12. retroperitoneu.ppt

CT – Retroperitoneu

Dr. Andrei Lebovici

Sectia Radiologie – Imagistica Medicala – Spitalul Clinic Judetean de Urgente Cluj-Napoca

Anatomie

Retroperitoneul

Variante normale

Inflamatia

Trauma

Neoplasme

Anatomie

Retroperitoneul

Variante normale

Inflamatia

Trauma

Neoplasme

Spatiile anatomice ale retroperitoneului

Spatiul delimitarea continut

Pararenal anteriorPeritoneu, fascia perirenala anterioara

si fascia latero-conala

Pancreas, duoden,colon ascendent

si descendent

Perirenal Fascia perirenala anterioara si posteriora

Rinichi, SR, sistemul colectorproximal si vasele

hilare

Pararenal posteriorFascia renala posterioara, fascia trasversalului si fascia deasupra

muschiului psoasGrasime

Anatomie

• APS spatiul pararenal anterior

• PS spatiul perirenal• PPS spatiul pararenal

posterior• RMP planul

retromezenteric• RRS spatiul retrorenal

Anatomie

• ARF fascia renala anterioara

• PRF fascia renala posterioara

• LCF fascia lateroconala

Zonele anatomice ale retroperitoneului

Zona Continut vascular visceral

I. Median(supramezocolic)

Aorta abdominala suprarenala, trunchiulceliac, a.mezenterica superioara,

v. mezenterica sup si a. renalePancreas, duoden

II. Lateral superior(inframezocolic)

Aorta abdominala infrarenala, VCIinfrahepatica, arterele si venele renale

(portiunea distala)

Rinichi, SR, sistemul colector

proximal

III. Pelvin Arterele si venele iliace -

Anatomie

Retroperitoneul

Variante normale

Inflamatia

Trauma

Neoplasme

• 03 – 3 % din populatie.• Clinic: asimptomatic si de

obicei fara complicatii.• DD: adenopatii

retroperitoneale, colaterale sau varice si vene gonadale.

Malpozitia si anomaliile venei cave inferioare

• Malpozitia sau duplicarea VCI inferior de vena renala stg.

• Duplicare.• VCI stg.• Continuarea VCI cu V. azygos.• V. renala stg retroaortica sau

circumferentiala.• Duplicarea VCI cu V. renala stg/dr

retroaortica si continuarea cavei cu v. hemiazygos.

• Ureter retrocav sau circumcav.

Malpozitia si anomaliile venei cave inferioare

http://radiographics.rsna.org/content/20/3/639.full.pdf+html

http://radiographics.rsna.org/content/20/3/639.full.pdf+html

http://radiographics.rsna.org/content/20/3/639.full.pdf+html

http://radiographics.rsna.org/content/20/3/639.full.pdf+html

Diagnostic diferential

Adenopatii colaterale Colaterale Varice

Anatomie

Retroperitoneul

Variante normale

Inflamatia

Trauma

Neoplasme

• Proces inflamator cronic.• Mansonarea aortei, cavei

inferioare si a uretrelor.• 2 tipuri: idiopatic (2/3) si

secundara (1/3).• Clasificare: limitat (mai frecvent)

si extins.• Malign / Non-malign• Idiopatic: Autoimun• Secundar: medicamente (beta

bloc, hidralazina), tu maligne, meta, Hodgkin, infectii, hemoragii, post op, radiatii, trauma…

Fibroza retroperitoneala

• Semne CT: • Placi fibroase: cresterea densitatii

tesutului grasos, mansonarea vaselor.• Localizat bine delimitat difuz extins.• Diafragm bifurcatia aortei.• Rar afecteaza rinichii, pancreasul sau

splina.• +/- deplasarea structurilor

retroperitoneale.• Compresiune pe vase cu ingustari sau

dilatari vasculare.• Contrast depinde de maturitatea tesutului

fibros: (+) in procesele active si (–) in cele cronice.

Fibroza retroperitoneala

Diagnostic diferential

Aortita Meta Ruptura A Hemoragie

• Dezvoltare excesiva benigna de tesut lipomatos noncapsular perirectal si perivisceral pelvin.

• CT: Tesut grasos fara capsula ce inconjoara organele pelvine simetric care par ingustate. Pot aparea benzi fibrotice mai dense.

Lipomatoza pelvina

Diagnostic diferential

Normal Adenopatii RCUH

Anatomie

Retroperitoneul

Variante normale

Inflamatia

Trauma

Neoplasme

• Colectie hiperdensa in spatiile retroperitoneale cu nivel lichid/lichid

• Hemoragie activa – colectie izodensa cu contrastul din vase.

• H. acuta – colectie hiperdensa (UH 60 - 80).

• H. cronica – colectie hipodensa.• Mixta.• Efect de masa, extindere

supradiafragmatica sau pelvina.• Ingrosarea m. psoas.

Hemoragia retroperitoneala

1. Anticoagulante

2. Anevrism rupt

3. Tu complicata hemoragic

Cauze

Diagnostic diferential

Perforatie Meta Liposarcom Fibroza

Anatomie

Retroperitoneul

Variante normale

Inflamatia

Trauma

Neoplasme

• Tu retroperitoneala cu origini in tesutul mezenchimal.

Sarcomul

Liposarcom

Leiomiosarcom

• 3 tipuri de distibutie a grasimii intratumorale (de obicei coexista).

• Tipul solid (UH > 20).• Mixt (UH > 20) + (UH < -20).• Pseudochistic omogen intre 20 UH

si -20 UH.• Bine delimitata, incapsulata, +/-

calcifieri.• Efect de masa +/- invazie.

Liposarcom

• Extravascular (62%).• Masa retroperitoneala mare cu componenta solida,

necrotica sau cu transformare chistica.• Meta hepatice necrotice sau chistice

Leiomiosarcom

• Intravscular.• Masa solida in interiorul VCI cu dilatare sau obstructie.• Masa proximala dilatare de V hepatice

Leiomiosarcom

Diagnostic diferential

AML Miolipom SR Hemoragie Hemoragie

• Hodgkin / Non-Hodgkin• Adenopatii cu ax scurt mai mare de 1,5 cm bilaterale.• Pot conflua.• Rar calcificati (< 1%).

Limfom

Diagnostic diferential

CC Testicul LMS Neurogen

• Tu ovar, testicul, VU, prostata, uter, renal, SR…

Metastaze

• Scurgere de limfa din vase limfatice lezate.• Iatrogen.• Colectie lichidiana cu densitati scazute, fara

captare de contrast.

Limfocel

Anatomie

Glande SR

Benign vs Malign

Mase specifice

Anatomie

Glande SR

Benign vs Malign

Mase specifice

• Glandele suprarenale sunt doua organe pereche, situate retroperitoneal, in spatiul perirenal. Forma este foarte variabila, putand fi triunghiulare, piramidale sau semilunare.

• Din punct de vedere morfologic, prezinta o fata anterioara (unde se afla si hilul glandei), o fata posterioara, o fata renala (inferioara sau baza) si doua margini: superioara si mediala.

• Glandele suprarenale au cate 2-3 prelungiri:mediala, laterala si uneori, anterioara. Dimensiunile sunt, in general, de 3-6 cm lungime, 2-3 cm inaltime si 2-6 mm grosime

Anatomie

Anatomie

Glande SR

Benign vs Malign

Mase specifice

• Cele mai comune – Adenoame.

• Pana la 8% la examinarile postmortem.

• 1% din examinarile CT abdominale.

2 proprietati ce le diferentiaza de non-adenoame1. 70% continut crescut de lipide2. “wash out” rapid

Examinarea CT

• < 10 UH – adenom (specificitate 98%).• 30% din adenoame sunt sarace in lipide si nu se pot

diferentia pe examinarea nativa.

• ROI – 50% din leziune.

Examinarea nativa

• 60 sec• 15 min• Spalare absoluta > 60% = Adenom• Spalare relativa > 40% = Adenom

Examinarea cu contrast

[43 – 22 / 43 – 9] x 100 = 62% = Adenom

* Numai pt leziuni omogene

<10 UHCT Nativ

Adenom bogat in lipide

> 10 UHCT Nativ

Spalare> 60%

Adenom sarac in lipide

Biopsie

Spalare< 60%

Algoritm de diagnostic

• Leziuni mici, omogene, bine delimitate cu margini nete.

• Gufler si co.

• Scor > 7 = metastaze

Morfologie

Anatomie

Glande SR

Benign vs Malign

Mase specifice

• Rar• 50 – 80% functionale• 50% - sdr Cushing• Virilizare, feminizare…• Leziuni mari (4-10cm),

inomogene si iodofile.• Necroza centrala si calcifieri

(20-30%).• Metastaze: limfonoduli,

plaman, ficat si os.• Prognostic rezervat

Adenocarcinomul

• 27% postmortem la pacienti cu neoplazii.• Plaman, mamar si melanomul.• Majoritatea non-adenoamelor sunt metastaze.• Nu au aspect caracteristic.

Metastaze

• Contine grasime

Mielolipom

Feocromocitom

• Active hormonal 90%• Aspect necaracteristic

Hemoragia

• Postchirurgical, sepsis, arsuri, hipotensiune, trauma, adenom, carcinom, chist SR.

• Perete subtire• Nu capteaza contrast

Chist de SR