ArnxeNonu CoNsraNrINnscu

AMINTIRILE UNUI AMIRAL

Edi,tie ingrijiti dein g. Alexand,ru- Si.lui,u Pop es cu

Studiu introductiv gi note decomnndor dr Mari.an MoSneagt

EDITURAMILITARABUCURE$TI,2019

@

Coperta: Ion MIHAIURedactare: Dana-Irina STANCULEA-GIJUZa)oul. Elena LEMNARU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6nieiCONSTANTINESCU, ALEXANDRU

Anintirile unui amiral / Alexandru Constantinescu; ed. stabi[ti deing. Alexandru-Silviu Popescu; stud. introd. qi note de comandor drMarian Mo€neagu. - Bucureqti: Editura Militare,201g

Contine bibliografiersBN 978-973-32-t l2l-l

I. Popescu, Alexandru-Silviu (ed.)II. MoEneagu, Marian (pref.) (note)

821. r 35.1

CUPRINS

ARGUMENT

Pe bunicul meu mi-l amintesc de la varsta de gase-qap-

te ani, cind veneam de Ia Buziu in vacanta de varl la bu-nici, in Bucureqti.

Stiteam cu ei trei luni, trei luni de vari bucureqteani.pe care mi le amintesc caniculare. in aceste vacange, de cA-

tcva ori pe siptimani, in qcoala primari, bunicul mii pre-g:ltea la aritmetici. El m-a inviigat cum se rezolvi celebrelepr-obleme cu trenurile care pleaci din doui g -i diferitesiru cu robinetele care curg si umple o cadi. De atllnci a

inceput si-rni placA matematicalimi aduc aminte cu plicere de serile petr-ecute cu el pe

balconul plin de florile par-fumatc ale bunicii, cAnd mi luape genur.rchi gi-mi arita Calea Lactee Ei constelagiile de pebolta instelati. I)e aceca imi place gi astizi astronomia!

Se abonase la revista ,,$tiinqi gi tehnicd", special pen-tru mine. Primeam toate numerele cind veneam in va-canli $i multe dintre articole le discutam, explicAndu-miI'enomenele tratate acolo. La sfArgitul anului, imi tr-imitea:rcasi almanahul ,,$tiin,tii gi tehnici", precum gi alte publi-catii cu diverse teste de culturi gi inteligenli cu problemede geometrie.

Ziua lui incepea cu BBC-ul, pe care il asculta pini pela ora 10. in timpul acesta, luam impreunl micul dejun,care era destul de consistent, ca in Anglia.

38 / Arnx+Nlnu CoNsr,qNrlNnscu

Omenirea e ca o navi pe ocean cAnd traverseazi un ci-clon, trece printr-o zoni de furtuni mare cu valuri puter-nice, apoi urmeazi o linigte relativi, dupi care intri intr-oaltd zoni de vinturi furioase, care apoi se linigtesc, incet,incet.

Si dea Dumnezeu ca gi ciclonul care a bAntuit omeni-rea si urmeze tot un astfel de ciclu.

2 aprilie 1954

Partea I

PREDESTINAREA

M-am niscut in BucureEti, la 24 februarie 17 martie1888, in strada Popa Petre. Thta - nenea Iancu, cum i se

zicea de neamuri qi de cunosculi -, a fost funcqionar la pog-

te, iar mama, Irina, institutoare gi, pulin dupi nagtereamea. direcroare de qcoald primard.

Bineinqeles ci din acele zile atit de importante pentrumine, ci iegeam la lumina zilei, nu-mi aduc aminte nimic.Piringii spuneau cd zdpada era atat de mare, inc2t moaga,ca si intre-n casd, a trecut ca printr-un tunel de zipadi.Odati cu venirea mea pe lume, a inceput primivara, spredeosebire de anul cind scriu, 1954, cind o zipadi cum nus-a mai vizut la noi, in februarie gi martie, a linut pani inaprilie.

Probabil ci am fost tecut de mic, in general fetele aulimba dezlegati din cea mai fragedi copilirie gi, din pica-te, le rimAne prea dezlegati toati via\a- Mama imi spuneaci abia dupi vreo doi ani mia auzit vocea, de unde le erateami cI sunt mut, cind aritnndu-le doui pisici sub patam spus: ,,Abdol pigicile." Astfel, din primele momentemi-am aritat dragostea pentru animale qi de exprimareconcisi qi precisi.

Tot la o virsti fragedi mi-am ardtat atraclia penruapi cind, spdlindu-mi pe fagi dintr-o tingirici, de undebeau ratele, m-am ales cu un negu$or pe o pleoapi, pecare l-am purtat mu$ ani ca amintire a ablaliunilor neper-

40 / ArlxrNrtu ColsLertL ritscrr

mise. Cu aceastir ocazie, fTrri s:i gtiu, m-am pus la rind cuacele oritinii simpatice al ciror nume se rvelte sir indice pecei care , ca mine, :rleg carier:L in care cea mai mar-e par-tc a

timpului !i-o petreci leginat de apele dulci qi murdare aleDunirii sau sirate gi neastanrpau:lte ale mirii.

Din vremea acelei indepir-tate copilirii - linigtit:i li sr.r-

praveeheati de dragostea piirinqilor .,si, mai mult inci qi detot momentul, a mamei-mar-i, A{iniqa (Atena, pronunqatigrece$te), cum ii spune;iu gi surorile nu-mi aduc amintedecit ci locuiam in strada I'lanteloq peste drum de gantie-nrl drictonrlui $u[u. La pal-t.er era .scoala - qcoala primirriicll lrei clase, nou inliinqati , iar la ctaj locuiam noi, manrafiincl clilectoare.

Il-in 1892 sau 1893 ne-am mutat intr-o casii din suadaTrai:rn, :rlirturi de bisericl Hirgiu i se spunea casa Pili-;escu -, cra o cliclirc cu un pelistil cu patru coloane inal-te cAt primul etaj, cele din laturi, pltrate, cele din l'rijloc,cilinclrice. In spatele acestor coloane pornea o scari mar-cin mijloc spre etaj, qi cloui laterale spre subsol, care eradestul cle ridicat. I'rimcle amintili pe care le am din copi-lirie sunt din aceasti casi, in carc am locuit piinir in 1898,adici pllni am intr-at la liceu. in dosul casei era o gr:idinimzrre; mie, copil fiind, mi se pirea imensi, ca gi caszr cle

altfel. Cind dupi o trecer-e de 50 cle ani am revarzut-o,nu mi s-au md pArut mari, nici casa, nici gridina. in faqa

casei, mama a ingridit o parte din cur-te - care era mairrrar-e deciit a r-imas acum dupi alinierca stli.zii - gi ir fircuto gridini de flori, cum de altfel a ficut prin to:rte locurilepe unde a stat, m:lmei placindu-i rnult florile qi pr-iccpin-du-sc si le ingrijeasci. Primivara, pe ciind clAnsa er-a ocupaticu lacerea brazdelor gi seminatul, eu cu sorLr-me:r luam,si noi floriccle silbatice clc prin gridina m:rre din dosulcasei qi Iiceam .si noi gridinilc. Plin in'ritaqia acestor oclr-patiuni, ca gi a n'rodului de via1i, dc munci, corectitudine,

Amin.liriLe tot,u,i aniral I 4l

rrrn,stiinciozitate gi economie al pirrinqilor se formeazi cclrrrai bine carzlcter-ul qi apuciiturile copiilor.

De la mama, cred, mi-a r:imas dragostea pentl-u flori.si naturii, in general, ceea ce m-a fhcut si fug de o carierilrir-ocr-atici gi, ca mar-inar, degi bucureqtean, s.1 nu caut ?1

lrce scrviciu la tsuculeqti, fugind de imbarcare.La parter, cas2r avea o sali mat-e care servea clrept can-

r clarie gi in car-e dideau in stanga clasa I tnai mare, iar inrllt:apta doui camere - clasa a ll-a qi a III-a , iar- in spate,o u;;i didea spr-e doui camere, un salon gi dormitor-ul pi-r intilor, gi o altd ugi didea spre un balconag, spre gridinar rr pomi. Noi, copiii, dormeam cAnd Ia mansar-di, cind l:rsrrbsol, care era inalt, cu felestre mari gi sinitoase, cu zi-rlrrri lbarte groase qi ciptuSite cu lemn. Aici, in camera delrr fa1ir, er-a camera noastri qi a mzrmei-mari, care:r dorrnitintotdeauna cu noi, iar alitur-i era sufi-ageria, bucitiria fi-ir rd tot la subsol.

in unele veri, in timpul vacangei am locuit in una din-tr c claselc a II-a sau a lll-a, cale dideau in grirdinir cea

n lrre, spre biserici. Pe noi, copiii, ne impresion:ru multrrrrr-tii pc care-i vedeam adesea de la aceste ferestre, du-r irrdu-i descoperiqi cle la stradi pini la biserici, o distantirlcstul dc male. Degi am fost intotdeauna o fite veseli, perrrine aceasti vedere m-a {icut si rni obignuiesc cu ideeari cstui sfir';it inexorabil, mai cu seami dupi ce am vizutr il de mic, de neinsemnat, e omul in aceasti naturi pe, rle el pretinde ci o stipeneqte gi fagi de nemirginire:r inr lle se a{li aceasti fir-imiqi de materie numit.l 1;imint, pe, rrr c oarlenii mirsuni gi cautar si-li laci riu unul altuia. .L)e

rrhlel, multe fzrpte citite sau auzite de la unii ori de la altiirrr-nu convins de existenta su{letului.

L)in f'ericire, erarl cu tolii sinalto$i, chiar qi marna, ca-rc-5i descoperea fel de tel de boli mai mult sau mai pu-tirr inchipuite gi cale n-au irnpiedicat-o si trS.iasci pinir la

42 / Ara>lel'lnnu CoNsrnNrrNescu

aproape 90 de ani. Ea era o fire nervoasi, iute, vrednicd,activl $i conqtiincioasi. Foarte talentati la picturi - fostielevi a Liceului ,,Henqia" -, a pictat mult in copiliria noas-tri, pe cet ii permitea gcoala, dupi tablouri celebre, la une-le dindule culorile din imaginatie. Aceste tablouri de peperelii locuinlei mele mi fac sd retriiesc in aceasti epociatat de fericiti copiliria lipsiti de griji. Mama era nescutiVlidoianu, familie de boieri de prin CAmpulung Muscel.

Tata, neam de negustori din Buziu, din conri, era ofire calml, degi uneori violent- Era muncitor, cinstit, con-$tiincios !i econom. Graqie calitigilor sale, a putut ajunge lagradul de inspector general la poSti, dupe ce multi vremea fost casier general.

Dupi ce a ieqit la pensie, aceasta fiind cam mici, a in-trat casier la Casa de Credit, la organizarea cireia a luatparte activi, fiind cunoscut gi stimat pentru bunitatea gi

corectitudinea sa. Astfel a ajuns si faci 54 de ani de Servi-ciu in aceasti institutie. Era o fire liniqtiti Ei fredona camtot timpul cintece de pe vremea lui, murmura crXmpeiepe care le qtiam $i eu. Avea o memorie foarte buni gi credci-i cunoqtea pe toli buzoienii din Bucuregti cu situatia,necazurile 6i intAmplirile lor sau ale neamurilor lor.

De fapt, mama-mare Atina Vlidoianu, ca toate buni-cile, a locuit la noi pini la moarte - in 1920, cAnd, dinnefericire, eram in Anglia - qi m-a iubit in special, cred, pemine ca biiat, m-a ingrijit cum numai bunicile ii pot iubipe nepoti. Era o femeie buni gi inqeleapti. Rdmasi vdduvide tiniri - se miritase, ca pe vremea aceea, la 16 ani - cupatru copii, trei biieli gi o {ati, pe care i-a crescut bine.

Ion (papa Jean ii spuneam noi, dupl cum ii spuneafiu-siu, Georges) a ajuns functionar inalt la Regie, apoila Casa de Depuneri, unde a murit pe cAnd era directoral acestei instituqii. Era un om serios, foarte autoritar qi

con$tient de capacitatea sa. Noui ne era oar"ecum frici de

Aminhtile unui amiraL / 43

t l, mai cu seamd ci gi el, un adevirat VlS.doianu, era foartesl)rancenat. Cu toate ca[t5lile lui, fiul siu a ieqit un stricat,rnoqtenise qi oarecare degenerescengi din familia boiereas-t::i a mamei sale, niscuti Titiranu. Se inhiitase cu diferiqilbciori de bani gata, niqte stricagi, ajungAnd crupier gi mu-lind de foarte tAnir.

Un alt frate al mamei, Durnitru (Thche, cum ii ziceatoati lurnea), a fost ofiter', a luclat 1a parcelarezr Dobro-gci clupi anexare, apoi a demisionat 6i s-a ocupat cle mo-

;iir soliei, situati la Dobriceni, la hotarul dintle Vilcea gi

liom:rnati, cle o parte gi alta a C)ltului. Ela o fit'e veselir,r'ornunicativi, foartc dcosebit de ceilalli fragi gi mare ama-tor de petreceri. -liebuie szi fi lbst inrudit qi crt baronulMiinchh:iusen. I-a tloqia lui ue duce:rt"rt in heczue varzi, tot:

t impnl cAt am ficut liceul. A avut o fati care a sirircit. Ris-Iilat:i, n-a invilat nimic, de dragul ei, piringii au vindutrr,,iia sl:rl);lin d u-se lr Cr aiovr.

Al treilea fiu, Pandele (Pani, cum ii sPuneau to!i), a

{i)st cloctor de copii, foar-te bttn gi ca cloctor, Si ca otn, iu-lrit. cle toati lumea pentru blindeiea cu cal'e se purta cut(){i. A avut o firti din cisitolia cu Gigi Vulturescu. MzLi

lirsese cisitorit cu Florica Capeleanu, despiirqigi din cau-z;r seloziei acesteia, Iucru diunitor unui medic de copii.(lisi Vulturescu era viduvi, cu un biiat, Nicuqor Gane,rrjrrns acum inginer constr-uctot-. N4oIt in 1958 de cancer.lfrrta unchiului meu, M:rrie Jeanne, s-a mirritat cu un di-

lrlomat italian de care, dupi cXte arn auzit, s-a dcspir,titirririntea celui de-al Doilea Rizboi N{onclial qi tr-iia la Paris,rrrr<le pare ci se oclrpa cu croitoria. ,,Nenea <loctolu", cumii spuneam noi, a mulit in 1922, in aceeagi zi, exact la doilrrri dupd mama-mare.

-lhta a avut rnai uulli fiati ,si surori: Alexandru, din-tto prim:i cisitorie a m:rmei-mari, a fost funclionar- la poq-ri-r $i intr-o vreme, cind eram copil, dirigintele pogtei din

,1.1 / At-r:x.c\lnu Colsrl\rlumcu

Curtea de Arec..s. A aYut trci lctc, llh'ira (mi|itat:i Pisia|u,m{)artit ln I059), IiJiza 6i Violic:r. Nenea Alexatrclt Lr a lirstsingLr:rrl r::rr-c, c:r gi Lal.:r, a i)lrrl.:rt numele Const?lntinesclr,ccilaiqi fraqi;i surrrri au fost Ionescu, cleo:rrece pe 1al:r rn21

le il cheua Costatie Ion 5i, la lcoali, institutorii lc-au spusurror':r Cionst:rntinescu, :rltora Ionescu.

Maria, ,taqa Mari,ta, dintr-o primi cisitorie:r tatei-m?rri,n-am cllnoscut-o, de,si rriia cind ne duce:rm in unele r';t-canle de .['a.ste la Buziu. A avut o fatir al c:irei biiat, MihaiTeoharescu, are la r-indu-i un biiat, Vladimir laqa Marilaa murit in etate de peste 100 cle ani.

'Ilnti Mindica, miritati la Buziu cu un bancher, Nae

$tefhr-rescu, la moar-tea acestuia a rimas in mizerie, r-re putinclcxccuta pe datornici. La diins:r ne duceam in unele vacantede Pagte, in acest orzigel natal al tatei, care avea si fie mai tir-ziu, gi multir vreme, reledinta fiicei mele gi a nepoleilor.

Mitursa mea tinea casa cleschisir, unchiului meu pli-cindu-i petr-ecerile, lbarte primitoare cll toate notabilitir-tile oraqului. Ace:rst:r ins:r nu a impiedicat ca, la moarteasotului, si r:inlinir cu Lln te:1nc de poliqe, sl nu poati sir

recupcr-czc nimic diltr'-o avere frumoasi ;i si moat-i inmizerie, neajLltorati dc,,prietenii" de petreceri. Prietelriiadevirati sunt cei ca1-e nu te ocolesc cind picrzi situatia incare te-au cunoscllt, atunci, la ncvoie, se cunosc. Neavindcopii, au infiat un biiat car-e n-a ieqit dc soi.

Teodor Ionescu - nenea Rici, cum i s-a spus toati via-ta - a lbst rnedic, funcqionind in cadrele Facultilii de Me-dicini, r'nulf ani Iiind prorcctol la Thoma Ionescu. De5ibun medic, n-a carutat sir facir clienteli, avind o sinitatedelicati, in schimb, alerga cind aveau nevoie plietenii. Deaceea a,si avut mulLi prieteni, printr-e carc pe f.logbuc ,si

multi militar-i .si pr-ofesor-i. Nu er-a vorbireq gi ne-a iubitc:r nepoli, in special pe biieqi. N4i-a dat cadou rnulte cirrtifrumo:rse, pe unele Ie am gi acum. PAni la insur-itoarc,

Antin.tirilz u,nu.i antirul. I 4!t

li,arte terzie, a trAit in casi la sora cea tl:ri mici, Veturica,r rrrn i se spunea mai de toqi.

Paraschiva - Vica, cum i se spunea er-a mArit:rti cuSt.rnic:l Dor ojan. neguslur qi mare propr iet:rt al uttui ln-n , 3 5ir dc ( a5c pc slralilc Tr.rian gi Cilu;ci. In(r\a aceslcirrll-rtu,si, c:rre a avut doui fete - Ecaterina (Titica), cu citevalrrni mai mare decnt mine, qi Sultinica, cu vreo doi anirruri mici -, pot spure ci mi-am pctrecut timpul liber alr opililiei pini am plecat in Italia, vizindu-mi cu veriqoa-rt:lc rnai mult chiar decit cu soru-mea, care a lipsit multirvlt:rne, fiind la pension. Titica a fost mirritat.l intAi cu Titi( ;rrruescu qi apoi cu Ionel $tefinescu, medic militar', qi a,rvrt (loui fete, Domnica gi Puk, care au qi ele acuni copii.l irrrpul trece qi ne trece spre lumea cealalti.

Ilie, Lu!i, insurat cu Marioara Stinghe , a fost aretrda.s,Irrrn gospodar stabilit tot tirnpul Ia Buz:iu, unde a avut $i,, viigoari rlmasi de la pilinqi ca singut-ul cal-e sc ocupark c;r. A avut doi copii: un b:iiat, Alexandru (Dicu), fin alrrrt'rr, qi o {ati, Nora, ambii cirsitor-i1i Ei cu cite douit fete.

l',lisabcta (Vetur-ica) e cea rnai tilirr-:-r gi,:rcutn, cintl

'r r irr, sinuur-a ir.r vi:i1ir. Mlritati cu Pett'e (lostescu, lirst of ici,rrrI su1;erior- l:r polli, lclill contallilitirqii, are cloi b:iicti, I'aul,Irrr rrl meu, gi Virgil, arlrbii cisirttir-iti qi pr-irnul alc un biriat.\i r i rlc-:ri doilea sunt foartc multi, itr spccial clin partca m?r-

rrrt i .,si nici nu-i cunosc pe toti, ilrlruclit t:rtiil natnci, pc c:trer rrr I arrr cunoscut, a rnurit de t,inair Au lirst 2'l clc lrati Ei su-r,,r i, tlin calc l7 au n':iit, zlstl'el ci-i sur)l t.r mullurc de firnriliil)( ( illc nLr le cunosc delel ltai cu sc:urir c:"t :rtrr plecal itt\rr iiuirlaLc, dcvenincl :rpoi nrar-inar- -, ial altclc doar- dupirrrrrrrrc qi pr-ea putin pclsonal. Astfel srrnt larniliilc Zlati:ut,I'r isic:canu, Vlidoianu, Kir-ilescu (aLrtol'ul,,Gailclor")''',.si

" Eslc volba despre scriitolul Alexandru Kililcscu (n. 28 trarlielsss, l'itelti - d. 9 apr-ilie 1961, Bucurc5ti), liatc cu scriiLorul de spec-r.rr olc cle r-evisti Nicolac Kirigcscu.

,16 / ALEX,\\Dtu Clol st:tvt-t l r:sc t-r

altclc. La:rcest.ea, daci lc adaug.si 1rc cclc din p:rt'tca na-rnei-rnali - Savopol, l':rpadopol, Polizu, llara, \'[oescu.Antonescu, Vlidescu, Chiriiescu, ll:itlulescr.r,'lbOdot'rt. crto rnrrltirnc clc ur-rlaqi , cred c:r 2lnr o:rrecLlrn drcptate clirtclspun ci tn:i inI udcsc cu utt slert clitt ltricure5tenii rnai vec)ridc dinaintea Primului Rizboi NIondial.

in olice caz, clin c:ruz:r c:rt'ict-cl rnclc am tr:lit tnai toa-ti viata rleP:rrtc dc Bucutc;ti, asllitl ci nunlai inlitnplitotallam rlc cili: cineva clin nentr ce lircc. sart difi:r-it.ele cvc-ninrcrtc !:lniliale cat-c incadrc:tzii via!2r: cisiitorii. n:r!{:cri,rnorlj. f)e fapt, \'::rta ti-o cluci rrtai mttlt ctt prieterrii tlilrsocietatea iIr c:r] c ic :rfli :rturici cincl ilrpt'ejur':-rr-ile tc'indc-piri te az:"r de locul tlc oligine.

^ CoPiliriaIn sLr-ecla

-ll'aiarr :rn illcepul s:'l cleschicl ot:hii Lr vi;rLa

care se (lesli'rlL[a 0r'cloriat gi ciitrecrrnt patr-iar-halir lalil cle

ccc:l ce:rvea si dt--vitr:i trai tirzirt in Iltrcure;ti.I'c lrenel aceelt, st.i irzile nLl cr:ru ilrttnitrate cu elcc-

1.1icit:rtc, afari tle lrrrlci,ard, carc :lvelr lirnpi cu arc voil.aic,

5i rnclc avcau lclirrar-c cr.r eaz dc ilttritil:rt ctr llacitr i-t inRrr-nri cle ilutulc, pirri ce s-a proglcsill. 5i s-eu inltoclLtsbecur-ile .\ncr, iar pc la rlar-e ine cl aL.r r::lre l-elin:rlcle crr

r-:rpitir care ;rir-eau cir tnircsc ntai trtLrit itrtunet'icul. 'loalc

zrccs{c:l cc|eau ltunlero.ti lanrPagii, cat-e clinlincata tt eceattcrr o sc:rrar l:r spinar-e s[)rc zr lterge geanturilc felirrarclor,ier- seara qi splc climine:rtir lr ccca cu o pr-i.jini irt vir-Jllcir cin cra :rpr-iuzitor-uI spr-c a lc apr-itrdc scttr':t ;i sprc :r tcstingc dimineata.

,\cegti lampagii, ca dc altfel toli cei pe care sen'iciul krt'ii aducea in preajn'r:r locuintelor - factori poltali, co5;ui,mituriitori, Ian-rpagii , avealr grli c;r cle:rnul nou s;r tre:rci cu lelicitili in versur-i mai mult sau n.rai putit't qchioape,spre a pr-imi cite o biurcuti (rnoncdi de 50 de bani deargint) drept cadou.

Anti.n.tiile un.u.i. rnniru,l / 17

Ziua, str-izile erau populate de olteni cafe purtall perrrneri cobilite cu coquri de z:u-zavat sau fi-uctc, oui, pui,

1rt:.ste gi multe alte alimente cale nu constituiau o spccialitaterr lr:iciniilor. Fiecare marfi igi avea melopeea caracteristicir

1xr car-e o cnnhu oltcnii. Speciali era aceea a cornurilor- ,,treirl Lrn b:rn li patr-u d'un ban, franzel:r..." (un ban era lumitrlrkrg;rnul de zece bani), ial seara risunau a,sa tinguitor'l)( str:rzi acelea. saLe-epii gi atarnte-unrstiiT. Accstea parcir gi

.rr rrrn, dupi aproape 60 de ani, imi risuni inci in urechi,r lt ,si civilizaqia gi cerinlele igienice le-au ficut si dispari.

in multele veri pe carc lc-am petrecut la 1ari, in Oltc-r iir, am vizut cum la munca agricoli erau o mullime de fe-rrrci, in timp ce birbalii, multi, erau plecali in rnat-ile orarsc,

r rrrrlc cirstigau bani buni..U,ti vinzitori care au dispirut dc mult au fost sacagiii

r rrrc, cilale pe un butoi tle vreo 200 de litri pus pe roate Ei

I r ;rs dc o mirloagi, strigau parczi pe iiant,uzc,ste , tt ansfor-rrrirncl pe A in O. Apa aceasta era apoi cirati cu donita inI'rrtini. unde *c batea , rr f iall; acr d.

.Apa curg:rtoare qi canalizati a pcrmis introducet-eitrr: rlcr'-closetelor gi a biilor Pe atunci, putine et'au caseler rr baie - rcteaua de canale fiind puqin dezvoltati -, acullrr()irlar lume:r se intereseazi daci o casi ar-e baic instal:rt:i.

,\tulci, primirrizr avea un serviciu baromctlic (nu gtiur lt cc i sc spunea ala), care se ocupa cu viclanjar-ea haznale-|r,r. l}aia o ficearn in albie, noi, cei nrici, cei mal-i se spilaulrr'lrortiuni gi uneori la birile publice, care de altlel nu erau

l)r (':t numeroase.,,\tunci, in copilirie, am m:ri apucat tr-amcarele cu cai,

r.u l.ramvaiele, afali de cel electric de pe bulevirrd infiinlat

:"i Salcp, birutul.ii de oligirre tur-ce:rscir, delicioasi, cr cDroasir, ficuti,lirr lapLc, scor'giqoalir;i un Jrr-afdirr tulpirri cle salep, o orhiclcc siililLicir.

r7 Cirnali calzi (qorz.).

48 / Ar-sx.rNr)nu CoNstxNlxrsc;u

atunci, erau cu cai. Unul de la Nlogi (actualele Hale Cen^trale Obor) la Gara de Nord, trccincl prin bulevar-dul Col-

!ei, strada Enei, strada Cimpineanu, Calea Gr-ivi1ei. Altulera pe Calea Cil:ira5i, pe bulevardul Colgei (actualele Birl-cescu, Magheru, Ipitescu), goseaua Jianu, pinir la Buf'et.Altele mai erau pe Calea Dorobangi;i pe $er-ban Vodi. I.irpante, trebuiau sir mai inhame un cal sau doi, ca si poatiurca rsi er-a un spectacol or-iental si vezi caii care trigc:rudisperaqi qi vizitii strigind ;i bitindu-i cu biciul.

Aceste tramvaie cu cai au funcqionat plni dupa Pri-mul Rizboi Mondial. Cel dc pe Calea Cillra5i ne interesape noi, copiii, pentru c;r in unele duminici ne lua tnatnacu tramvaiul de la Hala -Iiaian - pe care am vizut-o cllndse constrLria - pina la Bufi:t, unde, pe vremea aceea, inzilele cle duminici cra nruzici rnilitari'"si acolo ne dicleaprijituri sau ingheqati. Atunci, qoseaua nu era incit pava-tii gi nu lisese invadati de clidirile diferiqilor prolitori, ciera un adevirat parc, singuntl din Bucuregti, in afari deCigmigiu. .Er-a o plicere sir vezi qiragurile de triisuri care sc

lineau lan!.si care, mai tlirziu, aveau si devin:l 5irurile cle

automobile, care, atunci, la sfirgitul secolului al XIX-lea,dc abia incepuser-i si circulc prin alte pir1i. $oseaua miriservea gi pentm birtiile cu llor-i, care in anii de la inceputulsecolului erau foarte eri. togue, iar iarna puteai si vezi sini-ile luxoase cu c:rii frurnogi ai muscalilor trecind in goanamare.

Cincl stdteam in strada Ti'aian, lAngi biseric:r I'Iagiu,am incepllt qcoala la qasc ani gi jumitate, dar' ltiam dejas;i citesc. Primele douir clase le-am ficut cu f'etele la Ecoalamamei, cireia ii era fricir sir mi lase si urnblu singur pcstradi pinir la gcoali. De altlel, tot timpul m-a tinut clinscurt pAn:i in cur-sr.rl superior de liceu, si nu hoiniresc cubiieqii sau sir mir.joc pe maidanc cu bile sau at-gicc ori cuzmeul. Aceasta, cred, m-a ficut si cr-esc timid, mai cu seami

Amjn.tiri.lt u.nt,i atni.rnl. I 49

t i gi mai tArziu tirnpul liber mi-l petreceam in companiavt:r-i$oarelor, neavAnd in {amilic pe nimeni de virsta mea,r lccit pe Virgil Chirilescu, care, insi, qedea mai departe, inrnahalaua Stelea, qi mai apoi in Sfingi. Perltru viati, poatec rnai bine ca biieqii si nu Iie linuli prea din strAns, deqi,

Pc de alti parte, 5i compania unor biieqi stricati poate aveat lLcte nefaste asupra fir'ii qi senetilii biiatului. $i exempleirnl avut in privinqa aceasta pe Georges Vlirdoianu care,

l)r ietcn cu biieqi de lamilie dar- detracati, a ajuns r-iu qi arrrur-it de tinir', iar altul, Puiu Vlidoianu, biiatul unui virrl rnamei, s-a imprietenit cu biiatul lui Candiano Popescu,r lu c a ficut o crimi mult comentat;r la vr-emea aceea. Celrruri intelept lucru este ca biiatul si fie lisat mai liber, insiisr r pr:rveghindu-i tovarilii dejoaci.

Poate qi eu am lost o {ire prea cuminte gi am iubit car-tea,r I altfel invirtam destul de r-epede, insi eram neastamparrat.

In str-ada Tiaian l-am avut ca tovari$ de joaci pe\lcxandr-u Ionescu, biiatul femeii de serviciu de la qcoali,Icrneie vrednici gi care-gi adola biiatul, ceea ce n-o irnpie-rlica si-l bati zdravin cind ficea prostii. Fapt e ci a ie,sit,rrr intreq, pantofar cu atelier mare. L-:ttr intilnit dupir r' :rm ieqit la pensie, avea pr-ivilie pe stlada Carol, pester llum de piaga de flori, gi avea un biiat qi o fati foarte reu-.:ili. Era recunoscitor mamei sale care-l ficuse om.

Din epoca aceasta a gcolii pr-irnare nu-mi aduc arnin-tc decit ci nu prea aveam griji, cu gcoala mergeam u;or,r;rtlouri primeam cle siirbitor-i mai cle pe la toqi unchii Ei

rrr:'rtursile, ,si avearl loc de joacir suficient in curtea cea mare

.si in gridinir.CAteodati, cind probabil f)iceam vr-eo nizbitie mai

nrirrc, malra didca raportul tatei clnd venea de la ser-vi-r irr, caLe imi aplica o mici sanctiune, apiiritoat-ea mea fi-irrrl rnama-mare. ln general insi, eram cuminte gi invitamlrirre. La gcoala de biieli de la Lucaci, unde:rrr ficut clasele