cuprins - anpmarpmbc.anpm.ro/upload/13678_2480.doc · web viewobservaţiile meteo arată că cea...
Post on 23-Jan-2020
1 Views
Preview:
TRANSCRIPT
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
CUPRINS
I. INTRODUCERE...................................................................................................................31.1. Acte normative.................................................................................................................31.2. Informaţii generale...........................................................................................................3
II. PROCESUL TEHNOLOGIC.............................................................................................5II. 1. Fluxul tehnologic........................................................................................................5II.2. Impactul potenţial al activităţii asupra elentelor mediului şi măsuri de reducere al acestuia................................................................................................................................7II.2.1. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului...........................................7II.2.2. Surse care pot produce poluări accidentale şi măsurile de prevenire.......................8II.3. Activităţi de dezafectare............................................................................................10
III DEŞEURI...........................................................................................................................10
IV. IMPACTUL POTNŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA...........................................................................11
IV.1. Apa...............................................................................................................................11IV.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie..................................................................................11IV.1.2. Alimentarea cu apă...............................................................................................13IV.1.3. Managementul apelor uzate..................................................................................13
IV.1.3.1. Sistemul de canalizare şi evacuarea apelor uzate menajere...........................13şi tehnologice................................................................................................................13IV.1.3.2. Bilanţul apelor pe platforma societăţii...........................................................13
IV.2. Aerul............................................................................................................................14IV.3. Zgomotul şi vibraţiile..................................................................................................15IV.4. Solul.............................................................................................................................15
IV.4.1. Localizarea terenului şi a vecinătăţilor.................................................................15IV.4.2. Utilizarea terenului şi a construcţiilor de pe amplasament...................................16IV.4.3 Solul prezent pe amplasament...............................................................................16
IV.5. Geomorfologia.............................................................................................................17IV.6. Geologia.......................................................................................................................17IV.7. Vegetaţia......................................................................................................................18IV.8. Clima............................................................................................................................20IV.9. Biodiversitatea.............................................................................................................24
IV.9.1. Date relevante despre speciile de păsări cuprinse în anexa i a directivei 79/409/ce şi cuantificarea impactului anticipat.................................................................................25IV.9.2. Obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”..................................34IV.9.3. Consideraţii generale asupra speciilor de păsări care folosesc culoarul de migraţie est-carpatic........................................................................................................................36IV.9.4. Consideraţii generale asupra biodiversităţii..........................................................37
IV.10. Peisajul.......................................................................................................................38IV.11. Mediul social şi economic.........................................................................................38IV.12. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural.......................................................39
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 1
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
V. ANALIZA ALTERNATIVELOR....................................................................................39
VI. MONITORIZAREA.........................................................................................................39
VII. SITUAŢII DE RISC.......................................................................................................40
VIII. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR...............................................................................41
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 2
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
I. INTRODUCERE
1.1. Acte normativeProcedura de realizare a studiului de evaluare a impactului asupra
Mediului este reglementată de următoarele acte normative:
– Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/30 decembrie 2005, aprobată de legea
265/2006, privind protecţia mediului;
– Ordinul 184/1997, emis de Ministrul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei
Mediului, pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de
mediu;
– Ordinul 860/2002, emis de Ministrul Apelor şi Protecţiei Mediului,
pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului;
– Ordinul 863/2002, emis de Ministrul Apelor şi Protecţiei Mediului,
pentru aprobarea ghidurilor metodologice de evaluare a impactului
asupra mediului.
1.2. Informaţii generale
Acest studiu a fost elaborat pentru S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău, din
judeţul Bacău care are înscrisă în actul constitutiv al societăţii şi activitatea de
extracţia pietrişului şi nisipului (cod CAEN 0812).
Adresa: S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău are sediul social în municipiul
Bacău, str. Logofăt Tăutu, nr. 9, bl. 9, Sc A, Et. parter; ap. 1 jud. Bacău, tel.
0744598366.
Prezentul studiu de evaluarea a impactului asupra mediului pentru S.C. LIV-
COMAL S.R.L. Bacău a fost efectuat de PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ
- expert evaluator Zaharia Lăcrămioara Gabriela, str. Iosif Cocea, bl. 12, sc.
B, ap. 14, Bacău, tel 0745232499
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 3
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Expertul evaluator Zaharia Lăcrămioara Gabriela este doctor în
biologie – specialitatea zoologia nevertebratelor şi este atestat să efectueze studii
de evaluare a impactului asupra mediului conform certificatului de atestare cod
EIM-04-51/25.06.2008.
Adresa: str. Iosif Cocea, bl. 12, sc. B, ap. 14, Bacău.
Telefon: 0745232499.
Studiul de evaluare a impactului a fost realizat în concordanţă cu
prevederile ordinului 863/2003 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului
privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru
de evaluare a impactului asupra mediului şi a tuturor legilor, hotărârilor de
guvern şi ordonanţelor de urgenţă conexe acestui ordin dintre care menţionez
OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice şi ordonanţa 1284/2007 privind declararea
ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România.
Capacitatea de extracţie anuală va fi de maxim 10.000 mc iar extracţia se
va desfăşura cu intermitenţă în funcţie de:
condiţiile meteo, respectiv perioada de iarnă (aproximativ 5 luni de
repaus) când se realizează temperaturi negative,
perioadele de inundaţii când de pe amplasament vor fi scoase
utilajele tehnologice.
În cele 7 luni de extracţie programul maxim de escavare este de 8 ore cu
începere de la ora 8 dimineata timp de 6 zile pe săptămână.
Se va ţine cont de capacitatea maximă admisă de extracţie prin consultarea
permisului de exploatare.
Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt
reprezentate de combustibili pentru alimentarea utilajelor. alimentarea făcându-
se din butoaie metalice omologate de 200 l. Aceste recipiente vor fi încărcate la
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 4
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
staţiile de distribuţie a carburanţilor (PETROM, OMV, LUK OIL etc.).
Butoaiele metalice utilizate la alimentare nu vor staţiona în perimetrul de
exploatare sau în apropierea lui astfel că pe amplasament nu vor exista
rezervoare.
II. PROCESUL TEHNOLOGIC
II. 1. Fluxul tehnologic Procesul tehnologic se referă la extracţia de agregate de pe amplasamentul
precizat. Adâncimea medie de exploatare va fi de maxim 1,5 m faţă de cota
superioară de balast şi nu va depăşi cota talvegului natural al râului din zonă
pentru a asigura panta de scurgere corespunzătoare. Perimetrul de exploatare are
o formă neregulată, cu lungimea pe conturul perimetrului de 300 m având
suprafaţa de 11.035 m2.
Exploatarea se va face în plaja existentă, prin excavare, în câmp continuu,
din aval spre amonte şi de la firul apei prin retragere către malul drept în fâşii
longitudinale paralele cu râul. În capătul din aval al perimetrului se va executa
un prag submersibil din gabioane umplute cu refuz de ciur, bolovani de râu sau
piatră brută pentru a împiedica coborârea talvegului în zona de exploatare.
Exploatarea se va desfăşura în limitele perimetrului conform
coordonatelor topografice (XY) în sistem de proiecţie STEREO '70:
Nr. pct X Y1 558.300 652.2752 558.172 652.1743 558.105 652.0854 558,107 652,0305 558,151 652,053
Compoziţia granulometrică a agregatelor minerale exploatabile este:
0 – 2 mm 10,0 %2 – 7 mm 24,0 %7 – 16 mm 14,0 %16 – 31 mm 15,0 %
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 5
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
31 – 70 mm 37,0 %Compoziţia mineralogică a elementelor de nisip, pietriş şi bolovăniş este
alcătuită din cuarţite, gresii, calcare cu un grad de rotunjire avansat.
Lucrările de exploatare sunt:
- trasarea fâşiilor de exploatare şi reprezentarea lor în teren prin bornare;
- derocarea cu ajutorul excavatorului şi încărcarea materialului extras;
- transportul materialului extras în locurile de depozitare;
- nivelarea terenului;
- excavarea nisipului şi pietrişului în fâşii paralele cu râul, excavatorul
înaintând din aval către amonte;
- transportul agregatelor minerale în stare brută cu autobasculantele
către beneficiari.
Agregatele extrase vor fi depozitate în albia majoră pentru scurgerea apei.
În albia minoră şi în zona mal, nu se admit nici un fel de depozite. După
scurgerea apei de pe agregatele extrase acestea vor fi transportate prin
intermediul mijloacelor auto către beneficiari. Balastul extras va putea fi
depozitat pe mal pentru scurgere maxim 48 de ore după care va fi încărcat în
autobasculante.
Pentru punctul de extracţie „LETEA VECHE” va fi amenajat prin
balastare şi compactare atât drumul de acces din drumul naţional asfaltat cât şi
patul de înaintare spre prima fâşie din care se va începe excavarea.
Accesul la perimetru se face din şoseaua de centură care ocoleşte
municipiul Bacău în drumul comunal din Ruşi-Ciutea către Siretu şi apoi pe un
drum de exploatare agricolă până la amplasamentul balastierei. Drumul agricol
va fi balastat de către S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău. Drumul de exploatare
permite accesul spre extremitatea nord-vestică a perimetrului. Pentru utilizarea
drumurilor comunale S.C. LIV-COMAL S.R.L. a obţinut avizul favorabil din
partea primăriei Letea Veche şi primăriei Tamaşi.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 6
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Timpul de excavare agregate este de maxim 8 ore pe zi cu începere de la
ora 8; 6 zile/săptămână; 300 zile/an. Pe perioada îngheţului nu vor fi extrase
agregate.
La încheierea totală a exploatării terenului se va realiza o recalibrare a
albiei minore a râului Siret. Exploatarea balastului determină o reprofilare a
albiei prin translarea axului acesteia spre malul drept, cu o scădere a debitelor,
nivelelor şi vitezelor de scurgere a apei, asigurând o stare de echilibru
geomorfologic stabil al albiei.
II.2. Impactul potenţial al activităţii asupra elentelor mediului şi măsuri de reducere al acestuia
II.2.1. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului
Ca surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se enumeră
utilajele folosite la procesul de extracţie agregate şi de transport:
- 1 draglină;
- 1 excavator;
- 1 încărcător frontal;
- 4 autobasculante de 16 tone;
Aceste utilaje pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer de la
funcţionarea motoarelor, scurgeri de carburanţi şi uleiuri, antrenarea în
atmosferă a unor pulberi şi prin zgomotul produs.
Influenţa activităţilor anterioare la nivelul perimetrului în care se va
desfăşura activitatea de extracţie a agregatelor este prezentă în zonele adiacente
fiind concretizată în utilizarea ca imaş comunal a terenurilor învecinate.
Ca urmare a exploatării agregatelor se consideră ca sursele tehnologice cu
impact potenţial asupra mediului sunt utilajele prin funcţionarea motoarelor,
precum şi unele eventuale poluări provenite de pierderea de combustibili şi de
lubrefianţi.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 7
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
II.2.2. Surse care pot produce poluări accidentale şi măsurile de prevenire
Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii
accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni
scurgerile combustibilului şi a uleiurilor în mediu administratorul S.C. LIV-
COMAL S.R.L. va menţine utilajele în stare de funcţionare bună având
inspecţiile tehnice periodice efectuate. De asemenea personalul care deserveşte
utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora
şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de
avarie a acestora.
Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt
apa şi solul. Dintre aceştia factorul de mediu apă este cel mai predispus la
impurificare datorită unor poluări accidentale deoarece amplasamentul se află în
albia minoră a râului Siret. Eventuala poluare a solului este redusă de variaţiile
de nivel care determină astfel o spălare a eventualilor poluanţi, care astfel ajung
în apa de suprafaţă sau în pânza freatică;
În caz de poluare accidentală se vor lua următoarele măsuri:
1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea secţiei sau a
unităţii;
2. Conducerea secţiei sau a unităţii dispune:
- anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la
măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea
efectelor poluării accidentale
- anunţarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea
3. Colectivele şi echipele de intervenţie din unitate acţionează pentru:
- eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală limitarea şi
reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante îndepărtarea, prin mijloace
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 8
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
adecvate tehnic, a substanţelor poluante colectarea, transportul şi depozitarea
intermediară, în condiţii de securitate pentru mediu, în vederea recuperării sau,
după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante
4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare
a poluării, respectiv de combatere a efectelor acesteia
5. În situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate
nu sunt suficiente pentru sistarea /eliminarea efectelor poluării, conducerea
unităţii va solicita sprijin altor unităţi.
6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea
pericolului răspândirii poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va
informa S.G.A. asupra sistării poluării.
La solicitarea autorităţilor conducerea unităţii va dispune subordonaţilor
colaborarea cu aceste organe, în vederea stabilirii răspunderilor şi vinovaţilor
pentru poluarea accidentală.
Eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări
majore ale factorilor de mediu deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi
mecanismele utilajelor sunt reduse.
Măsurile practice care vor fi luate în caz de poluare accidentală pe
amplasament:
oprirea scurgerilor;
localizarea poluantului scurs pe mal şi în albie prin efectuare
unor baraje din materialul existent în albia râului;
efectuare unei serii de baraje din baloţi de paie pe râu şi
intervenţie cu material absorbant pentru reţinerea produsului
petrolier;
intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier
acumulat în faţa barajelor;
colectarea manuală a produsului uleios reţinut de baraje;
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 9
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
analize fizico-chimice în aval;
Este interzisă utilizarea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau
cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. De asemenea se interzic schimburile
de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor utilizate în procesul tehnologic pe suprafaţa
perimetrului de exploatare.
Emisiile produse de mijloacele de transport şi de utilaje sunt măsurate la
inspecţia tehnică periodică şi conform legislaţiei utilajele cu emisii care
depăşesc normele legale nu sunt admise la funcţionare sau circulaţie pe
drumurile publice. Se recomandă efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice la
mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, să se
încadreze în prevederile legale .
II.3. Activităţi de dezafectare
După epuizarea rezervelor de agregate se va dezafecta punctul de lucru
avându-se în vedere următoarele aspecte:
- asigurarea unui regim stabil de curgere a râului Siret;
- îndepărtarea utilajelor de pe amplasament;
- îndepărtarea toaletei ecologice de pe amplasament după vidanjare.
Este important ca după încetarea activităţii terenul va rămâne nivelat,
având aspectul reliefului caracteristic luncii iar terenurile considerate ca
neinundabile vor fi reacoperite cu materialul pământos păstrat în vecinătatea
zonei de extracţie de la decopertare.
III DEŞEURI
În urma desfăşurării activităţii de extracţiei a agregatelor minerale din albia
Siretului:
- nu rezultă deşeuri din activitatea de producţie;
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 10
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
- se produc deşeuri menajere provenite de la personalul care exploatează
utilajele;
- nu rezultă ape uzate; cantitatea de apă, existentă între fragmentele de
pietriş în momentul excavării, este levigată în perioada de depozitare
temporară a agregatelor datorită permeabilităţii mari a substratului care
asigură infiltrarea rapidă.
Deşeuri din activitatea de producţie
Din activitatea de producţie nu rezultă deşeuri pe amplasament
Deşeuri menajere
Se produc de către personalul care asigură exploatarea agregatelor. Nu
este necesară dotarea amplasamentului cu containere de preluare a acestor
deşeuri. Se va instrui personalul care deserveşte punctul de lucru pentru a
colecta aceste deşeuri în pungi de plastic menajere amplasate în coşuri fără
scurgere în mediu. Periodic sacii menajeri vor fi transportaţi punctul de colectare
a deşeurilor din comuna Letea Veche .
Pe amplasament va o toaletă ecologică cu rezervor cu capacitate de 280 l.
Toaleta va fi vidanjată de câte ori este necesar.
IV. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA
IV.1. Apa
IV.1.1. HIDROLOGIE ŞI HIDROGEOLOGIE
Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret care
izvăreşte din Carpaţii Păduroşi (Ucraina) şi drenează prin reţeaua sa hidrografică
partea central-estică a Carpaţilor Orientali, Subcarpaţii şi Podişul Moldovei iar
apele de suprafaţă, de natură pluvială, se infiltrează în majoritate în profilul
solurilor.
Ca râu de platformă cu o lungime mare şi cu un bazin hidrografic larg,
Siretul are un debit mare şi pe parcursul unui an apar viituri care influenţează
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 11
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
nivelul freatic precum şi cantitatea de parte solidă transportată şi depusă, astfel
(aval confluentă cu Moldova) râul are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s,
iar scurgerea medie specifică este de 4,82 l/s/km2. La vărsare debitul râului Siret
este de 210 mc/s fiind cel mai mare din râurile României.
Scurgerea medie specifică bazinelor montane este relativ ridicată: 7-12
l/s/km2 - pe Suceava, 8-11 l/s/km2 – pe Moldova; 11 l/s/ km2 – pe Moldoviţa, 14-
15 l/s/km2 – pe Bistriţa, 8-9 l/s/km2 – pe Trotuş; 9 l/s/km2 – pe Oituz, 6 l/s/km2 –
pe Putna, 6 l/s/km2 – pe Buzău. Se observă o diminuare a valorii scurgerii medii
specifice de la nord către sud.
În medie în anotimpul de iarnă scurgerea apei reprezintă 11,33 %.
Primăvara rezervele de apă din zăpada acumulată iarna, se eliberează în perioade
foarte scurte şi, asociindu-se cu ploile căzute în aceast interval, produc cele mai
mari volume sezoniere care pot ajunge până la 41,95 %. Pe lângă apele mari de
primăvara în regimul hidrologic al râului Siret se pot constata, în ultimii ani,
existenţa unor viituri de vară ca urmare a debitului autohton.
Stratele acvifere freatice sunt poziţionate la adâncimi maxime de 4-5 m în
zona de grind iar pe spaţiul cursului actual al Siretului sunt în continuitate cu
masa de apă care se scurge pe Siret.
Din punct de vedere geologic şi morfologic, bazinul hidrografic Siret din
amonte de confluenţa cu râul Bistriţa se caracterizează prin prezenţa unităţii
cristalino-mezozoice (şisturi cu sericit şi clorit, gnaise şi calcare) în partea de
NV a Sub-bazinului Moldovei (Obcina Mestecănişului, M-ţii Rarău, M-ţii
Giumalău), a unităţii flişului (gresii, conglomerate, marne, menilite, argile) în
Obcina Feredeului, Obcina Mare, Obcinele Humorului şi Voroneţului, Culmea
Stănişoara, M-ţii Suhard, a Subcarpaţiilor Moldovei (marne, gresii, argile,
conglomerate) şi a Podişului Moldovei reprezentat prin subunităţile sale: podişul
piemontan (prundişuri, nisipuri, argile), platourile structurale în Podişul
Fălticenilor şi Podişul Central – Moldovenesc (prafuri, argile, marne, gresii) şi
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 12
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Culoarul Siretului (pietrişuri de terasă, prafuri, argile, aluviuni recente,
neconsolidate etc.). Prezentarea detaliată a acestor unităţi este importantă
deoarece acestea reprezintă ariile sursă de provenienţă a aluviunilor.
Din punct de vedere geologic zona în care se află perimetrul de exploatare
face parte din Platforma Moldovenească, aflându-se în partea vestică a acesteia.
Fundamentul este cutat metamorfozat de vârstă precambriană şi este acoperit de
o cuvertură de depozite sedimentare de vârstă Triasică, Cretacică, Eocenă,
Tortoniană, Sarmaţiană şi Meoţiană.
IV.1.2. ALIMENTAREA CU APĂ
Pentru procesul productiv nu este necesară alimentarea cu apă. Pentru apa
potabilă societatea va asigura apa plată necesară.
IV.1.3. MANAGEMENTUL APELOR UZATE.
IV.1.3.1. Sistemul de canalizare şi evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice.
În cadrul procesului tehnologic care se desfăşoară într-o balastieră nu este
necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor menajere
deoarece pe amplasament nu se produc ape uzate tehnologic.
IV.1.3.2. Bilanţul apelor pe platforma societăţiiEvaluarea consumurilor (a necesarului de apă).
Necesarul zilnic de apă menajeră pentru o persoană este de 50 l/zi şi un
necesar anual pentru 7 persoane (2 mecanici utilaje terasiere, 4 conducători auto
şi 1 paznic) de 16 mc/an. Menţionăm în balastieră vor lucra 2 mecanici utilaje
terasiere şi 1 paznic, în timp ce şoferii vor fi temporar pe amplasament. În
această situaţie nu este justificată realizarea infrastructurii necesare pentru
alimentare cu apă şi preluarea apelor menajere. Societatea va aproviziona
personalul cu apă plată potabilă pentru angajaţii care deservesc utilajele.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 13
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Necesarul se apă potabilă fiind de 2-4 l/persoană/zi lucrătoare, astfel că
administratorul trebuie să pună la dispoziţia salariaţilor de pe amplasament o
cantitate de 6-12 l apă potabilă/zi.
Deşeurile rezultate din această acţiune se vor păstra şi depune ulterior la
groapa punctele de colectare selectivă de pe raza comunei Letea Veche.
Evaluarea apelor uzate
Nu este necesară evaluarea apelor uzate deoarece din activitatea care se
desfăşoară pe amplasament nu vor rezulta ape uzate.
IV.2. Aerul
Deşi amplasamentul este situat în apropierea zonei industriale a
municipiului Bacău iar operatorii economici au parcurs planuri de conformare
care să reducă semnificativ poluarea aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de
relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din
activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport, apreciem calitatea
aerului ca fiind bună.
Investigarea calităţii aerului
Sursele de poluare pentru aer pe amplasamentul balastierei LETEA
VECHE:
- utilajele prin funcţionarea motoarelor;
- autobasculantele prin antrenarea de puberi.
Se recomandă efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto
pentru ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, acestea să se încadreze
în prevederile NRTA 4/1998.
Monitorizări asupra emisiilor atmosferice nu sunt necesare.
Se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a
împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 14
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
IV.3. Zgomotul şi vibraţiile
Din momentul începerii extracţiei de agregate pe amplasament se vor
produce zgomote determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcarea
basculantelor cu agregate. Depărtarea faţă de zonele locuite este de circa 1000 m
faţă de primele case din satul Siretu ceea ce determină o disipare a zgomotelor
astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem ca
nesemnificativă.
Calea de acces până la perimetrul de exploatare este reprezentată de un
drum de pământ care va fi balastat. De-a lungul căii de acces din drumului din
Ruşi-Ciutea către satul Siretu precum şi de-a lungul căii de acces în balastieră nu
nu sunt locuinţe.
De-a lungul drumului judeţean circulaţia autobasculantelor se va face în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
IV.4. Solul
IV.4.1. LOCALIZAREA TERENULUI ŞI A VECINĂTĂŢILOR
Amplasamentul de pe care se vor extrage agregate este situat parţial în
lungul albiei minore şi parţial în albia majoră a râului Siret, pe raza
administrativă a comunelor Letea Veche şi Tamaşi (judeţul Bacău).
Suprafaţa amplasamentului, calculată după planul de situaţie pus la
dispoziţie de beneficiar, este de aproximativ 11.035 mp.
Din punct de vedere geografic amplasamentul se situează pe valea
Siretului la o altitudine absolută de circa 128 m, în amonte de confluenţa
Bistriţei cu Siretul şi în aval de confluenţa cu râul Moldova, locaţia fiind
înconjurată de terenuri neproductive utilizate ca imaş comunal, în zona frecvent
inundabilă a albiei majore a Siretului.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 15
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare a agregatelor
minerale de râu „LETEA VECHE” se încadrează în limitele teritoriale ale
comunelor Letea Veche şi Tamaşi, la vest de şoseaua de centură care ocoleşte
municipiul Bacău, la o distanţă de circa 0,6 km faţă de satul Siretu, 2,04 km faţă
de satul Furnicari situat în amonte de balastieră şi 2,14 km faţă de localitatea
Tamaşi aflată pe malul stâng, aval de balastieră. Distanţele la care se află
exploatarea de zonele locuite determină o disipare a zgomotelor astfel încât, la
nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem ca nesemnificativă.
Accesul spre perimetru se face din şoseaua de centură care ocoleşte municipiul
Bacău, prin drumul comunal Ruşi-Ciutea către sat Siretu şi apoi prin calea de
acces care va fi amenajată prin balastarea unui drum de pământ utilizat la
exploatările agricole cu acordul Primăriei Letea Veche.
IV.4.2. UTILIZAREA TERENULUI ŞI A CONSTRUCŢIILOR DE PE AMPLASAMENT
Pe suprafaţa amplasamentului, care ocupă suprafaţa calculată de 11.035
m2, nu sunt realizate construcţii şi nici nu se vor realiza în perioada de
exploatare a agregatelor.
Amenajarea se încadrează conform STAS 4273/83 în clasa de importanţă
IV şi în categoria „C” conform H.G. 766/1977.
IV.4.3 SOLUL PREZENT PE AMPLASAMENT
Ca urmare a condiţiilor geografice procesul de pedogeneză de pe
amplasament a determinat formarea unui sol de vârstă recentă, care se află în
fază incipientă de evoluţie datorită fenomenelor frecvente de colmatare
determinate de inundaţiile frecvente. Având în vedere caracteristicile solului şi
procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament apreciem că prin
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 16
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se produce poluarea solului, atât pe
amplasament cât şi în vecinătăţi.
IV.5. GeomorfologiaAmplasamentul este situat în Culoarul Văii Siretului caracterizat printr-o
lărgime mare de 10-15 km, prezenţa teraselor şi a versanţilor.
Malul stâng are aspectde versant înalt şi mai abrupt (pe alocuri
cuestiform). Prezintă fragmente de terasă nedefinită, stadiu de preterase şi
procese de versant active (alunecări de teren, eroziuni plane şi torenţiale).
Malul drept are altitudini mai reduse, cu o energie de relief mai mică.
Geomorfologic, acest mal are aspectul unor terase de 15 – 20 m şi 35 – 40 m
care au o extindere mare.
Obiectivul este situat în albiile minoră şi majoră ale râului Siret, amonte
de confluenţa cu râul Bistriţa, iar principali afluenţi, de pe partea dreaptă
contribuie în mod decisiv la formarea resurselor de agregate de bună calitate,
atât în luncă cât şi de-a lungul teraselor.
Altitudinea absolută a terenului este de circa 128 m.
IV.6. Geologia
Din punct de vedere geologic sectorul de Culoar al văii Siretului în care se
află amplasamentul se găseşte în partea de SV a Platformei Moldoveneşti în
apropierea vecinătăţii cu Geosinclinalul Carpaţilor Orientali. În această regiune
elementele principale de structură ale Platformei Moldoveneşti sunt soclul
platformei şi cuvertura sedimentară.
Agregate de pe amplasament alcătuiesc un complex aluvionar de nisipuri
şi pietrişuri, iar vârsta efectivă cuprinde perioada Holocen superior – până în
prezent.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 17
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Din punct de vedere al calităţii lor, în conformitate cu prevederile STAS
1667/76 şi 4606/80, se poate spune că agregatele minerale de râu din perimetru
sunt foarte bune pentru utilizarea în stare brută la lucrări de drumuri şi
terasamente. De asemenea ele pot fi folosite, după o prelucrare corespunzătoare,
în construcţii.
IV.7. Vegetaţia
Asociaţiile vegetale naturale au fost complet înlocuite, terenurile propuse
pentru excavarea agregatelor fiind ocupate de păşuni fie cu tufărişuri de răchită
(Salix sp.).
Vegetaţia naturală era reprezentată la nivelul luncii de zăvoaie de plop şi
salcie (Populus alba, P. nigra, Salix alba), adesea bordând cursul apelor şi
intrând în complex cu aninişurile. Zăvoaiele de plop şi salcie au ca specii de
recunoaştere: Salix fragilis, Rubus caesius, Solanum dulcamara, Ranunculus
repens, Calamagrostis pseudophragmites, Myricaria germanica. În stratul
arborescent bietajat, etajul superior de 20-25 m este constituit din Populus alba,
P. nigra, Fraxinus excelsior etc., iar etajul inferior de 15-18 m este din Salix
alba, S. fragilis. Alnus glutinosa, A. incana etc. Stratul arbustiv dezvoltat şi dens
cuprinde Salix purpurea, S. elaeagnus, S. triandra, Ligustrum vulgare, Frangula
alnus, Cornus sanguinea, Viburnum opulus, Prunus spinosa, Crataegus
monogyna etc. Tot aici ca liane se întâlnesc Vitis silvestris, Humulus lupulus,
Clematis vitalba. În zona balastierei nu sunt prezente zăvoaie de luncă.
Productivitatea acestor ecosisteme este medie, dar importanţa este foarte
mare pentru protecţia albiei minore şi majore, ceea ce le impune conservarea.
Alte asociaţii întâlnite sunt reprezentate de Salicetum purpureae,
Salicetum trindro-viminalis şi Salicetum triandre.
Cea mai răspândită asociaţie secundară de pajişte este Agropyretum
repentis, care are o compoziţie heterogenă, influenţată de variaţia condiţiilor din
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 18
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
habitat. Astfel pe grinduri nisipoase apare Cynodon dactylon, în zonele cu băltiri
abundă Alopecurus pratensis şi Agrostis stolonifera, la confluenţe, pe materiale
fără salinizare, este Lolium perenne. Aceste variaţii de compoziţie determină
natural o productivitate slabă a pajiştilor, de 2,3-2,5 t/ha.
Uneori este prezentă şi asociaţia Trifolio repenti-Lolietum, cu o
compoziţie mai valoroasă la care participă Lotus corniculatus, Bellis perennis,
Prunela vulgaris, Taraxacum officinale.
O asociaţie vegetală frecventă este Agrostetum stoloniferae, care
formează pajişti hidrofile pe terenuri depresionare periodic inundate, cu o slabă
valoare economică.
Vegetaţia de luncă este formată din plante higrofile si hidrofile. Speciile
reprezentative sunt Crex riparia, Scirpus lacustris, Phragmites communis,
Alisma plantago, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton natans.
Vegetaţia naturală, pe malul drept al Siretului, în apropierea exploatării
„LETEA VECHE”, este reprezentată de asociaţie de pajişte Agropyretum
repentis cu arbuşti din speciile Prunus spinosa, Crataegus monogyna şi Salix
sp., Datorită inundaţiilor repetate, în zona balastierei, malul drept nu prezintă
covor vegetal până la o distanţă de 150-200 m de luciul apei.
Biocenoza din zona de extracţie se caracterizează prin dominanţa
asociaţiilor ierboase specifice luncilor din estul ţării, în mare parte invadate de
Salix care se dezvoltă sub formă de tufe . Pe amplasamentul zonei de excavare a
agregatelor şi în jurul acesteia habitatele prezente corespund celor întâlnite în
lunca Siretului anterior amenajării hidroenergetice a râului.
Exploatarea agregatelor din albia minoră a râului Siret în perimetrul
balastierei LETEA VECHE nu determină modificări ale covorului vegetal sau
ale zonelor umede şi ochiurilor de apă. În cadrul proiectului propus nu se produc
defrişări ale zonelor împădurite.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 19
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Pentru amenajarea şi balastarea drumului de acces va fi decopertată parţial
vegetaţia ruderală care mărgineşte drumul agricol care urmează a fi folosit
pentru a asigura accesul la exploatare.
IV.8. Clima
Poziţionat pe valea Siretului, amplasamentul are climat temperat-
continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase şi călduroase, rezultatul
acţiunii unui complex de factori naturali (circulaţia generala a atmosferei,
radiaţia solara, relieful). Climatul este influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor
barici de la nivelul continentului. Condiţiile barice împreună cu radiaţia emisă
de suprafeţele învecinate determină condiţiile climatice locale.
Circulaţia maselor de aer desupra României este determinată de două arii
anticiclonale amplasate deasupra Arhipelagului Azore şi în zona Siberiei şi de
două arii ciclonale, prezente deasupra insulei Islanda şi a Mării Mediterana.
Aceştia sunt centri barici care prin valorile de presiune existente, determină
direcţia de deplasare a maselor de aer la nivelul Europei. Carpaţii Orientali
redirecţionează masele de aer de la direcţia vest-est pe o direcţie dominantă
nord-sud sau invers în toată Moldova. Principalele văi care pornesc din Carpaţii
Orientali prezintă o alternanţă a mişcorilor maselor de aer pe direcţiei văii
(longitudinală şi transversală).
Factorii radiativi sunt principala sursă de căldură pentru suprafaţa
pământului. Radiaţia globală directă este în zonă de 106-107 Kcal/cm²/an. Cele
mai scăzute valori sunt cuprinse între 2-3,5 Kcal/cm²/lună în intervalul
noiembrie-ianuarie.
Condiţiile orografice influenţează cantitatea de căldură înmagazinată,
astfel că prezenţa suprafeţelor orizontale asigură asimilarea diferenţiată a
radiaţiei calorice în funcţie de nebulozitatea atmosferică şi de poziţia Soarelui pe
bolta cerului.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 20
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Pentru a determina elementele climatice din zona amplasamentului am
făcut raportarea la staţia meteorologică din municipiul de Bacău.
Temperatura aerului. Datele meteorologice înregistrate la Roman sunt
prezentate în tabelul de mai jos. Aceste date evidenţiază afinitatea la climatul temperat
continental, specific estului ţării.
ELEMENTUL CLIMATIC
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII ANUAL
TEMPERATURĂ AER
-3,5 -2,2 2,7 9,5 15,3 18,7 20,3 19,5 15,1 9,5 3,8 -1,0 9,0
MAXIMA ABSOLUTĂ
18,2 22,4 29,0 29,5
34,5 33,8 39,6 36,0 35,1 29,7 26,6 18,5 -
MINIMA ABSOLUTĂ
-28,0 -25,0 -21,5 -4,5 -1,8 4,4 7,5 4,8 -4,5 -7,8 -21,4 -23,0 -
Observaţiile meteo arată că cea mai scăzută valoare a temperaturii în luna
ianuarie a fost de - 4,8 oC, pe când la Iaşi ea atinge valoarea de – 3,7 oC, iar la
Bârlad – 3,6 oC. În perioada rece a anului, din cauza stratificării aerului mai rece,
se înregistrează creşteri accentuate ale umidităţii relative care produc ceţuri şi
inversiuni de temperatură.
Minima absolută s-a înregistrat la data de 20 februarie 1954, fiind de -
33,2 oC.
Vara, valorile sunt mai mici decât în sudul Câmpiei Române sau în
regiunile înalte ale Podişului Central Moldovenesc.
Temperatura medie a lunii iulie este de 19,9 oC, cu o maximă absolută de
38,2 oC (la 17 august 1952 şi la 15 august 1957), pe când la Iaşi ea atinge 40 oC,
iar la Bârlad 39,7 oC.
Umezeala relativă a aerului. Este direct influenţată de umiditatea
atmosferică a maselor de aer şi de prezenţa unei reţele hidrografice destul de
dense, din amonte de confluenţa Bistriţei cu Siretul. Acest parametru climatic
are o variaţie diurnă, lunară şi anuală, corelată invers proporţional cu valorile pe
care le are temperatura.
O influenţă ridicată asupra umidităţii aerului o au lacurile de acumulare de
pe Bistriţa şi Siret. Aceste acumulări au determinat o creştere a valorii
umidităţii relative a aerului de la 69 % - înaintea amenajării lor la 81 % - în
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 21
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
prezent. Umiditatea medie multianuală lunară variază între valoarea de 74% din
luna iulie până la valoarea de 89% din luna decembrie. Cele mai scăzute valori
ale umidităţii relative se înregistrează vara când sunt cuprinse între 74-77% iar
cele mai ridicate valori sunt iarna, când se înregistrează 85-89%.
Nebulozitatea atmosferică. Valoarea medie anuală a nebulozităţii este de
6,1 zecimi. Valorile din timpul verii sunt de aproximativ 4,1 – 5,6 zecimi, iar
cele din timpul iernii sunt de 6,9 – 7,5 zecimi. Perioada cu cea mai redusă
nebulozitate atmosferică este în lunile iulie – septembrie.
Precipitaţiile atmosferice sunt influenţate de circulaţia maselor de aer
dinspre nord, nord-vest şi dinspre sud, având valori de cca. 532,3 mm, situându-
se sub media ţării. Cele mai mari cantităţi cad în sezonul cald (350 - 400 mm),
iar în sezonul rece în medie de 175 mm.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii la Staţia meteorologică Bacău(1993 – 2003)
ANUL 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 MULTIANUAL
Media anuală (mm)
508,4 410,5 452,2 588,7 359,8 446,1 582,9 641 486,1 938,2 442,1 532,3
Cel mai secetos an a fost în 1973 când au căzut doar 339,4 mm şi când, în
perioada estivală au căzut mai puţine precipitaţii în comparaţie cu mediile
multianuale.
Datele medii ale regimului pluviometric evidenţiază un singur maxim la
sfârşitul primăverii şi începutul verii, însă sunt şi anii în care influenţa
climatului baltic se face simţită prin producerea unui al doilea maxim de
precipitaţii.
Valorile medii precipitaţiilor atmosferice înregistrate la staţia meteo Bacău
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău
Semnificaţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media
multi-
anuală
Precipitaţii medii 21,9 23,3 28,0 51,5 72,7 81,3 78,9 59,3 48,4 30,3 31,4 27,0 554,0
Cantităţi maxime 69,1 60,4 99,3 126,6 181,1 155,0 160,5 190,9 162,2 121,6 93,2 72,4 849,5
Cantităţi minime 2,3 6,6 1,2 5,2 22,2 17,1 17,6 13,7 3,9 1,4 3,2 2,4 339,4
Cantităţi maxime
în 24 ore
27,4 20,8 38,5 36,3 54,8 62,8 71,4 69,4 94,7 40,0 29,0 23,5 94,722
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
În anotimpul rece frecvent precipitaţiile cad sub formă de ninsoare,
începând de obicei din a doua decadă a lunii noiembrie până în a doua decadă a
lunii martie. Rezultă un interval de 65 - 70 de zile/an şi un număr mediu de 30
zile cu ninsoare. Cel mai frecvent ninge în ianuarie (în medie 8,1 zile), iar la
începutul sezonului rece, în noiembrie, numărul de zile cu zăpadă este 0,5.
Regimul eolian. Vara este determinat de anticiclonul Azorelor iar iarna
de anticiclonul Siberian. Poziţia formelor majore de relief (culmi, văi) determină
redirecţionarea vânturile de pe direcţia vest-est pe direcţia nord la sud. În zona
oraşului Roman, unde relieful are o energie mult mai mică, influenţa orografiei
este hotărâtoare în dominarea unor direcţii ale vântului, remarcându-se, pe de o
parte, o direcţie N - S pe axul văii Siretului şi una NV-SE pe axul văii Moldovei,
iar pe de alta parte, direcţia imprimată vânturilor de orientarea generală a
Carpaţilor Orientali.
În timpul verii procentul vânturilor de nord - vest creşte ca urmare a
extinderii anticiclonului Azorelor la latitudini mai nordice. Legat de transportul
maselor de aer cald şi umed (de la periferia estică a ciclonilor mediteraneeni) din
timpul iernii, se constată o creştere a frecvenţei vânturilor din sectorul sudic (sud
şi sud-vest). Primăvara se constată o intensificare a vânturilor din toate
direcţiile, astfel încât calmul atmosferic are valoarea cea mai mică din timpul
anului. Toamna încep să se simtă influenţele anticiclonului siberian, frecvenţa
vânturilor din nord vest are valoarea cea mai mică din cursul anului iar calmul
atmosferic înregistrează o creştere faţă de celelalte sezoane.
În această regiune viteza medie a vânturilor nu are valori prea mari, nici
anuale, nici sezoniere. Cea mai mare viteză o au vânturile dinspre N-V (4,2m/s –
5,1 m/s) şi N (4 m/s – 4,9 m/s). Vânturile din direcţiile V si E au viteze reduse
(în medie sub 2,5 m/s), iar din celelalte direcţii au viteze intermediare (2 –3
m/s).
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 23
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Cele mai mari viteze medii sezoniere le au vânturile de nord - vest în toate
anotimpurile (iarna 5,1 m/s; primăvara 4,7 m/s; vara 4,2 m/s; toamna 4,9 m/s).
În timpul anului, în general, vântul are viteze mai mari iarna şi primăvara
şi mai reduse vara şi toamna.
IV.9. BiodiversitateaPerimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială
Avifaunistică – Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti declarată prin
H.G. 1284 din 31.10.2007. Regiunea a fost declarată arie de protecţie specială
avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 11 specii de păsări cuprinse
în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări.
Suprafaţa sitului este de 5575,5 ha.Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE
IV.9.1. DATE RELEVANTE DESPRE SPECIILE DE PĂSĂRI CUPRINSE ÎN ANEXA I A DIRECTIVEI 79/409/CE ŞI CUANTIFICAREA IMPACTULUI ANTICIPAT
1. Ixobrychus minutus - Stârc pitic. Cod – A022
Habitatele caracteristice speciei
Specia populează locuri cu vegetaţie densă în zonele mlăştinoase, de
preferinţă stufărişuri.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 24
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Nu se împerechează în colonii mari şi gălăgioase şi cuibăreşte în perechi
izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.
Relevanţa sitului pentru specie
În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”, populaţia
speciei a fost estimată la 50 - 70 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului
menţionat.
Situaţia populaţiilor de Ixobrychus minutus este notată cu “C” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care
reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei
speciei. Specia Ixobrychus minutus populează în principal zone cu vegetaţie
palustră densă şi mlăştinoase Activitatea de extracţie a firmei LIV-COMAL
S.R.L. este amplasată pe malul drept al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de
prundiş şi fără vegetaţie abundentă pe mal. Datorită lipsei vegetaţiei din
imediata apropiere a luciului apei amplasamentul balastierei nu reprezintă un
habitat propice acestei specii. De asemenea, terenul străbătut de calea de acces a
balastierei este utilizat ca imaş comunal iar în apropierea amplasamentului sunt
prezente numeroase exemplare de Salix sp. Deşi în această regiune vegetaţia
este mai densă, zona nu este preferată de această specie deoarece nu prezintă
ochiuri de apă. Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul
LETEA VECHE nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în
zonă.
2. Circus aeruginosus - Erete de stuf. Cod A081
Habitatele caracteristice speciei
Este o specie larg răspândită, în stufărişuri iar de pe câmpii şi terenuri
agricole îşi procură hrana.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 25
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în
zonele mlăştinoase.
Relevanţa sitului pentru specie
În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”, populaţia
speciei a fost estimată la 7 - 10 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului
menţionat.
Situaţia populaţiilor de Circus aeruginosus este notată cu “C” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care
reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei
speciei. Amplasamentul balastierei şi vecinătăţile acestuia nu prezintă habitate
favorabile cuibăririi acestei specii. De asemenea fiind un prădător acoperă
suprafeţe mari în căutarea hranei pe care şi-o procură din terenurile acoperită cu
vegetaţie ierboasă naturală sau cultivată. Activitatea de extracţie a agregatelor de
râu pe amplasamentul LETEA VECHE nu influenţează negativ răspândirea
populaţiei acestei specii în zonă.
3. Cygnus cygnus - Lebăda de iarnă. Cod – A038
Habitatele caracteristice speciei
Deşi cuibărea în extremitatea nordică a Europei, în tundră, pe lacuri şi
mlaştini, în ultimii ani, s-a observat expansiunea acestei specii şi în zonele
sudice, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari.
Relevanţa sitului pentru specie
În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”, populaţia
speciei a fost estimată la 220 - 300 de indivizi, în timpul iernii, pe toată
suprafaţa sitului menţionat.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 26
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Situaţia populaţiilor de Cygnus cygnus este notată cu “B” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului este bine reprezentată.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei
Specia Cygnus cygnus populează în principal zone cu vegetaţie palustră
densă şi mlăştinoase Activitatea de extracţie a firmei LIV-COMAL S.R.L. este
amplasată pe malul drept al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi
fără vegetaţie abundentă pe mal. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere
a luciului apei amplasamentul balastierei nu reprezintă un habitat propice acestei
specii. Deasemeni lebăda de iarnă este oaspete de iarnă în România, perioadă în
care exploatările de agregate de râu sun sistate datorită temperaturilor joase.
Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul LETEA
VECHE nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în zonă.
4. Sterna hirundo - Chira de baltă. Cod – A193
Habitatele caracteristice speciei
Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile
de coastă şi pe Ţărmurile lacurilor continentale.
Relevanţa sitului pentru specie
În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”, populaţia
speciei a fost estimată la 80 - 100 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului
menţionat. Situaţia populaţiilor de Sterna hirundo este notată cu “C” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care
reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei. Amplasamentul balastierei şi vecinătăţile acestuia nu oferă
condiţii prielnice pentru cuibărirea acestei specii. Activitatea de extracţie a
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 27
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
agregatelor de râu pe amplasamentul LETEA VECHE nu influenţează negativ
răspândirea populaţiei acestei specii în zonă.
5. Tringa glareola – fluierar de mlaştină. Cod – A166
Habitat. Este o specie nordică destul de comună în mlaştini cu rogoz. De obicei,
cuibăreşte pe smocuri de rogoz. Este numeros în pasaj pe malurile mlăştinoase
ale lacurilor, de obicei solitar, dar ocazional în stoluri mici.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia
speciei a fost estimată 25-60 indivizi în pasaj în toată Aria de Protecţie Specială
Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” fiind notată cu
notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la
nivel naţional).
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei
speciei. Specia preferă malurile mlăştinoase iar exploatarea agregatelor
desfăşurându-se pe plaje de prundiş nu va afecta populaţia acestei specii în SPA-
ul „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.
Având în vedere specificul activităţii desfăşurate – extragerea pietrişului
şi nisipului din balastiera LETEA VECHE şi capacitatea redusă a obiectivului se
poate afirma că impactul activităţii desfăşurate pe amplasament asupra
habitatului şi speciilor de păsări de interes comunitar din situl „Lacurile de
acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” va fi minim.
6. Sylvia nisoria (Silvie porumbacă). Cod – A307
Habitatele caracteristice speciei
Specia preferă tufărişurile dese. Cuibăreşte relativ rar în regiuni
deschise cu tufărişuri, cu copaci izolaţi sau în luminişuri cu tufişuri.
Relevanţa sitului pentru specie
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 28
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”, populaţia
speciei a fost estimată la 5 - 10 perechi, pe toată suprafaţa sitului menţionat.
Situaţia populaţiilor de Sylvia nisoria este notată cu “D” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie nesemnificativă la nivel
naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei. Silvia porumbacă nu este o specie caracteristică proximităţii
apelor, ea cuibăreşte şi se hrăneşte în zone deschise cu tufişuri. Zona adiacentă
balastierei prezintă o vegetaţie arbustivă alcătuită din grupări de Salix iar de-a
lungul căi de acces, pe imaşul comunal, sunt frecvenţi indivizi de Crataegus
monogyna şi Rosa canina. Deoarece specia nu este caracteristică acestui tip de
habitate la nivelul SPA „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” au fot
identificate doar 5-10 perechi.
Desfăşurarea activităţii de extracţie a agregatelor de râu de către firma
LIV-COMAL S.R.L. nu va afecta în mod negativ abundenţa populaţiei acestei
specii la nivelul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de
acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.
7. Pluvialis apricaria (Ploier auriu). Cod – A140
Habitatele caracteristice speciei
Specia preferă habitatele de pajişti şi păşuni şi, ocazional pe terenuri
noroioase.
Cuibăreşte destul de des în regiuni înalte pe terenuri mlăştinoase, lande,
mocirle şi turbării.
Relevanţa sitului pentru specie
În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”, populaţia
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 29
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
speciei a fost estimată la 200 – 300 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului
menţionat.
Situaţia populaţiilor de Pluvialis apricaria este notată cu “C” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care
reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei
Desfăşurarea activităţii de extracţie a agregatelor de râu de către firma
LIV-COMAL S.R.L. nu va afecta în mod negativ abundenţa populaţiei acestei
specii la nivelul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de
acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.
8. Larus minutus (Pescăruş mic). Cod – A177
Habitatele caracteristice speciei
Specia preferă habitatele de mlaştini şi lacuri cu stufăriş.
Specia este în pasaj şi cuibăreşte în mlaştini şi lacuri cu stufăriş. Iarna
preferă habitatul marin.
Relevanţa sitului pentru specie
În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”, populaţia
speciei a fost estimată la 150 - 250 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului
menţionat.
Situaţia populaţiilor de Larus minutus este notată cu “D” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie redusă faţă de media
la nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei.Amplasamentul balastierei LETEA VECHE nu oferă condiţii
favorabile pentru această specie. De asemenea la nivelul Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” au
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 30
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
fost observaţi doar indivizi în pasaj consider că activitatea de extracţiei a
agregatelor de râu de către S.C. LIV-COMAL pe acest amplasament nu are
impact negativ asupra distribuţiei acestei specii în regiune.
9. Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi). Cod – A196
Habitatele caracteristice speciei
Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar
preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile inundabile,
în special dacă regiunile învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline.
Cuibăreşte pe vegetaţie emergentă din apă sau pe plauri.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia
speciei a fost estimată la 34-40 perechi cuibăritoare în toată Aria de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” fiind
notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. De asemenea
habitatele de pe malul drept al Siretului, din regiunea amplasamentului, nu sunt
propice acestei specii.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei
speciei. Deoarece specia preferă mlaştinile apelor curgătoare exploatarea
agregatelor de către societatea comercială LIV-COMAL S.R.L. nu va afecta
populaţia acestei specii în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de
acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.
10. Chlidonias niger (chirighită neagră). Cod – A197
Habitatele caracteristice speciei
Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar
preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din zonele inundabile. In
afara perioadei de cuibărit este întâlnită mai ales de-a lungul coastelor.
Cuibăreşte colonial pe mlaştini şi lacuri.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 31
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Relevanţa sitului pentru specie
În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”, populaţia
speciei a fost estimată la 30 - 80 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului menţionat.
Situaţia populaţiilor de Chlidonias niger este notată cu “D” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă
faţă de media la nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei Deoarece specia preferă mlaştinile apelor curgătoare
exploatarea agregatelor de către societatea comercială LIV-COMAL S.R.L. nu
va afecta populaţia acestei specii în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică
„Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.
11. Grus grus (Cocor). Cod – A127
Habitatele caracteristice speciei
Este o pasăre precaută, sperioasă, iar în migraţie poposeşte în cârduri mari
pe terenuri arabile. Cuibăreşte destul de rar pe mlaştini întinse şi tufărişuri din
păduri.
Relevanţa sitului pentru specie
În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”, populaţia
speciei a fost estimată la 10 - 40 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului menţionat.
Situaţia populaţiilor de Grus grus este notată cu “D” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de
media la nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei Amplasamentul balastierei şi zonele adiacente traseului
drumului de exploatare nu prezintă habitatele preferate de această specie. De
asemenea la nivelul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 32
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
acumulare Buhuşi – Bacău - Bereşti” au fost identificate numai exemplare în
pasaj. Exploatarea agregatelor de râu de către S.C. LIV-COMAL S.R.L. pe
amplasamentul balastierei LETEA VECHE nu va influenţa negativ răspândirea
populaţiei acestei specii în zonă.
În conformitate cu OUG 57/2007, art. 33, pentru toate speciile de păsări
protejate sunt interzise:
- uciderea sau capturarea intenţionată indiferent de metoda utilizată;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor sau
ouălor din natură;
- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora chiar dacă sunt goale;
- perturbarea intenţionată, în special în perioada de reproducere, de
creştere şi migraţiune;
- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea
şi capturarea;
- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării
în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi provenite de la speciile
protejate.
IV.9.2. OBIECTIVELE DE CONSERVARE ALE SITULUI NATURA 2000 ARIA DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ “LACURILE DE ACUMULARE BUHUŞI – BACĂU – BEREŞTI”
Pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de
Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” nu este întocmit Regulamentul şi Planul
de Management. Sunt întocmite regulamentele şi planurile de management doar
pentru lacurile Lilieci, Bacău II, Galbeni şi Răcăciuni, componente ale acestui
sit.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 33
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi –
Bacău – Bereşti” are suprafaţa de 5575,50 ha, şi a fost declarată ca urmare a
identificării a 168 specii de pasări, dintre care, 11 specii sunt de interes
european, menţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.
Situl Natura 2000 este constituit din 5 lacuri amenajate pe valea râului
Bistriţa (pe teritoriul judeţului Bacău), respectiv pe râul Siret, în aval de
confluenţa cu Bistriţa. Aceste lacuri au o întindere mare, pe unele găsim mult
stuf, chiar în formă de insule. Porţiunile de râuri din apropierea lacurilor, care
leagă lacurile, respectiv zonele folosite de păsările migratoare din apropierea
lacurilor au fost incluse în sit.
Malurile lacurilor şi zonele inundabile sunt preferate de speciile de mal,
iar lacurile sunt folosite de păsările de pasaj, pentru iernare.
Clasele de habitate caracteristice Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică
“Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” sunt:
- râuri, lacuri – cod N06 – 83%
- mlaştini, turbării – cod N07– 13%
- teren arabil (culturi agricole) - cod N12 – 2%
- păşuni – cod N14 – 2%
Obiectivele de conservare ale acestui sit Natura 2000 sunt:
- protecţia şi conservarea habitatelor specifice celor 168 specii de
păsări, în general, şi a celor 11 specii de interes european,
menţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în
special
- protecţia şi conservarea celor 168 specii de păsări, în general, şi
a celor 11 specii de interes european, menţionate în Anexa I a
Directivei Consiliului 79/409/CEE, în special.
Cele 11 specii de păsări de interes comunitar, menţionate în Anexa I a
Directivei Consiliului 79/409/CEE, sunt: Ixobrychus minutus, Circus
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 34
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
aeruginosus, Cygnus cygnus, Sterna hirundo, Tringa glareola, Sylvia nisoria,
Pluvialis apricaria, Larus minutus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger,
Grus grus.
Starea de conservare a habitatelor şi speciilor este favorabilă, cu excepţia
Lacului Galbeni care este golit din august 2007, pentru reparaţii la dig mal
drept.
Integritatea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de
Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” nu este afectată de proiectul prezentat în
etapa de funcţionare deoarece:
- în etapa de funcţionare sunt utilizate resurse naturale din acest sit
dar cu impact pozitiv asupra menţinerii morfologiei actuale a
reliefului albiei râului Siret;
- nu sunt emisii pe apă;
- emisiile pe aer sunt nesemnificative pentru habitat şi speciile de
floră şi faună sălbatică;
- nu sunt emisiile pe sol;
În concluzie, realizarea proiectului “Balastieră LETEA VECHE”
având ca beneficiar S.C. LIV-COMAL S.R.L. BACĂU, din localitatea Letea
Veche, comuna Letea Veche, judeţul Bacău, nu afectează integritatea Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău –
Bereşti” deoarece:
- nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă
comunitară;
- nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de
importanţă comunitară;
- nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei
naturale protejate de interes comunitar;
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 35
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
- nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării
favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar;
- nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau
floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale
protejate de interes comunitar.
IV.9.3. CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA SPECIILOR DE PĂSĂRI CARE FOLOSESC CULOARUL DE MIGRAŢIE EST-CARPATIC
Acumulările de apă realizate ca urmare a intervenţiei antropice în bazinul
râului Siret au sporit importanţa culoarului est-capatic pentru migraţia păsărilor.
Speciile de păsări care migrează preferă lacurile de acumulare (atât luciul
apei, zona litorală cât şi coada lacurilor unde există mult stuf). În zona litorală a
acestor acumulări păsările găsesc nevertebrate limnicole şi vertebrate de talie
mică care reprezintă o sursă de hrană bogată. Speciile de păsări care iernează la
noi preferă zonele în care nivelul apei variază zilnic astfel încât gheaţa se sparge
şi au posibilitatea să găsească hrană în apă.
Studiile realizate au identificat peste 168 specii de păsări pe lacurile de
acumulare din aval, din care 28 sedentare, 54 oaspeţi de vară, 4 oaspeţi de iarnă
şi 82 specii de pasaj. Din numărul total al păsărilor 86 sunt specii de mal, 53
sunt specii de litoral iar 29 prefera luciul apei.
Exploatarea de agregate din perimetru LETEA VECHE nu determină
modificări ale rutelor de migraţiune a păsărilor deoarece habitatele învecinate nu
oferă condiţii favorabile pentru odihnă şi hrană.
IV.9.4. CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA BIODIVERSITĂŢII
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 36
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Reptilele reprezentative semnalate în zonă sunt Emys orbicularis şi Natrix
natrix care populează atât luciul apei cât şi malul râului.
Batracienii care populează zona malurilor şi luciul apei sunt reprezentate
7 specii: Bombina bombina, Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana
ridibunda, Triturus cristatus şi Triturus vulgaris.
Peştii alcătuiesc o populaţie însemnată localizată în masa apei,
dintre speciile prezente în zonă enumerăm Alburnus alburnus, Carassius
auratus, Cyprinus carpio, Essox lucius, Perca fluviatilis, Gobio gobio, G.
Kessleri, Leuciscus cephalus, Stizostedion lucioperca, Scardinius
erythrophthalmus şi Abramis brama.
Printre mamiferele mamiferele citate pentru această zonă se numără:
Arvicola terrestris, Mustela nivalis şi Ondrata zibethica.
Fauna de nevertebrate a zonelor este caracterizată de o abundenţă
redusă dar o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluşte iar dintre
artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte.
Zoocenoza sectoarelor deschise fără arbuşti şi vegetaţie redusă are un
efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente
cu precădere specii de insecte.
Zoocenoza câmpurilor agricole este predominată de specii de lumbricide
şi raci izopozi. În regiunile cultivate sunt prezente specii dăunătoare în sol dintre
elateride şi melolonthidae, precum si omizi de pământ.
Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş, unde va avea loc exploatarea
propriu-zisă, are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici.
IV.10. Peisajul
Peisajul de pe malul drept al Siretului din vecinătatea amplasamentului
exploatării de agregate de râu este antropizat fiind generat de utilizarea
terenurilor din apropierea balastierei ca imaş comunal. De asemenea în
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 37
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
vecinătate se observă asociaţia de plante ierboase cu pâlcuri relativ dense de
Salix. De asemenea, o contribuţie importantă la aspectul luncii mijlocii a râului
Siret o au frecventele inundaţii şi colmatări ale meandrelor. Menţinerea
culturilor agricole în lunca inundabilă este condiţionată de lucrările de menţinere
şi corectare a cursului râului prin extragerea de aluviuni.
Malul stâng, în vecinătatea imediată a balastierei, are aspectul unei
asociaţii de plante ierboase cu pâlcuri rare de exemplare tinere aparţinând
genului Salixr dezvoltată pe un sol aluvionar neproductiv.
IV.11. Mediul social şi economic
Comuna Letea Veche, în componenţa căreia intră satele Letea Veche, Holt,
Radomireşti, Ruşi Ciutea şi Siretu este aşezată în partea de est a oraşului Bacău,
între râurile Siret şi Bistriţa.
Suprafata totala a comunei este de aproximativ 4849 ha.
Populaţia rurală a comunei Letea Veche este de naţionalitate română
100% şi numără 2390 locutori. Comuna Letea Veche, judetul Bacău este
comună de gradul II.
Profilul economic al comunei Letea Veche este predominant agricol cu
rezultate bune in condiţii climaterice normale. Pe teritoriul comunei Letea
Veche se derulează activităţi economice dintre cele mai variate: comerţul,
servicii, construcţii, import–export, prelucrarea lemnului.
Exploatarea agregatelor de pe amplasament va determina o creştere
economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale
pentru realizarea de noi construcţii. Extracţia se desfăşoară sub controlul al
Direcţiei Apelor Siret, prin indicarea parametrilor de extracţie.
IV.12. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 38
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Extracţia agregatelor din albia minoră a râului - activitate care se va
desfăşura pe amplasamentul balastierei LETEA VECHE nu va influenţa asupra
condiţiile culturale, etnice sau de patrimoniu din zonă.
V. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Problema analizei mai multor alternative pentru amplasament nu a fost
necesară, amplasarea fiind impusă de necesitatea îndepărtării materialului
aluvionar de pe malul drept şi corectarea cursului râului Siret în scopul evitării
erodării malului stâng.
VI. MONITORIZAREA
Monitorizarea activităţii de extragere a agregatelor din albia minoră a
râului Siret de către S.C. LIV-COMAL S.R.L. este necesară pentru reducerea
impactului produs asupra mediului înconjurător. Urmărirea activităţii se va face
prin verificări periodice care să analizeze modul în care se conformează
societatea în perioada de exploatare a agregatelor.
Înregistrarea volumelor de agregate minerale extrase se va face în fişe
speciale, în care se vor menţiona cantitatea extrasă şi cea valorificată.
Administratorul S.C. LIV-COMAL S.R.L. va întocmi:
- rapoarte geo-miniere trimestriale şi anuale cu evidenţa extrasului
geologic;
- mişcarea anuală a resurselor.
Personalul care utilizează draglina, excavatorul şi încărcătoarle vor verifica
funcţionarea corectă a utilajelor, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în cel
mai scurt timp. Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor utilizate pe
amplasament.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 39
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Administratorul societăţii LIV-COMAL S.R.L. va instrui angajaţii şi
urmări depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor
menajere produse de personalul angajat.
Administratorul S.C. LIV-CONAL S.R.L. va lua măsurile necesare pentru
vidanjarea în timp util a toaletei ecologice.
De asemenea monitorizarea evoluţiei în timp a albiei minore se va face prin
ridicări topografice anuale – odată cu întocmirea documentaţiei pentru
gospodărirea apelor şi măsurători topografice la cel mult 15 zile după viiturile
importante.
VII. SITUAŢII DE RISC
Punctul de extracţie LETEA VECHE va respecta prevederile
H.G.638/1999. Beneficiarul de exploatare va colabora la întocmirea Planului de
apărare împotriva inundaţiilor şi va convoca comandamentul local pentru
aplicarea măsurilor planului în caz de depăşire a cotei de atenţie la staţia
hidrometrică din zonă. În acest caz utilajele şi toalete ecologică vor fi retrase de
pe amplasament pentru a evita poluări ale apei cu hidrocarburi şi uleiuri.
Administratorul societăţii va întocmi un plan de prevenire şi combatere a
poluării accidentale după începerea exploatării în conformitate cu prevederile
Legii 465/2006 de aprobare a O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi
a actelor normative ulterioare.
În concordanţă cu profilul de activitate al unităţii cauzele care pot
determina poluarea mediului determinate de:
– păstrarea pe amplasament a utilajelor în perioadele în care cotele
apelor depăşesc cota de atenţie;
– funcţionarea anormală a utilajelor utilizate la excavarea, încărcarea şi
transportul a agregatelor exploatate.
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 40
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».
Situaţii amintite anterior pot determina poluări ale apei râului Siret şi ale
pânzei freatice. În scopul prevenirii acestor poluări accidentale pe
amplasamentul de exploatare a agregatelor minerale de râu se va asigura
funcţionarea în parametri normali a utilajelor din dotare iar agregatele se vor
încărca după scurgerea apelor din depozitul litologic.
VIII. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
În timpul realizării studiului de evaluare a impactului asupra mediului
pentru balastiera LETEA VECHE nu au apărut dificultăţi.
ÎNTOCMIT,
Expert evaluator de mediu
dr. biolog Zaharia Lăcrămioara
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 41
top related