2011 scarlatina

SCARLATINA

Etiologie: streptococ betahemolitic de grup A, C, G

- cu gena tox responsabila pentru sinteza eritrotoxinei

Patogenie:

Patrundere respiratorie

SBH

Multiplicare faringiană

angină sinteză eritrotoxină

exantem enantem

EpidemiologieCale – respiratorie (foarte rar este cutanată sau genitală)

Sursa de infecţie – bolnavul de scarlatină

-bolnavul cu angină streptococică

-purtătorul sănătos de SBH cu genă tox

Contagiozitate – ultimele 24h ale incubaţiei + 36-48h după iniţiere AB

Receptivitate – în special între 5 – 10 ani, excepţională după 20 de aniImunitate – antitoxinică, nu împotriva streptococului

IDR Dick – utilizat pentru stabilirea persoanelor receptive – pozitiv – este receptiv

negativ – este imunizat

TABLOU CLINIC

1. Debut -febră 39-40 0C, cu frison-odinodisfagie-dureri abdominale-vărsături

-Angină roşie-Limbă saburală-adenopatie

obiectiv

2. Stare

Semne generale

Febră, tahicardie

Exantem Enantem

Angină Ciclu lingual

erupţie micromaculopapuloasă eritematoasă, rugoasăiniţial pe torace şi rădăcina membrelorîn 24h se generalizeazărespectă palmele, plantele şi faţadacă poarta de intrare este cutanată sau uterină, erupţia este localizată doar în jurul porţii de intrareErupţia descuamează în convalescenţă (uneori descuamare în lambouri)

Exantemul

Descuamarea este unul din semnele patognomonice in scarlatină

Apare in convalescentă

Depinde de precocitatea tratamentului cu antibiotice

Exantemul 2

Masca Filatov

Eritem facial

Buze carminate

Paloare circumoronazală

Semnul Grozovici Pastia

Linii echimotice pe pliurile de flexiune

Enantemul

1. Angina:

Intens eritematoasă sau eritematopultacee

Cu adenopatii dureroase submandibulare, laterocervicale

Dacă asociază anaerobi poate fi ulceronecrotică

Enantem 2. Ciclul lingual

Element patognomonic în diagnosticarea unei scarlatine

d1 – limbă intens saburală (limbă de porţelan)

d2 – limbă descuamată pe margini

d3 – limba celor 2 V

d4 – limbă zmeurie

d5 – limbă reepitelizată (lăcuită)

Este prezent şi în cazul formelor cu erupţii fruste sau în cazul formelor cu poartă de intrare cutanată sau genitală

FORME CLINICE

1. Forma clasică

2. Forme fruste – cu erupţie minimă dar cu ciclu lingual prezent

3. Forme maligne (foarte rare)

a. Forma letală d”emblee, anterior apariţiei erupţiei datorită fenomenelor toxice

Encefalită toxicăNefrită toxicăHepatită toxicăMiocardită toxicăHemoragii

b. Forma septică – foarte rară

angină ulceronecrotică

sepsis

Complicaţii

1. Precoce - toxiceNefrită toxicăHepatită toxicăEncefalită toxicăMiocardită toxică

2. “Medii “- septice

AdeniteOtiteMastoiditeFlegmon amigdalianFlegmon de planşeu bucal

3. Tardive - alergice Reumatism articular acutPurpură Henoch SchonleinEritem nodosGlomerulonefrită poststreptococică

Paraclinic

Sindrom inflamator biologic (leucocitoză cu neutrofilie şi eventual eozinofilie, VSH, fibrinogen crescute)

Eventual modificare sumar de urină

Eventual sindrom de hepatocitoliză

Exsudat faringian – streptococ betahemolitic

ASLO crescut tardiv

Diagnostic diferenţial

1. Al angineia. Alte angine albe: - mononucleoză infecţioasă - difterie - angină stafilococicăb. Alte angine eritematoase - virale

2. Al erupţieia. Scarlatină stafilococică

b. Sindromul de şoc toxicoseptic stafilococic

c. Exantem scarlatiniform din boli virale:

- mononucleoză

- infecţie cu enterovirusuri

- infecţie cu adenovirusuri

d. Alergodermii (absenţa enantemului)

Tratament

1. Antibiotic

a. Penicilină G 50.000ui/kg la copil,

4MU/zi la adult

timp de 10 zile, cu Moldamin la sfârşit, până la normalizare ASLO şi dispariţie sindrom inflamator

b. Eritromicină – 30-50mg/kg la alergicii la penicilină

2. Antiinflamator

Nesteroidian

Steroizi în formele hipertoxice

3. Simptomatic

Profilaxie

Penicilină V la contacţii copii, receptivi