bobosocioligie(pg 5 8)

Daniel Freedman (1979) a artat c nlimea este un indicator al statului social extrem de rspndit, probabil universalAstfel , exist cteva exemple care duc la aceast concluzie, cum ar fi : intr-un studiu realizat de un profesor universitar , 140 de oameni au fost desemnati sa aleaga intre doi aplicanti pentru un job pe vanzari. 72% au ales persona mai intalta, 27% nu au avut o preferinta si 1% l-au ales pe cel mai scund. la elegerile prezidentiale in S.U.A. , candidatul mai inalt a castigat aproape de fiecare data. in Africa triburile mai inalte domina peste triburile mai scunde.Exist o larg rspndit tendin ca indivizii mai mici s se lase intimidati de ctre persoane fizice mai mari.Sociologii pretind c relaia de cauzalitate ntre nlime i stare este data de statutul mare care provoac oamenii sa fie mai inalti, deoarece oameni de statut social superior se bucura de o nutritie mai buna. Studiile arat c aproximativ 90% din variatia inaltimii umane se datoreaz genetic. Se pare c relaia dintre statutul social i nlime sunt ndeaproape n paralel cu o relaie ntre statutul social i cota fizica la care oamenii triesc.Sistemele de inegalitate i stratificare reprezint elaborarea social a unei baze nnscute intre lasitate i dominare. Stratificarea apare i devine din ce n ce complex. Societatile tind s devin mai tehnologic avansate, i s nceap producerea de surplusuri economice mari.Este de urmarit schimbarea modelelor de inegalitate i stratificarepe tot parcursul procesului lung de evoluie social. Cu unele excepii importante, societile de vntori-culegtori sunt nestratificate deoarece n aceste societi, este neobinuit pentru orice individ de a-i priva pe alii de resursele naturii care susin viaa i bunstarea. Diferenele de avere,i straturi sociale sau clase exist rareori. Inegalitile de prestigiu sau influenta sociala exist, totui, i sunt de obicei pe baza unor factori precum vrsta i sexul.Deinerea de anumite trsturi personale este, de asemenea, n general, o baz pentru achiziionarea de prestigiu. Barbatii care arata curaj , care sunt considerati nelepti, sau care sunt deosebit de vanatori calificati sunt de obicei foarte stimati. Diferenele de avere sau distincii de clas ntre vanatori-culegatori, este clar o tendin prezenta i va aprea atunci cnd condiiile potrivite sunt acolo. Una dintre aceste condiii este existena unei economii sau mediu productiv suficiente ce permit acumularea produselor alimentare.