anatomie sis muscular.curs 3

SISTEMUL MUSCULAR SISTEMUL MUSCULAR GENERALITGENERALITĂŢIĂŢI

SISTEMUL MUSCULAR SISTEMUL MUSCULAR GENERALITGENERALITĂŢIĂŢI

Miologia Miologia

miologia generalămiologia generală - particularităţile generale ale - particularităţile generale ale muşchilor, anexele, biomecanica acestora.muşchilor, anexele, biomecanica acestora.

miologia specialămiologia specială - - descrierea în mod sistematic a fiecărui descrierea în mod sistematic a fiecărui muşchi în parte grupându-i pe segmente corporale.muşchi în parte grupându-i pe segmente corporale.

SISTEMUL MUSCULAR GENERALITSISTEMUL MUSCULAR GENERALITĂŢIĂŢI morfologic şi funcţionalmorfologic şi funcţional : :

– muşchi scheletici (somatici)muşchi scheletici (somatici):: striaţistriaţi se fixează pe scheletse fixează pe schelet componenta activă a aparatului locomotorcomponenta activă a aparatului locomotor realizează contracţiirealizează contracţii

– muşchi netezi:muşchi netezi: localizaţi în : viscere, vase, piele.localizaţi în : viscere, vase, piele.

– muşchiul cardiac şi muşchii urechii medii:muşchiul cardiac şi muşchii urechii medii: striaţistriaţi aparţin viscereloraparţin viscerelor (inimă) şi organelor de simţ (inimă) şi organelor de simţ

(ureche(ureche))

MUŞCHII SCHELETICIMUŞCHII SCHELETICI

componenta activă a componenta activă a aparatului locomotoraparatului locomotor

43% din greutatea 43% din greutatea corpului corpului

masa musculară diminuă masa musculară diminuă ← vârsta de 25ani← vârsta de 25ani

– 5% (20-80ani)5% (20-80ani)

NumărNumăr– 600 de muşchi constanţi600 de muşchi constanţi

Conformaţia exterioară (forma) Conformaţia exterioară (forma) ::

corpul muscularcorpul muscular (venter, pântec) (venter, pântec)– partea principală contractilăpartea principală contractilă– grosgros– rroşuoşu

tendoaneletendoanele (părţile tendinoase): (părţile tendinoase):– albealbe– îngusteînguste– rezistenterezistente– transmit forţa musculară oaselortransmit forţa musculară oaselor

lungi lungi – lungimea; – lungimea; – la membrela membre

laţi laţi (plaţi) – lungimea şi (plaţi) – lungimea şi lăţimealăţimea

– m. trunchiuluim. trunchiului– pereţii marilor cavităţipereţii marilor cavităţi– m. laţi ai abdomenuluim. laţi ai abdomenului

scurţiscurţi – 3 – 3 ddimensiuni imensiuni aproape egaleaproape egale

– aşezare profundăaşezare profundă

– ex: m. spinaliex: m. spinali

orbiculariorbiculari (inelar (inelar,,circular) circular)

– rol de închidererol de închidere

– m. sfincterienim. sfincterieni

forme geometriceforme geometrice - pătrat, - pătrat, piramidalpiramidal

monogastric – un pântecmonogastric – un pântec

poligastric – 2 sau mai multe poligastric – 2 sau mai multe pântecepântece

– ex: digastric, omohioidian, ex: digastric, omohioidian, drept abdominal drept abdominal

după numărul capetelor de după numărul capetelor de origine:origine:

– bicepsbiceps– tricepstriceps– cvadricepscvadriceps

după modul de grupare a după modul de grupare a fasciculelor musculare:fasciculelor musculare:

– se continuă direct cu se continuă direct cu tendonul; tendonul;

ex: m. laţi ai ex: m. laţi ai abdomenuluiabdomenului

– oblice (majoritatea oblice (majoritatea muşchilor):muşchilor):

penaţipenaţi uunipenaţinipenaţi bipenabipenaţiţi

după aşezare :după aşezare :

– cutanaţi (pieloşi) - cutanaţi (pieloşi) - superficialisuperficiali

– profunziprofunzi

după după nrnr articulaţiilor peste articulaţiilor peste care trec:care trec:

– uniarticulari ; uniarticulari ;

– m. scurţim. scurţi

– biarticulari ;biarticulari ;

– m. croitor; m. m. croitor; m. drept femuraldrept femural

– poliarticulari ;poliarticulari ;

– m. flexori şi m. flexori şi extensori ai extensori ai degetelordegetelor

NomenclaturaNomenclatura

– numele numele caracterul morfologic sau funcţionalcaracterul morfologic sau funcţional

– terminologia :terminologia :

– formaforma

– nr. de capetenr. de capete

– nr. de pântecenr. de pântece

– localizarealocalizarea

– acţiuneaacţiunea

– inserţiainserţia

Inserţia musculară:Inserţia musculară:

origineaoriginea– proximalproximal sau mai aproape de coloana vertebrală, sau mai aproape de coloana vertebrală,– predominant fixă,predominant fixă,– unică sau multiplă.unică sau multiplă.

terminaţiaterminaţia– distaldistal sau mai departe de coloana vertebrală sau mai departe de coloana vertebrală– predominant mobilăpredominant mobilă

Inserţii (modul de fixare)Inserţii (modul de fixare)

– direct - prin fibre cărnoase direct - prin fibre cărnoase = = inserţie cărnoasăinserţie cărnoasă

– printr-o bandă fibroasă printr-o bandă fibroasă îngustă = îngustă = tendontendon

– printr-o lamă fibroasă lată printr-o lamă fibroasă lată = = aponevrozăaponevroză

– tendinoasătendinoasă (lamă (lamă tendinoasă transversal)tendinoasă transversal)

RaporturiRaporturi

– aşezaţi unul lângă altul,aşezaţi unul lângă altul,

– suprapuşi pe planuri,suprapuşi pe planuri,

– prin intermediul fasciilor prin intermediul fasciilor vin în raport cu vase, nervi,vin în raport cu vase, nervi,

– însoţesc vase sanguine însoţesc vase sanguine sunt sunt sateliţi,sateliţi,

– acoperă articulaţii (cei acoperă articulaţii (cei profunzi)profunzi)

– repere în descoperiri repere în descoperiri arterialearteriale

COMPONENTE MACROSCOPICE, COMPONENTE MACROSCOPICE, STRUCTURĂSTRUCTURĂ

1. Pântecul1. Pântecul Fibra muscularFibra muscularăă == unitatea morf. şi unitatea morf. şi

mecanică a muşchiului. mecanică a muşchiului. – miofibrilemiofibrile → proprietăţi → proprietăţi

contractile.contractile.– separată →ţesut conjunctiv = separată →ţesut conjunctiv =

endomisiumendomisium. .

mai multe fibre → fascicule → ţesut mai multe fibre → fascicule → ţesut conjunctiv = conjunctiv = perimisiumperimisium. .

la exterior (fasciculele)→ membrană la exterior (fasciculele)→ membrană conjunctivă = conjunctivă = epimisium.epimisium.

fascicule primare (10-30 fibre fascicule primare (10-30 fibre musculare) → secundare → terţiare.musculare) → secundare → terţiare.

la exterior corpul muscular la exterior corpul muscular ((pântecul) → fascia musculară. pântecul) → fascia musculară.

2. 2. Tendonul şi aponevrozaTendonul şi aponevroza

Tendonul → fascicule tendinoase Tendonul → fascicule tendinoase

– endotendonendotendon fasc fasc.. primare primare

– peritendonperitendon fasc fasc..secundaresecundare

– epitendon epitendon tendon propriu-zistendon propriu-zis

– SStrtr..fasciculată fasciculată relaxarea relaxarea fibrelor de sutură fibrelor de sutură artificii artificii tehnice (tehnice (sutura în lansetăsutura în lansetă))

– fibre perforante (periost) fibre perforante (periost) smulgerile osoasesmulgerile osoase

– expansiuni fibroase (bicipitală) expansiuni fibroase (bicipitală) inserinserţii secundareţii secundare

ANEXELE MUSCULAREANEXELE MUSCULARE

1.1. fascia şi septulfascia şi septul

înconjoară muşchiul, grupe, segment înconjoară muşchiul, grupe, segment localizare:localizare:

– sub piele: sub piele: superficialăsuperficială – în contact cu muşchiul: în contact cu muşchiul: profundăprofundă

rol :rol :– de protecţiede protecţie– supr de inserţie pt muşchi supr de inserţie pt muşchi

ex: fascia gambierăex: fascia gambieră– alunecarea m.în contracţiealunecarea m.în contracţie– circulaţia venoasă (calibrul circulaţia venoasă (calibrul

venelor)venelor)– descoperirea vaselor şi nervilordescoperirea vaselor şi nervilor– delimitează colecţiiledelimitează colecţiile

septul → septul → loji osteofibroase (separă loji osteofibroase (separă grupele musculare)grupele musculare)

2. 2. RetinaculeleRetinaculele

– îngroşări ale fasciilor îngroşări ale fasciilor – dispuse transversal dispuse transversal – menţin tendoanele pe os menţin tendoanele pe os – canale osteofibroasecanale osteofibroase

3. 3. Bursa sinovialăBursa sinovială

sac conjunctiv (lichid sinovial) - sac conjunctiv (lichid sinovial) - alunecarea m. / os sau m/malunecarea m. / os sau m/m

localizare:localizare:– subcutanatsubcutanat– subfascialsubfascial– subtendinossubtendinos– submuscularsubmuscular

4 .Tecile tendoanelor 4 .Tecile tendoanelor

teaca fibroasăteaca fibroasă -- înconjură înconjură tendonul + os → canal osteo-tendonul + os → canal osteo-fibros fibros

teaca sinovialăteaca sinovială (vagina) tub (vagina) tub cilindric -2 foiţe → cavitate cilindric -2 foiţe → cavitate virtuală (sinovia)virtuală (sinovia)

4 . Vinculum şi tendonul.4 . Vinculum şi tendonul.

– uneşte tendonul cu osul subjacent

– sunt lungi şi scurte.

5. Trohlea musculară

– inel fibros care serveşte ca scripete de reflexie pentru un tendon

VASCULARIZAŢIAVASCULARIZAŢIA

a) a) arterială arterială - din tr- din tr.. arteriale vecine arteriale vecine– artera + vene + nerv artera + vene + nerv hilului neurovascular hilului neurovascular ramuri capilare ramuri capilare ccu u

direcţie ║ cu fibrele muscularedirecţie ║ cu fibrele musculare– pe secţiune - 2000 capilare/mm2pe secţiune - 2000 capilare/mm2– vascularizaţia pântecului este mai bogată decât a tendonuluivascularizaţia pântecului este mai bogată decât a tendonului– hipovascularizaţia hipovascularizaţia oboseala oboseala crampe crampe

b)b) venoasă venoasă – venele venele au au valve valve– masajul, exerciţiile, alergatul, favorizează returul sanguin în muşchi masajul, exerciţiile, alergatul, favorizează returul sanguin în muşchi

creşterea debitului arterial. creşterea debitului arterial.

Proprietăţile muşchilor:Proprietăţile muşchilor:

– elasticitatea –elasticitatea – revine la forma revine la forma iniţială după ce forţa care a iniţială după ce forţa care a acţionat asupra sa a încetat.acţionat asupra sa a încetat.

– extensibilitatea –extensibilitatea – întindere întindere sub acţiunea uneisub acţiunea unei forţeforţe

– contractilitatea – contractilitatea – răspunde răspunde unui stimul printr-o contracţieunui stimul printr-o contracţie

moduri de contracţie:moduri de contracţie:– izotonică izotonică : se contractă, dar : se contractă, dar

tensiunea din interior rămâne tensiunea din interior rămâne constantă.constantă.

caracteristică musculaturii caracteristică musculaturii membrelor.membrelor.

– izometricăizometrică : nu îşi modifică : nu îşi modifică dimensiunile, dimensiunile, ↑↑ tensiunea. tensiunea.

caracteristice musculaturi caracteristice musculaturi posturale; muşchii posturale; muşchii masticatori.masticatori.

– auxotonică auxotonică – simultan – simultan muşchiul se scurtează şi îşi muşchiul se scurtează şi îşi modifică tensiunea.modifică tensiunea.

Proprietăţile muşchilor:Proprietăţile muşchilor:

– tonusul muscular –tonusul muscular – proprietatea fundamentală a muşchiului cu proprietatea fundamentală a muşchiului cu inervaţie păstrată.inervaţie păstrată.

– în clinicăîn clinică – starea de contractură uşoară şi permanentă a muşchiului în – starea de contractură uşoară şi permanentă a muşchiului în repaus manifestată printr-un mic grad de tensiune. repaus manifestată printr-un mic grad de tensiune.

– scade în somnscade în somn– variază la acelaşi individ în funcţie de starea lui generalăvariază la acelaşi individ în funcţie de starea lui generală– ↑ ↑ în emoţii, frig, activitate intelectualăîn emoţii, frig, activitate intelectuală– dispare în narcoză → repunerea fracturilordispare în narcoză → repunerea fracturilor

Sistemul pârghiilorSistemul pârghiilor

pârghia se realizează între 2 oase pârghia se realizează între 2 oase vecine articulate mobil şi legate printr-vecine articulate mobil şi legate printr-un muşchi.un muşchi.

pârghia biologică (osoasă):pârghia biologică (osoasă):– forţa activă (F) forţa activă (F) == acţiunea acţiunea

muşchiuluimuşchiului– forţa de rezistenţă (R) forţa de rezistenţă (R) == greutatea greutatea

segmentului ce se deplasează segmentului ce se deplasează (forţa de învins)(forţa de învins)

– punctul de sprijin (S) punctul de sprijin (S) == punctul fix punctul fix (articulaţia) în jurul căruia se (articulaţia) în jurul căruia se roteşte pârghia roteşte pârghia

Sistemul pârghiilorSistemul pârghiilor– după aşezarea forţelor faţă de după aşezarea forţelor faţă de

punctul de sprijin distingem:punctul de sprijin distingem: pârghii de pârghii de gradul Igradul I – de intersprijin – de intersprijin

sprijin la mijloc) – sprijin la mijloc) – pârghii de pârghii de echilibruechilibru

– ex: artic. atlantooccipitală, ex: artic. atlantooccipitală, coxofemuralăcoxofemurală

pârghii de pârghii de gradul IIgradul II – de – de interrezistenţă - interrezistenţă - pârghii de forţăpârghii de forţă

– rare la omrare la om

– ex: artic.talocrurală (poziţia stând ex: artic.talocrurală (poziţia stând pe vârful piciorului)pe vârful piciorului)

pârghii de pârghii de gradul IIIgradul III – de interforţă - – de interforţă - pârghii de vitezăpârghii de viteză

– ex: artic.cotuluiex: artic.cotului

Clasificarea funcţională a Clasificarea funcţională a muşchilormuşchilor

11. . gruparea funcţională în jurul unei gruparea funcţională în jurul unei singure articulaţiisingure articulaţii

sinergicisinergici – realizează o mişcare – realizează o mişcare de acelaşi sensde acelaşi sens

– ex: articex: artic.. cotului – m. cotului – m. flexoriflexori

agonist – antagonistagonist – antagonist

– relaţie între 2 grupuri opuserelaţie între 2 grupuri opuse

– acţionează întotdeauna acţionează întotdeauna simultansimultan

agonistagonist – provoacă mişcarea – provoacă mişcarea (mobilizatorul principal)(mobilizatorul principal)

antagonistantagonist – acţionează în – acţionează în opoziţie cu cel agonist; opoziţie cu cel agonist; controlează vitezacontrolează viteza

– ex: flexia din articex: flexia din artic..cotului cotului (flexori = agonişti; extensori = (flexori = agonişti; extensori = antagonişti)antagonişti)

congenericongeneri – contribuie la aceeaşi – contribuie la aceeaşi mişcaremişcare– ex: biceps brahial ex: biceps brahial + +

flexorii antebraţuluiflexorii antebraţului în flexia în flexia antebraţului antebraţului

fixatorfixator( stabilizator)( stabilizator) - imobilizează - imobilizează o articulaţieo articulaţie

după mişcare după mişcare : : flexori, extensori, flexori, extensori, adductori, abductori.adductori, abductori.

poliarticularpoliarticular – trece peste mai multe – trece peste mai multe articulaţiiarticulaţii– ex: biceps brahial (peste ex: biceps brahial (peste

articartic..umăr, cotumăr, cot flexor al flexor al antebrantebr././ braţ şi flexor braţ braţ şi flexor braţ // umăr)umăr)

2. 2. lanţuri muscularelanţuri musculare == ansamblul ansamblul muşchilor asociaţi în realizarea muşchilor asociaţi în realizarea unei mişcări comuneunei mişcări comune

– se întinde peste mai multe se întinde peste mai multe articulaţiiarticulaţii

– se contractă simultan dar şi se contractă simultan dar şi succesivsuccesiv

– solidarizează mai multe solidarizează mai multe segmente corporalesegmente corporale

– deschisdeschis – când se termină liber – când se termină liber (mb. inf. balant în timpul (mb. inf. balant în timpul mersului)mersului)

– închis închis – ambele capete sunt – ambele capete sunt fixate fixate ((de sol, obiect fix)de sol, obiect fix)

Lanţ muscular - contracţie statică în poziţia de extensie

a trunchiului

Lanţul triplei extensiuni

Lanţ muscular cu rol static - flexiune a tr.pe coapsă

Lanţuri musculare spirale - solidarizează tr. cu mb. inf.

3. 3. chingi muscularechingi musculare – –

grupare funcţională a muşchilor în grupare funcţională a muşchilor în formă de ansă sau litera Vformă de ansă sau litera V

– alcătuită de obicei de 2 alcătuită de obicei de 2 muşchi cu inserţia distală muşchi cu inserţia distală apropiată sau comună şi apropiată sau comună şi capetele proximale capetele proximale divergente.divergente.

– ex: chinga bolţii plantare – ex: chinga bolţii plantare – între m. peronier lung şi m. între m. peronier lung şi m. tibial anterior.tibial anterior.