biblioteca bucurestilor 2004
Post on 21-Feb-2018
239 Views
Preview:
TRANSCRIPT
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 1/43
NICOL E RE fi
7 de ani de la n a ş t e r e
Înainte de orice,
N
Breban
i m p r e s i o n e a z ă
prin marele suflu al scrieri/or sale,
care
d e ş i
nu sînt
o m a n e
- f r e s c ă a ş a d a r
c o n s t r u c ţ i i
epice de vastli extindere
s p a ţ i a l ă
sau
t e m p o r a l ă ,
impun
un
sentiment al amploarei prin
proftlnditatea i n v e s t i g ă r i l o l :
Eliberînd
n t r - a d e v ă r
bogate efluvii lirice, dar
e p i ă
in
a c e e a ş i m ă s u r ă
a n a l i t i c ă
dar v i z i o n a r ă m e n ţ i n i n d u - s e
a l t ă d a t ă
in cadrele stricte ale
d e s c r i p ţ i e i
dej acturli aproape balzacianli, proza sa tinde mai
e g r a b ă
spre o o r m u l ă a
romanului total, foarte
i n c l i p ă t o a r e
ductilli,
m e n i t ă
s ă
reziste prin flexibilitate
f o r
ţ e i
de compresiune a vigurosului instinct creator .
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 2/43
finul VII nr
BIBLIOTEC O C O ~ E ~ T I L O R
Sumar
Ş t e f a n cel Mare
Sfânt
5 . .
. .. ....... . . ...... ...............
........
B u c u r e ş t i i de a l t ă d a t ă
Anton Pann 15
lan H OREA - Anton Pann ...... .................
.......... ......... ... ...... . ..................................4
na Maria
O R Ă Ş N U -
Din vremea lui Anton Pann ....... ........... ..... ..... .... ..... .........
4
Anton PANN
-
Despre b e ţ i e i r ă ş i - Povestea vorbii .... . ..... .... ..... ..... .
...... ......... ....6
Patrimoniu . ... ................ ............ .......
.
............ ..........
. ..
.......... .........9
Istoria
c ă r ţ i i
J
Dosoftei - Psaltirea în versuri ............................. .
... .. .... ..... ...............
........ ..... .
10
Restituiri
1
SIMlONESCU
- Cartea
R o m â n e a s c ă
.... ..... ..... .............. ....
....
...
....
... ...... 12
Autografe
contemporane
Mircea TO U Ş ............ .......... ..
.... ....... ...
............ .... ... ...... ......
.....
........... ..
14
le
Biblioteci
b u c u r e ş t e n e
Sergiu
G Ă B U R E C
-
Scrisori din interior ........ ...
........ ... ......
........ .
...... .... ........... .
16
Meridian
biblioteconomic
EBLIDA - Orizonturi . Programe. t i v e ..... .... ..... ...... .... ......
.....
..... ..... ..
.19
Manifestul IFLA pentru Internet ... . .... ..
...
........ .... ........ . ...... ... .
.... . ........ ..
22
Un pas spre armonizarea cu practici le bib lioteconom ice din Uniunea E r o p e a n ă .... 23
Profil
Adina BERC/U
-
Dumitru Berciu ( 1907 - 1998) ........ ... ..... . ........ ... ....... . ...... ..24
Eveniment
Cornel MUNTEANU
- Catedra
de R o m â n ă
din Budapesta
la
140 de a
ni
.
..... ....... .32
Un
mesaj
de
la
Paris
Cicerone ROTARU - p ă r a r e a mediului în secolul XXI .... .... .
......
......
.....
...... ..33
Catalog
.. ... ...
. ... .......
............. ........ ......... .... ..... .... .... ........ .
........36
e ;
Agenda c u l t u r l ă
24 ianuarie 1859 -
24
ianuarie
2 4
........
...... .......... .... ..... .........
.......
.....
.
.... ..
.
38
O servesc, în continuare, cultura r o m â n ă cu pasiune dragoste ..... .... ........
.....38
Calendar .
.... ...... ....... ..... .
...... . .. ..... .... ..
.
. ......... ......... .... . .... .....
... .39
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 3/43
BIBLIOTECA
B U C U I { E Ş T I L O I {
Stefan
cel Mare
Sfânt
SI
-
5
-
ihail
SADOVEANU
I
ntors din
ă z b o i u l Ţ ă r i i R o m â n e ş t i
Domnul
a ş e z ă t a b ă r a
la
Vas lui a ş t e p t î n d
d e s f ă ş u r a r e a
unor
m p r e j u r ă r i
care
ă t e a u î n c ă
ascunse pentru
allii. Pentru el erau limpez
i
printr-o
h o t ă r î r
mai
presus de noi care ne h ă r ă z f i e c ă r u i a un destin .
Argumentul
v i e ţ i i
sale trebt.:ia
se
î m p l i n e a s c ă
Silinlile sa le timp de cincisprezece ani
ţ i n t i s e r ă
orÎnduirea Ţ ă r i i î n t ă r i r e a
hotarului
intocmirea
o ş t i l o r .
Puterea omulLii e
u b r e d
timpul lui e
m
r g i n i t ;
Dumne
ze u
a u g ă î m p r
lor de
tot felul valori misterioase: profani lor li se a r ă t ă
atunci minuni.
Basarab cel B ă t r î n se a ş e z a s e deci În
scaunul Ţ ă r i i
la
B u c u r e ş t i purtînd pe el simbolul
m ă r i r i i puterii care tînjise d o u ă de ani .
Dar d r e g ă t o r i i otomani din
lature
a r i i
m
î n d u
- s e
B a s a r a b V o d ă
nu putu
le
puie
î m p o t r
i v ă deci t u i r i
m e ş t e ş u g i t e
pe care el le
socotea mai tari decit a
rm
e
le
. beilor
c ă r ţ i
de
priet inie f ă g ă d u i n ţ i de bani
î n c r
a r e a celei mai
e s ă v î r ş supuneri
s l ă v
u l u i între
t o ţ i
domnii
lumii Mahomet-Sultan ş i - ş f i i n ţ a
În
pribegie .
-
Se
vede Voievodului de la Ardeal nu
i
-i
dat scape de dîn sul a zÎmbit Ş t e f a n - V o d ă cu
m i u n e . Dumnezeu nu-i Î n g ă d u i e lui
L a i o t ă apuce s ă r b ă t o a r e a C r ă c i u n u l u i
in
m o ş t e n i r e a p ă r i n ţ i l o r s ă i ; în post pe cind ne
osteneam pentru dînsul domnia sa mînca în ascuns
de frupt
ca p a p i s t a ş i i .
Pe cînd turcii schimbau rînduiala din Tara
o m
e a s c ă V o d ă a ş t e p t a
alt
r ă s p u n s
care
n-
a
Întîrziat s ă - i vie prin prietinii s ă i n e g u ţ ă t o r i de la
Cafa
p r i l ~
Ţ a r a
U n g u r e a s c ă
prin V e n e ţ i a .
So
liman
HadÎmbul beg lerbeg
ul
Greciei c ă p i t a n u l cel mare
n f r i
c o ş a t a l ordiilor otomane primise p o r u n c ă
s ă - ş Î n t o a r c ă
toate puteri le asupra Moldovei ca
e d e p s e a s c ă Î n d r ă z n e a l a amestecul lui Ac-I tlac
Bei. În l
oc
stea cu l i n i
ş t e
p l ă t i n d tribut cuvenit
acest necred incios se m i ş c ă Deci HadÎmbul
ÎI
va
lovi cu ă ş n i c i e .
treburile turcilor sînt totdeauna cu
Î n c e t i n e a l ă Ş t e f a n V o d ă a r ă m a s
În
taberi le sale de
i a r n ă
poftind
la c u r ţ i
din Vaslui pe m sa
Doamna
pe
coconul
Alexandru pe
d o m n i ţ a
Olena ca fie la un loc cu domnia sa de s ă r b ă
toarea Sfintei N a ş t e r i Aici ÎI solii de la
Caz
imir-Crai domnii B i ş o v s k i Suhodolski cu
carte de la augusta sa s t r ă prin care m i t u l
Crai
Îi
da încredintare de ajutor
n e a p ă r a t .
acuma nu mai este Î n d o i a l ă de r ă z b o i
- Î n t r - a d e v ă r , r ă z b o i u
În
Moldova i n s a m n
Anol
VII
nr Z
c ă d e r e a c e t ă ţ i i
m e n i ţ
a zÎmbit ă c ă t r ă domniile lor so lii. Iar d a c ă bat o ş t i l e
lui Mahomet-Sultan
C a m e n i ţ a
r ă m î n e
d e s c o p e r i t
Lehia înspre tatarii de la
Vol
ga.
M u l ţ ă m e s c
s l ă v i t u l u i meu domn Crai
ul
pentru ajutorul f ă g ă d u i t
îl
t e p t .
Treburile turcilor erau încete; nu mai
p u ţ i n
ale
domnilor
din Lehia.
Ş t e f a n
V o d ă
s t ă t u
la Vaslui
p î n ă
la
s f î r ş
i t u l lunii fevruarie primind numai vorbe c ă r ţ i .
Spre
p r i m
ă v a r ă . a slobozit pe r ă z ă ş i la treburile lor. De sfintele
P a ş t i
a potirt pe toti
c ă p i t a n i i
s ă i la Invi
erea
din Suceava
cum avea m ă r i a sa
obicei de cincisprezece a
ni
.
De Sfîntul-Gheorghe a stat cu luare-aminte v a d ă d a c ă nu iese de la poarta
Î m p ă r
ă ţ i e t u r c e ş t i
firman pentru purcederea
o ş t i l o r :
t o ţ i
scutelnicii
c ă l ă r e ţ i i
ă z ă ş
aveau
a s c u ţ i t e s ă b i
caii Î n ş ă u a ţ i . Le-a venit vesfe puie s ă b i i l e În
c o a r d ă
s l o b o a d ă
caii
la
poieni.
Cea mai c i u d a t ă ş t i r e dintre toate cele care i-au sosit Domnului la Suceava
În
cugetarea verii a fost pieirea lui
R a d u V o d ă
Basarab.
Cum
de ce a pierit nu
s-a
putut afla bine. a c ă z u t la Giurgiu a trecut la Vidin ori la Nicopole
la
un
o s p ă ţ : a
i e ş i t
de la be ii D u n ă r i i ves te de moartea acelui voievod . În a c e l a ş i timp
Basarab cel B ă t r î n
L a i o t ă
Îngenunchea la mila
i t u l u i
A ş a Basarab cel
B ă t r î n
L a i o t ă
a venit
la domnie
dinspre
a z ă z i
cu navrapi s u b a ş i otomani la
a ş e z a r e a sa
În
scaunu l p ă r i n ţ i l o r a b ă t u t tubulhanaua.
- Dumnezeu m ă p e d e p s e ş t e n-am t i u t aleg bine a z is
c ă t r ă
sfet
ni c
ii
A dou a t i r e de care Ş t e f a n V o d ă nu s-a mirat a fost
i e ş i r e a
lui Haidar Ghi
rai de
la
CrÎm
ca
prade
În
hotarul Lehiei
m e n i ţ a
- Deci tatarii de la CrÎm a z
is
m
ă r i a
sa se
t u i e s c
cu Sultanul. Trebuie
priveghem
la ă s ă r i t .
Nu mir de Meng li nici de Haidar
m ă r t u r i s e s c În
lege cu Maholllet; am m ă mir de L a i o t ă care-i c r e ş t i n ca noi
care
a
jurat
pe sfînta cruce pe sfinta Evanghe lie
În
paraclisul nostru de la Suceava. Va
veni el
În
coada
o ş t i r i l o r
HadÎmbului.
Ca o
f r u n z ă
care cade cea
d i n t ă i
vestind iarna cind codrul e
Î n c ă
verde
la
s f î r ş i t u l
verii a
c ă z u t
solia
a ş t e p t a t ă de la Î m p ă r ă ţ i
Cartea marelui Sultan
poruncea se d e s c h i d ă p o r ţ i l e Chiliei t ă ţ i i Albe se puie
În
mîna slujito
rilor
a n u m i ţ i
birul c ă t r e Î m p ă r ă ţ i e
- Sîntem doritori de pace a m puterea i e i sa le
Sultanului nu putem da u n s u l pe care-I p o f t e ş t e m ă r i a sa. Nu s i n t
1 l 1
datori
n i m ă n u i ne vom a p ă r a dreptatea
So lii s-au dus. În urma l
or
trebuia se ridice
se
mnul
r o ş
a l
r ă z b o i u l u i
din
sp re a z ă z Ş t e f a n - V o d ă a suspinat intrînd în paraclis s
in
gur
la
r u g ă c i u n e . r ă r ă
Întîrziere vestea
m ă r i
ei
sa
le au ajuns la
u n o ş t i n ţ c ă p i t a n i l o r
a
r ă z ă ş i l o r celor din Ţ a r a - M Î n g Î i n d u - ş i cu mînica minteanului
ele
arici.
spuneau a c e ş t vorbe mai tari mai potrivite decit ale
m ă r i
sale Împotriva spur
catului Mahomel. Dar se Învoiau domnii craii cu
c u v i i n ţ ă
Ci
lo
r
nu le p ă s a de nimica cum trebu i
e.
m î n d u ş i
rînduielile ceasu lui de u m p Ş t e f a n V o d ă rep
ez.
it so
lii la
Cazimir-Crai
la
Ardea
l;
a dat de primejdie lui
M a t i a ş - C r a i .
Mai cu sa
mii
lui M a t i a ş - C r a i ca Domn prea vestit viteaz al r e ş t i n ă t ă ţ i i Îi cerca sprijine ca
pe
unul ce a
t ă c u t
e g ă m î n t de moarle pentru legea
lu
i Hristos. Drept este spri
jinind oastea Moldovei Craiul a p ă r ă
Î n s ă ş i Tara
e a s c ă . Cu vorbe potrivite
s-au dus curieri
la V e n e ţ i a la
prea s t i n ţ i t u l p a p ă . Boieri de c r e d i n t ă au purces din
Suceava
la
m ă r i a
sa
Vlasie-Maghiar voievodul Ardealului cerînd
t r i m e a t ă
pe
Basarab cel Ţ e p e l u ş cu oaste În locul vic lean ului L a i o t ă
Dintre
t o ţ i ,
numai voievozii de la Ardeal s-a u
a r ă t a t
harnici la
f a p t ă
au
lovit pe t ă .
În vremea asta
În
t
oa
mna anului 1475 a porunca de
la
Î m p ă r ă ţ i e ;
So liman HadÎmbul
În
A
lb
ani a l î n g cetatea Scutari a racut-o cunos
c u t ă
bei or
o ş t i l o r s ă r u t Î n d u - i p e c e ţ i
Cum va c u n o a ş t cartea m p ă r ă t e a s c ă Soliman-B
eg - ş i
Î n t o a r c ă armiile cu
c ă t r ă
D u n ă r e
p ă ş e a s c ă f ă r ă nici o
ÎntÎr
L.icre asupra Moldovei apuce de
b a r b ă pe Voievodul ghiaur Ş t e f a IÎrÎie la picioarele s t r ă l u c i r i i sa le Sultanu
lui. iernaticul
o ş t i l o r
So lilllan-Beg nu-I
f a c ă
În
l t ă
p
ar
te decit
În
cetatea
m e n i ţ
a Lehiei. Iar
În p r i m ă v a r a ce
vine din
m n i t ă s ă s t r ă p
la
e ş i la
unguri. Aceasta e
h o t ă r î r e a
A Itie l nu f a c ă .
Deci
n V o d
Î ş i
l c ă t u i
ă ş i tabere le
la
Vaslui. Aici domnia sa Paul
Ogniben
so l
v e n e ţ
Îi
aduse
r ţ i de
la Uzun
H a s a n Ş a h .
Iar
m
sa porunci
diacului de a dou a scrisoare c ă t r ă stinlitul r i n t Piu papa Romei ce rÎn
d u i s ă
st rige cra ii domnii
la
r ă z b o i u l Îlllpotriva Nel egi uitului. vine primejdi e
pentru
t o ţ i .
Domnii craii vedeau vi ne primejdie num ai asu pra Moldovei; dec i au
vreme de gînd it. vedem
d a c ă
pu tem
î n d r ă z n i
a tulbura din petrecerile sfintelor ·
s ă r b ă t o r pe unii c ă p i t a n i de
În
Lehia; ne trebuiesc pentru tatari.
vedem d a c ă putem da Învoire secuilor intre
În
la Moldova. Chiar IlU le
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 4/43
Anul VII nr Z
d ă I T ~ voi: .secuii tot se duc , deoa rece cunosc bun
o s t a ş
tan n man a
sa
Ş r e f a
V o d ă ,
s-ar putea z ice c ă - I socotesc ca
pe un voievod al lor. Asta nu-i bine, dar n-avem ce face.
Pe cîn d se
sp
uneau vorbe la c u r ţ i se Închinau pahare,
Ş t e f a n
V o d ă priveghea Înaintarea n e î n d u p l e c a t ă a lui Soliman
Beg Hadîmbu\. Din Tracia, în Bulgaria,
la
coloanele
au evoiuat Între cele
d i n t
sp
ulbere ale iernii .
N ă v i l e
de la
g r a d
au
n ă z u i t
cu tainuri straie la gura
ă r i i
T ă r a n i i
de dincolo de tluviu din Cara-lflac
- a u Î n ş i r a t c ă r u t e l ~
des
fundÎnd gropil e de provizii , au mînat turmele de oi s ~ r e l t i
au topit sl.oiuri de
se
u, au
ă m ă d i t
în curs
ul
ape lor plutele
tru podurI. Basarab t r î n u l adaos o ş t i l e lui a
Î n c ă l e c a t
Între
c ă p i
Hadîmbului între tuiuri.
În zilele sfinte ale
N a ş t e r i i
Domnului,
a l e r g ă t o
de la
cetatea
a d u s e r ă veste navrapii au intrat pe dru
murile Moldovei. PÎlcurile de r ă z ă ş i nu-i
a s ă
si-i h ă r t u i e s c d
ar
din vine gre ul
p ă m î n t u l u i .
Domnul pofti pe
s f ~ t n ;i
pe
c ă p i t a n i
la sine,
În s p ă t b a c u r ţ i l o r
de la
Vas
lui. Toti
s t ă t În
t ă c e r e
:n
ju r
ul Domnului lor, noaptea, la o i n ă de n ă . Erau
ele f a ţ ă
boie; i
b ă t r î n i
mai ales tineri, pe care
V o d ă Îi
adunase
ia sine cu
m u
luare-aminte. Erau Hrean vornic, Luca
Arbore portar nou al Sucevei, Miha
il
spatar, Da
jbo
g
paharnic,
ll
ea Huru comis. Deasemeni Doma de la Hotin
v ă r u i Domnului, feciorul lu i Vlaicu, Arbore p î r c ă l a b de
N e a m ţ u ,
D r a g o ş
p î r c ă l a b
de
la Roman, Luca,
p Î r c ă l a b u l
de
la
Cetatea
A i b ă . a l t p Î r c ă l a b ,
Neamtul
ă m ă -
sese, din porunca lui
V o d ă la
bomb
ar
dele
c e t ă t .
-
ţ i l o r
boieri ai mei sfetnici
p r i i n ţ ă
a z is
m ă r i n
sa, privind la cei din juru-i,
p î n ă
în fundul
r ă r u n
chilor t i e c ă r u i a ; a f l a ţ i Dumnezeu ne tr im ete pe p ă g î n nu ca
ne
cer
ce vitejia, c i ne
c u n o a s c ă ţ a .
Deci i a t ă
a c e a s t ă
cruce, pe
ca
re m-am legat eu din zile le
t i n e r e ţ e l o r
mele:
j u r a ţ i
pen tru Hristos a v e ţ i d e j d e În sprijinu l sale.
Curînd se va
d a c ă
v-am ales bine
a c ă
talantul meu
d o b î n d ă .
Atuneea au În
ge
nunchiat b
oier ii
sub bratul m ă r i ei sale
s ă r u t Î n d cr
ucea mîna sa.
Î n d a t ă
apo i au r u ~ s medelnicerii
cu
m î n c ă r i l e ,
iar paharnicul a
dr
es numai
p u ţ i n t e l
v
in
,
ca
de
î m p ă r
ă ş a n
o r i i
de la hotnogii de c ă l ă r i m e veneau
neîncetat intrau uzi
de l o a t
în
pr
eaj ma lui
V o d ă
Aduceau
v e ş t i
m ţ i t e
de fiece
m i ş c a r e
a
o ş t i l o r p ă g Î n e
Astfel, În s ă r b ă t o a r e a Bobotezei, cînd p r e o ţ i i au s f i n ţ i t f a ţ ă
de sa, toate apele
Mo
ldovei,
Ş t e f a n - V o d ă î n ţ e l e s e
pîlcurile
pe care le rînduise
eJ
pe Siret pe BÎriad
f ă c u s e t o a t ă
dato
ri
a,
impungînd neîncetat r e t r ă g î n - s e pe va lea B
âr
ladului. ă r e a
t r - a d e v ă
anume n ţ i t e acp.le
ape
care
se
cerneau din
v ă z d u h se
r e v ă r s a u În l ţ i
cu
î m b i e l ş u g a r e ,
pe toate
v ă i l e .
Iarna se muiqse la
ă c i u n . Vremea de m o i n ă
se
prelungea. Drumuri le
l o r se
des
fundau. Cu nespuse
g r e u t ă ţ i
cu mare vrednicie
t o a t ă
acea armie de
o
s u t ă
de mii de
oameni
, cu
sa
lahor ii coloanele ei, Înainta ca
o v e a s c ă
i l e Vo
ievodului . Limbile prinse
m r t u r i
unde se
g ă s e s c
aceste
o ş t i .
Aco
lo
unde
se ă s e s c ,
trebuie
Î n g r ă m ă d i t
prins
Ş t e f a
V o d ă ,
ca
se
p o a t ă plini litera poruncii Î m p ă r ă t e ş t i
D u p ă
ce- i va zdrobi oastea, HadÎmbul
îl
va
ap
uca de
ş i - I
va duce
Într-un loc mai
p u ţ i n
plin de
b ă l ţ i
cu mai mult soa re.
D o u ă
zile Sfintu-Ion, anul 75 al veacului.
Ş t e f a n - V o d ă
a
v ă z u t n e g u r ă e a s ă
asupra cuprinsurilor, Între codri Între smÎr
curi . ţ e l e g Î n d acesta-i ajutorul pe ca re-I
cer
use de la puterea
cea
mai presus de noi, i - a repezit cu
g r ă b i r e
poruncile, dînd Î n ş t i i n ţ a r e
t i e c ă r u i
unde stea, cum se
ş t e
ce
s ă v î r ş e a s c ă .
În
zorii zilei, la 1 ianuarie, elemente ca
negura au luat contact cu fruntea
o ş t i r i i
lui Soliman-Beg. Era
ceea
ce s-ar
chema
a s t ă z
o diversiune:
a d i c ă
buciume, tobe,
s t r i g ă r i
de
s ă g e ţ i ,
În lunea de dincolo ·de În laturea drumului
pe care
SI
afla
i n t r a t ă
oas tea. Acest atac de
s p a i m ă , c ă l ă u z i t
de
oameni dibaci
c u n o s c ă t o
ai loc ului , a f ă p t u i t tocmai ceea ce tre
buia se întîmple . La
t r i g ă t e l e
de
r ă z b o i ,
beii au r ă s p u n s numai
decît ÎnturnÎnd bulucurile Într-o lature, n ă p ă d i n d peste
a ş t i n ă .
A
BIBLIOTECA
B O C O R E Ş 1 I L O i i
ânerul sabiei lui Ş t e f a n cel are
sunat p o r u n c ă se s p a r g ă lunca. V ă d i
n d u -
astfel d u ş m a n u l
c ă u
tat, urma
n e a p ca
fruntea
coada
se
ă s f r Î În e e a ş
e c ţ i e , ca
împ
resoare,
c o v Î r ş e a s c ă
s t r o p ş e a s c ă . Dar o
: n i ş c a r e
de o ş t i se face cu Întîrz iere . Locur
il
e la Racova sînt Înguste. ,
Intr-o parte s-au
adunat
ape le
h e ţ u l u i .
În
c e a l a l t ă
parte
p r ă p ă s t i i
s i h l ă Deci peste c ă , la l i m p unde sta u
e s f ă ş
u r a t e o ş t i :
asta e cheia de
r ă z b o i
a acelei zile. Î n s ă prin pîcla
d i m i n e ţ i i ,
pe cÎlla
co loanele se angajau astfe l
c ă t r ă
fantasme, oastea
p r o a s p ă t
g ă t i t ă
a
Voievodului lovi
În
trei locuri din
c o a s t ă
d i n d ă r ă t .
Acest alac prin
cipal,
dat
cu putere repegiune, trebuia astfel
c ă l ă u z i t
Încît
s ă r u p ă ,
d e ş t e p ţ î n d
spaimele
m u l ţ i m
Au
r ă m a s î n o m o i ţ i
în
m l a ş t i n ă
bi vo
li
i cu bombardele. u r i l m ă ş i t e s-au unel e
asupra altora
t ă i n d u - s e . Î n d ă r ă t
nu mai putea nimeni
f ă r ă
a se
supune fierului , Cei care au z b i t prin l u n c ce au t ă i a t - o cu
au dat de alte
l ţ i .
Au mai departe i-au Întîmpinat
n ă t o r i
de oameni care
-i a ş t e p t a u
la locuri poruncite. Din
t o a t ă
armia aceea soarele de a doua zi nu a mai luminat decît ghe muri
spÎrcuite. Unele au fugit
c ă t r ă 0 n ă ş e ş t
la vati
ul
Siretului
de
acolo
c ă t r e O b l u c i ţ a
altele s-au plecat
o s t a ş i
moldoveni. În unii
p r i n ş i
au lucrat crîncen p a l o ş e l e ă z ă ş i
l o r .
Unii bei feciori de bei au tost
î n c h i n a ţ i
lui
V o d ă . M ă r i a sa
a poruncit
n u m ă r ă t o a r e a m o r ţ i l o r
a
o r .
A pus se
f a c ă
s l u j b ă
lui Dumnezeu pe cîmp, la Podul
Inal
t, f a ţ ă
de pieirea care fumega
Î n c ă
în m l a ş t i n i , a rînduit post
Întregii
o ş t i r i
pe ziua de II ianuarie. [ .. ]
V i a ţ a lui Ş t e f a n cel are N c o a r ă c o a v ă ,
Editura Mine
rv
a,
1970)
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 5/43
BIBLIOTECfI B ( J C ( J R E ~ T I L O R finul
VII
nr. 2
B u c u r e ş t i i
e a l t ă d a t ă
Anton Pann 150
Ion
HOREA
epe
ă s t u r e l Heuscu, intd int,-un Bucure,ti intn,s
pa,c'
din pilpii,i/e
unui amu'g
matein, .<fi"it in povestea
, ă t ă
eitori/or Crai. Ş t i u nu ă aflu În
t ă r î m u l / o r
dinspre Curtea Veche, nici neamurile A·rnotenilor nu-mi ademe
nesc închipuirea, În a c e a s t ă lume dintre C ă I ă r a ş i D u d e ş t i , d u s ă p î n ă la vremea lui V o d ă Caragea. Calc, Într-o
d u m i n i c ă Î n g ă d u i t ă v i s ă r i i h ă I ă d u i e l i l o r ,
prin
mahalaua Vdricani, cu Ion Ghica (lin amintiri,
ajung
în mahalaua
Lucaei, la casa la mormîntul ciudatului d a s c ă I de muzichie, care a fost Anton Pann.
Pe strada numelui ă u , d o u ă f u i o a r e
defum a r a t ă
dumnealui ar maifi c a s ă , întors
e
la RÎmnicu Vileii
e
la
B r a ş o v , a m ă r î t Într-ale chivernisirii i - n t r - a l e dragostei, sillguratic Între proverbe
î n t î m p l ă r i l e
veacului. V" duh I ă u t ă r e s c
bîntuie, o s f i n t ă p r i c e a s n ă , ofuri
e
i n i m ă r u p t ă sînt prinse În b ă t a i e de clopot, gîndul trece
e
miezul veacului, din
t i p a r n i ţ i m Î n ă s t i r i , pe drumurile Ţ ă r i l o r celor trei, În R ă s u n e t u l de imn al tuturor: D e ş t e a p t ă - t e Române Ot suflet a pus
d a s c ă l u l
din
Ş c h e i ,
Anton
Pann, la ceasul acela,
În
versurile de urnire ale
M u r e ş a n u l u i
Ce
î m b r ă ţ i ş a r e
defrate
AtÎta fi fost, numai ceasul
sfint
al acelui R ă s u n e t , ajungea În
v e ş n i c i e
p ă t i m i r i l o r noastre. Dar î t ă Î n ţ e l e p c i u n e
c î t ă cîntare, ce Î n v ă ţ ă t u r ă
s c u m p ă , a d u n a t ă e
la lume Î n t o a r s ă lumii, î n d e a m n ă la c ă u t a r e a lui, acolo u"de ~ f Î r
treCÎnd, Într-un amurg matein, din s t r a n ă , sub chipul de bronz din ograda biserieii Lucaci
(Drumuri ş i F n / i n i , Editura Eminescu, 19R8
Din vremea lui nton Pann
R ă z b o i
ş i
pace. Invazii
ş i
o c u p a ţ i i .
Revolte
ş i
r e v o l u ţ i i
rgolii imperiale,
s c h i m b ă r i
În raportul dintre marile
p,uteri, dar setea de libertate n a ţ i o n a l ă
s o c i a l ă
au
intlamat s p a ţ i u l european În prima u m ă t a t e a secolu
lui al XIX-lea. Se succedau conflictele armate a d u c ă t o a r e de
tot ce poate fi mai r ă u cu rr,omente de pace, de refaceri pro
gres.
A c e a s t ă
stare de fapt nu a ocolit
Ţ a r a
R o m â n e a s c ă .
D i m p o t r i v ă .
B u c u r e ş t i i au reprezentat motiv, pretext sau
s c e n ă pentru numeroase evenimente dramatice.
În 1806, la
22
noiembrie, Rusia declara
r ă z b o i
Turciei
pentru c ă , prin mazilirea domnului muntean Constantin Ipsi
lanti, fusese i n c ă l c a t h a t i ş e r i f u l din 1802. Turcii au ripostat
încercând ocupe Capitala, dar b u c u r e ş t e n i i g ă t i
t o ţ i
cu
mic cu mare cu arme , au
s ă r i t
în
a p ă r a r e a o r a ş u l u i a l ă t u r â n
du-se armatei ruse. Turcii s-au retTas În dezordine, unii
Î n c ă l e c a u pe cai f ă r ă ş e l e frâie, a l ţ i i f ă r ă arme, a l ţ i i f ă r ă
Î n c ă l ţ ă m i n t e , a l ţ i i pe j u m ă t a t e d e z b r ă c a ţ i alergau care
Încotro ca
g ă s e a s c ă
locul de
i e ş i r e
f ă r ă
se
Î n t â l n e a s c ă
cu
d u ş m a n i i . Cu toate Ipsilanti a fost repus grabnic
În
tron,
r ă z b o i u l a continuat p â n ă
În
1812.
La
lupte au participat
români, voluntari panduri,
d u p ă
cum citim c o n s e m n ă r i l e
unui contemporan: au dat n ă v a l ă norodul
În
toatc p ă r ţ i l e de
se scrie o s t a ş i
Ana
Maria
O R Ă Ş A N U
Pacea s-a a ş t e r n u t greu. A rost nevoie de timp diplo
m a ţ i e
pentru ca cele d o u ă mari puteri c a d ă la Î n ţ e l e g e r e
fiecare revendicând
Ţ a r a R o m â n e a s c ă
Moldova. Un rol
important i-a revenit lui Manuc-bei, celebritate a vremii prin
personalitate avere, apreciat În
e g a l ă
m ă s u r ă de ambii
b e l i g e r a n ţ i
recunoscut oficial de ţ a r u l Alexandru I care-i
acorda crucea Sf. Vladimir pentru
mu
ltiple dovezi de cre
d i n ţ ă
s â r g u i n \ ă c ă t r e Rusia . Implicarea sa a fost b e n c f i c ă
pentru soarta
o r a ş u l u i
a locuitorilor. În acele momente,
hanul pe care-I ridicase
l â n g ă
Curtea Veche a devenit un loc
al
istorie i al tratativelor de pace. Pacea
s e m n a t ă la
16 mai
1812 prevedea ca
Ţ a r a R o m â n e a s c ă
Moldova r ă m â n ă
sub suzeranitate
o t o m a n ă
iar teritoriile dintre Prut Nistru
fie Încorporate Rusiei.
La finalizarea r ă z b o i l J l u i ruso-turc din 1806
1812
a
contribuit schimbarea r e l a ţ i i l o r dintre F r a n ţ a Rusia. În
p l i n ă
glorie,
Î m p ă r a t
peste
80
de milioane de europeni (din
totalul de
150
de milioane) , Napoleon
Î ş i
Îndrepta
a t e n ţ i a
spre
extremul r ă s ă r i t e a n al continentului cu i n t e n ţ i a d e c l a r a t ă de a
opri
t e n d i n ţ a
de s u p r e m a ţ i e a Rusiei. În 1812 a propus sul
tanului Mahmud o
a l i a n ţ ă
oferind
Ţ a r a
R o m â n e a s c ă
Moldova
În
schimbul unei armatc de 100.000 de s o l d a ţ i dar
generalul Kutuzov a speculat s i t u a ţ i a de moment. Prin pacea
. _-=== .,..... ..,..,..
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 6/43
inul VII
nr
Z
I LIOTECII B U C U i t E L O i t
.
.
.
Infanteria
m â
defilând la B u c u
r e ş t i
În a ţ a marelui Constantin Ghica, 1837.
Litografie de A. Raffet
de
la
u c u r e ş t
a di sponibilizat corpul
de
a r m a t ă s t a ţ i o n a t în
Moldova l ă t u r â n d u - 1 trupelor angajate
în
r a ~ u n i anti
na pol
eo
niene .
Ca
mp a
ni
a din Rusia s-a soldat ll un
t o r
e ş e c ,
pe care Napoleon îl com enta cu luciditate: "M- am
nu asupra scopului
p o r t u n i
politice a acestui
o i ,
ci
asupra
fe
lului de a-I
face.
Pure accidente, veritabile
f a t a t ă ţ i , o c a p i t a l ă n d i a t rapoarte fal se intrigi
toare,
a r e
prostie".
În
1821
izbucnea în Balcani
b o i u l
de
al greci lo r principala f o r ţ a n t i o t m a n fiind Eteria. În
ace s t e
r c u m s t a n ţ e
Tudor Vladimires
cu
pandurii au
condus În Ţ a r a o m â lupta împo tri
va
as upri to
ril or
"pentru e p t ă cele folosi toare la t o a t Procl a
m a ţ i i l e
sale
" c ă t r e t o ţ i
locuitorii
u l u i
au av ut
efectul scontat
el
" g ă s e ş t e in imi calde ce pa
tri
a e ş t e " .
Sprij inul
c u r e ş t e n i
i-
a adus victori a m
S f â r ş tragic
aI
lui Tudor, ca ţ i a
b r u t
a turc
il
or
au produs ma
ri
necaz
uri
u l u i . Prinderea uciderea
a m ă a lu i B i m b a ş a Sava a fos t
un
nou prilej e j a f ş
teroare
di
n partea oto
man
e conduse de
Ca
ra Ahm ed
Efe
nd i chehaia bei al p a ş e i de la Silistra.
În
1828
a izbucnit
un
nou b o i ruso-turc, cu
obiectiv -
rom
ân e. Lup te le s-au purtat
în
Balcani
în
Ţ a r a
o m n e a s c ă ,
cu pa
rt
iciparea
un
or a m de pa
n
duri.
Tra
ta
tu
l de pace semnat la Adrianopol la 2 septembrie
829 cuprindea la capitolu l V "Act
ul
b i t
pentru
p r i n
turi
le Mo
ldova Ţ
o
m Se stipula r
es
tituirea
C e t ă ţ i l o r ă r e n e Tu rn
u
Giurgiu a
ut
onomia le
g i s l a t i
cu
dom
ni
m
â n t e
n u m i
pe 7 a
ni
.
rom
âne
intrau s
ub e a s c ă
la
pl
ata lor de
z b o i de -a lun g
ul
"perioadei reg
ul
amentare", când , conform
Re gulamentului organic i m p l i r i i ge neralu lui Kiseleff,
s-au Înregistrat importante progrese În or
ga ni
zare a
dm
inis
i e . O r a ş u l se b u c u r de o
n ţ i e
Se trecc la
administrarea prin "Sfatul o r ă ş
e s c " ,
se
fac
primele demer
suri pentru organizarea iar
m u s e ţ a r
B u c u r
ş t i l o r
d
ev
ine obiectul de activ
it
ate al un
ei
Comisii
co ndu
se
chiar de domnitor.
A
nul
1848 a înse mn at ţ i i În mu lte europene.
Pe
ntru m au co nstituit punctul cel
mai fierbin te - o p i t a l democ ratic de-a
lun
gul
câtorva
luni pri
ntr-un guvern sprijinit de întreaga
a l c ă t u i t din ca
pii
Înfrâ ngerea precum eveni
mente le sângeroase din 13 septembrie 18 48 - lupta
t a ş a
m e n t
de pompieri din Dealul Spirii cu trupele
t u r c e ş t s-
au
dovedi t mo mente dramatice,
m
p o v ă prin
ţ e t o ţ i b u c u r
i u l
C
rim
e
ii
(1853 - 1856) pun ea Rusia în
f a ţ ă
cu Turcia, Anglia pe ntTu o t e n t a i v ă de
e a ş e z a a zo nelor de ţ ă . Pacea de la Paris m n pe
13 fe bruarie 1856 drept
ul
l o r române se au (ogu
ve rneze s
ub
monitorizarea pu
te ril
or europene in direct, le
deschidea drumul spre Unirea din 1859.
ni
se ş e a z ă vremu rile de început al secolu lui
XIX. agitat
e
tulburi .
Un om s
ub
aceste vremuri a fos t Anton Pann. Unul
dintre care
în
rocul even
im
entelor se
entuzias ma
se
as
cl lnd
ea ori lua dru mul bejeniei, d a c ă peri ··
co
lul
devenea iminent.
În treaga sa
a ţ ă
de r e ş t e a n se i c c t
e a z ~
pe
acest cadru isto
ri
c ex trem de agitat.
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 7/43
I LIOTECfI
B O C O J t E ~ T I L O J t
finul VII nr
nton P NN
Despre
b e ţ i e
i a r ă ş i
Povestea vorbii
Cînd a fost
o d a t ă
pre ă m î n t a l e a s ă
Nobila Gutuie poamelor
c r ă i a s ă ,
Dînd b l ă d u i r e peste legume
Celor ce se
a f l ă
în întinsa lume,
Tronul
î ş i
pusese sus la î n ă l ţ i m e ,
Î n t i n z î n d u - ş i cortul în acea l ă ţ i m e ,
Sta î n c o n j u r a t ă ca c r ă i a s ă mare
De destule poame
i n ă - n d e p ă r t a r e ;
Iar în
jos
pe
vale sta
în
ş i r
supt coaste
Feluri de legume drept v i t e a z ă oaste.
Astfel dar regina, nobila Gutuie,
Vru
în
r î n d u i a l ă
tronul
s ă u s ă - ş i
puie
d u p ă talente ce ea cunoscuse
Pe vestita Chitra cap a fi o puse:
Rodia alese cum
pe
L ă m î i a ,
Piersica, Naramza pentru treapta-ntiia;
Iar a doua t r e a p t ă rindui pe P ă r u l ,
Cu
C i r e a ş a V i ş i n a , Z a r z ă r a
M ă r u l :
Iar
pe
SlIpt
a c e ş t i a
Coa
ma
pe Pruna,
u
a c e ş t i a d a r ă
i m p / i n Î n d u - ş i
suma
Despre t o a t ă poama despre leguma
Sta din Î n ă l ţ i m e , se uita
in
vale,
R ă s p î n d i n d la toate poruncile sale
Prin Migdalul taini
c
ce î sta la spate
Ş - Î i avea
r e d i n ţ ă
a
ă z i
dreptate.
Deci bubosul Strugur,
c e - ş i
avea ş e d e r
Pe L Î n g ă r ă i a s a cu apropierea,
P î r c ă l a b
fie cinste avusese,
De
a c e a s t ă
s l u j b ă
vrednic s-alesese;
Î n s ă
el zavisnic c ă t r e celelalte,
Care ocupase slujbe
mai
Înalle,
Începu cu
u r ă
multe piri
ă f a c ă .
Socotind reginei astfel se
c ă ,
pe - a l t ă parte poamele ă r a c e
Nu avea de dînsul c i o d a pace:
Nu-nceta in
l ă t u r i
tot se î n t i n z ă ,
se mai l u n g e a s c ă loc mai c o p r i n z ă ;
S-atîrna de une sugruma pe alte,
N-avea
p ă s
în
sine de porunci inalte,
B ă t ă i o s
zburdalnic dintr-a sa n a t u r ă ,
S u p ă r a
pe toate r e a / a r ă m ă
Îi p l ă c e a s ă - ş i b a t ă joc de/lecare,
A m e ţ e a o lume ca cu f ermecar
e;
Într-aceste ş - a l cu s e m e a ţ ă f a ţ ă
În/oiat În haine,
r ă s u c i n d m u s t a ţ ă
Plin de nebunie, cu
a r ţ a g
in sine
Se
a r d i c ă - n d a t ă
la c r ă i a s a vine
A aduce
i r ă
despre celelalte
Ş - Î n t r - a c e s t chip zice cu s t r i g ă r i inalte:
- M ă inchin, s t ă p i n ă cu supus raport,
Cum am p o r u n c ă - n
s l u j b ă
m ă port;
Eu umblind cu toate-n bun
r i e t e ş u g
Am aflat
in
ele mare v i c l e ş u g
Multe din legume rele uneltesc
Rînduielii bune împrotivesc:
Mai cu
s e a m ă
Varza ,
a - n g î m f a t ă - n
foi,
U m b l ă a d u c ă - n toate mari nevoi;
Ceapa cea
b ă r b o a s ă
d - a l t ă parte
iaf;
Ea
i n l ă c r ă m e a z ă
prunci mume chiar:
Prazul
iar
mojicul, cu obrazul tras,
Are n i ş t e / u m u r i de rup nas:
Cind e Usturoiul, el
mai
grozal
T u r b u r ă v ă z d u h u l cu al s ă l i n ă r a v .
Ă ş t i protivnici
d a r ă
n-au de tine
Ci pre celelalte toate le a p ă s :
Eu acela care am puteri de mac
Ş - ( J / l 1 e ţ e s c s i m ţ i r e a
ca un tiriac,
Ei mei v e l 1 i n e a z ă CII spirtosul duh,
, ~ i pe luc m - a p u c ă tusea cu
n ă d u h ;
Despre care a s t ă z i vesle ţ i - a m adus,
D u p ă
datorie , ca un mic supus.
Auzind i a s a vestea cea a d u s ă
De mustosul Strugur, sluga-i cea s u p u s ă .
Zise dinsul: Ai tu
m ă r t u r i e
Ca stea
d o v a d ă
d u p ă datorie?
- Am. el ii ă s p u n s e nu o d o v a d ă
Ci i ţ i
poei
aduce chiar o g r ă m a d ă
Nu
persoane proasle, ci de cÎnsle-11 lume,
m ă
rog a s c u l t ă le spui anume:
Am intii d o v a d ă pe Piperul care
E la fiecine prea la cinste mare;
Am
d u p ă
dînsul
pe
lenibaharul,
Chimenul, Molotrul. Cimbrul Mararul,
Capera, MasLil1a care sînt de runle
intii poflile la
o a s p e ţ i
nunte;
Pe l i n g ă acestea am pe Ciuperca
~ = = ~ ~ ~ ~ = = = = ~ = = _ ~ ~ ~ = = ~
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 8/43
Anul
VII;
·
nr
cu preacinstita sora-i Minaterca
M a z ă r e a , N ă u t u l cuvioasa Linte
Care totdauna e la m u l ţ i în cinste;
Bobul
s t i n g ă t o r u l
de orce duhoare
Postnica Fasole cea prea u m j l ă t o a r e ;
Am preacinstitul verdul Castravete
A g r e ş e l e
cum
C o a c ă z
ele fete
ghebosul c o v cel supus poruncii
Cu
Smochina care l e s n e - m p a c ă pruncii;
Am pe Curmaua cea în sîmbur tare
Cum pe Castana cea cu miezul mare;
Am
pe
Stafida soru-mea cea
m i c ă
D-o fi r i i m i t ă la ceva z i c ă ;
De v o i e ş t i
a c e ş t i a
gata sînt vie
Ca stea spuie care orce ş t i e .
Cum
s i m ţ i
aceasta Ceapa
t o t o d a t ă
Cum e din
n a t u r ă
foarte
v e n i n a t ă
S e - m b r ă c ă î n d a t ă iute cu mînie
D o u ă s p r e z e c e haine puse de dimie
c ă m ă ş i atîtf;w
albe s u p ţ i r e l e
Î m b r ă c î n d
b i n i ş u l r o ş u
peste ele
P i e p t ă n ă b a r b a - ş i a l b ă b ă t r î n ă
ScuturÎnd-o bine de
ă m î n t ,
ţ ă r î n ă
P l e a c ă
n e c ă j i t ă - n
toat-a ei putere
Veninînd
v ă z d u h u l
de
c ă t r a n
ş i f i e r e
Pe
ă m î n t
t î r î n d u - ş i
barba sa cea
l a t ă
Sus
În
deal ajunse la c r ă i a s a - n d a t ă .
Cum
i n t r ă
de
a ţ ă
gura î ş i deschise
cu Î n d r ă z n e a l ă Într-acest chip zise:
- t r ă i e ş t i
s t ă p î n ă
pe î n a l t u - ţ i tron
ne fii la toate pururea patron
S ă - n j l o r e ş t i ca m ă r u : n fiecare
an
A i b ă - ţ i
chipu.l vesel a ţ a de ş o f r a n
Rog cu
l e c ă c i u n e p î n ă
la
p ă m î n t
M u l t a - ţ i b u n ă t a t e pentru c r e z ă m î n t ;
Mincinosul Strugur multe ne-a pîrît
C ă - n t r - a n o a s t r ă s l u j b ă ne-am purtat urît
Dar aceste toate cîte le-a vorbit
Î n s u ş i de la sine el le-a n ă s c o c i t
Te
încrede mie a d e v ă r u - ţ i zic
am barba
a l b ă
nu sînt copil mic;
Poei s ă - ţ i fac
î n d a t ă
orce
u r ă m î n t
Spre a te Încrede la al meu cuvînt.
Cînd porni din g u r ă Ceapa u r ă m î n t u l
Zgudui
î n d a t ă
toatii frunza vîntul
Cît de
g r o a z ă m u l t ă jos se s c u t u r a r ă
Paserile-n aer de prin c r ă c i b u r a r ă .
A s c u l t a ţ i
ce
fel
fuse u r ă m î n t u l
Carea ca un ritor
ş - a u
urmat cuvîntul:
BIBLIOTECA O J R ~ ~ T I L O R
- Jur cu dreptu-mi cuget n-am parte eu
Î n t r - a c e a s t ă lume de tot neamul meu
nu
ă
bucur ca d-acel noroi
De al meu iubitul frat e Usturoi
Cum
în o s î n d ă s ă
ajung
caz
Ca
plîng de moartea socrului meu Praz;
se
s t i n g ă
neamul cuscrului meu Hrean
S ă - I
m ă n î n c e
viermii
viu
chiar în
ă s t
an;
îngrop
în v i a ţ ă
tînguiesc
Fiicele-mi Ridiche care
le
iubesc;
Cum al meu unul ginere Ardei
raf se
e f a c ă
fiece bordei;
ajung eu însumi unchiului meu Nap
m ă t u i i - m i Sfecla groapa le sap
Nici am în lume parte-n ochii mei
De n e p o ţ i i Morcovi de P ă t r u n j
se
r ă t ă c e a s c ă n
lunci prin cîmpii
Verele-
mi
r ă g u ţ e
Broajbe Gulii
n-am iar parte de Cartoful v ă r
De nu spui de a ţ ă dreptul
a d e v ă r ;
bubosul Strugur de n
-o fi m i n ţ i t
Moartea mea
fie
de
t ă i o s
Cum m ă f a c ă - n mici b u c ă ţ i pe loc
ă p r ă j a s în t i g ă i pe foc.
Rog dar ca fie Strugurul adus
Ce-a bîrfit de mine minciuni a spus
Voi
prin
u d e c a t ă
ca or eu or el
ni se
a l e a g ă
dreptul la un fel;
Voi aci acuma
l a - n t r
stea
minciuna
s p u s ă - n f a ţ ă s ă
se
dea.
Auzind r ă i a s a a s t e j u r ă m i n t e
Porunci Salatei ce îi sta-nainte
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 9/43
Zic) c ă t r e M a r u l ă c ă t r e
L ă p t u c ă
aci de a ţ ă legile
s - a d u c ă
sobor
- a d u n e - n d a t ă
prin chemare,
Frunte stînd Dovleacul cel cu capul mare,
Pepenile verde l î n g ă el
ş a z ă
Ş i s l u j b a ş i a i b ă împrejur spre a z ă
Pe Patlagelele-n
r o ş u î m b r ă c a t e
pe cele-n v î n ă t ce sînt veninate;
Bamiile î n c ă L o ~ o d a
Ş t i r u l
se afle
a ţ ă s ă - m p l i n e a s c ă
ş i r u l .
Deci acestea toate cum se d u n a r ă
Pe mustosul Strugur îl î n j ă ţ i ş a r ă
C u m p ă n a b a l a n ţ a aducînd
o r n i r ă
pe
cele spuse drept le c u m p e n i r ă .
Astfel dar pe Strugur l-au g ă s i t cu v i n ă
î n s u ş i numai este de r i c i n ă ;
Iar vinosul ~ r u g u r începu p l î n g ă
ceru din partea-i
m ă r t u r i i s t r î n g ă
Dar f u r ă - n spate-i trei ce î u b i r ă
Ş i s ă - i p ă r t i n z singure v e n i r ă :
Pepenile galben, Piersica, Caisa,
Dar nu a s c u l t a r ă a acestor zisa,
Ci îl o s î n d i r ă t o ţ i ca dintr-o g u r ă
Cum h o t ă r î r e a dintru-ntÎi ă c u r ă
Pepenile, care
ă r t i n i r e
puse,
Se
c r ă p ă
în d o u ă G-auzÎl nu filse,
Piersica asemeni Caisa i a r ă
e necaz c i u d ă loc d e s p i c a r ă ;
Iar Urzica care sta aci b î r l i t ă
Vrind i a s - a f a r ă iute,
n e c ă j i t ă
U r z i c ă - m p r e j u r u - i
pe i ţ i îi atinse
dintr-asta mare a r v ă se aprinse;
Dar c r ă i a s a foarte-n sine s u p ă r a t ă
Cu urgie mare
se
porni
i n d a t ă
Pe sirmanul Strugur prea greu
s ă - I
blesteme
asupra-i toate relele cheme,
Zicind:
- Tu-n a ta
v i a ţ ă
ca un blestemat,
Tot de lemne-n lume
fii
spînzurat,
Soare te a r z ă te b a t ă vint,
n u - ţ i a j u n g ă trupul de ă m i n t ;
Ochii ciori ă - ţ i s c o a t ă ş - a l t e paseri mici
de bruma toamnei în b u c ă ţ i pici,
apoi in u r m ă prin c u ţ i t t ă i o s
Trupul
t ă u
fie
dut d-acolo jos,
n-ai
pe
nimeni a se umili
Ca
s ă - ţ i
t r a g ă clopot sau a te jeli,
Ci cu rîs, cu cintec a te arunca,
Cum supt picioare-n d a n ţ a te
c ă l c a :
D u p ă ce dar astfel, cum zisei, te calci
in mici ă r i m e d a c ă te prefaci,
·
inul
VII nr 2
Povestea vorbii foaia de titlu a e d i ţ i e i 1847)
Sîngele s t o a r c ă t r u p u - ţ i tescuind,
s ă - I bea voinicii veseli chiuind;
Cu s t r i g ă r i
jocuri
a
se
bucura,
Cu oalele bîndu-l, bunuri ura,
Grijile uite în acel minut,
se o c o t e a s c ă cei mai cu avut;
Unii i a r ă ş i limba
a - ş i
împleteci,
Iar
n e i n d r ă z n e ţ i i
a se-nvoinici
A l ţ i i iar t ă c u ţ i i cind il vor gusta,
Filosofi la vorbe a se a r ă t a ;
A l ţ i i
cînd dintr-însul vor ceva sorbi,
La a r ţ a g p r i n z ă - n certuri a vorbi;
A l ţ i i iar m e a r g ă pe d o u ă c ă r ă r i
Cîinilor
pe
drumuri dind
î n t ă r î t ă r i
Cum ca nebunii v Î n t u l o c ă r i n d
se t ă v ă l e a s c ă in noroi
c ă z i n d ;
A l ţ i i iar cei lacomi, or pe unde min,
Î n d ă r ă t s ă I toarne s ă I verse-n sin;
A l ţ i cu n e r u ş i n e a se d e z b r ă c a
g o l a ş i piperu-ntr-allii a juca;
A l ţ i i i a r ă ş i bÎndu-l, dintr-al lui plecat
se
b o l n ă v e a s c ă z a c ă - n pa t
;
Î n s ă toli a c e ş t i a cînd se vor trezi
Stind
se
c ă i a s c ă
in
c e a l a l t ă
zi,
se r u ş i n e z e chiar de fapta lor.
N e i n d r ă z n i n d s ă - ş i s c o a ţ ă f a ţ a la sobor.
Astfel dar blestemul fuse-n acel ceas
Care i n ă a s t ă z i l vedem r ă m a s
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 10/43
inul
VII nr Z BIBLlOT'Etfl Q U C U I t E Ş T I l ; O
atrimoniu
Din C o l e c ţ i a de Memorie l o c a l ă N.
Iorga
a Bibliotecii Metropolitane 6 u c u r e ş t i
II It A
Anton PANN,
Noul
Erotocrit
Sibiu, 1837
E P O T O I P
Dumnealui marelui medelnicer Alecu Bojoreanu Î n c h i n ă aceasta istorie
Domnul mieu
Mai bine de doi ani este I De cînd eu am fosl dat veste I
ă
aceasta povestire I Voi s-a Pili
sup
t i p ă r i r e .
I Dar ar fi putul, zic, trece I Pe
l î n g ă
doi a l ţ i zece, I F ă r - a i e ş i
la i v e a l ă
I Aceast-a
mea
o s t e n e a l ă
I
D a c ă
v i r l u l e a - ţ i
romÎna I
N u - ş i
înlindea galanl mîna, I A-i rÎdica
z ă l i c n i r e a
I
Ş - a - i
inlesni
t i p ă r i r e a ;
I
A ş a d a r
aceasla carle, I Cum vede, avu parte, I Prin dumneata prin
a l ţ i i
I
A d i c ă :
p r e n u m e r a n ţ i i ) ,
I fie
În
tipar d a t ă I D-a
ta
s l u g ă p r e a p l e c a t ă . 1837, februarie, RÎmnicul
Vilcii. Anton Pann
* , rt
11
.. o .• « r u t r
.
a
'
.
-
1 ': , t JJ .
o.'{ . ' - 11' 1 ••
..
( • • tI :
,.
PROTECTO AT ·
IHI t Z i
\ l l
LI
Rf
miE
ET 1
I
S I E
' - . ~ ,
....
_to .. .......
: . . - .
. l a : 1
Le Protectorat du ezar
ou
La Roumanie
elia
Russie. Nouveau.x documents sur
la
situa
lion europeenne par J. * R.
Paris, 1850
L 'ancienne Dacie, upres
la
dispersion de la race indigene qui suivit
la
conqueLe romaine,
et
le
repeuplement
du
sol
il
I'uide
de
colonies que Traian y appela
du
sein meme de I'Italie e/ des
autres parIies de /'empire, rerut
lenom de
Terra Romana. Les descendonts
de
ces premiers c
olon,l
/'appeLlent encore aujourd'hui Terra Romanesca, Les leltres la nommenl Roumanie.
La Roumanie ou
Terre
Romaine, aulour
de
laque
fle
le Dniester, les monls Carpathes, la
Theiss,
le
Danube
elia
mer Noireforment une (rontie
re
nalurefle, comprenailles deux banals de
Temeswar el
de
Crajova, la Transylvanie,
la Vala
chie acluelle el la Moldavie avec la Bassarabie
et la Bucovine . .
Torquato TASSO, La Geru.'itllemme liberala
In Como, Presso i ligii di C.A. Ostinelli, 1833
c. lm f iSA ~ U U
L l lm n ,\T ,\
Canto I 'arme piclose e 1 Capi/ano, I Che 1 gran Sepolcro lihcrlÎ
cii
('rislo. I Molto egli
oprri
col senno e cofla mana; I Molto soiTr; nel gloric)so acquisto:
l E in van
/ ' n/erno
ului
S 'oppose, e in
vano I
S'
arma d 'Asia e di Libia l papal misto; I Che l Ciel gli die favore, e
.1 0110
ai sanIi I Segni
ridusse
i
suoi compagni erranli.
11 Musa, lu,
che di caduchi al/ori I Non circondi lafrontc in EIi-
~
cona, I
Ma
su nel Cielo infra
i
beafi cori I Hai di slelle immorfali aurea
c:orona,
I
Tu
spira al petfo
mia celesti ardori, I
Tu
risc.:hiara
l
mia canlo, e tu perdona I
S
'intessofregi al
ver,
s 'adama
in
parte
I D 'altri dilelli, che de
fuoi,
le carle.. . .
. TOHtJ lI ,\TII T ' '';S fI
Inl ,f l
r t ::.
,:
f lll '
1. \,,,
..
, l l I \ ' . ,1 1
'1
1,1,1 I
, j
•.
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 11/43
BIBLIOTEC B U C U R E Ş T I L O R
lnol
VII. nr. 2
Istoria
c ă r ţ i i
OSO TEI - PSALTIREA ÎN VERSURI
J )S( )F l l
)PERE
N o t ă asupra e d i ţ i e i
Cu toate Dosoftei este unul dintre ctitorii literaturii române
ai limhii
ro l1l
âne literare, scrierile lui au
r ă m a s
p î n ă
a s t ă z i
relativ
.pulin cunoscu
re. E y c e
doar Psalt irea În
ve
rsuri , opera sa ca
p i r a l ă , Cl/re
{J
/0.1 1 la intervale de timp foarte mari (in
1887 1974) . unei mai u p r i n care o
fer
e
posibilitaTea mai n u n ţ i l a operei poetice a bogatei
sale ă ţ i ci , I O r a continuat r ă m i n ă un dez
id
erat al
istoriei
7o
C \ tre /ilerure mai ales, o datorie
pe
care cultura
r o m â a s c ă o are de Dosoftei.
Prezenta e d i ţ i prin care ne propunem suplinim in oarecare
m ă s u r c i aceastii a fost c o n c e p u t ă in
o u ă
volume. Prim
ul,
inti
tul
a
Versuri, a d u n ă toate stihurile, originale traduceri, pe care
I
e-a r i t Dosoftei in scrierile . ·ale cunoscute, precum pe cele care
I
a li
ă m a s
in manuscris sau car
< :
i-au fost atribuite
În
ultimul timp. AI
doilea volum, intillliat P r o z cuprinde fragmente dintr-o serie de
traduceri efectuate de Dosoftei (din Isto
riile
lui Herodot, din c/'ono
graful Illi Matei
Ki
galas, din
î n v ă ţ ă t u r i l
morale politice atribuite
m p r a l 1 l l u i hizantin Vasile Macedoneanul, din Mîntuirea
p ă c ă t o ş i l o r
a lui Agapie Landos, din V i a ţ a pe
trecerea
n ţ i l o r altele).
Ambele volume au la
s j i r ş i t
o ţ i u n e i n t i t u l a t ă
Note
va ri
a
nt
e,
in care SÎ,lt discutate diverse chestiuni filologice privitoare la fiecare
text editat, anume: iocul data CInd au fost elaborate publicate
de autor t
e.xte
le editate, locul unde se
a f l ă
unele manuscrise (/ / l0-
gra fe ale lui Dosoftei,
c u l a ţ i a
prin copii manuscrise a unor texte
piJ //'1Inderea lor
În
literatura o p u l a r ă , stabilirea izvoarelor textelor
traduse, stabilirea r n i t ă lui Do so
ft
ei asupra unor texte
r ă m a s e
În anonimat sau cu
pat
ernitate r o v e r s a altele. Fiecare
vo
lum
are la
r ş i t CÎte
un euprinzlitor
Glosar,
în care sînt inregistrate atit
c /lvinic1le arhaice regionale c it /Inele fo rme verbale arhaice care
ar
pu
tea prezenta
d i f i c u l t ă ţ i
rJe cililorului mai / l ţ i n i n i ţ i a t
in iSloria limbii romane. Am
În
registrat in glosar unele cuvinte
cunosc /lte pentru a atrage asupra sem u/ui /01 arhaic,
regional sau particular
pe
care il au in upera lui Dosoftei. s t r a ţ i
c ă r u vo
lum constituie de fap t o parte g m n a aparallllui
ai-
lic al
ţ i e i
mai ales în cazurile În care sint reproduse integral mu-
1111scr
ise autografe ale lui Doso
j
ei suu fragmente din textele origi
nale ale unora dintre traducerilefocute de el. [
.
.
N.A.U
RSU
Portretul
lui Dosoftei
d u p ă tabl
oul
aflat
În c o l e c ţ i a
Mitropoliei din
l a ş i )
s e m n ă t u r a
a u t o g r a f ă d u p ă
Însemnarea
de
pe foaia de titlu a
exemplarului din
Evanghelia
t i p ă r i t ă
la
B u c u r e ş t i ,
în 1682,
care
a
fost
d ă r u i t
lui Dosoftei de mitropo
litul Teodosie al Ţ ă r i i
R o m â n e
se
f l ă
acum la
casa m e m o r i a l ă Dosoftei din l a ş i )
Al.
ANDRIESCU
... Dosoftei transpune
În
versuri r o m â n e ş t i act de
ex
tr
a
o r d i n
temeritate r t i s t i c ă oricînd, dar mai ales atunci cînd se
l u c r e a z ă
cu o
l i m b ă
insufici ent
m o d
scrierea
r e l i g i o a ce
a
mai
p l i n ă
de poezie, Psaltirea, care p r i m a ş a cum s-a remar
cat de atîtea ori, o
l i r i c
atît de d i v e r s ă atit de p r o f u n d
Încît
ţ i n e
prin felul În care o g l i n d e
n e l i n i
t e a sufletului
uman ,
un
loc unic
În
literatura veche a lumii.
Ţ i n î n d
seama de
toate aceste c i r c u m s t a n ţ e dar mai ales de lipsa unui exemplu
pe
care i l-ar
fi
putut oferi
lui
Dosoftei
t r a d i ţ i a r o m â n e a s c
chiar
cea
t o d o x ă g r e c o - s l a v o n ă , c e r c e t t o r i i
români chi ar s t r ă i n i
n- au
Încetat se Întrebe de unde i-a venit ierarhului moldovean
Îndemnul
p o r n e a s c ă
la a c e a s t ă
f a p t ă R ă s p u n s u l
cel mai
si
m
plu, dar poate cel mai lesnicios, a fost c ă u t a t În literaturi le
cu t r a d i ţ i i cunoscute recunoscute
În
traducerea
v e r s i f i c a t ă
a
psalmilor. [ ..]
Traducerea
În
versuri a psalmilor a fost pentru Dosoftei,
Într-o m ă mult mai mare decît s-a spus o
chest
iun
e de v o c a
l i t e r a r
Om de o
c u l t u r g ă ,
foarte bine
in
format pentru epoca sa,
Do
softei
c u n o ş t e a
f ă r ă Î n d o i a l ă
Psallirea
poetu
lui
polon Kochanows
k(
Mobilul care-l
Î n d e a m n ă
Î n d r ă z n e a s c ă gîndul unei traduceri poetice este interior
Într-
un fel
, ni-I
d e c l
chiar po etul ,
În
Închinarea
ă t r e
domnit
or
cî
nd p r e c i z e a z ă
acordul sufletesc deplin Între vechiul psa lmi st,
c·rea torul poeziei originale, el ca t r a d u c
t o r .
Do softei a fos t
impresion at de poezia psalmilor citind originalul,
nu
o
tr
aducere
m o d e r n ă , gîndul s ă u a fost
s ă - i t ă l m ă c e
c ă a ş a fel îricÎt
s ă - I
p o a t
apropia pe cititorul român de v i b r a ţ i a lor
l i r i c ă
cea mai au
t e n t i c ă mai
p r o f u n d
Calea
a l e a
era aceea a unei traduceri
literare ve rsificate: pentru-aceea cu
m u l t ă
t r u d ă vreme
g a t ă , precum am putut
mai
frumos, am tîlcuit m
scris . Vedem aici
l a r a ţ i a unui
creator
cu c o n ş t i i n ţ ă
i s t o r i c ă
nu
a unui simplu
t r a d u c ă t o r
aservit unui model poetic, oricît
de
prestigi
os
ar fi acesta. De altfel numai
un
poet
c o n ş t i e n t
de
f o r ţ sale se poate Încumeta încerce o astfel
e
lucrare:
transferarea poeziei psalmi stului
În
limba r o m â n ă a ş a fel incit
p o a t ă trage hirea omului c ă t r ă ce
ti
tul ei . [ .. ]
• d i ţ i e i t i c de N.A. URSU. Studiu introductiv de
AI.
AND RI ESCU.
Editura Minerva, 1978.
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 12/43
inul
VII nr 2
Foaia de titlu a exemplarelor
din Psilltirea
ÎII
versuri
rep r te de Gh Asachi
Psalmul 136
La apa
Vav
ilonului,
l elind de ţ a r a Domnului,
Acolo u m
p l i n m
La v o r o ce ne t r î n s ă m ,
cu
m ă a m a r ă ,
Prin.Sion
pentru ţ a r ă ,
AduCÎndu-ne
aminte
,
Plîn
gea
m
cu r ă m i
herbinte.
bucine f erecate
L ă s i l m prin s ă l c i aninate,
acolo
- n t r
b a r ă
Ace
ia
ce
ne
d a r ă
le z icem viers
de cart
e
~ l t r - a c e a s t r e i n ă t a t e ,
Ca-n svÎnt muntele Sionul
C î n i ă r
ce
CÎn
tam la Domnul.
Ce n
l
ni
d a - n d e m î n ă
A CÎnta-n ţ a r ă s t r e i n ă .
De
uita,
ţ a r ă
s v i n t ă ,
A /uncea s ă - m i vie s m i n t ă
direapta mea uite
A schimba viers in l ă u t
mi p r i n z ă limba
De
gi
ng ini, j elindu-'11i sCÎrba,
De mai
pu t
ea uita-te,
Ierusalime
ce
tate,
Nainte de nu
t e - a ş pune
in pomene-n zile bune.
nu Doamne svinte,
De Edom ce-au zÎs
cuvinte
Svintei t ă ţ
i m p r o t i v ă ,
Cu din
g u r ă o b i v ă :
" R ă s î p i ţ î - i
zidiuri
na
lte
r t a
de
b u n ă t a t
Tu
f a t ă v a v i l o n e a s c ă ,
R ă I I I
va te
t i l n
e a s c ă
v 7
fi a - n f erice
veni te strice;
va-ntoarce
darul
,
Cum ne-nc
hini
tu
cu ă h a r u l ,
Cînd
cuconii
t ă i
de
ziduri
Vor zdrobi-i ca e ş i e hîrburi.
Psalmul 46
Limbile salte
Cu
cîntece nalte
strige-n
Glas de bucurie,
L ă u d î n d
pre Domnul,
CÎnte tot omul.
Domnul este tare
E s t e - m p ă r a t
mare
Pres te to t m n t u l
Ş i - ş
cuvîntul.
Supusu-ne-au gloate
limbele toate,
De ni-s supt
pi
cioare
Limbi de pre supt soare.
A l e s u - ş -
ş i e
Parte de m o ş i e
a r a cea d o r i t ă
Carea-i i u r u i t ă
Lui Iacov iubitul,
Ce-i
ţ Î n e
cuvîntul,
Mila s ă - ş arate
Cea de
b u n ă t a t
Spre noi,
l o ş i i
Precum ne spun m o ş i i .
Pre vÎrvuri de munte
S-aud glasuri multe
De bucine mare
Cu
strigare,
s-au suit Domnul
S ă - I
v a z ă
tot omul.
CîntaI
În l ă u t
În z Î c ă t u r i
multe
C î n t a ţ
p r e - m p ă r a t u l ,
nu-i ca dÎns altul
d o m n e a s c ă lum
e
Cu svÎntul
s ă u
nume,
t a ţ s ă - n ţ ă l e a g ă
Preste lume
C ă D u m n
poate
Pre limbi preste toate
De le Î m b L Î n z e ş t e
- m p ă r ă
Scaunul r a z ă
Unde va
Domnul din direapta,
ţ a s c ă
plata,
Pre boieri, pre gloate,
Pre limbile toate.
c
in
e
- n a l
Din hire
m a
ţ ă ,
l -a vedea tot omul
Cum i-a certa Domnul.
B I B L l O : r E C f i
B U C i J R E Ş T I 1 0 R
Stihuri l luminat
ul
herb a
Ţ ă r Î i oldovei
Capul cel de buor, a i a r ă
v e s t i t ă ,
S ă m n e a z ă
puterea
ţ ă r Î i m i n t i t ă
Pre
CÎtu-i de
mare fiara
b u i a c ă ,
Coarnele-II la
ă m Î l l t
pleacii.
De pre chip vede 'bilOrul ce-i place,
C-ar vrea-n
t o a t ă
vremea stea
ţ a r a - I I
pace.
C-atullci t o a t ă vita poate de
- l / g r a ş e ,
F ă r ă
z ă h ă i a l ă ,
Într-a
ţ ă r Î i p a ş e .
D a r ă ulle date are ea toalle,
D e c a l c ă v r i i j m a ş i i i - i v Î n t u r ă - i l coarlle.
P e l l t r - a c e e a p o a r t ă
c U l U l I I ă
de aur
Îlltr-a sale coarlle,
Îl
cele de taur.
Stau Împregiur
d Î l l
trei planite-II
//Oarbii
,
Soarele LUlla, Vellus, p o d o a b ă .
Din ce
s ă - l I s ă m n e a z ă
ţ a r a
cli
r o d e
În tot Jeli de " r a n ă , de le
s e ş t e .
pre vremi de pace oamellii z b u r d e a z ă
Î l l f r - a g o n i i t ă
pot
l u c r e a z ă
Vinul cu grÎul, cu de tot viptlll,
Cu cirezi turme, c o p ă r ă p ă m Î " t u l .
D a r ă
miere dulce Cine poate spline
Ce-au mi/uit Dom"lIl din ceri, c ă - s tot
bu
e
Cine poate scrie toate
d e - a m ă n
ulltul,
ş t i u t ă
este
ţ a r a - I I
tot
ă m Î " t u l
Ş i - m b o g ă ţ ă s c
lesne,
l i r ă
de
ă b a v ă
C r e ş t i " i i
Moldovei, dînd Dom"ului / Q J ' ă
I
L _____________________ _ ____J
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - -
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 13/43
BIBLIOTEC U C U R E Ş T I L O R
estituiri
L i b r ă r i a
birourile
Cartea R o m â n e a s c ă
1 SIMlONES U
I
deea î n f ă p t u i r i i unei mari edituri
r o m â n e ş t i
a svâcnit în
m i j l o c u l f r ă m â n -
t ă r i l o r dela l a ş i Nici n ' a p u c a r ă bine se
d e s l u ş e a s c ă
zorile izbândei finale
u r m a r ă d i s c u ţ i i , în cerc restrâns, asupra diferitelor probleme, mai ales
culturale, care se iveau depe urma nouilor perspective istorice. Ca o
c o i n c i d e n ţ ă
de bun augur, c o n s f ă t u i r i l e aveau loc în Aula vechii U n i v e r s i t ă ţ i s a l ă în care, pe
vremuri, s'au ţ i n u t c o n f e r i n ţ e l e S o c i e t ă ţ i i Junimea, cu o c o v â r ş i t o a r e i n f l u e n ţ ă
asupra progresului nostru cultural.
A p ă r ă t o r u l h o t ă r î t tenace
al
î n f i i n ţ ă r i i unui institut de e d i t u r ă , cu scop de
a contribui la cultura m u l ţ i m i i , la cimentarea s u f l e t e a s c ă din provinciile ce
aveau se
u n e a s c ă ,
a fost regretatul Profesor Ion Athanasiu. EI a f ă u r i t primele
statute ale S o c i e t ă ţ i i visate, din care au r ă m a s multe puncte în actualele statute
ale C ă r ţ i i R o m â n e ş t i cum e crearea unui fond cultural, participarea l u c r ă t o
rilor la beneficii etc.
Î m p r e j u r ă r i l e economice, schimbate de r ă s b o i u au dus la îndeplinirea gân
dului lui Athanasiu, mai repede mai m ă r e ţ decât l-ar fi putut închipui fostul
rector al
U n i v e r s i t ă ţ i i
din
B u c u r e ş t i ,
primul p r e ş e d i n t e
al
Consiliului de Admi
n i s t r a ţ i
al
S o c i e t ă ţ i i
Cartea R o m â n e a s c ă .
Firme vechi, cu renume c â ş t i g a t , nu se mai încumetau f a c ă f a ţ ă , izolate,
nouilor c e r i n ţ e . Î m p r e j u r ă r i l e le-au împins la unire.
Astfel a luat
n a ş t e r e ,
îr
anul 1919, marele institut de
d i t u r ă
C
artea
R m â n e a s c ă
aproape în
a c e l a ş
timp când vechiul institut Socec trecea în
s t ă p â n i r e a D-Ior Schwartz & Ş a r a g a . Se creeau
În
felul acesta isvoare de mari
f o r ţ e În domeniul editurii.
T r ă i n i c i a i n s t i t u ţ i e i
Cartea R o m â n e a s c ă este
a s i g u r a t ă
chiar dela Început,
c ă c i ia n a ş t e r e din fuzionarea altor trei i n s t i t u ţ i i care au contribuit în l a r g ă
m ă s u r ă
la progresul cultural al ţ ă r i i dinainte de r ă s b o i u . Din firmele 1 St.
Rasidescu de sub conducerea D-Iui Carol Rasidescu, Theodosiu
l o a n i ţ i u
fii
de sub conducerea D-lui Niculae
l o a n i ţ i u ,
din editura Sfetea de sub condu
cerea regretatului C. Sfetea,
s'a
format C;artea
R o m â n e a s c ă
cu sprijinul mate
rial al
B ă n c i i
R o m â n e ş t i Capitalul
i n i ţ i a l
de 12.000.000 lei a ajuns cu timpul la
100.000.000 lei.
Sediul Sfetea, de l â n g ă Sft . Gheorghe, era excentric. S
'a s i m ţ i t
deci nevoia
dintr
'o
a t ă ,
ca
i b r ă r i a
se instaleze Într'o
n c ă p e r e
mai
c e n t r a l ă .
S'a
u m p ă r a t
c l ă d i r e a S o c i e t ă ţ i i Minerva din B-dul Academiei 3-5, azi t r a n s f o r m a t ă Într'un
m ă r e ţ
palat, cu
f a ţ a d ă i m p u n ă t o a r e În
simplicitatea ei, cadrând de minune cu
noul palat al
U n i v e r s i t ă ţ i i
din apropiere. Întâmplarea s'a nimerit bine. L i b r ă r i a
cea mai mare din
ţ a r ă
nu putea fie prea departe de Înaltul focar de
c u l t u r ă
al
neamului Întreg. În trecerea lor spre Universitate, miile de
s t u d e n ţ i
zi lnic întâl
nesc în calea lor dovada progresului uimitor ce se face pe t ă r â m u l culturii
r o m â n e ş t i
fI
nul
vn
nr
1
Atelierele
la
început erau ele r ă s l e ţ i t e ,
În
di ferite
ale
o r a ş u l u i
ceeace Însemna o mare pierdere pentru activi
tatea
S o c i e t ă ţ i i .
Inconvenientul fu Î n d e p ă r t a t din 1922,
când s'a ridicat pentru atelierele industriale, o
m
c l ă d i r e de beton armat, pe terenul cu o s u p r a f a ţ ă de 6.000
m.p. din Ş o s . Bonaparte 58-60. În acest chip Societatea
Cartea
R o m â n e a s c ă
a Înzestrat capitala
ţ ă r i i
cu o indus
trie Înfloritoare, cea mai mare în ramura industriilor grafice
de e d i t u r ă . De v i a ţ a ei este e g a t ă v i a ţ a buna sta re a
une i armate de aproape 1.200 de f u n c ţ i o n a r i l u c r ă t o r i .
Activitatea
S o c i e t ă t i i
Cartea R o m â n e a s c ă este com
p l e x ă ,
cuprinzând trei ramuri bine distincte, puse sub
a c e e a ş conducere c e n t r a l ă
A.
Industria G r a f i c ă
este c o n c e n t r a t ă
În
Atelierele din
Ş o s .
Bonaparte. [ ..] De cum intri
În
ateliere,
r ă m â i
surprins
de felul metodic cum sunt î m p ă r ţ i t e s ă l i l e . Vei g ă s i sute de
oameni lucrând cu febrilitate
În
zecile de
s e c ţ i i .
[ ] Din
toate aceste
s e c ţ i i
Cartea R o m â n e a s c ă scoate anual tot ce
închipuirea o m e n e a s c ă a n ă s c o c i t s'ar putea lucra din
hârtie: dela cea mai
s i m p l ă
b r o ş u r ă
p â n ă la
cea mai
d e s ă v â r ş i t ă
carte de
a r t ă ;
dela a f i ş u l - î n ş t i i n ţ a r e
p â n ă la
a f i ş u l r e c l a m ă în 14 - 15 culori . Apoi cele mai variate
l u c r ă r i ,
cum sunt: a c ţ i u n i l e , timbrele, tablourile cromoli
tografice, precum cutii de diverse forme m ă r i m i pen
tru ţ i g ă r i parfumuri, bomboane, casete în zeci de culori cu
reliefuri, poleite cu aur argint etc. Toate tipurile for
matele de registre, carnete, dosare, bibliorhapte, agende,
calendare, altele.
La
s f â r ş i t u l
acestor pagini
s'au
dat câteva modele de
i m p r i m ă r i l e f ă c u t e
În Atelierele
C ă r ţ i i R o m â n
e ş t i
d u p ă
metoda
t i p o g r a f i c ă
l i t o g r a f i c ă f o t o g r a v u r ă . Dar numai
un
c u n o s c ă t o r În
arta
g r a f i c ă Î ş i
poate da seama de ceeace
poate produce un atelier de m ă r i m e a celui al C ă r ţ i i
R o m â n e ş t i . În s e c ţ i a z e ţ ă r i e i cu 120 l u c r ă t o r i se culeg,
Într'o
s i n g u r ă zi, cuvinte compuse din 500.000 de 'Iitere;
a ş e z â n d u - s e literele Într'un singur rând, s'ar putea Împrej
mui cu ele g r ă d i n a C i ş m i g i u . D a c ă s'ar pune a l ă t u r e toate
coalele de hârtie trecute
într'un
an prin
m a ş i n i l ă r ţ i
R o m â n e ş t i s'ar putea face un brâu care s ă Î n c i n g ă ă r n â n
tul la ecuator. .
Pentru ajutorarea personalului , pe Ateliere
f u n c ţ i o n e a z ă
o c a n t i n ă , unde l u c r ă t o r i i Rot lua masa cu 15
lei pe zi, iar elevii cu 10 lei. E x i s t ă de asemenea un ca
binet medical de prim ajutor tratamente
u ş o a r e În
care
doi medici o
m o a ş ă
dau c o n s u l t a ţ i i gratuite. De câtiva ani
f u n c ţ i o n e a z ă o
c a s ă
de pensie pentru t o ţ i f u n c ţ i o n a r i i
P r o d u c ţ i a
a n u a l ă
a atelierelor,
În
care
l u c r
e a z ă cam 700
l u c r ă t o r i l u c r ă t o a r e
cu salariu anual de 35.000.000, este
aproximativ de 1.200.000 kgr. de material
c o n f e c ţ i o n a t .
Pentru transportul acestui material ar fi nevoie dc un tren cu
o lungime de 960 metri.
A f a r ă de Atelierele centrale, Cartea R o m â n e a s c ă mai
are ateliere complect organizate În o r a ş e l e : C h i ş i n ă u C luj
Diciosânmartin .
B C o m e r ţ u l
de
l i b r ă r i e . Pentru
a - ş i
putea desface pro
dusele sale, Cartea R o m â n e a s c ă a fost n e v o i t ă dea o
desvoltare cât mai
v a s t ă c o m e r ţ u l u i
de l i b r ă r i e . Astfel
L i b r ă r i a c e n t r a l ă
din B-dul Academiei No. 3-5 Edgard
Quinet No. 4 se poate spune este cea mai mare l i b r ă r i e
din România. .
Ea o c u p ă subsolul, parterul etajul întâiu al palatului
central are raioane de vânzare pentru c ă r ţ i li terare
r o m â n e ş t i
s t r ă i n e
c ă r ţ i
didactice, articole de
r l c
c o n f e c ţ i u n i articole de
p i c t u r ă
galanterie, articole de sport,
material didactic, gramofoane, p l ă c i radio, u c ă r i i precum
o
s a l ă
de
e x p o z i ţ i e
de
p i c t u r ă ,
c u n o s c u t ă sub numele de
Sa la Ileana .
A doua l i b r ă r i e Cartea R o m â n e a s c ă o are În Calea
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 14/43
Anul VII
nr
2
M o ş i l o r 64, fosta l i b r ă r i e C. Sfetea.
În imobilul din
Calea
M o ş i l o r se a f l ă depozitul principal de
c ă r ţ i ,
ca serviciul
de
e x p e d i ţ i e pentru Întreaga
ţ a r ă .
Ţ i n â n d s e a m ă de
i m p o r t a n ţ a
pe care o poate avea o
l i b r ă r i e ,
În
promovarea
culturii n a ţ i o n a l e din
provinciile
alipite,
Ca
ltea
R o m â n e a s c ă a socotit Î n d e p l i n e ş t e o datorie c ă t r e neam, Înfi
i n ţ â n d
chiar
cu sacrificii, sucursale În centrele cele mai de
e a m ă
din
ţ i n u t u r i l e r o m â n e ş t i E x i s t ă filiale de ale C ă r ţ i i R o m â n e ş t i la
C h i ş i n ă u pentru Basarabia; T i m i ş o a r a Lipova pentru Banat; Cluj,
B r a ş o v Diciosânmartin
pentru Ardeal.
A f a r ă de aceste l i b r ă r i i sucursale,
Cartea
R o m â n e a s c ă are
peste
600
c o r e s p o n d e n ţ i r e p r e z e n t a n ţ i În t o a t ă iara, cari fac ofi
ciul de colportori ai produselor ei.
C. Editura.
Dela
Î n f i i n ţ a r e a
ei
chiar, Societatea Cartea
R o m â n e a s c ă ş i - a stabilit un plan de
e d i t u r ă
În conformitate
cu
starea
g e n e r a l ă c u l t u r a l ă din ţ a r ă .
Cultura m u l ţ i m i i a fost p u s ă
pe
planul Întâiu, În
a c e a s t ă
d i r e c ţ i e Cartea
R o m â n e a s c ă a
s ă v â ş i t cu
h o t ă r î r e continuitate,
mai mult de cât oricare
a l t ă
i n s t i t u ţ i e s i m i l a r ă , p a r t i c u l a r ă sau de
Stat.
Ea n'a u r m ă r i t un c â ş t i g ,
deoarece
prin statute
se
meniine În
fiecare an un fond cultural, uneori
de
un milion
de
lei, pentru
s u s ţ i n e r e a bibliotecilor ieftine pe care le
e d i t e a z ă ,
În difcrite
domenii
de
c u n o ş t i n ţ e .
Sute de mii de exemp lare s'au r ă s p â n d i t asHel În m u l ţ . i m e a dor
n i c ă
de citit, prin
Pagini
Alese din Scriitorii Români . Aproape
2.000.000 de b r o ş u r i din C u n o ş t i n ţ e Folositoare , a d e v ă r a t ă enci
c10pedie ş t i i n ţ i f i c ă g e o g r a f i c ă ,
s'au
Î m p r ă ş t i a t În
numeroasele
bi
blioteci s ă t e ş t i Î n f i i n ţ a t e de particulari sau de i n s t i t u ţ i i
ca
F u n d a ţ i a
Voevodul Mihai D i r e c ţ i a E d u c a ţ i e i Poporului.
Calendarul Gospodarilor
apare
regulat
de
II ani; din
a c e a s t ă
carte de citire, a s ă t e a n u l u i , dar a celor din o r a ş e , s'au vândut
peste un sfert
de
milion de exempla re, Întâlnindu-se În
orice sat cât
de
izolat din
ţ a r ă
La acestea,
d a c ă
se
a d a u g ă
Biblioteca
A g r i c o l ă
Biblioteca
Minerva se poate scoate În relief cu t o a t ă obiectivitatea, partea
Î n s e m n a t ă pe care a IU3t-o
Ca
rtea
R o m â n e a s c ă ,
abia Într'un dece
niu de activitate, la r ă s p â n d i r e a culturii generale.
R ă s p â n d i n d gustul de citit În m u l ţ i m c , ca p r e g ă t e ~ t e astfel
terenul pentru Î n ţ e l e g c r c l l desfacerea
C<Ît
mai l a r g ă a literaturii
ş t i i n ţ e i r o m â n e ş t i .
În
a c e a s t ă d i r e c ţ i e
Cartea R o m â n e a s c ă
ş i - a
t ă c u t pe deplin
datoria . Ea a fost s ingura i n s t i t u ţ i e de e d i t u r ă ,
care
a stabi lit premii
literare ş t i i n ţ i t i c e pcntru l u c r ă r i inedite, o b ţ i n â n d astfel un succes
moral Însemnat.
Catalogul ei general
cuprinde
capitolele cele mai variate, dela
poezii la opere de specialitate ş t i i n ţ i f i c ă , dela c ă r ţ . i cu
p r e ţ
redus la
a d e v ă r a t e l u c r ă r i
de
a r t ă
pentru bibliofili. Din
a c e a s t ă
din
u r m ă
ca
tegorie m e r i t ă m e n ţ i u n e Adrian Maniu, La gravure sur bois en
Roumanie, frumoasele
c o l e c ţ ; i
de
stampe
ale D-Iui Olszewski, e d i ţ i a
a l e a s ă din
P o v e ş t i l e M
S.
Regina Maria, N i c u l ă i ţ ă
M i n c i u n ă
de
B r ă t e s c u V o i n e ş t i ,
cu
p l a n ş e originale colorate, sau opera Divina
Comedie,
t r a d u s ă de
a d n o t a t ă
de D-I
Prof
Ortiz, cu stampe
desenuri tot a ş a de alese
ca
În
e d i ţ i i l e
de lux s t r ă i n e .
Clasicii români au fost s c o ş i din uitare prin e d i ţ i i Îngrijitc,
Cartea
R o m â n e a s c ă a s i g u r , Î n d u - ş i
cxclusivitatea operelor lui
C o ş b u c , Slavici ori V l a h u ţ ă .
Din monumentala o p e r ă a marelui istoric
A. D Xenopol, Istoria
Românilor În 14
volume, au
a p ă r u t
p â n ă acum
12
volume, iar cele
lalte d o u ă vor i e ş . i curând, Încheind astfel o lucrare de
e d i t u r ă
grea
costisitoare,
t i p ă r i t ă
cu
t o a t ă
Îngrijirea
c e r u t ă
de Î n s e m n ă t a t e a
operei,
u n i c ă
În felul ei. '
Cartea
R o m â n e a s c ă se
m â n d r e ş t e
a putut Înlesni
a p a r i ţ i a
operelor
celor mai de s e a m ă scriitori români de
a s t ă z i
a l c ă r o r
nume, În schimb, a contribuit În l a r g ă
m ă s u r ă
la vaza
de
care se
b u c u r ă a c e a s t ă i n s t i t u ţ i e nu numai În ţ a r ă dar În s t r ă i n ă t a t e .
Ca romancieri
n / l v e / i ş t i
au operele editate exclusiv sau În
mare parte la Cartea
R o m â n e a s c ă :
Agârbiceanu L, Arghezi T.,
BIBLi OTECA
B O C O I t E Ş T I L O I t
B r ă t e s c u V o i n e ş t i 1., B u c u ţ a Emanoil, K i r i ţ e s c u C., Petre
scu
Cezar,
Rebreanu L.,
Sadoveanu
M., S t ă n o i u Damian, Teodoreanu Ionel
AI. altii.
Ca p o e ţ i : Blaga L., Botez Demostene,
Ca
rp O., (G . Proca),
Codreanu M., Crainic N Davidescu
N M ă i n e s c u
1., Maniu A.,
Militaru
Y.,
Pillat 1., Topârceanu
G
Voiculescu
Y.
ş i a l ţ i i
Ca
scriitori populari: Cristescu Florian, Diaconescu Pante
limon, Dulfu P., Gorovei A., Lungianu M., Popescu B ă j e n a r u 1..
S p e r a n ţ i a
Th., Vissarion
1
a l ţ i i .
Printre autoare:
Bucura
D u m b r a v
Otilia Cazimir, C u n ţ a n M.,
Mantu Lucia, Petrescu L u c r e ţ i a .
Ca autori dramatici: Davila A., Goga O., Iorga N., Sorbul M.
Din domeniul criticii literare al biografiei:
I b r ă i l e a n u
G.,
Lovinescu E.,
M e h e d i n ţ i
S. (Soveja), Sanielevici
H. Simionescu
1.,
Vianu
T.
'
Din domeniul diferitelor c e r c e t ă r i ş t i i n ţ i f i c e : Antonescu
G. G.,
Cantacuzino
Matei, Cuza A. C.,
C ă t u n e a n u
1., Dr.
E.
Juvara, Mari
nescu G. DI'.,
Paulescu C Dr., S I ă v e s c u Y., Tafrali O. etc ,
N e c e s i t ă ţ i l e culturale fiind atât de variate, potrivit m p r e j u r ă r i l o r
istorice În care sc 1 1 ă ţ a r a n o a s t r activitatea editorialii
11
C ă r ţ i i
R o m â n e ş t i
este mai c o m p l e x ă ,
Ea a traduceri din clasicii
n o ş t r i
În limba
m i n o r i t a r ă ;
a
s u s ţ i n u t lupta din ce în ce mai grea în editarea c ă r ţ i l o r de curs pri
mar. În ce p r i v e ş t e c ă r ţ i l e de
curs
secundar, Cartea R o m â n e a s c ă
ş i - a dat t o a t ă
s i l i n ţ a
de a pune În mâna elevilor cele mai bune ma
nuale, atât din punct de vederc pedagogic
Gât
tehnic . Azi institui ia
d e ţ i n e cam 60% din Întregul stoc dc
c ă r ţ i
didactice folosite În
ş c o l i
Ca o Încununare a a c t i v i t ă ţ i i
sale
editoriale
de
un
deceniu,
Cartea
R o m â n e a s c ă a Întreprins publicarea unei opere
m ă r e ţ e ,
unice În România. Este Împlinirea unei lipse s i m ţ i t e de t o ţ i de
m u l t ă
vreme,
dar
În acel timp o l a r g ă
c o n t r i b u ţ i e
la opera
de
apropiere s u t l e t e a s c ă Între locuitorii ţ ă r i i de ori ce neam. E vorba de
D i c ţ i o n a r u l
enciclopedic ilustrat al limbei române
Întocmit de
D-I Prof. Univ. 1 A. Candrea. Partea 2-a, D i c ţ i o n a r u istoric
geografic
,
este datorat D-Iui Prof. G.
Adamescu,
A c e a s t ă
lucrare
m o n u m e n t a l ă , f a ţ ă de mijloacele noastre tehnice, va ti la Î n ă l ţ i m e a
prinosului
adus
prin ea neamu lui ţ ă r i i .
Va
cuprinde peste
2,000
pagini cu pestc 10 .000 i1ustra\ii În mare parte rc feri toare la
ţ a r ă , ca
h ă r ţ i , p l a n ş c În culori În a f a r ă de text.
Opera e pe jumiitate t i p ă r i t ă va a p ă r e < 1
n c g r e ş i t
În cursul
anu
lui
19J
1
D a c ă s ' ar strânge la un loc toate c ă r i i l e
ce
se
t i p ă r e s c
Într'un an
la Cartea
R o m â n c a s c ă s'ar
pune una l â n g alta cu
cotoarele
În
a f a r ă , s ' ar putea alciitui o b i b l i o t c e ă , ce ar ocupa o l l p r a f a l ă de 6 ori
Illai ma re decâ t laI ada
m ă r e ţ u l u i
palat al
l i b r ă r i e i
D a c ă i n s t i t u ţ i a C
artea R o m â n e a s c ă
În
scurta vreme
de
I ' u n c ţ i o n a r e 3 biruit g r e u t ă ţ i l c vremii ale Înccputului ori c ă r e i
o r g a n i z ă r i
temeinicc,
ajungând
În
fruntea
i n s t i t u ţ i i l o r
similare
din
ţ a r ă a s i g u r â n d u - ş i o
v i a ţ ă s ă n ă t o a s ă t r a i n i c ă
În viitor, faptul
sc
d a t o r e ş t e
În b u n ă parte Î n ţ e l e g e r i i , destoiniciei, h ă m i c i e i spiritului
n ă t o ce domnesc În conducerea ei. Partea t e h n i c ă e sub directa
supraveghere a D-Iui C, Ras idescu, c u n o ~ c ă t o r
adânc
al meseriei,
Î n c e p u t ă
ca ucenic În atclierele t a t ă l u i s ă u . Pal1ea m e r c i a l ă e
t ă p â n i t ă
de
c o m p e t i n ţ a
D-Iui N. loa niliu, u r m a al unei t r a d i ţ i i
vechi de negustori români În ramura
l i b r ă r i e i
La Început a fost de
mare sprijin priceperea d e p l i n ă În alc editurei a regretatului C
Sietea.
Pe l â n g ă cei doi
c o n d u c ă t o r i
tincri p r i c e p u ţ i Într 'o ac tivitate
de fiecare c l i p ă , se a d a u g ă sfatul competent, vegherea
n e o b o s i t ă
asupra totaluilli din partea dire
ctor
ilor administrativi a unui con
siliu
de
a d m i n i s t r a ţ . i e
luminal, format diil
p c r s o n a l i t ă \ i
competcnte
În ale culturii sau c o m e r ţ u l u i , Nu se poate l ă s a n e m e n l i o n a t ă
râvna Întregului personal, dela ze \ari p â n ă la
p r o c u r i ş t i Într'o
soli
daritate d e m n ă de l a u d ă ei pun t o a t ă tragerea de i n i m ă În servi
ciul de .care se l e a g ă buna lor stare.
P r o p ă ş i r e a
v ă d i t ă din an
În
an, a unei asemenea i n s t i t u ţ i i de cul
t u r ă nu poate fie
decât
de un real folos pentru Înaintarea
s u f l e t e a s c ă a neamului Întreg. ( Boabe de grâu , nr. 8/1930)
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 15/43
BIBLIOTECA O C O R E ~ T I L O R
Anul VII nr 2
utografe
contempor ne
Bibliografie
A. L u c r ă r i
originale
a. Istorie c r i t i c ă
l i t e r a r ă
1.
Gheorghe
Ş i n c a i , v i a ţ a
opera,
Editura pentru l i t e r a t u r ă ,
[ B u c u r e ş t i ] ,
1965; lucrare d i s t i n s ă cu Premiul Acade
miei Române pe anul 1965.
2. i5
o e ţ i , Editura pentru
l i t e r a t u r ă ,
B u c u r e ş t i ,
1968; lucrare d i s t i n s ă cu Pre
miul
A s o c i a ţ i e i
Scriitorilor din Cluj pe
anul 1968.
3.
Carnet critic Editura pentru lite
r a t u r ă , B u c u r e ş t i , 1969.
4.
R ă s f r â n g e r i ,
Editura Dacia, Cluj
Napoca, 1973; lucrare d i s t i n s ă cu Premiul
Uniunii Scriitorilor pe anul 1973.
5. istorie l i t e r a r ă poezie Editura
Facla,
T i m i ş o a r a ,
1974.
6. Opera lui I.L. Caragiale voI.
1
Editura Minerva,
B u c u r e ş t i ,
1974.
7. Mihail Sadoveanu universul artis
tic c o n c e p ţ i a f u n d a m e n t a l ă a operei,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978.
8. M i ş c a r
l i t e r a r ă ,
Editura Emi
nescu, B u c u r e ş t i , 1981 .
9. Romanul romanului românesc Edi
tura Gramar 100+ 1, B u c u r e ş t i ; voI. 1
1999, voI. II, 2000.
10
. Teatrul lui Caragiale dincolo de
mime
sis
Editura Dacia, Cluj-Napoca,
2002; lucrare d i s t i n s ă cu Premiul Filialei
Cluj a Uniunii Scriitorilor pe anul 2002.
b.
B e l e t r i s t i c ă
1. Întoarcerea roman, Editura Cartea
R o m â n e a
c ă , B u c u r e ş t i ,
1983.
c. Teatru
1. Jocul
m ă ş t i l o r , revista Transilva
ni a , Sibiu, nr. 12, 1987; text interpretat la
teatrul radiofonic, Radio România.
2. n ţ u l
de argint sau
a d e v ă r a t a
moarte a lui Avram iancu revista Ros·-
Mircea T O M U Ş
[Caragiale o
n o u ă
l e c t u r ă ]
ă z t ă ca un univers întreg complet, pe care îl i n u g u r e z ă ş i - I instituie ca atare
expresia
n a r a t i v ă
a genezei sale, proza lui Ion Luca ni se
d e z v ă l u i e ,
treptat, prin com
ponentele sale, interpretate, de a c e a s t ă
d a t ă ,
printr-o
g r i l ă
e l i b e r a t ă de
î n c ă r c ă t u r a
p r e j u d e c ă ţ i l o r critice, vechi de mai bine de un secol, ca o încercare de a î m b r ă ţ i ş a sensurile
lui de ansamblu de a r ă s p u n d e
la
î n t r e b ă r i l e lui fundamentale: care este mecanismul e s e n ţ i a l
al
e x i s t e n ţ e i
universale cum
f u n c ţ i o n e a z ă
el? Ce loc
o c u p ă
individul uman în
a c e a s t ă
con
s t r u c ţ i e c o m p l e x ă cum se d e f i n e ş t e sau este definit, el destinul lui, În Încurcata interde
terminare de factori care îl v e g h e a z ă sau i n f l u e n ţ e a z ă ? F i r e ş t e Între a c e ş t i a cel istoric ca
cel geografic au o pondere
n s e m n a t ă
un rol pe m ă s u r ă , dar perspectiva d e s c h i s ă spre uni
versal, În ale c ă r e i linii de f u g ă se Înscriu, în mod firesc necesar, traiectoriile componen
telor luate În parte, r e p r e z i n t ă un semnal cât se poate de limpede e x e r c i ţ i u l auctorial, care
poate
fi
numit, În l ţ i termeni, creativitate
n a r a t i v ă ,
nu ţ i n t e ş t e numai la acest nivel al pitores
cului determinat de timp de loc. Este momentul
r ă s t u r n ă m
raporturile interne ale for
mulei prin care ne propunem s ă - I Î n ţ e l e g e m pe C a r a g i a l e - t a t ă l : f a ţ ă cu luarea
În
s t ă p â n i r e cri-
t i c ă a ansamblului operei sale cu anularea opticii discriminatorii, care separa Între texte
majore texte sau e x e r c i ţ i i minore punea, Între acestea din u r m ă pe cele care erau taxate
drept
p r e l u c r ă r i
mai mult sau mai
p u ţ i n
simple, acest scriitor nu mai poate
fi
definit numai ca
un mare chiar genial realist, maestru al criticii satirei care Î ş i permite
r ă g a z u r i
sau
momente de destindere prin sondarea comorilor folclorice sau testarea adâncimilor armoniei
universale prin periodice
Î m b ă i e r i
În evenimente simfonice. Raporturile se a n u n ţ ă cu totul
altele:
Î n t r e b ă r i l e
adresate necunoscutului, misterului
e x i s t e n ţ e i ,
pe care iubitorul simfonis
mului german
le
d e s l u ş e a
În
c a d e n ţ e l e concertelor ascultate
la
Dresda sau Leipzig, sunt ce le
care
r ă s u n ă ,
cu de la sine putere, În propria lui o p e r ă ; fiecare grupare
t e x t u a l ă ,
mai
Î n t i n s ă
ori
mai c o n c e n t r a t ă , de la T e m ă
v a r i a ţ i u n i
la D o u ă loturi prin Ultima emisiune S i t u a ţ i u n e a
chiar prin
Bubico
D-i
Goe
sau
O z
i s o l e m n ă nu r e p r e z i n t ă altceva decât
c ă u t a r e a
unui
r ă s p u n s
la
cioburi sau fragmente din
n e l i n i ş t i t o a r e a
Întrebare, aceea, cea mai mare, ultima,
bubuituri
În
poarta cu care misterul e x i s t e n ţ e i este ferecat cu ş a p t e I ă c a t e . E x e r c i ţ i u l lecturii
vechilor cronici, al
r e d e ş t e p t ă r i i b ă t r â n e l o r
mituri, ca cel al
u r m ă r i r i i
programului simfonic
r e p r e z i n t ă
mijloacele prin care vechea întrebare
î ş i
c a u t ă a b o r d ă r i sau f o r m u l ă r i mai potri
vite.
Din moment ce am Început noua l e c t u r ă a operei lui I.L. Caragiale prin intermediul
textelor lui teatrale,
le
putem folosi, pe acestea, ca t r e a p t ă pentru pasul
u r m ă t o r
În acest
demers; În fond, intrarea
În
universul prozei lui s-ar putea face pe mai multe alte trasee,
fiecare din ele având atât avantaje dezavantaje evidente cât acea n o t ă de c o n v e n ţ i o n a l i
tate pe care o are orice element dintr-o
c o n s t r u c ţ i e a b s t r a c t ă
Nu atât locul de intrare este
.important, cât s p a ţ i u l unde se i n t r ă faptul teritoriul
În
care
u r m e a z ă
se exercite inter
pretarea pe care, de fapt,
o p e r a ţ i u n e a
exegeti
î d e f i n e ş t e
este dimensionat de o cu totul
a l t ă
c o n c e p ţ i e
asupra Întregului operei .
Ne poate servi drept inel de
l e g ă t u r ă
cu textele teatrale nu numai
n e a p ă r a t
forma
d i a l o g a l ă
În care sunt dispuse câteva din textele lui narative, cât felul în care este sau nu este
p r e z e n t ă
vocea a u c t o r i a l ă
În
aceste texte. Astfel, f a ţ ă cu s i t u a ţ i a din piesele de teatru,
În
care
vocea a u c t o r i a l ă era cu totul d i s i m u l a t ă de aspectul cu d e s ă v â r ş i r e impersonal
al
i n d i c a ţ i i lor
de regie, câteva texte În p r o z ă
c o n t i n u ă
a c e a s t ă procedare . A ş a sunt,
În p r i m ă
i n s t a n ţ ă , Un
pedagog de c o a l ă n o u ă Art. 2i4
În
care, chiar
d a c ă
o anume t u r n u r ă c o l o c v i a l ă a textului
dintre replici ar putea presupune un grad de personalizare a vocii auctoriale, este evident
i n s t a n ţ a
a u c t o r i a l ă ţ i n e
cu tot dinadinsul strategiei de exprimare se de-personalizeze,
Îmbrace acea ţ i n u t ă de c o n v e n ţ i e cât mai o b i e c t i v ă ; c ă c i v o r b e ş t e , oare,
În
cele ce u r m e a z ă o
a n u m i t ă
p e r s o a n ă , eventual cea a autorului care a scris textul respectiv?:
Vom
da aici mai
la vale
c o n f e r e n ţ a
în rezumat apoi câteva note luate
u p ă
n a t u r ă , despre activitatea în p r a x ă
a eminentului pedagog.
Nici r e c o m a n d ă r i l e privind descifrarea cât mai c o r e c t ă a pronuntiei
accentuat dialectale a personajului, În care se poate descoperi chiar
i n t e n ţ i a f o r m a l ă
a unui
pact Între autor cititor, nu
a l t e r e a z ă
cu nimic
ţ i n u t a
i m p e r s o n a l ă
pe care
vocea
ş i - o
impune:
Trebuie în prealabil spunem d-sa totdeauna înainte de
e i p r o u ţ ă
pe
..
a ş a mai
departe . Este
a d e v ă r a t c ă ,
din punct de vedere strict formal, a d i c ă elementar gramatical, tex
tul este pe deplin personalizat; dar tot atât de a d e v ă r a t este a c e a s t ă personalizare m a n i f e
este d u b l a t ă de o la
fel
de
m a n i f e s t ă
de
p e r f e c t ă
urbanitate
a p a r e n t ă
a
a c e l u i a ş i
text. Aici ,
Î n s ă
se
a f l ă
fisura capcana: civilitatea a b s o l u t ă a e x p r i m ă r i i auctoriale c o n t r a s t e a z ă pro
fund, radical, absolut chiar cu g r o s o l ă n i a figurii portretizate prin text; c ă c i , a t e n ţ i e mare ,
personajul caragialean nu este numai p ă g u b o s prin limbaj
p r o n u n ţ i e ,
ci mai ales abo-
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 16/43
Anul VII
nr
Z
minabil prin comportare. Tratând cu m a x i m ă civilitate un astfel de prototip subuman,
textul vocii auctoriale se
p o : : : i ţ i o n e a z ă
într-o .
i t u a ţ i e d e l i c a t ă , s u b m i n â n d u - ş i
propria
credibilitate. Dar
p i e r z â n d u - ş i
cred ibilitatea pe o dimensiune,
vocea
nu o poate avea pe
nici o a lta, inclusiv pe aceea a
p e r s o n a l i z ă r i i .
Ş i , atunci: cine v o r b e ş t e cu a d e v ă r a t în
aceste texte? Autorul
î ş i a s u m ă ,
cu o
a n u m i t ă o s t e n t a ţ i e d e s c i f r a b i l ă
în detaliile lor
intime,
r ă s p u n d e r e a
lor, am putea-o numi g r a m a t i c a
a d i c ă
strict
f o r m a l ă ,
dar tocmai
prin acest
joc
de-a o s t e n t a ţ i a / a s c u n d e r e a el se
Î n d e p ă r t e a z ă
chiar se
l e a p ă d ă
de orice
e g ă t u r ă
cu ele. Încât prototipul pe care l-a imaginat fantezia creatoare a prozatorului
este l ă s a t plece în lumea fanteziei scrisului, cititului comentariilor cu propriile lui
puteri, a ş a
d u p ă
cum l-a conceput demiurgul
s ă u
impasibi l
a p r o p i a t / d e p ă r t a t .
Iar va loarea
b u c ă ţ i l o r
de
p r o z ă
adunate de autorul lor sub
un
titlu generic în
tocmai asta c o n s t ă : În posibilitatea de
c o n s t r u c ~ e i m a g i n a t i v ă
a unei figuri de narati
vitate prin mijloace a ş a z i c â n d în relief, sau' în contrast, care s c u l p t e a z ă mai evident,
mai plastic, mai
Î n c ă r c a t
de valori senzitive decât orice alt mijloc. Procedeul luat din
textele scrise pentru teatru,
În
care vocea a u c t o r i a l ă este d e - p e r s o n a l i z a t ă
p â n ă
la a
deveni un instrument strict mecanic, este
p e r f e c ţ i o n
printr-un simulacru de perso
nalizare care nu face decât o de-personalizeze mai eficient mai mult.
În Art.
214, o s t e n t a ţ i a p e r s o n a
l z ă r manifeste, dar false, printr-un pact cu citi
torul, pare a lipsi sau m ă c a r a fi a t e n u a t ă ; textul (vocea)
a u c t o r i a l ( ă )
pare a tinde spre
acea neutralitate d e p l i n ă care este semnul unei
d e - p e r s o n a l i z ă r i
reale; este acea voce
a s c u n s ă pe care o transcriu cu litere cursive autorii ca i n d i c a ţ i i pentru regizori,
scenografi actori:
Un
biurou
de
avocat. Ora
i m i n e a ţ a .
Avocatul un l i c e n ţ i a t î n c e p ă t o r ,
s t ă
la biuroul s ă u , studiând ş t e hârtii.
O c o c o a n ă i n t r ă a t ă
de
un
t â n ă r .
Este
a d e v ă r a t c ă
În continuare,
p â n ă
a nu
l ă s a
cuvântul figurilor pe care
le
pune
în s c e n ă a d i c ă în p a g i n ă vo(;ea
a u c t o r i a
î ş i
c o n t i n u ă
misiunea; dar nu în sensul prin
care ar
c â ş t i g a
în
p r e z e n ţ ă p e r s o n a l i z a t ă :
Cocoana este
î m b r ă
c a t ă ,
cum purtau înainte vreme mahalagioaicele cu barej
havai l e g a t ă la cap rochie pieptar de l â n ă
de a c e e a ş i
coloare un t ă r t ă n a ş
conabiu
ă c u t
cu
i g l i ţ a ;
în
mâni
m ă n u ş i de i m i t a ţ i e de m ă t a s e f ă r ă d e ş t e
textul
vocii
u m l e a z ă
cu compunerea f e ţ e i , a
g e s t i c u l a ţ i e i î n f ă ţ i ş a r e a î n s o ţ i t o r u l u i
cocoane
i
Sporind textul, vocea
c o n t i n u ă r ă m â n ă
i m p e r s o n a l ă pentru c ă ,
În
fapt, adausul nu
c o m p l e t e a z ă f u n c ţ i a
sau
e z e n ţ a
vocii;
el s p o r e ş t e c o n s i s t e n ţ ă
nivelului de reali
t a t e / f i c ţ i u n e
pe care îl trimite în
s c e n ă ,
în scena textului,
îl
instituie prin aceasta.
E pe cât de u ş o r
pe atât de
in
structiv de comparat, din acest punct de vedere,
cele
d o u ă
texte interpretate p â n ă acum: Un pedagog
de ş c o a l ă n o u ă
Art.
214.
În cel
dintâi, nivelul de l i t a t e l f i c ţ i u n e nu este î n c ă independent; pe de o parte, pentru a se
manifesta,
a d i c ă
pentru a se afirma, mai are nevoie de
a s i s t e n ţ a
unui
a d e v ă r a t
pact de
complicitate între autor cititor, care dea, spre exemplu, expresie cât de cât adec
v a t ă felului particular al e x p r i m ă r i i lui verbale; pe de alta, el nu are c o n s i s t e n ţ a senzo
r i a l ă
n e c e s a r ă
pentru a se manifesta autonom, ceea ce
o b l i g ă
pe autorul (demiurgul)
s ă u
s ă - I
exprime povestindu-l în mai multe
s e c v e n ţ e . C â t ă
vreme, în Art.
214,
d u p ă ce este
imaginat (conceput) trimis (pus) în s c e n ă
( p a g i n ă ) ,
planul de realitate f i c t i v ă se com
p o r t ă
autonom, exprimându-se definindu-se prin puterea
i n t e r n ă
a propriilor deter
minate de
t r a m ă n a r a t i
comportament expresiv.
Este ceva ce vine din teatru, dar care, pe de o parte, l i m i t e a z ă o anume t e n d i n ţ ă
din poietica
t e a t r a l i t ă ţ i i
iar, pe de alta, o
l ă r g e ş t e
[ ..]
5
BIBLIOTECA B ( J C ( J R E ~ T I L O R
Mircea
T o m u ş
ROM NUL
ROM NULUI
tirea R o m â n e a s c ă , Sibiu,
nr
7-8, 1996.
d E d i ţ i i , antologii
p r e f ~ ţ e
1
George
C o ş b u c ,
Fire
de
tort Cântece
de
vitejie poezii, voI. I li Editura pentru lite
r a t u r ă , [ B u c u r e ş t i ] , 1968, C o l e c ţ i a Biblioteca
pentru t o ţ i ;
p r e f a ţ ă .
2. Lucian Blaga, Poemele luminii Editura
pentru
l i t e r a t u r ă [ B u c u r e ş t i ] ,
1968,
C o l e c ţ i a
Biblioteca pentru
t o ţ i
p r e f a ţ ă
3.
Y
Voiculescu, Zahei orbul roman, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 1970;
p r e f a ţ ă .
4 Efigiile naturii antologia pastel ului româ
nesc, în co laborare cu Petre Stoica, Editura Mi
nerva, [ B u c u r e ş t i ] , 1971;
p r e f a ţ ă .
5
V Voiculescu,
Teatru
e d i ţ i e
î n g r i j i t ă
de
1
Voiculescu Mircea
T o m u ş
Editura Dacia, Cluj
Napoca, 1972;
p r e f a ţ ă
6
Y Voiculescu, Capul
de
zimbru 1ubire
m a g i c ă ,
nuvele, Editura Minerva, B u c u r e ş t i ,
1972,
C o l e c ţ i a
B'iblioteca pentru
t o ţ i ;
p r e f a ţ ă .
7
Y Voiculescu, Zahei a vak regeny, Dacia
Konyvj iada, Kolozsvar, 1972;
p r e f a ţ ă ,
8
G Bacovia, Scântei galbene Joltâie iskri
e d i ţ i e b i l i n g v ă r o m â n o - r u s ă , B u c u r e ş t i , 1972; pre
f a ţ ă .
9
Vladimir Stoji:iin,
G u r ă v e ş t e d ă ,
roman de
dragoste, traducere din limba
s â r b ă
de George
Bulic, Editura Dacia, Cluj-Napoca; p r e f a ţ ă
10. Adam Puslojic,
p ă
de b ă u t , [în
r o m â n ~ ş t e
de Nichita
S t ă n e s c u
Ioan Flora],
Editura Univers,
[ B u c u r e ş t i ] ,
1986;
p r e f a ţ ă .
e
C o l a b o r ă r i
la periodice:
articole, studii,
cronici literare, recenzii etc., a p ă r u t e din anul
1955
p â n ă
a s t ă z i în revistele: Steaua , Ga-
zeta l i t e r a r ă , Rom ân ia
e r a r ă , Sc
risul
b ă n ă ţ e a n ,
O
rizont ,
I a ş u l
literar
,
Convorbiri
literare , Cro nica
,
Ateneu , Tomis , Astra ,
Co ntemporanul , Tribuna ,
T
ransil vania ,
Rostirea
r o m â n e a s c ă .
f C o l a b o r ă r i
la radio televiziune:
Radio
Cluj, Radio România, T.Y.R., Radio Târgu
M u r e ş .
B. Traduceri
1
Pierre Francastel, Realitat
ea.
.
i g u r a t i v ă ,
Editura Meridiane,
B u c u r e ş t i
.
1971
. .
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 17/43
BIBLIOTECA U C U R E Ş T I L O R
finul
VII
nr 2
[
iblioteci
b u c u r e ş t e n e
Scrisori din interior
mne bune, anul are ?
iblioteca M e t r o p o l i t a n ă B u c u r e ş t i a fina
lizat, la în
ceputu
l acestui an,
etapa
întâi a proiectului
de modern iza re reorganizare a primei filiale de sec
tor, i n c l u s ă
în programul de
î m b u n ă t ă ţ i r e
a serviciilor
specifice unei biblioteci publice. Sunt jenat
reamintesc
c ă ,
de decenii întregi, singura
b i b l i o t e c ă
p u b l i c ă
a
B u c u r
t i l o r are
a s i g u r a t ă
de c ă t r e
o r i t ă ţ i
le administrative, infrastructura pentru deru
larea
se
rviciilor de informare t u r ă
p u b l i c ă
doar
pentru 53%
din
p o p u l a ţ i a capitalei României. Mai
mult,
e x i s
"ectoare
unde asemenea
servicii
sunt
posib
il
e
numa
'i pentru 8 - 15% din totalul p o p u l a ţ i e i ,
Sectoarele 3 5
B u c u r e ş t i ,
sectoare cu mari pro
bl eme de ordin social, cultural civic, fiind
frun
a ş e la obturarea accesului liber la informare l e c t u r ă
p u b l i c ă . Lipsesc
l o c a ţ i i
iar cele 2 - 3 care sunt (în loc de
1 12
filia le), nu corespund, în
marea
lor majoritate,
standardelo r.
Mai
mult, o b u n ă parte dintre ele se a f l ă În
diverse stadii
de
revendicare
sau
în
zone f ă r ă
vad.
În ciuda numeroaselor semnale, directe indirecte,
oficiale neofiLiale, transmise de-a lungul anilor de
conduce rea i n s t i t u ţ a u t o r i t ă ţ i l e a d m i n i s t r a ţ i e i publice
b u c u
nu au
r e u ş i t
c o n ş t i e n t i z e z e rolul bibliotec
ii
publi ce, singura
i n s t i t u ţ : e
care
s t o c
e a z ă i n f o r m a ţ i
c u n o ş t i n ţ e l e u m a n m u n i t ţ i i , inclusiv activitatea
acestor o r i t ă ţ i , pe care, apoi , prin mijloace specifice, le
pune la d i s p o z i ţ i a o r i c ă r u i c e t ă ţ e a n în
mod
gratuit.
iblioteca p u b l i c ă r ă m â n e f ă r ă nici o î n d o i a l ă , cea
mai
i m p o r
a n t ă
i t u ţ i e
p u b l i c ă
a
c o m u n i t ă ţ i i ,
cu rol
decisiv în informarea oamenilor de toate vâ rs te le cu
o c u p a ţ i i
dintre cele mai diverse sau
f ă r ă o c u p a ţ i e .
Nu mai
este necesar spun ce rol important are biblioteca publi
În formarea
p e r s o n a l i t ă ţ i i
umane, în fonnarea recon
versia
p r o f e s i o n a l ă .
convins frec ventarea biblio
tecii duce la atenuarea s t ă r i l o r conflictuale a tensiuni lor
intracomunitare prin punerea la a tot
cee
a ce
este necesar pentru o cât mai b u n ă informare t e r e
a
ceea
ce
se Î n t â m p l ă
în
jurul membrilor
c o m u n i t
ă ţ i i
pen
t U
a le
u ş u r a
e x i s t e Biblioteca p u b l i c ă contribuie, t Ol
o d a t ă ,
la o mai comunicare între membri i unei
m i c r o m u n i t prin m a n i f e s t ă pe care le orga
e a z ă ,
prin facilitarea di a logu lui CLI r s o n a l i t ă ţ i
ă ţ i
,.i
membri ai c o m u n i t ă ţ i i ceea ce conduce la reducerea
grad
ului de a
li
enare, pe care tot mai m u l ţ i semeni o resimt
în
c o n d i ţ i i l e
str
es
ante, de
n z i ţ i e p e r p e t u ă ,
în Care
Din acest [lu nct
el
e vedere, scritl' ull
ek
lucruri cu a m ă r ă
i u n e . B u c u r e ş t i i
se într-o
u a ţ i e l i m i t ă , fiind e p ă ş nu numai de toate capi
talele sta telor est-europene, ci chiar de mu lte cllpi
ta le de j u d e ţ din România, la
cap
itol ul r i i
infrastructur ii la standarde minimale. Pare un luc ru
norm
a l, atâta ti
mp
cât a u t o ă ţ i l
mun
ic
ipale
e n e au refuza
t,
deceni i
la
r[md, f ? c ă m i
nimul e fort de înlel
eg
ere a
ţ e i
a
i n f o r m
a ţ i e i o r m a
ţ i a = putere) lecturii iJe ntru
c e t ă ţ e n i i
le
a d m i n i s t r e a z ă
nu-i a ş a , 'ntere
se le Ce-i cir pt, În :mii d in bu
ge
tele au fo st
ma i m in su fici enrc î n s ă , pentru
ad
uc
ft a
serviciului pub lic b u c u e ş t e a n de infcr-
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 18/43
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 19/43
BIBLIOTECA B U C U R E Ş T I L O R
ale Romdniei.
Ambient
ul
deose bit, constructorii
g ă s i n d ,
cu bani
p u ţ i n solulii tehnice de efect, face din a c e a s t ă l o c a ţ i un
punct de sub aspectul arhitectural. Ne face
c o n s t a t ă m P r i m ă r i a Sectorului
I s-a impli
cat concret (nemaiaruncând, ca altele, pisica doar
În
curtea
Consiliului General al Municipiului B u c u r e ş t i ) cu diverse
ma teria le,
p u b l i
c a ţ i multe flori care dau mai
m u l t ă
intimitate in terioarelor. Am
bi
ent primitor asigurat de per
sonal Cll o mare disponibilitate dragoste f a ţ ă de semeni:
Delia Boian, Floarea Popa sau Nicu Vengher, unii a f l a ţ i
la
ţ n c c p u t u l
o r i e i
pe drumul spinos
al
complexei pro
fes
ii
de bibliotecar public cu
multe
f a c ţ i i
bucurii
in
'ciuda i z ă r i i discriminatorii.
As igura rea n a n ţ r i i programului Bibliotecii Me
tropo]itane de
a c h i z
a documentelor biblioteconomice,
care în 2004 se
r i d i c ă
la suma de 7.000.000.000 lei, va
duce, e g r e ş i la
c r e ş t e r e a
valorii
i n f o r m a ţ i o n a l e
a fondu
lui
ex istent, la satisfacerea c e r i n ţ e l o r tot mai diverse ale
celor
ca
re serviciile cochetei "filiale din Parcul
Bazilescu u c u r e Noi: S t a ţ i a Ba zilescu - 20; 97; tel.
667.38 .90),
c h i s ă
de luni
p â n ă
joi între orele 9 -
17
vi
nerea între 9 -
16.
La redeschi derea fili alei, printre a u t o r i t ă ţ i l e care
au
dat cur:;
n v i t a ţ i e i ,
s-a aflat dl prim ar Vasile Gherasim,
care n,,-
3
asigurat de întregul
s ă u sp
rijin în dotarea fi
lia lelor existente
în
Sectorul I cu p a r a t u r ă el
ec
t r o n i c . : ă alte mater iale necesare bunei e s f ă ş u r ă r i a acti
~ i t ă i i acestu i serviciu public. Tot
mai m u l ţ i a l e ş i În Con-
siliul General al M unicipiului
B u c u r e ş t i
au
î n ţ e l e s
de ce
un asemenea inter
es
pentru bibliotecile publice în
Occident de ce su
nt
atât de bine do tate. Mai greu de con
vins sunt la cap itolul f i n a n ţ a r e T o t u ş i , semne bun
e.
Este o certitudine num ai cu noi , B i b l i o t e c ~ l Mc
' . p o l i t a n ă B u c u r e ş t nu v e ~ i mai fi vitreg it.i de infor
:. m macro m u n i t Este, de altfel, un para
. dox
al marilor capita le,
un
de este
a f e c t a t ă
toc-
Anul VII nr Z
mai de lipsa i n f o r m a ţ i e i microcomunitare, de
i n f o r m ţ i a u t i l ca re contribuie cu a d e v ă r a t ::
civilizare l u ţ i e Într-un loc în care î ş i au se
diul central mai toate cotidianele, revislele,
radiourile televiziunile nationale, av ide de i r i
de interes n a ţ i o n a l de tipul
ca re
a ş t e pui
vii , nepotul Î ş i ucide senin bunica sa u cu
ci
n,.
s-a mai
v ă z u t
ve
deta X ,
e v ă r a t e
aiât de
rarele evenimente autentice, cum a fost
a c e a s t ă
m i c ă
în
a p a r e n ţ a ,
dar
u r i a ş
în realitate, victorie a
culturii
b u c u r e ş t e
sunt ignorate sa u
tr
atate ca un
fapt banal.
Nu ne plângem. Doar
s t a t ă m
Pe noi ,
oamenii ne iubesc ne
c a l c ă
pragul. De la eleVll.
speriat nu
r e u ş e ş t s ă - ş i
tema la
ş c o a l ă , la student
ul l i n i
care î ş i pune
n ă d e j d e a
în noi va
g ă s i l i n i ş t l i n i
lor spirituale
care-I bântuie, de
la
ş o m e r u l
dezorientat, ce
n u - ş i
po
ate
Învinge frica de ziua de mâine care vin e
în
s p e r a n ţ a
g ă s i r i i ideii ce
îl
va
duce la salvarea
fam
ili ei, pâl la pen
sionara
d o r n i c ă de
amintirile
e r e ţ
ascun se în pagin ile
c ă r ţ i l o r sau la cel care vrea doar mai schimbe o vorc3
cu un om
d e ş t e p t .
..
C ă c i ,
nu
Î n t â m p l ă t o r
biblimcc:
lru
public este emin enta e n u ş i a
c o m u n i t ă ţ i
În slujba
: - e : i
se f l ă
Comunicarea informarea
c o m u n i t a r ă
este sc url
c i r c u i t a t ă În caz
ul
B u c u r tocmai prin reducerea la
e x i s t e n ţ ă
a doar
44.
de
fil
ia
le ale Bibliotecii Metropo
li
tane
B u c u r e ş t i , f a ţ ă
de cele minimum
80
câte ar
fi
ne ce
sare. De
se
ori ni se
e s e a z ă
o Întrebare
ti
pic
g a z e t ă r e a s c ă .
Domnul
e, mai
v
in
e lum ea la biblioteca
p u b l i c ă Si
gur vin e.
Num
ai
mai
Întâi, tre buie sj
ex iste biblioteca
p u b l i c ă .
Asta s e a m n ă
n e ş t
cu
a d e v ă r a t
rolul de i m p o r t dat
de:
leg iuitor.
Finalizarea a p r o p i a t ă a proiectului de modemj'zare
reorganizare a alte i biblioteci publice 'de sector, Filiala
LIVIU REBREANU (Sectoru l 3, cartierul Titan), urmâ nd
derularea altor proiecte, ne-a determinat
j
ncepem
scrisoarea Într-o n o t ă oarecum o p t i m i s t ă . Optimi sm
nut, de asemenea, de terminarea
i l o r
la microfi
li
alele GH ORGH
L Z Ă R
( P i a Veter
an
ilor)
PETRE
ISPIRESCU (zona ş i , mai ales, de
finaiizarea proiectului de consolidare, modernizare
rc
amenajare, într-o n o u ă f o r m u l a Sed iul ui cen t
ral
a
Bibliotecii Metropolitane B u c u r e ş t i .
Numai
in
f U l l c ţ i e
de
f i n a n ţ a r e
vom putea asigura
b u c u r e ş t e
servicii de
calitate În modern e primitoare.
Pe curând, cu m u l t
ă t a t e ,
Sergiu G
l
RE C
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 20/43
Anul
VII
nr
Meridian
biblioteconomic
European Bureau
of Library,
Information and
Documentation Associatiol s
P.O.
Bo
43300
2504
H
T Hoguo
_
.
EBLID
la
IFLA 2 3
Colegii n o ş t r i de la IFLA ş i - a u organizat c o n f e r i n ţ a
a n u a l ă la Berlin,'în august 2003.
Ca în anii t r e c u ţ i EBLIDA a participat la acest
eveniment care r e u n e ş t e comunitatea i n t e r n a ţ i o n a l ă a biblio
tecilor. Barbara Schleihagen, fost director EBLlDA, a fost
una dintre multele persoane implicate în organizarea confe
r i n ţ e i , ale c ă r e i rezultate au fost remarcabile.
R e p r e z e n t a n ţ i i Comitetului Executiv EBLIDA pre
cum un important n u m ă r de membri ai
o r g a n i z a ţ i i l o r
noas
tre au fost de asemenea p r e z e n ţ i la c o n f e r i n ţ e l e atelierele
pe teme de interes pentru
i n s t i t u ţ i i l e
de patrimoniu cultural.
Direc torul EBLlDA, Maria Pia Gonzalez Pereira, a
f ă c u t o prezentare în f a ţ a Comisiei Europene a participat la
un interviu despre rolul misiunea EBLlDA, care a fost
transmis de mass-media din Germania.
2004
S p e r ă m ne Întâlnim din nou la Buenos Aires, în
Intrarea În vigoare a drepturilor
p r o p r i e t ă ţ i i intelectuale
Comisia E u r o p e a n ă a în'aintat Parlamentului Con
siliului European, în luna ianuarie 2003, o propunere pentru
o
d i r e c t i v ă
privind
m ă s u r i l e
procedeele pentru asigurarea
i n t r ă r i i
În vigoare a drepturilor p r o p r i e t ă ţ i i intelectuale.
Conform
textului propunerii,
Comisia
u r m ă r e ş t e
armonizarea l e g i s l a ţ i e i n a ţ i o n a l e a statelor membre în acest
domeniu crearea unui instrument legal de l u p t ă Împotriva
pirateriei contrafacerii.
Ca e p r e z e n t a n t ă a
c o m u n i t ă ţ i i
bibliotecilor europene,
EBLIDA a examinat textul directivei
p o t e n ţ i a l u l
ei impact,
a ş a cum s-ar aplica
l e g i s l a ţ i e i
comunitare privitoare la pro
t e c ţ i a p r o p r i e t ă ţ i i
intelectuale.
EBLIDA
ş i - a
exprimat îngrijorarea în
f a ţ a
i n s t i t u ţ i i l o r
UE despre un
p o t e n ţ i a l
risc
al
p e n a l i z ă r i i
d i s p r o p o r ţ i o n a t e
a
î n c ă l c ă r i lor minore faptul dreptul la informare nu tre
buie interfereze cu p r o t e c ţ i a datelor personale.
EBLIDA
d o r e ş t e
informeze s ă - i Î n c u n ţ j e z e pe
t o ţ i
p r o f e s i o n i ş t i i
i m p l i c a ţ i s ă - ş i exprime preocuparea în f a ţ a
r e p r e z e n t a n ţ i l o r
lor
n a ţ i o n a l i
în acest stadiu
al e l a b o r ă r i i
directivei.
BIBLIOTEC O C O ~ E Ş T I L O ~
EBLID
Or i zon tu r i
P rog r ame
n i t i a t i v e
Pledând activ în favoarea
c u n o a ş t e r i i
posibilului
impact al acestei directive asupra a c t i v i t ă ţ i l o r i n s t i t u ţ i i l o r de
patrimoniu cultural, EBLIDA a elaborat un prim document
care d e c l a r ă
p r e o c u p ă r i l e primordiale ale
c o m u n i t ă ţ i i
noastre
f a ţ ă
de
d i r e c t i v ă .
D u p ă intense negocieri înainte de publicarea
proiectului de raport al Parlamentului European pe a c e a s t ă
t e m ă
(septembrie 2003), EBLIDA
ş i - a
exprimat În mod ofi
cial p o z i ţ i a
c o m u n i c a t ă r e p r e z e n t a n ţ i l o r
Parlamentului
European ai Comisiei Europene, cuprinzând p r e o c u p ă r i l e
r e c o m a n d ă r i l e
noastre referitoare la formularea directivei
la viitoarea
ei
aplicare.
În prima e t a p ă a procedurii de co-decizie, EBLIDA a
r e u ş i t
a t r a g ă a t e n ţ i a
membrilor Parlamentului European,
care fac patie din Comitetul Afacerilor Juridice
al
P i e ţ e i
Interne. Unii dintre
ei ş i - a u
bazat amendamentele f ă c u t e
proiectului de raport pe r e c o m a n d ă r i l e exprimate în docu
mentul EBLIDA. Amendamentele depuse de membrii Parla
mentului European p â n ă în 8 octombrie 2003 vor
fi
discutate
În 20 octombrie votate În 4 noiembrie.
Conform multor opinii, este
p u ţ i n
probabil ca dez
baterea pe acest subiect se termine curând.
A ş a d a r
EBLIDA va
r ă m â n e
În prima linie În a c ţ i u n e a de s u s ţ i n e r e a
i n s t i t u l o r
patrimoniului cultural european.
Un nou plan de a c ţ i u n e pentru promovarea
Î n v ă ţ ă r i i limbilor s t r ă i n e a d i v e r s i t ă ţ i i lingvistice
În urma unei c o n s u l t ă r i publice
Î n c h e i a t ă
la
10
aprilie
2003), Comisia E u r o p e a n ă a prezentat la 24 iulie 2003 un
plan de a c ţ i u n e (2004 - 2006) pentru
Î m b u n ă t ă ţ i r e a
Î n v ă ţ ă r i i
limbilor pentru promovarea
d i v e r s i t ă ţ i i
lingvistice în
Europa.
Planul de a c ţ i u n e cuprinde d o u ă
d i r e c ţ i i :
1 Stabilirea contextului a principalelor obiective.
Au fost identificate trei domenii de
a c ţ i u n e :
extinderea be
neficiilor î n v ă ţ ă r i i limbilor pe tot parcursul v i e ţ i i
c ă t r e
t o ţ i
c e t ă ţ e n i i ;
Î m b u n ă t ă ţ i r e a
p r e d ă r i i
limbilor crearea unui
mediu general mai bun pentru
î n v ă ţ a r e .
2) Propunerea unei serii de
a c ţ i u n i
la nivel european
pentru s u s ţ i n e r e a i n i ţ i a t i v e l o r
a u t o r i t ă ţ i l o r
locale, regionale
n a ţ i o n a l e
__ __ = ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ________ ~
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 21/43
BIBLIOTEC
U C U R E Ş T I L O R
Conform
c o m u n i c ă r i i
Comisiei, trebuie se uti
lizeze mai bine resursele existente personalul din
ş c o l i
u n i v e r s i t ă ţ i ,
biblioteci,
r e ţ e l e
locale centre de
e d u c a ţ i e
a
a d u l ţ i l o r . F i n a n ţ a r e a
provine prin programele Socrates,
Leonardo da Vinci Media Plus.
Comisia va publica, d u p ă un interVal de cinci ani, un
raport de monitorizare asupra
s i t u a ţ i e i
d i v e r s i t ă ţ i i în pro
gramele de predare a limbilor în Uniunea
E u r o p e a n ă .
În plus,
Comisia trebuie analizeze
a c ţ i u n i l e
Întreprinse la toate
nivelele raporteze
P a r l a m e ~ t u l u i
Consiliului
În
2007.
unt Sistemele de Management al
Drepturilor Digitale compatibile cu taxele?
Sistemele de Management al Drepturilor Digitale
(DRMS) nu sunt numai dispozitive pentru controlul accesu
lui la c o n ţ i n u t u l digital. Sau, cel p u ţ i n , nu ar trebui fie.
DRMS sunt mijloace de furnizare a acestui
c o n ţ i n u t
ar tre
bui ajute bibliotecile
îrl
administrarea
a ~ c e s u l u i
la servi
ciile
pe
care le o f e r ă .
Î februarie 2003, EBLIDA a elaborat un document
despre acest subiect relevant, În care unele aspecte sunt su
bliniate ca fiind
e s e n ţ i a l e
pentru biblioteci utilizatori în
ceea ce p r i v e ş t e DRMS. Dar
x i s t ă
multe n t r e b ă r i ridicate de
dezbaterea la nivel european despre modul de reglementare a
DRMS TPM despre problema taxelor pentru copierea În
interes privat; de
p i l d ă ,
sunt taxele compatibile cu DRMS?
Comisia E u r o p e a n ă
c h e a m ă p ă r ţ i l e
implicate dis
cute acest subiect în ateliere
c o n f e r i n ţ e ,
putându-se ajunge
astfel
la
o cooperare între domeniul tehnologiei, d e ţ i n ă t o r i i
de drepturi utilizatori.
La Începutul lunii septembrie 2003, în contextul unei
c o n f e r i n ţ e
organizate la Bruxelles, la care a participat
EBLIDA, argumentele pro contra e l i m i n ă r i i taxelor pentru
copierea în interes privat nu au formulat
Î n c ă
un r ă s p u n s clar.
D i r e c t i v ă despre reutilizarea
documentelor din sectorul public
La 25 septembrie 2003, Parlamentul European a adop
tat o serie de amendamente
ş i - a
modificat
p o z i ţ i a
cu
privire la directiva de
r e u ~ i 1 i z a r e
exploatare
c o m e r c i a l ă
a
i n f o r m a ţ i i l o r din sectorul public. Aceasta trebuie evite
nevoia unei concilieri. Directiva
u r m ă r e ş t e
stabilirea unui set
minim de reguli care. guverneze exploatarea
c o m e r c i a l ă
n e c o m e r c i a l ă a i n f o r m a ţ i i l o r d e ţ i n u t e de sectorul public.
Sectorul public c o l e c t e a z ă ,
v e r i f i c ă
d i s e m i n e a z ă
i n f o r m a ţ i i în multe domenii de activitate. D a c ă aceste date se
folosesc mai mult, se
s p e r ă
ca publicul general companiile
p o a t ă
beneficia mai mult de
p i a ţ a i n t e r n ă .
Membrii Parla
mentului European
s u b l i n i a z ă
faptul deschiderea c ă t r e
public a documentelor d e ţ i n u t e de sectorul public r e p r e z i n t ă
un instrument fundamental pentru extinderea dreptului la
c u n o a ş t e r e
Parlamentul introduce o
l i m i t ă g e n e r a l ă
de timp de
trei
s ă p t ă m â n i
pentru prelucrarea cererii solicitantului
oferirea i n f o r m a ţ i i l o r pentru reutilizare.
În
ceea ce p r i v e ş t e
plata, Parlamentul s t a b i l e ş t e ca, la cerere,
i n s t i t u ţ i i l e
sectoru
lui public indice baza de calcul pentru
p l a t ă .
În plus, membrii Parlamentului European .au m e n ţ i o
nat acolo unde se fac p l ă ţ i venitul total nu trebuie
d e p ă ş e a s c ă costurile totale de colectare, producere, reprodu-
nol
VII
nr
cere diseminare a documentelor, cu un beneficiu rezonabil
al
i n v e s t i ţ i e i , c o r e s p u n z ă t o r
regulilor de
a u t o f i n a n ţ a r e
a insti
t u ţ i i
publice implicate. În ceea ce p r i ~ e ş t e accesibilitatea,
i n f o r m a ţ i i l e
de
b a z ă , a d i c ă
texte de legi
r e g l e m e n t ă r i ,
decizii juridice
i n f o r m a ţ i i
ale organelor reprezentative, de
exemplu
i n f o r m a ţ i i
parlamentare, trebuie fie
În
general
accesibile prin mijloace electronice, acolo unde este posibil.
În cazul unui dezacord Între
i n s t i t u ţ i a
p u b l i c ă
soli
citant, membrii Parlamentului European introduc o
o b l i g a ţ i e
pentru
i n s t i t u ţ i a p u b l i c ă
de a informa solicitantul despre
orice f o r m ă d i s p o n i b i l ă de remediere. T o t o d a t ă , i n s t i t u ţ i i l e .
publice trebuie ia în considerâre p o s i b i l i t ă ţ i l e de reuti
lizare a documentelor de c ă t r e în folosul persoanelor cu
d e f i c i e n ţ e . Parlamentul introduce de asemenea o o b l i g a ţ i e
pentru statele membre de a garanta ca f o r m a l i t ă ţ i
le
practice
faciliteze c ă u t a r e a online a documentelor. .
P o z i ţ i a EBLIDA cu privire la viitorul
r e ţ e l e l o r InfoEuropa
EBLIDA - Biroul European al
A s o c i a ţ i i l o r
Bibliote
care, de Informare Documentare - este o o r g a n i z a ţ i e inde
p e n d e n t ă ,
non-profit, a bibliotecilor
n a ţ i o n a l e ,
arhivelor a
a s o c i a ţ i i lor de informare documentare din Europa.
EBLIDA r e p r e z i n t ă interesele membrilor
s ă i
în r e l a ţ i e cu
i n s t i t u ţ i i l e
europene, ocupându-se de teme specifice so
c i e t ă ţ i i i n f o r m a ţ i o n a l e , drepturi de autor, c u l t u r ă ,
e d u c a ţ i e
l ă r g i r e a
Uniunii Europene. EBLIDA
p r o m o v e a z ă
accesul
liber la i n f o r m a ţ i e ,
c u l t u r ă
c u n o a ş t e r e în era d i g i t a l ă .
Prin colegii
n o ş t r i
care
l u c r e a z ă
în
biblioteci g ă z d u i n d
Puncte InfoEuropa am aflat despre deciziile luate de Comisia
E u r o p e a n ă
-
D i r e c ţ i a
G e n e r a l ă
P r e s ă
Comunicare.
Potrivit noilor
r e g l e m e n t ă r i
financiare
1
ianuarie
2003), la data de 29 septembrie 2003 s-a
o t ă r â t
oprirea con
tractelor cu
o r g a n i z a ţ i i l e
care
g ă z d u i e s c
Puncte InfoEuropa,
sau Înlocuirea acestora cu un contract care nu prevede sub
v e n ţ i i l e
anuale de 20.000 de euro.
Un
n u m ă r
mare din cele 144 de puncte de informare
servind Întreaga
p o p u l a ţ i e
sunt localizate într-o b i b l i o t e c ă
r e g i o n a l ă , care f u n c ţ i o n e a z ă ca o
o r g a n i z a ţ i e - g a z d ă ,
pe baza
unui acord cu Comisia E u r o p e a n ă . Întrucât aceste puncte de
informare sunt legate de
r e ţ e l e l e
marilor biblioteci publice,
ele servesc cea mai mare parte a
p o p u l a ţ i e i
statelor membre
ale Uniunii Europene. Ele sunt, astfel, un instrument impor
tant
În
politica de informare a Uniunii Europene
c ă t r e
c e t ă ţ e n i .
Suntem
p r e o c u p a ţ i
de faptul prin
a c e a s t ă h o t ă r â r e
în lipsa s u b v e n ţ i i l o r pentru anul 2004
u r m ă t o r i i
ani, ser
viciile europene de informare a p o p u l a ţ i e i prin intermediul
bibliotecilor publice nu mai pot f u n c ţ i o n a . Este un fapt îngri
j o r ă t o r
într-o
p e r i o a d ă
în care sunt în joc probleme
e s e n ţ i a l e
precum l ă r g i r e a Uniunii Europene,
c o n s t i t u ţ i a ,
alegerile etc.,
care au nevoie de suportul implicarea
c e t ă ţ e n i l o r
europeni.
În
a p ă r a r e a
intereselor sectorului de biblioteci
arhive a serviciilor lor pentru
c e t ă ţ e n i i
Europei, cerem
g ă s i ţ i o s o l u ţ i e de continuare a s u b v e n ţ i i l o r pentru anul
2004 de a asigura un cadru financiar solid pentru
u r m ă t o r i i
ani. De asemenea, r e c o m a n d ă m Comisiei Europene se
f o l o s e a s c ă mai intens, în serviciile de informare comuni
care pentru
c e t ă ţ e n i i
europeni, de
r e ţ e l e l e
existente de bi
blioteci de domeniul profesional al bibliotecarilor,
a r h i v i ş t i l o r
d o c u m e n t a r i ş t i l o r .
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 22/43
Anul VII nr Z
omisia E u r o p e a n ă
D i r e c ţ i a
G e n e r a l ă P r e s ă
Comunicare) a informat recent e ţ e l e l e InfoEuropa a oprit,
începând cu luna ianuarie 2004, plata
s u b v e n ţ i i l o r
pentru
cheltuieli de operare care,
p â n ă
în prezent, au s u s ţ i n u t aceste
o r g a n i z a ţ i i .
Confruntat cu a c e a s t ă decizie
e g r e t a b i l ă ,
care l e z e a z ă
r e l a ţ i i l e
i n t e r - i n s t i t u ţ i o n a l e
care poate 'afecta
a c ţ i u n i l e
de
informare a c e t ă ţ e n i l o r din statele prezente viitoare mem
bre ale Uniunii Europene, Parlamentul European cere
Comisiei r ă s p u n d ă cât de curând posibil la
u r m ă t o a r e l e
î n t r e b ă r i :
Ce m ă s u r i va lua Comisia pentru a asigura ca activi
tatea
v a l o r o a s ă
a r e ţ e l e l o r de informare continue neîn
g r ă d i t ă
Într-un an
În
care vor avea loc alegeri pentru Parla
ment?
Prin ce mijloace va asigura Comisia ca viitoarea
f i n a n ţ a r e a acestei a c t i v i t ă ţ i
fie
d i s p o n i b i l ă ?
Când va lua Comisia o decizie privind f i n a n ţ a r e a
viitoare?
F r a n c e z i i germanii
s u s ţ i n p r e ţ u r i l e
fixe
pentru carte
M i n i ş t r i i Culturii din
F r a n ţ a
Germania au h o t ă r â t ,
la un forum organizat În data de 1 octombrie 2003 la Târgui
de Carte de la Frankfurt, a c ţ i o n e z e Î m p r e u n ă pentru ca
p r e ţ u r i l e fixe pentru carte d e v i n ă
r e g u l ă
În Europa, chiar
d u p ă l ă r g i r e a Uniunii Europene.
De m e n ţ i o n a t În luna mai 2002, Parlamentul Euro
pean 'a adoptat un raport privind fixarea
p r e ţ u r i l o r
la carte
a cerut Comisiei prezinte o propunere pentru o d i r e c t i v ă în
acest domeniu
p â n ă
la
s Î a r ş i t u l
anului 2002, prin procedura
de co-decizie.
Raportul cuprindea
r e c o m a n d ă r i
cu privire la prin
cipalele puncte care trebuiau incluse În d i r e c t i v ă : sistemele
. de p r e ţ u r i fixe trebuie ofere discount-uri pentru anumite
grupuri de utilizatori precum bibliotecile,
l i b r ă r i i l e i n s t i t u ţ i -
ile
e d u c a ţ i o n a l e , s t u d e n ţ i
sau a b o n a ţ i .
Întâlnire
m i n i s t e r i a l ă i n f o r m a l ă
despre c u l t u r ă
În zilele de I 2 octombrie 2003,
m i n i ş t r i i
Culturii
s-au Întâlnit la
F l o r e n ţ a
pentru a discuta, printre altele,
Proiectul Agenore rezultatele audierii conduse de Comisia
E u r o p e a n ă
despre noua g e n e r a ţ i e de programe
În s u s ţ i
c o o p e r ă r i i culturale europene.
Proiectul Agenore u r m ă r e ş t e crearea unui tezaur al
valorilor europene, un site-memorie sau un catalog compu
terizat accesibil online pentru a promova
i d e n t i t ă ţ i l e
cultu
rale europene; fiecare stat membru va
fi
liber d e f i n e a s c ă
valorile europene pe baza culturii specifice,
n a ţ i o n a l e
regionale.
Italia a avansat propunerea unui muzeu european,
destinat faciliteze
c i r c u l a ţ i a
valorilor Între diferite muzee
pe temeiul
c o o p e r ă r i i
r e c i p r o c i t ă ţ i i dintre
i n s t i t u ţ i i l e
culhl
rale europene de nivel Înalt.
BIBLIOTECA U C U R E ~ T I L O R
Întâlnire m i n i s t e r i a l ă la Milano despre
dezvoltarea capitalului uman
O Întâlnire a m i n i ş t r i l o r Uniunii Europene d e s f ă ş u r a t ă
În
28 octombrie 2003 la Milano a subliniat faptul
i n v e s t i ţ i a în e d u c a ţ i a p e r m a n c n t ă este cheia pentru viitorul
c o m p e t i t i v i t ă ţ i i
economice.
Italia i n t e n ţ i o n e a z ă lanseze,
a l ă t u r i
de Comisia
E u r o p e a n ă
o
i n i ţ i a t i v ă
s p e c i a l ă
privind capitalul uman pen
tru
s u s ţ i n e r e a
includerii sociale a
c o m p e t i t i v i t ă ţ i i .
I n i ţ i a
tiva va exploata
o p o r t u n i t ă ţ i
le oferite de a c t i v i t ă ţ i l e
t r a n s n a ţ i o n a l e . Pe linia strategiei UE de promovare a so
c i e t ă ţ i i
bazate pe
c u n o a ş t e r e ,
proiectul se Î n t e m e i a z ă pe o
s t r â n s ă i n t e r a c ţ i u n e dintre e d u c a ţ i e , instruire, politici sociale
de ocupare a f o r ţ e i de
m u n c ă
Un element-cheie al
i n i ţ i a -
tivei, care va fi
p r e z e n t a t ă
m i n i ş t r i l o r E d u c a ţ i e i Muncii,
este combinarea e d u c a ţ i e i formale, non-formale infor
male
Î
dezvoltarea unei strdtegii a
Î n v ă ţ ă r i i
pe
1 1
parcursul
v i e ţ i t
M i n i ş t r i i p r e z e n ţ i
la Întâlnire au
e v i d e n ţ i a t
faptul
dezvoltarea
s o c i a l ă
e c o n o m i c ă
În
Europa depinde
În
mod
special de politicile
ei e d u c a ţ i o n a l e . În
prezent,
i n v e s t i ţ i a
UE
În
e d u c a ţ i e
r e p r e z i n t ă
în medie 5% din PIB. Europa cheltu
i e ş t e
j u m ă t a t e din cât face SUA pentru
n i v e r s i t ă ţ i ,
eu o anu
m i t ă
c o n t r i b u ţ i e a sectorului privat.
ercetare Eurobarometru despre tinerii din ţ ă r i l e
invitate candidate la Uniunea
E u r o p e a n ă
Stilul de
v i a ţ ă
a s p i r a ţ i i l e personale ale tinerilor din
1
ţ ă r i
invitate 3 ţ ă r i candidate sunt relativ similare celor
ale tinerilor din cele 15 ţ ă r i UE.
D i f e r e n ţ e l e
apar În ceea ce
p r i v e ş t e
problemele care
a f e c t e a z ă
societatea
s p e r a n ţ e l e
În
r e l a ţ i e
cu Uniunea E u r o p e a n ă .
Acestea sunt rezultatele unui studiu Eurobarometru
realizat
În
perioada
21
martie - 4 mai 2003, care a cuprins
9.754 de tineri cu vârsta Între
15
- 24 ani,
c h e s t i o n a ~
direct
la
l o c u i n ţ e l e
lor.
Tinerii din
ţ ă r i l e
membre UE, din ţ ă r i l e invitate
candidate î m p ă r t ă ş e s c în comun trei a c t i v i t ă ţ i principale
legate de timpul liber. D o u ă dintre acestea, specifice multor
tineri din ţ ă r i l e invitate candidate, se
r e f e r ă
la ajutorul dat
treburilor casei. Tinerii din aceste ţ ă r i nu merg la cinema,
concerte sau teatru
În
mod frecvent; În schimb, multora din
tre
ei le
place
c i t e a s c ă .
În
plus, sunt de acord cu partene
rii lor trebuie existe mai multe campanii de informare
orientate în mod special
c ă t r e
tineri;
ei c ă l ă t o r e s c
mai
p u ţ i n ,
dar sunt mai
e x p e r i m e n t a ţ i
în
c u n o a ş t e r e a
limbilor
s t r ă i n e .
E x i s t ă o mare d i f e r e n ţ ă privind problemele care a f e c t e a z ă
societatea, dar, În a c e l a ş i timp, o mare d e p e n d e n ţ ă de familie
mari s p e r a n ţ e legate de Uniunea E u r o p e a n ă .
(Din buletinul EBLlDA I-Iot News ,
iulie - octombrie 2003)
Traducere de Orlan.w
E N Ă Ş E S C U
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 23/43
BIBLIOTECA
B J C J R E ~ T I L O R
Anul VII nr 2
Manifestul IFLA pentru Internet
ccesul liber
la
i n f o r m a ţ i e
este
e s e n ţ i a l
pentru
libertate, egalitate,
n ţ e l e g e r e
m o n d i a l ă pace. În c o n s e c i n ţ ă
F e d e r a ţ i a I n t e r n a ţ i o n a a A s o c i a ţ i i l o r Bibliotecare (IFLA)
a f j r m ă
c ă :
o Libertatea
i n t e l e c t u a l ă
este un drept al f i e c ă r u i indi
vid: a avea o opinie a o putea exprima, c ă u t a r e a i n f o r m a ţ i e i
primirea ei
r e p r e z i n t ă
bazele
d e m o c r a ~ e i .
Aceasta este ra
ţ i u n e a de a fi a o r i c ă r e i biblioteci.
o
Libertatea de acces la
i n f o r m a ţ i e
independent de
mijloace frontiere, este o responsabilitate f u n d a m e n t a l ă a
bibliotecii a
p r o f e s i o n i ş t i l o r i n f o r m a ţ i e i .
o
Accesul liber pe Internet
În
interiorul bibliotecilor
serviciilpr de informare g a r a n t e a z ă libertatea individului a
grupului, prosperitatea dezvoltarea lor.
o Obstacolele puse În calea i n f o r m a ţ i e i trebuie ridi
cate, În special atunci când ele f a v o r i z e a z ă inegalitatea,
cia lipsa s p e r a n ţ e i .
Libertatea de acces la
i n f o r m a ţ i e
pe Internet
Bibliotecile serviciile de informare r e p r e z i n t ă la
s c a r ă
m o n d i a l ă
l e g ă t u r a vie Între persoane, resursele de
i n f o r m a ţ i i fluxul de idei de creativitate.
Bibliotecile servicii le de informare, prin toate mo
durile de transmitere, fac accesibi le diferitele forme de expre
sie u m a n ă , În
t o a t ă
b o g ă ţ i a lor, precum cultura, În înt reaga
ei diversitate.
G r a ţ i e
Internetului, au a c e l a ş i acces la i n f o r m a ţ i
indivizi sau grupuri de indivizi din satul cel mai mic mai
î n d e p ă r t a t
precum din a ş e l e ce le mai mari ale lumii.
Acest lucru poate favoriza dezvoltarea lor p e r s o n a l for
marea lor
p r o f e s i o n a
propriul lor interes, cultura, activi
tatea e c o n o m i c ă sau participarea lor a c t i v ă la d e m o c r a ţ i e .
Biblioteci le serv ic iil e dc informare i n t ă cclc
mai importante puncte de acces la Inte
rn
et În anumite cazuri,
ele aduc un surplus de comoditate, de sfaturi ajutor,
reprezentând, uneori, singurul punct de acces posibil. Ele
permit d e p ă ş i r e a obstacolelor
n ă s c u t e
din complexitatea
resurselor, tehnologii lor a p r e g ă t i r i i
Principiile l i b e r t ă ţ i i de acces la
i n f o r m a ţ i e
Accesul la Internet la toate resursele sale trebuie
fie compatibil cu
D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă
a Drepturilor Omului
ale N a ~ u n i l o r Unite, În special cu prevederil e Articolului
9:
Fiecare are drept
la
libertatea de opinie la expri
marea acesteia; acest drept presupune libertatea de a avea o
opinie, f ă r ă a suporta vreun amestec din
a f a r ă
de a putea
c ă u t a primi comunica
i n f o r m a ţ i
opinii prin intermediul
o r i c ă r u i
tip de suport mediatic independent de frontiere.
Capacitatea Internetului de a conecta lumea
î n t r e a g ă
tuturor posibilitatea de a se bucura de acest drept. În con
s e c i n ţ ă accesul nu trebuie fie supus niciunei forme de cen
z u r ă fie este de
n a t u r ă
i d e o l o g i c ă p o l i t i c ă sau r e l i g i o a s ă
niciunui obstacol economic .
Bibliotecile serviciile de informare mai au o b l i g a ţ i a
de a servi pe t o ţ i membrii c o m u n i t ă ţ i i lor,
f ă r ă
considerente
de v â r s t ă r a s ă n a ţ i o n a l i t a t e religie, c u l t u r ă a f i l i a ţ i e p o l i t i c ă
handicapuri fizice sau altele, cum ar
fi
orientarea
s e x u a l ă
etc.
Bibliotecile serviciile de informare trebuie
s u s ţ i n ă dreptul utilizatorului în a c ă u t a i n f o r m a ţ i a a l e a s ă de
el.
Bibliotecile serviciile de informare trebuie
respecte
v i a ţ a
p r i v a t ă a utilizatorilor lor
a d m i t ă
confi
d e n ţ i a l i t a t i n f o r m a ţ i i l o r o b ţ i n u t e
Bibliotecile serViciile de informare trebuie
Î n l e s n e a s c ă
promoveze accesul publicului la o infor
m a ţ i e de calitate
la
comunicarea acesteia.
Utilizato
rii
trebuie a j u t a ţ i propunându-li-se compe
t e n ţ e
un mediu adecvat unde vor putea, în t o t a l ă libertate
încredere, utilizeze aceste resurse serviciile preferate.
În
a f a r ă
de numeroasele resurse de valoare, disponi
bile pe Internet, pot
fi
g ă s i t e
unele incorecte, inexacte sau
chiar o c a n t e . Bibliotecarii trebuie s ă - ş i formeze informeze
utilizatorii în vederea folosirii eficace performante a Inter
netului a resurselor electronice. Ei trebuie promoveze
î n l e s n e a s c ă în mod activ un acces responsabil la o infor
m a ţ i e a f l a t ă
într-o r e ţ e a de calitate, inclusiv pentru copii
a d o l e s c e n ţ i .
Ca alte servicii importante oferite de biblio
teci serviciile de inforn1are, accesul pe Internet trebuie
fie gratuit.
plicarea principiilor
e n u n ţ a t e
În Manifest
• IF
LA
cerc c o m u n i t ă ţ i i i n t e r n a ţ i o n a l e s u s ţ i n ă dez
voltarea în întreaga lume a accesului la Internet, astfel ca
toate ţ ă r i l e beneficieze de i n f o r m a ţ i a o f e r i t ă .
o
IFLA cere tuturor guvernelor s ă s u s ţ i n ă libera circu
l a ţ i e
a i n f o r m a ţ i e i accesibile prin intermediul bibliotecilor
al serviciilor de informare, se p u n ă o r i c ă r e i tentative de
c e n z u r ă sau interzicere la accesul i n f o r m a ţ i e i .
o IFLA face apel la comunitatea bibliotecilor a
responsabililor la nivel n a ţ i o n a l local de a elabora strategii,
politici planuri care pun în aplicare principiile exprimate în
acest
Manif
est.
(IFLA, mai 2002)
Traducere de Nadia M RCU
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 24/43
finul VII nr 2 BIBLIOTECA B J C J R E ~ T I L O R
Un pas spre armonizarea cu practicile biblioteconomice
din Uniunea E u r o p e a n ă
) ~ I ~ ntre 26 - 29 ianuarie 2004, la Cluj -Napoca, s-a d e s f ă ş ~ r a t
cursul
Evaluarea
p e r f o r m a n ţ e i
bibliotecii. Evaluarea
recrutarea
instruirea personalului din biblioteci.
l
Sergiu
G ă b u r e a c ,
ş e f
serviciu
R e l a ţ i i
Publice la Biblioteca
M e t T o p o l i t a n ă
B u c u r e ş t i
absolvent
al
cursului, a consemnat:
"Întâlnirea
p r o f e s i o n a l ă , o r g a n i z a t ă
de Consiliul Bri
tanic Softlink Romania, a demonstrat
d i f e r e n ţ e l e
Între
practica
l e g i s l a ~ a
b i b l i o t e c o n o m i c ă
r o m â n e a s c ă
stan
dardele europene nu sunt foarte mari. Problemele spinoase
sunt legate de seriozitatea În aplicarea respectarea lor
Ceea ce u i m e ş t e la vestici este grija f a ţ ă de bibliotecarul
public, monitorizarea
a c t i v i t ă ţ i l o r
În
r e l a ţ i a
b i b l i o t e c ă
- uti
lizatori
precum p r e o c u p ă r i l e pentru r e g ă t i r e a p r o t e c ţ i a
p r o f e s i o n a l ă a a n g a j a ţ i l o r bibliotecii. Cu atât mai mult,
l e g i s l a ~ a nu numai b i b l i o t e c o n o m i c ă r o m â n e a s c ă trebuie
urgent a m e n d a t ă pe ici, pe colo, pentru eliminarea ambigui
t ă ţ i l o r a verbului a
putea
când e vorba de ceea ce trebuie
I
C o m p o z i ţ i e o v a l ă
f a c ă
organul ierarhic, precum introducerea
s a n c ~ u n i l o r
atunci când se
c o n s t a t ă
ignorarea Î n c ă l c a r e a Legii Biblio
tecii sau a altor
r e g l e m e n t ă r i .
O d e m o n s t r a ţ i e 100% p r o f e s i o n i s t ă a
Tacut
dna
Doina Popa
unul dintre cei mai buni bibliotecari publici
români,
e x p e r t ă În
materie de evaluare
s t a t i s t i c ă b i b l i o t
c o n o m i c ă .
F ă r ă î n d o i a l ă expozeurile dnelor
Sale Wood
Lamont
(FLA),
Adriana
V u ş c a n , p r e ş e d i n t e l e A s o c i a ţ i e i
Mentorilor din România, sau
Ioana Robu
director
al
Biblio
tecii de M e d i c i n ă Farmacie din Cluj-Napoca, au creat
imaginea de
f o r ţ ă
a ceea ce
r e p r e z i n t ă
biblioteca
În
contextul
actual al lumii mileniului
al
III-lea non-virtuale pe alocuri
virtuale. La acestea se a d a u g ă prezentarea unor tehnologii de
vâr pentru automatizarea informatizarea serviciilor de
b i b l i o t e c ă r e a l i z a t ă de Softlink Romania. A fost o e x p e r i e n ţ ă
u t i l ă cu un rol tonic pentru bibliotecarii p a r t i c i p a n ~ s. G.
Broadway boogie-woogie
C o m p o z i ţ i e În r o ş u
galben
albastru
•
1:
•
•
•
•
••
•
Piet Mondrian
• •
•
• •
•
•
I
••
•
•
•
•
1872 1944
•
•
••
..
• • •
• •
•
•
•
•
.
•• •
•
• •
•
•
•
• •
• • •• • • • • •
•
•
•
• • • •
e
• •
•
• •
•
• •
••
•
•• •
· ...
• I •
•
••
• ••
•
•
• •
•
•
•
•
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 25/43
B IBLIOTECA B U C U I t E ~ T I L O I t
.
Anul VII. nr. 2
rofil
Dumitru Berciu (1907 - 1998)
S c h i ţ ă
b i o g r a f i c ă
D
mHru Beceiu
a
n',eul
la 27 ianuarie 1907
1n
tul
B o b a i ţ a , comuna
M a l o v ă ţ , j u d e ţ u l
M e h e d i n ţ i , în
partea o l t e n e a s c ă a p ă m â n t u l u i românesc care a dat
ţ ă r i i
alte p e r s o n a l i t ă ţ i : C.S. N i c o l a e s c u - P l o p ş o r , Grigore
Elenescu Dumitru Tudor.
A
urmat
Liceul "Traian" din Tumu-Severin apoi la
B u c u r e ş t i a frecventat cursurile
F a c u l t ă ţ i i
de Litere Filolo
gi.e l u â n d u - ş i l i c e n ţ a în istorie geografie, cu specialitatea
p r i n c i p a l ă istoria a n t i c ă , secundar geografia - a treia disci
p l i n ă preistoria. La
l i c e n ţ ă
a
o b ţ i n u t
calificativul
magna c
lIm
laude. I-au fost d a s c ă l i aici: S. Lambrino, S. M e h e d i n ţ i , Ioan
A n d r i e ş e s c u ş . a .
D u p ă
terminarea
f a c u l t ă ţ i i
în anul 1931, a
f u n c ţ i o n a t
o
p e r i o a d ă
ca profesor secundar (1933
-1945) la
liceele de
la
M ă n ă s t i r e a Dealu, Giurgiu
B u c u r e ş t i .
În 1945 a fost direc
tor
al
liceului comercial N icolae B ă l c e s c u din
B u c u r e ş t i .
În tot acest
r ă s t i m p
a întreprins c e r c e t ă r i
ar
heologice
ş i - a d e s ă v â r ş i t p r e g ă t i r e a ş t i i n ţ i f i c ă s ă p â n d la Balta Verde,
Tangîru, Petru
R a r e ş ,
Oinacu, sub îndrumarea praf. Ioan
A n d r i e ş e s c
Studiile publicate i-au adus în 1936 premiul "Vasile
Pârvan al Academiei Române. Tot în a c e a s t ă p e r i o a d ă a
cercetat în muzeele, bibliotecile mai ales pe
ş a n t i e r c l c
arheologice ale Italiei în calitate de corespondent al zi
;:tru
lui
Neamul
Românesc" editat dc N. Iorga. Ca urmare a pre
miului primit din partea Academiei Române,
la
numai 30 de
ani, a efectuat
l ă t o r i i
de studii
În
mai multe
ţ ă r i
europene
în Balcani . Rezultatul acestei prime i n v e i g a ţ i i a fost
lucrarea Î n d r u m ă r i În preislorie
a p ă r u t ă
în 1937. Era primul
manual de preistorie g e n e r l ă e u r o p e a n ă a p ă r u t în România.
Acesta a constituit baza prelegerilor ţ i n u t e la Catedra de
istorie u n i v e r s a l ă de la Universitatea din B u c u r e ş t i din
î n s ă r c i n a r e a lui N. Iorga. La Universitatea din Viena, cu prof.
. Oswald Menghin Richard Pittioni ş i - a d e s ă v â r ş i t spe
cializarea în preistoria Europei. Tot aici ş i - a î n s u ş i t metoda
de lucru, de a n a l i z ă de prezentare
v i e n e z ă .
În 1938
ş i - a
s u s ţ i n u t
teza de doctorat cu
Arheologia
p r e i s t o r i c ă a Olteniei
avându-I drept c o n d u c ă t o r pe prof.
Ioan
A n d r i e ş e s c u .
A
o b ţ i n u t
titlul de doctor în filozofie
litere
al
U n i v e r s i t ă ţ i i din B u c u r e ş t i cu m e n ţ i u n e a magna
cum laude. Lucrarea
va fi p u b l i c a t ă la Craiova în 1939 ,
impunându-I definitiv în lumea arheologiei r o m â n e ş t i .
Între 1938 - 1940 a muncit enorm ca director-fonda
tor al muzeului "Teohari Antonescu din Giurgiu
la
Buleti
nul Muzeului. P â n ă în 1940 a fost
membru
al Comitetului
de
d i r e c ţ i e
al
Reviste
i Istorice" e d i t a t ă tot de N. Iorga.
Rezultatele o b ţ i n u t e în cercetarea
a r h e o l o g i c ă ,
con
t r i b u ţ i i l e sale ş t i i n ţ i f i c e au f ă c u t s ă tie numit
Ş e f
al misiunii
arheologice
române
din Albania, apoi secretar, apoi director
al
Institutului român din Albania, creat la i n i ţ i a t i v a lui N.
Iorga. Marele savant primise de la guvernul albanez
un
teren
la Saranda, pe care l-a cedat statului român; cu
o b l i g a ţ i a
de a
construi acolo un institut. Acest lucru s-a realizat prin s t r ă
daniile depuse de profesorul Dumitru Berciu. Evenimentele
politice i n t e m a ţ i o n a l e ,
asasinarea marelui sa- ·
vant, evenimentele in
terne, au Tacut ca la
s f â r ş i t u l
anului
1940
Institutul român din Al
bania
fie d e s f i i n
Din
anul
1945
ş i - a început cariera di
d a c t i c
u n i v e r s i t a r ă , mai
întâi ca profesor sup li
nitor de Isloria artelor
(la catedra
c o n d u s ă
de
Petre
Constant
ine
scu
a ş i , apoi
conferen0ar
profesor de
istorie
veche a României la
Facultatea de istorie a
COI?f univ
.
dl
dina
BERCIU
l:NIVl;RSIlA.TI.A. OIN l \ u c . U U t ; ~ T I
...cUllATF
or lInRr:
DE Ammm5 l f lE-
.1
5 E m E 1 f I ~ I R 1
1
R ~ H I V I 5 1 \ 1 ]
~ I B u D m o n o f f i I E
B I ~ O l l L f l
U n i v e r s i t ă ţ i i din B u c u r e ş t i . Între 1966 - 1971 a fost decanul
acestei
f a c u l t ă ţ i .
Din 1948 a activat în cadrul Institutului de arheolo
gie din B u c u r e ş t i , în ca litate dc consilier apoi ca ş e f
al
sec
torului de arheologic d a c i c ă .
S ă p ă t u r i
l arheologice nu le-a
întrerupt nici în timpul
r ă z b o i u l u i .
Dar, d u p ă 1945 a
început
s ă p ă t u r i
arheologice
sistemat
ice în Muntenia (Tangîru), Olte
nia (Balta Verde), în Dohrogea (Hamangia
C e m u v o d ă ) ,
în Transilvania
S ă l c u ţ a P e t r e ş l i
80ian,
G u m e l n i ţ a ) . S ă p ă
turile i-au permis
a d u c ă n t r i b u ţ i i de e x c e p ţ i e
referitoare
la perioada n e o l i l i c ă , la perioada de trecere spre epoca
bronzului. A descoperit a
id
entificat .o n o u ă c u l t u r ă
n e o l i t i c - Hamangia.
Descoperire care a deschis un capitol nou în cer
cetarea epocii neolitice din
România
din Balcani. Tot el
este descoperitorul
celor
d o u ă statuete de lut ars Gândi
torul" perechea sa, care au devenit celebre în preistoria
Europei care au
f ă c u t
înconjuml lumii prin buletinul de
spec
ialitate editat de
UNESCO.
. Lucrarea
C o
i b u ţ i i la problemele n e o l i l i c u l u ~ În
România
În
lumina noi/ar
c e r c e t ă r i , precum
întreaga
activitate d e s f ă ş u r a t ă de trei decenii cu rezultate de e x c e p ţ i e
cu o a b n e g a ţ i e i t ă din comun i-au adus în 1961 un pre
miu al Academiei, premiul
N. B ă l c e s c u .
A cercetat studiat o
n o u ă
c u l t u r ă din epoca bronzu
lui, cultura Verbicioara din Oltenia, c o n t i n u â n d u - ş i investi
g a ţ i i l e asupra
e v o l u ţ i e i
traci lor geto-dacilor.
În deceniul ş a p t e , i-au
a p ă . m t ,
în c a s c a d ă , l u c r ă r i de
mare
i m p O l t a n ţ ă
ş t i i n ţ i f i c ă : Zorile istoriei in C a r p a ţ i
D u n ă r e , Romania before Burebista a p ă r u t ă la Londra, New
York, Washington,
La izvoarele istoriei ArIa
t r a c o - g e l i c ă ,
Lumea ce/tilor.
În 1976 publ c ă , în editura Nagel din v e ţ i a , lucrarea
Dacoromania
În colaborare cu numismatul
Bucur
Mitrea.
Lucrarea
r e p r e z i n t ă
o s i n t e z ă a întregii istorii vechi a
României.
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 26/43
finul
VII
nr 2
D u p ă
1966
a
început c e r c e t ă r i l e
în
s t a ţ i u n e a d a c i c ă de
la
O c n i ţ a , unde va
descopt;ri
piese
de o
valoare e x c e p ţ i o n a l ă :
i n s c r i p ţ i i g r e c e ş t i latine, numele unui rege
dac necunoscut
-
Thiamarcus
etc.
Rezultatele i n v e s t i g a ţ i i
lor
vor fi publicate
în
1981
în
monografia Buridava d a c i c ă
Pe l â n g ă munca de cercetare
a r h e o l o g i c ă , Dumitru
Berciu
a avut o î n d e l u n g a t ă activitate de
c a t e d r ă ;
a
p r e g ă t i t ,
cu
r ă b d a r e ,
pasiune
dragoste
numeroase
g e n e r a ţ i i
de s t u d e n ţ i . Le-a
fost
d a s c ă I dar
sTatui tor.
Impunea prin activitatea ş t i i n ţ i f i c ă d e o s e b i t ă ,
prin
originalitatea gândirii,
dar
prin
exemplul
pe care-I
d ă d e a :
m u n c ă n e o b o s i t ă b u n ă t a t e .
A participat tot timpul la congrese reuniuni inter
n a ţ i o n a l e impunându-se t ă c â n d cunoscute rezultatele
c e r c e t ă r i l o r arheologice r o m â n e ş t i (Hamburg, Roma,
Praga,
Viena,
Moscova, Budapesta, Londra
altele).
Meritele
sale au fost
recunoscute
atât în
ţ a r ă , cât
mai
ales
în
s t r ă i n ă t a t e : în
1935
a fost ales
membru
al Institutului
de
preistorie din Viena, în
1960, membru
de onoare al So
c i e t ă ţ i i
arheologice
din Iugoslavia,
membru corespondent al
Institutului
Arheologic German (1965), membru
al
S o c i e t ă ţ i i
Preistorice din
Ariege ( F r a n ţ a ) , membru
al Uniunii Inter
n a ţ i o n a l e
de
Ş t i i n ţ e Preistorice Protoistorice, medaliat al
U n i v e r s i t ă ţ i i din Liege.
În
România, în
1979
a fost
numit director
al Institutu
lui
de Tracologie din B u c u r e ş t i , sub
egida
c ă r u i a
s-au
ţ i n u t
numeroase simpozioane n a ţ i o n a l e
s-a editat periodicul
Thraco-Dacica .
Din
'
nefericire,
nu a fost
acceptat
în Academia
o m â n ă
nici
d u p ă
anul
1990.
D u p ă îndelungate umilitoare
a u d i e n ţ e
la
p r e ş e d i n ţ i i Academiei Române de d u p ă
1990,
în
1996
a fost,
în s f ă r ş i t ,
ales membru
de onoare
al
Academiei
Române
nu
membru corespondent.
Dar
el a fost
m u l ţ u m i t
a
apucat a i b ă în mâini
car
netul
de membru al Academ
iei
Române pe care
l-a
dorit
atât
de mult pe
care-l
merita cu p r i s o s i n ţ ă .
Evenimentele
din
1989
l-au
g ă s i t
la pensie,
d u p ă
o
campanie a r h e o l o g i c ă
din
v a r ă
la
O c n i ţ a
(a fost ultimul
ş a n t i e r arheologic
pe
care
a lucrat).
La cei 82 de ani,
d u p ă
o
v i a ţ ă
de
m u n c ă
activitate
în
slujba ş t i i n ţ e i
r o m â n e ş t
a fost
denigrat
de
unii din
f o ş t i i
s ă i s t u d e n ţ i
colegi
atât de
la
In stit
utul
de Arheologic, cât
de la
Facultatea de
Istorie din
B u c u r e ş t i ; a l ţ i i
nu
au pregetat
s ă - I acuze, s ă - I
contcste ş t i i n ţ i f i c ş i ,
În final, s ă - I e x c l u d ă , ca
n i ş t e
j u d e c ă t o r i
supremi,
din
o b ş t e a
arheologilor români
. La
Împlinirea
vârstei
de 90
de
ani, în
1997,
d u p ă ş a p t e
decenii
de activitate, Facultatea de Istorie
a
U n i v e r s i t ă ţ i i din
B u c u r e ş t i
Institutul de
Arheologie
nu au
s c h i ţ a t
nici un
gest
de a-i
consacra
un
volum omagial,
a ş a
cum
s-a realizat
pentru t o ţ i
(absolut
pentru t o ţ i profesorii acestei f a c u l t ă ţ i .
A
murit
în 30 iunie
1998
a fost
înmormântat.la
ci
mitirul
S f ă n t a
Vineri .
Ne-a p ă r ă s i t cu
gânduri
bune
frumoase vis-a-vis
de
t â n ă r a
g e n e r a ţ i e
de
istorici a nutrit
mereu
s p e r a n ţ a
soarele va r ă s ă r i
din nou pe altarul arheologiei r o m â n e ş t i ,
c ă r e i a el i-a
dedicat întreaga
v i a ţ ă .
Pentru toate aceste considerente, ne-am
s t r ă d u i t
e d i t ă m prezentul
volum pe
care-I
î n c h i n ă m
memoriei lui
care este t o t o d a t ă - primul
n u m ă r al
Buletinului Colegiului
de A d m i n i s t r a ţ i e Secretariat, s e c ţ i i l e Biblioteconomie
A r h i v i s t i c ă B i r o t i c ă .
Volumul îi
aduce
un ultim
omagiu
în
m a n i e r ă ş t i i n ţ i f i c ă profesorului, arheologului omului de
ş t i i n ţ ă care
a fost
Dumitru
Berciu.
În anul
1999,
în um1a s p o n s o r i z ă r i i
primite
de la
BIBLIOTECfI
B J C J I t E ~ T I L O I t
nepotul
s ă u ,
Mihai Berciu, am
putut acorda
o
b u r s ă
DU01itru
Berciu
la Facultatea de Istorie din
T â r g o v i ş t e .
În anul 2000 am acordat la Colegiul
de
A d m i n i s t r a ţ i e
Secretariat, specializarea A r h i v i s t i c ă - B i b l i o t e c o n o m i e ,
o
a l t ă b u r s ă o n o r i f i c ă de
studii Dumitru
Berciu
prin grija
amabilitatea domnului
inginer
Veronel
Tomescu
din
Târ
g o v i ş t e , reprezentantul firmei
Julcover
SA.
Bibliografia operei (1931 - 1987)
Prof. Dr. Doc. Dumitru Berciu
1.
L u c r ă r i ş t i i n ţ i f i c e ( c ă r ţ i ,
studii, articole)
1931
I.Burii-Buridava-Burebista, Craiova, 1931
, 28
(Institu
tul de arheologie o l t e a n ă ) ; teza de doctorat.
1933
1.
e r c e t ă r i
descoperiri n o u ă in
M e h e d i n ţ i
(1932), în
AO, 12
Nr. 65-66,1933, p. 74-82
(extras).
1934
1. Ein
h a l l
l l i s h e s
Brandgrab aus Balta
Verde
( R u m ă n i e n ) , în ESA,
IX
, Helsinki,
1934, p. 165-174
(extras).
2. G e n e r a L i t ă ţ i asupra preistoriei Olteniei angrenarea
ei
în problemele Europei centrale sud-estice,
în
BCMI,
XXVII,
1934,
p.
30-38
(extras).
3
S c u r t ă privire asupra preistoriei Olteniei in lumina
noilor descoperiri, în Revista s t o r
c ă ,
XX,
1-3, 1934,
p.
42-44 .
4 Materiale pentru preistoria Olteniei, 1-11
Craiova,
1934,
14 p.
(Institutul de arheologie
o l t e a n ă .
Muzeul regional
al
Olteniei - Craiova. Memoriul XX-XXI) .
5.
O e c ţ i e de
a n t i c h i l ă ţ i dinjude(lIl
R o m a n a ţ i - Gh.
Georgescu-Corabia, în BeM/,
27, 80,1934, p. 74-78
(extras).
6. C i v i l i z a ţ de tip Glina JJJ În Oltenia, Craiova,
1934
(extras).
1935
1 Morminte tumlllare În Oltenia, Cra iova,
1935, 27 p.
(Institutul
de
arheo log
ie
l t c a n ă , Craiova, Memoriul XXII).
Materiale pentru preistoria Olteniei .
2 S i / p ă t u r i cercetiiri arheologice În ultimii trei
ani
(/933
-
1935). Raport Înaintat Com i
siu
nii
Monument
elor
Istorice, în BCMI,
28, 83, 1935, p 26-30.
3. S ă p ă t u r i L e arheologice de la rangiru
(/934).
Raport
pr
eliminar, în Buletinul Muzeului
V l a ş c a
(Teohari Antonescu),
1
1935,
p.
1-55
44
fig. (extras); Recenzie
VI.
Dumitrescu, în
RlR
V-VI,
1935 - 1936,
p
459-461.
4.
C e r c e t ă r i
descoperiri arheologice În j u d e ţ u l Dâm
b o v i ţ a , T â r g o v i ş t e , 1935.
1937
1
Descoperiri medievale din Oltenia,
în
BCM/,
XXX,
92, 1937,
p
72-83
(în colaborare cu
1.
Berciu).
2. Asupra Balauru lui
dacic ,
în
BCM/,
30, 1937,
p
87-90
(extras).
3. Bibliografia Olteniei preistorice, în
AO, 16 92-94,
1937, p 314-322.
4 de a n t i c h i t ă ţ i Gh. Georgescu Corabia.
C e r c e s ă p i i t u r i arheologice, Caraca l,
1937,
X 85 p
5 Depozitul de cupru de la Ostrovul Cor bului,
în
AO,
16 ,92
-94, 1937,
p.
306-313.
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 27/43
BIBLIOTECfI U C U ~ E ~ T I L O ~
6. Despre inceputurile noastre n a ţ i o n a l e in opera de sin
t e z ă
a profesorului N. Iorga, În Buletinul MuzeuLui
V l a ş c a
(Teo
hari Antonescu),
II, 1937,
p.
III-VI.
7 Germanenjimde aus der KLeinen WaLachei
în colabo
rare cu Ed. Benninger),
În Mitteilungen der Antropologischen
Gesellschaft
in
Wien, 67, Viena, 1937,
p.
185-195 extras).
8
Prime
c o n s i d e r a ţ i u n i
asupra nealiticului din valea
D u n ă r i i
inferioare in
L e g ă t u r ă
cu descoperirile din j u d e ţ u l
V l a ş c a ,
În
Buletinul Muzeului
V l a ş c a
(Teohari Antonescu), II
1937,
p.
31-104 extras).
9.
ă t u r i l e de la Petru R a r e ş
1933
1935), În Buleti
nul Muzeului V l a ş c a (Teohari Antonescu), II,
1937, p. 1-3 0
extras).
1938
1
Ce este preistoria?, În Revista
I s t o r i c ă ,
24, 1-3 , 1938,
p. 49-78 extras).
2
Despre ilirismul ceramicei in benzi, În Revista
I s t o r i c ă ,
24,
7-9 1938 p.
203-207.
1939
1
Arheologia
r e i s t o r i c ă
a Olteniei, Craiova, 1939,249
p.
cr.
Arheologia r e i s t o r i c ă a Olteniei, În AO,
18, 100-102,
1939, p. 1-90;
Arheologia r e i s l o r i c ă a Olteniei, În AO, 18, 104
-
106, p. 245-390) teza de doctorat).
1940
1
Î n s e m n ă r i
pentru preistoria PeninsuLei Balcanice,
În
Balcania, 2 ~ 3 ,
1939 - 1940, p. 435-452.
2. Securi de tip Baniabic in Bulgaria, În Balcanica, 2-3
1940,
p.
439 sqq.
3.
Indo-europenizarea Greciei, În C o n f e r i n ţ e ,
4 II
1940,
p.
34-54.
4
Noi e t ă r i asupra paleoliticului din Ungaria, În
Revista I s t o r i
c ă ,
26, 7-9, 1940,
p.
238-241.
1941
1. Asupra unor topoare de hronz din Transilvania, în
Î n s e m n ă r i
arheologice, Buc. , 1941,
p.
24-41 .
2
Ceramica
p i c t t ă
din Banatul iugoslav, În m n ă r i
arheologice,
Buc. , 1941, p. 11-23.
3.
Descoperiri pa leolitice
În
Albania, În f n s e m n ă r i ar
heologice, Buc.,
1941
, p. 1-2.
4. Repertoriu arheologic de s t a ţ
i u n i
descoperiri preis
torice in România (MateriaL pentru un
d i c ţ i o n a r
de geografie
i s t o r i c ă ) ,
1
În Revista Arhivelor,
4, 2,
1941
, p. 280-295.
5
Securea de cupru de la Coteana, u d e ţ u l Olt, În AO,
20 113-118 1941 p.
271-278 extras).
6
Un
arheolog american despre descoperirile de la
V ă d a s t r d , În e m n ă r arheologice, Buc., 1941, p. 3-10.
7. Un vas de argint traco-scitic, În Î n s e m n ă r i arheolo
gice,
Buc. , 1941, p. 42-52.
1942
1. Depozitul de hronz de la
O r ă ş t i e ,
În Apulum, 1, 1939
- 1942, p. 80-97.
2
Noi descoperiri preistorice
in
u d e ţ u l
R o m a n a ţ i ,
II
În
AO
XXI, 119-124, 1942, p. 49-59 extras).
3. Repertoriu arheologic de s t a ţ i u n i descoperiri preis
torice in România (Material pentru un d i c ţ i o n a r de geografie
i s t o r i c ă ) II. Neoliticul, În Revista Arhivelor, 5,
1942 - 1945, p.
22-68.
4.
La
paleolithique et le mesolithique en RoU/nanie. Bi
bliographie, repertoire et index des loca/ites, În Bull. de l Insti-
finul VII nr 2
tut Roumain de Sofia, 1
2
1942, p. 567-592 extras).
5.
Scurte c e t ă r i În
j u d e ţ u l M e h e d i n ţ i ,
În AO, 21, 119-
124 , 1942,
p.
60-64.
6 Topoarele de cupru cu
d o u ă
b r a ţ e opuse (tipologie
o r i g i n ă ) , În ApuLum, 1939 - 1942, p. 39-71.
7.
Unelte de cupru hronz de
o r i g i n ă
t r a n s i l v a n ă :
securi de tip Baniabic, Apulum,
1 1939 - 1942,
p.
1-23.
8
ToporuL de cupru de la C i m i ş l i a , În RIR, XI-XII,
1941
- 1942,
p.
343-349.
9. Securea de cupru de la Darabani, În RIR,
XI-XII,
1941
- 1942,
p.
337-343.
1943
1. O descoperire a r h e o l o g i c ă la Ferigele,jud. Vâlcea, În
Revista Arhivelor, 1942 - 1943, p. 219-221.
2. Ein Problem aus der Friihgeschichte Siidosteuropas .
Die thrakischen Fibeln, Balcania,
6, 1943, p. 283-306 extras).
3.
Toporul tracic de la C r i ţ , jud. Târnava Mare, În
Revista I s t o r i c ă , 29,
7,
1943, p. 243-246.
4
Un
nou cimitir de urme În jud. R o m a n a ţ i În A
O,
22,
125-130, 1943,
p.
78.
1944
1. D o u ă topoare tracice
În
jud. Arad, În RIR,
14,
3, 19
,
p. 354-375 extras).
2.
Trei .fibule tracice la
nord
de D u n ă r e , în Revista
I s t o r i
c ă ,
30, 1, 12, 19, p. 19-31 extras) .
1945
1. Paleoliticul neoliticul in România. Bibliografie,
repertoriu indice de l o c a l i t ă ţ i , În /lIyrica, 1, Buc., 1945, 16 p.
Inst. Arheol. Rom. din Albania).
2
C e r c e t ă r
s ă p ă t u r i
arheologice in
u d e ţ e l e
Turda
Alha, În Apulum,
1943 -- 1945,
p.
1-80 În colaborare cu 1.
Berciu).
Recenzie:
VI. Zorra,
RlR,
II
1;
1946, p. 302-303.
3.
C o n t r i b u ţ i a
llli l.
A n d r i e ş e s c u
lapreistoria Daciei a
sud-estului Europei,
Buc., 1945,
31
p. cr.
În Buletinul Muzeu
lui ş c a /Teohari Antonescu,
voI. lll, 1945, p.
1-31
) extras).
4 C i v i l i z a ţ i a
de tip Veselinovo in Bulgaria, B u c u r e ş t i ,
1945.
5.
Primul
idol
de m a r m o r ă la nord de D u n ă r e ,
B u c u r e ş t i , 1945.
6 Podoabe de origine m e d i t e r a n e a n ă in regiunea
P o r ţ i l de Fier,
B u c u r e ş t i ,
1945.
1948
1 C o n t r i b u ţ i i istorico-economice privitoare la problema
r o m a n i t ă ţ i i
in
Dacia, Buc., 194
8 26
p. Biblioteca e c o n o m i c ă
A p ă r u t În revista
I n d e p e n d e n ţ a
E c o n o m i c ă , 1, 1948).
2. Monedele
in v i a ţ a e c o n o m i c ă
a Daciei inainte d u p ă
cucerire, B u c u r e ş t i ,
1948, 28
p.
3.
Ceramica h a l l s t a t t Î a n ă de la Boian, În Apulllm, III
, 1,
1946 - 1948.
1949
1 Despre sclavaj la geto-dac i
în
Studii,
2, 3, 1949,
p.
113-120.
195
1 A . ş e z ă r i l e cimitirele din societatea r i m i t i v ă
În
Olte
nia. 1. Ş a l 1 t i e r u l arheologic de la Verbicioaia DoU ll. Ş a n t i e r u l
arheologic de la Balta Verde, În SC/V, 1, 1, 1950, p. 103-113 În
colaborare cu
C.
B u n i ş , E. C o m ş a , D. Ionescu, 9h. Marin, S.
Morintz, C. Nicolaescu,
M.
Nicolau).
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 28/43
nul
VII
nr 2
2.
Despre
a p a r i ţ i a
dezvoltarea patriarhatului pe teri
toriul R.PR.,
în
SC/V,
2, 1950, p 52-82:
1951
1.
Ş a n t i e r u l
arheologic Verbicioara - Dolj 1. Ş a n t i e r u
de la Verbicioara II. S ă p ă t u r i l e de la Balta
Verde
G o g o ş u ,
în
SCIV, II,
1,
1951, p. 229-248
În
colaborare cu E. C o m ş a
S.
P o p e s c u - I a l o m i ţ a .
2. Lupta
b ă ş t i n a ş i l o r
din Dacia impotriva cotropitori/or
romani, în SCIV, 11,2, 1951, p. 73-95.
1952
1. Ş a n t i e r u l Verbicioara, În SCIV, 111,1952, p. 141-189
în colaborare cu D.
B o e ş t e a n u , E.
C o m ş a , C. Mateescu, S. Mor
intz,
C N i c o l a e s c u - P
l o p ş o r ,
S. P o p e s c u - I a l o m i ţ a
C Preda).
1953
I.Catalogul muzeului arheologic din Turnu-Severin, În
Materiale, 1 Buc., 1953, p. 589-691 extras) .
2.
Ş a n t i e r u l Histria, În SCIV, 4, 1-2,
1953, p. 123-129
Partea referitoare
la
s ă p ă t u r i l e
de
la
Baia-I-Iamangia,
În
colabo
rare cu S. Morintz).
1954
1. Asupra problemei a ş a - n u m i t e l o r "sceptre" de p i a t r ă
din R.PR., cu prilejul
p u b l i c ă r i i
unei descoperiri similare din
Caucazul de nord U. R.S.S.), în SC/V, V, 3-4, 1954, p. 539-548.
2.
Probleme ridicate
de s ă p ă t u r i l e
arheologice din Olte-
nia
/949 - 1951), În SCIV, V,
3-4, 1954,
p.
343-361.
3. Ş a n t i e r u l arheologic
B u c u r e ş t i . S ă p ă t u r i l e
arheolo
gice din sectorul Radu V o d ă , În Studii referate privind istoria
României,
1, Buc
.,
1954,
p.
409-460 În colaborare
cu
l.
[ o n a ş c u
VI.
Zirra
M.
Tudor).
4. Ş a n t i e r u l
HistrÎa,
În
SCIV,
V,
1-2, 1954, p. 97-122
Partea referitoare
la s ă p ă t u r i l e
de
la
Baia-Hamangia) În cola
borare cu
S.
Morintz).
1955
1.
Ş a n t i e r u l
arheologic
de
la
C a s o l ţ A r p a ş u l de
Sus, în
SC/V,
VI, 3-4, 1955,
p.
581-626 În colaborare cu
M.
Macrea).
2. Ş a n t i e r u l arheologic C e r n a v o d ă , În SC/V, VI,
1-2,
1955, p. 151-163 în colaborare cu S. Morintz
P.
Diaconu).
3.
Une civilisation neolithique recemment decouverte en
Roumanie: la civilisation de Hamangia, În NEH, 1, Buc., 1955 ,
p. 29-49.
4. A ş e z a r e a
n e o l i t i c ă de la Baia-Hamangia,
În
SC/V,
V,
3-4, 1955,
p.
541-542.
1956
1. C e r c e t ă r i descoperiri arheologice in regiunea
B u c u r e ş t i ,
În Materiale, 2, 1956, p. 491-652 extras).
2. S ă p ă t u r i l e arheologice de la Balta Verde G o g o ş u
/949
1951), în Materiale, 2, 1956, p 251-389 În colaborare
cu E.
C o m ş a
extras).
1957
1.
i
prapos de
la
genese de la civilisation de La rime
chez les geto-daces, În Dacia, 1
1957, p. 133-142.
2. Descoperirile getice de la C e r n a v o d ă
/954)
unele
aspecte ale inceputului o r m ă r i i culturii La Tene geto-dacice la
D u n ă r de Jos, În Materiale, 4, 1957, p. 281-317.
3. Ş a n t i e r u l
arheo logic Verbicioara,
În
Materiale, 3,
1957,
p.
179-187 în colaborare).
4. Ş a n t i e r u l arheologic C e r n a v o d ă , În Materiale, 3,
BIBLIOTEC B O C O I t E Ş T I L O I t
1957,
p.
83-92
În
colaborare cu S. Morintz).
5.
Ş a n t i e r u l de
la Tariverde ,
În
Materiale,
IV
, 1957,
p.
77-85 în colaborare
cu
C. Preda).
1958
1. Ş a n t i e r u l arheologic Verbicioara,
în
SCIV, II
1, 1958,
p.229-248.
2. La casque greco-i//yrien de G o s t a v ă t (Oltenie), în
Dacia, II, 1958,
p.
437-450.
3.
Frako-skifvkii meci - emblema
iz
Medjidii (Dohro
dja) , În Dacia, [1
,1958, p. 93-124.
4. Neolitic preceramic in Balcani, În SCIV, IX , 1-2,
1958, p. 91-100 extras).
1959
1 O descoperire t r a c o - s c i t i c ă din Dobrogea problema
s c i t i c ă
la D u n ă r e a de Jos, În SC/V, X,
1,
1959, p. 7-48.
2. S ă p ă t u r i l e arheologice de la Tangiru, În Materiale, V,
1959,
p.
143-154.
3.
S ă p ă t u r i l e arheologice de la Tangiru Petru R a r e ş ,
În
Mdteriale, VI, 1959, p. 137-146.
4. S ă p ă t u r i l e de la Verbif,a /: P l e n i ţ a ,
reg.
Craiova), În
Materiale,
V,
1959,
p
75-83 extras).
5.
S ă p ă t u r i l e de la V e r l i i ţ a În Materiale,
VI, 1959,
p.
83-
94 extras).
6.
Ş a n t i e r u l
arheologic de la
C e r n a v o d ă ,
În Materiale,
V, 1959,
p.
99-115 În colaborare cu S. Morintz).
7. S ă p ă t u r i / e de la Balta
Verde,
În Materiale, V,
1959,
p. 529-535.
8. S ă p ă t u r i l e de la Verhila, În Materiale,
VI, 1959,
p.
85-
95
extras).
9. S ă p ă t u r i l e de la r n a v o d ă , În Materiale,
VI
, 1959,
p.
95-107
În
colaborare cu
S.
Morintz r. Roman).
10. Sur les resultats du cOn/râ Ie stratigraphique
t
Petru
R a r e ş /956 - 195 7), În Dacia, 111,1959, p. 59-78.
II . Arheologhiceschie otcritia v Baniata-Moghila v
s\'ete ruminschih issledovanii,
În
Dacia, II I 1959, p. 553-561 .
1960
1. Asupra protoneoliticului Europei sud-estice, În
Omagiu, C. Daicoviciu, Buc., 1960, p. 15-32.
2. Deux chefv-d 'oeuvre de 1 art neo/ithique en Rou
manie: le couple de la civilisation de Hamangia, În Dacia,
IV,
1960,
p.
423-442.
3.
Etapa m jlocie a
d e s t r ă m ă r i i
orânduirii comunei
primitive. Prima e p o c ă a jierului. Part. 1 Cap. III , În Istoria
României, 1, Buc., Edil. Acad., 1960, p. 137-147; 149-160.
4. Orânduirea comunei primitive. Cap. /. Constituirea
consolidarea comunei primitive. Ginta m a t r i a r h a l ă . Epoca
pietrei, În Istoria României, 1 Buc., Edit. Acad., 1960,
p.
29-40,
42-60, 71-82.
5.
Sunt traci n o r d - d u n ă r
Un
aspect arheologic
al prolilemei,
În
SClV, XI,
2,
1960
,
p.
26 1-283.
6. Quelques problemes communs de la prehistoire de la
Roumanie et de cel/e de la Bulgarie, În Izvestiia, XXXIII, Sofia,
1960, p. 261-270.
7.
/-/amangia {eivilta di},
În
Enciclopedia d'arte antica,
III, Roma, 1960, p. 1104-1105 .
8. Neolotie Figllrines rom Romania ,
În
Antiquit
y,
XXXIV, 1960,
p.
283-289.
1961
1. C o n t r i b u ţ i la problemele neoliticului
În
România in
lumina noilor c e t ă r i , Ed. Acad. R.r.R. , Buc.,
1961
,594 p.
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 29/43
BIBLIOTEC
O C O R E ~ T I L O R
2.
C e r c e t ă r i arheologice În
o r a ş u l
Slatina În Împre
jurimi,
in
Materiale,
7, 1961,
p.
139-145 În colaborare cu
M.
Butoi).
3.
În l e g ă t u r ă cu arta r i m i t i v ă d o u ă figurine neolitice
din Dobrogea, În Omagiu lui Gh. Oprescu, Buc., 1961 , p. 69-74.
4.
Chronologie relative du neolithique du Bas Danube, iI
la lumiere des nouvelles, fouilles faites en Roumanie, in L 'Eu
rope
iI
/afin de l âge de la pierre, Praga, 1961,
p. 101
-135.
5. Câteva probleme ale cu/turii Verbicioara, in
SCIV
,
12,2
, 1961, p. 227-240.
6.
S ă p ă t u r i c e r c e t ă r i
arheologice
în
raionul R. Vâlcea,
În Materiale, 7, 1961, p. 131-139 În colaborare cu P.
F u r c ă -
rescu P. Roman).
7. S ă p ă / u r i l de informare de la Gostinu Ghizdaru,
în
Materiale, 7, 1961, p. 291-297 În colabora re cu Gh. R ă d u l e s c u ,
H. M i h ă e s c u
M. Ionescu).
8
S ă p ă t u r i l e de la Tariverde, în Materiale, 7, 1961,
p.
273-282 În colaborare cu
C.
Preda).
9.
Die Verbicioara-Kultur. Vorberichte iiber eine neue
in
R o m ă n i e n entdeckte bronzezeitliche Kultur, În Dacia,
V 1961,
p.
123-162.
10. Die Stellung der Geten im Lichte der A c h ă o l o g i e , în
Dacia,
V 1961, p. 163-184.
II Ş a n t i e r u l arheologic Cernavoda, În Materiale, 7
1961,
p.
49-57 in colaborare cu
S.
Morintz, M. Ionescu,
P. Roman).
12
Die Hamangia-Kultur, în Bericht iiber den V Intern,
Kongr.j Vor-und Friihgeschichte Hamburg,
1958. Berlin, 1961,
p.92-93 .
13.
Cernavoda [civilta di}, În Enciclopedia d 'arie an
tica, Il, Roma, 1961,
S.v.
1962
1 Probleme ridicate de descoperirile din l e r a de la
Devetaki
R
.? Bulgaria),
în
SCIV,
XlII, 2, 1962,
p.
387-392.
2.
A zoomorphic (Sceptre) discovered in the People s
Republic of Bulgaria
and
its Cultural and Chronological Posi
tion, în Dacia, VI, 1962,
p.
397-409.
3. Probleme ale perioade/or de
t r a n z i ţ i e
din istoria
s t r ă v e c h e , în Studii,
15,6,
1962,
p.
1367- I378.
4. Dva glineanÎh "iakorea" i voprosÎ v zveazi z kullu
rami K o ţ o f e n i i Cernavoda,
în
Dacia,
VI, 1962, p. 387-396.
1963
1
Neolitnata cultura Hamndja v
B ă l g a r i a ,
în Arheolo
gia, V 1 Sofia, 1963, p. 5-7.
2. Neue skyzhische }<unde aus
R u m ă n i e n
und Bulgarien,
în
PZ,
XLI, 1963, p. 190 sqq.
3. Este o cale
i m m e r i a n ă
În difuzarea metalurgiei
fierului? ,
În
SC/V,
XIV, 2,1963,
p.
395-413.
4. Une nouvelle preuve de la penetrat on de l 'influence
mediteraneenne au nord du Danube, În Arch. Rozhl., Praga, 15,
1 1963.
1964
1 Sur les debuts de l âge du bronze au Bas Danube, în
Dacia,
Vlll,
1964,
p.
313-319.
2. Quelques donnees pre/iminaires concernantla civi/i
sation de Cernavoda,
În
Slov. Arch.,
XlI, 1, 1964 .
p.
269-280.
3.
Pour
une
voie cimmerienne de diffusion de la
metalurgie du fer,
în
Arch. Rozhl.,
XVI, 2, Praga, 1964,
p.
264-
279.
4. Apert;:u des problemes suscites par la civi/isation de
Verbicioara (recemmenl decouverte en Roumanie) et du pro-
inul
VII nr Z
bleme de lafin de l 'âge du bronze dans la region des Portes de
Fer el du Bas Danube,
in
Sbornik Narodnog Muzeja,
4
Beograd, 1964, p. 43-50.
5. Manifeslat ion d art neolithique en Roumanie, în
IPEK, Mainz, 1964.
6. M ă r t u r i i ale unei s t r ă v e c culturi recent descoperite
pe teritoriul patriei noastre,
în
Revista Muzeelor, 1
2, 1964,
p.
101-107.
7.
Akinak
iz
Medjidia, În MIA,
C h i ş i n ă u ,
1964, p. 171-
174.
1965
1. D u n ă r e - B a l c a n i - A n a t o i a : Unele probleme ale
l e g ă
turilor în mileniul al III-lea te.n., în Omagiu lui P Constanti
n e s c u - I a ş i
Suc., 1965,
p.
61-65.
2.
T r a d i ţ i i
ale
l e g ă t u r i l o r
inler-lIniversilare în zona Bal
cani-Marea
A d r i a t i c ă , În
Rev. Înv. Sup., 7, 10, 1965,
p.
3-8 în
colaborare cu Gh. Ş t e f a n 1. l o n a ş c u .
3. Din istoria Dobrogei. G e ţ i daci la D u n ă r e a de Jos
din cele
mai
ve.chi timpuri p â n ă la cucerirea r o m a n ă 1
1965 ,
344
p.
Partea
1.
Orânduirea comunei primitive, 136 p.) În
colaborare cu D.M. Pippidi, pentru partea a II-a).
4. La civ i/isation de Cernavoda et sa place par rapporl
aux complexes culturel.\' halkano-egeo-anatu/iens,
În
Atli del VI
Congresso Interna l d. Scienza Preistoriche et Protoistoriche,
III, Roma, 1965,
p.
256-257.
1966
1 Zorile istoriei În C a r p a ţ i la
D u n ă r e Buc., 1966,
319
p.
2. Cultura Hamangia. Noi conlribu(.ii,
1
Buc., Ed. Acad.
R.S. România, 1966, 323 op.
3.
Geten
und
Daker. Der A fstieg der Daker im
2
und
1.
Jahrhundert v
Chr.
Daker und R ă m e r in der zeit des Augustus,
în
Fischer Weltgeschichte,
7, Paris, 1966,
p.
273 -288; în Ib.
e n g l e z ă
În Delacorte World History,
7, New York, 1966 în 1b.
i t a l i a n ă În
Storia
Un
iversale Feltrinelli,
7, Milano, 1967, p. 274-
289.
4. Die Daker im
1.
Jahrhundert n. Chr. Die r ă m i s c h e
Eroberung, în Fischer Weltgeschichte, 8, Paris, 1966,
p. 270
-
278;
În
Ib. e n g l e 7 . ă în Delacorle World History,
8
New York,
1966,
p.
270-280;
În Ib. i t a l i a n ă
în
S/oria Universale Fel/rinel/i,
8, Milano, 1968,
p.
293-302.
5. Neue Forschnugsergehnisse.
Zur
Vorgeschichte
R u m ă n i
e n s
Bonn: 1966, 63
p.
22
p l a n ş e
Rudolf
Habelt Ver
lag) .
6. Problemes actuels de
/a
civilisation de La Tene chez
les Geto-Daces, în Latomus, 25,3, Bruxelles, 1966, p. 414-425.
7. Rezultatele primelor s ă p ă t u r i de la C r i v ă ţ /965),
în
SC/V,
XVIII, 3, 1966, p. 529-536.
8. s . . . ă p ă
t u r i l e
de la Oinac, 1960 - 1962,
în
SCIV,
XVII,
2, 1966,
p.
375-385 În colaborare cu Suzana Dolinescu-Ferche,
Gh. R ă d u l e s c u M. Ionescu).
9. Un n u m ă r de
]
articole (voci) privind preistoria
Românie i, în E n z i k l o p ă d i s c h e s I-1andbuck zer Ur-und
Friihgeschichte Europas, Praga, voI. 1 1966, voI. 11 1969,
responsabil pentru România:
]967
1.
Romania before Burebisla,
Londra,
New
York, 1967 ,
215 p. 73 pl.
2. La izvoarele istoriei.
O
introducere în arheologia
p r e i s t o r i c ă S uc. , 1967, 301
p.
3. Les Ce/tes
elia
civi/isation de La Tene chez les Geto-
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 30/43
Anul VII nr.
2
Daces, în Bul . o Institute o Archaeology, 6, Londra, 1967,
p.74-93
.
4.
Sur l'art thraco-gete, în Dacia, XI, 1967, p. 331-339.
5.
ă t u r i l e de la Oinac /966),
în
SCIV,
18, 2, 1967,
p. 387-443 (în colaborare cu H Nubar, E. Moscalu, Gh.
dulescu).
6.
La civilisation neolithique de Hami:mgia dans le cadre
de l'horizon <cardial> oriental et mediter(1neen, în Bull. Soc.
Royale Belge Antrop. Prehist.,
78, Bruxelles, 1967, p. 5-29.
7. O r o b l e m ă in d i s c u ţ i e originaLitatea artei traco-ge
tice, în Magazin istoric, 1,5, 1967, p. 23-25.
8. Quelques decouvertes archeologiques des Serbie au
Musee de Turnu-Severin (Roumanie),
în
Sbornik Beograd, 5,
1967.
9.
Buridava d a c i c ă la O c n i ţ a în Magazin istoric, 1,
1967, p. 5-9.
1968
Unitatea S l r ă v e c h e c a r p a l o - d u n ă r e a n ă b a z ă a dez
v o l t ă r i i istorice ulterioare, Î Unitate continuitale
În
istoria
poporului român,
Buc., 1968, p. 31-39.
1969
1 Arta I r a c o - g e l i c ă , Buc., 1969,234 p. (v. varianta în
1b. f r a n c e z ă .
2.
Mormânllll "princiar"
de
la Agighiol unele pro
bleme ale artei Iraco-getice in Pontica, L
1969, p. 169-187.
1970
1 Lumea c e l ţ i l o r , Buc., 1970, 240
p.
2.
Sur la chrono logie de I'arl Ihraco-gele, În Acles
du
Congres Internat. des etudes sud-esl europeenn
es
d'Alhimes,
1970.
1971
1. Das thraco-getische Fiirslengrab vom Agighiol
in
Rumiinien, în
50. Ber.
RGK, Berlin, 1971, p. 209-265.
2.
Contacts
el
synlheses cullurels au Bas-Danube
il
la
periode ancienne
de
La Tene, în Actes
du Vile
Congres Inlerna
tional des Sciences Prehistoriques et Protohisloriques, II
Praga,
1971
, p. 888-890.
3. Despre tezaurullraco-gelic de la Craiova, În Apulum,
9,1971
, p. 147-154.
4.
D e s ă v â r ş i r e a procesului o r m ă r i i limbii poporului
român,
Î
Revista Comisiei
N a ţ i o n a l e
Române penlru
UNESCO,
21,
3-7,1971,
p. 183-187.
1972
1. C e r c e t ă r i În cetalea de la
A l b e ş l i
(jud. Teleorman),
În
SCIV, XXIII, 4, 1972, p. 635-638.
2.
Un
import roman dinlr-o
a ş e z a r e
g e t o - d a c ă din
Câmp a Munteniei (sec. I Î.e.n.),
în
Apulum,
X, 1972, p.
661-
668.
3. C e r c e l ă r i privind preistoriajudefului Vâlcea, în Buri
dava,
1,
1972, p. 11-1 9.
4. Une
le probleme ale
c i v i l i z a ţ i e i
gelo-dacilor
in
lumina
noilor
c e r c e t ă r i
arheologice (sec. IV
- 1
î.e.n.),
în
Siudii arli
cole de istorie, XI X, 1972, p 8-17.
5.
Romanitatea poporului român
in
lumina recenlelor
c e r c e t ă r i arheologice,
În
Sludii Vâlcene, 2, 1972, p. 3-15.
6. L 'arI Ihraco -gete,
În
Roumanie d'aujourd 'hui , 6,
1972, p. 58.
BIBLIOTEC U C U R E ~ T I L O R
1973
1 Scriere cu liIere laline
in
complexul dacic de la
O c n i ţ a în SCIV, XXIV,
4,1973,
p. 611-6t9.
2. Cultura C e r n a v o d ă
1/
A ş e z a r e a din sectorul b de la
C e r n a v o d ă în SC/V, XXIV, 3, 1973, p. 273-405 (în colaborare
cu
S. Morintz
P.
Roman) .
3. Arheologia În serviciul istoriei patriei, în Era Socia
l i s t ă 53,14,1973, p. 26-28.
4.
Cercetarea
În
domeniul isloriei vechi a României uni
versale al arheologiei, În An.
Univ. B u c u r e ş l i ,
22, 1, 1973 ,
p. 9-15 (în colaborare cu
L.
Bârzu).
1974
1. Conlribution a e lude de 1al I thraco-gele, Buc
.,
Ed.
Acad. R.S.R. , 197 240
p.
2.
Daco-romania - o realilate
i S l o r i c ă , b a z ă
a o r m ă r i i
poporului român, în Era
S o c i a l i s t ă ,
54,
19
, 1974, p. 37-39.
3. Scriere cu litere g r e c e ş la O c n i ţ a - V â / c e a ,
în
SCIVA,
25,3,1974,
p. 381-387 .
4. UneLe
probleme ridicale de recentele descoperiri
arheologice de la
O c n i ţ a -
Vâlcea,
în
Rev.
Ist.,
27,
1, 1974, p.
79-
84.
5. ASllpra
IInor
elemenle de c i v i z a ţ i e
g e l o - d a c ă
d a c o - r o m a n ă s e m n i f i c a ţ i a lor i s t o r i c ă ,
În
Drobela , 1974,
p.25-33.
6.
A
propos des prohlemes de I ar l Ihraco-gele en
Roumanie, în Acles
dll
Ie Congres International de Thracologie
Sofia, 1972, Tlu'acia, III , 1974, p. 281-285.
1975
1. Nouvelles decouvertes arclu ologiques concernant les
Daces it I'epoque d'Auguste (Ocnitza, departemenl de Vâ lcea),
în
NEH,
V, Buc
.,
1975 , Ed. Acad. R.S.R.,
p
7-20.
2. Romanitatea vlahilor, în Era
S o c i a l i s t ă ,
55 , 12, 1975,
p.40-43.
3. Probleme privindformarea poporului român
În
lumi
na c e r c e t ă r i l o r arheologice recente, în Revista de Istorie, 28, 8,
1975,
p.1155-1169.
1976
1 Dacoromania, în colectia Archeologia Mundi, Ge
neva-Pari s,
Ed
itura Nagel, 1976 (în colaborare cu B. M itrea),
365
p
(versiunea
e n g l e z ă
Londra, 1978, r m a n ă , MUnchen,
1979 c( a
i t a l i a n ă ,
Roma, 1980).
2. Vocile
semnate
DB
în
volumul
colectiv
D i c ţ i o n a r
de
istorie veche a României (Palcolitic - sec. X), Buc ., 1976.
3.
Dale 110i privind . l j ă r
ş i t u l
culturii Verbicioara, în
SCIVA , XXVII , 2,1976, p. 171-181.
4. Continuitatea - Iactor de b a z ă al etnogenezei
u n i t ă ţ i i poporului român, în Era S o c i a l i s t ă , 56, 7, 1976, p. 41-
44.
5.
Despre istoria s t r ă v e c h e ajude(ului Vâlcea
in
lumina
c e r c e t ă r i l o r lo cale din ultima
p e r i o a d ă ,
în Studii Vâlcene, 3,
1976, p. 11-18.
6. O f r u c t i e r ă
p i c t a t ă d e s c o p e r i t ă În
Buridava d a c i c ă
în
Buridava , 2, 1976, p. 38-40.
7. Dove
zi
arheologice ale
c o n t i n u i t ă ţ i i ,
în
Studii arti
cole de istorie, 32, 1976, p. 27-32.
8.
Unitate continuitate
in
istoria poporului român, în
Era S o c i a l i s t ă , 56, 12 , 1976, p. 25-28 .
9. De la Burebista la Decebal, Ed.
P o l i t i c ă
Buc ., 1976,
84 p.
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 31/43
BIBLIOTECA
O C O R
E ~ T I L O R
10 P o p u l a ţ i a t r a c o - g e o - d a c ă cultura sa r i a l ă
s p i r i t
Organizarea În vremea lui Burebista Dece
bal , în
Era
S o c i a l i LVI, 24, 1976, p. 20-25.
1977
1
Decebal - exponent al luptei pentru libertatea inde
d e n ţ Daciei,
în
Din lupta poporului român pentru indepen-.
e n ţ ă
B u c u r e ş t i
1977,
p.
3 1-40 (în colaQorare
tu
Florentina
Preda).
2 Unele date preliminare asupra rezultatelor cer
c e t ă r i l o r de la
O c n i ţ a . j u d e ţ
Vâ lcea,
în
RMM,
seria Muzee, 46,
2, 1977, p. 3-8 .
3. Elemente de u r ă din sec. I Î.e.n.
Ia
O c n i ţ a j u d . Vâlcea,
în
RMM,
se
ri
a Mu
ze
e, 4, 1977,
p.
55-57 .
4 Procesul m poporului ra
mân
a limbii
române. El
eme
nte constitutive, aria a f i c ă perioada
s t o r în Era S o c i a l i s t ă LVII , 2, 1977,
p.
39-44.
1978
1
Formar
ea limbii
poporu
lui nostru. Continuitatea
m pe
cuprinsul vechii Dacii,
în
Era
i s t ă , 58, 23 ,
1978, p. 33-36.
2. Unele date privind necropola de la Oinac. Giurgiu,
în
Ilfov - File de istorie,
Buc., 1978,
p.
99- 104 (
În
colaborare cu
B.
Mitrea).
3.
Buridava - puternic centru aL geto-dacilor,
În
Drobe
ta, 19
78,
p.
5-17.
4. Tezaure de a r t ă d a c ă m
n i f i c a
lor
În
t e h n i c ă
3, 1978, p. 24-28, 5
fig
co lor.
5. Zur Ethnogenese des m ă n Volkes im Lichte
des g e g e n w ă r t i His to
ri
ographie, În Deutschland und
m ă i e n im Spiegel ihrer Schulbiicheer, Braun
sc
hweig, 1978,
p. 35-39.
1979
1. Rege
Le
Thiamarcus t r a d i
în
SCJVA, 30, 1979, 3, p. 347-358.
2. Scriere cu litere latine e c e ş e s c o p e r i t la Buri
dava u d . Vâlcea),
în
SCIVA,
30, 1979
,
p.
48 1-499.
3.
pr
ocesului
m
limbii poporului
român,
în
Revista UNESCO România, nr.
3-4, 1979, p. 183
urm.
1980
1.
T r a d i ţ i
p r e o c u p ă r
actuale În tracologie,
În
2050
ani de a j ă u r i r e a de ă t r e Burebista a primului stat independenl
centralizat al geto-daci/or,
Buc.,
19
80, p. 2 1 urm.
2. De la Burebista la Decebal d i ţ i
a II-a
c o m p l e t a t ă ) , Ed. t i c ă Buc., 1980.
3. Institutul de Tracologie,
În
SCf
VA,
31, 1980, 1,
p. 153-154.
4, QueLques problemes de l âge du bron
ze
thrace dans
1espace carpato-danubian,
în
Actes du /le Congres Internatio
nal de Thracologie, B u c u r e ş t i
1980, p. 57-61.
1981
1.
Buridava
i c ă
1, Buc., 198 1, 287
p
Recenzic,
C
Preda , în
Thraco-Dacica,
111 , 1982, p 192-193 .
2. Des
pr
e unele rezultate ale de la
O
n i ţ a
Vâ lcea, în Thraco-Dacica, II , 1982 .
982
1. O descoperire de la j ud.
Vâ lcea,
în
SCIVA,
33, 1982, 1, p. 25-34.
Anul
VII.
nr 2
2.
Lo stalo geto-dacico nel periodo Burebista-Deceba/,
în
Atli dei conve
gni
Lincei,
52, Academia Nazionale del Lincei ,
Roma, 1982, 23 urm.
3. Un glaive romain (gladius) decouvert l
O C l ] i ţ a - V a l
cea, în Thraco-Dacica, III, 1982.
. 19.83 .
1
T r a d i ţ i i r e a l i
ă r i
perspective
În
arheologia Olte
nie
i,
în Symposia Thracologica,
1
Craiova, 1983, p. I urm.
2. Despre personalitatea lui Vasile Pârvan,
în
Carpion ,
XI , 1983 , p. 21-27.
3.
Morminte de i n h u m a ţ i e la
O c n i ţ a - B u r i d a v a în
Thra
co-Dacica, IV, 1983, p. 32-38:
4. Descoperiri Î n s e m n ă r i de la Buridava D a 1,
în
Thraco-Dacica, IV,
1983, p. 109-113 (În colaborare cu M. losi
faru , S. Purice Gh. Andreescu).
5
Începuturile Î n d e p ă r t a t e ale istoriei patrie
i,
în Pro
bleme fundamentale ale istoriei Romanie
i,
1983, p. 5 urm .
t 984
1 Fenomene de continuitate În arta t r a c o - g in
Oltenia, În Symposia Thracolog ica, 2, Drobeta
Tumu
Severin,
1984, p. 1 urm.
2.
Mormintele tumulare de la V e r b i ţ a Oud. Dolj) , În
Thraco-Dacica, V,
1984, p. r5-21 (În colaborare cu P. Roman).
3.
Descoperiri m n de la Burida
va D a
Il ,
în
Th racn-Dacica, V, 19
84,
p.
117-1
86 (în colaborarc cu M. los
i
ra
ru,
S.
Pu
ri
ce, Gh. Andreescu
.
4. Asupra cel
or
d o u ă opere de desco
pe
rite În / 983
la
O c n i ţ a - B u r i d a v a , în
Thraco-Dacica,
V, 1984, p. 84 -9 1.
1985
I D
esco
peri
ri
s e m n ă r i
de la Buridava
1
/,
În
Thraco-Dacica,
VI, 1985,
p
168-177 (în colaborare cu M. los
i
fa
ru
, S. Purice Gh. Andreescu).
2. Progrese În tracologia
r o m a n în
Symposia Thracologica, 3, 1985, Constanta, p. 18-28 .
986
1. Prima co
nf
runtare m i l i t a r a
l o r
o n f i r m a t ă de un
izvor scri
s.
la
D u n
de Jos ,
În
File de isto
rie,
19
86.
2. 2500 de ani de la atestarea Într-un izvor scris a
geti/oI in lupta. impotriva armatei persane in
5 4
i.e.n., în
Th
ra
co-Dacica,
VII , 1986, 1-2, p. 5 urm .
3. Epopeea ge to-dacilor sub conducerea
regelui erou Decebal în formarea expansiunii romane conti
nuarea luptei pentru libertate de dacii liberi, În V i a ţ a mi
l i t a r mai 1986.
4. 2500 de
ani
de la prima atestare
i s t o r i c ă
a
luptei ge to-qacilor pentru libertate, în SC
JVA,
37, 1986, 3,
p. 195-197.
5. Primul stat dac centralizat independent
d ă i n u i r
t r a d i ţ i statale pe meleagurile Daciei s t r ă v c h i în Scânteia
Tin
eretului, 14
oct. 1986.
6. 2 500 de ani de la lupta ţ i l o r pentru p ă r a r e a
ţ i i
n ţ e i
În Revista
i s t o r i c ă
12,
1986.
7. Prima atestare a luptelor de
a p ă r a r e
purtate de
t r ă m o ş i i poporului român. Confruntarea
m i l i t a r ă
dintre
la gurile
D u n ă r i i
in
5 4
i.e.n.,
în
Lupta intregului
popor
,
noiembrie 1986.
8.
ţ i l o r impotriva i l o r
În
5 4
Î.e.n. , Ed.
M i l i t
Buc., 1986 (
În
co laborare cu Adina
r c i u - D r
cescu).
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 32/43
Anul
VII. nr. 2
9.
25 00 de ani de la prima atestare s c r i s ă a luptelor de
a p ă r a r e purtate de
s t r ă m o ş i i
poporului român: confruntarea
m i l i t a r ă
dintre
g e ţ i p . e r ş i
din anul 514 Î.e.n.,
în
Symposia
Thracologica, IV,
Oradea, 1986, p. 1-14.
1987
1.
Decebal
-
regele erou.
i900 de
ani de la urcarea
pe
tronul Daciei,
în
Ş t i i n ţ ă T e h n i c ă ,
1,
1987.
II. Cursuri manuale universitare ş c o l a r e
1. Î n d r u m ă r i în preistorie. O serie de prelegeri i n u t e la
, Seminarul de istorie u n i v e r s a l ă sub conducerea d-Iui profesor
N.
Iorga, B u c u r e ş t i ,
1939, 260 p. (Institutul de istorie univer
s a l ă ) .
2. Curs de istorie veche a R.
P.R
.,
Buc., 1951.
3. Istoria artelor,
voI.
1, B u c u r e ş t i ,
1947, V
+
492 p.
4, Alias istoric,
B u c u r e ş t i , 197 1, în colaborare cu Ş t .
Pascu, V. Arbore,
1 C u p ş a ,
R. Florescu,
c.c.
Giurescu,
C.
M u r e ş a n Fr. Pali, D. Tudor, Z. Zamfir, cf. e d i ţ i a 1985.
5.
Harta
r i c o - a r h e o l o g i c ă
a Daciei
t r ă v e c h i
(color),
Editura
D i d a c t i c ă P e d a g o g i c ă ,
Buc., 1985.
III.
L u c r ă r i
colective sub
r e d a c ţ i a
1968: 1.
Unitate continuitate
în
istoria poporului
român.
Sub
r e d a c ţ i a
prof. univ.
D.
Berciu, Buc., Ed. Acad.,
1968,463 p.
1981:
2.
Thraco-Dacica,
voI. II.
1982:
3.
Thraco-Dacica,
voI.
III .
1983: 4.
Thraco-Dacica,
voI.
IV.
1984: 5. Thraco-Dacica,
voI.
V.
1985:
6.
Thraco-Dacica,
voI. VI.
1986:
7.
Thraco-Dacica,
voI. VII ,
1987:
8.
Thraco-Da::ica,
voI. VIII.
IV. Recenzii
1. M.
1.
Braicevsli,
Despre a n ţ i , d u p ă Pseudo-Mauricius,
P u b l i c a ţ i i primite
V I S T Oii FILOSOfiE l E R A T U M ANUL XII, HR. 75 ·
7 ·n
1 . ' -6
/ 2003)
Al'ARE sua
EG
IDA UNIUNII SCRIITOR/LOII
DIN
R O ~ A
. _ .
. f l /gie ____ •
I
'* * *
I
I •
I
~ ~ f ~ . ; : : . : : : :
::::::;.:: '::"
: ' = i / : ; : ; : : : : , ; : : : ; ~
•
I ~ : ~ ~ : " ~ : : . ~ ; : ' ~ ~ : ' : Z :
: ~ r : : , : : ; ; : : : : : . t ; : . . . . ~ : . a : ; : : . p H .
I
• fI ..
../N
. . . . . /Mn.
.. ( N r . . . J ~ . .
1 ..,....,<kry,;. .. Pf''''' .mJl''lltii.. I
• '. ,;
...
, . ' : , ; . 7 . ~ : : : . ' ; . . . : t : . , : : / : . . : : : ;
(· = : : ; ţ
; = ; : : ; : ; : . " " - . l I ' I
•
. , . ; , . , . . ~ n : - I " " " " " ' ' ' ( ' I f J ; ' a : . . ' ' ' N . J1 'I&/pN((
...
"',..,Jo·{ .... I
• ~ d . r ~ - : : ~ ~ ~ : : ~ : ~ ~ L t/ . . . . .
., . . . . -. ..
.j.
..
J rlWt/,,
:
I
I . t t I i _ J t . - . . t . ~ t l h , . ... , • i. 10 .. ilON I: I I
, - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - - ~
TÂHNA\ '
.-\
· 75
Rf'l1 \l ll ·Tiirl'.'·" " i ... ;''' /JMI i_ Itl/d . .. ll
.....
.
~ P < ' r N I " , ; . , 'lUdiii,.
Ct/ n lKNI(,.linld iul tr l i JI,, 'u ' ; ~ , ' 4 . · I , /ril$4tiJdl' L.·, II1 m. {:oJ. tloin,. , " Il i
f rdllqi .
I l I I
mrt' . . ,/olJ· 't')' . ·./u U · ;ttfHi ,-pI ,,,· ..,r"J""
,If
,.,I''' /1< 'f4
11('0 ",1 ".Uf" lTl',UlJr dr R iI
,
i/ill"li . ....
w
i p ~ . , , jn .. lUd fllrt'f"wl,'t IIt'lI
. .. ,fu d/Jff l ill ;., .
l.tji/&II/irll/.l'Yr>,I/c. 'fi '
rrcmf'
in
,'u r l' I
dUl'I,'
,
f iii ,.1
1, 11 14purrJ.
,
,,,.,,i
oIH . lf'.
·rum 'l1 1 )/. , ,(U'
. III,II
1/1'0
OUI/il"
n. ,..,,...,. . . n /lnlrÎ//l.t(' 1 .Iti( II ';, ,· ... l r l . ; . ,ul r l , 'U i
,
n r. i IJ __
ti,.
"f'I/rir", ~ J i ~ li,
p,rJH/G
- ...j
f.
'u,,,,IMI/ -5, /'(' N r,. li ,·urlll.o",., oK"'
''.
,
urrr;l'Jr,rrl/ll;'4.J un5"' t'r'ti)JrI,.
,rU
MJf.·.,i feFlfull}fJdr 'l/fff'lI'I',
, / f i
. ,. .
NiI (lI,.,ulkll , I'r . , . . , I I
...
pli llf'.m iJ. IÎIf.,,.,.f'tIu,v J: ri41jl-flfO,M fI, , ;n
; ' u ' I "
i h ~ \ I ' j i ( ' i l r u " ..
" rulnJ.
.4nu/, (;UF,tJHfllll: I
l.Âm
; r ESCl.'
1 < , , , , . , N l l r . I . t ' ~ t . . . . ,,
--
-. --------------
..
'U
BIBLIOTECA O C O R E ~ T I L O R
în
Sovetskaia Etnografiia,
2, 1953, p. 21-36, în
SCI V,
V, 3-4,
1954, p. 616-617.
2.
J. Boessneck,
Zu den Therknocken aus n
eo
/ilische
Stedlungen Thessalien,
în
B
er.
RGK,
1955, p.
1-51
, în
SClV,
VIII, 1-4, 1957,
p.
382-393.
3. M. Garasasin,
Ilirsko-graki slem iz Razane,
în
Vesn i-
ka
Vojnog Muzeja,
Belgrad, 1937, p. 37-49 (r. în Ib . f r a n c
Un
casque ilyro-grec decouve
rt il
Razane
),
în
SClV,
X, 1, 1959 ,
p.188.
4. N. Kalicz,
Die Peceler (Badener) ku/tur und Ana
tolien,
în
Studia Archaelogica,
II, Budapesta, 1963, 102 p., în
SCJV,
XIV, 2, 1963,
p.
483-491 .
5. C.c.
Giurescu, Dinu
C.
Giurescu,
istoria românilor,
în
Era
S o c i a l i s t ă , IV,
16
, 1975, p. 55-56.
V. Necroloage
1. Ion
A n d r i e ş e s c u ,
În RlR,
XV,
II ,
1945,
p.
265-267.
VI. R e f e r i n ţ e
1.
Bibliografia
l u c r ă r i l o r ş t i i n ţ i f i c
ale cadrelor didac
tice, Universitatea
B u c u r e ş t i , seria Istorie, voI. 1, Buc
.,
1970,
p.46-59.
2. E. C o m ş a ,
Dumitru Berciu,
în
Enciclopedia istorio
grafiei
r o m â n e ş t i , Buc., 1978, p. 54-55, S.v.
Vll.
P r e f e ţ e
1.
Revista
Istros ,
voI. I (Muzeul
j u d e ţ e a n i l a ) .
(Articol preluat din Buletinul Colegiului Universitar
de
A d m i n i s t r a ţ i e Secretariat,
Arhi
i s t i c ă - B ibl
ioteconomie- B
Editura U n i v e r s i t ă ţ i i B u c u r 200 1,
pp, 7 -
24)
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 33/43
BIBLIOTECA B O C O I t E ~ T I L O I t
Anul VII nr 2
veniment
Catedra de
o m â n ă
din Budapeste
l
14 de ani
U
a din cele mai durabile În timp i n s t i t u ţ i i de n v ă ţ ă m â n t
superior în limba r o m â n ă din afara României, Catedra
de Filologie R o m â n ă a U n i v e r s i t ă ţ i i Elte din Budapes
ta a d e p ă ş i t i a t ă pragul a 140
de
ani de e x i s t e n ţ ă
d ă i n u i r e
c u l t u r a l ă . Momentul de la 1863, când Alexandru Roman Î ş i
rostea misionar cursul inaugural, r ă m â n e cu atât mai impor
tant cu cât o c a t e d r ă pentru românii din Ungaria r ă s p u n d e a
unor a s p i r a ţ i i î n d r e p t ă ţ i t e ale românilor, nu p u ţ i n i din
Budapesta. Iosif Vulcan, s u s ţ i n u t de episcopul greco-catolic
Vasile Erdeli,
î m p r e u n ă
cu
s t u d e n ţ i i
de atunci
ai
u n i v e r s i t ă ţ i i
r e g e ş t i
reactivau un deziderat mai vechi, venind din progra
mul l i b e r t ă ţ i l o r de la 1848, acela de a - ş i manifesta
la
nivelul i n s t r u c ţ i e i publice identitatea de l i m b ă c u l t u r ă
r o m â n ă . în plus, contextul politic al reformelor liberale din
jurul anului 1860, ca
s u s ţ i n e r e a
s o l i d a r ă a s t u d e n ţ i l o r din
Viena, care p ă s t r a u
l e g ă t u r i
cu
s t u d e n ţ i i
pestani, au dus la
o b ţ i n e r e a acestui drept de identitate
c o m u n i t a r ă
o c a t e d r ă de
l i m b ă
c u l t u r ă
r o m â n e a s c ă
la nivel universitar. Într-un mod
fericit, ca urmare a
p r e z e n ţ e i
unui român ca t r a d u c ă t o r la
l o c o t e n e n ţ a r e g a l ă (1857), apoi concipist la Consiliu (1861)
Alexandru Roman a avut privilegiul timpului de a fi numit
profesor extraordinar al primei catedre
r o m â n e ş t i .
De altfel,
el î n s u ş i student
la
Viena coleg cu cunoscutul lingvist
profesor e m ă u ţ e a n Aron Pumnul, Alexandru Roman s-a for
mat ca profesor prin activitatea
la
nivelul ş c o l i l o r gimnaziale
din Oradea. I-a fost dat acestui mentor de
ş c o a l ă
r o m â n e a s c ă
activeze cu
m u l t ă r â v n ă
având ocazia de a
fi
primul în
acest moment p r e m e r g ă t o r deschiderii catedrei budapestane:
la Oradea deschide primele ore de l i m b ă r o m â n ă
la
gimna
ziul maghiar (1848 - 1849),
d u p ă
cum, la 186 1 i a r ă ş i este
primul redactor de ziar românesc care r e d a c t e a z ă Concor
dia În
r o m â n e ş t e
cu caractere latine. Tot Alexandru Roman
este primul,
a l ă t u r i
de
Iosif
o d o ş i u
T
Cipariu, George Ba
r i ţ i u care compun Societatea l i t e r a r ă
R o m â n ă
pentru cultura
limbii, viitoarea Societate A c a d e m i c ă
din
B u c u r e ş t i
(În
1866), d u p ă ce În
1851
a c e l a ş i t â n ă r activ Î n f i i n ţ a s e la gim
naziul din Oradea Societatea de
l e c t u r ă
a tinerimii române.
Toate aceste momente p r e g ă t i t o a r e favorabile deschiderii
unei catedre r o m â n e ş t i la nivel universitar, au condus la
numirea în 20 decembrie 1862 a prof. Alexandru Roman ca
profesor extraordinar al limbii literaturii române la univer
sitatea
r e g e a s c ă
din Pesta , pentru ca d u p ă zece ani, În 1872,
ca urmare a bunei
p r e s t a ţ i i
În calitatea de d a s c ă I
p r i m e a s c ă
titulatura de profesor ordinar. Era o r e c u n o a ş t e r e
o f i c i a l ă
p u b l i c ă
a rolului
s ă u
de întemeietor mentor de
c o n ş t i i n ţ e .
Catedra a devenit, în scurt timp, punctul de întâlniri
spirituale între s t u d e n ţ i i români de la celelalte f a c u l t ă ţ i drept,
economie, teologie, filosofie, prin activitatea S o c i e t ă ţ i i de
l e c t u r ă a unor programe culturale vestite în e p o c ă precum
balurile anuale ori semestriale ale tinerimii române. Fostul
elev al lui Alexandru Roman, la Oradea, student În . 1863
la
raf dr
Cornel MUNTEANU
Budapesta, Iosif Vulcan, în revista Familia e v o c ă În câteva
rânduri personalitatea m a r c a n t ă a profesorului primei cate
dre, prin portrete în detaliu (în 1866, apoi în 1893),
u r m ă r i n d u - i cu a t e n ţ i e activitatea de la
c a t e d r ă
cea p u b l i c ă .
I a t ă În primul n u m ă r al revistei din 1865, la rubrica
Ce
e
nou? a n u n ţ ă despre deschiderea seriilor de l e c ţ i i de lingvis
t i c ă ale profesor).Jlui, un curs lingvistic de totu interesant
despre a s e m ă n a r e a limbilor romanice , ş t i r e s u s ţ i n u t ă de
p r e z e n ţ a În paginile primelor numere ale Familiei a unui
serial despre volumul lui A. Bruce-Whyte,
Analisa limbei
romane A c e e a ş i r e v i s t ă îl u n n ă r e ş t e pe AI. Roman implicat
În chestiunea bisericii greco-catolice române, cu ocazia
Întrunirii
la
Cluj a unei c o n f e r i n ţ e În problema i n d e p e n d e n ţ e i
bisericii
f a ţ ă
de congresul de
la
Budapesta. AI. Roman era În
29 iunie 1897 onorat ca p r e ş e d i n t e al
c o n f e r i n ţ e i
cu sarcina
r e d a c t ă r i i r ă s p u n s u r i l o r
c ă t r e
Sfântul Scaun mitropolie.
Activitatea catedrei de r o m â n ă din Budapesta este
constant u m l ă r i t ă de presa r o m â n ă a vremii: Familia
v o r b e ş t e de venirea, În 1897,
d u p ă
A1 Roman, a dr. Oscar
Asboth (profesor de limbi slave), a docentului privat Alexici
Gyargy; Românul Tribuna din Arad (la aniversarea a
50
de
ani de e x i s t e n ţ ă a catedrei), Între 1910 -
19
I 3, con
s e m n e a z ă cu regret, incidentele
de
la
c a t e d r ă
legate de
numirea unor profesori f ă r ă p r e s t a ţ i a i n t e l e c t u a l ă
m o r a l ă
a
Întâiului profesor
AI.
Roman (Ioan Ciocan - prof. din
N ă s ă u d Iosif Siegescu - cel mai controversat profesor). Unul
din cei mai activi s t u d e n ţ i
ai
catedrei, criticul I1arie Chendi
p o r n e ş t e chiar o campanie de semnalizare a neregulilor de la
c a t e d r ă
Într-un amplu material despre Catedra de l i m b ă
r o m â n ă În Tribuna din 1910, apoi în Românul din 1913.
Ceva din v e h e m e n ţ a spiritul corectiv al d a s c ă l u l u i Roman
a trecut cu folos în discipolii s ă i I1arie Chendi, Octavian
Goga,
V
G o l d i ş
Valeriu
B r a n i ş t e .
În cei 140 de ani de v i e ţ u i r e a Catedrei de R o i n â n ă de
la Elte, revigorarea a c t i v i t ă ţ i i revenirea la spiritul acade
mic
ş t i i n ţ i f i c
s-a petrecut cu o
n o u ă g e n e r a ţ i e
de
d a s c ă l i
de
la CarIo Tagliavini, Tamas Lajos, Laszlo Galdi, la Domokos
Samuel, Pâlffy E'1dre Miskolczy Ambrus. Momentul
aniversar, la Începutul lui septembrie al acestui an, prile
juit de vizita s p e c i a l ă a p r e ş e d i n t e l u i Ion Iliescu la catedra
n o a s t r ă onorat ş { d e i n t e r v e n ţ i a p r e ş e d i n t e l u i Ungariei Madl
Ferenc, a marcat, cu temei, rolul nobila misiune a acestei
prestigioase i n s t i t u ţ i i de Î n v ă ţ ă m â n t superior românesc din
Ungaria. Popasul p r e ş e d i n t e l u i la EIte, moment unic În isto
ria catedrei,
d i s c u ţ i i l e n e c o n v e n ţ i o n a l e
cu membrii actuali ai
catedrei, donatiile
de c ă r ţ i
de
l i t e r a t u r ă
istorie, au consem
nat un bun prilej de angajare mai s u s ţ i n u t ă a a c t i v i t ă ţ i i cate
drei, de impulsionare a sprijinului direct pragmatic prin
aprovizionarea cu calie a bibliotecii r o m â n e ş t i . Simpozionul
organizat cu acest prilej moderat de actualul
ş e f
al catedrei,
prof. dr. Miskolczy Ambrus,
i n t e r v e n ţ i i l e
celor
o u ă d e l e g a ţ i i
•
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 34/43
Anul YII nr 2
(Szasz Zoltan, Sarosi Balint - Budapesta, Gh.
P e t T u ş a n
-
Seghedin, Dan Horia Mazilu - B u c u r e ş t i AI. Ardelean -
Arad, Ioan D e r ş i d a n - Oradea, Cornel Munteanu - Budapes
ta) au marcat rolul intercultural între cele d o u ă popoare ale
acestei i n s t i t u ţ i i E v o c ă r i ş t i i n ţ i f i c e umane ale persona
l i t ă ţ i l o r catedrei în istoria ei,
i n t e r f e r e n ţ e
culturale care au
implicat profesorii s t u d e n ţ i i catearei au închegat un profil
distinct al catedrei însumând etape, p e r s o n a l i t ă ţ i , evenimente,
fapte culturale, cu amplitudine în
r e l a ~ i l e
dintre cele
d o u ă
culturi . Fotografiile de grup
( s t u d e n ţ i
profesori actuali
ai
catedrei) cu
p r e ş e d i n t e l e
Ion I1iescu, de la r e c e p ~ a din
Ambasada României, au constituit ele însele un schimb fertil
de opinii , într-un important capitol de istorie a catedrei. O
Un
mesaj de la aris
BIBLIOTECA U C U R E Ş T I L O R
p o s i b i l ă
istorie a catedrei , cu toate momentele ei,
r e c o m p u s
din l u c r ă r i l e simpozionului din a c e a s t ă t o a m n ă budapes
t a n ă , se impune cu necesitate. Asupra mentorului Alexandru
Roman a a c t i v i t ă ţ i i sale didactice ori publice (deputat
publicist) vom reveni cu alt prilej .
(Articol preluat din L u m i n ă L i n ă " , nr. 4/2003 ,
Institutul Român de Teologie
Spiritualitate O r t o d o x ă ,
ew
York,
pp. 101 - 103)
A p ă r a r e a
mediului
Î
secolul XXI
I t. Semnale de
a l a r m ă
n abordarea acestui subiect, plec de la ideea oamenii
trebuie fie corect i n f o r m a ţ i asupra problemelor majore
care le
i n f l u e n ţ e a z ă v i a ţ a
lor a
u r m a ş i l o r
lor,
p ă s t r a r e a
ameliorarea mediului fiind problema
v i t a l ă
a omenirii.
În
p r i v i n ţ a
unor·chestiuni atât de complexe de sen
sibile, precum a m e n i n ţ ă r i l e asupra echilibrului ecologic al
P ă m â n t u l u i , fiecare n ă , în spccial oamenii de ş t i i n ţ ă
c u l t u r ă ,
ar trebui se p r o n u n ţ e , chiar cu riscul de a face
unele erori , î n s ă , din dezbaterea l i b e r ă a ideilor, pot p a r ă
c o n c e p ţ i i valoroase, l u ţ i i
m ă s u r i
valabile.
Trebuie subliniat atunci când glasul oamenilor de
ş t i i n ţ ă nu s-a auzit sau când el a fost ignorat, erorile ,ilen
tatele comise împotriva naturii s-au
r ă z b u n a t .
Exemple În
acest sens sunt foarte numeroase, iar unele g r e ş c l i , din
p ă c a t e , se r e p e t ă . Am putea cita câteva exemple: secarea
M ă r i i
de AraI, umlare abaterii râurilor care o alimentau, spre
a extinde culturile de bumbac; distrugerea
p ă d u r i l o r
din zona
e u r o p e a n ă a fostei Uniuni Sovietice, u m l a t ă de ploi diluvienc
apoi de secete prelungite; extinderea c o n s i d e r a b i l ă a
terenurilor degradate în România (cca. 7 miI. ha), ca umlare,
în special, a d i s p a r i ţ i e i p ă d u r i
i;
înaintarea d e ş e r t i f i c ă r i i În
multe zone ale globului, fenomen care a cronicizat foametea
lipsa apei pentru o treime din
p o p u l a ţ i a
lumii; problema
d e ş e u r i lor nucleare pentru care nu s-a g ă s i t î n c ă o l u ţ i e si
g u r ă
accidentele produse la unele centrale nucleare; indus
trializarea
f o r ţ a t ă
a mineritului a altor industrii cu grad
avansat de poluare; d e f r i ş ă r i l e masive de p ă d u r i sau
e x p l o a t ă r i
n e r a ţ i o n a l e în Africa, Amazonia, Canada ( p â n ă
la
a p a r i ţ i a unei legi în 1985).
În multe zone montane, inclusiv în România, trecân
du-se peste o p o z i ţ i a
p e c i a l i ş t i l . o r
p ă d u r e a a fost si i t ă
rof univ dr h c Cicerone ROTARU
Membru corespondent
al
Academiei de A g r i c u l t u r ă a
F r a n ţ e i ,
Membru
al
Academiei de Ş t i i n ţ e din
ew
York
cedeze teren sectorului agrozootehnic, iar distrugerea brâului
protector de jepi, de exemplu, s-a v ă d i t o
a c ţ i u n e
d ă u n ă t o a r e
în anii u r m ă t o r i c ă c i retragerea p ă d u r i i a atras diminuarea
resurselor de
a p ă .
Dc cxemplu, Sinaia, perla
C a r p a ţ i l o r ,
nu
arc
s u t i c i e n t ă
a p ă . . .
Am mai putea aminti grava eroare
s ă v â r ş i t ă
în anii '70, prin
d e f r i ş a r e a
salcâmetelor (cea.
16
.000
ha) create pe dunele de nisip din Oltenia, în favoarea serelor
dc r o ş i i fapt care s-a dovedit ultcrior o g r e ş e a l ă cu u m l ă r i
nefaste de care nimeni nu a r ă s p u n s .
i a t ă uraganele ton]adele bântuie acum prin
Europa, continent în care
s-au redus anotimpurile de tran
z i ţ i e
ormarea opiniei publice
Trei
c o n d i ţ i i
sunt vitalc pentru
v i a ţ ă :
apa, aerul
pâinea, toate trei putând fi asigurate numai prin m e n ţ i n e r e a
unui strict echilibru ecologic, În care un rol primordial
îl
d e ţ i n e
p ă d u r e a .
Î n m u l ţ i r e a p o p u l a ţ i i l o r înfometate d e t e r m i n ă atentate
împotriva mediului d u p ă cum se
ş t i e
este mai u ş o r
e v i ţ i
decât repari: ajutoarele FAO -
O U
trimise în Africa
aproape n-au efect, iar unele fenomene de a ş a - z i s e cata
strofe naturale din China, cu toate i n t e r v e n ţ i i l e a u t o r i t ă ţ i l o r ,
sunt elocvente.
I a t ă de ce infomlare a a devcnit atât de i m p o r t a n t ă pen
tru a preveni
u r m ă r i l e
nefaste ale unor
a c ţ i u n i ,
opinia
p u b l i c ă
trebuind
e d u c a t ă f o r m a t ă
pentru
a p ă r a r e a
propriilor
interese
S a v a n ţ i i ,
oamenii de ş t i i n ţ ă c u l t u r ă au datoria
difuzeze prin toate mijloacele opiniile rezultatele investi
g a ţ i i l o r
lor, mai
al
es într-un domeniu atât de sensibil cum este
cel al a p ă r ă r i i mediului, asta în sensul complex al cuvântu
lui .
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 35/43
BIBLIOTECA U C U R E Ş T I L O R
Rolul mijloacelor de informare În
m a s ă
a crescut
enorm în zilele .noastre, când apetitul pentru citit este, din
p ă c a t e , în s c ă d e r e , dar cu
t o ţ i i
suntem r a d i o a s c u l t ă t o r i tele
spectatori z e l o ş i , mass-media ajungând de multe ori un factor
de putere În stat. Ş i , fiind formatori de opinie, gazetarii din
presa
s c r i s ă , v o r b i t ă
sau
v i z i o n a t ă
ar trebui ei î n ş i ş i
e d u c a ţ i
p r o m o v a ţ i d u p ă criterii care c o n d i ţ i o n e z e aflarea pro
movarea
a d e v ă r u l u
ca
ţ e l
al nobilei lor
v o c a ţ i i .
De altfel, în ultimele decenii, d a t o r i t ă g l o b a l i z ă r i i
evidentelor
u r m ă r i
nefaste asupra ecosistemelor a c o n ş t i e n
t i z ă r i i
f o r ţ e i celor
m u l ţ i
În societatea
d e m o c r a t i c ă ,
atitudinea
g e n e r a l ă de pasivitate, de fatalitate a fost treptat Î n l o c u i t ă cu
ferme a c ţ i u n i civice. A s o c i a ţ i i l e ecologiste iau amploare,
o r g a n i z a ţ i i l e
Green Peace WWF a c ţ i o n e a z ă destul de efi
cient, partidele verzilor r e p r e z i n t ă f o r ţ e politice redutabile
În unele
ţ ă r i .
Astfel de f o r ţ e reuni te, vorbim aici de cele care
e v i t ă
v i o l e n ţ a
a c t i v e a z ă
democratic, au
r e u ş i t
mobilizeze,
În
ultimul timp, guvernele pentru a lua
m ă s u r i
comune, cu efecte
la nivelul întregului Glob, În scopul p ă s t r ă r i i c o n d i ţ i i l o r de
mediu necesare v i e ţ i i .
În acest sens trebuie considerate importantele reuniuni,
cu participarea ş e f i l o r de state de g u v e r n ~ care au avut loc,
de exemplu, la Rio de Janeiro (1992), Kyoto (1997), B u c u r e ş t i
(2001), mediatizate
t o t u ş i
insuficient. Cu toate acestea, nu
î n t â m p l ă t o t aplicarea unor ă s u r i convenite este n t â r z i a t ă sau
o b s t r u c ţ i o n a t ă
de unele cercuri influente cu diverse interese, în
special de tip financiar. De aici se poate deduce
Î n c ă
nu
e x i s t ă
suficient s i m ţ de r ă s p u n d e r e
la
anumite nivele Înalte din
unele
ţ ă r i ş i
problemele trebuie tratate În globalitatea lor
pentru a se trage cele mai corecte
Î n v ă ţ ă m i n t e
Din acest motiv, m-am exprimat public În scris, În
trecut În special în aprilie 2001, cu ocazia Forumului de la
B u c u r e ş t i , al unor ş e f i de state de guverne, privind mediul
dezvoltarea d u r a b i l ă În regiunea C a r p a t o - D u n ă r e a n ă , lansând ,
În p r e m i e r ă m o n d i a l ă , ideea n e c e s i t ă ţ i i unui concept global
de a p ă r a r e a mediului (CGAM).
Textul c o n f e r i n ţ e i mele,
Cercetare
i n t e r d i s c i p l i n a r ă
concept global e a p ă r a r e a mediului s u s ţ i n u t ă la acest
forum, poate
i
consultat În Revista
P ă d u r i
lor nr. 2/200
1
iar
versiunea În limba e n g l e z ă , pe site-ul Institutului European de
Dezvoltare D u r a b i l ă : www.iedd.org
Am afirmat atunci numai o
e c h i p ă
i n t e r n a ţ i o n a l ă
c o m p l e x ă
desigur, sub egida ONU,
f o r m a t ă
din p e r s o n a l i t ă ţ i
marcante din varii domenii
ş t i i n ţ i f i c e
d o t a t ă cu importante
mijloace materiale, poate investiga viitorul ecosistemelor,
propunând m ă s u r i în
c o n s e c i n ţ ă .
lin prim pas în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă s-a facut în 1988, când
O r g a n i z a ţ i a
N a ţ i u n i l o r Unite Uniunea
M o n d i a l ă
de Meteo
rologie, În cadrul unui program de a p ă r a r e a mediului, au creat
Grupul interguvernamenta
l
~ s u p r a
e v o l u ţ i e i
climatului
(GIEC), format din oameni de
ş t i i n ţ ă
e x p e r ţ i guvernamen
tali din diferite ţ ă r i
Ţ i n remarc faptul în ultimul timp paleoclima
tologii geocronologii au ajuns
la
concluzia c ă , pentru a-i
studia e v o l u ţ i a , climatul trebuie considerat ca un sistem glo
bal care cuprinde atmosfera, hidrosfera (În special oceanele),
Anal VII nr 2
cirosfera (În special calotele polare), biosfera litosfera.
Numai În acest cadru complex poate
fi
Î n ţ e l e s mai bine efec
tul de s e r ă i n f l u e n ţ a t negativ de anumite a c t i v i t ă ţ i umane, În
special e m a n a ţ i i l e de gaze nocive care p e r t u r b ă echilibrul
atmosferic, provocând c r e ş t e r e a temperaturii pe glob.
Este de remarcat
c ă ,
utilizând mai multe modele cli
matice de previziune, s p e c i a l i ş t i i din acest grup, î m p r e u n ă cu
cei din Academia
A m e r i c a n ă
de
Ş t i i n ţ e ,
au concluzionat
recent În perioada 1990 - 2100 temperatura medie pe glob
va
c r e ş t e
cu I,S
p â n ă
la 6
o
C, d a c ă nu
se
iau m ă s u r i drastice de
reducere a
p o l u ă r i i
La o privire s u p e r f i c i a l ă
>
c r e ş t e r e a temperaturii
medii cu 1S
p â n ă
la 6
o
C,
În
r ă s t i m p de un secol, ar putea p ă r e a
m i n o r ă
Î n s ă efectele, diferite de
la
o regiune la alta, vor
fi
foarte grave. În emisfera
n o r d i c ă
la latitudini mijlocii mari,
se p r e c o n i z e a z ă
p r e c i p i t a ţ i i
intense î n c ă l z i r e a apei de la
s u p r a f a ţ a oceanelor, care, dilalându-se, va detennina ridicarea
nivelului mediu al apelor cu
10
p â n ă la
SO
cm va provoca
d i s p a r i ţ i a
unor insule reducerea unor întinse zone de litoral,
fenomene dezastruoase pentru omenire. În sud, sunt previ
zibile secete Îndelungate cu
u r m ă r i
grave.
Aceasta este prezentarea foarte pe scurt a unui scena
riu pesimist, dar foarte probabil d a c ă nu se iau m ă s u r i de
ansamblu deci, un motiv În plus pentru elaborarea concep
tului global În probleme de a p ă r a r e a mediului bazat pe studii
interdisciplinare axate pe aspectele de impact negativ asupra
v i e ţ i i
planetei noastre pe m ă s u r i de
s o l u ţ i o n a r e
a acestora.
În cadrul acestui concept, trebuie subliniez faptul
mult timp, studiile privind climatul au omis, au neglijat sau
chiar au contestat
l u c r ă r i l e
omului de
ş t i i n ţ ă
sârb Milutin
Milancovich, astronom matematician, care, Î n c ă din 1920,
demonstrau la scara ultimelor sute de mii de ani, e v o l u ţ i a
climatului s-a caracterizat prin cicluri glaciare - interglaciare,
cauzate de modi i c ă r i ale i n s o l a ţ i e i datorate s c h i m b ă r i lor para
metrilor orbitei terestre.
Fenomenul astronomic este, desigur, mult mai com
plex, dar aici este suficient ne r e z u m ă m la faptul Milan
covich detennina cicluri glaciare - interglaciare de 100.000 de
ani, de 41 .000 de ani de 19 .000 de ani.
Mai târziu,
d u p ă
reluarea aprofundarea studiului lui,
s-a ajuns se
ş t i e
topirea g h e ţ a r i lor continentali, în peri
oada dintre
g l a c i a ţ i u n i ,
este a m p l i f i c a t ă de
i n t e r a c ţ i u n i l e
com
plexe dintrc oceane, a t m o s f e r ă calotele polare. În special
d u p ă ultima g l a c i a ţ i u n e , s i t u a t ă între anii 20000 6000 Înain
tea erei noastre, într-o p e r i o a d ă de 14.000 de ani, s-a produs o
c r e ş t e r e deos-ebit de mare a nivelului apelor Terrei, de cca.
120 m fapt ce a modificat considerabil
s c o a r ţ a
t e r e s t r ă
n u m e r o ş i parametri climatici oceanografici: o î n c ă l z i r e
g l o b a l ă de
SoC
o c r e ş t e r e cu 40 a
c o n ţ i n u t u l u i
de gaz car
bonic de metan în a t m o s f e r ă , s c h i m b ă r i în c i r c u l a ţ i a
c u r e n ţ i l o r
mari ni,
s c ă d e r e a
vitezei vânturi lor ..
I a t ă
foarte pe scurt, ce s-a întâmplat în a c e a s t ă
p e r i o a d ă de 14.000 de ani, fenomene naturale În fond . A
urmat, Î n s ă , perioada de î n c ă l z i r e de d u p ă d e z g h e ţ , î n c e p u t ă
acum 6.000 de ani, În care, În ultimii 2S0 de ani , s-au mani
festat a l t e r a ţ i i atmosferice provocate de om, care s-au accen
tuat în secolul XX, accelerându-se
d u p ă
19S8, prin a ş a -
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 36/43
nalVII nr Z
numitele cuceriri ale
c i v i l i z a ~ e i
moderne , marcate
pnn
c r e ş t e r e a cu 28% a dioxidului de carbon din a t m o s f e r ă
reducerea stratului protector de ozon.
acum Încotro
Unele
a c t i v i t ă ţ i
umane
e x e r c i t ă
o ·
n f l u e n ţ ă n e g a t i v ă
asupra factorilor naturali care intervin în s c h i m b ă r i l e clima
tice. Astfel, cantitatea
n o n n a l ă
de CO
2
,
În
timpul actualului
ciclu interglaciar, este m ă r i t ă foarte mult de e m a n a ţ i i l e
masive de bioxid de carbon, rezultate din
a c t i v i t ă ţ i
industri
ale, casnice, de transport ş . a . fenomen constatat cu p r e g n a n ţ ă
în special
d u p ă
anul 1958. Deci, pentru a
î n ţ e l e g e
emisiile
naturale de CO
2
, concomitent trebuie studiate cele provo
cate suplimentar de om.
I a t ă
alt aspect al n e c e s i t ă ţ i i concep
tului global în care intervin l e g ă t u r i interdisciplinare.
O a c ă
asupra factorilor naturali care apar în schim
b ă r i l e climatice omul nu poate a c ţ i o n a direct spre a le reduce
impactul negativ, emisiile toxice rezultate din diverse acti
v t ă ţ pot i reduse sau anihilate prin i n t e r v e ~ ţ i i fernle, spre a
evita riscurile care decurg din s c h i m b ă r brutale ale climatu
lui.
Presupunând omul va
i
suficient de
r a ţ i o n a l
va
înlocui
a c ţ i u n i l e
d ă u n ă t o a r e se poate pune Întrebarea ce se va
întâmpla cu
e x i s t e n ţ a
sa
s u p u s ă
numai unor puternice influ
e n ţ e
naturale datorate ciclurilor glaciare - interglaciare.
Putem r ă s p u n d e de la a p a r i ţ i a sa pe P ă m â n t , omul
a dovedit o e x t r a o r d i n a r ă capacitate de adaptare la toate cli
matele, traversând multe zeci de cicluri glaciare inter
glaciare, ceea ce, cred, i-a dezvoltat
i n t e l i g e n ţ a
l-a singu
larizat
f a ţ ă
de alte
v i e ţ u i t o a r e .
Dar, în lunga sa e x i s t e n ţ ă ca specie, omul nu a exerci
tat practic în trecut i n f l u e n ţ e negative notabile asupra mediu
lui astfel a putut s u p r a v i e ţ u i . Altfel, î n s ă se pune
a s t ă z i
problema.
În cadrul unui concept global, trebuie n o t ă m
degradarea
a c c e n t u a t ă
a mediului,
m a r c a t ă
în .ultimii 50 de
ani de
a c ţ i u n i l e
umane, cuprinde o p a I e t ă mult mai l a r g ă de
elemente negative decât
m a n i f e s t ă r i l e
spectaculoase perce
pute ca atare, precum
i n u n d a ţ i i l e
secetele, furtuni le, tor
nadele, despre care se
v o r b ş t e
în
l e g ă t u r ă
cu emiterea de gaze
nocive în a t m o s f e r ă cu reducerea stratului de ozon.
Astfel, când se fac studii de
s o l u ţ i i
pentru
p r o t e c ţ i a
mediului, concomitent cu factorii de mai sus, trebuie anali
z a ţ i cu a c e e a ş i
a t e n ţ i e
cei în l e g ă t u r ă cu poluarea
degradarea solului, poluarea aerului pe care-l
r e s p i r ă m
d e ş e r t i f i c a r e a t ă i e r e a
a b u z i v ă a
p ă d u r i l o r
contaminarea
organismelor ş . a .
r trebui astfel se ia în considerare, apoi, factorii
social-economici care, cel p u ţ i n p â n ă acum, d e ş i am semnalat
i m p o r t a n ţ a
lor în
u n n ă
cu doi ani, nu au fost
a s o c i a ţ i
de
e x p e r ţ i
la studii le GIEC.
C o n s t a t ă m
astfel nu numai o
c r e ş t e r e
Î n g r i j o r ă t o a r e a n u m ă r u l u i locuitorilor Terrei
În
unele
zone
d e s c r e ş t e r e
În alte zone, dar a procentului de popu
l a ~ e
s ă r a c ă sub
ă r a c ă
a m i g r a ţ i i l o r masive, a fanatismului
religios în special (vezi fenomenul terorismului) , a
ş o m a j u -
lui, a r ă z b o a i e l o r a unor fenomene negative legate de mon
dializarea economiei.
BIBLIOTECA B J C J ~ E ~ T I L O ~
Noi
ş t i i n ţ e
ca Genomica Proteica, ne .
a s ă
ÎntTevedem c r e ş t e r e a duratei de v i a ţ ă în special
În
ţ ă r i l e
avansate, dar cu
i m p l i c a ţ i i
sociale economice care se pot
a d ă u g a la factorii de dezechilibru.
În a c e l a ş i timp, sunt de luat
În
considerare a p a r i ţ i i l e
unor maladii epidemii grave.
Care va i
e v o l u ţ i a
altor ş t i i n ţ e ce
i m p l i c a ţ i i
vor
avea în
a p ă r a r e a
mediului, este,
i a r ă ş i
foarte greu de prog
nozat.
Cum
va
putea
fi
Înlocuit petrolul, de exemplu, ca
s u r s ă
de energie,
ş t i i n d u - s e
rezervele se vor epuiza
În
u n n ă t o r i i
treizeci - patruzeci de ani, este o chestiune . v i t a l ă pentru
omenire. Dar, i a t ă hidrogenul, combustibil care nu
d e g a j ă
direct bioxid de earbon, se e x p e r i m e n t e a z ă ca înlocuitor al
petrolului: la Reykjavik,
În
Islanda, c i r c u l ă deja autobuze
care folosesc hidrogenul ca
s u r s ă
de energie; companii pre
cum Shell investesc importante sume pentru fiabilizarea
hidrogenului ca
s u r s ă
de energie;
p r e ş e d i n t e l e
Bush a
a n u n ţ a t
lansarea în SUA a unui program de 1,7 miliarde dolari care
v i z e a z ă
Înlocuirea petrolului cu hidrogenul. Trebuie
Î n s ă
a ş t e p t ă m cu p r u d e n ţ ă rezultatul c e r c e t ă r i l o r finale.
I a t ă
de ce cred În ·aplicarea unor s o l u ţ i i cât mai efi
ciente pentru societate, Grupul interguvernamental asupra
e v o l u ţ i e i
climatului (GIEC) este necesar evolueze cât m·ai
repede
c ă t r e
un concept global deci, c ă t r e o
a c ţ i u n e
glo
b a l ă
de
a p ă r a r e
a mediului,
d e v i n ă un
for
ş t i i n ţ i f i c
inter
guvernamental mondial, pe care l-am putea denumi, de
exemplu, Grup interguvernamental de a p ă r a r e a mediului
(GIAM).
Va
avea omenirea
Î n s ă
În special prin
c o n d u c ă t o r i i
s ă i Î n ţ e l e p c i u n e a s ă Î n ţ e l e a g ă
necesitatea
t r a t ă r i i r e z o l v ă r i i
globale a tuturor factorilor care intervin în problemele de
a p ă r a r e a mediului, sau ne vom Îndrepta spre un dezastru
planetar cauzat de noi Î n ş i n e ?
Aici intervine În conceptul global de a p ă r a r e a me
diului factorul de i n t e r v e n ţ i e pe care ÎI consider ea cel mai
important, cel al s p i r i t u a l i t ă ţ i i omenirii, care va trebui luat În
considerare
a l ă t u r i
de t o ţ i
c e i l a l ţ i
factori e n u m e r a ţ i pentru a
Învinge pe cei negativi care a m e n i n ţ ă
v i a ţ a
pe p ă m â n t .
În concluzie, putem ne
Î n t r e b ă m
d a c ă
secolul
În
care am p ă ş i t este al r e n a ş t e r i i spirituale umaniste sau al
egoismului
d i s t r u g ă t o r
C o n ş t i e n t i z a r e a s o c i c t ă ţ i i
civile,
În
special a unor
guverne, a oamenilor politici care nu mai pot o b ţ i n e voturi
f ă r ă o l a t u r ă
g i c ă
În
program, a c o n s t i t u ţ i e i statelor
chiar, ne poate l ă s a s p e r a n ţ a c ă mediul de v i a ţ ă va
fi
conser
vat.
Un rol în prim plan ÎI vor ocupa oamenii de
ş t i i n ţ ă
c u l t u r ă care,
În
fruntea
s o c i e t ă ţ i i
umane, s p e r ă m vor
ş t i
s ă - ş i u n e a s c ă f o r ţ e l e pentru promovarea s o c i e t ă ţ i i umaniste
pe care o dorim cu
t o ţ i i .
(Articol preluat din
Meridiane forestiere , nr 3/2003)
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 37/43
BIBLIOTEC B U C U I t E ~ T I L O I t
nol
VII
nr Z
atalog
OPERE
'-./11.11.
\ ....
<:11
..... P.,m;'n\
I,Inl <'
\'I'hlo.;'O K=JtC
I
OA1\:
SLAV
TCJ
OPER E
1\ p 1.., • i ,:> . ...:ld . , , \r.
,
,,' •1 • ;
I h · ~ I I . ,
1· .. 11
\ I ': \ Il I M \ (( j ' I A:-.A
1;.1,' .
\ •
; 1 · ' I . : t ~ ,
n
1oo. \C'
" . , . I . , ~ ,
F.\T ,\ MliNT ILOR
R \ " ' H I I
>
1 l'O F
$l
l : U l V l f l
Ioan
SLAVICI, Opere,
111
- IV. Romane
Text ales stabilit, note comentarii, repere critice glosar de Constantin Mohanu, Editura
Academiei Române, Univers Enciclopedic,
c o l e c ţ i a
"Opere fundamentale",
B u c u r e ş t i ,
2003, 877
p.
Opere, III. Mara -
Din
b ă t r â n i . Luca - Din b ă t r â n i . Manea
Pentru epoca în care a
a p ă r u t
Mara trebuia însemne un eveniment, ş i a s t ă z i , privind înapoi, romanul
acesta apare ca un pas mare în istoria genului. t o t u ş i el a trecut în t o a t ă lum ea r ă m â n â n d î n c r e d i n ţ a t ă
scrierea este n e i z b u t i t ă Cu mult înaintea lui Rebreanu, Slavici u g r ă v i s e puternic sufletul ţ ă r ă n e s c de peste
m u n ţ i cu atâta dramatism încât romanul este aproape o
c a p o d o p e r ă
r ] -
C o n s t r u c ţ i a romanului e s i g u r ă , bine r o s t o g o l i t ă cu nimic artificial n i c ă i r i iar încheierea vine când toate
fap tele sunt coapte spre da rodul. CG C ă l i n e s c u )
Opere,
IV
.
Din
d o u ă
lumi
-
Cel din
u r m ă A r m a ş
-
Corb ei
-
Din
ă c a t
În
p ă c a t
-
R e v o l u ţ i a
din
P â r l e ş t i - V â n t u r ă Ţ a r ă 1.126
p.
Limba lui Ioan Slavici: ea nu-i u m o a s ă
,
dar este o t r i v i t ă pentru temele pe care le l t ă epic autorul
acesta
Î n v e r ş u n a t
s ă - ş i
d u c ă
proiectele la c a p ă t ; nu-i
l u e n t ă
î n t r - a d e v ă r , nici
d i v e r s i f i t ă ,
mai mult:
asocierea ordinea cuvintelor este, uneori, s i l n i c ă , dar trebuie r e p e t ă m acesta-i stilul bun, productiv al prozei
de a n a l i z ă , aceasta-i calea cea d r e a p t ă a realismului epic. C e l ă l a l t , stilul frumos, stilul Înalt, stilul Înflorit, fastuos,
are
î n d r e p t ă ţ i r i l e
p e r f o r m a n ţ e l e lui (mari spectaculoase ), dar marea r o m â n e a s c ă din secolul al XX-lea
(Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Holban, Mircea Eliade, Marin Preda, Petru Dumitriu
ş . a . ) a din brazda o r ă ş e a n u l u i Filimon, a ruralului Slavici a stilistului L Caragiale .. Nu se
pune problema de a elimina
pe
unii pentru a promova
pe a l ţ i i ,
ci de a
i n ţ e l e g e
o t u r ă are nevoie, În e g a l ă
de scriitori "prozaici " de
" s t i l i ş t i "
m i n e n ţ i ... CE Simion)
Constantin
MOHANU,
Fata m u n ţ i l o r Basmele
p o v e ş t i l e L o v i ş t e i
voI. 1
Academia R o m â n ă
F u n d a ţ i a N a ţ i o n a l ă
pentru
Ş t i i n ţ ă A r t ă ,
Institutul de Istorie Teorie
L i t e r a r ă "G.
C ă l i n e s c u " ,
B u c u r e ş t i , 2003 , 335 + XIV p., cu o
h a r t ă :
Ţ a r a L o v i ş t e i cu
a ş e z ă r i l e
ei.
Trium confinium intre Muntenia, Oltenia Transilvania, d e n u m i t ă de N. Iorga
'
· romanie
l o c a l ă a p ă m â n t u l u i românesc , depresiunea i n t r a c a r p a Ţ a r a L o v i ş t e i , vânatului a pes
cuitului", a intrat târziu in a t e n ţ i a f o l c l o r i ş t i l o r etnografilor. În 19 75, Co nstantin Mohanu - fiu al
L o v i ş t e i
-
p u b l i c ă
la Editura Minerva, Fântâna Dorului. Poezii populare din L o v i ş t e i o culegere
m o n u m e n t a l ă de
l i r i c ă
p o p u l a r ă (700 pagini), n s i d "un eveniment editorial al anului".
În Fata
m u n ţ i l o r .
Basmele
p o v e ş t i l e i ş t e i
voI. 1, C. Mohanu p u b l i c ă o din eposul
popular
l o v i ş t e a n
inregistrat, personal, cu mijloace moderne, in
u r m ă
cu trei decenii.
..
Nicolae Dan FRUNTELAT Poema celor trei c o p i l ă r i i
I l u s t r a ţ i i de Sabin Ş t e r a n u ţ ă , Editura Ager, B u c u r e ş t i , 2003, 40 p.
O carte pentru copii, despre lucrurile, i i n ţ e l e expresiile, cuvintele, sentimentele care trebuie
r ă m â n ă . Ca unfel de s t i c l ă
i n c h i s ă
pe care o a r u n c ă m in oceanul timpului.
Va
ajunge
În viitor.
Cum se
va recompune lumea n o a s t r ă din ele? Ne va
a r ă t a
pe noi cu a d e v ă r a t , ori imaginea va t r ă i n
s ă r a c ă , f a l s ă
chiar?
O
"lume care
l e a c ă - n
lume" ..
(Ager)
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 38/43
nul
VII. nr.
BIBLIOTEC B ( J C O R E ~ T L O R
J .R.R. TOLKJEN, Silmarillion
Traducere din limba
e z ă
Irina Horea, traducerea ve rsurilor, Ion Horea, p o s t f a ţ de V
la
o
Macri, Editura RAO, 2003, 512 p.
.
ElI i au creat Inelele Puterii. Sauron a creat unul s
in
gur: Inelul Suprem,
In
elul S t ă p î n cel pe
care il
d e s c o p e
Hobbitul
pe
care
l u p t
pentru a-l distruge vitejii
t r î n ş i
În
jurul
t ă p î n u
l u i
n e l u
lui. .
În Siimari
ll io
n este d a t ă istoria a n t i c ă a
P ă m i n t u l u i
de Mijloc, mitol
osia
a p a r i ţ i 11Ii a
m i n ţ i i l o r care-Ilocuiesc. RAO)
.
....
~ · C I
. : ,. C -,. " I
Jean-Claude CARRlERE, Cercul m i n c i n o ş i l o r .
P o v e ş t i
filozofice din t o a t ă lumea
Traducere din f r a n c e z ă
de
B r î n d u ş a Prelipceanu, Editura Humanita
s, B u c u r e ş t i
2003, 440 p.
Primii c i n o ş i ai lumii sînt povestitorii. Dar cele aproape patru sute de istorioare adunate
În acest vo lum de Jean-Claude Carriere nu sîn t nici mituri, nici parabole religioase cu atît mai
p u ţ i n epopei. Vii, alerte, uneori deconcertante sau fa ls naive, ele recompun spiritul u m a n i t ă ţ i i În cele
mai diverse ipostaze ale sale, venind fie din s p a ţ i u l buddhist sau islamic, fi e din cel chinez, aFiam
evreiesc, indian sau amerindian. Dincolo de d i f e r care apar de la o a d i ţ la alta, r e g ă s e ş t i
pretutincleni problema p t ă ţ a dificultatea traiului În comun tema raportului maestru
- discipo l Human itas)
Milan
KUNDERA,
V i a ţ a
e
În
a l t ă
parte
Traducere din c e h ă .de Jean Grosu, Editura Humanitas, B u c u r e ş t i 2003, 376 p.
Alegînd lozinca Sorbonei din mai 1968 dre
pt
titlu al romanului Milan Kun
dera ş z ă destinul unei Întregi ţ i i sub semnul u l u i . Eroul nu este Î n s ă un i n ă r al acelor
{oc1lri vremi. ci unul t r ă i e ş dureroasa maturizare in epoca i n s t a u r ă r i i regimului comunist
În
Cehoslovacia ..
d a c ă a ş a elim se spune, v i a ţ a poetului este e x p o n ţ i a l ă . lui Jaromil, u s ă de autor
j a ţ ă
În
f a ţ ă cu c ă d e r atîtor mari e ţ i ai lumii,
v o r b e ş t e
despre c ă d e r e a tuturor celor r i n ş i î vÎI-
toO/ ea istoriei. a t ă de ce romanul n-a putut
in
1973, decit
in
q[ara g r a n i ţ e Cehoslova
ciei.
Humanitas)
Petre Glze/mez. A ş a cum /-am cunoscut
Coordonator Elena Ghelmez, Editura Coresi, B u c u r e ş t i 2003, 448 p .
Prezentul
vo lulII
apare din
ţ i a t
sub coordonarea Elenei Ghel
rn
ez.
Fotograjiile
aufos
t selectate din arhi
vafi7l17i1ie
i Ghelmez. Se m
ţ i o n e a z ă
numele autorilor lor
ori de câte ori ali putll
tfi
n t ţ f i . [ ..
.}
M u l ţ u m i m tuturor doamnelor domnilor care au invita/iei rugâ l1lin/ii Elenei
Ghelmez de
I
e r n e
pe
hârti
e,
pen tru
c e a s
carte, amintiri legate de Poet.
m
prof
und Ileana (Elena Gh elmez) ne-a ă r ă s pen tru totdeauna. Înainte de
Ci
vedea
l i c a t ă a c e a s z ă carte, 1
1
care foarte mult Coresi)
CERCUL
MINCINOSILOR I
I
POVO:'jtt '1Io.r.ofict: dw
to tn
IlUTle .
, .
~ - - - - - - -
I
PETRE
GHEL?vtEZ
I
ASiJ\ Ct M t
Ar 1 ( : ~ ~ \ ) S C t r r
N O T Ă :
R u b r i c ă
z a t ă cu sprijinul Serv iciului
De
zvo
lt
area C o e c ţ i i lor al B
ibli
otecii Melropoliwne
8 u c u n :
ş l i
1 7
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 39/43
BIBLIOTECII O C O R E Ş T I L O R
genda c u l t u r a l ă
Biblioleca orga
Biblioleca Dimitrie Cal/temir
nul
VII nr
Z
24 ianuarie 1859 - 24 ianuarie 2004
24IANUAlUE
1859 -
4
I NU RIE
2004
145
ANI
DE LA UNIRE PRINCIP TELOR
B
iblioteca M e t r o p o l i t a n ă , prin Serviciul Memorie C o m u n i t a r ă
C o l e c
de Patrimoniu, a aniversat ziua de 24 ianuarie prin evocarea sub gene
ICJ)
ricul 145 de ani de la Unirea Principatelor ,
o r g n i z t ă
la Biblioteca
Dimitrie Cantemir ,
În
f a ţ a unui public fom1at din elevi de clasa a IX-a de
la
Colegiul N a ţ i o n a l Dimitrie Cantemir .
Cele d o u ă c o m u n i c ă r i au reliefat complexul Î m p r e j u r ă r i l o r externe în
care s-a Î n f ă p t u i t Unirea precum B u c u r e ş t i i acelor ani definitorii pentru for
marea statului român.
În
prima comunicare, Flor in Preda a evocat momentele p r e m e r g ă t o a r e
Unirii, Începând cu u r m ă r i l e
R ă z b o i u l u i
Crimeii, trecând prin cele d o u ă
C o n f e de la Pari
s,
compromisul de la Osborn e, convocarea Divanurilor
ad-hoc dubla alegere a lui Cuza.
t t
·
. ••
, ", S .
EVOCARE
Completând ven ind în continuarea primei expuneri , doamna Ana
Maria
O r ă ş a n u
a prezentat
B u c u r e ş t i i
ace lor timpuri, insistând asupra un or
obiectivc edilitare importante in context a z ă r i i lor în acelor
timpuri. Astfe
l,
s-a vorbit despre hotelul Concord ia , locul unde Cuza a fost
propus ca domn al Munteniei, despre primirea f ă c u t ă Domnu lui de p o p u l a ţ i a
b u c u r e ş t e a n ă ca despre alegerea Palatului Cotroceni ca r e ş e d i n ţ ă p r i n c i a r ă
mr l .I
OI
·A l l I ~ r n R I f : r ' I I ~ ~ 1 I 1
VINeRI .:?:\ IANUAP.U:. OP.A l
ono
P a r t i c i p a n ţ i i au subliniat actul de la 24 ianuarie 1859 nu a fost decât
înccputu l devenirii moderne a statului roniân, devenire c o n t i n u a t ă cu Inde
p e n d e n ţ a
d e s ă v â r ş i rea u n i t ă ţ i n a ţ i o n a l e la 1 Decembrie 1918.
F P)
O s ă servesc, În continuare, cultura r o m â n ă
u
pasiune dragoste
a r ţ i [20
ianuarie 2004], la
B u c u r e ş t i ,
dorind
p l ă t e a s c ă meritele domnului Jean- Yves Conrad din
Republica
F r a n c e z ă ,
în semn de ap reciere pentru con
t r i b u ţ i a p e r s o n a l ă a v u t ă
la promovarea literaturii române
în
lume, p r e ş e d i n t e l e României, Ion lIiescu, i-a conferit Ordinul
Meritul Cultural in grad de O f i ţ e r - categoria A
R e d ă m , În continuare, cuvântarea p r e g ă t i t ă de colabora
torul
no
stru francez pent
ru
festivitatea
de
la Cotroceni.
"D-al vostru vis eroic
/
Ş t i i n d u - v ă ă p â n
/
D o r m i ţ i
v e g h e a ţ i de F r a n ţ a / D o r m i ţ i , d a ţ i români.
Cu aceste versuri ale Elenei
V ă c ă
s c u , scrise pe monu
mentul lui
Ion
Jalea, din
o r a ş u
loren , und e mi-am petrecut
c o p i l ă r i a , a Început În mod sigur O pasiune f ă r ă pentru
cultura r o m â n ă . Când am f ă c u t primul pas pe acestei
ţ ă r i , În data de
15
august 1981, m-am
s i m ţ i t
imediat ca
la
mine
a c a s ă .
Mi
s-a
rel
evat Într-o a ţ ă
a n t e r i o a
am fost român
eu. De atunci, visez numai
În r o m â n e ş t e . În
noi embrie 1981,
la B r a ş o v , am c u m p ă r a t o carte care mi-a i n f l u În mod deci
siv v i a ţ a c u l t u r a l ă : Istoria literaturii române dela origini â n ă
in prezent
a lu i George C ă l i n e s c u .
A c e a s t ă
biblie numeroasele
c ă r ţ i
pe care le-am citit
apoi mi-au dat curajul necesar scriu
pe urm
e le lui Jean
Alexandre Vai liant, Ulysse
de
Marsi
ll
ac, Frede
ri
c Dame, Jul
es
Miehelet, Edgar Quinet, o parte dintr-o p l e i a d ă c e z ă
n u m e r o a s ă care a pus În e v i d e n ţ ă ,
În
mod deosebit,
culturale Între ambele ţ ă r i latine, ţ a r a mea de t e r e - ţ a ,
ţ a r a mea
de dor
de
sunet -
Rom
â
nia
.
Pe 15 iuni
e
1998,
ziua
lui
Em
in
escu, a Început o e t a p ă d e c i s i v ă În favoarea cul
turii
r o m â n e ş t i
al11 început scriu. Acum 4
an
i, pe 18 ia
nu
arie 2000,
am
trimis primul meu articol presei române,
de
fapt «C ur ie rul de Vâlcea», al r u i director es te
Io
an Barbu.
Dânsul a av ut încredere în mine mi-a publicat În continuare
articolele. A ş a s-a Întâmpl at cu prime
le
mele c ă r ţ i : România.
Km O traducerea În limba f r a n c e z ă a ă r ţ i i doa
mn
ei Lia-Maria
A n d r e i ţ ă
-
T r a d i ţ i i l e gândirii
?o
iticu:iuridice
r o m â n e ş t i .
Am
avut pril
ej
ul
fiu
recunoscut publicat de
d u m n
e a v o a s t r ă ,
Augustin Buzura, de Florin Rotaru, sub semnul marelu i Ion
I I e liade R ă d u l e s c u . Iar a p a r i ţ i a r e c e n t ă a c ă r ţ Roumanie, ca
pitale .. Paris, la Editura Oxus din Paris, director Serge Cagno
lari, carte
i B t r o d u c t i v ă
a c o l e c ţ i e i «
Les
Roumains de Paris», al
c ă r e i
director este domnul academician Basarab Nicolesc
u,
cât
mom entul
m o ţ i o n a l pe
care-l t r ă i e s c acum, Îmi dau
merg mai depa
rt
e
În
domeni ul cultural rom ân fiu
un
ambasador mult mai bun pentru a promova o
im
ag
in
e
f r u m o a
a României peste hotare.
Nu
ar fi cumva scopul Institutului
Cultural Român? Este
un
colosa l, iar eu o servesc, În
continuare, cultura
r o m â n ă
cu pasiune dragoste.
m u l ţ u m e s c m - a ţ i
onorat cu a c e a s t ă d i s t i n c ţ i e
Î n a l t ă
«România nu-mi
a p a r ţ i n e ,
dar eu
a p a r ţ i n
României»".
A rti col preluat din Curi erul de Vâ lcea ,
22 ianuarie 2004)
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 40/43
inul VII nr
BIBLIOTECfI U C U R E Ş T I L O R
alendar
februarie 2 4
1
februarie 1934. 70 de ani de la n a ş t e r e a lui Nicolae Breban,
prozator, laureat al Premiului 1. C r e a n g ă
al
Academiei Române
(1965), al Premiului Uniunii Scriitori lor din România (1968, 1977,
1994
1999)
al
Premiului Uniunii Scriitorilor din Republica
Moldova (1994) .
• 1 februarie 1944. 60
de
ani de la
n a ş t e r e a
lui
Lucian
Boia, istoric
• 1 februarie 1944. 60 de ani de la moartea lui Piet Mondrian, pic
tor olandez (7 marto 1872 - 1 feb. 1944)
• 1 febrtjarie 1944. 60 de ani de la n a ş t e r e a lui Petru Popescu, proza
tor
• 1 februarie 1949. 55 de ani de la moartea lui
N.
D. Cocea, proza
tor, eseist, dramaturg, t r a d u c ~ t o r publicist, director
al
mai multor
p u b l i c a ţ i i
director general
al
teatrelor, 1944 (29.nov. 1880 - 1 feb.
1949)
• 2 februarie 1594. 410 ani de la moartea lui
Giovanni
Pierluigi
Palestrina,
compozitor italian (1525 - 2 feb. 1594)
• 2 februarie 1769. 235 de ani de la
n a ş t e r e a
lui 1. A. Krilov, fabu
list rus (2 feb. 1769 - 21 nov. 1844)
• 2 februarie 1879. 125 de ani de la n a ş t e r e a lui
Iancu
Constantin
Vissarion , prozator (2 feb. 1879 - 5 nov. 1951)
• 2 februarie
18
89.
115
ani de la
n a ş t e r e a
lui
Traian
S ă v u l e s c u ,
botanist, biolog, fondatorul
ş c o l i i
r o m â n e ş t i de fitopatologie (2 feb.
1889 - 29 marto 1963)
• 2 februarie 1904. 100 de ani de la a p a r i ţ i a la
B u c u r e ş t i
a cotidia
nului de i n f o r m a ţ i i D i m i n e a ţ a
• 2 februar ie 1914. 90 de ani de
la n a ş t e r e a
lui Nicolae Ţ a ţ o m i r ,
poet, prozator jurist (2 feb. 1914 - 26 ian. 1996)
• 2 f e b r u ~ a r i e - 21 decembrie 1919. 85
de
ani de la a p a r i ţ i a la l a ş i a
revistei I n s e m n ă r i literarc , sub conducerea lui Mihail Sadoveanu
George Topârceanu
• 2 februarie 1954. 50 de ani de la moartea lui Theodor Rogalski,
compozitor, profesor la Conservatorul b u c u r e ş t e a n (II apc 1901 - 2
feb . 1954)
• 2 februarie 1964. 40 de ani de la moartea lui Ion Marin
Sadoveanu,
poet, prozator, eseist dramaturg (15 iun. 1893 - 2 feb.
1964)
• 2 februarie 1969. 35 de ani
de
la moartea lui Ion
Hartulary-Dar
c1ee, compozitor dirijor (7 iul. 1886 - 2 feb. 1969)
• 3 februarie 1809. 195
de
ani de la n a ş t e r e a lui lakob
Mendelssohn-Bartholdy,
pianist, compozitor, dirijor organist ger
man 3 feb. 1809 - 4 nov. 1847)
• 3 februar ie 1879. 125 de ani de la n a ş t e r e a lui
Kafu
Nagai,
romancier, dramaturg, eseist poet
japonez
3 feb. 1879 - 1959)
• 3 februarie 1944. 60 de ani de la n a ş t e r e a lui
Pctre
Anghel, poet,
prozator eseist
• 3 februarie 1954. 50 de ani de la moarte a lui loncl Tcodorcanu,
scriitor avocat (7 ian. 1897 - 3 feb. 1954)
• 4 februarie 1809. 195 de ani de la n a ş t e r e a lui Vasile
Cârlova,
poet
(4 feb. 1809 - 18 sept. 183 1)
• 4 februarie 1849. 155 de ani de la moartea lui
Costache Conachi,
poet (14 sept. 1778 - 4 feb. 1849)
• 4 februarie 1929. 75 de ani de la
n a ş t e r e a
lui
Traian
H r i ş c ă
pictor
• 4 februarie 1929. 75 de ani de la
n a ş t e r e a
lui Constantin P i l i u I ă
pictor scenograf (4 feb. 1929 - 3 mai 2003)
• 4 februarie
1974.30
de ani de la moartea lui
Mihail Andricu,
com
pozitor pianist (22 dec. 1894 - 4 feb. 1974)
• 5 februarie 1859. 145 de ani de la moartea lui Alecu Russo, proza
tor memorialist (17 marto 1819 - 5 feb. 1859)
• 5 februarie 1939. 65 de ani de la moartea lui Gheorghc Ţ i ţ e i c a
matematician (4 oct. 1873 - 5 feb. 1939)
• 6 februarie 1889.
115
ani de la n a ş t e r e a lui
Krikor
H.
Zambac
cian,
c o l e c ţ i o n a r
critic de a r t ă (6 feb. 1889 - 18 sept. 1962)
• 7 februarie 1924. 80 de ani de la a p a r i ţ i a la
B u c u r e ş t i
a publicatiei
D i m i n e a ţ a
copiilor
,
sub
conducerea lui N . Batzaria
• 7 februarie 1934. 70 de ani de la
n a ş t e r e a
lui Florin Mugur, poet
(7 feb. 1934 - 9 feb. 1991)
• 8 februarie 1834. 170 de ani de la
n a ş t e r e a
lui Dmitri 1
Mendeleev,
chimist, creatorul Sistemului periodic
al
elemcntelor
(8 feb. 1834 - 2 feb. 1907) .
• 8 februarie 1979. 25 de ani de la moartea lui
Alexandru
Philip
pide,
poet, prozator, eseist r a d u c ă t o r
1
apr. 1900 - 8 feb. 1979)
• 9 februarie 1874. 130 de ani de la moartea lui
Jules
Michelet,
istoric eseist francez 21 aug. 1798 - 9 feb. 1874)
• 9 februarie 1924. 80 de ani de la n a ş t e r e a lui
Teodor
B a l ş poet (9
feb. 1924 - 27 iul. 1983)
• 9 februarie 1949.55 de ani de la moartea lui Octav Ş u l u l i u proza
tor critic literar (5 nov. 1909 - 9 feb. 1949)
• 10 februarie 1934. 70 de ani de la moartea lui Vasile G o l d i ş om
politic, publicist (12 nov. 1862 - 10 feb. 1934)
•
11
februarie 1829. 175 de ani de la moartea lui
Aleksander
S.
Gri
boedov
, dramaturg rus (4 ian. 1795 -
11
feb. 1829)
• 11 februarie 1914. 90 de ani de la
n a ş t e r e a
lui
Alexandru Paul
Georgescu, t r a d u c ă t o r critic istoric literar
•
Il
februarie 1924. 80 de ani de la moartea
Corei
Irineu, prozatoare
(22 ian. 1888 -
11
feb. 1924)
• 12 februarie 1804. 200 de ani de la moartea lui Immanuel Kant,
filosof german (22 apr. 1724 - 12 feb. 1804)
• 12 februarie 1809. 195 de ani de la n a ş t e r e a lui
Charlcs Robert
Darwin , naturalist englez, autorul teoriei e v o l u ţ i o n i s t e (12 feb. 1809
- 19 apr. 1882)
• 12 februarie 1884. 120 de ani de la n a ş t e r e a Otiliei
Cazimir, p o e t ă
prozatoare (12 feb. 1884 - 8 iun. 1967)
• 12 februarie 1899. 105 ani de la
n a ş t e r e a
lui 1. Peltz, prozator (12
feb. 1899 - 10 aug. 1980)
•
12
februarie 1924. 80 de ani
de
la
n a ş t e r e a
lui
Banu
R ă d u l c s c u
prozator (12 feb. 1924 - 10 dec . 1998)
• 14 februarie 1404. 600 de ani de la n a ş t e r e a lui Leon Battista
Alberti, umanist arhitect italian (14 feb. 1404 - 25 apr. 1472)
•
15
februarie 1564. 440 de a
ni de
la n a ş t e r e a
lui Galileo Galilci
,
fizician astronom renascentist italian (15 feb. 1564 - 8 ian. 1642)
•
15
februarie 1834. 170 de ani de la n a ş t e r e a lui V. A. VI'cehia,
istoric, om politic (15 feb. 1834 .- 22 nov. 1901)
• 15 februarie 1944. 60 de ani de la
n a ş t e r e a
lui
Alcxandru
B o c ă n e ţ ,
regizor (15 feb. 1944 - 4 mart. 1977)
•
17
februarie 1929. 75 de ani de la
n a ş t e r e a lui
Nicolae
Dan
Cristeseu, matematician
• 18 februarie 1564. 440 de ani de la moartea lui
Miehelangelo
Buonarroti
, pictor, sculptor, inginer, arhitect poet italian (6
marto
1475-18 feb. 1564)
• 18 februarie 1754. 250 de ani de la n a ş t e r lui
Alessandro
VoIta,
fizician italian (18 feb. 1754 - 5
marto
1827)
•
18
februarie
1924.80
de ani de la n a ş t e r e a
lui Radu Albala,
proza
tor,
t r a d u c ă t o r
critic literar (18 feb. 1924 - 10 mai 1994)
• 18 februarie 1974. 30 de ani de la moartea lui
Cicerone
Theodo
rescu , poet (9 feb. 1908 -
18
feb. 1974)
• 19 februarie 1864. 140 de ani de la
n a ş t e r e a
lui
Artur
Gorovei,
poet, folclorist, etnolog t r a d u c ă t o r (19 feb. 1864 - 19 marto 1951)
• 20 februarie 1924. 80 de ani de la
n a ş t e r e a
lui Eugen Barbu,
prozator, dramaturg, publicist editor (20 feb. 1924 - 7 sept. 1993)
• 21 februarie 1984. 20 de ani de la moartea lui M.A.
Ş o l o h o v
scri
itor, laureat al Premiului Nobel pentru L i t e r a t u r ă pe anul 1965 (24
mai 1905 -
21
feb.
19
84)
• 22 februarie 1864. 140 de ani de la n a ş t e r e a lui Jules Renard, scri
itor memorialist francez (22 feb. 1864 - 12 mai 1910)
• 23 februarie 1874. 130 de ani de la editarea, la B r a ş o v a primului
n u m ă r
al
revistei
b i s ă p t ă m â n a l e
Orientul
latin ,
sub
conducerea
lui
Aron D e n s u ş i a n u
• 23 februarie 1929. 75 de ani de la n a ş t e r e a lui
Titu Georgescu,
istoric
• 24 februarie 1619. 385 de ani de la n a ş t e r e a lui Charles
Le Brun,
pictor decorator fTancez (24 feb. 1619 - 12 feb. 1690)
• 24 februarie 1909. 95 de ani de la n a ş t e r e a lui
Alexandru
Di
m i t r i u - P ă l l ş e ş t i publicist t r a d u c ă t o r (24 feb. 1909 - 7 nov. 1977)
• 24 februarie 1929. 75 de ani de la n a ş t e r e a a c t r i ţ e i Marga Barbu
• 25 februarie 1834. 170 de ani de la
n a ş t e r e a
lui Alcxandru
D e p ă r ă ţ e a n u , poet dramaturg (25 feb. 1834 - 9 ian. 1865)
• 26 februa rie 1919. 85 de ani
de
la
n a ş t e r e a
lui
Constantin Tonc
garu, poet (26 feb. 1919 - 10 feb. 1952)
• 27 februarie 1914. 90. de ani de la
n a ş t e r e a
lui
Tibor Cserjesi
Erdos, pictor, grafician scenarist maghiar
• 28 februarie 1754. 250 de ani de la
n a ş t e r e a
lui Gheorghe Ş i n c a i
istoric, filolog, poet,
t r a d u c ă t o r
ed itor
de
manuale În limba
r o m â n ă
reprezentant
al
Ş c o l i i Ardelene (28 feb. 1754 - 2 nov. 1816)
• 28 februarie 1849. 155 de ani de la inaugurarea, la Institutul de
Studii
Fi
losofice din C e l 1 l ă u t i a Catcdrei de limba literatura
r o m â n ă
• 28 februarie 1959.45 de ani de la moartea lui Maxwell
Anderson,
dramaturg american (15 dec. 1888 - 28 feb. 1959)
N O T Ă : R u b r i c ă r e a l i z a t ă cu sprijinul Serviciului Informare B i b l i o g r a f i c ă al Bibliotecii MetropoIitane B u c u r e ş t i
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 41/43
BIBLIOTECfI B U C U I t E Ş T I L O I t final VII nr Z
Contents
Commemoration Year
Ş t e f a n cel Mare Sfânt - 500 .. ......
..
.................. . ... . ........ .... .
..
....
.. ..
..... .
..
....... ... ..................
..
................... .... ... .....2
Anton Pann - 150 ............ ...........
..
................................................ ...
..
............. ... .......... ........
.. .. ..
..... .
.. ..
.... ............. .4
Patrlm
ony .......................................... ... .... .................... ..... ........ .... ............. ... .. . ............. ..... ..... ............ .... .............. ..........9
Oosoftei's Poet ical Work - Psa lm Book .. .. .. ...... .... .... .. ... ... .. ................. .. .... .. ...... .. .. ..... .... .... ... .......... ....... ........ ...... .. ... ...... ... .. .. ..10
1 SIMIONESCU - 'C artea R o m â n e a s c ă Publishing House .. ... .. ... .... ... ...... .......... .. .......... .... ........ .. ... .. .. .. .... ... .. .. .. .. .. .... .... ...... . 12
Contemporary Autographs - Mircea T O M U Ş .. ... .. ... ................ .. ....... .. ......... .. .. ....... ........ ... .... ... .. .... .. ..... .... .......... .. .. ...... ...... ... .14
Sergiu G Ă B U - Bucharest Metropolitan Library - Letters from Inside .. .. ......... .. .......... .... ...... .. ............. .. .. ....................16
EBLlOA Hot News - Library and Information Society Issues .... ......... .. .... .. .. ..... .... ....... ... .. ...... ........... ... ......... .. ...... .. .... ....... .. 19
IFLA Oec laration on Internet .... ............ .... ... ... ..... .. ...... ... ...... .. .... .. ...........
...
......... .... .... ... .... .. .. ..... ... ........................ ... ... ... .... .....
22
Roma
ni
an Libra
ry
Fie ld and European Slandards - Professional Meeting in C luj -Napoca ................ ............ ... .... ... ................23
ina BERCIU - In memoriam Dumitru Berciu ( 1907 - 1998) .. .. .. ...... .... .. ........ .. ........ .. ....... .. ..................... .. ...... .. .. .. ....... .. .. .24
Cornel MUNTE NU
- The Romanian Chair
in
Budnpesl - 140 Ycars
..
..... ........... ................
.. ..
...... .......
..
.... ........ ...... .... .... ..... 32
Cicerone R T RU - The Protectio n of Environment in XXl st Century ......... ............................ : ... ... .. .. ...... .. .... ..... .. .... .. ....... .
33
Catalogue ..................... ................ .....................
..
.... .............. .... .... ..... .
...
................... ..
..
. ..
..
.... ........... .. . .........
36
' 0. Cantemir ' Li brar:' - Evocation
of
the 1859 Union .............. .......... .. .. ... .. .... ....... ... .... .. .. .. ................... ....... ...... .. ...... ... .... ....38
In
S e
rv in g of Romanian Culture - Jean-Yves Conrad ... .. .. .. .. ..... .... .... .... ...... .... .... ... .. .. ..... .. ... ........ .. .. .. .. ... .. ...... ...... ....... .. .. .. .....
38
C
ale ndar
...............
.... ... ..
..............
.... ..
..... ..
.........
.. .. ...
.....................
........
.
..
.
...
...... .
..
..
..
... .... ...
.
....
.
...
.....
...
............
...39
REDACTIA S ADMINISTRATIA
. , ,
B u c u r
str. Take Ionescu nr. 4
sector 1, cod p o ş t a l 79711
Tel: 212.83.11 / Fax: 211.36.25
E-mail : abidob@email.ro
ISSN 1454-0487
Director: Florin ROTARU
Director artistic: Mircea DUMITRESCU
Redactor ş e f : Ion HOREA
Secretar de
r e d a c ţ i e
Culegere text: Iulia MACARIE
Tehnoredactare c o m p u t e r i z a t ă : Elisabeta BENYl
Marian T Ă N A S E
CUPON
ABONAMENT LA
BIBLIOTECA B U C U R E Ş T I L O R
Numele .....
..
.........
..
.
..
........ .... ...... ... ...... ........ .
..
........ ........................... ..... .... ..
..
......... .
..
..........
...
.
..
.
..
... .... ..
.. ..
... ..... ..
..
......
..
..
..
.... .
.
Prenumele ....... ...... .. ............................... ...... ... .. ..... .. .. .... ....... ..... ..... ... ..... ... .. .......... .......... .. ..... .... ... ..... .... ........ .... ... ........ .... .. .. ..
Adresa ............................. ..... .. .... .. .. .. .. ..... .... ... ........ .... ... ...... .... ... ...... ........... ... ....... ... ... .... .. ... ... ... ... .. .......... ... ........ ... ........ .... ..... .
Cod.... .. ....... ....... Te le fon ..... .... ...... ........ .... ..
Sol icit abonarea la rev ista
Biblioteca
B u c u r e ş t i l o r pe o p e r i o a d de .... .. .. .....
Adresa: B u c u r St r. Take Ionescu nr. 4, sector 1, cod p o ş t a l 79711 .
Anexez de
p l a t
a sumei de ........................... Iei În contul dvs.
nr. 2511.1-3771.1
ROL
BCR sector 1.
n o a s t A
BIDOB
Biblioteca M e t r o p o l i t a n ă
B u c u r e ş t i
sunt s
ingurele
reprezentante din România, În calitate de mem-
bre
, În
a s o c i a ţ i
INT
AM E
L
EBLIDA Începând
cu
anul
1998. Astfel,
revista
n o a s t r ă
este unica
p u b l i c a ţ i e
care
o f e r ă
ultimele
n o u t ă
din
C
om
u
nitate
a i n t e r n a ţ i o n a l ă a
bibliotecilor
.
s t r a ţ
o a s t r ă face, prin plata d i r e c t ă sau prin mandat p o ş t a l abonamente la re
vi
sta l u n a r ă BIBL ioTECA B U C U R E Ş T I L O R Cos
tul unui
n u m ă r
este de 20.000 le i. Cheltuielile de expediere s unt suporta
te
de abonat la primirea
p u b l i
Pentru
i n ă t a
America de Nord,
America de Sud, Africa, As ia, Au
st
ra lia, Europa, Asia
M i c ă
(Israe l, Ţ ă r i l Arabe) - 8 $ per exempl ar.
T i p ă r i t la Tipografia SEMNE '94
R e d a c ţ i a revistei BIBLIO
TECA
B U C U R E Ş T I L O R
r e s p e c t ă o p ţ i u n
autorilor cu privire la normele ortografice
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 42/43
MITRI1 MEti ELEEV
1834 1907
17 de ani de la
n a ş t e r e
Principalul interes al chimiei c o n s t ă În studierea r o p r i e t ă ţ i l o r e b a z ă ale
elementelor .. C u n o a ş t e m
numai
o u ă p r o p r i e t ă ţ i comensllrabile; proprietatea e
a da anumite forme e o
b i n a ţ i i
proprietatea elementelor denumitii greutate
a t o m i c ă R ă m î n e numai
o s i n g u r ă cale pentru c u n o a ş t e r e a lor t e m e i n i c ă anume
calea studierii comparative a elementelor
pe
baza acestor
d o u ă
p r o p r i e t ă ...
P r o p r i e t ă ţ i l e
fizice chimice ale elementelor, care se m a n i f e s t ă În p r o p r i e t ă ţ i l e
s u b s t a n ţ e l o r simple compuse
pe
care le a l c ă t u i e s c
sînt Într-o
d e p e n d e n ţ ă p e r i o d i c ă
e
g r e u t ă ţ i l e
lor atomice .
7/24/2019 Biblioteca Bucurestilor 2004
http://slidepdf.com/reader/full/biblioteca-bucurestilor-2004 43/43
-
}
-..;::tI . , , _ . , . . , ~ ..:t
...
VfiSI
LE
ÂRLOVfi
1809 -
1831
95 de ani de la n ş t e r e
,
Poet de
t r a n s i ţ i e ,
Vasile Cârlova Încheie secolul al XVIII-lea la un nivel literar
m i ridicat decât t o ţ i predecesorii i n u g u r e z ă romantismul intuindu-i toate
notele
e s e n ţ i a l e .
În s f â r ş i t , În zorii unei r e n a ş t e r i literare poetul nu e num i
crainicul
ei
ci vestitorul
r e d e ş t e p t ă r i i
n ţ i o n l e Respingând
o n v e n ţ i o n l
portret al
o f i ţ e r u l u i ,
veridic
num i
ca document echipamentar
s ă
p ă s t r ă m
ima
top related