arhitectura Şi regenerarea urbanĂ
Post on 12-Nov-2021
10 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 0
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti - Facultatea de Arhitectură
ARHITECTURA ŞI REGENERAREA URBANĂ (rezumat teză)
Indrumător : Prof. Dr. Arh. Daniela Rădulescu-Andronic
Autor:` Lect. Dr. Arh. Radu-Petre Năstase
24 Septembrie 2010
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 1
Introducere
Plecând de la conceptul de oraş drept sistem social global1, în dimensiunea sa spaţio-
temporală şi ambientală, teza propune o examinare a aspectelor care realizează schimbări
profunde structurale in viata oraselor şi o analiză comparativa exhaustiva a politicilor de
regenerare urbana realizate în diverse orase din Europa.
Azi, oraşele sunt in plina transformare si adaptare, se schimbă modalităţile şi persoanele
care promovează transformările, intenţiile lor, tehnicile pe care le utilizează. Pe de altă parte,
fiecare transformare dincolo de aspectul concret este rezultatul unor intenţii, a tradiţiilor,
istoriei, imaginilor de cultură în interiorul cărora iau formă aceste transformări.
Oraşul de azi este un spaţiu economic, politic si conflictual, teatrul unor dezechilibre mai
vechi sau mai noi, dar şi un spaţiu cultural, simbol, care la rândul său creează noi simboluri şi noi
culturi. Privit în ansamblul său ca dimensiune spaţială şi societală, oraşul, pe langa faptul ca este
un obiect de cercetare exceptional, este si un loc privilegiat din care este posibilă observarea si
studierea dinamicii societăţii actuale.
Globalizarea, transformarea cerinţelor sociale, delocalizarea sediilor de firmă, creşterea
varietăţii etnice, sociale şi culturale a populaţiei, noile forme de marginalizare şi de excludere,
avântul aşa zisei „New Economy”, răspândirea noilor tehnologii de informare, creşterea
mobilităţii sociale şi teritoriale a populaţiei sunt doar unii din factorii care determina aceste
schimbări.
Începând cu anii 1990 au avut loc importante schimbări de ordin geopolitic, tehnologic şi
social şi au redefinit rolul oraşului european, care nu mai poate fi perceput drept un oras de tip
introvertit sau izolat. Pe de altă parte, creşterea liberei circulaţii a persoanelor şi a mărfurilor, a
determinat o creştere exponenţială a schimburilor, un trend destinat să determine o competitie
furibunda a oraşelor intre ele si reinserarea lor in noua geografie a Uniunii Europene, în care
naţiunile industrializate ale continentului sunt din ce în ce mai implicate în acţiuni de
1 Chris Couch, Charles Fraser and Susan Percy, Urban Regeneration In Europe, Introduction, the European Context
and Theoretical Framework, pag. 2,3.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 2
coordonare avand ca finalitate îmbunătăţirea propriului nivel competitiv si faţă de sistemele
american, japonez sau chinez.
In acest context, incepand cu mijlocul anilor 90 si cu sprijinul adeptilor Noului Urbanism
din SUA s-au puz bazele unei Charte care subliniază o serie de principii prescriptive pentru
ghidarea politicilor publice, practica dezvoltării, planificare urbană şi design, cu referire la
restaurarea centrelor urbane existente în cadrul regiunilor metropolitane coerente,
reconfigurarea exploziei suburbane în comunităţi de reală vecinătate şi diverse cartiere,
conservarea mediului natural şi prezervarea patrimoniului construit; abordarea planificării
oraşelor punandu-se accentul pe caracteristicile fizice, care în mod tradiţional au realizat
succesul vecinătăţilor de cartier, şi nevoia de creştere inteligentă. Noile dezvoltări trebuie sa tina
seama de scara clădirilor, a ansamblului şi a străzii, care ar trebui să fie interdependente;
proiectarea lor să se facă prin designul urban, nu abstract prin politica de planificare; designul
urban ar trebui să fie urmarea diferenţelor şi varietăţii culturale exprimate în climatul fizic,
social, economic şi cel etnic; designul urban ar trebui să fie o integrare şi o colaborare a tuturor
disciplinelor de design şi inginereşti; publicul fiind chemat sa participe la procesul de design;
Contradicţiile oraşului contemporan sunt datorate unei serii întregi de factori: printre
acestea sunt si competitia permanenta dintre disciplinele care se ocupă de dezvoltarea fizică a
oraşelor şi teritoriului precum şi de modul creere si punere in aplicare a unor acte normative si
planuri generale de urbanism eficiente.
În faţa acestei mari complexităţi şi a imposibilităţii de a avea o formă omogenă, oraşul se
fragmentează din cauza diverselor tendinţe şi imposibilităţii de a domina complexitatea
sistemelor urbane. În mod cert fenomenul cel mai evident al oraşelor actuale este reprezentat
de schimbarea de ordin social datorată unei serii de fenomene: noile fluxuri migratoare,
polarizarea zonelor bogate, creşterea şomajului, criza statului social. Un sistem de variabile, care
schimbă profund natura oraşului. În acest scenariu complex au fost numeroase schimbările care
au modificat modul de proiectare al oraşului si a obiectelor arhitecturale care il compun. În
contextul actual, în care totul se schimbă, în care creşterea exigenţelor contrastează cu
creşterea degradării ambientale, sunt necesare implementarea unor instrumente pentru a
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 3
putea înfrunta procesele de transformare. Cercetătorii din domeniu, administraţiile publice,
arhitectii si urbanistii, societatea civila acolo unde ea functioneaza încearcă să gasească noi
soluţii pentru rezolvarea acestor probleme, prin utilizarea unor noi metode de reinventare al
peisajului urban, strategii, intervenţii politice, totul pentru a putea îmbunătăţii imaginea şi
calitatea vieţii în oraşele contemporane. Numeroşi cercetători au contribuit prin ideile,
observaţiile şi experienţele lor la definirea conceptului de regenerare Urbană.
I. Metodologia de abordare a studiului. Cadrul conceptual de referinţă
I.a. Metodologia de cercetare
Metodologia de abordare a lucrării se referă la adoptarea unei metode de cercetare prin
structurarea datelor şi conectarea lor la un sistem de referinţă pluridisciplinar actual, bazată pe
interpretarea informaţiilor şi evidenţierea scopurilor utilizării produsului final în cercetarea de
arhitectură şi urbanism ca un nou model de referinţă pentru obiectul studiat, în speţă modelul
de regenerare urbană aplicabil pretutindeni unde nevoile, premisele şi caracteristicile
particulare sau locale o impun.
Sursele studiului sunt materializate cu aportul mai multor sisteme structurate de
informaţii :
• Parcurgerea şi analiza critică a lucrărilor de specialitate generale existente în
mediul profesional şi literatura de specialitate internaţionale, despre domeniul
cercetat, în speţă al arhitecturii în contextul regenerării urbane şi al
multidisciplinarităţii abordării.
• Participarea şi elaborarea alături de colegi arhitecţi şi cercetători din domeniul -
mediul profesional - a unor studii teoretice şi practice ca soluţii sau alternative la
metodele uzuale sau tradiţionale.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 4
• Elaborarea unei metode personale de analiză şi sinteză, pe baza observării
individuale prin parcurgerea fizică a spaţiului, a memoriei vizuale sau
documentaristice, încercarea de integrare a cunoştiinţelor acumulate raportat la
sistemele referenţiale prin modul propriu de gandire şi cel specific, prin apelarea
codurilor estetic şi fenomenologic, ale percepţiei spaţiale, cu scopul realizării unui
model conceptual ca matrice spaţială de bază, unealtă specifică de proiectare a
arhitecţilor, în măsura şi scopul dobandirii unor standarde de elita în proiectarea
de arhitectură.
Termenul de regenerare urbană a fost prima dată folosit în 1980 (mai des după 1995),
înlocuind cuvântul de reînnoire urbană.
Iniţial acest cuvânt a fost folosit în sectorul privat şi a fost mai târziu aplicat tuturor
schimbărilor urbane pozitive2.
Conceptul de regenerare urbană poate fi interpretat în mai multe moduri, în funcţie de
gradul de dezvoltare al unei ţări. În cele mai dezvoltate economii, scopul regenerării urbane este
promovarea „întoarcerii la oraş”, revitalizarea centrului oraşului, restaurarea activităţilor şi
creşterea competitivităţii în context internaţional şi implementarea iniţiativelor de îmbunătăţire
a calităţii mediului, care sunt orientate către o creştere „inteligentă”. În economiile în tranziţie,
trebuie luate în considerare iniţiativele calitative, dar proiectele trebuie să ia în considerare în
mod imperativ şi cerinţele de ordin cantitativ.
În general, pot fi trei mari raţiuni pentru care se realizează regenerarea urbană:
• Regenerarea urbană impusă, după o lungă perioadă de abandon a unui
teren neglijat sau o degradare severă a condiţiilor de trai în zonă.
• Regenerarea urbană ca oportunitate, în care investitorii din sectoarele
public şi privat caută un teren pentru realizarea unui mare proiect.
2 Robert Cowan, The dictionary of urbanism, Publicat de Streetwise Press, Tisbury, 2005
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 5
• Regenerarea urbană preventivă sau prospectivă în zone în care mediul
social şi cel economic s-a deteriorat.
REGENERARE URBANĂ3 (definiţie) = “Aducerea la viaţă a zonelor urbane cu efortul
cooperativ al municipalităţilor, proprietarilor şi a altor actori implicaţi, cu scopul de a îmbunătăţi
condiţiile de trai, de a creşte calitatea mediului şi a climatului social şi de a întări economia
locală.“
Cei 3 piloni ai Regenerării urbane, (Schemă – după Studiul Woonbron în colaborare cu Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat – Bucuresti, 2006)
Reînnoirea sau regenerarea include o pluralitate de termeni în diferite ţări şi strategii
implicate: reînnoirea urbană (Franţa), reînnoire urbană (Italia), regenerare urbană (Anglia),
reabilitare urbană. În toate cazurile, aceasta implică reconstrucţia oraşului şi acordă o mare
importanţă calităţii spaţiilor. Într-un articol publicat în numărul 97 din Jurnalul de Cercetare
Urbană, Gilles Novarina şi Paola Pucci explică faptul că "termenul se referă la o reînnoire de
recuperare în profunzime existentă la nivel urban şi este apropiată de cea de renovare;
recalificarea caracterizează o acţiune care restabileşte calitatea şi reflectă o voinţă de schimb în
valoare a patrimoniului construit".
3Studiul Woonbron în colaborare cu Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat - 2006.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 6
Problemele, care leagă cultura şi reînnoirea urbană4, sunt profunde şi multiple, şi fac
obiectul de cercetare al geografiei urbane, ale cărei accente speciale se adaugă la dimensiunea
culturală a organizării spaţiului şi a fenomenelor culturale.
Pentru clarificare, Sébastien Jacquot, bazat pe munca efectuată în cadrul tezei dedicate
mentorului său şi a cercetării proprii, subliniază diversitatea conceptului de cultură, "toată
producţia ideatică şi estetică a unei anumite societăţi”, cu specificaţia epocii actuale a creşterii
fenomenelor de consum cultural.
Pentru clarificare, Sébastien Jacquot, bazat pe munca efectuată în cadrul tezei dedicate
mentorului său şi a cercetării proprii, subliniază diversitatea conceptului de cultură, "toată
producţia ideatică şi estetică a unei anumite societăţi”, cu specificaţia epocii actuale a creşterii
fenomenelor de consum cultural.
I.b.2. Problematicile regenerării urbane, analiza situaţiei socio-economice, obiectivele
şi scopurile proiectelor de regenerare
Regenerarea urbană este un domeniu al politicilor publice, care se confruntă cu toate
aceste chestiuni. În domeniul biologiei, regenerarea se referă la refacerea unor ţesuturi rănite
sau pierdute, sau restaurarea unui sistem în forma sa iniţială. Acelaşi lucru are loc şi în zonele
urbane. Regenerarea se referă la refacerea şi re-dezvoltarea activităţilor economice, unde
acestea au fost pierdute sau au dispărut; restaurarea funcţiilor sociale, acolo unde au existat
disfuncţii sau incluziuni sociale, acolo unde au avut loc excluderi, iar restaurarea calităţii
mediului înconjurator sau balanţa ecologică acolo unde acesta s-a distrus. Astfel regenerarea
urbană este un aspect al managementului şi planificării unor arii urbane deja existente, precum
şi dezvoltarea unor noi zone urbanistice. Unele tipuri de intervenţie, precum refacerea
periferiilor şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport, pot fi observate încă de la începutul
secolului XX sau chiar mai devreme. Restructurarea propusă de Haussmann în centrul Parisului
4 Sébastien Jacquot - Séminaire de recherche « Politiques culturelles et enjeux urbains » Année 2008-2009 –
Seminar de cercetare : “Politici culturale si obiective urbane”.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 7
la jumătatea secolului al XIX-lea a fost un program de regenerare urbană. Tot program de
regenerare urbană poate fi numit şi proiectul reconstruirii metropolei după marele incendiu din
Londra. Diferenţa între aceste proiecte şi proiectele actuale nu este decât una de mărime şi
complexitate a problemelor ce trebuie luate în discuţie, viteza cu care au loc schimbările şi scara
la care sunt puse în practică proiectele de regenerare urbană.
Prin urmare, oraşele europene se confruntă cu o dispunere complexă de probleme din
diverse domenii: economic, social, fizic, probleme din domeniul fiscal. Oraşele trebuie să
concureze pentru investirea în creşterea lor economică, iar, în acelaşi timp, să se confrunte cu
unele ignorări lăsate de generaţiile anterioare. Moştenirea socială a schimbării trebuie, de
asemenea, transmisă într-o era unde ţintele dominante ale politicii de supremaţie trebuie să
ţină cont de micşorările impozitelor, privatizare şi « valoarea banilor ». Cererea pentru călătorii
în tot mai multe oraşe trebuie să se adapteze, încercând, în acelaşi timp, reducerea consumului
de energie şi a poluării mediului.
Viaţa economică a unei clădiri constituie cheia înţelegerii unui proces de regenerare
urbană, şi stă la baza luării deciziei în ceea ce priveşte renovarea, conversia, relocarea sau
abandonarea unei dotări. Astfel, presiunea pieţii va încuraja procesul redezvoltării când valoarea
unei clădiri cade sub valoarea terenului acesteia.
Grafic privind viaţa economică a unei clădiri – după Urban Regeneration: Property Investment
and Development, Publicata de Taylor & Francis, 1993
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 8
Deci viaţa economică a clădirii poate fi definită ca perioada de timp în care valoarea ei
depăşeşte valoarea terenului aferent. Luând decizia dezvoltării, valoarea de piaţă va include o
serie de variabile, unele dintre ele fiind foarte greu de estimat. Evaluatorii ar trebui să-şi asume
o responsabilitate asupra înlocuirii funcţiunii şi a modificării densităţii. Aceştia sunt avizaţi
asupra nivelului de rentabilitate al clădirii din închiriere şi asupra costului de întreţinere,
intervale de reparaţii, management şi costuri de energie. Trebuie să se estimeze costul cu
demolarea şi pregătirea sitului viitoarei intervenţii (simplu în zonele de locuinţe, mai complex în
zonele industriale). Trebuie să se ia în considerare rata inflaţiei şi câştigurile ulterioare din
exploatare pentru a se fixa valoarea pe o perioadă îndelungată şi a permite unui investitor să ia
decizia corectă.
Pentru mai multe decenii, oraşele mari din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene precum
şi celelalte oraşe s-au luptat cu provocarea procesului de regenerare urbană adus de declinul
industriei tradiţionale. Închiderea docurilor, a fabricilor şi a magaziilor, ca rezultat al
schimbărilor tehnologice a dus la crearea unor oportunităţi excepţionale pentru remodelarea
oraşelor şi pentru introducerea noilor utilizatori. Totuşi, a lăsat în urmă probleme din domeniul
economic şi social, care au fost depăşite de capacitatea comunităţilor locale de a se adapta şi de
a răspunde noilor provocări.
Acum că multe ţări din Europa trec printr-o situaţie similară devine important să se pună
laolaltă experienţa din zonele care au trecut printr-o asemenea tranziţie, în aşa fel încât să existe
o înţelegere mai bună a procesului de regenerare şi cum este cel mai bine promovat.
I.b.3 Politici publice, programe şi proiecte pentru regenerarea urbană
Uniunea Europeană a pus la dispoziţie fonduri pentru proiectele planificate de
autorităţile statelor europene. Obiectivele pentru care sunt eligibile aceste fonduri sunt :
• Obiectivul 1 – Promovarea dezvoltării regionale. Criteriul de calificare este acela ca GDP
(Produsul Intern Brut) al regiunii trebuie să fie mai mic de 75% decât media UE; proiectele
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 9
promovate sunt de suport de capital pentru crearea facilităţilor de transport, conversia siturilor
industriale, dezvoltarea de afaceri, a firmelor mici si mijlocii, promovarea turismului, a
iniţiativelor de dezvoltare si cercetare ;
• Obiectivul 2 – Conversia regiunilor puternic afectate de declinul industrial ; se urmăreşte
restructurarea industrială, în principal a fostei industrii grele aflate în declin.
Fostul Secretar de Stat al Marii Britanii, John Gummer, adăuga5 , spre exemplu, că
procesul regenerării trebuie să ţină cont totuşi de contextul istoric al oraşelor, şi se adresează
comunităţilor şi arhitecţilor pentru mobilizarea lor în găsirea de soluţii inovative, care să ţină
cont de varietate şi diversitate în abordarea problemelor şi răspunsul la ele, astfel vom trăi într-
o lume mai atractivă.
Luând în considerare directivele privind achiziţiile publice ale Comunităţii Europene, se
pune accentul pe implicaţiile politice pentru Guvernul central şi local, cât şi pentru organizaţiile
private, care participă la confirmarea finanţelor publice alocate diverselor proiecte şi
programelor de regenerare urbană.
Principiile în activitatea de regenerare urbană atestă Zonele de prioritate pentru
iniţiative în procesul de regenerare.
“Agreez regenerarea”6, afirma Roger Zogolovitch, director la AZ Urban Studio, apoi
adaugă « Sunt situri în oraş unde, noi, bravii dezvoltatori vrem, sau sperăm, să construim peste
fragmentul distrus, memoria uitată, lacrima din ţesutul urban. Vreau să explorez, să măsor, să
observ şi să creez inserţia mea particulară, proprie. Voi modela spaţiul, formele, contrastul cu ce
este acolo. Aş vrea să-i dau o formă, să adaug şi să modelez o bucată teatrală de spaţiu. În
termenii oraşului, aceasta poate să fie o casă, un teren de joacă, un spaţiu al visării, o staţie de
autobuz, lucruri care pot prinde viaţă şi exprimă compoziţia oraşului. »
5 Urban regeneration Toolbox, Soapbox – Practinioners speak out, pag.19.
6 Urban regeneration Toolbox, Soapbox – Practinioners speak out, pag.20.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 10
Pentru ca aceste deziderate să fie puse în practică, uneltele specifice arhitecţilor şi
planificatorilor, Masterplan-urile trebuie sa fie competitive si să fie elaborate corect, altfel pot
reduce capacitatea dezvoltatorului de a contribui la dezvoltarea durabilă a comunităţii căreia i
se adresează investiţia.
Londra , capitala UK, a fost in anii 2000 scena unor procese semnificative de regenerare
urbana, arhitectura si urbanismul rezultate fiind datorate cooperarii nemijlocite intre diversii
actori urbani din teritoriu, de la planificatori si urbanisti, tehnicieni, ingineri, arhitecti, designeri,
artisti, administratie locala si centrala, agentii de dezvoltare, investitori si public. Ansamblurile
rezultate, fie ca este vorba despre ansambluri rezidentiale sau de birouri, comert, servicii, arta,
sunt rodul unei abordari pluridisciplinare, caracteristica esentiala a unui proces de regenerare
urbana.
Ansamblu de clădiri rezidenţiale şi funcţiuni mixte (bancă şi comerţ) Woods House, 7 Gatliff Road, Londra; Arhitecti: Sheppard & Robson(in 2008)
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 11
Primaria Londrei, Spatiu public cu insertii de arta More Place, Londra , Arhitecti: Foster & Partners, (2005)
I.b.4 Actorii urbani din sectorul public, sectorul privat şi ai societăţii civile7.
Parteneriatele public-private
Parteneriatul a definit cuvântul regenerare asemenea « unui proces holistic de
răsturnare a procesului economic, social şi de decădere fizică în zonele unde acesta a atins o
anumită fază, atunci când constrângerile pieţei nu erau suficiente ». Parteneriatul, în Marea
Britanie de exemplu, a definit termenul de reînnoire în anul 2003 ca «procesul de îmbunătăţire a
situaţiei a celor mai dezavantajoase locuri şi a comunităţilor lor, incluzând nivelul şi calitatea
serviciilor pe care acestea le primeau”. Obiectivele reînnoirii pot fi răspândite aleatoriu, dar vor
căuta să dea naştere unei activităţi îmbunătăţite şi unei oportunităţi în afaceri, pot îmbunătăţi
puterea de atracţie şi serviciile publice.
7 Ibidem 5.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 12
Cu implicarea guvernului, spre exemplu în Olanda, există două forme de parteneriate
public-private: directe şi indirecte. Pentru prima formă, municipalităţile au pus condiţii pentru
industria care să se ocupe de aceste lucruri. În parteneriatele directe, autorităţile locale
participă la realizarea de atribuţii, în timp ce sectorul privat se concentrează pe aspectele
remunerative, iar, prin operaţiile care ţin de reglementări, sectorul public împărtăşeşte toate
procedurile finanţând aspectele non-remunerative.
Respectând structura legală, există şi alte forme ale parteneriatului public-privat:
înţelegerea cooperativă şi participarea mutuală. Înţelegerea cooperativă consistă în două
categorii: convenţiile privind intenţiile, convenţiile privind detaliile. În contrast, participarea
mutuală este prin intermediul unei persoane legale sau a altor forme cooperative.
Parteneriatul public-privat în procesul renaşterii urbane este un proces complex care
este dificil de controlat. Rezultatele din interviuri arată că puterea de decizie, pentru părţile
publice sau private, este greu de luat, deoarece fiecare parte constă în secţiuni care au propria
lor responsabilitate. În acest fel, multe părţi, sectoare şi oameni sunt implicaţi în procesul de
luare de decizii. Consecinţa este un proces complex care se repetă în fiecare fază a proiectului.
Prin urmare, pentu un timp îndelungat, parţile nu sunt sigure dacă rezultatele negocierilor vor
duce la o înţelegere.
Există mai multe tipuri de parteneriate public-private în Franţa, (modelul francez de PPP
– partenariat publique-privé8), împărţite în categorii după tipul de capital investit şi părţile
implicate în exploatare şi mentenanţă, investiţiile de capital, riscul comercial, proprietatea
activelor, durata de desfăşurare, şi sunt:
• Parteneriate în Regie directă
• Contract de serviciu – durata 1-2 ani
• Contract de girare (leasing, contact de management) – durata 3-5 ani
• Concesiune – durata 25-30 de ani
8 OEIL – Studiul UPI – Université de Paris XII.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 13
• BOT (built, operate & transfer) construcţie, operare & transfer – durata
20-30 ani
• Privatizare – durată nedeterminată
Participarea locuitorilor şi noţiunea de « empowerment » 9
Participarea se referă şi la iniţiativele locale bazate pe angajament profesional cu
implicare în planificare.
Există mai multe moduri de implicare ale populaţiei locale în planificarea teritorială.
Varietatea rezidă în tipurile şi formele de participare, pornind de la grupurile implicate în mod
direct: dezvoltatori (individuali sau organizaţii), vecini, societăţi civice şi grupuri de interese
locale, autoritatea de planificare locală care aplică politicile de planificare, reprezentanţi oficiali
din educaţie, servicii şi alte comitete, planificatori strategici, companii de utilităţi (apă, gaz,
electricitate), agenţiile de mediu (naţionale), organizaţii neguvernamentale sau de voluntariat.
Interesul publicului se manifestă şi în nivelul de informare cu privire la politicile publice locale,
participarea având ca scop alegerea celor mai bune alternative în luarea deciziilor, autorităţile
fiind cele care angrenează populaţia în anumite acţiuni de tipul:
• Dispersarea informaţiei către public;
• Aducerea informaţiei dinspre public;
• Promovarea interacţiunii dintre politicieni şi public.
9 Abilitare a locuitorilor (eng.)
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 14
Schema actorilor urbani Schema obiectivelor
(după Studiul Woonbron în colaborare cu Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat – Bucuresti, 2006)
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 15
I.b.5 Particularitati ale abordarii fenomenului de regenerare urbana
Dimensiunea pluridisciplinară şi rolul arhitectului în proiectele de regenerare urbană
implică participarea, de amploare, a echipelor profesionale cu profile preponderent economice,
sociale, culturale, amenajarea teritoriului, urbanism, ecologie, mediu etc.
Cultura contemporană actuală şi revitalizarea urbană într-o abordare sociologică şi
urbanistică evidenţiază faptul că este important de menţionat ideea de “local” şi “global”, în
procesul de disoluţie a teritorialităţii (referinţa esenţială a arhitecturii), ca o turnură majoră a
ultimelor decade în geografia urbană.
Economia şi cultura sunt cei mai importanţi factori care transformă procesul consumului
într-o experienţă nouă, spaţiul urban conferind oraşului o nouă şi specifică identitate, având ca
rezultat şi producând în acelaşi timp o “economie a simbolurilor”10.
În respectul acestei idei, spaţiul social pare să fie în centrul interesului general al oraşului
şi al spaţiului urban însuşi, astfel că, explozia în celebrarea (glorificarea) unei culturi urbane
specifice a diferenţelor arată cum comunicarea virtuală actuală (internet-ul) nu a înlocuit
relaţiile interpersonale şi contactele directe în spaţiul public.
Oraşul postindustrial nu mai este trătat ca un spaţiu al producţiei nemijlocite, ci un spaţiu
al unui fenomen cultural – o atmosferă urbană, cu un lifestyle şi o imagine asociate.
Gerhard Schultze, un sociolog german arăta în cartea sa “The Experience Society”11 că
individualizarea societăţii este un fenomen social al concentraţiei în experienţe, care contribuie
la disoluţia ideii trecute a unei societăţi stratificate: “Experimentează straturi aliniate orizontal,
care sunt deasupra claselor şi statutelor, o translaţie a vechilor valori Protestante, a datoriei
personale, către mai noul hedonism şi realizare de sine (self-made)” a indivizilor unei societăţi.
10
Jean Baudrillard, Paris: Gallimard 1968. Le Système des Objets in Jean Baudrillard Selected Writings, Poster Mark,
(ed.), Standford University Press, 1988, p.22
11 “The Experience Society” - Societatea experimentului – Gherhard Schultze.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 16
Condiţiile abordărilor actuale oferă oportunitatea perfectă pentru artişti, care pot fi
numiţi membri ai unor echipe de designeri pentru lucrări de artă, care să contribuie la procesul
de regenerare pe termen lung, ecologie şi moştenirea mediului înconjurător.
Dezvoltarea sustenabilă (durabilă) şi construirea unor comunităţi sustenabile (durabile)
reprezintă cheia supravieţuirii societăţii capitaliste; durabil, în contextul schimbării climatului şi
al încălzirii globale. Fiecare dezvoltator şi actor al regenerării urbane este, şi va fi, interesat de
modul de a acţiona în continuare în investiţiile imobiliare, o viziune radicală tinzând tot mai mult
să fie acceptată în scopul salvării planetei.
Gândirea şi proiectarea sustenabilă pot fi foarte eficiente şi pot creşte valoarea
arhitecturală şi ambientală a locuirii, aşa cum se poate vedea în ansamblul Bed Zed din UK, de
locuinţe sustenabile pentru compania Peabody Trust12. Designul lor este bazat pe orientarea
solară şi scăderea emisiilor de carbon în procesul încălzirii. Există o importantă nepotrivire,
uneori, între soluţiile de arhitectură eco- solară şi cele dictate de proiectarea urbană de calitate,
rezultând ca aspect blocuri şi forme de clădiri cu care arhitecţii nu sunt de acord. Complexul a
fost totuşi nominalizat de RIBA Stirling Prize şi a căpătat multe alte premii, supranumit şi
proiectul “Energie Zero”, a fost iniţiat pentru a intruni cele 10 principii ale unei planete locuite şi
anume:
• Zero carbon, Zero deşeuri
• Transport durabil
• Materiale eco-durabile
• Hrană locală şi ecologică
• Apă, economie şi calitate durabile
• Habitate naturale pentru plante şi animale
• Cultura şi patrimoniu
• Comerţ echitabil
• Sănătate şi fericire
12
Ibidem 28.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 17
Bed Zed, Beddington - Zero Energy ; Ansamblu finalizat in 2001, in sud-vestul Londrei. Locuinţe eco-sustenabile proiectate de Arhitecti Bill Dunster pentru Peabody Trust.
Sursa: Urban regeneration Toolbox, Soapbox– Practinioners speak out.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 18
I.b.6 Managementul regenerării urbane, rolul de conducător – leadership - al
arhitectului
“Procesul de planificare în urbanism a devenit uneori defensiv şi necreativ, în parte
datorat sistemului în care el operează”13, comentează Peter Bishop în prelegerea “Design
for London”. Domeniul “public” nu mai aparţine oraşului, în sensul diversificat al
cuvântului. Literalmente, largi spaţii publice din oraşe au fost privatizate – pieţe, spaţii
deschise, străzi chiar. Arta, a fost considerată o parte integrală a regenerării: de milenii,
artiştii au creat locuri şi clădiri particularizate şi memorabile, care au rezistat timpului şi
criticilor.
Profesiunile şi actorii implicaţi în planificare, în mod frecvent, au subestimat interesul
publicului în propriul mediu de viaţă, pentru că posibilitaţile ca ei să-şi exprime părerile sunt
limitate. Expoziţiile Royal Academy, cu operele lui Sir Norman Foster, Sir Richard Rogers şi Sir
James Stirling din 1986, la numai 2 ani de la discursul Prinţului, au fost vizitate de o mulţime
record. Schema vizionară pentru un parc de-a lungul Tamisei a lui R. Rogers – este un concept
care a văzut lumina zilei sub primarul Ken Livingstone, cu ocazia expoziţiei proiecte pentru 100
de spaţii publice.
George Ferguson a propus chiar ca educaţia în urbanism să înceapă la vârste fragede, la
nivel de şcoală primară. Noua Academie de Urbanism a comisionat un studiu de efectivitate
educaţională, cum să fie inspirată creaţia de noi locuri la fel de valoroase precum cele lăsate
moştenire de la înaintaşi. Ferguson, preşedintele RIBA şi un arhitect valoros, a iniţiat
regenerarea oraşului Bristol, în jurul vechii fabrici de ţigarete HO Wills dezvoltând în interiorul
acestei redundante clădiri industriale baruri, restaurante, studiouri, unităţi rezidenţiale şi un
teatru.
Nick Keable descrie evidenţa cu care oamenii doresc să se implice în formarea mediului
lor de viaţă, şi sugerează ca luarea în calcul a comunităţii locale, înainte chiar ca o planificare
urbană să fie avansată, va aduce beneficii pe termen lung. Limitele convenţionale dintre oameni
vor fi curând abandonate, lasând loc pentru imaginaţie, gândire pozitivă şi creativitate colectivă,
13
Ibidem 48.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 19
din care consensul va apare neîntarziat! Dezideratele acestea vor fi atinse în scopul găsirii unor
soluţii inovative pentru piaţă şi designeri. “Să facem un mediu propice, animat de viaţă, să-l
facem ‘verde’, injectând puţin romantism”, adaugă Roger Hawkins.
Arta Vizuală este un factor major în atragerea turismului cultural. Suntem martori ai
creşterii participării internaţionale la evenimente precum bienalele de artă, la fel cât şi prezenţa
artei contemporane în oraşe precum Barcelona, Chicago şi Tokyo. Arta poate fi simbolică sau
iconică, permanent sau temporar. Nu putem gândi Veneţia fără Arta Renaşterii sau fără
Bienalele sale de Artă şi Arhitectură.
Arta Publică adaugă valoare spaţiului, atrage investiţii şi crează medii benefice şi
distinctive pentru dezvoltarea afacerilor. Arta de calitate intensifică contextul cultural al unei
planificări; ea face un loc mai dezirabil în termeni de piaţă; particularizând locurile, pieţele, arta
ajută la formarea identităţii lor.
Calitatea spaţiului public este deci ceea ce contează, planificarea fiind făcută cu
implicarea unei decizii larg democratice. Cu toate aceste implicaţii ale publicului în luarea
deciziilor importante, este clar nevoie de un ‘leadership’ în procesul planificării.
Arta publică este deci un factor cheie al dezvoltării şi planificării vieţii economice,
turismului şi marketing-ului unui oraş. Ea poate genera mândrie civică şi comunitară în sensul
atragerii investiţiilor, al suportului dat economiei creative - artişti, fabricanţi, dar şi a altor
industrii implicate în proces.
Ca o practică încercată şi strategie de design în regenerarea urbană, a devenit important
modul de implicare a noi arii de activităţi – proiectare pentru scăderea consumului de energie la
clădiri, consultare şi participarea publicului la design, crearea unor spaţii calitative între clădiri.
Dezvoltarea designului prin exploatarea contextului fizic şi istoric şi al înţelegerii funcţiei
sociale în procesul de afaceri ca o cheie a abordării sale.
Rolul cheie al unui Masterplan vizionar, este totuşi unul flexibil; în final trebuie să creeze
o structură pentru dezvoltarea durabilă, bine proiectată, care să conducă în mod cinstit cu
viziune, talent şi îndemanare.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 20
Creşterea domeniului de afaceri prin îmbunătăţirea soluţiilor de design, necesită o
calitate ridicată a designului, utilizarea mixtă a locuirii, comerţului şi retail-ului, şi implicarea în
schimbarea culturală.
Creşterea densităţii în centrele urbane, mai ales a celor din spaţiul European, a dus la
apariţia a noi suburbii şi a creşterii oraşelor care oferă oportunităţi mari.
Sediul general Endesa, proiectat de Arhitectii de la KPF (2004)
Comunicarea şi rolul ei în strategia regenerării
1. Managementul proiectului;
2. Principiile de management al design-ului de arhitectură si urbanism.14.
O ilustrare schematică a acestor principii se găseşte în strategia aparţinând biroului SPRUNT
din Marea Britanie.
14 Sursa: www.http//sprunt.net - Strategia de design a Biroului de arhitectură şi urbanism SPRUNT, UK.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 21
Masterplanul şi planificarea de arhitectură
Caracteristicile unui Masterplan de calitate sunt:
• consultarea şi participarea publicului in procesul de design, crearea unor
spaţii publice de calitate, proiectare durabila si eficienta
• conceperea proiectului urban, prin exploatarea contextului fizic, istoric şi
al înţelegerii funcţiilor sociale si de « business » la nivel local;
• crearea unei structuri pentru dezvoltarea durabilă care să conducă spre
un proiect urban vizionar;
• promovarea mixităţii, a locuirii si comerţului cu activitatile lucrative si
serviciile cat şi promovarea schimburilor culturale;
• reprezentarea grafică tri-dimensională similară unui fragment de oraş cu o
structură urbană simplă de străzi, spaţii şi volume cu un anumit grad de
libertate.
Reconcilierea conflictelor şi intereselor transformă oraşul într-un loc de viaţă mai
stimulant şi mai benefic.
Disciplinele design urban, masterplanning şi arhitectură sunt discipline interdependente,
unde întregul influenţează părţile şi părţile influenţează întregul. Masterplanul conţine
propuneri de arhitectură, explicit sau implicit. Planurile strazilor, pieţelor, spaţiilor libere, pun în
evidenţă ce se află în spate şi ce iese în evidenţă, oportunităţi pentru perspectivele vizuale
create interesant, obiectele-clădiri sau “icon”–uri. Masterplanul poate fi creativ prin el însuşi,
chiar “iconic”? Acestea sunt întrebări deschise, nu doar retorice, asupra modului cum un plan
poate influenţa deciziile ulterioare aplicând o gândire creativă.
Proiectarea cu “Lista de priorităţi” este uzuală şi de mare ajutor în master planning, atât
pentru urbanişti şi arhitecţi, cât şi pentru client.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 22
Modelele conceptuale ale oraşului
Există un număr de modele conceptuale ale oraşului şi acestea, ca răspuns, informează
asupra diverselor modele de design urban. Depinzând de o perspectivă, oraşul poate fi privit,
printre alte idei, ca o maşină economică (motorul unei maşini de făcut bani), o entitate finită
sculpturală (un pur obiect estetic de design), o reflecţie tehnologică sau spirituală a societăţii şi a
forţelor ei intrinseci, sau o reţea de elemente celulare (la fel, subsidiară scării oraşului sau
interconectată global).
Fundamentarea strategiilor de design
Mai multe aspecte ar trebui să fie considerate la începerea unui proiect major de
regenerare. Nu există un răspuns comun care se aplică tuturor situaţiilor. Un pluralism al
strategiilor este de dorit, iar aceasta va reflecta diversitatea urbană cea mai potrivită. În locul
îndemnului modernist: “o măsură care se potriveşte oriunde”, abordarea trebuie să fie mai
ţintită şi mai responsabilă ca atitudine contextuală în sensul ei cel mai larg. Captând imaginaţia
unei audienţe în termeni culturali, economici şi sociali, se va urmări agenda de lucru a fiecăruia
dintre participanţi.
Se pune întrebarea despre rezultatele unui proiect şi cum propunerea va acţiona ca un
catalizator şi o provocare. Se va focaliza interesul pe o zonă care a fost neglijată, aşa că
viabilitatea economică va fi primul obiectiv formulat, pentru înţelegerea dinamicii investiţiei, a
infrastructurii şi a proceselor de implementare, care trebuie să informeze propunerea de design
de cum aceasta apare.
Crearea spaţiului poate fi provocativă, în sensul cultural al relaţionării client-designer-
audienţă, rolul designului este, deci, în primul rând de catalizator.
Oraşul poate fi conceput ca un spaţiu al schimburilor. Aceasta implică interfaţa dintre
actorii parteneri de discuţii, dezvoltatori strategici, antreprenori, administraţie publică locală şi
centrală, firme de design urban şi arhitectură.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 23
Cerinţele principale de design
• Economice: o înţelegere a consecinţelor economice ale proiectului de către
echipa de proiectare şi de către dezvoltator este esenţială.
• Scara temporală: planificarea proiectelor mari se poate face şi cu 10 ani înainte
ca acestea să fie puse în practică. Sunt de luat în seamă consecinţele economice
pe termen lung.
• Costuri: previziuni legate de costuri, în proiectele majore mixte sau complexe s-a
observat faptul că apar deseori cheltuieli înainte ca să fie realizat venitul.
• Venituri: viitorul va asigura un venit în beneficiul comunităţii. Este imperativ de a
crea condiţii bune pentru retail, cinema, restaurante, loisir, birouri şi hoteluri
pentru afaceri, şi pentru rezidenţi condiţii bune de trai. Orice depărtare de
această cale va crea disoluţii în viabilitate şi atractivitate.
• Crearea de locuri de munca şi mixarea funcţională: când este cerută
regenerarea, implicând schimbări majore ale infrastructurii şi îmbunătăţiri ale
vieţii comunităţii, retail-ul poate crea destulă valoare în acest sens. Magazinele
supraetajate sunt de dorit în zonele cu valoare ridicată de piaţă a terenurilor.
Schemele urbane trebuie să promoveze un sens al identităţii locului, cât şi al reînnoirii
acestuia. Exemple semnificative sunt proiectele de noi blocuri de locuinte, cladiri publice, muzee
si scoli din Londra. (Vezi imaginile de mai jos).
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 24
Clădire multifuncţională - birouri şi comerţ Scoala generala - Londra (2007)
Cartier rezidenţial Grosvenor Waterside
Imobile de locuinţe (622 unitati) şi servicii - Westminster City, Londra (2008)
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 25
Tate Modern Galery, Londra – Concurs 2001 Arhitecti : Herzog&Meuron
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 26
II. PRINCIPII ŞI PRACTICI EUROPENE. MODELE APLICATE DE REGENERARE URBANĂ
II.a Regenerarea urbană în Oraşul Birmingham – Marea Britanie - Studiu de caz
La nivel internaţional, majoritatea ţărilor au trecut printr-un proces de re-examinare a
politicilor urbane şi au introdus o nouă legislaţie care să pună accent pe un efort mai mare de
îmbunătăţire a condiţiei suprafeţelor urbane.
Oraşele din Marea Britanie au fost printre primele din Europa care au experimentat acest
val de restructurări economice şi schimbări sociale, în parte ca un rezultat al competitivităţii
slabe din industrie, infrastructura uzată şi tensiunile sociale din interiorul oraşelor. Politica
urbană modernă a oraşelor din UK datează din 1968, din timpul guvernului muncitoresc din acea
perioadă.
Birmingham este un oraş cu o istorie lungă şi instabilă când vine vorba de planificarea
urbană şi industrială. Modernitatea lui transatlantică precede jumătatea secolului al XX-lea,
având rădăcini în secolul al XIX-lea, când vine vorba de obligaţiile cu privire la inovaţia în
fabricare şi autoritatea progresivă municipală.
Spre deosebire de majoritatea oraşelor britanice şi din Europa, Birmingham nu are un
centru istoric bine definit - centrul său a fost scobit după modelul american şi are multe lipsuri în
privinţa designului şi a arhitecturii. Acest lucru este motivul pentru care Birmingham este
perceput ca un « non-loc mărginit de autostradă ».15 Aşa cum a observat Stuart Jeffries : « Ar
trebui să ajungi în Birmingham să vezi drama acestui oraş, toată la vedere, care se află într-o
luptă eternă cu oraşul însuşi ».16
Principalul mod de refacere nu este definit ca un proiect de construcţie şi planificare
urbană. Mai curând, în concordanţă cu multe alte centre urbane, Birmingham se îndreaptă către
cultură pentru a oferi regenerării şi publicităţii o imagine care să atragă investiţii şi cât mai mulţi
turişti. Oraşele aspiră să concureze cu tendinţele pieţelor globale pentru a accentua economiile
simbolice: folosindu-se de cultură şi artă pentru a promova imaginea oraşului, sprijinind
15
Chatwin, J. View point: Brindleyplace implementation, Urban design quaterly nr. 62, 1997, pg. 12-14.
16 Jeffries, S. Spin city, The Guardian, 3 January, 2000, pg. 16-17.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 27
proiectele de arhitectură şi proiectând locuri spectaculoase pentru entertainment – petrecerea
timpului liber - şi shopping. În mijlocul anilor 1980, planurile de regenerare au avut un impuls
proaspăt şi s-au focusat pe primele iniţiative la Highbury din 1988, când o varietate de arhitecţi,
urbanişti s-au întâlnit pentru a discuta despre « o viziune a oraşului ». Una dintre cheile
fundamentale a fost : « oraşul nu are o imagine vizuală »17.
Masterplan Birmingham Eastside, un plan social sustenabil, de dezvoltare durabila. Sursa: Workshop urbanism : Atelier Projet Urbain in Birmingham
17 Chatwin, J. View point: Brindleyplace implementation, Urban design quaterly nr. 62, 1997, pg. 12-14.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 28
Redezvoltarea curentă din Birmingham imită trăsăturile cheie ale aşa-numitului « nou
urbanism » al planificării şi al design-ului postmodern şi indică un traseu către industrie în sensul
de urban. Eforturile antreprenoriale pentru a stabili o imagine coerentă a oraşului au pus accent
pe urbanitate ca un produs esenţial al regenerării; pentru politicienii locali s-au propus sugestii
privind expansiunea cetaţeniei urbane. Toate acestea sunt lucuri bune, dar ele nu sunt neapărat
rezultatul unei « regenerări urbane ». Aşa cum au arătat mai mulţi comentatori, o zonă urbană
ideală are un farmec aparte, direcţionat către sectoarele din clasa medie (ca o promisiune cu
privire la îmbunătăţirea imaginii oraşului ca spaţiu al comunităţii). Întrebarea la adresa acestei
imagini este proiectată şi tratată de regenerarea urbană din Birmingham ca o preocupare
importantă, dar în acelaşi timp ţinută în surdină, umbrită de un impuls al regenerării. Aceasta nu
este o întrebare prin care să se identifice autenticitatea oraşului Birmingham, mai degrabă, este
o problemă de înţelegere a relaţiilor dintre formele urbane şi valorile sociale, asemenea
problemelor legate de acces, accesorii şi cetăţenie în cadrul culturii unui oraş.
Bull Ring este acolo unde pieţele Birmingham sunt situate, de când un document regal,
cu privire la permisiunea pieţei, a fost aprobat în 1166. În majoritatea oraşelor, pieţelor din
Birmingham, ele au urmat un model tipic englez de lărgire a High Street către un spaţiul
triunghiular, în apropiere de parohie, au fost întotdeauna spaţii publice centrale.
Până în 1959, Bull Ring a fost un spaţiu public foarte popular. Replanificarea modernistă
s-a făcut simţită odată cu apariţia clădirilor Inner Ring Road (Queensway) şi Ring Bull Centre,
primul shopping mall britanic închis. Împreună, aceste două dezvoltări au distrus coerenţa
spaţiului urban al Bull Ring. În mod remarcabil, piaţa în aer liber a rămas mai mult sau mai puţin
acolo unde fusese prima dată. În loc să ocupe un loc urban lizibil, conectat spaţiilor adiacente
prin străzi convenţionale, piaţa era înconjurată printre şi dedesubtul drumului principal
ajungeând doar la pasaje subterane neplacute şi care te dezorientau. Bull Ring Centre, construit
de Laing Developments, a fost un eşec total atât din punct de vedere al designului, cât şi în
termeni economici.
Schema iniţială din 1987 privind redezvoltarea zonei Bull Ring, de arhitecţii Chapman
Taylor pentru LET a propus o cutie imensă care să conţină trei niveluri de mall-uri de interior,
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 29
500 metri în lungime. Cu totul schimbat, planul nu avea conexiune pozitivă cu străzile şi ar fi fost
destul de distrugător pentru reţeaua de străzi existente (deja distrusă de redezvoltarea şi
construcţia drumului din anul 1960). În 1988, arhitecţii au descris propunerea ca pe un « avion
comisionar stabilit pe străzile oraşului ».
Această primă versiune a « Galeriilor », cum a fost intitulat proiectul Bull Ring de LET şi
modificările ulterioare, exemplifică al treilea model al Mall City. În 1988, Conferinţa Highbury
privind planificarea centrului oraşului, preşedintele comitetului de planificare, consilierul Fred
Chapman, a descris proiectul “Galerii” ca « cel mai mare shopping center din centrul oraşului ».
Campania împotriva propunerilor LET, de-a lungul anilor, susţinută de oamenii din Birmingham,
a reuşit să modereze această invazie în mod considerabil. Singurul bloc gigantic a fost împărţit
în părţi mai mici: un spaţiu pietonal în aer liber, la fel de mare ca piaţa de dinainte din Bull Ring
Centre, a fost introdus, iar proporţia magazinelor, din mall-urile din interior, a fost redusă şi ea.
Când Hammerson a achiziţionat terenul de la LET în 1996, cu permisiunea pentru
planificare pe care LET a procurat-o, după ani de efort, unele dintre elementele cu greu
câştigate au fost pierdute. Nu mai exista pasaje pietonale la nivel între High Street şi Bull Ring.
Se pare că Birmingham este oraşul care a devenit în scurt timp beneficiarul a 400
milioane de lire sterline în folosul dezvoltării şi regenerării urbane. Cu închiderea centrului
comercial construit în anii 1960 şi deschiderea noului Bull Ring Shopping Centre, îndelung
aşteptata reamenajare pentru una din zonele istorice cele mai importante din Birmingham a
prins viaţă şi este una de referinţă pentru oraş şi pentru regat.
Selfridges, proiectat de Future Systems, magazin “al vârstelor” sclipitor si inovant, este
unul din punctele principale de contact al vizitatorilor cu noul Bull Ring.
Interior din Selfridges, Bull Ring
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 30
Imagini spaţii publice - Cartierul BullRing din Birmingham (2003) Arhitect: BENOY (pentru masterplan)
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 31
II.b Proiectarea concertată pentru amenajarea oraşului Paris - Studiu de caz
Sunt de remarcat câteva puncte forte ale procesului complex, care a avut ca scop şi
rezultat final reamenajarea şi regenerarea urbană a unor largi suprafeţe ale Parisului.
Amploarea programului: din 940 de ha implicate în proiecte urbane actuale, 634 de ha
relevă proiecte lansate după 2001, care sunt foarte diferite faţă de cele lansate acum 20 de ani
în Paris. Din acestea 470 de ha consacrate noilor proiecte sunt amplasate la inelul de centură
(periferique), la limita cu comunele limitrofe, integrând mari ansambluri de locuinţe sociale
inchise între infrastructuri feroviare, rutiere, industriale, şi de vaste lucrări pentru echipamente
publice. Se observă efortul pentru lărgirea spaţiului aglomeraţiei urbane pariziene, la fel cu
operaţii strategice menite să aducă o imbunătăţire vieţii sociale şi urbane a locuitorilor.
Două categorii tipologice evidente au fost urmărite în decursul operaţiunilor:
• cea tradiţională cu referire la istoria urbanismului parizian, prin
urbanizarea marilor terenuri (enclave) în ţesut urban constituit: feroviare
(ex. Clichy Batignolles, Gare de Rungis) şi spitale (ex. Boucicaut);
• a doua categorie este cea originală, care vizează contracararea etapei
“moderne” a urbanismului, tip dală sau de mare înălţime, care s-au
compromis în timp prin imagine dezagreabilă şi periculozitate în utilizare.
PLU, din februarie 2005, pentru oraşul Paris identifică şi explicitează 21 de teritorii
pentru noi proiecte sub formă de amenajări şi scheme, proiecte urbane şi operaţiuni cu reguli
aplicabile întregului teritoriu parizian urbanizat.
Programul unui proiect urban este elaborat ca parte a unui obiectiv politic fixat prin PLU
şi combină concertare, programare şi concepţie.
ZAC Paris Rive Gauche realizat de birourile SEMAPA cuprinde cartierul Massena la est,
între străzile Tolbiac şi Periferique, până la flancul sudic strada Chevaleret şi până la
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 32
extremitatea vestică Gare d’Austerlitz. Conţine propuneri, unele deja realizate de blocuri de
locuinţe, birouri şi servicii, într-o operaţiune de mare concertare şi anvergură. Fig. 32
Denumire: ZAC Paris Rive Gauche, finalizat parţial, data limită 2015, realizat de SEMACA;
Program: 5000 de locuinţe, 50% locuinţe sociale şi pentru studenţi, centru universitar, liceu şi
şcoli, gimnaziu, piscine la Sena, echipamente de joacă pentru copii, birouri, comerţ, activităţi;
Suprafaţa amenajată: 2.255.000 m², din care apartamente 430.000 m², universităţi 210.000 m²,
echipamente 55.000 m², birouri 700.000 m², activităţi, comerţ, hotel 405.000 m², BNF 250.000
m², SNCF 150.000 m², AP-HP 55.000 m².
Spaţiu verde: 98.000 m².
Proiecte urbane în curs sau realizate: Austerlitz Sud, Reichen&Robert. Austerlitz Nord,
Christian Devilliers. Massena Bruneseau, Ateliers Lion. Massena Nord, Christian de Portzamparc.
Massena Sud, Bruno Fortier. Tolbiac Sud, Pierre Gangnet. Tolbiac Nord, Roland Schwitzer.
Infrastructuri în curs: Avenue de France, Paul Andreu/Jean Michel Wilmotte. Avenue Pierre
Mendes-France, Patrick Celeste şi Dominique Blanc.
Districtul Massena, vedere între Grand Moulin (stânga) şi Rue de Tolbiac arătând clădirile
de locuinţe într-un ansamblu de unităţi de apartamente – locuinţe sociale, turn cu faţadă
finisată în cupru.
Imagine aeriana si zonificarea pe cartiere a ZAC Paris Tolbiac (sursa SEMAPA)
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 33
Plan de Ansamblu ZAC Paris Tolbiac Masena (partial) – Sursa SEMAPA
Imagini aeriene mixate - ZAC Paris Tolbiac Masena spre Biblioteca Nationala.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 34
II.c Regenerare urbana “Chasse Campus” in Oraşul Breda – Olanda. Studiu de caz
Breda este un oraş de talie medie, având o populaţie de 169.883 locuitori, fiind considerat unul
dintre oraşele olandeze cele mai interesante din punct de vedere al strategiei bazate pe consolidare,
restructurare şi transformarea teritoriului său.
Oraşul are o poziţie centrală în regiune, fiind situat între cele două metropole Rotterdam şi
Anvers. Fiind situat în inima unei reţele de transport public, cât şi rutier în sudul Ţărilor de Jos, Breda se
dezvoltă drept poartă aglomerării urbane a celor mai mari oraşe din Brabant (Tilburg, Eindhoven,
Hertogenbosch şi Helmond).
Biroul olandez de arhitectură O.M.A. a realizat masterplanul Chasse Campus, plan conţinând deja
celebrele turnuri proiectate de arhitectul Xaveer de Geyter Chasse Park, Chasse Theatre al arh. Herman
Herzberger şi clădirea operei a arh. Erick van Egeraat, proiecte care au transformat definitiv centrul
oraşului Breda într-un exemplu elocvent de regenerare urbană.
Pentru Proiectul urban Chasse Campus, după ce secole la rând a fost folosit ca o bază militară,
cele 13 hectare de teren din centrul istoric al oraşului Breda au fost trasfomate în domeniu public. Având
la bază planul arhitectului Rem Koolhas Chasse Park este un spaţiu urban liber, care a renăscut din
fostele barăci pentru soldaţi. Cuprinde 700 de unităţi locative, 100 unităţi de locuinţe publice, 30.000 m²
de spaţii alocate birourilor, 2000 m² de spaţii retail, 1500 parcări subterane şi 8 hectare pentru parcuri
publice. Breda a primit premiul pentru cel mai sustenabil oraş din Olanda ca urmare a acestui proiect
urban complex.
Proiectul urban Chasse Park înseamnă o legatură între nou şi vechi. La proiectarea lui au
contribuit opt birouri de arhitectură, ceea ce a atras noi rezidenţi din centrul oraşului. Clădirile au fost în
aşa fel poziţionate în vederea conservării structurilor istorice importante cum ar fi: “Great Church” şi
muzeul din Breda. Parcările au fost gândite la subsol, pentru a lăsa spaţiu pentru aleile pietonale şi
pistele de biciclete. S-a făcut tot posibilul in vederea conservării copacilor monumentali. O echipă
specializată garantează sustenabilitatea de lungă durată a amenajării peisagere de la Chasse Park.
Deşi campusul este foarte dezvoltat şi utilizat, aproximativ 1.5 milioane de oameni încă îl mai
vizitează în fiecare an. Dezvoltarea unui proiect la o asemenea scară, care a durat 10 ani, necesită o
colaborare public-privată vastă şi perseverentă
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 35
Motivul pentru alegerea acestui concept este poziţionarea sitului în Breda: un spaţiu liber în
centrul oraşului, dar totuşi face parte dintr-o zonă verde definită de trei parcuri: Sport Parc, Wilhelmina
Parc şi Brabant Parc. Multitudinea de clădiri, aşezate separat pe sit, este unificată de spaţiul verde.
Modelul de campus combină o atmosferă urbană cu ideea de spaţiu liber, efectul dobândit fiind
flexibilitatea spaţiului, concept arhitectural-urban inovator şi utilizat cu succes în amenajările urbane
actuale valoroase.
Masterplanul a refolosit, cât se poate de mult, clădirile deja existente - de obicei ele capătă o
nouă funcţiune -, dar joacă şi un rol nou datorită interacţiunii lor cu noile clădiri şi cu spaţiul public.
Clădirile sunt poziţionate în aşa fel încât să existe o perspectivă maximă asupra campusului din diferite
puncte de acces.
Imobilul Carre a fost proiectat asemenea unei unităţi compacte de locuinţe şi comerţ (140
apartamente, 600 m² de facilităţi), fiind alcătuit dintr-o serie de blocuri cu volume diferite. Clădirea are la
bază o zonă alocată parcărilor. Circulaţia în clădire este asigurată de trei scări / lifturi, care pot fi accesate
din curtea interioară.
Curtea interioară este proiectată asemenea unui spaţiu liniştit. Imobilul încorporează 144 apartamente şi
6 magazine. 100 apartamente au fost închiriate şi altele 44 au fost vândute de către client. Clădirea a fost
proiectată pentru persoanele care s-au mutat într-o casă mai mică după plecarea copiilor lor.
Clădirea Carre este acoperită în totalitate cu panouri din lemn. Galeriile au structura de oţel. Toate
apartamentele au balcoane şi beneficiază de brisoleiuri realizate din foiţă de aluminiu, încadrate în
profiluri de aluminiu.
Principalul criteriu în proiectarea spaţiului la Chasse Parking a fost alegerea unui spaţiu luminos,
deschis, unde să te simţi bine şi în siguranţă. În aceast spaţiu nu există colţuri întunecoase, care să
ascundă agresori.
Proiectul pune la dispoziţie o parcare cu 670 locuri, pe o suprafaţă de 18.500 m².
Pardoselile sunt acoperite cu vopsea poliuretanică în şapte culori diferite. Culorile alternează de
asemenea şi pe toată înălţimea pereţilor la fiecare nivel. Plafoanele sunt lăsate aparent, fără alte
elemente vizibile, toate instalaţiile find ascunse în tavane false sau ziduri. Acestea sunt acoperite în
întregime din elemete de tablă de oţel inoxidabil perforate. Aproximativ 4000 de elemente de iluminat
sunt amplasate în spatele acestora, asigurând o iluminare generală a întregului spaţiu fără conuri de
umbră. Toate curţile interioare şi nivelul de mezanin sunt în întregime realizate din elemente de oţel şi
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 36
sticlă, pentru a permite pătrunderea luminii şi, de asemenea, de a elimina obstucţionarea vederii pentru
motive de siguranţă. Două mari principale puncte de circulaţie pietonală sunt prevăzute cu elevatoare de
sticlă. Zona de parcaj este deschisă 24 de ore. Birourile administrative sunt în întregime placate cu lemn
precum şi pasarelele către zona de gimnazium. În completare, sunt prevazute sisteme automatizate,
puncte de informaţii şi locuri speciale de parcare pentru alimentarea vehiculelor electrice.
Ansamblu 140 locuinte colective Carre Building, Chasse Campus, Breda Arhitect: Rem Koolhaas – OMA
În privinţa calităţii, nu s-a făcut nici o concesie, chiar şi atunci când condiţiile pieţei erau mai
puţin favorabile. Colaborarea pentru proiectul Chasse Park s-a focusat pe facilităţile privind parcările, pe
management şi mentenanţă. Comunicare intensivă cu localnicii şi implicarea în tot ceea ce a însemnat
acest proiect a transformat atitudinea lor iniţială reţinută în una pozitivă şi extrem de mândră.
Finalizat în 2007, proiectul de locuinţe colective Chasse Park al Arhitectului belgian Xaveer de Geyter
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 37
(cuprinzand 5 turnuri cu un total de 137 de apartamente - Finalizat: 2001) a adus o contribuţie
importantă oraşului Breda, transformându-l într-un oraş care atrage oportunităţi de afaceri din toate
colţurile lumii, un oraş unde mediul de trai este foarte plăcut, un oraş setat pentru activităţi culturale.
Suprafaţa: 10.130 m² de apartamente;
Chasse Theater proiectat de renumitul arhitect Herman Hertzberger se află în partea istorică a
oraşului Breda şi a fost finalizat în 1995. Forţa expresivă a acestei arhitecturi extraordinare ne surprinde
într-un mod plăcut. Colţurile clare, finisate ale profilului, contrastează cu dungile transversale de la baza
clădirii. Panourile oblice de sticlă se evidenţiază faţă de ipsosul alb al faţadei principale, dezorientând
puţin privirea observatorului. În partea estică a clădirii, subsolul devine terasă, mascând parţial o curte
pătrată pentru parcarea bicicletelor.
Acoperişul neted precum o coală curbată, înveleşte corpul retras al clădirii. În dreapta, un perete
despărţitor susţine un acoperiş – terasa din oţel, prelungit şi secţionat în diagonală, în timp ce în partea
sudică, mareţia teatrului este total vizibilă.
Partea prelungită a obiectului arhitectural are pereţii din aluminiu din care se evidenţiază şirul de trepte,
galeriile metalice, circulare şi reţeaua de grinzi, care sprijină invelitoarea.
Afişarea literelor enorme “Chasse Theater” înfrumuseţează coronamentul şi un volum jos de sticlă care
iese în evidenţă din partea inferioară a unei baze asimetrice, caracterizată de treptele de piatră.
Blocurile teatrului cu cele două turnuri pentru scenă, care se evidenţiază faţă de profilul sinuos al
clădirii; intrarea ridicată pentru tehnicienii de scenă şi pentru actori este urmată de o porţiune
posterioară multi-laterală, adăpostind scările de refugiu urmând diferite traiectorii pe dedesubtul sticlei.
În spatele unei coloane gri, în colţul vestic al clădirii, acoperişul ondulat îşi rezumă linia robustă,
care, la întoarcere, străpunge corpul teatrului urcând către acoperişul unei clădiri din apropriere.
Urcând punţile metalice de legatură, se poate observa nucleul care conţine două săli de
proiectare reduse ca dimensiune, urmărind traseul galeriilor teatrului, având acces către scările
monumentale situate la capătul foaierului. Culorea intensă a coloanelor întrerupe monotonia spaţiului
omogen şi reţine tensiunea pereţilor care încadrează foaierul.
Teatrul conţine trei săli: două dintre cele mai mari, cu o capacitate de 1200, respectiv 700 de
locuri având scenele opuse şi contrabalansate, cărora le deserveşte o singură zonă de depozitare, aflată
într-o poziţie centrală. La primul nivel se află o mică sală de teatru cu capacitatea de 200 de locuri, iar la
acelaşi nivel se regăsesc şi cabinele actorilor, cu acces dinspre galeriile spaţioase care domină foaierul.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 38
Planul sălii mai mari este de tipul unui teatru convenţional, având o distanţă de 27 de metrii între
platoul scenei şi peretele opus. Galeria este divizată în sectoare, oferind spectatorului diferite unghiuri de
vizionare, către scenă.
Ansamblu rezidential Chasse Park Apartments, Chasse Campus, Breda Arhitect: Xaveer de Geyter
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 39
III. CONCLUZII
Concluzii generale pentru proiecte de regenerare urbană şi arhitectură.
După cum s-a văzut în studiile de caz anterioare, concluziile conduc către afirmaţia că
amplasarea18 constructiilor are un impact critic major asupra şanselor de regenerare ale unui sit
şi ale rezultatului final. Dezvoltarea economică regională va amplifica sau va reduce efectele
procesului de regenerare. Poziţia la periferie a unor zone restricţionează competitivitatea pe
pieţele europene. Autostrăzile şi conectivitatea sunt prerechizitele unei dezvoltări moderne a
oraşelor, pentru ca regenerarea să exploateze oportunităţile din sectorul de servicii, cu
preponderenţă pe cele din turism, recreere şi cultură, un bun acces ale pasagerilor la mijloacele
de transport – tren, avion – fiind esenţial. În cazul câtorva oraşe, competiţia inter-regională
poate de asemenea să inhibe activitatea de regenerare. În cel mai rău caz oraşele din zonele cu
o economie slabă răspund foarte puţin acţiunii de regenerare. Particularităţile caracteristice
structurii economiei locale influenţează direct natura dezvoltării viitoare, circumstanţele politicii
locale pot modera în sens bun sau rău regenerarea economică.
Forma fizică a dezvoltărilor urbane, care îi interesează pe arhitecţi în mod direct, poate
influenţa rezultatul unui proces de regenerare. În majoritatea zonelor Europei centrale clădirile
rezidenţiale cu servicii şi comerţ la parter, plasate pe situri cu densitate mare, sunt principala
formă utilizată. Există astfel de dotări în Franţa, Scoţia, mai rar în Anglia şi Irlanda de Nord, de
asemenea nu este prea des întâlnită această formă în Olanda.
În mod tipic se întâlnesc clădiri cu 4-6 nivele care au la interior o curte pentru diverse
utilizări. Aceasta conduce la o proporţie de utilizare a solului în raport de 2:1 şi chiar 3:1. Peisajul
urban astfel generat cu străzi largi şi clădiri înalte, spaţiul dintre clădiri fiind unul ocupat de
drumuri, pavaje sau amenajări peisagere. Calităţile individuale ale designului unora dintre
clădirile înalte (12-18m) contribuie din plin la forma anvelopantei spaţiului străzii, prin linii de
forţă bine proporţionate. Deşi punctuale, noile dotări şi dezvoltatorii au trebuit să menţină
18
Urban Regeneration in Europe, Edited by Chris Couch, Charles Fraser şi Susan Percy, p.179.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 40
unitatea de înălţime, forma şi tratarea faţadelor. Rezultatul a fost adesea un mix plăcut şi
armonios de vechi şi nou.
Propunerea prin care terenul şi clădirile sunt utilizate în procesul regenerării va depinde
de cerinţa locală. În cadrul centrelor de afaceri propuse, cererea a fost de modernizare a
clădirilor şi infrastructurii din centrul vechi precum şi de introducere a unor utilizări noi
(rezidenţial şi loisir).
Una din marile probleme ale regenerării este aceea că poţi avea idei bune a ceea ce iţi
doreşti, dar iţi trebuie un plan pe termen lung. În unele zone unde operăm, este necesară
planificarea pe termen lung, 20-50 de ani şi în altele să facem lucruri pe care le putem face în
scurt timp.
Se observă o divergenţă în modul de adoptare a scării designului urban la nivelul
conurbaţiilor, pe fondul declinului industrial al multor zone care aveau activităţile economice
industriale ca dominante, în sensul abordării diferite a planificării urbane de către oraşele mici şi
mijlocii (din întreaga Uniune Europeană).
Pe de o parte, proiectele sunt mai mici şi mai arhitecturale, cu clădiri individuale
intenţionate a fi catalizatori culturali şi economici. La cealaltă extremă proiectele urbane sunt
mai ample şi mai speculative, cu aspiraţii mai mari şi sunt privite cu mai multă atenţie. Aceasta
ridică posibilitatea transformării în marfă a activităţii de design urban, către o condiţie unde
designul există în mod preeliminar prin reprezentarea media. Există riscul unei perioade scurte a
focusării atenţiei pentru proiecte care vor aduce transformări de lungă durată.
Să construim peste fragmentul distrus, memoria uitată, lacrima din ţesutul urban.
Să explorăm, să măsurăm, să observăm şi să creăm inserţia noastră particulară, proprie. Voi
modela spaţiul, formele, contrastul cu ce este acolo, să adaug şi să modelez o bucată teatrală de
spaţiu.
Arhitectura si regenerarea urbana – rezumat teza 41
Marele avantaj al tehnologiei este capitalizarea ei şi scăderea costurilor datorată utilizării
acesteia
Experienţa arată ca sunt prea multe organizaţii şi birocraţie, că ar trebui scurtată calea
resurselor spre scopul în sine. Priorităţile ar trebui să fie nevoile economice majore. Când un
investitor privat face un profit mare, prin taxe locale comunitatea va beneficia de acest succes,
autorităţile investind în alte nevoi cerute de acea locaţie
Masterplanurile trebuie sa fie competitive si să fie elaborate corect, altfel pot reduce
capacitatea dezvoltatorului de a contribui la dezvoltarea durabilă a comunităţii căreia i se
adresează investiţia.
1. România se confruntă cu o situaţie dezastruoasa ; cu un fond locativ
învechit, cu majoritatea infrastructurilor ( transport, educationale, sanitare,
sportive, sociale si institutionale) depasite si/sau subfinantate ; programele de
reabilitare aşteaptă să fie dezvoltate, dar suferă de un interes scăzut al tuturor
posibililor actori ai procesului de regenerare urbana (micii si mari proprietari
teren, autorităţi locale şi centrale, organisme publice si private cu rol in
dezvoltare de proiecte urbane si de amenajare a teritoriului, diferiti agenti
economici, institutii din domeniul financiar-bancar, clasa politica, cetatenii si
societatea civila).
2. O prioritate majora pentru fiecare comunitate urbană din Romania este
necesitatea construirii unui « Proiect de oras » si al unei « Strategii de dezvoltare
urbana pe termen mediu si lung » care sa implice o multitudine de proiecte de
regenerare urbană in parteneriat public-privat, cu o finantare publica consistenta
la nivelul amenajarii infrastructurii, managementului de proiect si studiilor de
urbanism.
top related