţă, au fost finalizate

documentaţia tehnică şi proiectul

pentru obţinerea Autorizaţiei de

construcţie a unui gard despărţitor din

piatră, pentru construire-împrejmuire,

care atestă cu claritate temeiul legal al

edificării gardului împejmuitor. 2)

Menţionez că am început edificarea

gardului pe vechiul său amplasament

existent dinainte, gard construit din

scândură, cu zeci de ani în urmă, de

către părinţi, tocmai pentru a delimita

în mod clar cele două gospodării, mai

ales că tatăl, acum decedat, a sesizat

tendinţa fratelui, cu mai bine de

douăzeci de ani în urmă, de a se

extinde în mod nejustificat, ambii

părinţi intuind chiar o serie de

probleme grave care vor apare peste

ani, fapt pe deplin confirmat prin

evoluţia faptelor, după moartea

părinţilor. 3) Invocarea Ordonanţei

preşedinţiale prin care s-a dispus

sistarea lucrărilor de construire a

gardului a fost un abuz grosolan din

partea reclamantului Gogonea

Constantin, deoarece obiecţiile din

acţiune sunt clădite pe minciuni şi pe

aducerea în faţa instanţei a unor

documente false, aşa cum este cazul

Adeverinţei cu nr.5554 emisă de către

Primăria Ţicleni, la data de 19.06.2008,

un act care încalcă Titlul meu de

proprietate. 4) Documentele oficiale pe

care le depun la dosar demonstrează,

fără tăgadă, că am început construirea

gardului în cadrul limitelor pe care le

îngăduie titlul de proprietate, adică, în

curtea mea, nicidecum în curtea

reclamantului, pe care, de altfel, chiar

eu l-am făcut proprietar printr-un

certificat de moştenitor, prin care i-am

cedat casa părintească şi curtea

acesteia, dar nimic mai mult! Aşa-zisa

reconstituire a dreptului de proprietate

prin care acest frate se visează

“singurul moştenitor acceptant” s-a

făcut prin încălcarea titlului meu de

proprietate şi prin eliberarea unei

adeverinţe foarte suspecte, în ultima zi

de mandat a fostului primar interimar,

Ţârcă Constantin, rubedenie a soţiei

fratelui!! 5) Pot dovedi prin documente

şi cu martori că s-a respectat

aliniamentul vechi al gardului, chiar am

construit în interiorul curţii mele, iar în

acest caz, pericolul nu poate veni din

partea celui care respectă titlul de

proprietate şi care poate dovedi acest

lucru, ci, poate veni tocmai din partea

celui care “se dotează” cu documente

CA UN APEL CÃTRE DOMNULPREªEDINTE AL TRIBUNALULUI GORJ!


Obºtea Crasna pune mai presusinteresele unor afaceriºti decâtpe cele ale cetãþenilor comunei

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

VVVVViaþa locuitorilor unui cãtun diniaþa locuitorilor unui cãtun diniaþa locuitorilor unui cãtun diniaþa locuitorilor unui cãtun diniaþa locuitorilor unui cãtun dincomuna Crasna tinde sã devinã uncomuna Crasna tinde sã devinã uncomuna Crasna tinde sã devinã uncomuna Crasna tinde sã devinã uncomuna Crasna tinde sã devinã un

infern dupã ce consiliul deinfern dupã ce consiliul deinfern dupã ce consiliul deinfern dupã ce consiliul deinfern dupã ce consiliul deadministraþie al unei obºti din zonã le-administraþie al unei obºti din zonã le-administraþie al unei obºti din zonã le-administraþie al unei obºti din zonã le-administraþie al unei obºti din zonã le-

a vândut liniºtea unor afaceriºtia vândut liniºtea unor afaceriºtia vândut liniºtea unor afaceriºtia vândut liniºtea unor afaceriºtia vândut liniºtea unor afaceriºtibucureºteni care deschid aici obucureºteni care deschid aici obucureºteni care deschid aici obucureºteni care deschid aici obucureºteni care deschid aici o

carierã de piatrã. Calvarul oamenilor acarierã de piatrã. Calvarul oamenilor acarierã de piatrã. Calvarul oamenilor acarierã de piatrã. Calvarul oamenilor acarierã de piatrã. Calvarul oamenilor aînceput deja pentru cã afaceriºtii s-auînceput deja pentru cã afaceriºtii s-auînceput deja pentru cã afaceriºtii s-auînceput deja pentru cã afaceriºtii s-auînceput deja pentru cã afaceriºtii s-au

apucat de treabã fãrã sã aibã încãapucat de treabã fãrã sã aibã încãapucat de treabã fãrã sã aibã încãapucat de treabã fãrã sã aibã încãapucat de treabã fãrã sã aibã încãautorizãrile necesare. Ca o ironie aautorizãrile necesare. Ca o ironie aautorizãrile necesare. Ca o ironie aautorizãrile necesare. Ca o ironie aautorizãrile necesare. Ca o ironie asituaþiei locul în care va funcþionasituaþiei locul în care va funcþionasituaþiei locul în care va funcþionasituaþiei locul în care va funcþionasituaþiei locul în care va funcþiona

viitoarea carierã face parte dinviitoarea carierã face parte dinviitoarea carierã face parte dinviitoarea carierã face parte dinviitoarea carierã face parte dinprogramul „Natura 2000”, program ceprogramul „Natura 2000”, program ceprogramul „Natura 2000”, program ceprogramul „Natura 2000”, program ceprogramul „Natura 2000”, program ce

promoveazã protejarea naturii.promoveazã protejarea naturii.promoveazã protejarea naturii.promoveazã protejarea naturii.promoveazã protejarea naturii.

Consiliul de Administraţie

al Obştii Crasna a hotărât în

luna iunie a acestui an, fără

să-şi consulte membrii, să

concesioneze unei firme

bucureştene un teren în

suprafaţă de 20 de hectare

aflat în cătunul Crasna-Vale-

Fabrică, urmând ca în acest

loc să fie deschisă o carieră

de piatră. Pentru

reprezentanţii consiliului nu

a contat că viitoarea

exploatare se va afla la doar

500-600 de metri de ultima

casă, iar dislocarea rocilor se

va face cu ajutorul

explozibililor punând astfel

în pericol siguranţa

gospodăriilor aflate mult

prea aproape.

Nu numai casele aflate în

imediata vecinătate a

carierei vor fi afectate, dar şi

celelalte aflate pe drumul

comunal care ajunge la

exploatare din cauza

maşinilor de mare tonaj care

vor circula asiduu pe acesta

pentru a transporta material

şi a aduce utilaje grele.

Tămbălăul a început deja

imediat după perfectarea

afacerii cu cei din consiliul

de administraţie al Obştei

Crasna. Fără a mai aştepta

autorizările de care are

nevoie pentru a funcţiona în

zonă, firma concesionară a

început defrişările pentru a

face loc carierei, iar

localnicii se gândesc cu

groază că, dacă autorităţile

judeţene nu se implică, nu

va trece mult timp până când

casele li se vor dărâma din

cauza traficului intens şi a

detonărilor care vor avea loc

foarte aproape de casele lor.

Dezastrul nu se opreşte

însă aici, pentru că afacerea

bucureştenilor va afecta trei

izvoare captate care

alimentează cu apă potabilă

satele comunei Crasna şi,

mai mult decât atât, zona în

care urmează a se exploata

face parte din cadrul

programului european

„Natura 2000”, program al

cărui scop este de a proteja

biodiversitatea Europei şi de

a promova activităţi

economice benefice pentru

biodiversitate.

„Natura 2000” este

instrumentul principal al

Uniunii Europene pentru

conservarea naturii şi

constituie o reţea de zone

desemnate de pe teritoriul

uniunii, unde specii

vulnerabile de plante,

animale şi habitate

importante trebuie protejate.

Pentru a preîntâmpina

dezastrul care aşteaptă atât

natura, cât şi oamenii

locului, membrii Obştii

Crasna au făcut nenumărate

sesizări la: Primăria Crasna,

Agenţia de Protecţia

Mediului Gorj, Consiliului

Judeţean şi Prefectură şi

aşteaptă ca cineva abilitat să

se implice pentru pentru a

stopa afacerea firmei

bucureştene cât încă nu este

prea târziu.


Geoanã: “Prima Casã”, încercare“onestã” de repornire a creditãrii

Preşedintele PSD, Mircea

Geoană, a apreciat, joi, la

Craiova, că programul

“Prima Casă” reprezintă o

încercare “onestă” de a

reporni creditarea, însă

efectul de antrenare al

economiei este “aproape

nul”.

Liderul social-democrat

apreciază că programul “

Prima Casă” a făcut fericită o

familie tânără de ingineri şi

una în vârstă din cartierul

Colentina, însă efectul de

antrenare al economiei este

“aproape nul”.

“Programul «Prima Casă»,

care a fost o încercare

onestă de a reporni

creditarea a generat ieri

(miercuri – n. r.) un

eveniment fericit pentru o

familie tânără de ingineri de

la Renault, care au cumpărat

cu credit garantat de stat, o

locuinţă în cartierul

Colentina de la o familie în

vârstă. Familia în vârstă s-a

ales cu 50.000 euro, tinerii,

care se mută acum într-o

casă nouă, sunt fericiţi, dar

problema este că se mută

într-un cartier construit

acum 40 ani, iar efectul de

antrenare al economiei este

aproape nul”, a declarat

Mircea Geoană.

Potrivit sursei citate,

ideea programului gândit de

PSD se referea la oferirea

tinerilor în chirie

subvenţionată a unor

locuinţe şi la stimularea

economiei.

“De aceea am venit cu

programul de recreare a

fondului locativ de stat

pentru a încerca să dăm

tinerilor din România cu

chirie subvenţionată în

funcţie de venituri, şansa de

a avea o casă şi şansa de a

antrena mai mult economia

pe orizontală”, a explicat

Mircea Geoană.

Preşedintele PSD, Mircea

Geoană, s-a aflat, joi, la

Craiova, pentru a participa la

conferinţa de alegeri a

organizaţiei municipale a

PSD, care a avut loc la Casa

de Cultură a Studenţilor.

Comisia Europeană a

cerut, recent, autorităţilor

române informaţii referitoare

la programul “Prima Casă”, a

declarat, joi, purtătorul de

cuvânt al CE, Jonathan Todd,

adăugând că “nu este vorba

despre vreo problemă, ci de

o solicitare de rutină”.

Premierul Emil Boc a

afirmat că programul “Prima

Casă” respectă toate

normele Uniunii Europene

privind acordarea garanţiilor

de stat, sistem prevăzut în

Legea bugetului de stat şi în

cadrul bugetar discutat cu

Fondul Monetar

Internaţional şi Comisia

Europeană.

Boc: Programul “Prima

Casă” respectă toate

normele UE privind

garanţiile de stat

Programul “PrimaProgramul “PrimaProgramul “PrimaProgramul “PrimaProgramul “PrimaCasã” respectã toateCasã” respectã toateCasã” respectã toateCasã” respectã toateCasã” respectã toate

normele Uniuniinormele Uniuniinormele Uniuniinormele Uniuniinormele UniuniiEuropene privindEuropene privindEuropene privindEuropene privindEuropene privind

acordarea garanþiiloracordarea garanþiiloracordarea garanþiiloracordarea garanþiiloracordarea garanþiilorde stat, sistemde stat, sistemde stat, sistemde stat, sistemde stat, sistem

prevãzut ºi în Legeaprevãzut ºi în Legeaprevãzut ºi în Legeaprevãzut ºi în Legeaprevãzut ºi în Legeabugetului de stat, abugetului de stat, abugetului de stat, abugetului de stat, abugetului de stat, a

declarat, joi,declarat, joi,declarat, joi,declarat, joi,declarat, joi,premierul Emil Boc.premierul Emil Boc.premierul Emil Boc.premierul Emil Boc.premierul Emil Boc.“Ne încadrăm în toate

normele Uniunii Europene”,

a spus Boc răspunzând unei

întrebări a presei pe această

temă.

Într-o conferinţă de presă

susţinută ulterior, şeful

Guvernului a arătat că astfel

de informări între autorităţile

române şi oficialii CE

reprezintă o procedură

firească şi că statul va pune

la dispoziţia Comisiei toate

datele solicitate.

Comisia Europeană a

cerut, recent, autorităţilor


la programul “Prima Casă” ,

a declarat, joi, purtătorul de

cuvânt al CE, Jonathan Todd,

adăugând că “nu este vorba

despre vreo problemă, ci de

o solicitare de rutină”.

Primul contract de

achiziţionare a unei locuinţe

prin programul “Prima Casă”

a fost semnat miercuri,

reprezentanţii Guvernului

anunţând că vor semna în

această săptămână convenţia

de garantare a creditelor cu

toate băncile selectate.

CE solicitãCE solicitãCE solicitãCE solicitãCE solicitãinformaþii în legãturãinformaþii în legãturãinformaþii în legãturãinformaþii în legãturãinformaþii în legãturã

cu programulcu programulcu programulcu programulcu programul“Prima Casã”“Prima Casã”“Prima Casã”“Prima Casã”“Prima Casã”

CE a cerut autorităţilor

române, recent, informaţii

referitoare la programul

“Prima Casă”, a declarat

purtătorul de cuvânt al CE,

Jonathan Todd, adăugând că

“nu este vorba despre vreo

problemă, ci de o solicitare

de rutină”.

“Comisia Europeanăa

cerut recent autorităţilor


la acest program dar nu vă

pot da detalii deoarece

vorbim despre un stadiu

preliminar. Nu înseamnă că

există vreo problemă. Noi

ştiam de acest program şi am

cerut informaţii. Este ceva de

rutină”, a spus Todd.

El a adăugat că demersul

a fost făcut “recent”.

Guvernul va semna în



toate băncile selectate

pentru programul “Prima

Casă” , datele actuale

indicând că peste 25% dintre

solicitări vor fi depuse

pentru achiziţionarea unei

locuinţe noi, au declarat,

miercuri, reprezentanţii

Executivului.

Premierul Emil Boc,

ministrul Finanţelor şi

preşedintele Fondului

Naţional de Garantare a

Creditelor pentru IMM au

participat, miercuri, la

ceremonia de semnare a

contractului pentru prima

locuinţă achiziţionată prin

programul “Prima Casă”.

Guvernul a semnatGuvernul a semnatGuvernul a semnatGuvernul a semnatGuvernul a semnatconvenþii cu ºaseconvenþii cu ºaseconvenþii cu ºaseconvenþii cu ºaseconvenþii cu ºase

bãnci pentru “Primabãnci pentru “Primabãnci pentru “Primabãnci pentru “Primabãnci pentru “PrimaCasã” ºi cereCasã” ºi cereCasã” ºi cereCasã” ºi cereCasã” ºi cere

stabilirea normelorstabilirea normelorstabilirea normelorstabilirea normelorstabilirea normelorinterneinterneinterneinterneinterne

Guvernul a semnat până

în prezent convenţiile pentru

programul “Prima Casă” cu

şase bănci şi va semna, joi,

documentele cu alte şase

bănci, lansând totodată un

apel către instituţii să pună

cât mai rapid la dispoziţia

clienţilor normele interne de

aplicare a programului, a

afirmat premierul Emil Boc

Până în prezent au fost

semnate convenţiile cuBRD,

Alpha Bank, Banca

Transilvania, Banca

Românească, CEC Bank, ATE

Bank.

În cursul zilei de joi vor fi

semnate convenţii cu

Raiffeisen, Unicredit,

Emporiki, Millenium Bank,

Intesa şi Volksbank, potrivit

premierului.

“Facem un apel către

bănci să pună la dispoziţia

cetăţenilor, cât mai repede,

normele interne de aplicare

a programului”, a spus Boc,

într-o conferinţă de presă.

Primul contract de

achiziţionare a unei locuinţe

prin programul “Prima Casă”

a fost semnat miercuri,

reprezentanţii Guvernului

anunţând că vor semna în



toate băncile selectate.

Guvernul a primit oferte

de la 20 de bănci pentru

credite în valoare totală de

1,4 miliarde euro, peste

plafonul maxim de garantare

stabilit de Guvern la un

miliard de euro.

Cele 20 de bănci care au

depus oferte sunt BCR, BRD,

Raiffeisen, CEC Bank, Alpha

Bank, Volksbank, Banca

Transilvania, Bancpost,

Banca Românească, Piraeus

Bank, Leumi Bank, ATE

Bank, Intesa San Paolo Bank,

Credit Europe, OTP Bank,

Unicredit, ING, Emporiki,

Millenium Bank, Garanti

Bank.

Persoanele care vor să ia

credite prin programul

“Prima Casă” vor plăti un

avans de 5% pentru o

locuinţă de maximum 60.000

euro sau de 3.000 euro plus

diferenţa din preţul de

achiziţie, iar rata dobânzii va

fi EURIBOR (rata solicitată

între principalele bănci din

zona euro la depozitele pe

piaţa interbancară) la 3 luni

plus maxim 4% pe an, la

credite în euro, respectiv

ROBOR (rata dobânzii la

împrumuturi pe piaţa

interbancară românească)

plus maxim 2,5 puncte

procentuale. Marja include şi

nivelul total al comisioanelor

percepute de finanţator.


Fiscul vrea sã punã „sublacãt” echipa de fotbalPandurii Târgu-Jiu

Agentia Nationala de

Administrare Fiscala (ANAF)

a sarit „la beregata”

cluburilor de fotbal din

România în speranta ca va

câstiga mai multi bani daca

va ameninta managerii din

sportul cu balonul rotund cu

diverse penalitati si majorari

de întârziere la plata taxelor

si impozitelor, în aceasta

situatie delicata regasindu-se

si echipa de fotbal „Pandurii

Târgu-Jiu”, alaturi de mai

toate cluburile fotbalistice

din Divizia A.

Astfel, Fiscul si-a declarat

intentia de a putea obliga pe

viitor patronii echipelor din

Liga I, sa plateasca retroactiv

-si anume pe ultimii trei ani-

impozitele majorate de la

16%, la 68%. O astfel de

decizie echivaleaza cu

tragerea obloanelor si

punerea lacatului pe usa la

echipele din prima divizie,

care oricum se confrunta cu

numeroase probleme

financiare. În acest sens,

Clubul de Fotbal „Pandurii

Târgu-Jiu” a hotarât sa

boicoteze debutul

campionatului în semn de

solidaritate cu toate echipele

de Liga 1, care în prima

etapa de campionat vor face

o greva japoneza. Despre

aceasta masura decisa de

echipa de fotbal locala s-a

pronuntat secretarul general

al clubului Pandurii, Daniel

Baloi, care a si fost prezent la

Adunarea Generala a Ligii

Profesioniste de Fotbal

(LPF), unde s-a luat în

dezbatere posibilitatea ca

cluburile din Liga I sa

boicoteze debutul noului

sezon fotbalistic ca urmare a

hotărârii ANAF. “Vor să

transforme plata impozitelor

din 16 % în 68 % şi să se

plătească retroactiv pe

ultimii trei ani. Se doreşte şi

ca tuturor jucătorilor care

câştigă pe an peste 35.000 de

euro să le fie perceput TVA.

Suntem singurii din Europa

cărora la transferuri

internaţionale li se percepe

TVA, iar cluburile nu pot fi

de acord cu acest lucru şi de

aceea se va boicota

campionatul. E posibil să nu

se dispute prima etatpă şi

vor fi acţiuni de protest

înainte de debutul sezonului.

Vor fi probabil greve

japoneze în acest sens” a

spus Băloi.

”Pandurii Târgu-Jiu””Pandurii Târgu-Jiu””Pandurii Târgu-Jiu””Pandurii Târgu-Jiu””Pandurii Târgu-Jiu”în pericolîn pericolîn pericolîn pericolîn pericol

Despre „schema de joc”

pe care ANAF vrea să o

pună în practică, Băloi a

afirmat că va pune cruce

întregului sport românesc de

performanţă, dar mai cu

seamă fotbalului. “Trebuie

înţeles că e în pericol nu

numai fotbalul, ci tot sportul

românesc pentru că acelaşi

pericol pândeşte şi

handbalul şi alte sporturi.

ANAF vrea să stoarcă de

vlagă fotbalul românesc care

şi aşa găseşte cu greu

resurse de finanţare. Dacă se

va decide aşa, 99 % dintre

cluburi vor pune lacăte la

stadioane şi săli de sport

deoarece nu vor mai fi bani

pentru a se plăti la stat fiind

vorba de sume de ordinul a

zeci de miliarde de lei.

Probabil că cei de la ANAF

au înţeles greşit că sportul

este o prioritate naţională şi

n-au înţeles că acum

cluburile trebuie să fie

ajutate şi nu desfiinţate. De

câteva zile, la mai multe

cluburi de Liga I şi a II-a au

început controale

coordonate de la Bucureşti,

iar dacă zvonurile care

există la nivelul întregii ţări

se vor adeveri sportul va

intra în moarte clinică”

spune indignat secretarul

Pandurilor.

Alianþã a sporturilorAlianþã a sporturilorAlianþã a sporturilorAlianþã a sporturilorAlianþã a sporturilorîmpotriva împotriva împotriva împotriva împotriva ANAFANAFANAFANAFANAF

Preşedintele Federaţiei

Române de Fotbal (FRF),

Mircea Sandu a declarat că

îşi doreşte o colaborare cu

cluburile de handbal din

Liga Naţională pentru ca

acţiunile de protest să fie

toate la un numitor comun şi

mult mai eficiente. În acest

scop, Sandu l-a contactat pe

preşedintele Federaţiei

Române de Handabal (FRH),

Cristian Gaţu pentru a se

pune de acord asupra

viitoarelor acţiuni comune

de protest.

Miticã de la Ligã:Miticã de la Ligã:Miticã de la Ligã:Miticã de la Ligã:Miticã de la Ligã:„Finanþele ºi „Finanþele ºi „Finanþele ºi „Finanþele ºi „Finanþele ºi ANAFANAFANAFANAFANAF

fac abuzuri”fac abuzuri”fac abuzuri”fac abuzuri”fac abuzuri”Preşedintele Ligii

Profesioniste de Fotbal

(LPF), Dumitru Dragomir, a

afirmat că următoarea etapă

de campionat a primei ligi

naţionale va fi amânată

deoarece “finanţele şi ANAF

fac abuzuri” prin faptul că

doresc să crească taxele şi

impozitele datorate statului

de către cluburi de la 16% la

68%.

Steaua va juca deSteaua va juca deSteaua va juca deSteaua va juca deSteaua va juca deuna singurã în Liga 1una singurã în Liga 1una singurã în Liga 1una singurã în Liga 1una singurã în Liga 1

Boss-ul de la Steaua, Gigi

Becali, este singurul care nu

se teme de măsura decisă

de ANAF şi afirmă că echipa

pe care o conduce se află la

zi cu toate dările către stat.

“Campionatul nu se poate

amâna. Noi suntem la zi cu

toate dările. Dacă decizia

ANAF rămâne valabilă,

atunci se va închide

fotbalul. În momentul de

faţă, ANAF-ul dă dovada de

duşmănie. Toate sporturile

naţionale se vor închide. Nu

e normal să nu îţi poţi plăti

sportivii prin convenţii

civile. Vor să îmi facă o

răutate mie. Nu contează că

distrug România. Eu sunt

ţinta principală. Nu o să mai

am unde să joc. O să plec în

Italia, o să joc acolo dacă

aici nu mai am loc” declară

cu năduf Becali, după care

continuă şi spune că “nu

sunt probleme cu salariile la

Steaua, dar dacă se schimbă

situaţia, având în vedere

situaţia ANAF-ului, noi vom

închide porţile şi gata. Va

începe revoluţia. Jucătorii

de la Steaua au salarii de 10-

20.000.000 de lei vechi pe

cartea de muncă. Păi în

Spania dacă vine regele

Juan Carlos şi spune că

datoriile lui Real Madrid

trebuie şterse aşa o sa se

facă. Salariiile nu sunt

problema Stelei, nu există

jucători care sunt neplătiţi.

La sărăcia asta din România

fotbalul este unul dintre

cele mai bune lucruri care

au mai rămas”a

concluzionat astfel Becali.

În momentul de faţă,

echipa „Pandurii Târgu-Jiu”

se află în expectativă şi

aşteaptă să vadă ce vor

decide şi celelalte echipe din

Liga 1.


Cozma: Voi candida independent la Preºedinþiedacã nu reuºesc sã-mi înscriu partidul

Fostul lider al minerilor din

Valea Jiului Miron Cozma a

declarat, joi, că va candida ca

independent la Preşedinţie în cazul

în care nu va reuşi să îşi înscrie

partidul, menţionând că nu se

grăbeşte să-l înscrie.

“În sondaje sunt în faţa lui

Mircea Geoană,numai că nu le pot

flutura statisticile pentru că nu am

un partid în spate. Voi candida

pentru că o mare parte a populaţiei

mi-a cerut să fac acest lucru. Voi

candida independent, dacă nu voi

reuşesc să îmi înscriu Partidul

Muncitorilor. Şi nu mă grăbesc să îl

înscriu”, a a declarat Miron Cozma,

citat de corespondentul

MEDIAFAX.

Cozma a spus că va candida

chiar dacă că instanţa i-a interzis

dreptul de a alege şi de a fi ales

până în anul 2014.

“Mai multe articole din

Constituţie îmi susţin demersul. O

să le folosesc pentru a putea

candida”, a adăugat Cozma.

Fostul lider sindical a spus că

în cazul în care va ajunge

preşedinte al României nu va

avea nevoie decât de trei luni

pentru a “stârpi corupţia”.

”Vă asigur că în trei luni va

dispărea 85 la sută din corupţie.

Apoi, mă voi ocupa să asigur un

nivel de trai decent populaţiei.

Lucrez la un program care

vizează dezvoltarea economică

începând de la agricultură către

industrie. Programul va începe

cu achiziţia produselor agricole

şi se va finaliza cu industria care

produce utilaje şi echipamente

pentru agricultură”, a spus

Cozma.

Fostul lider al minerilor din

Valea Jiului Miron Cozma

declara, în luna februarie, la

Lupeni, că va candida la

Preşedinţia României fie că îi va

fi aprobată candidatura, fie că

nu.

scandal · echipa va fi mult mai coagulata si speram sa obtinem un scor electoral mult mai bun în...

Documents