21.rembrandt si pictura olandeza

O Ora~ul natal alartistului. Rembrandts-a nascut la leida ~iacolo ~i-a facut ~istudiile. in acelevremuri, leida era aldoilea ora~ camarime al Olandei.

_Universitatea pecare a urmat-o ~iRembrandt a fostuna din cele mairenumite din Europa.

O S-au pastratmai mult de 90de autoportreteale lui Rembrandt,oglinzi fidele aleunei vie,i schim-batoare. Dupa Ocariera straluci-toare. via~ i-afost umbrita demai multe trage-dii. Acest auto-portret executatin anul mo~ii.1669. reprezintaun batranel care aacceptat toateloviturile care i-aufost sortite in

viat;a.

c: Societatea olandeza a sec. alo]XVlI-lea, plina de vitalitate ~i~~ intr-o bunastare solida a

i inspirat o serie de picturiz care reprezinta diferite

aspecte ale viefii cotidiene. Cel

mai mare pictor al Olandei,

Rembrandt, a creat insa o

arta mai adiinca ~i

universalii.

mari sau de sculpturi minutios executate,acestea caracterizand bisericile romano-catolice. intr-o societate burghezil nu se ceropere luxoase ~i de mare anverguril,caracteristice celor ce impodobesc palateleregale ~i ale aristocratiei. Cetilteanul olandezde cind avea gusturi mai modeste ~i maimoderate. Ei erau multumiti dacil peretii caseierau impodobiti cu picturi sau stampe, daraceste opere trebuiau sil reflecte sentimentelemoderate ale clientului, obiectele ~i momen-tele vietii cotidiene.

Aceastil cerintil indemna arti~tii olandezi lao conceptie realistil nouil, conceptie care adevenit mai tarziu dominantil in toateramurile picturii, de la poftrete ~i interioarepanil la peisaje ~i naturi moarte cu flori.Arti~tii ocoleau extraordinarul ~i extrema, darimortalizau cu grijil deosebitil ~i cu multilpricepere lucrurile simple ~i descopereau cil~i acestea erau la fel de potrivite pentru ainspira creatia unor valori artistice ca ~i oricealtil temil. Deoarece atat clientii, cat ~i pictoriiaveau acelea~i principii despre valorileartistice, a crescut rapid cererea de picturi,lucru ce-i indernna pe pictori la muncil. Carezultat al acestei stilri de fapt, secolul ai XVII-lea a devenit epoca de aur a picturii olandeze.Putine tilri au putut da lumii atat de multiart~ti de seamil in timp atat de scurt.

Picturi la comandaMulte picturi se executau la comandil, in stiltraditional, dupil ce cumpill'iltorul preciza catde cat ce anume vrea sil vadil. Pictorii lucrauinsil ~i din proprie initiativil iar picturile sevindeau in prnvilli, piete sau targuri. Cu totnumilrul mare de cumpilrntori, concurenta eraacerbil ~i un pictor filrn succes sau demodati~i ducea traiul foarte greu. Specializarea peun gen de picturi a unui pictor asigurn vanzilricat de cat ritmice; ~i aceastil specializare adevenit o caracteristicil a picturii olandeze. Deexemplu, Willem van der Velde picta in modexclusiv tematica milrii ~i a navigatiei, WillemClaesz Heda naturi moarte, Ian van Goyenscene mistice; alti arti~ti de marcil pictauexclusiv pOftrete, interioare, flori, animale,

""I n secolul al XVlII-lea, olandezii erau

considerati o natiune nou~. in anii 1570toate regiunile T~rilor de Jos (Belgia ~i

Olanda de azi) s-au rnsculat Impotriva regeluiSpaniei Filip al lI-lea. Spaniolii au reocupatregiunile sudice, ai c~ror locuitori au r~masde religie romano-catolic~, dar In 1609 ~apteregiuni nordice ~i-au dobandit independenta,fapt pe care chiar ~i regele spaniol a fost

nevoit s11-1 recunoasc11. Noul stat a devenitrepublic11 sub denumirea de Olanda sauProvinciile Unite. Acest stat a devenit rapid omare putere, care avea la baz11 marile averiacumulate In urma activit11tii marinarilor, acomerciantilor ~i a bancherilor, In urmacomertului cu mirodenii In Indiile de est. Pelang11 canalele Amsterdamului ~i ale celorlalteora~e olandeze, se ridicau cu repeziciunecasele burghezilor bogati ~i a comerciantilor.Forta politic11 a Olandei nu reprezenta decicurtea regal11 sau aristocratia str11lucitoare, ci op11turn social11 mult mai simpl11 ~i cu spiritpractic, cel a burgheziei ~i a comerciantilor.Cu toate c11 Olanda era considerat11 o tarntolerant11, religia dominant11 a r11masprotestantismul, In varianta ei mai severn,calvinismul.

Realismul simpluAceast11 stare de fapt a creat posibilitatea caarta olandez11 s11 se rup11 de traditille trecutuluiatat ca obiect al artei, cat ~i ca stil deexprimare. impodobirea bisericilor cu picturiera considerat11 de calvini~ti un lucru p11c11tos,~i de aceea In Olanda nu a fost nevoie defresce imense, de tavane pictate, de altare

61

REMBRANDT $1 PICTURA OLANDEZA

I""

~

,..fl;W

O Amsterdamul lui Rembrandt a fostcapital a unui ,inut dens populat ~iinfloritor. Aceasta pictura arata un aspectcaracteristic al vie,ii cotidiene; comercian'idiscutand ~i targuind in pia,a centrala a

ora~ului.

ani el a avut o carier~ de succeseneintrerupte. S-a n~scut in ora~ul Leida, aldoilea ca m~rime din Olanda, ca fiul unuimorar, apoi s-a stabilit in.Arnsterdam unde ainregistrat succes dup~ succes, dup~ ce lavarsta de 26 de ani a terminat mult apreciatulportret in grup Ora de anatomie a doctoruluiTulp. Primea comanda. dup~ comand~ pentrupicturi cu tematic~ istoric~, pentru poitretemari, s-a insurat cu descendenta unei familiiinst~rite ceea ce a ridicat foarte mult pozitialui social~ ~i s-a mutat intr-o cas~ mare peBreestraat. La apogeul carierei sale in 1642Rembrandt a terminat cel mai renumit portretde grup al s~u Rondul de noapte -in caremembri grUpului sunt reprezentati intr-oscen~ de strada. viu colora~, nu intr-un spatiuinchis. Aceas~ opern a rupt cu traditiaconform c~reia fiecare membru al grupuluitrebuie s~ se impun~ in mod egal, faptnecontestat de membri grupului, ori pentrufaptul c~ ~i onorariul a fost diferentiat, oripentru simplul fapt c~ pictura s-a dovedit ocapodopern.

interioare de biseric~, scene vesele depetrecere sau grupuri de oameni distcindu-sepe ghea~ cu patine sau in z~pad~.

Portretele au fost intotdeauna foartepopulare ~i pictorii olandezi au creat foartemulte portrete valoroase cu toate c~modelele, voit maiestuoase ~i imbrncate in

Probleme materialejn acela~i an, 1642, a murit ~i sotia luiRembrandt, Saskia. Confonn testamentuluisotiei, Rembrandt nu putea s~ se ating~ deaverea ei, mo~tenitorul fiind fiul lor Titus, laimplinirea majoratului -aceas~ precautiemotiveaz~ legenda potrivit c~reia Rembrandtavea O fire risipitoare ~i ii pl~cea s~cheltuiasc~ sume mari la licitatiile diferitelorobiecte de arta.

Cu toate c~ ~i-a pierdut din popularitate ~iavea destule comenzi, gospodarirea proasta apus amprenta pe traiul s~u de zi cu zi. Suntdovezi a1 Rembrandt, in mod con$tient, chiarcu inc~p~tanare, contrazicea cu moda, in modcon$tient, chiar cu ina1p~tanare pictand Omultime de picturi cu teme biblice, candacestea nu aveau a1utare. Oricare ar fi fostcauza, in 1656 a dat faliment; a trebuit sa-~ivan~ casa pentru a-~i pl~ti datoriile ~i a

haine de culoare inchisa: aveau pretentia sa: fiereprezentati ca oameni sobrii. S-a creat posi-bilitatea unei reprezenta:ri rnai vioaie intr-oalta: specialitate a picturii olandeze, portretelede grup cu cinci-~ase sau rnai multe modele.jn Olanda functionau o multime de corporatiicivice sau profesionale (consilieri orn~ene~tisau regionali, medici, pompieri), care larandul lor cornandau picturi, deoarece prinexpunerea lor in locuinte sau in sedii voiau sa:imortalizeze activitatea pe care o desfa:~urau.Cu toate ca: aceste reprezenta:ri de grup eraufoarte populare, rezolvarea tehnica: a lor eragreoaie deoarece fiecare membru al grupuluii~i aducea partea lui de onorariu ~i astfel aveapretentia sa: fie reprezentat la fel de pomposca restul membrilor grupului. Acestaranjament nu era cea mai buna: reteta: de aexecuta picturi interesante ~i dinarnice!

Frans HalsPrimul rnare pictor a Olandei independente,Frans Hals (cca.1580-1666) a fost maestrulportretelor de grup. Varia cu priceperepozitiile modelelor, ~i cu stilullui plin de elancrea picturi vioaie, cu un aer destins. Mai multdecat atat, el a fost primul artist care a repre-zentat figurile ca intr-un instantaneu, adica: inrnijlocul unui gest. Viata lui Hals reflecta: ~inesiguranta materiala: a vietii pictorilor olan-dezi. Cu toate succesele inregistrate, Hals ~i-apetrecut ultirnii ani de viata: intr-un azil desa:raci.

O Tradi~ie exclusiv alandeza a fast partretulde grup, unde madelele sunt dispuse static,in linie sau semicerc, ca in Maici/e superiaareazilului de botrilni de Frans Hals.

RembrandtO cariera asemanatoare a avut ~i RembrandtHarmenz van Rijn (1606-1669), considerat demulti ca cel mai mare pictor al EuropeiOccidentale. pana aproape de varsta de 40 de

O Pictura Femeia coborond scorile cu un copila fost creata in jurul anului 1630 ~i se presu-pune ca o reprezinta pe Saskia, so,ia luiRembrandt, cu unul din copii.

62

O Ora de anatamie a dactarului Tulp ( 1632)a fast executata la camanda unui medicrenumit din Amsterdam. Aceasta pictura arevalu,ianat stilul partretului de gruptradi,ianal ~i a fandat renumele de partretistal lui Rembrandt, in varsta de 26 de ani la

vremea aceea.

inchiriat o locuii1ta la margii1ea Amsterdamului,unde viata era mai ieftirul.

S-a dus cu el ~i fiul s(lu, Titus ~i o slujnic(l,Hendrickje Stoffels, care i-a devenit camaraddup(l moartea Saskiei ~i i-a n(lscut o fetita. Dii1aceast(l dat(l Titus ~i Hendrickje au devenit inmod oficial patronii lui Rembrandt ~i astfel auii1trat In proprietatea lor toate picturileexecutate, nefiii1d sechestrate de creditori.Aceast(l stare juridic(l presupune c(l ei trniau

pe semne era prieten bun, sau ti1rani olan-dezi robu~ti. De multe ori i-a pictat peaceea~i oameni -dar ~i pe Saskia,Handrisckje ~i pe Titus -ci1utand 1n modperseverent 1n jurullor adevi1rul, ~i de multeori s-a pictat pe sine insu~i.

Autoportretein mod surprinzi1tor-; au ri1mas pentruposterita~e mai mult de noui1zeci de auto-portrete: pani1 la el, nu a fost nici un artistcare si1 se fi pictat de atat de multe ori, daci1nu din alt motiv, mi1car pentru faptul ci1pictura era considerati1 o meserie care sepractica pentru bani ~i pe gustul cumpi1-ri1torului. in aceasti1 conjuncturi1 auto-portretul nu avea viati1 ~i nici urmi1 deinteresul pe care-l manifesti1 epoca moderni1fata: de arti~ti ~i de personalitatea lor. in

~ aceasti1 privinta: Rembrandt a depi1~it cu multepoca in care tri1ia cu auto-examinarea saperseverent~ ~i s-a imortalizat in imbrn-ci1minte civili1 sau extravaganti1, in diferitesti1ri de si1ni1tate. Nu a 1ncercat si1-~i ascundi1tri1si1turile aspre ~i primitive sau urmele deneti1gi1duit li1sate de varsti1 ~i epuizare. inconcluzie, aceste autoportrete, alci1tuiesc ocronici1 fi1ri1 pereche a vietii unui om, maiales pentru faptul ci1 ~i aceste autoportrete,ca ~i celelalte picturi ale lui Rembrandt, nuarati1 numai infi1ti~area fizici1 a modelului, ci~i starea lui sufleteasci1.

Marea epoci1 a picturii olandeze aproapeci1 a coincis cu viata lui Rembrandt (1606-1669) ~i printre contemporanii si1i au mai

O Acest partret reprezinta sa~ia unuicamerciant din Amsterdam, pe nume AgathaBas. A fast executat in 1641 ~i este mult maiamanun~it decat multe partrete timpuri alelui Rembrandt.

In menaj comun, ~i cu toate ca: Rembrandt numai era un om bogat, i se asigurau toate celenecesare traiului ~i In mare parte a timpi.1luiputea picta ce-~i dorea. Opera sa, care s-aImboga:tit cu sentimente urnane profunde, aculminat cu capodopere emotionante tarzii caIacob binecuvanteazil pe Iosij; Mireasaevreicil, jntoarcerea fiului risipitor.

Cu toate greuta:tile materiale, se, pare caRembrandt tra:ia calm ~i fericit In noul sa:uclmin. Ultimii ani de viata: i-au fost umbriti dedoua: mari tragedii. in 1663 a muritHendrickje, iar i:n 1669 a murit ~i Titus, cudoar cateva luni i:nainte ca ~i Rembrandt sa:cedeze i:n fata bolilor, a varstei Inaintate ~i a

epuiza:rii.

Reprezentarea vie1iiRembrandt nu era nurnai maestrul desenului~i al picturii ci ~i al tehnicilor de multiplicareIn alb-negru, de exemplu a graVurii In arama:.Contrar majorita:tii arti~tilor renascenti~ti

c olandezi, a refuzat In mod categoric specia-i lizarea pe o singura: tematica:, executand o

~ sumedenie de poftrete individuale ~i de grup,.~ autopoftrete, fel ~i fel de scene biblice ~ii mitologice, opere cu tematica: istorica: ~i rnai~ tarziu, cand tra:ia la tara: a pictat ~i peisaje."5 Dar Rembrandt a fost In principal

pictorul sufletului uman, obiectele nu-linteresau decat ca decor. La Inceputulcarierei a executat o serie de picturi cutematica: istorica: In stil italian, unde pentru

~ un efect dramatic pronuntat folosea cu-Indra:zneala: clarobscurul (contrastul dintre

lumina: ~i umbra:). Cu trecerea timpului l-aupreocupat mai mult sentimentele ~i gan-durile decat faptele oamenilor reprezentati~i se stra:duia ca ~i cele mai simple scene sa:fie umplute cu sentimente lini~tite dar

'i5 adanci. Patriarhii biblici ~i eroinele& mitologice nu sunt tipuri idealizate, ci simpli~ ba:rbati ~i femei -vecinii lui evrei, cu care

O Unul din cei mai mari pictori olandezi, IanVermeer, despre care ~tim insa foarte pu,ine.El reprezenta cu placere oamenii in caminelelor, ca in aceasta pictura, despre care sepresupune ca o reprezinta pe so,ia sa.

63

REMBRANDT $1 PICTURA OLANDEZA

fost arti$ti de seam~, ca Pieter de Hooch(1629-1684) $i Ian Vermeer (1632-1675).Amandoi tr~iau in or~$elul Delft. Artistul maivaloros a fost Vermeer, de$i el a tr~it $i amurit in anonimat. I-au fost identificate circa40 de picturi. in cele mai frumoase putemvedea femei care lucreaz~ sau cant~ lainstrumente muzicale in camerele lor bineluminate. Meditatia lor lini$tit~, culorilecurate utilizate de Vermeer $i simplitateaderutant~ a scenelor fac ca aceste picturi s~fie cele mai poetice $i mai emotionantepicturi ale tuturor timpurilor.

Peisagistica olandezaCei mai importanti peisagi$ti olandezi au fostMeindert Hobbema (1638-1709) $i Jacob vanRuisdael (cca. 1628-1682). inaintea lor cei maimulti peisagi$ti urmau curantul traditional $ipictau peisaje rustice, pa$nice, cu ~rani, vaci$i mori de vant.

Hobbemma a perfectionat aceast~ traditie,dar prietenul $i maestrul lui, Ruisdael, adeschis c~i noi. in peisajele lui g~sim repre-zentate locuri unde natura nu mai ~stedomesticit~, cerul este plin de nori, dramatic$i imens, iar intregul tinut are un iz melan-colic. Prin abordarea romantic~ a peisajelor,Ruisdael, a anticipat multe generatii de pictoriolandezi sau straini pe care i-a influentat.

Dup~ 1700, in pictura olandez~ s-auprodus putine inovatii artistice, cu toate c~ intar~ lucrau multi pictori remarcabili, carepictau dup~ traditia national~. Dar aceast;ltraditie a avut un efect asupra intregii istorii aartei occidentale. Perceperea frumusetiisimplului $i recunoa$terea faptului c~ arta sepoate crea $i din cele mai simple obiecte, aimbog~tit in mod nepieritor culturaoccidental~.

O Pentru pictorii olandezi ai secolului alXVIl-Iea nici o tematica nu era prea banala,nedemna de reprezentat, cum se poatevedea ~i din pictura lui Pieter de Hooch,contemporan cu Rembrandt.

64