cultura comunicarii pedagogice

1

CULTURA COMUNICĂRII PEDAGOGICE

Fişa disciplinei

Titulari disciplină:Sadovei Larisa, doctor în ştiinţe pedagogice, conferenţiar universitar (Curs)………………………………………… (seminar)

Număr de ore

Curs Seminar ECTS (credite)

60 30 30 4

Evaluare:

2

Evaluare:Finală: Examen oral

Curentă: -Evidenţa implicării studenţilor în discuţii, dezbateri, realizarea sarcinilor; -competenţe de exprimare liberă în scris (eseuri); de argumentare în dezbatere; de comparare a cadrului didactic comunicativ pasionat,specialist, intrus şi simpatic; de cunoaştere a normelor comunicării etc.

-2 probe obligatoriiEvaluarea 1. Evaluarea limbajului ştiinţific şi interpersonal al profesorului în transmiterea unui conţinut didactic prin metoda simulare (oral).Evaluarea 2. Evaluarea discursului pedagogic festiv elaborat pentru un public educaţional (festivitatea de 1 septembrie, ziua profesorului, Anul Nou etc.

3

Precondiții (prerecuzite):

• cunoaşterea formelor de comunicare (verbal, nonverbal şi paraverbal);

• competenţă de prezentare a unei comunicări în faţa grupului cunoscut şi nou;

• creativitate în elaborarea eseului; • cunoaşterea nivelului competenţei de

comunicare prin evaluarea la examenul de bacalaureat la limba română:

• PS. crearea unei adrese comune a grupei • pentru comunicarea cu decanatul si • profesorul de curs

4

Descriere succintă a integrării cursului în programul de

studii Acest curs este unul de introducere în

comunicarea pedagogică a educatorului /învăţătorului/profesorului. Este propus studenţilor pentru formarea unei

culturi a comunicării pedagogice formată din cunoaşterea şi aplicarea limbajului ştiinţific şi interpersonal al activităţilor didactice şcolare.

5

Competenţe dezvoltate în cadrul cursului:

• cunoaşterea terminologiei pedagogice pentru crearea discursului didactic al învăţătorului;

• interpretarea cîmpului conceptual al termenilor: comunicare umană - comunicare didactică – comunicare pedagogică – cultura comunicării pedagogice;

• argumentarea utilităţii culturii comunicării pedagogice în formarea relaţiilor elev-elev; profesor-elev; profesor – profesor; profesor - cadru managerial prin înlăturarea barierelor pedagogice;

• prezentarea unui discurs pedagogic prin utilizarea dimensiunii ştiinţifice (limbajul ştiinţific pedagogic) şi dimensiunii interpersonale (limbajul afectiv-atitudinal, relaţional) a comunicării

• proiectarea strategiei de dezvoltare şi autodezvoltare a culturii comunicării pedagogice în cadrul programului de studii universitar ……………………………………..

6

7

"Doamne, să nu mă laşi să fiu mulţumit de mine

însumi"

Lucian Blaga

8

Competenţe:• 1.Cunoaştere (ştiu): • 1. Definire a culturii şi comunicării în context pedagogic• 2. Aplicare (pot): • Comparare a culturii pedagogice şi elevului; • Realizarea distincţiei comunicării în diverse relaţii; 3. Integrare (extind aplicarea): Elaborarea schemei procesului de comunicare prin

termeni caracteristici specialităţii; Realizarea portretului profesorului care se

distinge prin cultura comunicării pedagogice

Teme de seminar (vor fi expediate la adresa grupei)

• 1. Analizaţi cultura comunicării pedagogice reflectată de profesorul V. Mândâcanu în volumul “Profesorul maestru” (376-382). Elaboraţi un tabel din 2 rubrici şi includeţi nume ale savanţilor şi noţiunile ştiinţifice investigate.

• (reproduceţi sinonime ale cuvintelor: cult; comunicativ; competent) • 2. Interpretaţi schema procesului de comunicare înlocuind cu

termenii specifici specialităţii dvs. şi elaboraţi o altă schemă.• 3. Propuneţi exemple de cultură pedagogică şi cultură a elevului.• 4. Elaboraţi un tabel din 2 rubrici in care menţionaţi activitatea

profesorului si copilului în cadrul lecţiilor pentru fiecare tendinţă a comunicării pedagogice.

• 5. Reproduceţi în scris exemple de dialog: elev-elev (la recreaţie);• elev-profesor (la prezentarea temei de acasă);• profesor- profesor (în context formal şi extraformal)

10

Lucru în perechi: DISCUŢIE

1. O persoană cultă este:2. O persoană comunicativă

este:3. Un cadru didactic

competent este:

1111

Definiri şi axe de interpretare ale Definiri şi axe de interpretare ale culturiiculturii

1. CULTÚRĂ,1. CULTÚRĂ, culturi,culturi, DEX DEX Totalitatea valorilor materiale şi spirituale Totalitatea valorilor materiale şi spirituale

create de omenire şi a instituţiilor create de omenire şi a instituţiilor necesare pentru comunicarea acestor necesare pentru comunicarea acestor valori. valori.

Faptul de a poseda cunoştinţe variate în Faptul de a poseda cunoştinţe variate în diverse domenii; totalitatea acestor diverse domenii; totalitatea acestor cunoştinţe; nivel (ridicat) de dezvoltare cunoştinţe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva. intelectuală la care ajunge cineva.

Om de culturăOm de cultură = persoană cu un nivel = persoană cu un nivel intelectual ridicat, care posedă cunoştinţe intelectual ridicat, care posedă cunoştinţe universale multe şi temeinice. universale multe şi temeinice.

Din fr. Din fr. culture,culture, lat. lat. cultura.cultura.

1212

Axe de interpretare ale Axe de interpretare ale culturiiculturii

1. 1. ansamblul de realizări anterioare pe care le ansamblul de realizări anterioare pe care le moştenim. Cultura moştenim. Cultura comportă o dimensiune patrimonială, în comportă o dimensiune patrimonială, în special artistică, literară, arhitecturală... special artistică, literară, arhitecturală...

2. 2. dezvoltarea anumitor facultăţi spirituale, în particular dezvoltarea anumitor facultăţi spirituale, în particular de judecată, care vor face diferenţa între o persoană de judecată, care vor face diferenţa între o persoană incultă şi o persoană cultivată.incultă şi o persoană cultivată. Este vorba despre o formă Este vorba despre o formă de ştiinţă, de erudiţie. In acest sens, o cultură este un de ştiinţă, de erudiţie. In acest sens, o cultură este un ansamblu constituit de cunoştiinţe, dar şi un ansamblu de ansamblu constituit de cunoştiinţe, dar şi un ansamblu de cunoştiinţe în constituire. De exemplu, muzica occidentală cunoştiinţe în constituire. De exemplu, muzica occidentală manifestă o altă stare de spirit decât sonorităţile budismului manifestă o altă stare de spirit decât sonorităţile budismului zen. zen.

3. 3. ansamblul de comportamente create în timp într-o ansamblul de comportamente create în timp într-o societatesocietate. Putem defini termenul de „comportament” ca . Putem defini termenul de „comportament” ca gestică, raport la timp sau la spaţiu. Aceste expresii gestică, raport la timp sau la spaţiu. Aceste expresii desemnează reprezentări, comportamente şi reflexe dobândite desemnează reprezentări, comportamente şi reflexe dobândite prin experienţă, care dau un caracter de evidenţă anumitor prin experienţă, care dau un caracter de evidenţă anumitor obiective şi valori, care motivează anumite presupoziţii legate obiective şi valori, care motivează anumite presupoziţii legate de ceea ce ar trebui să fie viaţa personală sau socială. de ceea ce ar trebui să fie viaţa personală sau socială.

1313

VALOAREA este cea care VALOAREA este cea care determină comportamentul la determină comportamentul la nivelul individului şi al nivelul individului şi al grupului.grupului.

Vl.Pâslaru: Vl.Pâslaru: „axiomă a educaţiei, căci cel „axiomă a educaţiei, căci cel ce este educat nu însuşeşte doar valori ce este educat nu însuşeşte doar valori create de omenire, ci, însuşindu-le, îşi create de omenire, ci, însuşindu-le, îşi creează propriile cunoştinţe, competenţe, creează propriile cunoştinţe, competenţe, atitudini etc.”atitudini etc.” [p. 6, [p. 6, Principiul pozitiv al educaţiei: Principiul pozitiv al educaţiei: Studii şi eseuri pedagogice. – Chişinău, Editura Civitas, Studii şi eseuri pedagogice. – Chişinău, Editura Civitas, 2003, 320 p.2003, 320 p. ]. ].

Discuţie:Discuţie: valori ale grupurilor (muzicieni, actori, politicieni, valori ale grupurilor (muzicieni, actori, politicieni, afaceri, arhitecţi, medici)afaceri, arhitecţi, medici)

O şcoală în care profesorul nu învaţă O şcoală în care profesorul nu învaţă şi el, e o absurditate”şi el, e o absurditate” ,C. Noica ,C. Noica

1414

Cultura generalăCultura generală ansamblul de ansamblul de valori valori fundamentale necesare fiecărui om pentru fundamentale necesare fiecărui om pentru realizarea sa individuală şi socială.realizarea sa individuală şi socială.

Cultura de specialitateCultura de specialitate:: „un ansamblu de cunoştinţe, priceperi „un ansamblu de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi necesare stăpînirii teoretice şi şi deprinderi necesare stăpînirii teoretice şi practice a unei anumite profesii”. (practice a unei anumite profesii”. (Presupune Presupune „ponderea prealabilă a unei culturi generale”, dar „ponderea prealabilă a unei culturi generale”, dar şi o anumită aprofundare a acesteia în anumite şi o anumită aprofundare a acesteia în anumite domenii ale cunoaşterii ştiinţifice, umaniste, domenii ale cunoaşterii ştiinţifice, umaniste, economice, tehnologice....)economice, tehnologice....)

Cultura pedagogică - Cultura pedagogică - acoperă toate acoperă toate laturile educaţiei (intelectuală, morală, laturile educaţiei (intelectuală, morală, profesională, estetică, fizică) şi toate profesională, estetică, fizică) şi toate nivelurile sistemului de învăţămînt. nivelurile sistemului de învăţămînt.

1515

CULTURA CULTURA COMUNICĂRII COMUNICĂRII PEDAGOGICEPEDAGOGICE

16

COMUNICARE

17

Scopurile comunicării

• să fim receptaţi (auziţi sau citiţi);• să fim înţeleşi;• să fim acceptaţi;• să provocăm o reacţie (o

schimbare de comportament sau de atitudine).

• Nicki Stanton, Comunicarea, SC “Ştiinţa &Tehnica” SA 1995, p.3

1818

Definirea comunicăriiDefinirea comunicării pedagogice pedagogice

Comunicarea pedagogică –Comunicarea pedagogică – un principiu axiomatic al un principiu axiomatic al

activităţii de educaţie care presupune activităţii de educaţie care presupune un mesaj educaţional elaborat de un mesaj educaţional elaborat de subiectul educaţiei (profesor), capabil subiectul educaţiei (profesor), capabil să provoace reacţia formativă a să provoace reacţia formativă a obiectului educaţiei (şcolar), evaluabilă obiectului educaţiei (şcolar), evaluabilă în termen de conexiune inversă în termen de conexiune inversă externă şi internă”.externă şi internă”.

Profesor, savant Profesor, savant Sorin CristeaSorin Cristea(Dicţionar de termeni pedagogici)(Dicţionar de termeni pedagogici)

1919

PROCESUL DE COMUNICAREPROCESUL DE COMUNICARE

2020

RECEPTOR

DECODARECODARE

EMIŢĂTOR

MESAJ

FEEDBACK

Modelul C.Shannon şi W. Weaver, 1949Modelul C.Shannon şi W. Weaver, 1949

2121

TendinţeTendinţe în e în evoluţia voluţia conceptului de comunicaconceptului de comunicarere

pedagogicăpedagogică (după S. (după S. Cristea)Cristea)

22

• 1.tendinţa accentuării rolului subiectului educaţiei (profesorului) – sec.XIX -perioada interbelică;

• Cadrul didactic (emiţătorul) elaborează şi valorifică simultan conţinutul-mijloacele-canalele mesajului educaţional,

23

• 2. tendinţa accentuării rolului obiectului educaţiei (elevului) - (perioada anilor 1950—1960);

• Elevul (receptor) , (auto)perfectibil la nivelul mecanismelor declanşate şi al structurilor psihologic angajate

24

• 3. tendinţa dezvoltării interacţiunii formative dintre profesor/emiţător şi elev/receptor,- (perioada anilor 1970-1990 dezvoltată şi în prezent)

• angajarea în plan cognitiv, dar şi afectiv, motivaţional, caracterial la nivel verbal, dar şi nonverbal

25

Surse bibliografice:• Cristea Sorin, Dicţionar de pedagogie,

termenul Comunicare pedagogică, Ed. Chişinău-Bucureşti, Grupul Editorial Litera, 2000.

• Mândâcanu V. Profesorul maestru,p. 376-382.

• Nicola Ioan, Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis, 2000, p.474-476: Personalitatea profesorului

• Pânişoară Ioan-Ovidiu, Comunicarea eficientă. Iaşi, Ed. Polirom, 2007, Elementele procesului de comunicare