amintirile mitropolitului antonie plamadeala

Grafica: Sideral Studio SRL

@ Editura CUMStr. Gazelci nr. 64A, scctor 4, BucurEftiTcl.lFrx:336 l 6

Editori: Dragog $euleanuCarmen Dumitriu $euleanuPr. Arhim. Irineu Duvlea

Ilcrcricrca CIP r Bibliotccii Ndliode$EULEANU, DRACOS

Amlnthle Mitropolltulul ADtonlc Pbmidcalt/DngogDunihiu, - Bucur€9ti Bliturs cltM, 1999

p.tcm. (Lum€a contcmporantr ln chipuri 9i int$mpllri : l)ISBN 971993594-7

I. Dumitiu, crrm€n

I. Anronic, Mtropolit al Arderlului, Cdgand d Mmmurctului

281.95 Antonic, Mti,opolit sl Ardcslului, Criganci 9i lihramutcaului,929 Antonic, Mitropolit al Ardealului, Crilanci ti lvlsnmun ului

Amintirile Mitropolitului Antonie Pldmiidealii Amintirile Mitropolitului Antonie Pliimidealtr

Avem o culturtr a rezistenfei?

CARMEN DUMITRIU: N-am putea vorbi de o continuarea unei culturi a rezistentei, de fapt, in istoria noastri existii oculturl a rezistenlei? Noi nu am fost asimilagi, nu ne-am dat inalti lege cum se zicea lnainte.

ANTONIE PLAnfAnnaf,A: Poate cida.CARMEN DUMITRIU: Mi gindesc ci oamenii nu

fbceau foarte mult spectacol din rezistenta lor, dar gtiau sdcreeze. Exista gi un model de conspirativitate, deci o angajarefdri spectacol foarte mare, dar cu riscurile cele mai cumplite.Tofi cei despre care vorbili gi-au riscat viafa gi familia.

ANTONIE PLAMADEALA: Aveam impresia atunci qi oam fi acum ci tofi au fEcut-o in modul cel mai firesc posibil. Euam crezut la momentul acela, in epoca aceea, ci fac ceea cetrebuia sa fac, ce nu puteam fi tridftot cA nu puteam fi de parteacelor de care fugisem din Basarabia gi care ocupaseri dejaBasarabia. inlelegefi? Dax am awt permanent sentimentul cdoamenii aceqtia car€ m-au ajutat au $tiut ce fac. Nu erau striinide faptul ci aiutau un om cu care polifia, in mod sigur, aveatreaba

CARMEN DUMITRIU: Nu puteafi trece de partea celorde care fugiseri{i din Basarabia! Deci, la ora aceea" cei careconduceau opresiune4 cei care conduceau sistemul politic erau,in primul r6nd, trupele sovietice gi unii care au venit cu ele, careerau romAni, gi care pe urmi gi-au mai schimbat din sentimente,dar care la momentul acela au venit din Rusi4 au venit cuintenlii de mare agresivitate. F{ai str-i luim pe Ana Pau}er, peEmil Bodnirag. Acesta, la sfiirgitul vielii, igi va mai fi schimbatatitudinea.

studiile, din orice domeniu ar fi fost ele, dar, in orice caz, de

aceea ne-au 9i ajutat. Eu binuiesc ci nu numai Balca a gtiut

lucru dsta. De pild6, eu binuiesc ci p5rintele Balca i-a spus 5i

rectorului Munteanu, care a aprobat inscrierea mea la sftrgitul

anului gcolar, dar toli ne-au ap6rat-

CARMEN DUMITRIU: $i probabil ci era ugor de binuit

cA un t6nir care vine la sfZirqitul anului de la Bucuregti...

ANToNIE PLAMADEALA: ...un t6nir care vine lasfdrgitul anului $colar, un thndr care vine de la o $coal6 de

undeva de la Baia Mare. Ce a ciutat el la Baia Mare in loc sirimanl la Bucuregti si-|i clarifice situalia? N-o spuneau pe fa!'i,

qi mie mi-a p6rut bine ci n-o sprmeau, ca nu care cumva si apuc

sA le-o spun gi eu 5i in felul trsta s6-mi fac complici 5i sd fiu,

dupl aceia, obligaL la o btrtaie, la schingiuri' sl fiu obligat pe

uImA sd-i angajez gi pe ei alituri de mine. $i asta s-a intamplat

qi cu starelii care m-au primit, dff qi cu mulfi cilugiri din

minlstirile prin care am trecut. Aceasta reflectil o stare de

spirit din perioada in care comunismul lncerca sd se instaleze la

noi lmpotriva conitiinfei, vointei poporului rom6n.

I

136 t37

Amintirile Mitropolitului Antonie Plilmtrdeali

ANTONIE PLAMADEALA: Eu l-am cunoscut pe

Bodnlra; in ultimile luni ale viefii lui. CAnd se pronunF lndiscufia dintre el 5i Patriarh cuv6ntul Rominia, Bodnnra;incepea si plingn. Deci sl, intre timp, i;i revenise. El se

considera tridat de Ceaugescu, el considera cA Romania s-a

inchinat gi se inchini prea mult in fats Rusiei. Ag zice c5, poate,

printre artizanii mobilului care l-au facut pe Ceaugescu si nu se

duci la Praga in '68, ar fi putut sd fie gi BodniraS. Era comunist

convins. Evadase din armala romani $i fugise ln Rusia, dar

probabil fi-a pestrat Si anumite sentimente romdnegti de

dragoste fa,6 de pre, adicd nu devenise un intemafionalist

incolor gi inodor, pentru cA l-am putut vedea la slllr;itul vieSi luifoarte aproape de interesele Romdniei 5i ale Bisericii noastre' O

vreme a condus, din partea Comitetului Central 5i al guvemului'

Cultele din RomAnia" Exista intotdeauna cdtE un astfel de

reprczentant, o vrcms a fost gi Dinci, mai multil vreme a fost

Bodniral. Dar la citeva lntilniri cu acesta l-am lnsolit 9i eu pe

patriadul lustin.

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimtrdealtr

Nu voiam si fim tridtrtorii milntuirii neamului

CARMEN DUMITRIU: La vremea aceea, cAnd a1iterminatfacultatea la Cld, gtiali g existi o rezistenp in munli?

ANTONIE PLAMADEALA: gtiam. Era imposibil si nugii. De rezistenla din munli se vorbea gi in ziare, deci nu era unlucru de care sd nu se $tie. Se gtia ci existi gmpuri de ofiferi, segtia de grupul din perfile Tlmigoarei, de grupul din CarpaliiMeridionali. Eu gtiam chiar mai mult decdt atit. Am avut relafiicu pdrintele Anenie Boc4 la acea vreme stare{ la M6ntrstireaBr6ncoveanu, care era mentor spiritual al lntregii Tnnsilvanii 9ichiar dincolo de hotarele munfilor. Veneam gi-mi petreceamvacanfele aici. Str nu o lua$ ca o laudtr, dar plrintele Arsenieavea fali de mine o anumitil considera[ie gi pentru c6 veneam dela Bucuregti. Bucuregtiul avea pentru ardeleni o anumitifascinalie. Purtam cu el discufii de un anumit nivel, discu{ii pecare el nu Ie putea purta cu alfi studen$. Noi, cei de la Bucureqti,credearn pe atunci ca academiile t€ologice din Ardeal eraucumva inferioare facultilflor de teologie. Nu gtiu daci era chiaraq4 dar era normal ca noi, bucureqtenii, sd ne credem maideosebili. Cred ci 9i pirintele Arsenie ne considera tot aqa. Separe ci academiile teologice erau mai scolastice, in sensul c6predau duptr o programi analitici, ln timp ce la Bucuregi eraaltfel. De pildI, un profesor ca I. Gh. Coman sau Stiiniloaie, sauca Tudor Popescu, sau Vintilescu veneau gi ne fineau prelegeri.O prelegere inseamni o conferinfi pe o anumitii temA. Temaputea fi dezvoltati pe parcursul unui an academic Ai ea alcituiala sfiirgit capitolele unei cirti pe care profesorul o publica Daraceasta en in afard de cunul propriu-zis gi de programaanalitici a anului respectiv. El lgi f;nea aceste prelegeri gi in saliputeau veni $i streini. Sala noastr4 care avea peste 350 de locuri,

138

Anintirile Mitropolitului Antonie Pldmtrdeali

totdeauna era plinl cu ascultiitori din on5, in afard de studenli.

Ei bine, aceqti profesori mari iqi dezvoltau prelegerile intr-o

linuti real academici- Vtr dau numai cdteva exemple exterioare:

de pild4 n-ar fi intrat profesorul inainte de un sfert de orf, dupiora de incepere a cursului. Sfertul academic era dreptulprofesorului de a intarzia. Acegti mari profesori intrau exact lasfertul academic, dar dupd momentul acela nu mai infra nimeni

in sal5, ca si-i tulbure expunerea. Profesorul nu frcea o lecfie.

El linea o prelegere, stand solemn in picioare la catedri i$i

expunea sub forma unei conferinle tema pe care 5i-o alesese el.

invifimdntul teologic avea pe vrbmea aceea o anumitii

solemnitate, una pe care nu o aveau academiile teologice din

Ardeal. Din picate, acum, lnmullindu-se prea mult facultilile de

teologie la noi, s-a revenit la acel sistem Scoldresc, seminarial,

cu leclii predate, ascultate $i cu note ln catalog. Nu s-au pus la

noi, la Bucureqti, niciodatii note in catalog. Se dldeau niqte

examene de sfrrgit de an, uneori erau pur simbolice, pentru ciprofesorul igi cuno$tea studentul de la orele de seminar. Orele de

seminar nu mai erau prelegeri, ci erau discufii libere cu

studenlii, lncdt un student putea sd intrebe orice i-ar fi trecut prin

cap fdrd ca profesorul si considere ci lntrebarea e neavenitii. Eu

eram unul din cei care puneau lntrebdri indriznele. Ei bine, la un

moment dat, la una din aceste ore de seminar, la care eu nu mai

1in minte ce intrebare indrizneali voi fi pus pdrintelui Coman,

din firndul silii s-a ridicat un prichindel care, cu degetul in sus,

mi-a strigat: ,Ascultii tu, dla din prima banc5, trebuie si gtii cite a"fli aici la o facultate de kologie 9i s[ pui intrebiri decente".

Era colegul meu Stelian Manolache cu care m-am imprietenit pe

urmi foarte mult. Student la Bucuregti fiind, am auzit de

miqcarea de la Sdmbita, dar nu numai eu, ci mulfi al[ii. Cu banii

pe care am putut sd-i economisim din burs6, am venit intr-o

primd vacanfi la Simbdta. Atunci l-am cunoscut pe pirintele

Anenie, atunci am awt revela$a omului care er4 revelatia

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmidealipsihologlui, a profetului, chiar daci nu un profet in accepf;uneabiblici a cuv6ntului, dar un om care, folosindu-se de mijloacelepsihologiei, pute4 dintr-un rdspuns la o lntrebare a sa si deduc[mai mult decit voia cel care dtrdea rdspunsul, incit intrebarea pecare [i-o punea el dupd aceea se p5lea ci era profetictr, dar, defapt, era dedusi de el din rispunsul celui cu care stiitea de vorbi.Era un om de mare suprafafi intelectuald, de aceea aduna lumemultii aici, ca in primele zile ale creStinismului. Eu l-amaseminat de multe ori, sigur, nu cu Mantuil.orul, cA ar fi fost oblasfemie, dar cam cu Ioan Botezitorul care, prin predica lui,aduna mullimea la el la Iordan. Duptr ce am ftcut o primavacanli aici, duptr ce am avut o prima discu{ie cu pirinteleArsenie aici, el a pus cumva ochii pe mine. Deqi aici veneaustudenli de la Cluj qi din alte pirli, eu am devenit preferatul lui.Eram gi pulin pedant, cum v-am spus, dacd vi mai amintifi,umblam cu costum alb gi baston, ceea ce lui ii pldcea. El era qiun estetizant. Era un autor de foarte frumoase coperte. Deexemplu, coperta de la Filocalia. Era un bun miniaturist $i prinurmare avea qi fiumoase gusturi estetice. El $ia cn ceea ce faceu e o micro-frondd, dar ii placea, cA nici asta n-o ficeau totiproqtii! in felul ista el a cifdtat in mine o incredere deosebitiatit de mare, incdt iegeam numai eu cu el, uneori, la plimbare pelac. O dati a awt indrdzneald, dar qi-a mirturisit gi increderea inmine, incredere pe care eu nu am cdlcat-o niciodati, ct ne-amint6lnit acolo cu cei din mun1i, cirora el le umplea sacii cum6ncare. Asta deja vA poate spune ceva! Cel care a ridicat decur6nd troi{a aceasta din fa{a Mnnistirii Brancoveanu inmemoria celor care au murit in rezisten,ta din munli $tie foartebine aceste lucruri. Delegag de-ai loq imbricaf; in ciobani,veneau aici in m6nlstire fi pArintele Arsenie le umplea desagelecu pdine, cu slinini 9i cu de toate. La multe din acestea am fostgi eu martor Nu se poate spune, cum a spus un anumit parinte,care a Sters numele pirintelui Arsenie de pe aceasti cruce, cd

140 l4l

Amintirile Mitropolitului Antonie Pl[mtdealtr

inseamna cl l-am politizat pe pltrintele Arsenie' Nu este

adevirat! Eu gtiu lucrurile aqa cum s-au petrecut gi nu inseamnd

c6-l politizez pe Arsenie qi ci ll scot din r6ndul sfin1ilor, a$a cum

lncerca el s-o faci-.. El apila atunci o cauzi sf6nti' carc era a

liberti$i gi a credinl€i $i ii aiuta pe cei din munfi, indiferent de

ce culoare politicl erau ei.

Deci, iu am fost martor cum parintele Arsenie le transrnitea

pi le dtrdea traistele acestea pline cu alimente pentsu cei din

munfi. Eu am fost martor, de mai multe ori, la convorbirile

pArintelui Anenie cu Nicolae PitraScu, cel care a fost dupi'Codreanu gi dupi Sima, conducatorii miqcirii legionare din

Rom6ni4 gi cel care a fiicut pactul cu Teohari Georgescu ln

legiturit cu lncadrarea legionarilor ln noua societate. Sigur, era

utr pact de formd, pe care nu.l-au respectat gi pentru care

Pltragcu a fost dupA aceea arestat si a Si murit ln inchisoare, dar

eu am asistat la convorbirile lui Pitra5cu cu plrintele Arsenie

Boca Eu am asistat la convorbirile pe malul lacului ale

pirintelui Arsenie cu cei paraSutafi prin anii aceia din Germania,

care veneau sd organizsz-e rezistenta romdneasci- Cred ciprintre ei era 5i Vici Negulescu, cel care a scris, de curind, o

carte 9i nu spune ci pirintele Arsenie em legionar cumva Nu!

El o fi'cea ln numele credintei creStine 9i in numele daoriei lui

ii ajuta pe cei persecuta{i.

CARLEN DUMITRIU: Ce spunef dumneavoastri mlface si md gdndesc la altii interpretare: preofii trebuiau sa

slujeascd spirinratitatea gi orientarea din acel moment' dorinta

de salvare nafionald. Esle o posibilI interpretare? Gre5esc

cumva?ANTONIE PLAUAOEI-A: Este o posibili interpretare'

degi nu sunt de acord ln totalitate. Preo$i, dacl ar fi a5a cum

spun unii, ar fi trebuit ca toli si fie legionari. Or, numirul. celor

care au fost propriu-zis legionari' pAnn h rnzboi sau ln timpul

rizboiului (eu eram prea mic ca str gtiu amdnuntele) au fost

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmtrdealtr

pufini. Ceea ce Stiu sigur este ci ci nu erau legionari, caci daciar fi fost legionari, ar fi fost arcstafi lndati duptr fuga lui Sima,de pildi. Acest lucru s-a int6mplat numai cu c6{iva dintre ei gi

nu cu mulfi, numai cu foarte pulini.RezistenF preoFmii a fost o rezistenli nalionald Si

religioasd. Nu o rezisten{i partinicd, degi la Securitate toli clericiicare au fost arestati au fost acuza$ de legionarism, dar nu numaiclericii. Acuzalia asta s-a adus tuturor celor ca.re au fost axesta$gi care pe vrcmea aceea erau cu zecile de mii, iar preolii au fostgi ei cu miile. Degeaba se laudi fra$i nostri greco-catolici ce eiau fost singurii martiri. Uite, Pdrintele Anania pregite$t€ acumeditia a doua a unei ci4i destul de mari, care este plini numai de

nume, nu de text, numai de nume de preoli ti teologi care au fostarestali ln perioada comunisti"

Deci faptul ctr ortodoxia n-ar fi opus vreo rczistenl6 este unmare neadevir. Ortodoxia a opus mai int6i o rezisten(iorganizt . Dupi acee4 c6nd rczistenla organizati a fostzdrobiti, preofii au trecut la o rczistenli quasi-pasiv5" spun quasigi nu spun neaparat pasivi pentru ci niciodatd un preot nu avoftit intr-o predici in biserictr despre Marx. $i lntr-un regim incare se flcea ateism planificat $i ateism de stat, niciodat?i inbiserici un preot n-a fiicut acest lucru, ci el l-a propoviduit pe

Dumnezeu, adevirurile fundamentale gi normele moraleicre;tine. Aceasta, socotesc eu, trebuie neapirat sE fieconsiderati a fi fost o modalitate de rezistenfi.

CARMEN DUMITRIU: in acele momente, duptr rizboi,dupi ce sovieticii intraseri in Rom6ni4 ln acele momentepreofi ortodocgi ar fi putut sl nu-i ajute pe cei care erau inmunf.

ANTONIE PLAMADEALA: I-au ajurat frrddiscriminare. Ar fi putut se se comporte aSa, dar in mod absurd.

CARMEN DUMITRIU: Cum ar fi fost lntsleii de citretiirani, de exemplu?

142 143

Amintirile Mitropolitului Antonie PlSmtrdealtr

ANTONIE PLAMADEALA: Ar fi putut la modul absurd,pentru cA h modul concrct nu se putea" Chiar aici, in regiuneaFagiragilor o mullme de preofi au fost inchi$i pentru ci au datm6ncare celor din mun$. Pot si vi-l citez, de exemplu, pe preotulNiftinnih, care traieqte, qi sigur ci a5 putea str vi citez mul! allipreoli care pe urmi au fost qi ei arestafi numai pentru cl au dat de

mdncare uror lnfometa$, a$a fucat putem vorbi despre rezistenli-Cei mai progi analigti ai acestui fenornen fac o analizi prodomo,lqi numdrd numai eroii lor gi uitii sau ftec pe l6ngi to$ ceilalliortodocAi care au ldcut la randul lor rezisten{i gi care au intrat ininchisoare. Sunt peste 2000 de preoS ortodoc$i care au intrat ininchisoare. Sunt doi episcopi ortodocqi care au {dcut ani mul$ deinchisoare, ori ei din strana lor nu citesc gi nu deschid decit lapaginile care ii intereseazi pe ei, in care ei par drcpt marii eroi. Eunu zic cd nu au fost unii dintre ei, episcopii lor indeosebi, fiindciau arut o Snutii morali demn5, dar a trec€ la o compara$e in carepe celilalt sd nuJ observi deloc 6i sI te observi numai pe tine este

o necinste sufleteasci.CARMEN DT MITRIU: Deci, in momentul acel4 ca fligar,

$tiau ca existii o rezistenF in munli.ANTOME PLAMiDEALAT gtiam. Aveam chiar de g6nd,

urii dintre noi, sa ne raliem ac€stor migciri daci am fi gtiut cum sA

ajungem la ele, degi era un mare risc, pentru cd nici nu qtiam unde

ar trebui me$, nici nu gtiam ce incredere se putea avea in aceste

grupuri, cici erau infiltra$ agen$ ai Securit?i$i. Aga se lnt6mpl6 cnfoarte mulfi dinfre ei au fost impuqcafi, fiindci au fost fiirlali de

cei care erau infiltra$ de Securitate in aceste organizalii.CARMEN DUMITRIU: Iar Secudtate4 la raemea acee4

era alcituit?i din comunigtii veni$ din Uniunea Sovietici.AI{TONIE PLAMADEALA: Bineftr}eles. Lucrurile acestea

se pot vedea bine din cir,tile pe care le scriu acum cei care au fdcutparte din rezistenF din mun$.

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimldealtr

CARMEN IIUMITRIU: Chiar qi unii dintre comandanfiiserviciilor speciale, de p6ni ln '89, care au fost la comandaSecuritiipii recunosc ci au exislat foarte grele perioade in istoriaacestei4 o perioada sovietictr aut€nticl.

ANTONIE PLAMADEALA: Sigur ci a existat gi fiecaredin noi era vdnat. Era o vanitoare generalii! Fiecare din noi sesimlea hiituit. Nu gtiam unde o sd dormim noaptea urmitoaxe.

Am rimas cu sediul central in Slatin4 dupi aceea m-am dusla o receplie cont6nd pe faptul cI nu mi mai chema konid4cum eftrm in proces, ci Antonie. intre timp am allat cA eramcondamnat 7 ani temnili grea. M-am dus la o receplie oferiLi cuocazia vizitni patiarhului Bulgariei. M-au lisat frumugel sd iauparte la recepfie, la o mas4 bogati, iar c6nd am iegit din Palatm-au luat unul de un bral celdlalt de alt bral gi mi-au spus:,,Pddntele, stai lini5tit, cd din clipa asta efti arestat, dar nutrebuie sd gtie nimeni". Aceasta se intimpla in Iagi in 1954, inoctombrie.

CARMEN DIJMITRIU: Mai vorbea{i cu familia, trimiteagmesaje acastr?

ANTONIE PLAMADEAL,I,: Foarte rar, de frici" pentruci nu yoiam sil-mi angajez familia intr-o ancheti in care ei nu arfi rezistat si nu spuntr unde sunl A$a cA, in cea mai mare partEdin ace$ti $ase ani de fugi, familia nu a $tiut unde sunt. ii aparamin felul acesta.

CARMEN DUMITRIU: Enfi 6nIr, la ce vi gdndea{i?Care putea si fie orizontul, sd fugili toat'via,g?

ANTONIE PLApfAneef,A: Nu. Orizont era. Nu puteamcrede, nu puteam gdndi serios cd un astfel de regim ciil[u s-arputea mentine mult. Gdndeam, de asemenea, de ce si n-o spundrept, ci totu$i americanii vor veni, ci e imposibil ca americaniisi ne fi v6ndut... Nu gtiam nimic de Yalta qi speram cf, va venio m6ntuire. Nu voiam neaptrrat si fim eroii acestei m6ntuiri, darsi nu fi fost triditorii acestei mentuiri!

t44 145

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimldeali

Poartil-te ca ti cAnd ai fi un om liber!

CARMEN DUMITRIU: A$ plecat cu cei doi, unul lastinga gi unul la dreapta. Ce s-a int6mplat dupd aceea?

ANTONIE PLAMADEALA: M-au intrebat unde am

bagajul. Pdnn la urmA s-a dovedit ci vroiau realmente sf, md

ajute. M-au intrebat: ,,Ptrrint€, unde ave$ bagajul?" ,,La metocul

Spiridoniei din la5i". Zice: ,,Bun, cam pe unde e asta?",,Pii, hai

ctr vi conduc eu". M-au urcat intr-un Gaz c.arc a$tepta la poartii.

M-au urcat intre ei, iar eu l-am condus pe gofer pini am aiuns lametoc. Metocul este o casi a unei ministiri. Acolo am spus:

,,Uite, aici. Am un cojocel, am o ctrciuld". ,,Este tocmai coea ce

vi trebuie", cdci eratArziu, era octombrie. $i m-au lisat s[ intru.Puteam sA ies pe o ug6 din spate qi s[ dispar, dar mi-am dat seama

ci nu mai e cazul. Nici nu $tiam, de altfel, daci pe acolo n-ar fifost unii care str vadl ce miqcdri incerc eu, a5a incat arn intrat incamenr pe catre o ocupam acolo. Era o maicl de serviciu, maicaBenedicta Braga. I-am fdcut cu ochiul maicii 5i i-am spus:

,,Maici. ai grija, di-mi ce crezi ci ar fi nevoie pentru mai multilvreme!" 9i maica mi-a dat cojocelul ei. Ea era a54 mai

voluminoasd, eu aveam o cdciuld gi cred cd aveam qi un fel de

palton. Ea gi-a dat seama despre ce e vorba, mi-a urat sdndtate,

am iegit pe uqi qi am urcat din nou la ei in Gaz. En in 1954. Aufost politicosi, m-au a$teptat acolo qi m-au dus direct laSecuritate. Nu mi-au pus nici mlcar ochelarii aceia care se pun

definuflor de obicei, c6nd ii mutii dintr-un loc in altul, ochelari

de tabl6. M-au dus p6ntr am ajuns in fap unei porti de fier Auclaxonat Poarta de fier s-a deschis qi am intrat in curtea

inchisorii. Am mers mai sus, aga, poate weo 30 de metri, acolom-au dat jos, m-au dus intr-o camerS, mfau luat centur4 mi-au

Amintirile Mitropolitului Antonie plimideallluat $ireturile de la paniofi, mi-au luat haina preoleascd_ Le_aupus intr-un cui. Unul dintre ei m-a luat de brat m-a dus intr-o altiiclidire. A deschis o ugi_ M-a impins inAuntru. Erarn intr_o celuld_Mai erau cinci inqi. Al qaselea pat era liber. Erau paturisuprapuse, cate trei.

Au sArit tou de pe paturile lor si mA intrebe: ,,pirinte, dar cese intiimplS, de unde venili, cand ali fost arestat?,, ,,Azi, acum".,,Cum, chiar acum?" A urmat o discufie foarte interesant4 dinpunctul lor de vedere, pentru a alla ce este afara. Eu, c ugdrfiind, din picate, nu prea citeam toate ziarele, inc6t nu le_am 6stde prea mare folos, si le spun dac6 vin americanii, c6ci pe ei astaii interesa. Dar totu$i le-am spus: ,,Uite, vin de la o reieplie. Afost patriarhul cutare. incolo e a5a gi a5a,,. Le-am spus d-espreviafi, ln geneml. Am rlmas acolo caFva ore. Dupfaceea, i_adeschis uga qi un soldat mi-a Iicut semn sd ies.

Am ieqit. M-a luat de bra1. Aga se lAcea" te lua de brat. Amplecat cu el. Am intrat in camera in care imi ldsasem hainele.Mi-am imbricat dulama la loc. Nu $tiam ce se int6mpli. Eramderutat. M-a dus pe un culoar. A b5tut Ia u1i. Am intraticolo. Mis-a spus: ,,Lua{i loc!" Era un ofifer de securitate imbrlcat inuniformi. ,,Bund ziua!" zic eu. ,,Buni ziual', zice el. ,,Lua!i locpirinte!" Iau loc. El a rimas la birou. Zice:,,pdrinte , s6qtili cdnuam nimic cu dumneavoastrf,. N-am nimic sd vd intreb. Noi amprimit ordin si vi arestiim. Nu qtim nici pentru ce v_am arcstat.In seara aceasta veli pleca la Bucuregti,,. ,,Domnule ofiler, dar dece m-ali arestat?" Asta a fost prima mea reacfie, prima meaconversafie de delinut. Am pus intrebarea asta pAni l; ultima zi,p6ni la eliberare, inclusiv tribunalului: ,,De ci m-a1i arestat?.iN-am recunoscut nimic. N-am recunoscut nici organizalia dincare lEceam parte, nici ziarul, n-am recunoscut nimic. Coposumi-a spus, mai tArziu,la anchet?i: ,"pdrinte, daci il iei pe nu, sa_l

lii pe nu.in brate pdni la sfiirgit, cA nu au ce-li face. -Ei

nu gtiudec6t ce le-am spus noi". $i asta mi s-a demonstrat, dupi aceea,

148 r49

Amintirile Mitropolitului Antonie PlSmidealtr

cA era adevtrrat. ,,De ce m-a[i arestat, donmule ofiler?" Zice.l

,,Pirinte, nu gtiu. Eu te-am chemat sa te lntr€b' poarc 9nl

,i".".#. Dar trebuie si-!i spun mult mai mull Etti deja

condamnut la qapte ani temnili grea"' Eu am flcuto p!$n pe

speriosul. Am spus: ,,Chiar sunt condamnat? De cend?" ,'Pii' esti

"iJr"t"t din lgai'. ,,Pli, de ce nu m-a'ti prins p6ni acuma?

not utn fost la lumina zilei' Eu vin acum de la Ministirea

Slatina sii iau parte la o masi cu Patriarhul Bulgariei' De ce

tn-u1i ptint de ibia acum, puteali si mi prindefi de Sase ani'.de

c6ni mi-a1i spus ci sunt condamnat?" ,,Ei, las6, sa nu mai, intrdm

m ,rnen ,ot"fe astea". Adevirul e cl eu eram cu nume schimbat'

Eram Antonie, iar in proces eram condamnat ca Leonida 9i pdni

c6nd au frcut ei identificarea-.. S-ar putea ca la miiloc si fie 9i un

denun!! Eu revin la ideea, ca si nu zic la convingerea' cA !otu91

ta un moment dat a fost un denun!. Au fost informap cd Antonie

e de fapt Leonida Mi-a spus: ,,Vd rog sA vi preSaUF' ni1{etjhUa"it. O s[ v6 luati si reshrl lucrurilor, cici o si plecali indatii

la Bucuregi". ,pine';. Nu mai $tiu dacl m-a mai dus in.celuli"

fapt e ca am inu-ar intre aceea$i doi ofileri, carc m-au dus la.Bari'

M-au dus la garl. Au urcat cu mine in tren ln compartlment

erau trei locuri libere pe o parte. Eu arn stat in mijloc 5i ei,

n"car", p" caf" o parte. inci din maqini mi-au spus: ,'Ptrrinte, noi

o str meBem cu trenul la Bucureqti! Vi rog sE fili foafi€ atgnl

Dumneaioastri nu ne cunoagte[. Noi avem nigte ordine precise

naci incercag ceva ln tren, noi vom fi nevoi$ str luim misuri 9i'

uite, avem aiii revolvere. Deci, mergefi cu noi la Bucureqti ca un

cedBan obignuit. Discutagi ce vre$ 9i cu cei din compartiment'

Daci vreli Si v[ duce$ la WC, vi duceti' Unul din noi o si iastr'

ca din int6mplare, pe coridor' VA comportafi ca un cetitean

liber". $i aga am {bcut',q. uiu* ln Bucure$i. Ne-am dus la Comenduire Exist4

pe vremea acee4 in fiecare garl o comenduire Ne-am dus acolo''srau

numai militari. Am sat doar cAteva minute gi au apdrut doi

Amintirile Mitropolitului Antonie Pllmldestiofiferi 9i, aga, ca din ochi, au discutat: ,*A.sta-i?" ,rA,sta-il" Cei doinici nu 9i-au mai luat la revedere! Eu nu giu dac6 am mai zisceva. Ceilalfl doi m-au luat la bra!. Am iegit de la Comenduire,am iegit din Gara de Nord. Ne Etepta o ma5ini gi a fost pentruprima dati c6nd mi-au fost pu5i ochelarii de tablS_ Unul stiitea deo parte Si unul de cealaltil parte cu mitraliere sau niqte pugtiautomate. Mi-au pus ochelarii de tabld cu care am rimas p6niseara- At6t cat putearn vedea eu pe la marginea ochelarilor di4cred ci lnt6i am mers la Inteme, unde est€ acum Senatul. Dupiaceea, am plecat tn alti parte, cred ctr la Rahova, de unde trcbuiauei sil mai ia nige dosare. Aga a spus unul dintre ei. ,,Ne oprim strluim nigte hdrtii de aici", Duptr aceea, iar am mers mult cumagin4 pdni am ajuns intr-un loc unde mi-au zis: ,,Scoate-fochelarii!" Mi-am scos ochelarii.

C6nd m-am uitat eram ln fata Fortului Jilava. L-amrecunoscu! ag4 dupi descrieri. inainte de intrarea prin portilepropriu-zise, erau nigte cabine de lemn, a;a cum ar fi cabineleunde cucoanele intrd sd-qi probeze rochiile, adicd de mdrimeaasta erau. M-au bdgat acolo. Au inchis uga Era din lemn virui!din sc6nduri; mizerabili- Pe jos erau fecale. Bineinples ctr nu eranici un sciunel. Nu era nimic, Au inchis uqa pe afari cu un z.ilvor9i m-au linut acolo pAni sear4 dar p6nd seara tlirziu, p6ni dupnora nouA, h picioare. Dupl on noud s-a deschis zdvorul gi zice:,,Ieqil" M-au luat deja altii, tot a5a de braf, fdni ochelari. S-adeschis nu poarta mare, ci o portili ln poarta mare de la Jilava"Am intrat. Arn vizut fortul, atunci am vezut Fortul Jilava pedinafard. Am infat pe intrarca principald- Era o intrare mare.Meryeai cifiva metri, dupi care lncepeau partea stftrgd gi parteadreaptii a fortului . Am aflat, mai pe urmi, cA partea dre ap1d, en acelor care se allau ln proces, iar partea stiingi era a acelor caretrecuseri de proces gi eventual urmau si se elibereze. Am trecutgi eu rnai intlii in pafiea dreapt5, m-au dus la celula 9 din Jilava.Ei binuised cA eu voi cere se am un proces.

150 l5l

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimideali

in inchisoare, pliinea gi ordinea la WC se

trlgeau la sor{i

S-a deschis o ugi- S-a tras zivorul. M-a impins iniuntru. Atras zdvorul la loc qi a plecat. Eu m-am vdzut intr-o celulirotundi, cu paturi din lemn suprapuse, nu din fier, priciuri leziceam noi. int6i m-au dezbr ca\ dupi ce m-au scos de acolo,din celula aia ingusta, 9i m-au dus intr-o carner4 mi-au luathainele gi absolut tot ce aveam. Mi-au lisat bocancii, dar gi

haina preoteascd mi-au luat-o, ba chiar doui, c[ veneam de la oceremonie. Le-am depus la o magazie. Le-am reprimit dupi doiani, mucegaite, qifonate gi nenorocite; nici nu le-am pututimbrdca! Au sirit tofi de pe priciuri sd md intrebe care ce maiscrie in ziare, care cand vin americanii. Nu qtiam nimic. ,,Pot sd

vi spun ce mai scriu ziarele: cd mai e o conferinli in cutare loc,ci mai e o conferinta ln alt loc, cl acolo se aduni rugii cu cutare,dincolo se adund englezii cu nu gtiu cine. Dar mai mult decAt

asta nu pot sA vA spun". Cred ci au ras de mine gi in sinea lor auspus: ,,Vai de capul lui. Ce politic o mai fi $i esta?" Dupd aceeane-am prezentat, nu-i lin minte pe to$, dar ne-am prezentat dupAaceea. Le-am spus: ,,Sunt celugir de la Ministirea Slatina, undestarel e un mare cdlugir, pirintele Cleopa. Am f6cut Facultateade Teologie. Am fost condamnat in lipsi acum gase ani la gapte

ani temnifi grea, Si m-am tot ascuns p6ni azi, c6nd m-au prins".

,,$i cdt spui cd te-au condamnat?" ,,$apte ani temnila grea!" - amspus eu cam cu emfaz6. Unul dintre ei mi-a spus: ,,C6t? $apteani? Pii, asta inseamni cA n-ai lhcut nimic pirinte". Pe cuv6nt,fdri glumd gi exagerare. Ei aveau fiecarc c e20,23 de ani. Erauadugi de pe la diferite inchisori din .tari pentru rejudeciri deprocese sau ca sd fie martori in unele procese ale altora- Pe urmine-am acomodat.

Amintirile Mitropolitului Antonie pllmidealli

Mi-au dat gi mie un loc pe un prici. Ldng6 cine credefi cdaln cezut? Am cdzut l6ngi profesorul avocat Emil Hateganu,ultimul pregedinte al Partidului National TAr5nesc, unui dinnaivii care au mai crezut in democra[ia sistemului gi care aacceptat sA ia presedin$a partidului dupi ce Maniu qi Mihalachefuseser[ inchigi. Cred ctr erau deja la Sighet. Eu am stat l6ngiprofesorul Hafeganu. Era fratele lui Iuliu Hafeganu, doctorul.Dincolo de mine era un domn pe care il chema EmilianAngheliu, care in fiecare zi ieqea Ia uqtr (noi aveam nigte tirlicide lemn, care se dldeau fiecirui definut) gi lua un papuc din istade lemn qi bdtea cdte o ortr cu el ln ugd. Bitea disperat in uqd gispunea: ,*Asasinilor, dafi-mi drumul, scoate$-mi de aici! Eusunt comunist din pruncie gi voi md finefi ln inchisoare,,. Fusese,intr-adevir, coleg de celuld la Doftana cu Gheorghiu-Dej. Eracomunist vechi. Fusese lndati dupd 23 august ministrulSporturilor. Dar a fhcut parte din prima echipi care a doritdesprinderea de Uniunea Sovietici a comunismului rom6nesc qis-a ales cu lnchisoare! Dupd aceea, sistemul afari s-a schimba-t,desprinderea do Rusia s-a IEcu! iar lui tot nu-i dideau drumul.Dosarele veneau la dnd, cd erau a5a de mul1i, inc0t greu veneardndul dosarelor gi i-au dat drumul dupi ce m-am eliberat eu.M-au dat pe mine afari din mdnistire, am ajuns muncitor laMase Plastice gi mdncam la o cantintr din Hala Obor Cu cinecredeli ci m-am lntilnit? La o masd de patru, la masa de amiaz!-m-am intiilnit cu Emilian Angheliu, fostul meu coleg de celuliSi de pat, str zicem, de prici. Ne-am vizut, ne-am imbraliqat, euclluglr dat afari acum de peste tol el comunist dat afar.i depeste tot! Cred ctr el era muncitor la Mecanictr Finl. Nu l-au mairelncadrat, nu i-au mai dat post de incredere in noua structuraguvemamentald. $i era gi el muncitor, probabil pe Ia MecaniciFin6, pe undeva prin vecini gi lua masa qi el tot acolo. lacantini la Obor

t52153

Amintirile Mitropolitului Antonie Pldmideali

Dupd aceea, pest€ ani, el a murit, dar avea un biiat. $i dupiani, cdnd eu am ajuns vicar patriarhal, se prezintl un tanir h mine

lntr-o zi qi spune: ,,Prea Sfinfite, n-a! putea se mi ajutafi sa intruqi eu pe la atelierele astea de la Patriarhie? Fac orice, numai si miangajafi, ctr nu pot sa mi angajez niciieri". ,,Dar de ce nu poti?"

,,Pdi, fiindci tata a fost ministru gi nu qtiu cu ce a rimas la dosar,

ci nu vor str mI angajeze". ,,Cum te cheami, domne'?" ,,AngheliuX". ,,Nu cumva egti fiul lui Emilian Angheliu?" ,,Ba da! L-a!icunoscut cumva pe tata?" ,,Sigur ctr l-am cunoscut, am fost colegde celuli cu el. Uite bdiete, o sd te angajim. Avem o fabrici de

clopote, avem un atelier de tlimpltuie gi te angajim acolo". $il-arn angaiat Asta se cheamd coinciden{i- Deci a5a s-a int6mplatla Jilava.

Am rdmas o vreme in celula unde printre personalitiifile pe

care mi le aduc aminte sunt aceqtia doi. Mai era {i.atele unui preot

din Bucuregti care gi el em arestat. Cred ci a murit de cur6nd. Erapreot la Biserica Sapiengiei din Bucureqti. Mai era in celuli tutinginer, care era de multii vreme tnchis, n-at vrea si-i spun

numele p€ntru cA trccea prinfre tum[lori, era mare fricos.Piinea se trigea la so(i. Tofi ne intorceam cu spatele gi, pe

r6nd, spuneam cdte un numir. Fiecare primea colful de pdine

corespunzitor numirului ales. Cel care era cu spat€le spunea 7 $iii revenea colgl cu numdml $apte, sau spunea 4 $i primea colfltlcu numirul 4. De ce? Ca nu cumva vreunul sd fie favorizat cuc6teva grame in plus la collul de p6ine.

O problemd erau tinetele. Vi imaginapi tinetele pentru

feburile naturale... Pentru tineti, de asemene4 se ficea inscriere.

Se zicea 1,2 etc. Fiecare spunea dupd cum se simlea de prcsat.

Eram cel pu$n 21. Tineta era o problemtr... Unii se puteau

descirca mai uqor, unii mai geu. Era un dezastru... Iar nu depa(€,era tineta cu api, de unde se bea aptr imi pare riu cl rebuie sl vispun, pentru cA e !.ulgar, dar tot apa se intrebuinla gi la curi$re, cdnu era hirtie igienicd... Astea erau lucrurile cele mai ienante!

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimldeali

Duptr aceea am fost mutat la reduit. Este o parte din Jilavacare se cheami reduit. Vine probabil de la reduti, cdci Jilava afost mai lntili cetate de apirare. Acolo, la trei celule, in care se

intrd din una in alta, in capit era un WC cu patru giuri, dar undelqi fdceau nevoile patru deodatn, qi pe mdsuri ce iegea unul intnaltul g.a.m.d. Si lot cu apa. Te duceai cu vasul in care m6ncai s[iei pu$nd ap5" cit puteai sd iei de la vasul cu ap5, ca s6-fi faciigiena corporald...

155

Amintirile Mitropolitului Antonie pltrmEdealtr

traduc acuma... $i aceasta, trebuie sd recunosc. datorittrexerciliilor. N-ag zice cA am fost un tocilar, v-am spus cA eu amf6cut seminarul fdrS str invdf nici un manual niciodati- darengleza am simlit ci trebuia st o invi[ 9i am lolosit o mebji" agzice, comodi, gmechereasci- Pe care mi-am desav6rgit-o dupiaceea gi s-a dovedit a-mi fi foarte folositoare la conferinteleintema$onale la care am participat, la care lntotdeauna unortodox trebuia sd ia cuv6ntul...

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimidealtr

L-am luat pe nu fu brate

DRAGO$ gEULEANU: inalt Prea Sfrnpia Voastrd, v-afost greu in anii de la Jilav4 pentru c[ observ cum dori$ sdtreceti peste ei... Dar v6 rog si vorbi$ despre acegti ad pentrutinerii care vor citi cartea. Au nevoie s6 qtie aceste lucruri, si gtiece s-a int6mplat acolo. imi cer scuze c.i insist asupra acestuisubiect care este chinuitor 5i dureros. Avem nevoie gi de aceastimirturie.

ANTONIE PLAMADEALA: Si mi mai g6ndesc...poateuna dintre ele pe care a5 putea si v-o spun acum, sau douidintre ele, sau trei. Le-am ales pe cele mai bl6nde. De pildi"eram la Galafi, dus acolo de la Bucureqti. Cumplitul drum de laBucuregti la Galafi cu ochelari de tabl6, lntre doi cu automatul...M-au dus Ia Galafi. Trebuiau si mi confrunte acolo... Au vrut s6md bage intr-un proces nou, tot legionar. De ce? Fiindci acolo,la Vladimiregti, era o maici foarte inteligentii care nu mai frceapolitici, fusese insd, se pare, fosta gefd legionari pe tard afetelor. Se pare ci fusese foarte tarc in graliile lui Codreanu,n-a! putea se jur cA s-a dorit nevasta lui, dar fapt e ctr, dupa ce amurit el, ea s-a lisat de politica ;i a intrat in ministire, unde afost o cdlugtuip model. Dar fiindctr fusese ce-a fos! fiindclmrndstirea Vladimiregti o luase cam pe-alituri cu uneleprobleme biserice$ti, incat $i Patriafiul Justinian s-a dezis de ei,au fost nifte exageriri, adici lmpdrtigeau pe toati lumea, dddeaulmpirtaganie gi la cdini, chestii din acestea wlgare, atunciconducerea mAnistirii a fost arestalil.. qi maica Mihael4 cea decare vA vorbesc eu, care era secretara mdnastirii, gi ptrrinteleIovan, care acum e la Ministirea Rece4 qi el a fost arcstat. S-aconsiderat ci la Vladimiregti a fost un cuib legionar foarteputemic. Ei au vizu! la Bucuresti, cA nu mA pot implica pe mine

160 l6l

Amintirile Mitropolitului Antonie Ptlmtrdeali

din simplul motiv ci le-am rds in fati: ,,Cum si fiu eu, domnule,legionar, cdnd pe vremea.rceea aveam 12 ani?" Sau cum si fifost eu legionar in timpul statului legionar din Rom6ni4 cAnd eueram in Basarabia sub ruqi? incat la treaba aceasta au renunfat,era absurd si meargi pe linia aceasta. ,,Vre[i sl mi credeli? Eun-am vtrzut niciodatil o cdma{A verde. Eu n-am citit niciodaLiweun rAnd din vreo carte legionar.i. Eram copil". $i au renunfatla teaba aceast4 dar au gdsit alt?t cale. Si md implice, maturfiind acum, in ni;te relafii cu maica Mihaela.

M-am trezit luat de la Jilav4 dus la Galali $i aruncat intr-ocelul6, acolo, la Securitate. Ei, acolo au fost anchete multe,grele... Ml anchela un maior, parc6 il vid gi acum, cu pirul alb,un om destept, qi cduta logic sd mi implice nu ln legionarismulpropriu-zis, ci ln relalii cu legionari qi atitudini legionare. Toatearestirile, dar absolut toate, n-au fost pentru nafional-girinigti,acestea au fost cateva, n-au fost pentru national-liberali, toateacuza$ile erau de legionarism, aceasta era acuzafia principald.Iar unii o recunosteau, ca se scape. Ancheta se derula cam a5a:

,Ai fost la Vladimireqti? O datii?",,Nu. De mai multe ori". ,,Dece?" ,,Eram ln conllict cu ei". ,,Cum adici eni in conflict cu ei?,,,fdi, uite, sd vA spun eu. Dacd nu $tifl, cercetafi. C6nd eram laSlatina am scris MinA$irii Vladimireqti o scrisoare, pe care amcompus-o eu impreuni cu pArintele petroniu TAnase, care eacum la Athos; a semnat-o fi pirintele Cleopa, stareful;scrisoare in care, ln vreo 20 de pagini, le aritam maicilor de laVladimiregti cA se aIItr din punct de vedere ortodox intr-oerezie". Deci toate discu$ile noastre erau pe subiecte, pe temestrict religioase care nu pot face obiectul unui proces. pe liniaaceasta am descoperit eu cA este cea mai buni apinre gi,intr-adevir, aceasta a fost cea mai buni- ,){u, dumneata ai fostacolo pentru cA erai legionar sau pentru ctr te formai ca legionarln momentul acela qi te duceai si te instruiegti pe ldngi maicaMihaela". ,,Foarte interesanl Pii, atunci gi pf,rintele Ioan era

Amintirile Mitropolitului Antonie Pliimldealii

legionar, ci era parohul de acolo, duhovnicul mandstirii. Eu

n-am auzit ca pirintele Ioan sd fi fost vreodatii invinuit de cdtre

cineva c[ e logionar". ,,Nu, nu, dar el qtie de ce veneai

dumneata acolo". ,,$i a declarat el c[ eu md duceam acolo sA fac

legionarism?" ,,Pdi, cam a5a'. Apoi zicea: ,,Bine, du-te!" Te lua

qi te ducea la celuli. Peste o jumitate de ori vine din nou

soldatul, m6 ia de la celuli 5i mi bagd in alt?i celuli. C6nd mn

duc acolo, pArintele Ioan de la Vladimiregti. Nimeni altul. O

misup cu doui scaune, pdrintele era la misu{i... Probabil ei

gi-au pus aparate de ascultare, cd m-a bigat acolo qi cel care

m-a bagat doar atat mi-a spus: ,,Ei, acum inlelege-te cu el. Ci el

spune urur gi tu spui alta". M-am a5ezat acolo, i-am fbcut cu

ochiul lui Ioan qi am lnceput eu: ,,P6rinte loan, am discutat noi

vreodatil altceva in afarl de teologie?" ,,Nu, n-am discutat

niciodat?i nimic altceva in afarA de teologie". ,,fi-aduci aminte

ce anume probleme de teologie discutam?" $i el a lnceput sispun[ le Stia, ei citiseri scrisoarea noastri: ,,Era in leglturA cu

imp[rta5ani4 era in legdturl cu lipsa de spovedanie' era lnlegA$ra cu pAcatele mari pe care noi le obiectam, era in legtrturA

cu spovedania colectivd cu care dumneavoastri' cei de laSlatina, nu erali de acord, era$ pentru spovedanie individuali".gi, md rog, ingira- $i a5a l-am provocat la o disculie de vreo douiore, dar in care s-a limitat strict la probleme teologice. C6nd

aproape sA terminlm, ci am socotit cd nu ne-au pus degeaba sa

ne confruntiim unul cu altul, ei credeau ci Ioan o sl md acuze.

Or, Ioan a fost destul de deftept $i nu m-a acuzat, de;i ar ft awtmotive s-o faca. La un moment dat au intra! apoi l-au scos gi

l-au dus in celula lui, aceea era o celuld de ascultare probabil, de

unde ei au inregishat toata discufia noastrlIar mA scoate intr-o zi din celuli Era un scaun cu fala spre

perete, invers, ca eu sl stau cu fafa spre perete. Aqa mi s-a spus:

,Afeazi-te cu fata spre perete!" M-am ateza! s-a deschis u$4 a

intrat inc6 un soldat cu altcineva care i-a spus: ,'.A;eazn-l 9i pe

162 163


Asta cu fafa spre percte!" $i apoi a spus: ,,O si rispundefi pe

rand. Afi fdcut parte din migcarea legionari?" Eu am intorscapul str vld cine e celllalt. En Bragi Roman, care acum e

arhimandrit la o mtrntrstire ortodoxi de maici din Americ4 colegde-al meu de teologie. ,,Nu intoarce capull" ll vizusem deja" aga

lncdt qtiam cu cine mi confrunt. Acelagi ofiBr cu pirul alb: ,,Tu,Pltrmideali..". ,,Domnule ofiler, eu n-am fdcut parte dinmigcarea legionard din simplul motiv ci n-arn awt varst4 iarmai tiirziu n-am awt de la cine si lnv6l pentru ci a venitregimul comunist. Nu-i a$a, pArinte Braga ctr niciodati n-amdiscutat despr€ aceastil problemd?" Maiorul a sdrit de pe scaun:

,, De ce ii sugerezi rispunsurile lui Bragi? Dacd mai faci o datiag4 o pdpqti!" Dar Bragi a 9i lnfeles. Din felul in care l-amlntrebat a infeles c5 eu nu am rccunoscut nimic Ai c6 el trebuiesi meagi pe teza mea Cd nu avea cum altfel. $i Bmgi arispuns gi el: ,,Da, domnule maior, eu am f6cut parte dinmigcarea legionard. Eu sunt mai mare ca pirintele cu vreo 4, 5ani, eu am fost ln fr{iile de ftpa" c6nd d6nsul nu putea fi, iarduptr aceea nu a putut fi vorba nicioda0i de refacerea legiturilorlegionax€. El nu a fost, pur gi simplu, legionar". A tras olnjuriturit, a sunat, au venit doi soldafi, unul m-a luat pe mine,altul l-a luat pe el.

Iar mA scoale. ,,Vdd c[ cu dumneata nu ne putem lnFlege.Vid d ai luat pe ,pu" in bnfe gi o tii una pi buntr. Si qtii ci noicunoa$tem tipul. Ce crezi cA noi, in istoriile noastre, n-aminviFt de tipul care-l ia pe ,pu" in brale? Tu egti tipul care il iape ,Iu" ln brate, dar o sA te facem noi si spui adevirul".,pomnule @lonel, eu nu gtiu regulile gi lecliile dumneavoastrigi nu gtiam c6 existi o categorie a celor care il iau pe ,pu" inbra{e, dar eu vi spun adevirul, ci nu, n-am fdcut parte dinmigcarea legionari". ,pine, bine, ia vino aicil"... Se scoaltr de pe

scaun, se di deoparte gi zice: ,,Bagtr-te sub birou!... Asculti!Bag6-te sub birou gi dacl faci o migcare, te impugcl" $i m-am

r64

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmideali

#i*:,"';**?,H?*l:lsiiijri*$i*ifrvreun sunet, s[ gtii cd nu mar pleci'viu de aici"' M5. gindeam

H;"1, H;il* vtitt*tu'in ce Dostura o punel"

^ -'l,,c-.r ne maice. t-a scos ochelarii A atezat-o h locul

*a"'.i*".!'rnaintegifoartenoliticosincepeconversa.uacuil "nfril i'i,r'""rn Pt;::Ti;f[:#'ff:ffi fffi3iliiMala ai fi€cut deia Prin Proces .

Jil i"r"*"tii ,uitittntut"' in leea$ra cu un oarecare caz'

^it'""l"tt'i* aace l-ai cunoscut-pe uo p#nt? o: ]i't1d:1ilffi "ira*iJ.Ja". ,,Da domnule anchetator' l-am

cunoscut". ,,Deci l-ai cunoscut' Cum l'ai cunoscut?" -Pli ? lb::

#il;i ;ilanastire ae mai multe ori' Si se pare ca el este

im"i'*i- it". autorii scrisorii care ne-a fost-.trimisi de

;ffi#;; ii*ino ln sl ne indreptilm ni$te sre$eli"'-Aceasta

#;ffi; ffi ; "':::, fi1lfril,l*:nnTJilTffilZice:,,$i ai cunosc"l"T."":l'ijifri1iiJ,l- -s"o,lr',,p.,Doate in alte imPreiurari' Pe

ilffi# il."rt tuirt r-o* "itot"ut

chiar foarte bine' Aga cum

ilil til;-i; ancheta' Roman BnBl era legionar"'- "Dar

ffimaiil;;"tra?' ,,Nu' pentru ca el pe vremea ote1."'

i.ilfritti'l ',sun, dai el a-venit pe acolo' 9i Bragl a venit^pe

ffi;;"t "*t "futt disculii" "Da' domnule anchetator' am

l"riiii..'ilr*ti" ,,Erau tliscufri cu caracter legionaf'' "l'qu'

domnule anchetator, nu erau disculii cu canrcter legionar''Efitlt

ilffi;;;;i anticomunist 9i antistatal' dar nu cu-carader

;';"r"l1t*r:'*l;r",,9,*ili j';l':fr:ii+S

lifid#-crin;-;" purtat?" 'fii' zice' spuneam tof cae un stat

ffifi;;tJun stai ateu, cf, e un stat care violenteazi intreaga

iiililiiiJ"t",;p romineascl" incdt sigur ci noi' monahii'

iJr*ri, * pi,itil n ae acoJ co asa ceva si nu puteam fi de

165

Anintirile Mitropolitului Antonie plimideall _acord cu un asemenea stat, carc incepea sd se organizeze la noi,,.,,gi ati avut aceste discutii cu ei?,, ,ba, urn urnit *.rt. Oir.ut icu ei,,cu- am6ndoi,'. ,,Mulfumesc foarte mult. SofAat, a;_ol.maicd!" I-au pus ochelarii 9i au scos_o. Dupi aceea s_a sculi,s-a.dat la o parte, zdmbitor, jovial, vorbind ihiar mai frurnos culhaute: ,,Poftifi, scuzali-m5 pirinte cA v_am pus in situatiaaceasta neplf,cutii de a sta sub birou, dar cu dumneavoastrA amajuns la concluzia cd nu se putea altfel. L_ati luat p" "iJ f,,brale fi o lineli tot aga qi ne-am dat seana ci trebuie $i v;punemin fafa unui fapt imptinit, in care sd auripi cu ;i.di;dum:neavgasfa ce ati ftcut" ce se spune, ce se $tie, ca si nu maiavefi posibilitatea sA spune$ la orice intrebare nu,l

Avea dreptate! Ei, atunci am avut eu o inspirafie geniali. Euascult6nd de acolo, eram foarte atent la ce ,p*ru .-uiaa Sg*ca nu mi-a.convenit cdnd a spus ci am a!,Llt disculii anilsaa"le.anucomunlste, ci ne gindeam la restaurarea unui stat romdnesccreqtin. Cdnd am auzit ast4 sigur cd m_am speriat. ELi_;;p;.,.,,qr auztt-o pe maica, prietena matale, ai auzit ce a spu, nariliA,ai vazut cA m-an purtat frumos cu ea, ai vizut cd nu i_amporuncit, ai v5zut ca am ldsat-o si vorbeasci liber, ai ua.rt

"i i

recunoscut ce ali a!,ut toate acesle disculii, ei. ce mai spuiacum?" Atunci am anrt o inspirafie teribilA M_a a5ezat Uin rioun rocut malcl, ca si fim fap in fap, gi eu, z6mbind. i_am sous:,,Domnule colonel, sunte[i jurist?" ,,Binein1eler.. ,,Vu ,a "J "til€rminat Facullatea de Drept?'. ,,Bineinleles,,. ,,E" irr i"Jdumneavoastr4 ca jurisl, n_a$ avea curajul sI prezint in instanfaio declaraFe ca a maicii,'. ,,Ei cum, n_ai auzit ce_a spus? poli sAnegj ceea ce a spus ea? A fost o declara{ie libeni,,. ,,N;, ".d ;;"1 .iltT! altceva. Avefi dosarele noastre pe aicii,, ,,O", **aici". ,,Vi rog sd luali dosarul meu 9i dosarui lri Ro#-;;;;"El s-a dus la dulap, a scos dosarul meu si pe a f ui Sraeil u?nlicu. am6ndoud la birou 6i atunci eu am spus: ,Acum, j6pru1,colonel, vi rog si v6 uitati cdnd am fosi eu i" VrJi.f"$, sl


cand a fost Bragi h Vladimireqti. Nff'. ,Fi, gi ce?" $i se uitiirepede. ,pumneata ai fost la 12 iunie sau a5a ceva, Bragi a fostla 14 august, dumneata ai fost din nou in decembrie, Bragd a fostdin nou in noiembrie". ,,Ei, tocmai asta vroiam si spun,

domnule colonel. Eu in locul dumneavoastni n-a! avea curajulsi prezint o nsemenea declarafie in insanfi. Cum vefi spune

onoratei instante cd pdrin$i Bragd gi Antonie la dat€le... separat,

au awt exact aceea$i disculie cu maica Mihaela. Nu se poate.

Nu e logic, nu e posibil. Put€a sI aibi cu el ni$te discu$i, cumine alte discufii. Dar ea a spus: ,,Am awt discufii cu d6n9ii".Nu e logic, domnule colonel". M-a injurat Si m-a dat afartrSoldatul m-a luat, mi-a pus ochelarii qi m-a dus la celul5. $i aga

nu am fost implical in procesul Vladimiregti.DRAGO$ $EULEANU: Sub ce acuza$e ali ajuns in

insanF?ANTONIE PLA*fAnnAli,: Acuzafia din lusti$e era cea

veche: cd am participal la organizalii anticomunisle gi contraordinii sociale, articolul 209 din Codul penal. Deci, el, ca jurislSi-a dat seama cA astea nu se pot spune in justife, cA Asta spunegi acolo ce a spus aici.

DRAGO$ $EULEANU: Dar maica a minlit cu bunigtiin[5, sau...

ANTONTE PLAMADEALA: ...maica n-a min$l" a spus

adevirul. A arut discu$i similare, dar teza mea en ci nu pofiavea discufii in aceea$i termeni cu doi inqi la date diferite.

DRAGOS $EULEANU: Una era discufia intre doi oameniqi alta era disculia intre doi legionari.

ANTONIE PLAMADEALA: Pii, sigurDRAGO$ $EULEANU: Dar ml scuzafi ci vi lntreb eu

acum, dumneavoastrd ce discutafi, de fapt, cu maica?ANTONIE PLAMADEALA: Ce discutam? Discutam de

toate, dar maica gtia despre mine cA sunt anticomunist $i euqtiam despre ea ci fusese legionari. Discu$ile noastre erau

166 167

Amintirile Mitropolitutui Antonie pltrmidealldespre. modul.

_de rezist€nli impotriva comunismului. Asta era

ctar. $t drscuFile cu Bragi au fost Ia fel.Pe wemea aceea nu se cultiva in justifie, din pagen

definutului, din partea acuzatului, adevrnil. G;;d..";;;ny je con{amna pe drept! Noi aveam congtiinfa .a ou .aica,ru:l ln TevAr. Noi eram pe linia celor mai autentice tmditiipolitice ale orictrrui popor. Dovadii ca a[rnci gtde;;i";;;.rala, aa, p_ot-si edste 200 de partide, cu 200 de ideologii AA cao persoani sA lie aresta6. putream si fiu arestat pe drcit a*l

""fi. ficut.vreo crimA, dar pentru ce an Uir.utut oiri" fu.,irri-*-.iobiect de justilie mititartr, aga inc6t imi pe"ril€a^ J;;i, ;-;oscutat:rcest lucru. Adevirul este cA, din cauzl cI toti simteamci_trtrim lntr-un regim de lipse de tibertate, I p;;;-;;ri ;mn[lt.

DRAGO$ gEULEANU: Va[i apiral libertarea!ANTONIE PLAMADEALA, i{r-u, aparar tibertarea*r",.i11 lntr-un regtun ca cel de azi, diferenia ;; ;;il;;

constituie un motiv de delincventi.


in celultr cu Corneliu Coposu

DRAGO$ $ELJLEANU: Pe Comeliu Coposu cum l-a$cunoscut?

ANTONIE PLAMADEALA: Pdi eram la Jitava" lnvipt de

Emil HaFganu, avocat de profesie $i mare avocat, am fecut ocerere de rcjudecare a procesului pe motiv cn in 1949 fusesemcondamnat in lipsi 9i, deci, n-am arut posibilitatea s6 mn apar. Ama$t€pat cateva luni pand a venit presa lnchisorii din Jilava gi mi-aspus: ,,PArint€, I s-a aprobat reclrul". AceasE hsemna anulareasentinJei gi rejudecarea. Dar judecarea procesului din noupresupunea o etapn prin carc eu nu Uecusem; eqa de anchetilDeci lnainte de a mtr trimite ln tribunal spre judecarea procesuluitrebuia si trec prin ancheti, penhu cA anchet4 respectiv MinislerulSecuritilii, tsebuia si dovedeascil cA eu am fost condamnat pe

&ept.M-am tezit luat de la Jilav4 tot cu ochii legafi, dus undev4

deschisi o ugtr, scos ochelarii de la ochi qi lmpins lnto celuli incare erau vrco zece iryi. Nu erau patui, erau nigte priciuri, aga pe

trei pirfi ale camerei, de lungimea unui om. Astea erau de cimenlPe partea asta era u$4 pe partea asla nu enr nimic. C6ird am infrateu erau acolo poate vrco zec€ delinufi. Miau frcut gi mie un loc.

$tiu cd mie mi-a venit locul l6ngl Camil Demetsescu. CamilDemetrescu cel care ln L944 a flclrt legitur4 el era agentdiplomatic qi a ticut legilura dinle guvemul de la Bucuregti gi

madame Kolontay, ambasadoarca Rusiei la Stockholm. El a dustratative, a purtat cor€spondenF cu madarne Kolontay penfruiegirca noasE[ din rizboi. Ei bine, eu am pica! deci, ln celuld l6ngidomnul Camil Demefescu. Iar la doi ingi dupi mine era ComeliuCoposu. Sigur, am f6cut cunoginp cu fiecarc. Cine egi? Suntpdrintele cutar€, de la ministirea cutarc. l,a ora aia nu sa fticut

168 t69

Amintirile Mitropolitului Antonie plimtrdealideloc caz cA eu eram orbdox $i weunul enl unit. Nu, nici nu s_apomenit de a;a ceva" Domnul Coposu ,,";;;ilil;calihfe_

DRAGO$ $EULEANU: Deci, in necaz suntem impreund, innecaz suntem la un loc, conteazA mai pufin deosebirile.

- ANToNTEpL.,{v.,Lnner,A: eirii"ian u*i_* "o."ca am dar acoto pesre Coposu. re ceitatli nu-i mJ;;'i, ,H #.dar ny

Tai griu cum ii "t.rna na'.o coposu ,ril#'irtfrJ;;;

_Tlld": o si vd minfl de ce? poate ,ipJ*;;;_r*ffi,Lpoate gi pentru ca domnul Conosu s6 se distreze. C;-.;i;;;;"

tui..co-posu? El se credea meiiu;i p. noii ffi riTo-Jffi;#I"calirigi mediumice sau nu. gi a Acur qi .,rnil;;;;;;;:;;,s-a prczentat: ,,Eu sunt Coposu, sunt fort"f t.i a-tiilritilulnaFonal-firinesc, am fost o ra3^r",'ti,m"Jp.;;;;#T:,lilT'*:oHl;*ffi:$i qare line ci neam in[ahir aici,,. A" ";;;il;;;#,;,Ja si vedem ai catir^ig mediumice?,,Care ;;-d;.;#,il"#

r_.{,.i{ #i: ;fl?r' ".:i#if t;'ffi ?l#m. Jatngi aceste puncr€ ale mainii tui si OJg.*r. iliri-"irrr'*.#ly.! 1. mAjnii mele. imi spune: .,parinre, Iii n

"i *"rrli_?C:t, lu.te g6nde5ti absolut la nimic, fa-F'e"f ;;;;;il;l

1fli9.-.O:*t exercifli de asrea mai ficusem, $i o sA va sDuncareva pe care le ldcusem cilugdr fiinA h primii # fa ;;#,;Slatina. Zice: ,,pirinte. nu va e"6nAid h d;;.;l;;ffil;ceva imi faci un mic semn cdni

"tgl,.';:i,,J;;;il?#fi -#1'.;:;1ff 'f :#l;;$;-HTT9, '" tnceput si merg ra dreapra, .l ;;;;;'il",;;'il;findndu-mi mereu de m6na L ir

"" r,,*p"i,i'".,e;;;i;;*';H Tff :,il.ffffi igkl,1ll e i* .$ezar pe priciul celd"li sii"'*-r"#iia"i#smFt nevoia stringenu sa me intind $i ,; hd;r';;;;";clipa aceea Coposu imi spr.me: ,,Gata" .*i * ,raimipJ,[i i

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimddeali

fdcut tot ce ti-am poruncit eu. Faptul cd dumneala f;-ai ftcut gol increier mi-a permis si lucrez asupra creienrlui dumnitale princontactul acesta, prin mdn4 li egi un medium extraordinar. Aifdcut tot ce [-am spus eu p6ni la ciderea pe pat".

Cei din celuli erau numai ochi qi urechi, nu le venea si creadi"

$i atunci am repetat experien@, dar de data asta altfel. Era acolo uninvifEtor din Mammure$, am uitat cum ll chem4 un om trecut prinmulte suferinte. Avea pregititii gi el gamela pentru ni$te leclii fispune: ,,Domnu' Coposu, eu nu sunt sigur ci dumneata i-aicomandat pdrintelui sd faci ce-a ficul ia spune-mi dumneata ce-aisi-i comanzi la ;edin.ta umAtoar€ gi eu scriu pe gamel '. Spune:

,,Am s6-i spun si se ridice, am si-i spun si o ia la dreapta, amsi-i spun sd o ia la sting4 am sd-i spun sd meargd inainte, am si-ispun s[ se a$eze pe pat dupd aceea am si-i spun sI se intoarcd pe

dreapt4 pe st6ng4 dupi care si se ridice inapoi". Asta am aflat totde la Coposu care zice'. ,$cuma, pirint€, v-aq ruga din nourelaxare total6" $i am repetat experienp. $i am frcut exact ceea ce

scrisese el pe gamelA Atunci i-a convins pe to[. Pe mine m-aconvins cI sunt un receptor foarte putemic, iar pe el c[ este untransmititor foarte putemic. Ceea ce s-a gi dovedit, pe um4 inactivitatea lui politicS- Ei, a5a m-am imprietenit cu Coposu.

DRAGO$ $EULEANU: Dar c6t timp ag stat cu el in celuli?ANTONIE PLAMADEALA: Trei luni. Sigur cn in dmpul

ista m-au anchetat.DRAGO$ $EULEANU: Unde dormeag tofi zece?

ANTONIE PLAMADEALA: Pe r6nd, pe cimentul dla"..

DRAGO$ $EULEANU: Trebuia si fi fost cumplit!ANTONIE PLAMADEALA: En cumplit! En cumplit!

Uneori nici nu te puteai lntoarce. Uneori, cind se adunau maimul$, intoarcerca se fdcea la comandi. Adici, unul spunea ,,pedreapta", dupi aia spunea ,,pe st6nga". Trebuia str se faciintoarcerea tuturor dintr-o data, ca sd nu ne jenim unii pe altii.

170 171

Anintirile Mitropolitului Antonie pltrmtrdeall

Fafil in fafil cu Tarzan

Ur,"fnRM"n DUMITRIU: in timpul anchetei v_au chinuit

**tjfl1illfi,rr,Ara{npar,A: Asupra lucrurilor estora a$

CARMEN DUMITRITgeneral. J: Am infeles' va inrcb at4 fu

,^-_ lNloNIE pLAMADEALA: Nu se puba fird, dar esteJenant... Fapt e ci din celula r

mi cheme i; il;a ;;;"1::"ttu * lnceput de a doua zi si

1:T pe .aco'o ou poi,e' ;tri,:i#lt, ii;ffirix,ll:ochelari de tabli, dar odat?i arn

,nui n u.oio, .ilrl*o;;.fi1,:?.:'"uiva de ra senat, sau ce o

ma duceau la ancheri, ot, .I': 11 care am fost eu, jos. Deci

care era Ia " ;;;;il.i"!and, la un momenr dat, Coposu

spune: ,,Pirinte, ved ce vii oenro reconfrunhre

'u *iu "u "intascult2i ia'ine ;;.;d;:'lT l,nT o?oLu anchet^i Uite ce,

wo mai moainclS#;;,:-1 spus la inceput' aia so Fi'creaae niuoaaa ii ";; ;;1"" o dati' duptr aia n-o sa te

;:;*;-'f.i*trrlrir:;i:tr:L*;ftTi.rnrmomente grele... Enu momenre, Oe pilAa, "il ,a ,.i,"" a?c€tute $i ma aduceaateiazi,iar rrei;ile ;;; *.*;=

-CtIyqN DUMITRTU: Nu dormeagi, nu vd odih.neari?, _

ANroNrE pr,AuAonelA: rar #A;; ;;H;il""

:li l"or. T patru ore! gi mA luau gr mi pisau la cap cu aceeasisr aceeagi intrebare la infinit, ca picatura chineze#. ffi:fJm c,ind, sigur cA mai aliDeam si*'".u ii u.;,.;;;ffi i ;ff ;::f,il Hil:::ll,#T

Amintirile Mitropolitului Antonie Plintrdeali

situalia in care eram, suna ca o bombtr alomicA Dar acestea eraumetode psihologice bine puse la punct $i ahnci sireau odat?i aga

pi ziceau: ,,Ei, ia spune p6rinte, ai ficut parte dint-o celuld?"Dau un exemplu de intrebare. ,,Organizafa la care ai luat parte

avea drept scop distrugerea Uniunii Sovietice?" Trebuia si-mirevin foarte repede ca si-mi rcintru ln rolul pe care milfixasem. Ei, cateva le-am recunoscut. ,tste adevlnl ci ai

redactat un ziar ,,Ecoul Basarabiei"?" ,,D4 domnule". ,,Pii de

ce, nenorocitule? Poporul nostru sovietic care ne-a elibent de

cutare..". ,pomnule, v-a eliberat pe dumneavoastrtr, dar pe minem-a fdcut si me refugiez din Basarabia rorndneascl". inc6t cuunii aproape ctr ajungeam la o invoiali $i anchelele acesle4care durau trei, patru nopfi, acestea erau cumplite, erau

obositoare. CAnd veneam a patra zi, tofi din celuli veneau sd-midea fiecare ce are, cate cev4 o bucalici de p6ine sau ceva care

i-a rdmas de la o masA, ca sii ma intremez; mA lasau si dorm; nufEceau giligie. Coposu mi intreba: ,,Ei, cum a mers?" ,,Domnu'Coposu, a mers aga cum mi-afi spus. Am rezistat". ,,Pdrinte, stgtii ci ai o forfn interioari putemica Dar bagl de seamd c6 au qi

alte metode".Dupi cAteva zile mi cheami din nou la ancheti. Chemarea

la ancheti cum era? Se deschidea celula 9i gardianul t€ arita cudegetul. Ttr veneai, inainte de a ie$i din celulS lfi punea ochelarii,dupa aia te lua de braf gi te ducea la lift. Te urca, te scotea dinlift gi te ducea la camera de anchetil Dar asta putea str fie lamiezul noplii, putea si fie dimineata, putea sd fie sear4 totul eraimprevizibil in privinF asta" Eram la o astfel de anchetil ziu4infri unul in cameri, in camera de anchetii intri unul solid, a.g4

cu m6necile sullecate. A, zic, ista-i Tarzan. Eu auzisem deja dela ceilalfi ci existi un Tirzan ln lnteme gi atunci c6nd dai ochiicu Tbrzan nu e a bine. inr-adevir, el em. Zice'.,,$i cum, mi, nurecunoqti nimic? N-ai Ibcut nimic? Tu crezi ctr ajunge cinevaaici ffri sil fi ftcut nimic? Ia spune, cum stai cu pltrm6nii?"

172 t73

Amintirile Mitropolitului Antonie plimidealtr

,,Foarte bine',. ,,Te doare din cand h c6nd inirna? Ai ceva lainimd?' ,,N-am nimic, domnule,'. ,,Cum stai * ""f,iii,

.l-".prgbl:m,e.^Vad foarte bine,'. ,,.4i dureri de *p?;;N;;lom;;,puteli. sd lncepefi sI ma bateli. N_am nici l, Ujifl. As,.T"omoret! La astfel de intreblri detinulii tqi f".epra" ,i ii,i"alhngar.ef, da, domnule, am Ia inim6, "rn';t; ."ta;'"rnfost bolnav de phmdni in tineref€, ca si i se faca aluia miia Jetine qi si nu hotinsci se te batiA.

. Ori eu $tiam cA asrca sunt tot degeaba gi m-am hot?ir6t sibravez 6i am rdspuns la toate ,,nu,,. Nu, o-urn ,r_ra.-N" rnidoare nimic. L-am surprins cu ,puteg sa incepeli .r;;;;;r;;iCred ci ma injura! a iegit indaLi din s"," dr;;h;.'6d.ii

"sunat qi a intrat soldatul. Soldatul stjitea totOeauna #;;;stilea Ia anchete. Ancheta era condusd nu-aj d;;;;;;;;;:Soldatul nici mdcarnu asista la vreo t"h.b.r,;;i;. S;;;;soldatul, imi pune ochetarii. Zice: ,,Du_l l"

"if"U,,. fr,fa J"..li

:.lll4"r celuld toli, din nou, cum a fost? ce tr-u inrr.Uur -iice-ar raspuns?" Zic: ,,Domnule, a venit Tarzan,,. Coposu imii"r^.il".i;:{HTe,.sa ffii ca_i de rau. Cu tu;'""_i;;;i#:Dt cum a lbst?" $i i-am povestit: ca nu mA aoare, ca" n_amrumtc... ,,Et, zice,.cu asta sA fdi cd ai procedat bine. Cred ca doarFal en€rvat, sa $tii. Aga inait nu gtiu ce o se iasi. Uite ce. odrinre(s-a 1e:cdtlal de ciorapii Ae iana,l, d;;.;iil'f;T;;;;:umnrjale subfiri $i incalfi ciorapii d5ria de ldni. Vezi dac.i tencap ln pantoll. Asta bafe la EIpi. O sd te lege cu mdna gi cupicioarele de ur lemn, un drug. a54 dupi aia tJin"a,1" ;i;1";;ra rarpr $r e groaz,:ic, dar dacd ai ciorapi de l6ni mai aienueazidin dureri". _I-am luat 9i i.am mul$mit. 2i.., ,,,q,.*AbrpS-I9". Pesre o jumatate de oni se deschid.

"$" ;;iil;.

,,Tu, fd-{i bagajul1,,

.. BuCu]ul inseamnA si-fi aduni ce aveai; fiecare aveam c6.te oolbulig facuu dinlr-un $ervet, ain ceua in care av;-il;;:;pasli de dinli gi ce mai aveai, un lucrugor de-J ,A;; fi;;

174

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmtrdealii

pieptine, cu care era voie. Ei, bagajul dsta se lbcea lnh-unminut. ,,Dupb mine!" M-arn uitat la tofi, tofi mi-au frcut semn cA

adic6: ,,Bag6 de seam6, tine-te tare". Coposu qtia ci de acum e

precis experienta cu Thrzan. Asta m-a luat de mdn6 9i m-a dus

pe un coridor lnainte, dupd aceea pe un coridor la st6ng4 adeschis o celul6, mi-a luat ochelarii 9i m-a impins ln ea. A tras

u$q a tftN zdvorul 5i pe urm6 a disparutAsta era una din tehnici. Si nu existe continuitate, ca si

nu-{i pistrezi rezistenfa $i sA ai mereu impresia ci eqti parisit, c[e$ti aruncat undevq incdt nu qtiai ce se mai intampli cu tine.

CAnd colo, mai era un definut. Erau celule mici, cu doul paturi

suprapuse, dar cum si spun €u, paturi de ciment, dar nu eraupaturi, erau doud priciuri unul peste altul cat peretele, cat

celula- $i unul dormea jos gi unul sus sau, daci era aglomerafie,

dormeau doi sus gi doi jos. Acolo nu era decet unul, deci unul

din paturi era al meu. Ei, am fdcut cunoqtinfi, a zis parc6: sunt

inginerul cutare, parctr de la Caransebeg sau Tlmi$oar4 sunt $i

eu pentru anchetii. Pe care pat il vrei, pe cel de sus sau pe cel de

jos? Doamne, era aqa de amabil incdt mi-a dat pufin de gdndit

$i ceea ce mla dat de g6ndit din prirnul moment a fost faptul cA

el ml lasi si aleg, daci el ml lisa sl aleg lntre sus sau jos,

lnsemna cd el nu era fixat ln unul dintre paturi 5i cd era venitacolo pufintel lnaintea mea. L-am ales pe cel de jos, era mai

comod, 9i am lnceput discufiile cu el. Mai lntii de unde e$ti, cum

e pe la ministire, descrieri banale. Eu, de unde egti dumneata,

de la Camnsebeq, pdrinlii mei sunt cutare, eu am fost student la

cutare, eu din partea mea am fost student la cutare, arn fost laministire, n-am {hcut nimic 5i mi trezesc arestat. ,,Ei, suntem

intre noi. Cum, adici, n-ai f6cut nimic?" in clipa aia mi-am dat

seama. Do:rmne, 6sta nu e ce pare. $i din clipa aia mi-am frcutun prognrm de disculii carc s-a dovedit foarte bun. Din ziua aia

nu m-a mai scos la ancheti, ceea ce era completamente anormal.

Eu credeam cd merg la bitaie la Tanan, cind colo am mers in

175

Amintirile Mitropolitului Antonie plimidealic€lule cu Asta. pe acesta ll scotrseama ca pe el it cheama pentru il

zilnic la ancheti; mi-am datapol se duc€ srs si ch,,-- +^. ^- ,ca.el

ma ancheteazi in celultr 9iapoi se duce sus si ,p_" Lil.l jiiloi ffi;f"=,T,n:'JHznca zile pe el l_a scos zilnic,"pe,nin _nu

,n_u-Jor;;il:ilp,zece zile se deschide u$4 inrrrsor.d"r,;i;;;;iii;11,",,Mr-am facur-o, mi_a pus ocner*i- ;",'-1"-;:.:: ::n ::*^", .

:rx*n:::;"-"'ii;?"iffi ;;;*iii*T';1fi Icet pu6n auslriioi 1u[""ir"fl-11-

Ei' ce fericit am fost ci eram

y* ,,ie rrpi.ilr;;:;:T "*""i pe care ii cunosteam si curost, parinG,

"-* ur*itr'ffi:i.#:f ilffi;;|fl,imullunesc pentru ciorapi. vice se mai r"i6d;-i;;'j";"r'ffi:1ffi*TlT,;:r;ff

:l:T 3rl:l unut in celuld, pe care it .r,.ru ritrni" ;ffi:,f,"lI al pnceput ce era archerer^.r. "il- ---"lf- '::':i"" '

,,pa,i",", " .lLi.# lil",ti:j'ifl?'l_ ;,Pdi,

se poate? sigu/'.; T" ;i{ril;f" #J;}1ffiama

din convenaria

s',"13i#"'oili#J$il:"J ::,T1"' interectuatii ra bdhiespun, dar cei ;;;il#:er care cedau' imi pare riu si op"ui. ra.uoiiL,.rt ililLo?Ta.nal1a

si spuneau tot eftru

ln celule * 6,a'i';;';;'#t-.Ity9up pe loti cei care au stat

cedat. Poa[e ci e gi ln "i*n]"I.3,

T multe locuri pranii au

113y11,ry"{' "'ffi;iliilHii:X'1ff :;,ll':; l,,lxlffi ffi ,T'j#,"0!"ll;'.",?, -!*a "-*" p""ff, ia',#pub; du;,;*,;ffi;#' pentru ca eu acasa nu ma mai

biiere, acum' n_J';;;;il_# j!,fl HJ iji,lX;f,i;Franeasca! Aga au facut 'tiran

parmn. rnterectuali;;;fi; lliuil:Tffiff" ra prima

DRAGO$ $EULEANU:laranul sa fie mai robust. Te-ai a5tepta si fie invers;


ANTONIE PLAMADEALA: Ei gi-au dat seama dinancheta lui thzan ca eu o si rezist la orice bltaie. $i atunci au

lncercat cu Tbrzanul in celul5. Au vizut ci Thrzanului din celulIi-am spus cu mare sinceritate totul, dar, de fapt eu li spuneamceea ce Stiam ci trebuia si afle anchetatorul. M-au dus lnapoi lncelull $i atunci Coposu mi-a spus: ,,Pirinte, fii sigur ci trla era

un anchetator $i ala gi-a dat seama, mata te-ai prefrcut cd eqti

tot timpul sinceB 6la $i-a dat seama cii n-au ce-[ face".Domnule, adevtrrul dsta a fost. M-au dus pe urmd la Jilava qi dintoatl ancheta mea nu a iegit nici o acuza$e in plus.

DRAGO$ $EULEANU: Decit ce-afi recunoscutdumneavoastrtr.

ANTONIE plAUAneelA: Dec6t ce am recunoscut eu.

Dar asta nu putea constifui o acuzafe gravi. Asla era cumva gi

dreptul meu de basarabean refugiat.

t76177

Amintirile Mitropolitului Antonie plimtrdealtr

M-au {inut trei zile pi trei nopfi lntr-un fipet

ANTONIE PLAMADEALA: Mai greu a fost momentulcSnd m-a dus de Ia Jilava la Inteme, pentru ancheti, dupi ce mis-a aprobat rcjudecarea procesului, casarea primei sentinie. Jilavaa fost o inchisoare de tranzit, nu a fost o inchisoare de executie. Eibine, cdnd m-au luat de la Jilava gi m-au dus h fnteme int6i gi lntirmi-au scos ochelarii. Enrn intr-un hol, iarpe un perete enu patrucabine cum sunt cabinele telefonice ain rnitut,

"urn ,*i

dulapurile astea din metal, figetele metalice. A O.r.ii, uqu. tr,l_ubigat ln unul din ista A inchis uqa Ia loc. A ms Avorul pe afarafi m-a uitat acolo.

DRAGO$ gEULEAttU: Nu-aveafi loc si vi migcafi deloc?ANTONIE PLAI4_,{,DEALA: Era trgust, nu uurutn *..

Am incercat se md incovoi. Am incercat sime ae, pe f*0, cupicioarele in sus, c6t puteam, gi cu spatete in sus, aaicf sa stau asacocirjat. Nu se putea. Se fdcuse noapte la rm moment aat Si imiera somn. Se deschide celula asta gi soldatul lmi arunc.i o saltea"En ciment jos. imi anurcd o saltelug, ca sA pot ,ta p; ,J;lu;aceea.Si sA dorm cum voi pulea. A doua zi dimineaSi, iar s-aoescnE ala gl mFa aruncat o bucati de p6ine pentru toati ziua- Milntreba daci voiam si merg la toaleri $i mA scotea ln toule;imediu. $J m-a finut inci o zi. gi dupi aia s-a O.ut i* noapie gim-a gnut inci o zi. gi s-a ldcut iar o noapte 9i abia atunci, ; tre;zi, deci dupi trei zile gi trei nopli m-a scos de acolo gi m-a dus in*fP h care era C.oposu. Dar int6i m-a supus u..rt i pr.ri*ipsihologice, str-mi dau seama ce m6 ageaptl Asta mi se gi sugerain discufi din acestea eliptice. A fost groazric, groaznic,'si riu tepo{i intinde trei zile gi trei nopg. Dupi aceea a inceput episoduldin celula Coposu, cu toate anchetele despre care v-am reiatat.

l?8

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrm5deall

P5rinte, sunt medic ti sunt evreu

DRAGO$ $EULEANU: Unde ali fbcut inchisoarea

nrooriu-zisi?' 'lt rtoNtE PlAuAonlr,A: La Jilava.

nnACOS SBUf.EAlrlU: Deci cei doi ani a1i stat la Jilava?

airromi'rlfvAoBal,A: Nu, nu Am fost dus intre

tirnplu Cau$ p.nt o ancheta cealalti, am fost adus inapoi lalilavq

U-'ln iu *rn.ri' nu mai eram cu cei pe care ii gtiam Dupa feflerarn intr-o cElula mare, parcA la 9- 12, asa se chemq 9i au venlt ool

;lreri ; un medic civii sa taca o verificare de s&ulate' mi rog

""tuiu ta t.ti. .i *deva ce s-a l?tcut o veri ficare sanitarl Eu emm

l* o"-oi"i l" pusna barba' ca imi riiiasera barba mar€' fi stiteam

ri ",i^no.'*utgi"ea

patului $i la un moment dat' cdnd grupa asta

l;il-f;;" p-tio ti;lo*t priciurilor de o parte $i de alt4 ci

*-il[""f"t iid.t "iviiul

se ulu cltre mine 9i zice: "E$ti parinte?"

iii- O"tt"f" .,Ia aa-te |os". Sar jos, cd eram pe priciul al,doilea"

cum ar fi dacd nu am socoti parterul, sar de acolo Jos El spun€

.JJatifo, sau celor doi ce erau cu d6nsul: "Oprili-vl pufin"

l*i,i"l-- "ptl li s-au intors cA$e d'ansul Eu sar' el vine lamine'

r.- iU f" o"hi, ," uiu in nas 5i spune: ,'Pdrino' dqTt"q isuferit de o boali gravi" ,,Domnule, nu-mi aduc amxrt€ sa ll

suf"tiiae o UoaU foarte grava" ,,Nu' nu, adu-fi aminlelDumneal'a"

Drrinte. ai sufcrit de o boali gravS- Nu te-a durut candva' alcl'

I""" rlG^"f' Si mi-a lEcut cu ochiul ,'Ah' sigur am awt ani la

rand- o sinuzitf ioarte putemica '' ,,SA qtii ci o ai li .1cu1ail.*tf.,

"ot"-a "u taine sil luim la Vicdresti" Soldatul a

,"*--un '"urn.ttf . ,,Cum te cheam6?" ,'Pldmddeall Leonida

,q"ttti.;'. r.fot iri numele 9i trec mai departe El mi-a ficut cu

o"t irt li u tt "ut

rnai departe. A doua zi, dupi degteptare' dupi ce

;';:;;"; terciul, unul din solda$i de pazi descuie'. 'care

eqti

p-fimaneafaZ' ,,pu';. ,Pagaiut" Asta lnsemna s6-1i faci bocceaua"

179

Amintirile Mitropolitului Antonie PlimidealiMifl ftrut bocc€aua ti 6la imi spune la uqi: ,Iirint€, ai noroc.

Te duci la spital". $i trfr-adevir am ie$it ln cute, unde ast€pta o

dubi de aia fdri fercstre, am fost urcat ln duM cu alfii, 9i cdnd s-a

deschis duba erarn in culte h Vac{regi. vicire$ii fiind spitalpentsu detinuti, iar domnul acesta, ciruia i-am cizut simpatic fdrimotiv, poate doar pennu faphrl ci eram cu bftbuF $i eram preot,

lucra aici. De amlq din dube, ne-a lua{ ne-a rcpartizat la celule,

dar erau celule cu mul[, cu paturi de spital, gi aveai drcptul de a

iegi chiar afar5, lntr-un balcon sau lntr-o gradinuli.A doua zi vine gardianul 9i spune: ,,Care egi Plimideall?"

,Iu". ,Ja cabinet". Merg fltri ochelari de data ash. Inau incabinehrl medical. Asta iese. C6nd mtr ui! cine e acolo, ceEfeanul

care mI alesese. ,,Asculti, pdrinte, egti bolnav grav de sinuzit.il..

Oricine te lntreabd, asta spui! Eu am sil te chem ln fiecarc zi aici,

arn sA spun c5 iS fac puncfii, ci l$r dau medicalie; egti foarte

bolnav! Eu caut se te lin weo doui, fiei sipttmani aici, si te mailnu€mezi, dupi care imi pare riu, o sa te intorci la Jilava" Darvreau str te lin trci siptim6ni aici pe un regim mai bun". Mfucareaera mai bund-

DRAGO$ $EULEAIIIU: En[i slab?

ANTONIE PLAMADEAL.A: Nu gtiu de ce ii voi {i fdcut luiirnpresia ci sunt slab. ,,Domnule doclor, pot sd gtiu cum vdcheamd? Poate ci in viap me4 dupi ce iegim de aici, o sd ne maiintdlnirn". ,,Sunt doclonrl $hor gi sunt elreu". M-am gi vizut cu el

dupi ce m-am eliberat din inchisoare. Ne-am intAlnit intiimplitorpo stradtr. Ei, sigur ci iff multumit foarte mult dupi aia" El aplecat ln Ismel. Dar uite ce a putut sA faca un om... Deci au fost qi

oameni din 69tia. El nu era al inchisorii, el era civil qi era un

doctor care venea la penitenciar 9i lqi f&ea orple lui de consulta$e

medicald" Dar a fost un episod interesant Si Ast4 pe lfugd multe

altele.DRAGO$ $EIJLEANU: $i dupl ce v-a1i ,yindeca de

sinuziti ?

--^ro*1 tLlYlD,Hf 3;*,Hi'."il$*tr-:-'.;d ft-a trimis inapor ta r"'

:TYi.Tij;il*'io iJuto"u celebrul wurmbnutr' oacaalt

*jl'.- ., am stat in ceea$i celull cu el' evrcul :"* ^y:":l5';}',.''r#" ff#;; r*m'f 'm$ff;,f.f,

#:'i::;:"; l-au bigat in incy:SlJl*iii. ;; ffi", ;'$e turuncure' ti tu"'" T::-'1

l?l*"fi'# ffi 'ou nu ru" a"'*4" g;t ffi'"? ;ili!!

."iu,io*ut" $i 1e-q !ii:':ffi;{i, imi di un telefon'

lr"'i* .u'nu in S13?":"#i""d; * i"r.ron, ,,Pfint3,

f :Y*^,Piff

"J:ru

"ffi ,ji"i.*y* .t :i:'3:lll

wurrMvrlP-'"rr^*Ania" Am rAmas loanE uuru P"-:'"' , ..^-.i,nrin MotafIvrrrquts ' - ^- .i nrnfesorul constantln luotat'*ai dal acolo in celua o''-r: 1'-:-; ^., .r rr,,<ilor. Vasile l,eu,

Iii,o,il,i:..ltl:tT:'1,':iff ::;;:1frft_ll}'T"E:f,n-^-^ .^ .rFtindea eDlscoP' l'u'ulr,anw w r.---

1*.3,:rttrlru;:#;i.t**T-":S"#f #s1,4. ur w''.- I .

--:-'i ^rr trrr flrt Sltu cu u's' qY:::i ;;;i dt ei arn inc€put strinval uno4:s::^:';;;;'tr hliff i'H,ffi ift;;rq*:*';'m*,'l'J"';#t",rl ioment aat' inuo cetUa t

-:S-xffir*+**mmryt*i+t*:dlm*etrui:fx'Horactic deFnu$ de drcPt cot

'to1i in lsrrel duPf aceea

180

l8l

Amintirile Mitropolitului Antonie plnmldeali

^ . DRAGOS gEULEANU: Deci foloseau metoda care sefolosegte la noi dupd Revotufe. Tot de Ia Vieni ffi;#, ,;peref dubli.

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimtrdealii

M-au umflat cu fasole, str vadil lumeace bine e in inchisoare!

ANTONIE PLAMADEALA: Daca ma mai provocafi,poate imi mai aduc aminte. Ancheta s-a tcrminat in sensul ci,intr-o diminea.tii, m-au scos de la Intsme qi m-au dus la Jilava.

DRAGO$ $EULEANU: Darde ce?

ANTONIE PL;,MADEALAT Cu dosar de trimitere lnjudecatil pentru faptele din 1949.

DRACO$ $EULEANU: Carc nu se adeveriseri.ANToNIE PLAMADEALA: Pe care eu le-am recunoscut

partial, dar cafe nu au contat in proces, pentru c[ martonrlacuzdrii, vam povestit, martorii acuzirii au venit la Bucure$i $iau negat ceea ce spuseseri in 1948. Dar tot mi-au datcondamnarea aceea de pafru ani, de carc mi se parc cA am vo$it

DRAGO$ $EITLEANU: $i doi ani unde a$ stai? Doi ani a!fost in anchetii.

AIITONIE PLAMADEALA: Doi ani am fost peste tot.DRAGOS SEULEANU: $i turcldoi ani?ANTOME PLAMADEALi,: Nu, nu. Eu in inchisoare am

stat doi ani cu tohrl.DRAGOS $EULEANU: $i pe urmi a venit decretul?

AIITONIE PLAMiDEALA: Pe urmi a venit acel decretde graliere a condamntrrilor pdnf, la cinci ani, ori, cum ultima meacondamnare fusese de patru ani, am intrat h decretul acela. Credcd s-a reincercat introducerea mea lntr-un alt proces, pentru ce amfost scos de pe secfia I, unde erau cei care urmau si se elibereze,

ti am fost trecut pe secfa a II-4 unde erau cei care urmau str aibiproces sau erau martori. Noi gtiam asta. in inchisoar€ exis0i ni$te

telefoane fdrd fir. M-au finut incd trei luni dupi ce s-a datdispozifia de eliberare.

t82 183

Amintirile Mitropolitului Antonie pltrmidealtr

DRAGO$ $EUIEANU: $tiaf ca existi decretul acela?ANTONIE PL,LMADEALAiCum sa ""i r".*". ,r*t ,chiar. Grefa era obligati sd te anunfe. M-au scos h d;;;'1"pe seclia I 9i m-au mutat pe secfa a tr_a" unde rn_", ,rf tri *.iIuni. Ei au mol.ivat ce ,* uoiuu a. i.",u]i,,'*.""i il.llJladevarat oarccum. pe secga a doua a" lrr."dt.i;;1;;;a;;bund- Au inceput sa ne dea paine, ,a

". d;f;;i;,;;;;;"asta nutritivi, ca si nu iegim schelete afari. Cfurt;il-J;;rclhcufi, si vadi lumea de afani ce bine

" i" i""hir";i i;J;;

am iegit aproape umllat cu fasole, am l.$lr;fl;;il;;;ffi;,si-mi revin la chipul meu normal, .a ir" ..

"- g*i..'*"i

fngraSare normali, era o umflare. poate ne dad;;i;;;substanle care sa ne umfle.

_DRAGO$ gEULEANU: Afi iegir V_a[ dus acasi? Undev-afi dus prima oarE?ANTONIE PLAMi,DEALA: Ei, la pirinf.

. DRAGO$ $EULEANU: V-au vizirai in anii de inchisoare?Au avut voie?

. ANTONIE PLAMADEALA: Nu, nici vorbd. Nici nu auqtiut unde sunl Au putut str me vadi doar " ,id;;;;;

proces. Au arut voie sd fie in sali. gi ru pro..ru rorilipiiilrJDaniil'Tirdo4 care lnci nu era arestat si .:"" .-" fr,."iri;.

*-"DRAGO$ gEULEANU: Dupd decretul uoU A" u_nirti"r,

au mai fost lua{i al[i?. .

A]{TONIE PLAMADEALA: Cum! mereu, mereu au fostIua[. Decretul venea ca sd mai "lib.,r; iil;;;;* "rir.

" '""_ DRAGO$ gEULEAJTIU: Nu mai aveau lo.*i to pus.arii...Dar, poate cd decrerul a fosr emis $i c" .a ,,,r r"a..en ci" ial"il,pentru cd, a$a cum vi s-a spus, p6nd la $apte ani ;ffi;;nevi novat?

- ANTONIE PLAM./{DEALA: Eu giu?... pdnd ta gapte aniinseamni ci n-ai ficut nimic, da...

184

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimideall

Sub patru patriarhi

DRAGO$ $EULEANU: Sd vorbim despre cei patrupatriarhi ai Romdniei pe care i-agi clllloscut personal.

ANToNIE PLAMADEALA: Cred ci pe patriarhul

Justinian l-am cunoscut ln 1948, pe cend erarn incf, student, $i am

participat chiar la alegerea lui ca patriarh, alegere care, fiind vorba

de un patriarh, distanla dintre Bisericl gi regim nefiind inci atitde pronunFt?i pe cAt a fost mai t6rziu, s-a ficut in sala

parlamentului. Prin urmare, acolo au venit toti deputa$i din fari,to$ ierarhii, ministrul Cultelor din wemea aceea. Parlamenhrl

avea dreptul la doi reprezentanli in colegiul electoral Si,

bineln{eles, a mai fost loc $i pentru asistenld. Alegerile s-au fEcut

exact ca la parlament. S-au ficut prin votarea cu bile albe, bilenegre. Fiecare trecea prin fafi, punea bilele in ume 9i, la urmtr,

s-a proclamat cel ales patriarh. Nu-mi aduc aminte daci au mai

awt gi altii voturi, dar fapt e cd majoritatea voturilor a fost

acordat?i Mitropolitului Moldovei gi Sucevei din vremea acee4

care era Justinian Marina. Am spus altiidatii ci el a trecut mai intliiprin vicariatul de la Ia5i, dupi aceea a devenit pentru foarte scurtivreme Mitropolit al Moldovei gi indalii dupi acee4 dupi moartea

Patriarhului Nicodim, care avea peste 80 de ani, mult peste 80 de

ani, in 1948, s-a Iicut alegerea noului patriarfi. Era aproape

cunoscut dinainte rezultatul, degi mai erau ca$va canditlali, alzice eu, la pahiarhie, printre care nu cel din urmd era 9i Nicolae

Popovici al Oradei, dar rezultatul votului a fost net ln favoarea

Patriarhului Justinian. Deci, eu ca student, la galerie, am asistat la

alegerea Patriarhului Justinian.DRAGO; $EULEANU: Ma scuzaS, a$ vrea si ne referim la

proceduri. Lumea cunoa;te foarte pu!n, se crede ci este o regulica Mitropolihrl Moldovei si devind patriafi. Este obligatoriu?

185

Amintirile Mitropolitului Antonie plimideali

-Jocuri ale Providen{ei

ANTONIE PLAMADEALA: ln 1968 vine praga. Am uiraty va spyn ci am linut legAtura permarent cu patriafiirl Justin. innecarc dunrntci eu eram Ia Catedrala patriarhali. Aveam ut local meu in care st?tteam, ln aga fel incit patriarhul de .ere ;lr;;;din bisericd, de la slujbd, trebuia neapdrat ,a a.u

"u o.'fii'a.

mine, ci eu- stiiteam la ugi, ln partea si6nga, .* *0, ,.larrjacuma lumdnirile, dar sigur nu mai eram in haina de muncitor-

Ta imPqcy elegan! frumos, dar bineln[eles civll, nu cafu-gar.

lq$rt fystintan imi spunea: ,,ri, mai prarnaaJi ceiJliaci? Cum ifi mai merge acolo?', Totdeu*u puniJuf f i,p**doui.vorbe sau spunea: ,,t\4ii, vino peste vreo jumerrt iliJ;;ne plimbim pulin prin gridini,,. Nu ma invita chiar d;""e,;;eu chiar llim6nd cum eram, a$teptam jumiArca O. oA' ,ne

:X.:g.prlo: p: ta garaje, er iesea din patat Ei eu it insoleamprinplunbanle lui prin gnidind.

.. - El era un om ordonat; avea ore de plimbare, ord de sornn, eradiabeticSi finea un regim foarte stricq legeam qine;ilfii;;mi intreba ahrnci: ,,Cum e acolo, la Mase pf"iticef C. ir*" 0",iia sd faci? Te insulti?', intreba despre to"t. ,.i"*t L. filispuneam drept totul. ,par tu ce ai de gAnat,, ,,pA, ce am de ganJ,Prea Fericite? Am de g6nd sd mi inorc',. ,,N* pus o"friioEiirJTo..frF.p9 acolo?" ,,Ba da, chiar mai mulrc, a. nu?-u.ga4frt nlcrodati sA mtr insor, inlenfia mea e sA a$tept pani candva Ii posibila lntoarcerea mea ln monuhir.". I;*'i;;;;;;;foarte mu.lt pentru el, a5a incat atunci .arO u putut, .a,O pr"ot"icare era secretar general la Facultatea de Teologie a fosf numitprcot la Sofia, s-a ficut locul de secretar fa- facuftafea OeTeologie, era problema praga in vfur1 aa c6 mi-a zis: ,"EL ";;e momentul, lmi spune in una din duminici. Ei; ;; ;

198

Amintirile Mitropolitului Antonie PlSmldeali

momentul, Plimideali Du-te la fabricn, cere-$ transfenrl qi eu te

numesc, in locul lui Munteanu, secretar gef la Gologie". lnmomentul acela coboram Dealul Patriarhiei gi cine ll urca?Rectorul Facultilii de Teologie care era pArintele diacon NicolaeNicolaescg celebru mare profesor de Noul Testament, dar gi

mare socialist. lntr-un fel, el a fost cel dint6i carc a proc€datcumva la sociologizarea teologiei ln sensul accenhrlui pe pn4ilesociale ale doctrinei cregtine. El gtia ci eu am fost lnchis, qtia cf,sunt muncitor la o fabrici- ,,Buni ziu4 domnule profesor" - l-amsalutal ,,BunA ziu4 pirinte recoor". ,,Ce faci mii Plimideala?Cum merge la fabric6?" ,,Pdi, pdrinte rector cred cd de m6ine osi fiu funcfionarul dumneavoastri". ,,Cum adici?" ,,PreaFericitul a hotirit ca mdine si aduc transferul ti tot cu data demdine m-a numit secretar Sef la Faculbtea de Teologie". Astas-a innegrit. ,,Mii, tu eqti fost pugcdriaq. MAi, tu Stii cu cine aide-a face daci vii la noi? Cu ninel Si qtii ci nu-fi merge cumine!" M-a luat foarb tdJe. Zic: ,,Pirinte rector est€ voilp PreaFericitului, iar in ceea ce privegte relalia cu dumneavoastri sperci o si fi1i mulfumit '. El gtia cine eram eu, imi cunostea lucrtuipublicate in teologie, ficusem nigte chestii unice la vremeaaceea. Publicasem o bibliografie occidentald a teologiei de carela noi nu se mai gia de zece ani nimic. Ori, eu aveam acces la obibliotectr a patriarhului, unde venea toafii pres4 toate revistele,qi unde bibliotecar erau Anania cu Andrei Scrima, dar aveauordin de la pafiaft sd-mi pund la dispozilie tot ce vreau eu gi cuocazia asta am f?icut o bibliografie a teologiei occidentale care afost de mare valoare qi a fost, pe urm5, sursa de inspiralie gi dedocumentare a multor teologi, fie care lgi pregiteau licenla, fiecare pregiteau doctorat€. Nicolaescu Stia toate aste4 dar m-aavertizat foarte serios.

Eu a doua zi m-am dus la fabric5" I-am cerut direcloruluiLucaci transferul. A rimas uluit, dar mi-a dat transferul cu ocuacteizare foarte buna" incit a doua zi eu m-am dus direct la

Amintirile Mitropolitului Antonie PlimidealiFacultatea de Teologie. Am depus acolo cererea gi cu foaia detransfer cu care veneam de la Mase Plastice gi mi-am intrat inpeine dintr-o dati pe funcfia de secretar gef Mai erau dois€cretari sub mine.

Am glsit o harababurS- Arhiv4 penfru ci se mutase din altlocal, era ln totaltr dez.organizare. Primul lucru, am lnceput sd pun

ordine in arhivi, am inceput sA o pun pe ani. Am cerut voierectorului si angajez un specialist un pensionar care lucnse inarhive gi cu care am pus arhiva la punct incit Nicolaescu a rimasfoarte mirat. ,,Stai, domnule, ca omul asta imi pune in ordinefacultatea!" Eu am venit imbricat ln haina monahald. Nu aveamlncd barbe, dar am lisat-o incet, lncet sd creascA. Patriarhul imispusese: ,pin clipa ast4 te consider relncadrat $i cu toatedrepturile". Munteanu, pe care l-am mai prins cdteva zile acolo,gi cu ceilalfi doi secretari adjuncfi, printre care unul era pArinteleSav4 care acum e in Bucuregti, gi celilalt era o doamn5, acumi-am uitat numele, m-au luat deoparte qi mi.au zis: ,"Pirinte, bagnde seamil, Ssta e un zbirl" Chiar Munteanu, care plec4 zice:

,,Asta mi-a mAncat zilele. Din cauza lui plec in Bulgaria. BagA deseamtr! Si vezi ce ai sA p4e;ti cu el! Acesta iti trimite inapoi deEei ori $i rupt€ adresele pe care trebuie str le semneze". Ei, afla.tici mie nu mia trimis nici micar o singuri hirtie inapoi. Am fostcdteva luni secretar gef, nu mi-a frimis o singurd dati o hirtieinapoi. Lr semna gi gata!

Eu nu didusem examenele de anul trei la doctoral, fiindctrmA dtrduseril afad in 1949. Aranjez eu cu rectorul: ,,PArinteNicolaescu, at put€a eu str fac anul frei acum? Cursurile le am,lucrdrile le am publicate. Nu ar trebui dec6t si dau vreo patruexamene, dintre care unul cu dumneavoasbi". M-am dus lapatriafi. M-am dus gi cu oarecare corespondenF din parteafacultitlii gi printre altele i-am spus: ,,Prea Fericite, chiar dactr aufecut zece ani de c6nd eu am htrerupt shrdiile de doctorat, darnu pentru ci ag fi dorit eu, puteli sd-mi aprobagi s6-mi termin anul

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimideall

trei de doctorat?" Patriarhul lmi zice: ,,.Ai o h6rtie? Scrie pe ea:

Se aprob5, Justinian". M-am dus cu ea la Nicolaescu. Surprizimare la el. Ce s-a g6ndit el? Asta e protejahrl Patriarhului !

Adevdrul e c6in zece ani uitasem multe lucruri. Lucrasem in treischimburi... Nu prea avusesem timpul sA fin contactul cu

teologia aproape deloc, inc6t prezentarea mea la examenele

anului trei de doctorat em o mare indrizteali. Bine, nu eram

striin de teologie, incit St^iniloaie mi-a dat 10, Emilian Vasilescumi-a dat 10, Elian mi-a dat nou5" Asta era foart€ zgircit (colegul

meu de la Academie), gi am ajuns la Nicolaescu.Cu prilejul acestui examen am avut o surprizS- in comisie

er4 poate cA traiefte hci, pArintele profesor Bameq mare

arheolog gi autor de multe studii arheologice, de atheologiecreqtini. La el nu era cu putinli si improvizezi. Era chestie degtiin{i. Trebuia si dau examenul cu el. Eu eram, a5a ln fafi, pe unscaun gi la o masd lungi era comisia de profesori. La un momentdat emm foafie obosit didusem vreo $e examene. Se vede ciNicolaescu a observat cA zice: ,J.,I-ati fi de acord si facem opauzl de vrco I0 minute? Se pare cd pffintele candidat e obosit".Tofi au fost de acord. Se mai duceau gi ei gi mai fumau o figari-Am iegit in anticamerl unde era o chiuvetii gi primul lucru pe

care l-am fdcut, pentru c[ eram lnsetat, a fost sI iau un paharmare sA beau api- Eram aga de obosit, incat arn sctrpat paharul inchiuvetii gi s-a spart. ,,Oh, scuzati", am zis eu citre unul dinsecretari, citre cine mai era acolo, nigte funcfionari, prorectorul.Dar unul din ei zice: ,,Ei, gata, Plimideali" s-a spart ghinionul!"Asta m-a incurajat gi peste cateva minut€ am intrat din nou.Aveam in fap cursul de arheologie biblici gi arti cregtini veche.il deschid la biserici vechi din veacul cutare ln Siria. Venear6ndul profesorului Bamea sd mi examineze. Stitea gi se g6ndea-

Eu am inceput sd repet ln gAnd: ,,Domnule profesor, bisericivechi in Siria din veacul al IVlea! Domnule profesor, nuinfelegi? Biserici vechi in Siria din veacul al lV-lea!" Degi era

20r

Amintirile Mitropolitului Antonie pllmtrdealtr

diacon,.umbla civil 9i umbli 9i acuma a$a . El tot resfoia fi se totrdzg6ndea gi la un moment dat zice: ,,pirinte candidat, ,p*r-o"ceva despre biserici vechi in Siria din veacul al fVleA,. fnsingura leclie pe carc o Stiam! Am awt aceasti gansi ;dbilidomnule, ca

-el si receplioneze mesajul meu! Ildpmesct qi

mi-a pus 10. $i a remas cursul la Nicoiaescu _ Noul f.ra..oi.A ales cele mai gele tntrebdri din Noul Testament!

DRAGO$ gEULEANU: Asta pentr ci erafi protejatulPrea Fericitului ?

ANTONIE PLAMADEALA: Da gi poare ci voia si_idemonsteze ctr nu medt A ales cele mai grele lnnebari. M_amMlb6it eu pu$n, pe unele le-am interpretaidup[ urectre 9i aupacum mi-a venit la momentul rcspectiv, dar tn asa fel lnqet j_i Oiuocazla sil-mi spuni: ,,Nu, nu-i a$a Ia deschide Noul Testanent Iacapitolul cutare, versehrl cutare',. Deschideam Si zicea: ,,yeicum scrie acolo? Asta trebuia str-mi spui!,'gi tot a;u, ;ri hdoclorat daciiuai o noti proasti nu mA contau iercUte, pierCeaisesiune4 trc6J mi-am zis, ga4 s-a terminat cu sesi*ea mea-Rispunsesem cev4 dar mi-ar fi pus 5 dupd ce aveam tO pe toaUlinia Nicolaescu a continuat si mA snc6ii gi, la urme, e.i i""Af,de altfel, zice: ,"Pdrinte candidat, i[ mulpmesc foarte' muit,poftiF".

Am iegit gi m-am dus la biroul meu de vizavi, biroul meu dinsecretariat, dar m-am dus plouat de tot, incet cei care mai erausubsecretarii mei gi lumea de pe acolo gi_au dat seama ce ampical Era unul Sava care era secretar adiunct, $i noi, au .a"r"Ari,aveam acces la cataloage. ,,Mdi Sav4 ia du-te tu gi vezi cataloguljdu-te tu.gi vezi; nu mi-l aduci, sd nu te vadtr iia

"a uii a" ,.p-aa,

cu hf{i_il_e. Mai Sava, du-te tu gi vezi c6t mi-a pus Nicoiaescu, :sau

f?"asava se duce, era qi el subaltemul miu acum4 gi vinevesel: ,,Pilrinte secretar gef, avefi l0!,, ,,Cum 10, mai, ja NoulTestament?" ,p4 la Noul Testament 10, la Nicolaescul'. A vrutsn-gi batd joc de mine doar sau si-mi arate: ,,Mni, egti prost, dar

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmtrdeali

eu sunt domn!" Aga mi-am luat examenele anului frei dedoctorat

intr-o zi mi cheamii parriarhul. Er4 cred, intr-o zi prinseptembrie, octombrie. ,,P6rinte secretar, egti chemat depatriarh". Ei, ce mai incipea vorb6? La noi e ca la armati! inaceeagi clipii m-am prezentat la cabinetul patriarhal, am intrat lasecretar. Secretarul gti4 inc6t imi spune: ,,Mi, bine ci ai venit cApatriarhul te a;teapt.il de mult. tlai, intr5, du-te direct!" Deschiduga gi intru in cabinetul patriarhului. Zice: ,flai, hai vino, stai.Am auzit ci li-ai trecut doctorahrl cu bine, cu zece". Cred cA ilinformase Nicolaescu ca str-i face pliicere; uite qi eu 1i-amprotejat candidatul. ,,Mdi Pllmldeali (aSa imi zicea patriarhul),uite, rnie mi-a venit o hArtie de la Vatican. imi cer un candidatpentru doctoBt in sFeinetate, oriunde in lume. Tu ai fi acuma instrare duptr zece ani de intrerupere si te duci la o asemeneaburse?" Am star ti m-am gAndil ,frea Fericite ag Ii! Cred ci da".

,,$i unde ai lrea" in ce [ari, de ce limb5?" $i atunci i-am anintiteu: ,,Vi aminti$ c6nd am dat eu examenul de doctorat ci l-arn datla englezil ca limbi sFiine?" ,Atunci, du-te in Anglia- Vrei si teduci? Cazacule, fi o hdrtie la Vatican gi recomandl-l pePllmideald Antonie pentru un doctorat la Universitatea dinOxford". Mi-a dat drumul si plec. in doud sfutimini am iiprimit invitafa qi loate condiliile de bursl g.a.m.d., incdt la 5

decembrie am plecat la Oxford.DRAGO$ $EULEANU: inalt Prea Sfintia Voastri, a[ awt

urcfui, agi avut cobordri. Urciri spirituale pentru ctr ag invtrlat, atifost fruntaq, afi ajuns, apoi, fugar. A[ intnt ln pugcirie. Ati fostdat afartr din monahism. Brusc, de azi pe mdine, afi fostreintegrat ln cler cu o funcfie importantil Cum afi resimfit toateaceste gocuri ?

ANTONIE PLAUAOEALA: e9 zice ci intr-un singur fel:ca jocuri ale Providenlei, daci ar fi str folosesc tot cuvantuldumneavoastrd, ca jocuri ale Providentei. Eu aga le-am

202 203

Amintirile Mitropolitului Antonie pltrmtrdealtr

interpretat totdeauna. De acee4 de pilda, ln cei zece ani in caream fostjn fabrici nu m-am g6ndit si mi insor! Am fost pogt demai multe ori, mi rog, invital acasd, invitat Ia o masa invitaf lacinematograf de citre domnigoare, dintre care unele erau custudii liceale, nu erau toate muncitoare, aga de r6nd. Nu,niciodati n-am avut de gAnd sit mi lnsor, ca gi cum ag fi aqteptaio solutie care va veni! Deci eu totdeauna am awt siguranfa ci vaveni o solufie.

V-am povestit eu ci aln fost la un astrolog care printre alt€lespunea: ,,Scapi ca prin minune din toate incurcdturile mari,,. Eibine, mie mi-a intrat chestia asta in cap, inc6' eu totdeauna amawt credinla cA, daci nu azi, m6ine, dacd nu poimdine, oricum,dar scap ca prin minune din incuroituri. Asta a fos! poate,lnfr-un fel, ProvidenF mea- prin el a vorbit, poate ftri ca ei sa-qidea seam4 un sfat citre mine, lnc6t prfut toate incercirile greLprin care am trecut nu m-am demoralizat total. incercirile dinilchlsoare nu au fost de loc ugoare. Au fost distrugitoare! Celedin fabric6" nu gtiu si spun daci erau mai grele sJ mai ugoare,dar au fost la fel de grele. A$ fi awt suficiente motive ia mademoralizez total. Tot timpul lnsd mi-am menfinut o anumitiilinie spiritualtr gi intelecftrali, tot timpul cat eram muncitor infabric[ aveam contactele mele cu vechii prieteni intelectuali. cupirintele Sandu Tudor (cu Daniil Tudor), cu tofi ceilalli pe careii cunogteam, 9i cu profesorii de teologie gi cu pirinteleStitniloaie, pani a intrat in lnchisoare. Cu tof mi-am pistratlegiturile spirituale gi intelectuale. Concediile mi le fEceam lamindstire ori la Slatin4 mdnistirea mea, ori Ia Sihistria unde semutase pfuintele Cleopa_ Am chiar din vremea aceea fotografii,eu civil cu d6ngii monahi in jurul meu, urc6nd pe Oeaurile ae Iamintrstirea Sihistria. Am s6 public cdteva din aceste fotograliidin vremea c6nd eu ieromonahul, doctorand in teologie

"mri pu.

gi simplu ln civil, birbierit gi enm in vacanli de Ia Mase plasticeunde lucram ca muncitor. Aga inc6t sentimentul pe care l-am awt

204

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimddealtr

totdeauna asupra stirilor grele prin care aln trecut a fost acela cierau stiri de provizorat.

DRAGOS $EULEANU: Deci nu avea$ sentimentul cA

urca$ qi cobord{i, ci pur gi simplu ci vi parcurge! destinuldumneavoastri?

AIYTONIE PLAMAnBT.I: Ci am un destin al meu! Darnu era chiar un destin fatalist. Era un destin pe care eu trebuiasi-l ajut qi pe care eu trebuia sd-l intretin gi l-am 9i intre[inut Amsi vi dau un exemplu, care o si vi se pari ciudat, legat tot de ceea

ce v-am povestit p6ni acuma-Deci patriarhul Justinian a hotir6t si mi trimitii cu o bursi

in striinAtate, degi eram proaspat revenit din Fabrica de MasePlastice la Facultatea de Teologie. Hotir5$te sd md trimiti lastudii. in clipa acee4 mie mi-a venit ln minte cev4 a;a ca dinvizduh, ce anume? Faptul ci pirintele Stiiniloaie mi-a povestitodatJi cf, pe colegul lui Nicolae Popovici l-au ales episcop in timpce mai era incd la studii la Atena. Ei bine, asla a fost, ag zice, oaltii fepuql a Providenfei. ln clipa ln caxe patriadrul m-a trimis lnAngli4 eu am zis: Din Anglia eu md intorc episcop, cum s-aintors Popovici!

DRAGOS $EULEANU: $i a5a s-a int6mplat.ANTONIE PLAVfAOnn A: gi aga s-a intamplat! Asta ar

putea fi consideratii invenlie, dar mi-ar veni greu si le fiinventat. La vremea respectivtr" le-am mai spus, de alfel, qi

altora. Fiind in Angli4 ln procesul de definititare a doctontului,am primit urmitoarea telegrami: ,,Vino cu primul avion laBucuregti. Stop. Ales vicar palriaftal. Stop".

DRAGO$ $EULEANU: gtiu ci istoria nu se face cu ,,dactrnu ar fi fost alq ar fi fost altrel", dar dafi-mi voie totugi si vdintreb: daci v-a1i fi cisitorit sau n-afi mai fi crezut ci veli avea oreufiti ln viala monahal5, sunt convins ci v-afi g6ndit gi la oastfel de altemativi, macar ca o ipotezi de lucru, ce ali fi pututsi devenifi, ce ar fi devenit Leonida Plimideal5?

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimtrdeali

Relafia dintre Biserictr gi statul ateu

DRAGO$ $EULEANU: Care era relafla dintre Biserictr gi

statul ateu?

ANTONIE PLAMiDEALA: Era un Secretariat de cultecare la lnceput a fost minister, dupd aceea a devenitdepartament, acum e secretariat. A avut in frunte, la un momentdat, pe Constantinescu-Iaqi, pe urmtr pe Stanciu Stoian, pe urmis-a schimbat ln departament gi a venit Dogaru, dupi ce Dogarus-a pensionat a fost o vreme o vacanld, vacanF in care a giratpregedinfia Departamentului Cultelor Gheoryhe Nenciu, dupicare Gheorghe Nenciu nu a mai fost ales, degi girase vreo treisau patru ani, nu a mai fost ales pregedinte al DepartamentuluiCultelor. Asta nu inseamnI ci nu existau impute micif aiDepartamentului Cullelor, zis, de fapt erau imputemicili aiSecuritii$i carc aveau fiecare ln primire o $coale bologic4 oeparhie, o institulie teologici. Unii erau cunosculi, incepuseri sd

lucreze pe fa1ii, adici nu se mai fereau qi nu se fereau planificat,astfel inc6t noi gi toat?i lumea si gtie ci suntem supravegheali, 9ia$a era un imputemicit care avea in grij6 Sliintul Sinod, altulcare avea ln grijd Facultatea de Teologie, probabil un altul care

avea in grijil Patriarhia, un altul care avea in grijl MitropoliaSibiului gi Facultatea de Teologie, eu insumi am Stiut asta, dardupi revolufie. Erarn la geam odatil cu pirintele Voicu l6ngimine qi zice: ,,Veni!i repede, repede, uita$-vA pe stradi Ia ala!"Md uit eu; nu-l cunosc. ,,Pii, zice, nu ave$ de unde il cunoagte,

Ssta a fost cel care s-a ocupat de mitropolie pind la revolufle".Bun, bun, dar la mine n-a fost niciodatji. ,"Pii, zice, n-a fostpentru c[ eu l-am oprit totdeauna, totdeauna a venit la mine,l-am imbitat qi dupn aia l-am trimis acasi gi i-am spus ce amrryut eu". Acest bine mi l-a lecut totdeauna ptrrintele Voicu care

era rector la Facultatea de Teologie din Sibiu.

Amintirile Mitropolitutui Antonie Pltrmideali

DRAGOS SEULEANU: Patriarhul Rom6niei era membru

in Marea Adunare Nafionali, deputat in Marea Adunare

Nationali.ANTONIE PLAMiDEALA: Probabil en pus candidat

undeva, dar nu in numele unui partid, pentru ci fiecare cult mare

avea un reprezentat.DRAdOS $EULEANU: Era un loc unde putea$ $ aparafi

biserica prin patriarh, prin vocea patriarhului, sau acolo

deciziile erau deia araniate?ANTONIE PLAMADEALA: Pii, dacl imi rispundefi

dumneavoastri la o intrebare vi rispund qi eu Sl-mi r{spunde[i

la intrebarea daci vr€un deputat avea posibilitatea si vofteasctr'

s[ spuni, sA conteste ceva in M A.N Cred ci v-a[i rAspuns la

inEebare singuri; erau figuran$.

216 217

Amintirile Mitropolitului Antonie plimidealn _

Inteligen{a Bisericii de a se acomodain situa{ii dificile

DRAGO$ gEULEANU: in momentele grele patriarhulsimtea ci trebuie si intervini ca si apere Biserica, probabil Jali trdit asemenea momente dramatice, .uln ..u.1lonut nut.1i ,avtr referili la c6teva situafii, pentru a_i inleiege rnul Uln.personali(atea.

ANTONIE PLAMADEALA: N_a fost nici o problemddificild ln care a fost pus6 Biserica qi in care put,iarhui :t ;;intervind. ne.pildd $i in problema monahismului, 9i in problemasalariilor, gi in problema lnchiderii unor biserici, li lirp"tri""demolirii unor biserici. gi impotriva incercarii A. a"rofir. suude mcludere a unor mtrnastiri, patriarhul inl.ot.deauna nu discutacu ,,o sd inchidem',, nu se ducea nici micar la Culte, trebuia savini pregedintele Cultelor la el, dar se ducea direct ; ;;j ;; i;Ceau-qescu. c6nd a aparut Ceaugescu, gi, de obicei. canaLasatisfaclie. Cdt a fost patriarh, Justinian'a capdui .",i.ir""[lotdeauna, de aceea Biserica noastri. int -un fel, printre;;i.i;il;Biserici din prile socialiste din jur, gi_a dil ,;-;;;;;nresJlq]u $i Si-a pisrrat instiruiiile fundur.otui., uJi"a,eparhiile,

.protopopiatele, parohiile, seminariile, f".rf iaii. a.teologie. A gtiut sd organizeze economia bisericiiin a;a f.ii""at$c''olile teologice toate. sa-$i tina roti elevii il .t a..fii p. Uurr",nrment nu pl5tea un leu. A $tiut sa gnd in mdnA economia, amodemizat tipografia cirfilor bisericeqti, Uineinleles ca' aoryanizat intregul aparat administrativ. pe de o'parte ;;administrafia Episcopiei Bucureqtilor Si, ,rpurJ,-

".uadministralia Patriarhiei. patriarhul Justinian tfost i, .A.""*taprovidenli pentru Biserica Ortodoxi Rom6nd, ."i ._, uu *ill


dupl el, gi Justin $i Teoctist, au beneficiat de mogtenirea luiJustinian, ceea ce ei au recunoscut intotdeauna" o recunosc qi

az i, o recunoa$te toatd preolimea-Abia Justin Si Teoctist au fost pu$i in dificultii{i grave pe

care nu au mai fost in situalia de a le put€a rezolv4 pentru cadrumul la Ceaugescu nu le-a mai fost deschis niciodatil. Mi referla dtrrdmarea bisericilor. Ceaugescu nu a mai primit pe nici unuldin patriarhi in legituri cu cererile lor de crulare a unor bisericidin Bucuregti, adici si nu fie dir6mate, de acee4 se zice,printre altsle, ci Justin a murit gi din supirarea ci nu $i-a pututapf,ra bisericile de demolare. Teoctist, de asemeneae nu a fostprimit niciodati de Ceauqescu de cdte ori a vrut str se duci siintervini pentru o biserici, iar biserica S{hnta Vineri, care a fostla un moment dat de pe o zi pe alta pustr in vizor pentru a {idirimati, a fost dArimaf4 profitSndu-se de absenfa lui Teoctis!care se alla in timpul acela la Viena. $tiu precis, pentru ci euinsumi am venit atunci din Germania, unde md aflam, ca si-lint6lnesc pe Teoctist la Viena gi abia sear4 la Viena fiind, amaflat ca atunci s-a daramat biserica Sfiinta Vineri.

DRAGO$ $EULEANU: Situalia Patriafiului Teoctist afost ilustntii de o povestire care a f6cut inconjurul Bucuregtiloqo relatare a fostului rabin pef Moses Rosen care a spus:

,,Patriarhul Teoctist, dupe ce m-a plimbat prin palatul patriarhal,undeva pe sc5ri, a crezut cA nu sunt microfoane gi mi-a zis:Ajutii-m6 gi tu dac6 poli ! Vor sd d.irdme chiar CatedralaPatriarhali". Situa{ia era chiar delicati daci Patriarhul a apelatla rabinul gefl

ANTONIE PLAUAneef,A: Nu mi indoiesc cd a putut fia$a, pentru cI intr-adevir s-a pus problema d6ramirii catedralei

Ei mutiirii patriarhiei undeva la Viclregti sau la Cildirugani,pentru ce ei voiau si extindd acolo fie parlamenhrl, fie si facdun muzeu de arti nafional5 in Palatul Patriarhal, iar biserica purqi simplu si o dirime ca si aibi mai mult spa$u; cam afa cum

2t8 2t9

Amintirile Mitropolitului Antonie pltrmtrdeali

au fHcut cu biserica de la Cotroceni. AmAndoi patriarhii s_auonus_-j.!s!1 $i Teoctist - gi p6ni la urmi au reugit.DRAGO$ gEULEANU: ingiduiti_mi sE ne referim ta

doui opinii care circuli inci la aceasti ori, probabil ci ele se vor:tdl:"_ti va exista o singud opinie. exisu4 uo.i

"ar. .p*'.i

ierarhii Bisericii noastre nu ar fi t ebuit ,a.or*i.., n'" * fitrebuit sA se apropie de oficialii statului comunist rorfu" ;;;cd, acegtia din urmi, nu credeau in Dumnezeu. fxista ii'o Juopinie, pe care a lansat-o respectatul prof"so. 'Riruan

Theodorescu, membru al Academiei Romine, si o l*rin"intotdeauna" pe carc ztm auzito gi ta ,aaio, am'c,tlt_o ii intextele sale, potrivit cdreia este specificul Bisericii ortodoxe sicolaboreze cu statul, spre deosebire de Siserica

"o.Tg:9u1,"-tq care se-opune srarului, avdnd un alr sisrem.

ANTONIE PLA]u]{DEALA: Eu n_aq zice cA ar trebui sapomenim de cuvantul colaborare, pentru cA el a capalat conolatiipeiorative, ci ar trebui si vorbim de inreligenp e[.ri.ii ;.

" i;

acomoda ln situalii dificile, pentru cA daci ar fi fost vorba de orezistenli pe fafi, noi am fi awt cel pufin jumitate di; il;";dtrnimare, afa cum a fost in Rusia.

. Sino.dul rus s-a opus. I-au decapitat pe tofi. I_au impu$cat,i-au trimis la inchisoare, de unde nu ,_au rnui intors. ;[.;;ilau fost dirAmate, date turlele jos, 5i pr"A"ut in ,a-ii ,_ ,flide dans patriarhul Justinian Stia lucrul Asta $i de aieea a lucratcu.multJ inteligenfi ca str apere, cu cediri i"iri.", j*pt"i-l"existenfi al bisericilor. FIai sd luim in

"onriO.rar. uriJOin

aceste cediri. Iiindcd teologia ortodoxd era considerati teologieyacfionari, deci anticomunisti, patriarhul Justinil ;;;;idee4 atunci, nu si tnnsforme teologiu, .a nu ,. poribif, OuirdgAseasce nigte accente noi care si fie cumva iu ni*. u^.comunicant€ cu ideologia vremii. A inceput s[ puni *".ntuf oaaga-zisul apostolat social. De altfel a 9i ,.o. ur.o Z uoluln.,'toui.intitulate ,Apostolat social,', volumu'l l, Z, : $ Ea maiOepa[,

Amintirile Mitropolitului Antonie Pliimidealtr

din care rezulta ci Biserica se angajeazi in social. Se puteaintsrpreta aS4 de$i nu se spunea deschis. Se put€a int€rpreta -Biserica nu avea ce face, inlerpretarea iu o fdcea ea"

DRAGOS gEULEANU: O misiune sociali a Bisericiiexist-il..

ANTONIE PLAMADEALA: O misiune sociali aBisericii existi" de pilda, apostolalul social al lui Justinian sau alteologilor din vremea aceea. Trebuie sI gtifi ci unul dinteoreticienii apostolatului social gi ai situirii bisericii inrealit.iitile de la noi a fost pdrintele Stiniloaie. Aceasta a fost ogtrselnili care a apirat Biserica de o lnfrunlare, care putea meryep6ni la violenfi" lntre Biserici qi lntre creqtini, 9i intre oameniide conducere.

22t

Amintirile Mitropolitului Antonie pliimideali

Ftrrtr BisericE am fi ariitat caAlbania sau ca Rusia!

- - DRAGO$ gEULEANU: Credefi c6 dacd biserica ar fi

declanqat confruntarea fd[ig6, direcLi cu statul ar fi "*t "i*gansi?ANTONIE PLAMADEALA: Nu. Biserica ar fi pierdutl

Lucrul acesta l-a gtiut Justinian, avea inainle experienl mse$daca cei care au venit gi erau la comanda noast; ve;;;;;Rusia: Chiginevschi venea din Rusia, Ana pauker ,r;;;;i"Rusia, Vasile Luca venea din Rusia, dstilaltul *. u iu.iut losecuritate, Nicolschi, venea din Rusi4 inc6t el gtia c6 ou ., ni.io $ans6, dacA,incepe si organizeze rezistenfi- Mai mult dec6tat6t, cine ar fi incercai sd organizeze o ,irlrt nfa . fiforidecapitaq .iar ceilalti, IIri cap, nu ar fi awt dec6t Oe suferitt----_ DRAGOS gEULEANU: Ce ar fi fost poporul rom6n ftr6Biserica Ortodoxi Rom6nd, ar fi rimas in ni"n" io

"u.. u fo.ii

9*.q n axital noi ast?izi, dupi Revof ufia Oin OecemUrie, Arabiserictr?

ANTONIE PLAMADEALA: probabil ca Albania qi chiarca Rusia! in Rusia eu am fost, $i cu ma$ina pop ,a tr";;;";';;de kllometri fdri sa vezi o turlA de biserici. Bisericile din jurulKremlinului: una era flori.rie, una era muzeu, in nici una nu seslu;ea_ In Moscova, din cele c6teva mii de biserici, nu se slujeadecdt in vreo doud, trei, Ia un moment dat.

Insigi Catedrala patriarfiali era declarati muzeu. Se puteaintra ln ea ca s-o vezi ca muzeu, iar patriarhui ,i"i* i"ii-"biseri"tr de la periferie, pe care gi-o declarase CatearJi. Si atis-a lntiimplat numai dupa razboi arunci cand Stalin a i;;;;;si-gi imbun ,itleasci pozilia fali de Occident, .a .e Jie"eurlr-un let sl cu cre$tinii, $i atunci le-a mai dat voie sa se aleaga


un mitropolit, ici+olo sl se aleaga un episcop gi foarte rar,ici-colo, la ora5e, la sate in nici un caz, sA se deschidi cdte obisericd-

Politica Patriafiului Justinian la noi a fost o politic[ demenlinere a activifii$i qi institu[iilor bisericegti fdri si cedezenimic din credinli gi lncerc6nd sA fini intreg poporul subpulpana bisericii. De acee4 noi, in perioada comunismului, amavut in fiecare sat o bisericA deschisd, am avut preo[i, p6ni la10000 de preo$. Pentru orice serviciu religios, de care ar fi avutcineva nevoie, in cel mult jumitate de ora gisea un preot. Ceeace dupi pirerea mea a fost o mare victorie de tact a patriarhuluiJustinian gi a celor de dupi el. A fost o victorie a BisericiiOrtodoxe Romdne, ln general. De aceea poporul este cubiserica 5i azi.

Cum explicagi dumneavoastri ctr Biserica a trecut chiarinaintea armatei, in sondajele de opinie publicS, ca instituf;ecredibili gi de mare importantr in stat? Cum vi explicafidumneavoastrl cA, dupi Revolulia din '89, toli credinciogiino;tri au stat cuminfi; dacii au fost ici gi colo cdteva grupuri careau scos intr-un loc un episcop erau nigte oameni pugi la cale gierau nigte oaneni tot dintre cei vechi, dar nu erau credinciogiortodocqi. Credinciogii ortodocqi au stat lioi$tifi gi au Stiut ciBiserica e a lor, ci Biserica menline tradilia, cd Biserica le diposibilitatea si se boteze, si se cunune, sd-gi inmorm6ntezeneamurile. Biserica nu a fdsut in privinta aceasta nici un fel decompromis! Iatii ci o intreagd populafie de 23 de milioanerecunoa$te acest lucru. Artrtafi-mi qi mie un grup de credincioSi,aga cit o eparhie, care str vini si spund: ,,Da{i afani peepiscopul cutare, pentru ctr nu a fost credinciosl" Nu existii.

CARMEN DUMITRIU: Cum vd explicali faptul cimajoritatea activigtilor, majoritatea ofiferilor chiar de securitate,se cunnnau in biserici, igi botezau copiii...

223


ANTONIE PLAMADEALA: Pentru cA erau crcdincioti,doar cl la supmfa,ti nu puteau se spunil. Noi qtim acum ci ei eraucredinciogi. S[-mi spuneli Ia cete bot€zuri de mii de copii,botezuri colective, a[i asistat dupi Revolufie?

DRAGO$ $EULEANU: N-au fosLANTONIE PLAMADEALA: N-au fost. Toli erau

botezaf. Aritati-mi cite cununii masive, a5a de grupuri de cdte

5, 10, 20 de tineri sau mai bitr6ni, au fost dupi Revolu$e?DRAGOS $EULEANU: Nu au fost.ANTONIE PLAMADEALA: Nici una. Toli au fost

cununafi Si Ia biserici. 56 nu mai vorbim de inmormdntltri ! Aici,vechea guvemare a avut cel putin decen{a respechrlui fa{i de

mo{i, a$a incfi oricine gi orice ar fi fost in structurile de partid qi

de stat ale vechiului regim igi putea lngropa pe cei mo{i cu preot.Ceaugescu gi-a ingopal perinfii cu preot.

DRAGO$ $EULEANU: Exact. Nu s-a vdzut la televizor,dar am auzit ci au fost qapte preo$.

ANTONIE PLAMADEALAT $i un episcop. Aceastivictorie nu trebuie pusd neapirat pe seama vredliciei gi

merihlui preotului sau ierarhilor. Dacd ei ar fi fost singuri, ar fifost repede decapitafi. Dar ei au avut de partea lor poporulcredincios, aceasta e opera" in primul rdnd, a poporuluicredincios carc gia urmat conducibrii bisericegti Ei i-a apirat,a5a incit eu zic ci pe aceleagi realit{i ne aflIm Si acum.

DRAGO$ $EULEAhIU: Ne alltrm lntro ctitorie a luiConstantin Br6ncoveanu. Nu cumva modul in care BisericaOrtodoxi Rom6nl a abordat situafia delicati prin car€ a trccut

Fra se aseamine cu strategia lui Br6ncoveanu? El a dezvoltatculhrra intr-un moment c6nd ln alte plrti ale Europei nu era

liniste de loc.ANTONIE PLAMADEALA: Se poate face o analogie,

numai ci sihralia lui Br6ncoveanu, ata mi se pare mie, era multmai ugoartr decit aceea prin carc arn trecut noi. Sigur cd ne va

Amintirile Mitropolitutui Antonie Plimddeali

trebui perspectivi pentru a analiza ce s-a intimplat' Poate allii, ln

viitor, voi analiza fenomenul mai bine, avdnd o privire de

ansamblu asupra a tot ceea ce s-a intiLnplat sub acest regim de

aproape 50 Oi ani. Oar eu sunt sigur cd anali$tii viitorului vor

conferi un rol mai mare 9i mai merihros decit acela pe care

incercirn noi astilzi sil apfufun.

DRAGOS $EULEANU: A1i rrea si vi referi[ pufin mai de

aproape la portretul patriarhului Justinian, cum g6ndea? Ce fel de

om era? Era o persoani care gindea repede?

ANTONIb PLAMADEALA: G6ndea repede 9i metodic'

Avea g6adire de pran degtept! Si vi dau un exemplu La un

momeit dat, eram vicar Parriarhal, eram vicanrl Arhiepiscopiei

Bucuregtilor. Antim Nica se mutase la Galali. Eram 5i rectorul

FaculAlii de Teologie, fiindci il schimbase pe Nicolaescu, despre

care am vorbit noi. De ce l-a schimbat? Penfru ctr' dupi moartea

lui Emilian, la Toplita unde avea acesta resedinfa ultima oara' a

gisit nige documente care s-au publicat in ziare pe. vremea

ilegerii iui Justinian. Erau niite afiicole cootra lui Justinian, care

s-ai publicat in ziare ;i al ciror autor era Nicolaescu' Eu eram ln

biroui patriarhului c6nd pirintele Giini i le-a adus Patriarhul

s-a uitat pe ele 5i a zis: ,Acesta e scrisul lui Nicolaescu' Ia

chema.ti-l;'. L-au chemat pe Nicolaescu. Patriarhul avea nigte

audienie. Ca qi cum nu s-ar fi in6mplat nimic, ia nigte hirtii de

pe birou gi zice: ,,Mtri Nicolaescule, uitii-te tu pe hirtiile acestea

pana rtatt.u de vorbf'. Hiirtiile ce erau? Erau articolele de ziar

care se publicaseA lmpotriva lui Justinian. Nicolaescu cum le-a

lua! cum le-a recunoscuL El avea un scris inconfirndabil A cizut

in genunchi: ,,Prca Fericite, acum mA aveti ln m6nl! l*"$ Tvrel cu mine! Dali'ml afarn din rectorat' daci € posibil str mai

rim6n profesor, s[ mai rimdn, daci nu, pesionallme ".nu am ce

face, &ea ce avefi in mana vorbeste de la sine"' ,"Bine'

Scoall-t€l Du-te! Din clipa asta nu mai egti rector, dar am si fiu

indulgent cu tine. Pofi sA rdnai profesor". $i a doua zi m-a numit

224225

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmldeali

-

pe mine rector la Facultatea de Teotogie. Am fost rector doi anide zile, dupi Nicolaescu. El, care nu vrusese sa mi pimeascdsecretar Sef Vedeli curn se leagi unele lucruri...

DRAGO$ gEULEANU: Spuneafi ctr avea o gdndire$rineasci?

ANTONIE PLAM;,DEALA: Avea o gendire Freneascisiniloas5 gi voia ca lucrurile si fie in toate cazurile echitabile.Mi-aduc aminle de un episod: stdteam cu el in biroul lui, el aveabiroul ln fa[i" cu faF spre biserici, spre Catedrall, 9i noaptea laSfilntul Dumitru c6nd venea poporul str se inchine la sf6nt,aproape toafii noaptea el stingea lumina gi venea in birou gi milua gi pe mine {i stiiteam amAndoi gi vedeam poporul .ar" u.n.usi se inchine. ii pllcea str vadi poporul, ll admir4 se bucura dininimi. Atunci mi-am dat seama ci Justinian nu era un fariseu, cdera un credincios cu adevirat. Zice: ,,Mdi Antonie, vezi poporulista credincios, ,{tia sunt mai credinciogi decdt noi, rni!-Vezicum vin gi stau la coadi, gi e frig gi e ploaie, $i stau sA ajungi cain ziua slentului sil se atingi de el gi si depund o noarei eita eimpresionant! MA simt coplegit!" Dupi acela a mai stat o vreme,nu gtiu ce evenimenle antibiserice$ti se intAmplau acolo, chiar trmomentul acela, sau ce anume se ?nt6mplase, incdt el mi-a spusla un moment dat, $n minte precis ce mi-a spus: ,,Mtri Antonie,vezi tu c6t am incercat noi si ne acomodim cu guvemul ista ateugi comunist firi sd facem tulburari ln pri gi uite cum lgi bat jocde noi". Cred ci era ceva tot in tegnturA cu moagtele SmntuluiDimitrie Basarabov. Patriarhul a vrut si le scoati din bisericdafartr, cum se scot gi azi, iar guvemul gi cei de la parlament $i cinemai era au spus: ,,Nu, moaqtele sd rtrmani h bis;ricil" - aJfel calumea si se inghesuie ln aga hal, inc6t si renunle si se mai ducd.Atunci a f6cut el aceste comentarii. Dar un comentariu din iniml,ori pentru mine asta a fost rcvelator. Fap de mine gi_a deschissufletul acest om, lncAt a fost unul din momentele in care rni_amdublat lncrederea ln el gi mi-au displrut toate suspiciunile pe care

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmideali

le aveam in 1948 c5nd, trebuie si mirturisesc, scrisesem o cartelmpotriva lui Justinian.

DRAGO$ $EULEANU: Ali publicat-o?ANTONIE PLAUADEAT,A: Ei, am publicat-o? O lineam

ascunsl ln zidurile mfudstirii. Ziua o scoteam gi continuam siscriu gi noaptea o btrgam acolo cA eram dela condamnat gi mitemeam si nu md prindtr qi cu cartea.

DRAGO$ $EULEANU: Era un om de culturi?ANTONIE PLAMADEALA: Par daci a ajuns direcror de

seminar... Nu era foarte de culfuri" dar era un om practic $i aveaelementele unei teologii care sd-i permiti si fie patriarh. Nuvoftea totdeauna dupi ceva scris, vorbea adesea libeq incdt sepoate spung ci era un om de culturil, dar mai ales era un mar€admiralor al oamenilor de culturi. Daci el a avut o simpatiedeosebiti pentru mine sau pentru Anani4 sau pentru Scrima" erapentru ci el admira la noi, de fapq ceea ce credea el cI e culturila noi.

DRAGO$ $EULEANU: S-au publicat cirfi ln aceastiiperioadi?

ANTONIE PLAMAnnel,A: S-au publicat. S-au publica!md rog, cilrti de cult mai ales, dar gi cir[ de teologie. El a aptrrattotdeauna publicarea de ctu! de teologie gi a inliinlat revisteteologice in care publicau qi tofi profesorii univenitari, unii lnfuncfi sau unii dafi afar{ dar care nu aveau accei la presi custudiile gi articolele lor. Ei, pe toate acestea le publica Justinianin revistele teologice, aqa incdt pot si spun ci din perioada aceeanoi avem acum cele mai bune reviste teologice care pot ficercetate oricand Si de cise oricine; de istorici, de adreologi, maiales.

DRAGOS $EULEANU: Ati cumulal foarte mult€ functiipentru perioada aceea: erafi vicar patriarh,al, erafl vicar pentruArhiepiscopia Bucuregtilor, era$ rector, erali una dinue cele maiputemice penonalitili.

226227

Amintirile Mitropolitului Antonie plimidealiANTONIE PLAMADEALA: Era greu, lncA! lntr-o zi

m-am dus Ia patriarh s6-i spun: ,,prea Fericite nu mai pol E preamult". Zice: ,,Mti Antonie, tu egti de la pri?,, ,,Oa, ireaFericite". ,Afi avut cai?". ,,D4 prea Fericite,'. ,,gi erau amandoibuni?". ,,Nu, unul era mai bun, unul era mai slab, ci era maibatran". ,,$i merg6nd cu taici-hr cu cdruta afi dat vreodatii inweun tiiu?" TAu est€ o groapi mare, plini cu apd gi cu noroi,fdcutii pe drum, pe misuri ce treceau cirulele, gropile sead6nceau prin drumurile de fari de altdda0i. ,,Da" prea firicite.de multe ori am dat ln tiuri din astea". ,,gi taici-tiu in cine biteamai mult? in ila slab sau in dla tare t" ,,,iai, zic,Aatnain ala tare,cdnd se smucea ila odafii scotea ciru@ din noroi". ,rA,ga fac qi eucu tine".

DRAGO$ gEULEANU: Aveafi foarte multd putereatunci?

ANTONIE PLAMADEALA: PiIi, aveam al6t de multi.cat putea avea un vicar patriarhal, care avea instr pe cinevideasupra" inc6t toate indriznelile mele aveau o acoierire. Euputearn sA lndrAznesc ceva gi s6 gfegesc, ci mi judeca numaipatriarhul. Dar ln momentul in care am devenit iu episcop deBuziu sau Mitropolit la Ardeal, mi-am dat seama ctr nu pot strmai gre$esc, ci nu mai aveam pe nimeni deasupra mea carc sAia gregelile asupra lui.

DRAGO$ gEULEANU: AF intrat vreodar.ii in conflict cuPatriarhul pentru ci erafi o penonalitate putemici?

ANTONIE PLAMADEALA: Nu, niciodati, niciodatit. Cunici unul din patriarhi. Se vede ci am fost gi un subaltem corect.

DRAGO$ gEULEANU: Cum s-a sfiirgit patriarhulJustinian?

ANTONIE PLAMADEALA: Ei, cum? A murit in spital.A murit in spital la Elias. Eram lntiimplitor la palatul patri;ftal,era 5i Justin venit de la Iagi. Beiatul patriaftului, Didu, ptecasela el s6-l aductr la palat, deci eliberat din spital. f.Oi agteitam in


hol cd aga era obiceiul sl-l primim pe patrialh cind venea deundeva, dintr-o retragere mai indelungatii de o siptiirn6n6, doui.El staltuse Ia Elias vreo lun6. Eram acolo $i a$teptan, c6nd sundtelefonul. ,J,lo, Didu la telefon. Justin, a murit tata!"

DRAGO$ SEULEANU: Era bolnav?ANTONIE PLAtUAnn l,f,A: nr4 dar venea acastr strnltos

dupi o lunA de spital. A f?icut un infarct ln magini. Didu l-aintors repede la spital, i-au f{cut respiralie artificiali, dar nu amai putut fi adus la viaF. Eu m-an urcat repede in magini cuJustin gi arn plecat la spitalul Elias. Cei de la poar&i erauavizaf,, cL ne-au dat drumul imediat, dar ne-au dus direct lamorgd. Acolo, deja pe masi era patriarhul, intins frumos, cubarba lui alb6. Am ficut o rugaciune. Am rtrmas o noapte acolo,dupi care, a doua zi, l-am adus in Catedrala Patriarhali qi peurmi l-am inmormdntat ln biserica seminarului teologic de laRadu Vodi.

DRAGO$ $EULEANU: Cine s-a ocupat de toateceremoniile acestea? A{i fost implicat?

ANTOME PLAMADEALA: Pii eu, pentru ctr eu eramvicar patriarhal. Nu era unul mai mare acolo care s[ se ocupe.Abia pe urm6, dupd inmormdntare, a devenit Justin locfiitor depatriarh gi pe urm6, ciind Justin a fost ales patriaft, tot eu cavicar patriarlral i-am {icut instalarea. I-am dat mitra" i-am datc6ria Si i-am spus cuvintele de rigoare, dupd tipic.

DRAGOS $EULEANU: De unde gtiafi si organizaflinmormlintarea? Existi o tradifie, un ritual?

ANTONIE PLAMiDEALA: ExisH- Ei, exisri un ritual,dar il mai faci gi ad-hoc.

DRAGO$ gEULEANU: imi amintesc ci atunci c6nd amurit pretedintele Kennedy, nimeni nu a giut si organizeze oceremonie. Nu mai murise de foarte mult2l vreme un pre$edinteln exerciliu.

228 229


ANTONIE PLAMADEALA: Nici eu nu maiinmorm6ntasem nici un patriarh, dar a trebuit si md descurc.Aveam gi consilieri foarte buni. Aveam consilieri excepfionali.Eu crcasem un corp administrativ de mare valoare in jurulPatriarhiei. Dintre ei, astlzi, amai rEmas doar pirintele PAn!,filri care Patriaftia nici nu ar merge astizi, aga de bine s-aformat. Mai era atunci pildntele Soare gi pirintele Fecioru. Aufost buni gi al{ii. Aveam o foarte buntr administrafie patriarhali,lncAl cu tofii am ajutat Si i-am oryanizat lui Justinian, a5 zice, oinmormdntare foarte frumoastr. Eu pAshez gi acum undevaintr-un dulap al meu ceea ce mi-a lisat Justinian: un capot, ca celpe care il port eu acum, al Iui, violet, era in testamentul lui camie str-mi rimini acel capot al lui.

DRAGO$ $EULEANU: Avea multe rude?

ANTONIE PLAMADEALA: Avea doi copii. Cred ci maiavea un fiate, nu gtiu, dar c€i pe care i-am cunoscut noi eraunumai Didu, fiul lui, gi o fiici a lui care mai trdiegte gi azi.

DRAGOS $EULEANU: Erau copii de inainte de a trece lamonahism?

ANTONIE PLAMADEALA: Erau copii din vremea lncare era preot de mir.

DRAGOS $EULEANU: La cdt timp dupl ?nmorm5ntare

s-a organizat adunarea pentru alegere?ANTONIE PLAMADEALA: Legal e ca in trei luni si se

faci. Aceasta cred cA s-a f{cut c,un pe la doul luni jumate. Ivlarevacanfi a fost dupi moartea lui Justin, cdnd ln loc sl se faci inmaximum trei luni s-a facut dupi patru ani, pentru ci madameCeau;escu nu a vrut si dea dosarul de pe masa ei, pinl nuajungem noi de acord str se aleagi cel pe care-l dorea ea caMitropolit al Moldovei. insi nu am ajuns niciodati si qtim exactpe cine voia.

DRAGO$ $EULEANU: Iar dumneavoastri nu a1i ajunsniciodatii Mitropolitul Moldovei?

Amintirile Mitropolitului Antonie PllmEdealtr

ANTONIE PLAnrAnoelA: Iar eu nu am ajuns niciodatiMitropolitul Moldovei, pentru cd eu nu eram printre preferafii

re spectivei .

DRAGOS $EULEANU: Putef si ne povestiti cum a fostfestivitatea de alegere a Patriarhului lustin, cel de-al treilea sub

care ali slujit?ANTONIE PLAMADEALA: A, deja era totul planificat,

era totul organizat, pentru cA alegerea de patriarh nu e deloc

altfel decfu alegerea oricirui alt episcop. Un colegiu electoral

din care fac parte din fiecare eparhie doi mireni gi un preot,

membrii SfAntului Sinod. Alegerea se face prin vot secret, care

se pune ln um!. DupA aceea se deschide $i se numtrrd. Cel care

ob{ine jumitate plus unu este declarat patriarh. Aga s-a fAcut $ialegerea lui Justin. A fost o alegere corecti, legalA.

DRAGO$ $EULEANU: Prima dumneavoastri int6lnirecu noul patriarh in calitate de vicar patriarhal cum a decurs? Vlmai amintifi?

ANToNIE PLAMADEALA: Justin avea o calitate. Putea

si te factr de r6s in fala lumii sau in doi, dacd rimdneai sean cu

el t6rziu, dar a doua zi uita totul sau nu uita, dar se comporta cagi curn nu s-ar fi int6mplat nimic.

DRAGO$ $EULEANUT Care era deosebirea dintre cei

doi, dintre Justinian qi Justin?

AI{TONIE PLAMADEALA: Justinian avea mai multsimf practic. Justin era mult mai cultivat. Justinian era preotul de

FrA devenit director de seminar, care vorbea doar romanefte.

Justin vorbea grece$te ca gi rominegte qi nuJ deosebeai dintregreci. Vorbea o franluzeasctr la fel de fluenti, deci aceste douilimbi striine le vorbea fluent, qi era un om cu lecturi, carc citisefoarte mult gi care, probabil, mai citea din c6nd in cind... Toate

pastoralele fi le facea el personal. Lucra la o pastorali doud luni.Umplea coguri de hirtie. Vroia ca pastorarele lui str fie perfecte,

si fie stilistic desdvAnite, dar Si din punct de vedere al dicliei si

230 231


poati fi intonate in aga fel, incit si dea o expresie armonioasifiazei. Migdlea mult la un text pe care il scria. C6nd eu iispuneam ci diseari imi fac pastonla pentru Criciun, el spunea:

,Bgti nebun, cum ai so faci diseartr? Pii eu lucrez o luni Ia a5a

ceva!"IIRAGO9 $EULEAIIU: Obignuiali si-i scriefi pastoralele

celuilalt Pariarh?ANToNIE PLAMADEALA: Nu. Nu i le scriam eu, dar

nu gi le ficea el. Facea a6a: chema pe pirintele Gagiu, care eradirectorul administratiei patriaftale, carc avea condei, carc eradoctorand in Teologie, triieqte gi astizi. Am fost eu de fafi de

c6teva ori, de aceea $tiu, si ii spunea: ,,Mili Gagiule, ia sa lucrezitu pastorala, dar fii atent, noteaza: ideea numirul unu, ideeanumtrrul doi, ideea trei, ideea patru, ideea cinci, concluzia,binecuv6ntirile, poftim". Deci li dildea lui Gagiu schemapastoralei, lncat el nu trebuia decat si lege cuvintele, dar ideileerau totdeauna ale lui.

DRAGO9 $EULEANU: Prin ce s-a deosebit patriarhatulPrea Fericitului Justin de patriartatul Prea Fericitului Justinian?

ANTONIE PLAMADEALA: A9 zice cl in primaperioadtr a fost o buni continuitate. Justin a gtiut si nu introducircforme rapide. Justin a gtiut sA nu se elibereze de oameniipatriarfiului lustinian, numai pe motiv ci trebuie str-|i aducioamenii lui, oameni noi. A lucrat cu echipa veche, care Stia sa

lucreze. Numai ln cazul in care o penoani anume se dovedea cInu intri in stilul lui, ceea ce nu prea s-a lnt6mplat, numai atuncilnlocuia pe un funclionar sau pe un preot din administrafiapatriaftdA"

Totul a mers foarte bine pintr ln momentul in careCeaugescu a lnceput sl dirdme bisericile. In momentul acela,

Iustin a intat intro epocA de decddere morali, de disperare maiprecis spus, penfiu ci Oeauqescu nu-l mai lntreba. Un secrcUlraS

de partid de la nu gtiu ce sector trimitea o notili la adninistrafia


Arhiepiscopiei Bucuregilor ln care scria ctr pdni miiine la ora I 5

biserica cutare si fie goliti de toale efectele, pentru ci la ora 15

incepe demolarea bisericii. Cei de la Arhiepiscopie veneau lapatriarh. Patriarhul ce si facil? Dtrdea un telefon la Prc$edintie.incerca si-l glseasci pe Ceaugescu. Chiar dacd er4 ii spuneaucd nu-i acolo, incdt nu a mai putut seJ contacteze pe Ceaugescuniciodati Toate bisericile, atAt sub el cat fi sub Teoctist, s-audirdmar fdrd acordul Bisericii qi chiar firit gtiinla Bisericii, cici,de pild5, Sfilnta Vineri a demolat-o rapid ln momentul ln carepatriarhul Teoctist se afla la Viena"

DRAGOS $EULEANU: Dar s-a opus in vreun felpatriarhul Justin acestor lucruri, a incercat...

ANTONIE PLAMADEALA: ...amdndoi s:.ru opus.Am6ndoi l-au chemat pe geftl Departamentului Cultelor sii-ispunA ci se opun, cA nu sunt de acord, ctr vor fi revolte populare.Totul a fost ln zadar. Lui Ceaugescu c6nd ii intra ceva in cap numai puteai si-i scofi.

Poate tntr-o singuri privinp, poate intr-un singur caz Justina reugit, dar cred cd vi l-am povestit: acela cu dirAmarea bisericiiSlintul Gheorghe. Se hotiirAse dirimarea bisericii SlbntulGheorghe gi Pani i-a dat un telefon lui Justin sd-l roage si vinip6ntr la primtrrie. Pan6 era primarul general al Capitalei gi s-ascuzat ci ar veni el la Patriarhie, dar are ni|te documente deformat foarte marc, care nu incap ln magini. Eram acolo, cumerarn toati ziua cu Justin. Zice: ,,Mii Antonie, hai si vedem cevrea Pana dsta? Cred ci trebuie si fie vo6a de o grozivie de nuvine el, ca de obicei, aici". $i am plecat cu el. PanA ne a$t€ptajos Ia ugd, politicos. Ne-a condus sus, cred ctr ne-a dat o cafe4dupi care a intrat ln temi: ,,Prea Fericite, $efu' a hotiritdfutmarea bisericii SfiinEI Gheorghe". Odatil l-am vAzut peJustin ci se lnnegregte. in timpul acesta, Pani a sunat $i, cu nigteh6rtii lungi, a ap5rut arhitechrl Budigteanu, care era probabilarhitectul gef al Capitalei. Ml rog, pe masa rdmastr liberi, Pantr

233

Amintirile Mitropolitului Antonie Plinidealdl-a pus pe Budigteanu si desfeloare planurile pe care le aveaacolo- Nu mai era biserica Sfhntul Gheorghe! Era un baldachinasem5nitor cu cel din fafa ManAstirii Curtea de Argeg. Pani iiexplici lui Justin: ,,Prea Fericite, uitati-v4 gefu' a auzit cd inbiserica asta e inmorm6ntat Constantin Brdncoveanu, deci nuwea si profaneze mormAntul lui Brincoveanu, ci ne-a datdispozi[ie si facem un baldachin, 9i, iati, noi l-am lucrat cuarhitecfii noqtri, pe care dup5 ce drxam[m biserica il facemdeasupra mormdntului lui Brdncoveanu, care la intrarea inbiserici e in partea dreaptd, daci $tili". Justin sti gi se gande$tegi adaugil: ,,Nu, asta nu e numai biserica in care e ingropatBrdncoveanu. Asta este biserica in care a fost lngropatBrAncoveanu de doamna lui, Maric4 in secret, aceasta este fibiserica ln care a fost prohodit Caragiale. Noi nu puteam atentala Memoria Sfilnti a neamului romdnesc, dlramand un loc lncare este ateta islorie. Deci du-te qi spune Towlui cA eu nu suntde acord". Adici lui Ceaugescu. ,,,{scultii tov Panil, e$ti atentce-fi spun eu? Du-te ti spune-i Tovului cA patriarhul nu este deacord". ,,Prea Fericite, dar ieri s-a semnat decretul! Acolo eplanificat (gi aduce nigte planuri) sd fie un hotel, aici o si fie nugiu ce", ,,Nu mi intereseazd, $tii cum e cu chestiile aste4 cu nuse poate? I-a inchipuie-1i ci undeva este o bhrieri gi vine unSoricel $i trece pe sub barierd qi vine un cdine de rasi gi sarepeste barieri $i vine un bou qi sti in fala barierei". il fdcea boupe Pani. Am crezut ln momentul acela cA o sl se supere Pani,ci el era boul, ci spunea cd nu mai e posibil si schimbedecretul. Spre mirarea me4 Pani nu s-a supArat. Nu $i-aschimbat atitudinea Pani a spus doar at6t: ,,Prea Fericite, vi rogstr mi iertafi, voi incerca tot ce se poate. Mai mult decit atit nuam ce si spun..". ,Bine, tovule, lncearci, dar nu uita ce-arm spus,patriaftul nu este de acord cu dtrr6marea bisericii!" $i a venitPani radios peste cateva zile: ,,Ceauqescu a anulat decretul dedirdmare a bisericii Sfllntul Gheorghe". La asta, am fost eu

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmtrdeald

mafior Deci nu ni se poate contesta. Am allat mai pe urmi ci aintervenit Si doamna Delavrancea, ci au mai intewenit niSte

arhitecf. Este posibil, eu nu neg lucrul acesta, dar cred totu$i cA

defuritiv a fost refuzul Patriarhului. Em cam in ultimii ani de

patriafiat a lui Justin. inainte de venirea lui Teoctist.

CARMEN DUMITRIU: Exista o migcare de sprilin dinpartea intelectualilor pentru protejarea bisericilor?

ANTONIE PLAI\,IADEALA: Aveam toatii int€lectualitatea

de partea noastri! Nu era nimeni de partea lui CeauSescu indirdmarea bisericilor Dar foarte pufini dintre ei au reugit si aiblo reac[ie concretii Doamna Delavnnce4 cred, a fost una dintre

aceqti4 care va fi reu$it si depunf, un memoriu undev4 dar nu laCeauqescu. Deqi toatii populalia era de partEa noastr5, de$i, de

pild6, Biserica S{hnta Vineri a fost inconjuml.ai de credinciogi, au

venit camioane, i-au inc[rcat pe toli in camioane 9i i-au dus gi

i-au risipit prin toate cartierele BucureStiului. Cdld au revenit

ace$ti4 biserica era la pdmdnt.

CARMEN DUMITRIU: Credeli ci ar fi fost posibili o

revolti {dliqi a conducerii Bisericii? Ar fi putut si provoace o

miqcare publici?ANTONIE PLAMADEALA: Era greu sd organizezi o

migcare unitari. Iniflarorul risca tiierea capului! $i atunciBiserica a adoptat (asta e pirerea mea) tactica rezistenlei

comune. C6nd unul sau altul a incercat si iasd din rdnd, a fostdecapitat imediat. De pildd Nicolae Popovici, Valerian Zalaria,care intrase chiar ca mare simpatizant al socialismului gi

comunismului cind a fost ales episcop, dar dupi cd{iva ani qi-a

mai dat drumul la gurd. A fost scos fdri mild din scaun qi dinSinod qi-a rdmas aga pdni aproape la 50 de ani, dat afari. Decioriunde s-ar fi putut isca, qi Securitatea era pretutindeni, oriundes-ar fi putut isca o asemenea inifiativd" pericolul era decapitareaimediati qi infricoqarea celorlal$. Dar rezistenfa comuni pe care

a organizat-o Justinian gi pe care au continuat-o ceilalti doi afost

234 235

Amintirile Mitropolitului Antonie pllmtrdeal,

eficienfit. gi dovada ci a fost elicienti e cd in afara catorvabiserici ddrimate ln Bucuregti, ln fari nu ,_uu ,Jaararnuibiserici, gi toate bisericile din lari au awt prcotl

236

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimldedl

Cum am construit Mtrntrstirea Brdncoveanu

CARMEN DUMITRIU: Cum aF primit propunerea ca oparte din bisericile din Bucuregti sA fie transmutat€?

ANTOME PLAMADEALA: La vremea aceea, ideea afost primitii bine, in sensul ci. ne bucuram ci nu le dirimi. tatransportarea Bisericii Olah m-a luat patriarhul Si pe mine. C6ndera deja pusi pe qine, lot m-a luat Patriarhul str vid gi eu c[ qi

pe el il invitase cineva. Acolo m-am int6lnit cu prepedinteleConsiliului de Cultur{ care era gef la Casa Scinteii, dar era curang de ministru, de profesie era muncitor insi, en tipograf. Els-a prezentat gi a spus: ,,Sunt ministrul cutare, lucrez Ia CasaScdnteii..". El conducea cultura! Era chiar mai mare dec6tTbmara Dobrin gi chiar mai mare decet Suzinica G6dea. Atuncieu, profitiind cA Justin gi cu cei care mai eram de la Patriarhie,vreun consilier, se uitau la rotilele alea pe care era pusi biserica,l-am luat deoparte qi i-am spus: ,,Domnule ministru, eu suntMitropolitul Ardealului, uite ce e, weau si vi spun un lucru de

taine, vreau si refac Ministirea Simbtrta'. Deci era oricuminainte de '85. ,,Vreau se refac Minrstirea S6mbit4 ctitoria luiBr6ncoveanu, din care nu a mai rimas decAt o bisericu6incolo e iarb6. Eu ag vrea sl refac aceasti menestire in stilbrincovenesc, si fie un maxe monument de culhrri gi despiritualitate a lntregului Ardeal qi chiar a Jtrrii Romane$ti. gtiuci dumneavoastrl sunte$ cel mai mare qi cil o autorizatie pentruo astfel de lucrare ar trebui sA aibi aprobarea dumneavoastr5-Mi-ali putea aproba?". El a stat pufin, s-a g6ndi! s-a uitat lamine gi zice: ,,Pirinte, $tii ce, eu peste $$e luni md pensionez,nu-mi pasi daci o sii md pensioneze peste trei sau peste un4maine str am hirtia!". I-am fdcut hArtia fiind inci in Bucuresti.A doua zi i-am trimis-o printr-un curier se i-o dea lui. Era scris:

,,Domnule ministru, vA rog sA fiU de acord ca sl incep nigte

237

Amintirile Mitropolitului Antonie PISntrdealtr

Pe scaunul lui $aguna

CARMEN DUMITRIU: V-a1i g6ndit vreodati cA s-arputea sA rtrmaneF acolo pentru tot restul vielii?

ANTONIE PLAMADEALA: Tot timpul m-am gandit laasta. Eu nu m-am dus Ia Buziu str plec de acolo. A fost o simplimanevrtr ecleziastictr faptul cA eu, duptr doi ani, am trecut inTransilvania- Se vacantase scaunul Transilvaniei. MitropolitulMladin s-a lmbolnAvit, a fost adus aici, la S6mbif4 in stare descleroze total5, gi s-a pus problema alegerii unui mitropolit laSibiu. Trebuie si spun cinu eu eram candidat. Eu eram proaspitepiscop de Buziu, incat candidatul pentru Sibiu nu puteam fi eu.

Era o muhre prea rapidi.intr-o zi, m-a chemat patriartrul Justin gi mi-a zis: ,,Mii

Antonie, aud ci vrei si pleci de la Buziu!", ,,Nu, Prea Fericite,nu m-am gdndit nici o clipi si plec de la Buztru", ,,Bine atunci,dar de la Buziu tot va tebui si pleci", ,,Ei, cum vine asta?" ,,Nulrei si te duci la Ardeal, cumva?"; ,,Nu, Prea Fericite. Am atitealucruri incepute aici pe care vreau sd le termin". ,,Bun, atunci vatrebui sA te duci la Timigoar4 pentru cf, Nicolae va trece laSibiu". Sibiul e inainte ln ierarhie. ,,Eu, la Timigoar4 niciodat2i.Am dreptul sA refuz. Mmin la Buz6u toafii viafa" dar laTimigoara nu vreau sd ml duc". ,,M4, tu e$ti prost, tu nu-1i daiseama cA dacA piezi trenul Asta nu-l mai gdsegti niciodati, ctroamenii sunt tineri gi tu n-ai sa ai timpul si mai avansezi de larangul de episcop la rangul de mitropolit. Uite, eu lfi guanlrz c,6

te alegi mitropolit la Timiqoara '. ,,Prea Fericite, nu accept str fiumitropolit la Timigoara". ,,Accep[i, in schimb, str fii mitropolit laSibiu?" ,,La asta m-a{ mai g6ndi!" ,,De ce?", ,,Pii, eu suntc6lugirit ln Ardeal. Eu mi-am luat licenta la Cluj. Eu am fost

Amintirile Mitropolitului Antonie PItrmtrdealtr

profesor la Baia Mare. Cu ardelenii irm eu ceva comun. Unardelean a fost mitropolit in Basarabia- Eh, poate ci un schimbn-ar fi riu in prevederile Providenfei". Era Gavril BinulescuBodoni, care venea din Bistrifa Nisiudului, gi a fost primulmitropolit al Basarabiei dupi l8l2 . ,,Va si zici" tu vrei laArdeal, dar nu vrei la Trmigoara-, Tu nu-!i dai seama ci eitiimpertinent? Tu nu-[i dai seama ca Nicolae are merite? Nicolaee mai vechi dec6t tine in ienrhie!" ,,imi dau seama, Prea

Fericite, gi il respect din toati inima gi il iubesc, vedeli bine cilucrim bine in Sinod impreunl. Nu este vorba de asta. Dar eu numl duc in locul lui la Timigoara" Gdsifi pe altcineva- Eu laBuzdu vreau sd r[m6n p6ni mi-oi termina tot ceea ce mi-am pus

in gAnd sd fac". ,,Bine, treaba ta" o sA treaci trenul pe lengA tine

9i n-ai si te urci in el niciodat2l". Toatii discufia asta am avut-oin holul Patriarhiei. A trecut o str imani, au trecut dou6, nus-a lntimplat nimic. $tiu ce o fi spus el mai departe, ce discuflio fi awt el cu Dogaru sau cine era atunci? Ce so fi mai g6nditel, pentru ci eu am asistat odatii la o discufie intre el gi

Comeanu, intr-o rioapte, cdnd el se cam ficuse, gi el c6nd se

fdcea noapte4 casuna pe cineva, fie cl era prezent, fie cd eraabsent. C6nd era prezent era mai bine, cASuna pe el qi-l linea oreintr€gi sub bitaia tunului. $i intr-o noapte l-a luat pe Comeanu.Enm qi eu de fala $i tot a$a, ore intregi. Comeanu a fost foartedeftept. Nu a scos o vorbA, d daci scotea vreo vorbi eracatastrofa, cine gtie cu ce igi mai dtrdea drumul, incit acum nu

$tiu ce raliuni o fi alut el intre timp, ca totugi si-gi schimbevederile. La un moment dat zice: ,,MIi Antonie, ia vino pAnl lamine in birou". Eu am fost intotdeauna respectuos cu el, chiarcdnd ne-am certzt. Zice: ,,Ti-ai pregitit cuvdntarea?" ,,CarecuvAntare?" ,,Pii poimAine avem alegeri la Sibiu. Uite, igtia auinceput si qi vie, deputafii, alegitorii. Tu 1i-ai fdcut cuvantarea?"

,,Pdi care cuvAntare, Prea Fericite?" ,,Pii tu vei fi alesmitropolit la Sibiu!" Vi spun pe cuvdnt de onoare cA. m-a luat

246 247


prin surprindere. Am fost sigur ci se alege Comeanu. Eu n-am

ridicat un deget pentru mine, n-am alut o discufie cu nimeni,

lncdt el m-a luat totaknente prin surprindefe! Zice: ,'A'scultii de

la mine, du-te gi fii-fi cuvdntarea. Poimiine te alegem

mitropolit la Sibiu". M-am dus ln chilia mea gi m-an apucat

s5-mi fac cuv6ntarea- M-am apucat, cum am putut, sii scriu

discursul. Trebuie, dupi ce te alege, sd tii o cuvantare 5i, deqi nugtii nimic dinainte, trebuie si o ai in buzunar. $i s-au fhcut

alegerile gi am iegit cu unanimitate. Cred ca a awt $i Comeanu

un vot sau doud. Era vot secret. $i a;a am ajuns mitropolit laSibiu.

CARMEN DUMITRIU: Nu vi era griid de faptul cn

meryeati spre o altii spiritualitate?ANToME PLAuAunelA: Aveam destuli grij6, insd la

vremea aceea problema unitii era cam stinsd, relaliile cuprotestanfii imi erau foarte bure, pentru cA lucram cu ei incomisiile intemalionale. Pe urm5, eu am mai fEcut ceva intimpul regimului vechi qi va trebui si relansim aceastiiniliadvA: de doui ori pe an oryanizam conferin[e ecumenice

intre cultele din Romdnia. Le organizam prin rotalie: Bucureqti,

Sibiu 9i Cluj. La facultifile de teologie respective, cu

participarea tuturor profesorilor de la toate cultele $i cuparticiparea unor studenli mai ridicafi. Or, toate aceste

conferinle le conduceam eu, fie ci erau la Clui, Sibiu sau

Bucureqti. Eu ca vicar patriarhal conduceam toate acestpa $ificeam rezultatul tuturor intervenfiilor Si sinteza temei care s-a

trafat. Mn bucuram de o mare frecere din pricina asta intrecultele care luau parte, inclusiv calolici. $i toatil lumea se mira:

,,Domne', este imposibil, Ssta gtie stenografie qi nu spune". Iarprofesorul Chipscu, odatii, la Bucureqti, zice ,,Prea Sfintite, uitete rog eu din suflet, Ii-am fost profesor, spune-mi: $tiistenografie?" ,,Domnule profesor, vd jur, nu ftiu stenografie !",*A,tunci cum poli str rezumi toate cuvintiirile astea care s-au

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrm6dealtr

linut de cAtre zece ingi, aici, de la toate cultrle gi apoi si tngelinigte concluzii at6t de potrivite, de exacte?" Eu imi ftceamnotife, pur gi simplu. $tiam sb prind esenlialul. Dar ei junu toficA eu sunt stenograf Deci eram cunoscut de Ia aceste conferinleinterconfesionale, care au durat vreo zece ani. $i asta a fAcut sa

nu mi simt striin in Transilvania, pentru cd tot eu prezidam gi

conferinfele de la Sibiu gi conferinJele de Ia Cluj.La Sibiu am fost primit destul de bine, n-ag zice cA am fost

primit cu rlcealA-CARMEN DUMITRIU: Ce-ati gisit aici?ANTONIE PLAMADEALA: La Sibiu am gisit o

paragini intelectuali. La Buziu am gisit o paragind materiald,distrugerea dupi cutremur. La Sibiu, ultimul mitropolit fuseseMladin, care nu avea aptitudini gospodirelti. inaintea lui fusese

Nicoale Colan, care zicuse patru ani la pat, inaintea lui fuseseNicolae Bilan gi Justin, pentru aproape un an, dar nu avuseseretimp si faci vreo modificare, inc6t gi la Sibiu am gisit un fel de

Buztru. A trebuit sf, fac casa aceea noud, cu trei randuri in curte,sil fac o salil se protocol, si fac o sal6 de conferinF, si schimbtoate covoarele, casele, mesele, str reinnoiesc absolut tohrl, incitacum, la Sibiu, totul e schimbat. Prima griji acolo a fost str pulla punct reqedinfa, sI fac una civilizat.ii. Mi-am instruitconsilierii ln a5a fel incit si introduc un circuit logic gi eficiental documentelor gi al corespondenfei gi si cultiv bune relafii cuFacultatea de Teologie. N-am schimbat pe nimeni, i-am lisat pe

toli in functiile lor. $i le-am Ei spus ln ziua instalarii:,,Preacucemici pirinfi, domnilor, toatii lumea rim6ne pe loc, osl vdd eu dacl e cazul sI schimbim pe cineva sau nu. Dacilucrurile vor merye bine gi vom intra tofi intr-un ritrn decooperare...". $i intr-adevir n-am schimbat pe nimeni. ,,Dar virog sl linefi cont de cdteva lucruri: intai, ci nu repet a doua oarinici o dispozilie, dace o repet a doua oar5, rog si fie considerat?iobservatie, chiar daci vi se va pdrea uneori cl uit, si gti$ cd nu

249


am uitat. $i doi, vl rog se luati la cuno$tin!6 cA am o anumiLiinzestrare de la Dumnezeu, nu uit nimic niciodati".

DRAGOS $EULEANU: Le-a(i ftcut o bucurie.ANTONIE PLAMADEALA: intai, ctr nu spun nici un

lucru a doua oard, doi, cA nu uit niciodatii nimic. ,"4,1 treileaprincipiu de care vd rog si tine$ seamtr este: nu voi ingiduiniciodali si fiu lngelat mai mult de l5% . Bdgafi de seam5, dacidepiSi$ acest 15% intra{i pe m6na me4 din punct de vederedisciplinar. P6ni la l5% permit. in felul acesta, vd asigur cd vomcolabora bine, dar fiecare si intrali in rolul pe care il jucali inadministralia eparhial6". Ag putea zice ci m-am descurcat binecu toti, pani azi, chiar daci a mai trebuit si lnchid gi eu ochii.Trebuie si qtii qi c6nd si inchizi ochii!

DRAGO$ $EULEANU: Cum ati gisit manestirile dinTransilvania?

ANTONIE PLAMADEALA: Pii ce, nu era dec6tSamblta

DRAGOS $EULEANU: in toati Transilvania?ANTONIE PLAMADEALA: Pdi, sigur! Era Sdmbdta gi

metocul eparhial de la Pdltinif. ALit. in rest nu en nimic. Tot ce

sunt acuma 19 mdnistiri sunt crealia de dupi Revolulie.DRAGOS $EULEAI{Ur Ati adus tineri a$a cum ati

procedat la SambAta?

ANTONIE PLAMADEALA: Am lucrat de obicei cutineri qi aici Ia Simbita qi sus la PAldnig. $i la eparhie ampromovat tineri, pe cat a fost posibil, in locurile goale deadministratie, cdnd se pensionau unii. Am promovatintotdeauna tineri, pentru cl tinerii i! asigura intotdeauna oadministrafie pe termen lnng, nu egti nevoit s[-i schimbi lnfiecare an qi nu eqti nevoit sil invefi pe fiecare din nou, defiecare dati. Asta mi-a demonstrat cl am avut dreptate slprocedez aga- Ei, m-au qi dezamigit unii, dar nu axe rost sA facmengiune despre ei.

Amintirile Mitropolitului Antonie PIEntrdealtr

DRAGO$ $EULEANU: ln timpul activiti$i dumneavoasEi

agi creat o episcopie noui, a Covasnei Si Fhrghitei. Cum atig6ndit-o?

ANToNIE PLAminfeI-A: Am vizitat de mai multe oriregiune4 f6cea parte din eparhia Sibiului. Am consbat cA se

gise$te intr-o starc deplorabila, ci cele mai multe biserici suntdtrrdmate inci din 1940 de citre maghiari, ci cea mai male parte

din rom6nimea din zonl este maghiarizatii. Unii erau chiarortodocgi, dar nu mai giau romAnegte. Am stat de vorbl cu tofipreofii qi cu mulli credinciogi, am fost pe la biserici 9i am fost

impresionat de problemele lor, inc6t am decis si duc acolo unepiscop cnre sA se ocupe la fafa locului de toate problemele.

S-a vanturat atmci ideea infiinlirii unei episcopii la BraEov

din niqte ambifii personale ale catorva care credeau ci vorajunge vicari sau chiar episcopi, nu ueau sd pronunf nici un

nume. Eu le-am spus ci a infiinfa o episcopie la Bra$ov est€

inutil. Eu mA pot ocupa de Bngov gi pe urm6, nu uibti cf, toateinstitu$ile mari din Bragov le-a llicut $aguna- Dar o episcopie laCovasna-Flarghita este necesari, cu asta sunt de acord 5i chiar eu

voi promova ideea in Sinod. $i am ficut raportul la Sinod,

Sinodul a aproba! dupi aceea mi-am gisit episcopul, l-am adus,

l-am instalat. C6nd am instalat episcopul, eram dupi infarct lnspital la Bucuregti, m-au adus cu dubi din asta sanitari, cu

medic gi dou6 surori dupd mine. Au fost gi miniqtrii Cosmdncilgi Domeanu. Astfel am luat parte la instalarea episcopului loanSilnjan la eparhia pe care am infiintat-o eu. Totul a decunfrumos, s-au adunat romdni de prin toate sarcle romanesti din

iur, incet am ficut slujba afard. Piafa era plini de romlini, iar lnjurul nosfru, de ta blocuri, se aruncau tot Glul de fituiciantirom6negti, fie ln romdnil, fie in limba maghiar5"

DRAGOS $EULEANU: Asta Ia Miercurea-Ciuc?ANTONIE PLAMADEALA: D4 in Miercurea-Ciug dar

lncolo orice tulburtrri au fost evitate, nu fdrf, ca noi si ne luim

25r

Amintirile Mitropolitului Antonie plimidealtr

misurile de prccaulie, adicd noi in noaptea aceea str dormimlntr-o cazarmi militari. Aga erau vremurite.

DRAGO$ gEULEANU: Asta era prin .93, .94.

ANTONIE PLAMADEALA: Nu mai Eiu. Fapt e ci" peurmi, instalarea s-a petrecut in cele mai bune conOi6i. Uu t_amadus pe actualul episcop, l-am ales dintre cdlugirii buni pe careii aveam la ora aceea la Ierusatim. El era li studii acolo, ladoctorat. Acum nici nu mai are timp str gi-l termine, Aar nu esteabsolut necesar. Ceremonia s-a desf4urat frumos, eu am fost penodiyg, nu am slujit, dar am fost pe podium

'lnconjurat de

medici, care erau gata cu toate fiolele, dar nimeni nu a qtiut c.deu am venit cu Salvarea, ci eu am venit cu medici dupi mine,cu surori. Am finut chiar cuvanhrea de instalare a episcopului,era prezent patriarhul nostru de la Bucuregti, care a vorbif $ eLera.prezent Patriarfiul Cartaginei, cel al Alexandriei din EiipiPaxtenos, carc a vorbit gi el. La urmi a vorbit noul episcop, I;;;care a vo6it foarte frumos, mulfumind la toa$ lumei pentruprezenltr.. ti pentru infiinprea episcopiei, cu excepliamulgmirilor mitropolitului pe care le_a uitaf Ago a fost decirnlmprca $l mstalarea noului episcop de Covasna_Flarghita"

"T fu-"J treabtr buni gi sunt muilumit. Face parte- dinmitropolia mea gi personal sunt mutpmit ae ceea ce iace acoto.Mi-a tr€cut supdrarea.

CARMEN DUMITRIU: Daci v-afi sim{it mai degrabi uncregtin care-gi urm eaz6, mai degrabi traseul OL cregtin iAevaratsau daci vafi simfit mai degrabtr un conduciitor, a6 simttvocafia asta in dumneavoastri? pe ea ag ,e.r, p" eu ui broduttoat?i activitatea?

ANToNIE PLAMADEALAI Euniciodati ci ag putea fi un ins din gloatil

CARMEN DUMITRIU: Deci atiaparfineli elitei?

nu m-am gindit

awt sentimentul cA

Amintirile Mitropolitului Antonie PItrmidealI

ANTONIE PLAMADEALA: Totdeauna am avutsentimentul, de mic copil, totdeauna arn awt sentimentul cA eu

trebuie sd fiu conducabr de oaneni.DRAGO$ $EuLEAllU: Ce spunea familia dumneavoastrtr?

Vd distingeati de ceilalli fra1i, de restul familiei?ANToNIE PLAMADEALA: Mi distingeam, ln primul

rAnd, penEu ci eram cel mai mare. Pentru cd eram cel mai marc,

aveam gi opinia cea mai credibil5" dar nu a5 putea zice cafamilia a observal ln mine, de la bun lncepuq insugiri deosebite.

$tiu ca tata avea foarte mare incredere in mine, ci de pildil voircu;i la toate examenele 5i ci voi avea un destin deosebit inviaF. Acest lucru tata il percepea cu mijloac€le lui. Era un

simplu firan care flcuse o Ecoali de cAntiirefi, fusese premiant gi

probabil se qi m6ndrea pulin g6ndind cI il voi mosteni lncalitiifile lui, dar poate cA i-am mo$t€nit gi ceva defecte. in orice

caa in viaF meq gi chiar in perioadele cele mai grele, cel puliritrei, daci nu chiar patru, am fost desfiintat complet ci! un copac

t?tiat din rldacintr gi care nu se rnai putea ageza pe ridtrcinaveche sau pe tulpina rtrmasi dupi tiiere... Eu, niciodai, lnaceste trei sau patru cazuri, nu am acceptat, Si nu aln crezut, linu m-am simfit ca gi cum aceastil 6iere din ridacine ar fi fostdefinitivd.

DRAGOS $EULEANU: inalt Prea Sfinfia Voastri, v-amascultat toati relatarea privind anii grci 9i anii mai buni. M-atiuimit gi am comentat intre noi cei caxe vA punem intrebiri ctr alitr€cut cu normalitate de la o etape grea la o etapt bunn, si-ispunem a5a, degi gi etapele grele au insemnat ceva bun.Dumneavoastrtr afi trecu! nu cu indiferenli, ci cu normalitatEprin toale etapele vielii. _

ANToNIE PLAMADEALA: Da, asta e adevarat.Observafia e foarte bunn! intr-adevtrr, am fiecut cu normalitate,chiar cind era vorba si trsc de la o situafie siguri la unanesigurn gi mi-a fost mult mai ugor de la una nesiguri la una

252253

Amintirile Mitropolitului Antonie plimtrdealn _sigurtr, dar eu am trecut cu normalitate $i de la situaliile sigurela situatiile nesigure, adici de la pon in pi.io*r, fu porn ta-iu-i tinl :-*9 "4

ln privinfa ac€asta" nu a5 fi ibst de *ora ""

tutu.-a'"pild6, in sensul in care tata credea ciexisE un destin al;;;A;"din noi gi cd daci mi s-a lntiimplat ce mi s_a intamplat fi;;;md supun destinului. V-am spus ci dupA ceari, ngirO. fuPrislop 9i tata mA agepta in gari, ctr gtia ci acase ou rni put"urnduce, tata mia spus cu rcsemnarea tui ancestral f"A".^ia, ..iibdiete, eqti condamnat, nu ai ce face, d"_t $i;;;;l;11_;spus:-,,Thti, lmi pare rAu, dar nu mi predau!,,Dici am awtlntotdeauna sentimentul ctr e ceva dincoio de a putea fi ;;;;iin vreun sistem de referinp pesimista sau fatalisti. N;;;;orncoto de acestea doue care m_a f?icut intotdeauna sA cred c5_chiar riul in care intram, pe care miJ pregatisea alli, iiin caJcizusem, chiar qi acesta va sfiirgi cu bine.

DRAGO$ gEULEANU: Eu nu am sA mi refer h rAu, amsi mi refer la bine. Mtr frim6ntjt o iposhza a dumnea";;;;;care nu.mi-o pot explica. Deci lucrali la Mase plastice, iavedeag ln fiecare duminici la slujbe i" purriarfr"f nornaoi.ifiei?li il doud medii complet diferite, intr_uo ;;;;il;sprntualitate Si exact la antipozi trliali intre oamenii caremunceau din greu cu un salariu mic?

ANTONIE PLAMADEALAT Dar in acelasi rimo imiftT- o autoanalizA zihicl, adici u fort prrioual lo*#. *scris romanul Trei ceasuri ln iad.

DRAGO$ $EULEANU: Este o explicalie. Daf-mi voie simerg p6ni la captrt cu necunoa$terea mea. Vineri vi cheamildd1{tyl la el gi vd spune: ,,De n5rtzi ysi n ...rrtu-i ;rf uilagultitii de Teologie. Este o situafie OrurnuUca poute .i eril,.I*-1 dificil drumul propus decAr Ue ta teotot iapu;;*;:lnv_ers este mult mai greu',. Ce-afi simfit atunci? Mulli oameniar fi putut sA innebuneasce.

Amintirile Mitropolitului Antonie Pliimtrdeall

ANTONIE PLAMADEALA3 Nu, nu, am fost intr'operfectii normalitate. Am gasit totul firesc, am g6sit ci in s{6$it

mi se rispunde la o speran{i 9i ci duptr o epoci de zece ani de

pribegie ln cAmpul muncii era firesc sd mil lntorc la ale mele. Nu

uitati, ;i revin la ideea ci in to$ ace;ti ani in care eu am fost

marginalizat, trimis la munca de ios, in toti acesti zece ani, eu

mi-am fdcut introspecfa intimi care a constituit pe urma

romanul Trei ceasuri in iad. Eu m-am considerat ln iad, ln cele

trei ceasuri in iad, in care am continuat sA triiesc dupi aceea'

adici perioada regimului comunist. Au fost, bineinfeles,

alegorii: de iad, trei este un numer simbolic ales, in fond,

intreaga perioadi era o perioadl de iad, 9i deci cdt am fost,ld

Mase Plastice eu am scris acest roman. Zi de zi l-am migilitl-am intors pe toate felele, l-am trecut prin toate analizele

psihologice chiar patologice, daci vre1i, l-am trecut prin ceea ce

ar fi putut insemna politica vremii gi analiza ideologiilor 5i, lncompaxalie cu ele, destinele oamenilor Repet, v-am mai spus,

mi se pare, l-am terminat tnainte de epoca de intrare in libe(ale,

l-am terminat in 196E sau chiar in 1967, intr-o epoci grea- Ei

bine, eroul meu nu era altul decit Anton Adam, Anton era de

fapt numele meu de Antonie, dar eu la fabrici eram din nou cu

Leonidq fiindci Antonie mi se gtenese qi mi se refuzase. Eroul

meu se numea Anton-Antonie, iar Adam era primul om, omul

daci vrefr, era suferinla omului sub comunism, omul sub

totalitarism. Omul acesta al meu, ln ultimul capitol al

romanului, pe qtre nu mi l-am mai citit de vreo zece ani, astfel

inc6t mi-l aduc aminte cu greu, dar, in orice caz, nu moare,

pleactr undeva unde si-5i giseascl identitatea" 5i l-am lisat pe

eroul meu pe drumul ciutirii identi6$i.DRAG,O$ $EULEANU: Dar e posibil si comparim ' daci

lmi tngAduiti aceasti compamlie - poporul rom&l care s'aschimbat timp de 50 de ani, obligat si se schimbe, dar $i-aptrstrat memoria tradiliilor, memoria religiei, memoria

254255

Amintirile Mitropotitului Antonie pltrmtrdealtr

strdmoqilor lui, cu acest personaj Anton Adam care avea altchip, avea creierul...

ANTONIE PLAMADEALA: Cred cd da" Era qi unul dinplanurile cA(ii. poate ci cel care a atnrs o criticd negativf, iatimpul respectiv romanului. poate cd tntr_un iei ;;;;il;,pentru ci eu am ciuht sii fac din romanul meu o .roin.r.alegoricd, pufin didactica, hcat am creat 9i analolii, c;il;;"pdre4 la vremea acee4 artificiale. Er4 o duta, pru;ui omuiJ suuregim totalitarist, altul en planul exiri"nl.i orn.n"ji i; ilil;rul umana, altul era planul omului in orice condifiL s-ar fi atiatpe plan personal gi pe plan general. O..i u- ,.r, pr-un.it-.iparalel cu toate aceste planuri. Scriindu_ri uutoUio**f.aceasta, em gi planul autobiogralic ln ea, am observat ca- ero-u

Pub u:":T planuri, nu ugor de armoniza! p..ur".u-urnurcercat sa te armonizez gi si le insumez unei povestiri aproapepoliliste.

DRAGO$ gEULEANU: inatr prea Sfinlia Voastra-predicile pecare le-ali publicat s,unt ganaite suU aclsie t.i .f,.iANTOME pt,AuAnrer,A: iredicite? CreJ ca;;'il;;m-am dezis, predicile mele au fost publice, prediciie;.r. ;;fost publicate dup5 inregistriri, eu nu mi-am icris preaicite- aurosr pubtlcate dupd inregistrlri, dar gi ele au avut in vederepermanent aceste planuri, cu o mic6 deosebire cd, ln biserici, lnpredici in general, accentul ctrdea totdeaun; d ;;;;;fllelTe.: omului.si pe modul de triire ;;;rfir;G;;;mrr-o soctetate totalitari, htr_o societate atee in care el tiebuia

$I_*ll p&trcze inreriorul 9i valorile *ligio*";;;;;;:;;;numplat.

. Este motiwl pentu carc eu continuu si susfin gi acumvaloarea deosebiti, principald, care a menlinut in poiorui rom6nwerne de jumntate de veac valorile tui n oaam.itai" ,orui.iide concepfie asupra lumii. Le-a ginut

"rrti."t. i;;;propagandei ateiste gi univenaliste, a tinut totuSi poporui romii

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmidealtr

legat de tradifiile poporului romSn din cea mai mare vechime gilegat de tndi$ile lui spirituale.

DRAGOS $EULEANU: Unii tineri astiizi sunt de pirerecd le-ar fi mai uqor dacd s-ar fi nAscut in America sau s-ar finiscut in Germania. Cdnd erafi ln inchisoare gi aveali 24,2E,30de ani, c6nd afi fost scos din cler, deci v-a dus in alte part€destinul decit ceea ce v-a[i imaginat dumneavoasfii, v-afigdndit vreo clipd, ca teolog, cA v-ar fi fost mai bine sd vd findscut in Greci4 spre exemplu, pentru cA exista Muntele Athos,dec6t si fi fost romdn?

ANTONIE PLAMADEALA: Nu, nu m-am ginditniciodati la asta. Totdeauna am $tiut... e ca gi cum Dumnezeun-ar fi a!'ut pe lume decat rom6ni gi eu trebuia sd mi nasc incategoria romanilor. Asta a fost gi motilul pentru care, dup6Primtrvara de Prag4 cdnd eu am putut si ies, in sfilrqit, lnstrainatate, trimis mai int6i la studii, de la studii am putut sictrltrtoresc in marile regiuni culhrrale gi de civilizafie ale lumii,dupi aceea ales in multe organizafii inlemafionale, dintre c€lemai importante, gi ales in conducerea lor, nu m-am gdnditniciodati si rimAn peste hotare. Am crezut c6 destinul meu estein far6" $i vA rog mult si nu incercali str interpretaF demagogicaceast i declaralie pe cal€ o fac. Este exact ceea ce am simlit euatunci.

DRAGOS gEULEANU: Dar vi era frictr uneori si vtrintoarceti in Rom6ni4 vA era frici de schimbtrrile pefecute peparcunul timpului?

ANTONIE PLAMADEALA: Totdeauna mi-a fost frici,dar totdeauna m-am intors, pentru cd am gtiut ci destinul meueste aici.

DRAGO$ gEULEANU: Dar puteafi s[ riminefi lnAmerica unde exista o putemicA comunitate!

ANTONIE PLAIVIAnEALA: puteam str r[mAn, h primulrdnd, in Angli4 unde mi s-au f6cut qi propuneri, v-am spus ci

256 257

Amintirile Mitropolitului Antonie pttrmtrdeall

doamna Doreen Beery a vrut si faci din mine un Soljenifin,publicdndu-mi romanul gi cu comentarii.

DRAcOq gEULEANU: Cred ci nu vtr era Ia indemini.pentru cA nu ali fi triit printre romini, da, in A.e;;;;;;;mare comunitate rom6neasctr, erau gi biserici ortodoxe.

ANTOME PLAMADEALAT Am fost in America, amfost invifat de plrintele Anania. Am participat gi la congresulBisericii Ortodoxe Romine din Americ4 arn vi2itat amilii Aeromdn.i. Nu am fost atras deloc, nu am fost ispiti! din nou, deideea de a rim6ne acolo.

DRAGOS gEULEANU: Dar nu cumva pentru ci v6simpafi la dumneavoastri acase h toate aceste culuri Si nu vise- pirea ci vi se intAmplil ceva neobignuit daci ve$ Iocui pe unpimant sau altul? Nu cumva pentru cevd era la indem6n6 s[tugiti?

ANTOME PLAMADEALA: Nu, simleam ci orice a6 fiales din aceste civilizalii qi culturi, pe care incepusem sj lecunosc, nu corespondeau idealului meu. Am stat doi ani lnstrlinetifuri ftrd si mi fi inton deloc la Bucureqti. gi totugi numi-a fr€cut niciodati prin cap si rdm6n. em ivuf propunerinenumirate: hai si vtr spun una din ele. Vi povesieam mailnainte ci am awt un foart€ bun prieten la paris, Cuga, IoanCuga" La un moment dat, sdind de vorbi acasit Ia ei, la iaris, eueram student la Oxford gi multe vacanp mi le-am f6cut la paris,Cuga imi spune: ,,Pirinte, dar rim6i cu noi in Franp,'. I_urn ,pu,cd avem o facultate de teologie, care are nevoie de buniprofesori care se pregeteasci preoti penhu poporul romSn care

tr"9t" ! Romini4 nu pentru poporul romfui carc trtrieste lnAngli4 Franp sau America. Mi duc cu patriarhul ,-

"u a6

episcopi la sfinpiri do biserici, unde se adun6 trei sau gapte satela o slujbi bisericeasci, unde singurii care mai Ou,, sir.ranppoporului gi care fin legitura cu Dumnezeu, cu supranaturalul, iidau speranfi poponrlui ci nu existi numai Ueismut din jurul ior

Amintirile Mitropolitului Antonie PItrmidealtr

erau episcopii 9i preofii. Eu cred cd intors intr-o misiune dinaceasta ln tsri at avea mai multi plati de la Dumnezeu decitdaci ag rim6ne cu voi in Franta, de pildi, si stau pe capul tiu qi

si-mi dai 400 de FF si nu mor de foame. $i atunci Cuqa - qi nueram singur - se intoarce: ,,Du-b pirinte inapoi, nici nu te gindisd nlmii pe aici ! " Aga incdt ispita de a rimdne acolo, dupi ce am

cunoscut Anglia, dupi ce arn cunoscut America, bineinfeles cddin America am trecut in Canada" dupi ce am cunoscut Grecia,am cunoscut fara Sf:lnti - frind atunci in sfAinalate, puteam se

mi decid la oricare din ele - n-a existat. Nici una din ele nucorespundea idealului meu a$a cum corespundea situa$a de

acasi in care imi vedeam destinul nu tocmai comod, mai ales cieram unul care fdcuse inchisoare, unul care putea se recolteze oglorie de o zi in strAinetate. ,A fost in inchisoare, m[ rog, e unerou" - dar dupi aceea trecearn fie printre muri0orii de foame, fieprintre aservi{ii altor feluri de ideologii pentru cA, deh! acolotrebuia si mi aservesc neapirat unor ideologii, care si fie incontftrdiclie cu altii ideologie, nu-i a5a?

DRAGO$ $EULEANU: Si vtr pun o intrebare poate

nea$teptaci. Vi rog sI nu mi-o luafi in nume de riu. Dach afi firAmas ln striinftate, afi fi putut si mai fili Antonie PlSmAdedA?

ANTONIE PLAMADEALA: in mod cert, nu! Tot aqa

cum, daci a5 fi rimas in Romdnia qi a$ fi rlmas in continuaremuncitor la Mase Plastice, sau m-a5 fi lnsurat, gi dupi aceea ag

fi putut promova, mtr rog, pintr la director de intreprindere, ceeace era absurd, ci nu se putea piltrunde p6ni acolo, de asemene4nu eram Antonie Plftnideali. Antonie Pllmideall dacd exis6acuma, e rezultatul unei biografii care daci nu era aS4 AntoniePlimddeali nu exista!

DRAGOS $EULEANU: De ce afi avut puterea sA luptalipentru poporul rom6n?

ANTONIE PLAMADEALA: E inutil sA vi fac o teorieasupra sentimentelor mele rom6neqti gi na{ionale. Ag putea sd vi

258 259

Amintirile Mitropolitului Antonie pllmidealifac doar o introducere in aceasta. Md simfeam at6t de romdn, misimfeam at6t de legat de tradifiile poporului, incdt in 1944. iumv-am povestit se p.tre, .rm fugit din calea ru$ilor qi in momentulin care mama s-a hotir6t sI se intoarci de la Huqi inapoi lnBasarabia, eu m-am hotiir6t si plec in necunoscut, in Rom6nia.

DRAGO$ gEULEANU: Din cauza asta afi refuzat_o pemama dumneavoastri si vd intoarce{i in Basanbia?

ANTONTE PLAMADEALA: Da, din cauze ci eu mi.simleam romdn pdnd in strdfi.rndul fiinfei mele.

DRAGO$ $EULEANU: Nu am indriznit si vi inheb de lainceput de ce a! Iicut aqa!

ANTONIE PLAMADEALA: Asra e, in mod siguq alta nuputea sd fie, nici nu putea fi o alt.ii motivare a acestei hotiir6ri.

DRAGO$ gEULEANU: Am auzit ci ali awt un adevaratcult pentru mama dumneavoastra fi de aceea nu qtiam de ce alirefuzat sA vi lnioarcefi cu darsa?

ANTONIE pLAItd,l,DEALA: Se vede c.i a prevalat incazul acesta sentimentul meu romenesc.

DRAGO$ gEULEANU: Existi opinia cd noi rom6niiavem un dar de a putea lua mereu totul de la capdt c6ndDumnezeu ne duce inapoi, credefi in acest destin iisific alpoporului roman?

ANTONTE PLAM,I,DEALA: Nu cred ca este numai alpoporului romdn, cred cd este al mai multor popoare sau chiar alindivizilor. Dumnezeu face niqte experienli iu noi, dar avemlibertatea sA le accepcim ispitq intre ghilimele de data aceasta,ci ispitele vin, de obicei, din partea diavolului, dar incercirilevin gi din partea lui Dumnezeu gi, probabil, Dumnezeu vrea sdvadi cum ne situdm fa{.i de astfel de incerciri. Ceea ce pot si vdspun, ti este o certitudine a mea de nezdruncinat. e cA totd"uunuam treit cu certitudinea ci deasupra noasbd vegheaz{ unDumlezeu, care, dacA nu dispune neapirat de noi, pentru ciavem gi noi libertatea noastri, h oice caz conduce destinele

Amintirile Mitropolitului Antonie PlSmldealtr

noastre. Sentimentul acesta l-am awt putemic de la inceput, dinprimele momente in care m-am trezit gdndind, gi a rimas pindin ziua de astizi acelagi. N-aq putea zice cd am alut in viata meaindoieli cu privire la Dumnezeu qi la Providen(i.

DRAGOS $EULEANU: Nici micar ln Angli4 cdnd aficitit filozofie?

ANTONIE PLAMADEALA: Nici micar atunci c6nd amcitit Anticristul lui Nietzsche, pe ciue l-am avut subfioard inclipa cind am p4it pe treptele Facultiilii de teologie, nici mdcaratunci cdnd l-am citit pe Kautszchi, atunci c6nd am citit altecirfi, si zicem pe Renan, care fdcea din Iisus un personaiexhaordinar, dar nu un Dumnezeu gi nu un invia! aceste cdrli qiaceste ideologii cu care m-am intdlnit gi prin care am trecut, nuse putea sd fii un t6ndr instruit qi si nu treci prin ele; qi amtrecut prin ele, chiar in anii mei de Teologie, dar niciodati nu amincercat indoieli cu privire la eislenla lui Dumnezeu.

DRAGO$ gEULEANU: Revin spre poporul rom6n dincare vi trageti. Ce defecte vi gisi[i?

ANTONIE PLAMADEALA: poate ca cel mai maredintre defecte a fost adesea impdcarea prea u5oare cu soart4 dar,in acelaqi timp, de cele mai multe ori s-a dovedit ci aceastiiimpicare nu era decdt un intermezzo c5tre o nou6 renattere.

CARMEN DUMITRIU: Daci afi avea in fa{adumneavoastri o mullime de tineri cu virsta pe care a$ avut-odumneavoastri c6nd a$ inceput si fi1i prigonit, ce i-a!i invtr!4 camodalitate de a trece prin viali, de a invdfa de la via{i? Nu te dabitut, cum nu v-a1i dat dumneavostri?

ANTONIE PLAMADEALA: intrebarea e foarte buni, dare nepotrivit.ii pentru ca nu pot sd arn ln fala mea un prigonit, cinear putea fi prigonit?

CARMEN DUMITRIU: De exemplu, un mnlr artist,gdnditor hulit de lumea care nu-l poate in.telege.

260261


ANTONIE PLAMADEALA: L-aq lnvila gi l-aq indemna,socratic, sd simti ci lucrurile sunt trecibare li cA tr€buie sd

treacil peste indoieli in speranfa c€rtitudinilor care sigur vorveni.

CARMEN DUMITRIU: Cum vedefi dumneavoastradestinul poporului rom6n, de aici incolo? Suntefi unul, poate

singurul, din cei cdfiva oameni care a experimentat in existentalui tragedia specifictr existenlei poporului rom6n; in acelaSi timpa(i fost un increzdtor in soarta aceshri popor!

ANTONIE PLAMADEALA: Cred ln continuare ln acestlucru, cred ci dupd un numdr de ani n-a; putea si fiu profet lafel ca domnul Silviu Brucan, sA spun ci loate acestea vor dura20 de ani. Pot si dureze $i mai mult, dar oricdt ar dura, poporulromdn a dovedit in istorie ctr este adaptabil la nou, ci $tie str

foloseasci din experienlele altora gi cl qtie sd-gi creeze destinulsingur, incdt nu gtiu ln ce mtrsuri acestea sunt gi defecte gi

calitii$, dar in orice caz cred ci ag aplica poporului romin unuldin criteriile pe care mi le aplic mie, de care, mi se pare ci v-ammai pomenit acela pe care mi l-a spus mie odatil unul pe care eu

l-am considerat infelept: ,,Vei ieqi ugor din toate lncercirilemari".

CARMEN DUMITRIU: Pdi se adevere$te ce v-a prevestitel, pentru ci spuneati cA dumneavoastri 50 de ani v-a[i simfitsub anchetii qi, iati, acum simliS ...

ANToNIE PLAMiDEALA: P6ni in 1989 eu m-am

simlit mereu sub anchetii. Am triit zi de zi, chiar gi atunci cSndplecam la intruniri internalionale, cdnd eram acolo, cdnd luamcuv6ntul, c6nd mi intorceam, eu m-am simfit ca in perioada

celor doi ani de anchetii la Securitate.DRAGO$ $EULEANU: De ce munceafi atunci? S-ar

putea si fifi acuzal ci alt colaborat cu regimul comunist. Ce viflicea sd ave$ dorinp de a construi, pentru ci de fapt atunci aficonstruit?

262

Amintirile Mitropolitului Antonie PlSmEdealii

ANTONIE PLAMADEALA: Pentru c4 indiferent de cem-ar acuza gi m-au acuzat unii, nu-mi pasd de asta pentru cd $iucA nu este adevAral pentru cA tot ce am filcut in ace$ti ani, arnfdcut cu conqtiinta cA fac in slujba bisericii mele, chiar daciunele din actele mele ar putea fi considerate compromisuri, gicompromisul e uneori, gi nu de puline ori, mijlocul prin care sepoate cAstiga ceva. Aducefi-vi aminte de vorba rom6neasci:Fe-te frate cu dracul p6n5 treci puntea. Ori, arn awt acestsentiment intotdeauna! N-ap putea spune cA am fiicut vreodataicompromisuri mari, mai multe decAt acelea pe care le-a f6cut totrom6nul, pe care le-a Iacut tot scriitorul, pe care le-a Acut totziaristul, dar niciodatii eu nu am ficut vreodatil astfel decompromisuri, de pildA, hcdt str mi pot situa la nivelulscriitorului sau ziaristului care a fdcut compromisurile, careapireau in toatii pres4 ln tot ce era scris. Cauhli in toate cele 20de ci(i scrise in vechiul regim, intr-una singuri vefi glsi numelelui Ceaugescu, obligat fiind de cenzuri sl-l bag acolo cu un citatimpotriva intenfilor maghiare de a ne ocupa Transilvania. Decigi acesta avea o justificare.

DRAGO$ $EULEANU: A[i adus in disculie un subiect pecare orice rom6n ar wea sd-l discute. Sunteti MitropolitulTransilvaniei, o zonA foarte sensibili inimii oricirui romin. lnmomentul in care regimul comunisl regimul din Rom6nia dinperioada de p6ni in 1989 s-a identificat cu idealurile noastrenafionale afi simtit cn tridali ln vreun fel poporul rom&rsusfindnd idealurile culturale, lingvistice, religioase alerom6nilor de aici?

ANT0NIE PLAMADEALA: Din punctul de vedere deast?lzi, nu numai alfii, dar gi eu ag fi ispitit si gdndesc ci cei cares-au prins in jocul de atunci, cu vrere sau fdri vrere, au comis oanumitA fiAdare, dar aceasta numai dactr ag judeca lucrurile dinpunctul de vedere de azi, dar daci ludecim lucrurile din punctulde vedere de atunci...

Amintirile Mitropolitului Antonie Pldmidealtr

DRAGO$ $EULEANU: ... sau de m6ine?ANTOME PLAMADEALA: ... poate gi de miine, dar

mai ales din punctul de vedere de atunci, din vremea in care, depildtr, nu se ltia cat va dura Ceau5escu, nu se $tia daci dupimoartea lui Ceaugescu nu va urma un alt Ceaugescu, poate gi

mai riu. in situafia asta de nesiguranl4 prin carc a trecut totrominul, dovadi ci nu au fost eroi, in afarl de cei care au trecutprin inchisori, mtr laud ci am trecut qi eu pe acolo, ln afard deaceasta" eroii nogtri au apArut la 19 Decembrie pini la Criciun.incolo, tofi au fost cu s0eagurile ;i cu portretele lui Ceaugescu qi

lui madame, strig6nd: Ceaugescu gi mai qtiu eu ce. Unde au foteroii ln vremea aceea? Unde au fost scriitorii? Unde au fostziariltii fi to$ cei care se bat acuma in piept? Daci ar fi sd

vorbesc de o rezistrsnli din vremea acee4 atunci aceea a fostdoar Biserica, pentru cA niciodatii Biserica in slujbele ei gi inpredicile ei nu a vorbit de Ceaugescu. Niciodati Biserica nu afticut declarafii politice in slujba regimului, in cadrul serviciuluicultic. in ceea ce mA privefte, la intrcbarca pe care mi-a$ pus-o,

a$ vrea sA spun ci epocile acestea care au apirut ca epoci depromovare a nalionalismului rominesc gi a mdndriei rominegti,hai si luim ca exemplificare perioada post Praga" momenteleacelea sigur toli dintre noi care aveam, in care fierbeausentimente pur romdnegti, aln fost dintre cei care arn admiratfenomenul gi l-am folosit. Eu personal l-am folosit pentru cinumai din pricina aceasta, gi pe baza lui, Patriarhul Justinian afost in situa[ia de a mi putea trimite la studii ln Anglia. Amplecat la studii ln Anglia cu sentimentul ci mi eliberez de

inchisoare. Dovadi ci-i a;a e c5, timp de doi ani pdni c6nd numi-am luat doctoratul, eu nu am venit in nici o vacanli inapoi inRom6nia" iar c6nd l-am trimis pe Casian str-gi fac6 doctoratul, laStrasbourg, i-am dat dispozifii precise: ,,Nu te intorci acastdecAt cu doctoratul". Aceasta, de ce? Pentru cl aveam

sentimentul, hai str zicem prin comparafie, sentimentul lui

Amintirile Mitropolitului Antonie PllmidealI

Soljenilin, al Gulagului de prEtutindeni gi permanent, care aexistat in noi p6ni ln momenhrl in care a venit, totuli, '89.

DRAGO$ $EULEANU: Ce-afi gdndit totufi in '70 sau

'71, cind prepdintele Nixon a venit in Romdnia? Era prima luivizit?i intr-o fari comunisti, ce ati sim$t ca rom6n? Erafiprobabil la vremea aceea ln Anglia.

ANTONIE PLAMADEALA: in ce an a fost?DRAGOS $EULEANU: in'70.ANTONIE PLAMADEALA: Da, ln '70 eram lnci in

Angli4 venisem ln fari pi mi intorsesem in Anglia ca si-miaranjez treburile acolo 5i si-mi aduc bagajul, dar ln orice caz

aceste vizite, oricare ar fi fost ele, a lui Bush, a lui De Gaulle sau

a nu qtiu cui, erau praf in ochii oamenilor, era clar pentru toatillumea ctr nu erau doar exercilii politice reusite ale luiCeaugescu.

DRAGO$ $EULEANU: Un membru al AcademieiRom6ne, fiul unui vestit istoric, spunea in '90 sau '91, in aulaAcademiei Rom6ne, dupi reintoarcerea din exilul in S.U.A., cagenera$a lui a acceptat sI devin6 membri a partidului comunistin '6E qi spunea: ,].{u am crezut in comunism pantr ahrnci, dar inclipa in care Ceaugescu nu a trimis trupele la Prag4 noi,intelectualii romdni, am acceptat si intrim ln P.C.R., altialtemativi nu exista."

ANTONIE PLAMADEALA: Da, asta a fost valabilipentru laici, pentru clerici nu, pentru ci, clericii nu au frcut parte

niciodatii din partid, nu au alut vreunul dintre ei, dupd gtiinFme4 nu a avut nici unul din ei vreodat.ii camet de panid, deci nua fost inrolat in partid, iar ln ceea ce li privelte pe laici, domnulGiurescu are dreptate.

DRAGO$ $EULEANU: Cu ce sentiment meryeaF instriinitate sn apfuati interesele romdneqti, gtiind ctr" cu 20 de aniin urmi fuseserl1i foarte chinuit?

Amintirile Mitropolitului Antonie plimildealtr

ANTONIE PLAMADEALA: Nu am aplrat decatinteresele Bisericii rom6negti. Nu am ficut niciodati odeclaralie ln striinitate din care sA transpari apirarea regimuluicomunist din Rom6nia. in toate a fost evidentA iphnreaBisericii Ortodoxe din Rom6ni4 care flcea buni rezistend inraporturile cu regimul comunist, chiar daci in aparenli ea eia inoarecare misuri inscrisd in structurile regimului, poate chiarawt?i ln vedere de regim $i ca un instrument fa[A de o anumitipopulafie, dar noi cei care am fost atunci Ia conducerea bisericiilot ce arn fdcut, inclusiv ceea ce itm spus in congresul americangi ln disculia cu congresmanii americani, care mai tniiesc $iacum4 poate ci se luau gi stenograme, niciodatii nu am Idcutaltceva decdt si apir existenfa, durata fi viitorul Bisericii.

DRAGO$ gEULEANU: Fostul rabin-gef al cultuluimozaic din Rom6nia spunea de multe ori, l-am auzit gi lasinagogd, l-am auzit gi in discursuri in alt?i parte spun6nd: ,,$idaci am luptat aldturi de alfii pentru clauza care a fost acordataRom6niei, inseamni cd i-am dat clauza lui Ceaugescu, miliardede dolari au fost mdncate de CeauSescu sau de poporul roman,gi mi acuz6 rom6nii cA arn luptat pentru RomAnia?,,

ANTONIE PLAMADEALA: M-aq inscrie alaruri dejudecata lui Rosen. Nu se lupta pentru clauza dati luiCeaugescu, ci pentru clavza acordal} poporului rom64 depiCeau5escu era un profitor gi acest lucru trebuia gi el avut invedere, incit nici lupta cultelor ln acea perioadi" lupta pentruclauzi, aq zice eu nu a fost prea convingitoare. A fost mult maiconvingitoare recomandarea care i s-a I?icut lui Ceaugescu, duplo anumittl disculie, dintre acest€ culte qi americani, anumerecomumdarea de a retrage Rom6nia americanilor clauza.

DRAGO$ gEULEANU: Pare paradoxal, dar aqa s-ainfiirnplat. Ceaugescu a renunfat Ia clauzd?

ANTONIE PLAMADEALA: Dar numai cdfiva din noigtiu cum qi de ce.

Amintirile Mitropolitului Antonie pliimiideall

DRAGO$ gEULEANU: probabil cd peste 20 de ani c6ndarhivele se vor deschide vom afla.

ANTONIE PLAMADEALA: Cred cd da, penrru cdlucrurile s-au licut ln scris.

DRAGOS $EULEANU: Un om politic rom6n a remmandatdupi'89, unei personalitiifi din lumea bisericeascd- drn lumeareligioasi, sd nu ceari sprijin american penbu Roma;a pentru cinu e democrafle in fad" Acea persoan5, mA refer din nou larabinul Rosen, a spus: ,,intAi cdlduri qi m6ncare gi pe urmddemocragie". $i poporul are nevoie de datele elementare ca sihdiaqca I folosesc ca exemplu pe rabinul Rosen nu p.nt u-ltransforma intr-un model, ci pentru a ilustra o epoc6, pe;fiu ci unom politic care nu crede in exis0enfa poporului lui inainte de oricealt?i evolu{ie politici, probabil ci nu merit?l s6 ocupe o demnitat€publici.

ANTONIE PLAMADEALA: M-a5 intoarce ta perioadacomunisti. Trebuie si ne aqezdm din nou pe poziliile dL atunci.Nu putem judeca exact lucrurile de atunci de pe pozifiile qi dingindirea de azi. Trebuie si ne ducem atunci, sl ne gdndim cumse petreceau lucrurile atunci.

Ei bine, in pozi{ia rabinului Rosen, in vremea aceea el eraconsidemt cel mai cu trecere in fala americanilor. De ce? pentruci cele mai multe organizalii evreieEti putemice erau inAmerica; se gi spunea pe vremea aceea cA cei mai puternic oraSdin Israel e New Yorkul, inc6t eu personal la inceput am fostchiar mirat.

Deci se angaja si meargd intr-o misiune bisericeasci lntr_otard in care factorii de decizie cei mai importanli erau evrei.Ne-am mirat: de ce rabinul Rosen merge pe linia aceasta? Noiceilalfi emm pe l6ngi el. Eu eram simplu vicar patriarhal, iarceilalfi, Klein - gefde cult, Sedressy era gefde cult, Robu era gefde cult, dar eu eram simplu vicar patriarhal. Dar pe urmi aminleles cd trebuie si luptjim pentru fiecare pas gi ci nu e

267

Anintirile Mitropolitului Antonie plimideal6

potrivit gi folositor sA a5teptiim sd facem pasu.l cel mare dupi100 de ani. Nu $tiam nici unul din noi c6t va dura comunismul,cat va dura Ceauqescu. Ceea ce era important afunci era sd seasigure, cdt de cdt, poporului rom6n o viali mai buntr qi inacela,gi timp sd se dea iluzia ci americanii, dacd n_au venit, nepoarti totu$i oarecare griji.

DRAGO$ $EULEANU: Ne-afi spus odari cd ii agteptafi lafiecare I gi la fiecare 15...

ANTONIE pl,,fUAnfef,A: Am spus-o de mai multe oriqi in multe cercuri, binelnleles am spus-o p6ni la Revolulie, amspus-o gi dupl Revolufie. Dupd Revolulie am avut o $ansAdeosebit?i. Universitatea ,,Lucian Blaga', din Sibiu a acordat undoclorat honoris caasa ambasadorului american de la Bucuregti.$i a fost chemat Ia Sibiu, a fost o ceremonie frumoasd in hoiulrectoratului, bineinf€les am fost invitat Si eu ca mitropolit alArdealului. Odatl ajungi acolo, dupi ce rectorul a spuj cdtevacuvinte de bun venit ambasadorului, a spus: ,,$i-acum arecuv&rtul IPS Antonie", fini si mi fi prevenit dinainte. $iatunci, eu .rm spus: ,,Doamnelor gi domnilor cred ctr vomexprima impreuntr o mare bucurie: ln sfirqit au venitamericanii."

DRAGO$ gEULEANU: Acum si ne referim qi la un altaspect: ce este un cleric ln Biserica Ortodoxd Rom6ni? Ce esteun ierarh?

ANTONIE PLAMADEALA: in Biserici existi o. structuri bimilenari. Biserica este, pe de o parte, biserica din

zid, pe de alti part€ este totalitatea credinciogilor. Din aceastiitolalitate a credinciogilor, potrivit cu invifiturile primare $i cuelementele precise llsate de M6ntuitorul in Evanghelie, s_audeterminat cele tapte taine care constituie baza marilor Bisericicregtine, a ortodoxiei qi a catolicismului indeosebi, Si cele treitrepte ierarhice caxe se gtrsesc in Slenta Scripturi 5i care sunt:episcopii sunt urmagii apostolilor, apoi treptele episcopale, asta

268


e o treabi care intervine mai tarziu in istorie, adicd vicarii,episcop plin, arhiepiscop, mitropolit, patriarh. Pe urmi, inistorie, s-au determinat .reste trepte li s-a repartizat fiecArei

trepte un anumit spaliu geografic de misiune. Dar treptele

propriu-zise gi care se regdsesc in invafltun MSntuitorului gi inNoul T€stament, sunt cele trei: episcop, preot $i diacon. Toti 3

sunt slujitori. Episcopul are nu rangul, ci responsabilitatea cea

mai mare. Episcopul deleagd pentru fiecare comunitate creqtiniun preot, 9i drept mtrrturie cA l-a hirotonit preot (desi hirotoniase face intotdeauna public gi cu intrebarea credincio$ilor, daciacela-i vrednic, episcopul intreabE ,,Vrednic este?" $icredincioqii trebuie si rispundi ,,Vrednic este", ci dacicredinciogii spun ,,Nu e vrednic", episcopul trebuie sA intrerupihirotonia) episcopul il imbractr in ve$tminte qi acesta devinepreot fi reprezentantul episcopului in parohia r€spectivl $i

episcopul ?i di atunci un antimis cu Sfintele Moagte. Daci un

episcop vrea sAJ opreasci de la preofie, se duce 9i ii ia

antimisul, pentru cl antimisul care poart.ii semnitura episcopuluieste garanfia li dreptul acordat de episcop preotului de a fi preot

in parohia respectivl. Iar a treia treapti este cea a diaconuluicare ajut,i fie pe preot in timpul slulbei, fie pe preot Si pe

episcop, cand slujeste episcopul intr-o bisericl. Existi apoi qi

ni$te trepte inferioare, citeli, ipodiaconi, dar cele trei trepteprincipale cu baze biblice sunt acestea trei. Toate se hotiltscdupd rinduieli bine precizate. Dreptul episcopului este acela de

a hirotoni preoti in anumit€ parohii, nu in orice parohie. Cd prin

consens eu dau voie unui preot din parohia mea si slujeascd gi

in alt?i parohie, din eparhia mea, .rsta e altcev4 dar daci un preot

din alti parohie vrea sa slujeasci in eparhia mea trebuie sd-mi

ceara acordul in mod legal $i canonic. Nici un episcop nu poate

veni sd slujeasci, nici patriarhul, fdrd acordul meu.

DRAGO$ $EULEANU: De la ce pleaci aceastii

distinctie? I'r 269

Amintirile Mitropolitului Antonie plimidealtr _ANTONIE PLAMADEALA: De ta faprul ci eDiscoDul

este $eful, este cel care rAspunde de o eparhie. pat,iarh;i;;;runcF€ administrativA, nu una harici. El e episcop ca gi mine,TT1 "a

administrariv e parriarhul tuturor romanilor,.il;i;;sa.sru;easca intr-o alti parohie cere acordul. in privinga aceastaexisti legi care nu pot fi cilcate.

DRAGO$ gEULEANU: Care ar fi caliLilile pe care artrebui str le aibi un episcop?

, ANTONIE PLAMADEALA: in primut r6nd, sd aibi ofo-drte buni pregatire teologicd doveUl6'$i prin ucf"'Tr.bu;riaibi licenp in teologie, cu anumite **piii ," p"i frir"t""i iiepiscopi fdri licenfi. Noi am avut un caz dupi unirea Buru*Ui.icu Rominia, in l9l8, gi anume Dionisie Eri.. A fr."if,,f"i. nin-avea.decit gcoala primarn, era lnsi un om foarte citlt, un omcare.itia Biblia pe de rost. L-am cunoscut qi eu. Dar s-a nusproblema ca nu e statutar, nu are stud.ii teologice si

"r"".i l_"gisit iegirea din incurcituri: Facultatea d. lb-"1;d;;;;;;";

arhimandritului Dionisie Erhan titlul de doctor ln ["f"gl, i""se poate acorda oricui. gi atunci a lndeplinit condifiile de alegere

:i :li::"p A doua condifie este si fie cilugtrr n*a "

r"rip?."ioe.mlr se poate cllugAri dupa decesul sopiei gi poate ajunge chiarepiscop, s6 fie bun propoviduitor al creiinlei'qi ,, ;br;;;i;administrative acelea care se cer unui

"arniirirt,"t", O" ,parfri..'

DRAGO$ gEULEANU: inatt prea Snnfu rio*iia.pestorifi romanii din Ardeal. Unii considert .i u+i aoaldrepturile inseamne nagionalism, iar a n nalionaiist;rr;;;ceva foarte r5u. Mai ales dupi 1989 cuv6ntui nallonafsi a ilsi:l:Tj,,l"pj o

.anatemA. asupra muttor oameni. i"

"f t"'gri,

nallonalismul este considerat o trisiture luminatji a oriciruiTElrg. Cum vedefi relalia dintre romdni gi minorlUti-in:^tllu-14 cum vedepi retalia dintre romAni gi maghiari inI ransltvani^a, dupi ac€asti experienp foarte bogafi pe-care a1iavut-o aici?

Amintirile Mitropolitului Antonie PllnldeallANToNIE PLAMADEALA: Din punct de vedere

bisericesc, chiar in anii comunismului, noi am awt cu bisericilemaghiare relalii bune. Ne-am vizut de trei ori pe an lnconferinlc interconfesionale, am ascultat conferinfele cate unuiadintre noi din frecare cult, le-am comentat, numai intllmplEtor eu

eram pregedintele acestor reuniuni, dar vo6itorii erau din toatecele trei mari confesiuni, ortodocqi, catolici $i protestanfi. Dintreprotestanfi qi catolici ficeau parte maghiarii, incit din punct de

vedere bisericesc Ai la ora aceea noi n-am awt conflicte.Conllictele propriu-zise au apilrut dupi '89. Din punct de vedere

bisericesc noi ne menlinem qi acum ca 9i inainte, mai ales ci dinrdndurile catolicilor sau protestantilor nu existi ac$uni deprozelitism printre ortodocgi. Aqa incdt, lipsind prozelitismul,rela[ile dintre noi nu pot fi decit bune.

DRAGOS $EULEANU: Existi o expresie, ,,iertilrn, dar nuuitim". in vara lui '95 v-am auzit lnfiorat vorbind lnfi-o saltr

mare a Palatului Parlamentar, erau multi demnitari, mulfidiplomafi striini. Mulfi diplomali strlini au spus: ,,MitropolitulArdealului est€ na$onalist!" Un diplomat a spus: ,,Daci am fi$tiut cA romenii au trecut prin asemenea chinuri, i-am firespectat, probabil, altfel!" Ca romini, ca europeni, putem uitaco-au pdfit strAmoqii noEtri ln Transilvania?

ANTONIE PLAMiDEALA: De uitat, nu putem chiardaci am vrea! Uitarea sau memoria nu stau in puterea voinleinoastre. Acestea sunt insu;iri ale int€l€ctului omenesc care

lucreazi independent de noi, inc6t a spune cI uitim, putem

spune teoretic, dar, ln fond, nu uitim. Dar a nu te rizbunapentru rdul din trecut, acepsta deia depinde de voinp noastri qi

inseamni, chiar daci arh avea pomirile aceste4 si ni le

lndbugim. A fi cuacleizat na$onalist in Transilvania, nu e

totuna cu a fr caracterizat na[ionalist peste mun[i. A finafionalist in Transilvania insearnni a-[i apdra drepturilenaliunii tale din cauzi ctr existi nafuni care fac caz de drepturile

27t

Amintirile Mitropolitului Antonie plimidealtrIor na$onale gi atunci qi rom6nii trebuie si vini si-gi aperedrepturile-lor nafionale, care sunr lstonce.

Komantr s_au formatr.n,*";;; l;ffi,il ff ;jT:"lii?,,ij ;ll'tr?i j:conorafie negativd. Eu sunt nalionalist Uffi ;;;#;;. .acetagi lucru Adici nafionalismut ,., .u .rn-ili;iil;;h"nu e deloc altfel deciit ci eu

"g"tg' l' -"u'-

ffi ;ffi "':lJ ff lTill,?,fl;#ft :i,1mseamni. deloc o trecere oesre cat gi o nrl,^iare,;;;;;"t"extremista. Eu n_am nici ,o ,.r.nrirnrnt,h6;';;";#, ;"h,maghiar, sas. N-am avut niciodaE relalii ."'.f a-"ri,i i"".".,si mi considere un natiol

arepturire romu,,il;',i iffi?llll'f T#ij' ":i,.#Jf11putea caracteriza drept nationalist h ;."rrl ;;;;;;;:#;;,calificarivut, dar it refuz pe ucela "are-sa-i"'ffi;: il;:,i"care este peiorativ

DRAGO$ $EULEANU: Exisri opinia ardelenilor ci ceide dincolo de munfi nu ii intelsunteli? leg' Dumneavoastni de care part€

., *,A_ftollE. *t AnA{nralA: Ei, de l5 ani sunr ardetean$l mr-am putut da seama de mtinleleg pe ardeleni. Nu ,n,","'.1*-l-1

ci cei de peste mung nu-i

k b,;,'"u l;Fi;; ;; ffi::Ji'iI'#Tff [,TJiffillnafionatirili. Nu griu pe ceii p*a *..ntui, n, 9,i, .Ji"ur.llf,:::T,1..", rrebuie si apere, incdr trebuie a. ,urt. ori tLijorn ne$Ulnh lor.

-. CARMEN DUMTTRIU: por si vA rog, lndt prea Sfinriavoastra" str ne gendim ta ceva frumorf va g-arlr#.;, ;..J:1::: l"..Sr.qa," afi purea trimire o f""afir"J."i",.rHi.Sunteli $i in situa;ia culturat*"i"rit* -,a,,"*la-i"ru;i; ffii :l;*l Laffi'*hl;. ANToNIE PLAMADEALA, i,.I,, * ;;;;;;#,f#pentru mine gi una necuveniti.

Amintirile Mitropolitului Antonie Pllntrdeali

CARMEN DUMITRIU: Dar daci qi credincioqii viroag{l

ANTONIE PLAMADEALA: Cred ctr a5 rezista.

DRAGO9 $EULEANU: Sunte(i un foarte dificilinterlocutor

CARMEN DUMITRIU: Daci ar fi si le adresafi un gdnd,

daci a1i fi ag4 lntr-o corespondenf5 spirihrali" lucrul la care i-a{iinviF sA cugete cel mai mult gi la care trebuie sA se straduiascA

cel mai tare, care ar fi?ANTONIE PLAMADEALA: Si-qi confec$on ez,e frecarc

picioroange gi si priveasci mai mult cltre mun[i.DRAGOS $EULEANU: Inalt Prea Sfinlia VoastrA, acum

doi ani gi ium{tate ne-afi lEcut onoarea si ne acordali uninterviu pe care l-am difuzat la Radio. Am primit imediat douisau trei scrisori prin care eram condamnafi cA nu am reaclionat

suficient de vehement fati de caracteizarea pe carcdumneavoastra ali f6cut-o unililor qi cA am fi estompat merit€leBisericii Unite in istoria rominilor.

ANToNIE PLAM,ADEALA: Ag Ii dorit ca cei care v-au

scris aceste scrisori sA vl trimitil ce-au scris ei despre ortodocqi,gi-atunci lucrurile ar fi fost mai pe infeles. Pentru ctr

lntotdeauna pozitia ortodocfilor e falsificata, totdeaunacuvintele pe care le spunem noi sunt fie rastlflmacite, fieinterpretate pro domo, incit se face din problema uniti oproblemd nationali, una de atitudine a conducltorilor, pe c6ndproblema uniti e una foarte simpli.

La 1700, habsburgii au profitat de slibiciunea rom6nilor, au

vrut lntAi si-i faci calvini. Cu cifiva au reuqit, l-au schingiuit pe

bietul Ilie Iorest Si pe Sava Brancovici, dupd aceea au venithabsburgii 5i au incercat sa-i faci pe rom6ni catolici. N-aureu5it, dar le-au interzis episcopatul p6ni la 1761. RominiiortodocAi au fost considerali in Transilvania inexistenfi,mitropolitul de Alba lulia, Atanasie Anghel, care fusese sfin$t

272273

Arnintirile Mitropolitului Antonie pllmidealii __Ia Targoviqte de un mit

;fr t,1tr#, *{f : [#'#!:+",]e,1 ;.tifr:r::;hirotonise si ;- a. ;#;l::1, tfd"1 si pe

-mitropolitul care-rmitropolitui i.*"r[,liilTu sr a.'recut la uniafi, devenindAtanasie, Sd;i._j;;;,: pe carc istona t-a numit in toc des-a putut aplica uirturui etuLt^^l,luinte

era prea evideng inciil iregrer.at pasur ra"d;;; #,T'i;iil,Jilff ci dupa aceea a

Uniatismul a inceDurnalronali, refuz6nduJ ;.

":11^i-l o dubla tr{dare: una

reruz6ndu-t o;;i; t" ;il.'Y9T':.u doua bisericeasctr

situalie de ii..Jrrit" ;;"*::i la.rdrgoviste. Pe aceasamitropolirului t. *l.ur'n. .*l iflvania' creau prin trecerea

hirotonir ou, """ Ji".i".'"".Tla_;r

lbst degradal, a trebuit si fie

ffiry9[**,im;*i{ff#t'slngunt care au ref'zat .i ;-l1o'nti:sii

au urmat pe preor'cauga;i 4,"

""L ,riTj ilr:Iij" .fost martinzali' au iostToate acesre |';,il;"ili:un ortodoxe din Transilvaniage-neratur

",rk;;;;ff;j.ost-.da.enate cu tunul de c{ti

a rost singura d;;d;;:;':.chrar menistirea sambata carein picioare pdna h ;;;;;::l:l*re dintre cele I50, a ramas

murise dar a t"r, r"t"."ji o?it€n^a-fost'$i ea danimati Bukov

acesta a venit $i ;al#" jl,rI=9.9n"q jt la vien4 Preisz,r6rziu, nenrru ca ;;; I;;:'ffi['?jT*Xql"T,;trffEftucoveanu. La 17g5, ultimut

ffiff;ryffi',*ffi

Amintirile Mitropolitului Antonie PHmldealii

DRAGO$ $EULEANU: Dar care e diferenp intre unifi qi

ortodocqi ?

ANToNtE PLAMAoEnIA: Deosebirile pentru lumea der6nd, pentru Franime, nici nu existi. Pentru cd ei se duc tot a$a

de ugor la o biserici unitd cum se duc Ai la una ortodoxd. Dupd1948, c6nd uni$i au fost desfiinfa{i, absolut tofi unifii au trecutla ortodoxie ffu6 nici un fel de dificultate. Emu aceleaqibiserici, ln acelagi stil, erau aceleaSi ve$trninte, incat credinciosiin-au simfit nici o dificultate in a redeveni orlodoc$i. sigur'ctrierarhia greco-calolici a rezistat cu eroism. Flcuse nigtejuriminte de credintii fafi de Papi qi gi-au linut aceste jurlminte$i au murit in credinla lor unitA. O parte din preoli au trecut laortodoxie, o parte au trecut in colective, fbcindu-se fieinvifitori, fie contabili, fie orice altceva, situafie carc a duratp6ni in '89, c6nd unul dintre primele decrete pe care le-a datnoua stiip6nire a fost relnfiinlarea bisericii greco-catolice, ceeace a fost un act de dreptate.

A intervenit o mici diferenpi care azi nu e recunoscut4alume aceea ctr ln loc si mai fie 2 milioane, cAte se zice cl ar frexistat in 1948, acum nu mai sunt decat 228337 de credincioqi,potrivit ultimului recensirn6nt, ceea ce lnseamn d l% dinpopula$a Rom6niei! De aici incolo apar deosebirile pe care noile-am dori cat mai repede depiSite. DepAlirea aceasta ar constaln recunoaqterea unui status quo in ceea ce privegtF proprielateaasupra Bisericii. Acolo unde unifii au fost majoritari, bisericileau fost ale lor. Acolo unde ortodocsii au fost majoritari,bisericile au rtrmas ortodoxe, pentru ci majoritatea ortodoxi deazi era compusi gi din majoritatea greco-catolicd de ieri, care atrecut la ortodoxie cu tot cu bisericile lor. Fenomenul n-a fost onoutate pentru ci la 1700 se int6mplase exact la fel: cei care aufost trecufi de la ortodoxie la unili au fost trecuti cu bisericilelor, foste ortodoxe.

DRAGO$ $EULEANU: Dar deosebirile dogmatice?

274275

Amintirile Mitropolitului Antonie Pldmldeatl

-

ANTONIE PLAMADEALA: Deosebirite dogmarice tahceput erau patru. $i nu toate dogmatice. Cea

-dint6i era

recunoaSterea Papei ca $ef suprem al Bisericii, apoi eraimpirtdgirea cu azimi, apoi era credinfa in purgatoriu, ca locintre Rai gi lad, 5i altele. Marea masi a preofilor;i a 1amnilor aintrebat: ,,Bine, bine e un papi la Roma, ce ne pasi noui, darcredinfa noastri rdm6ne cum a fost?,' gi rispunsul fals aliezuifilor gi al preofilor care trecuseri la uniatism a fost:,,Credinp rim6ne neschimb atL..". pe acest temei unele sate autrecut in intregime la uniati. A$a s-au ftcut sate uniate. au r6masqi sal]e ortodoxe qi au lost gi sate impir,tite intre uniali giortodocfi. Dar aceasta era Ia l?00. De la 1700 p6ni azi, absoluttoate dogmele romano-catolice reintroduse dup6 acea datii aufost obligatorii pi pentru unifi. Apa incit acum unifi nu maiexist?i, unifi in sensul de Ia 1700. Acum existi doar catolici derit oriental, pentru cA ei au slujbele ca qi ale noastre, risiritene,plus vegtrnintele. De altfel, ln codul canonic roman, editat laRom4 in ultima edilie se spune ,,Biserica Romano-Catolici estecompustr din doui rituri: ritul latin gi ritul bizantin, practicat debiserica catolica orientali'. Deci e4 ca Biserici uniti nu maiexistii. Ea existii ca Biserici orientali de rit bizantin, dar ritul nue o problemd de credinfi" este o problemi de aranjament istoriculterior, de aceea noi ortodoc$ii o spunem mereu, gi in ultimaconferinfi de la Balamand noi am $i hotirdt ci nu mai existiibisericd uniti. Eram la Balamand 24 de ortodocqi 6i 24 decatolici. Concluzia a fost semnatii de noi toI. $i inainte de a selncepe adunarea de la Batamand, pentru ce eu am observatprintre catolici doi uni1i, dinfe care unul era din Rom6nia(parintele Pandrea de la CIuj) qi unul din Creci4 eu am intrebat:,,Domnilor, Inalli Prea Sfin1i1i co-pregedinfl (era de la catolicicardinalul Casidi, de la ortodoc$i era arhiepiscopul Stelianos alAustraliei), cdte biserici suntem in dialog, pentru ci dialogul afost inceput ln 1980 intre doud biserici, Biserica ortodoii gi

Biserica romano-catolicS?" intrebarea mea a fost limpede' S-au

sfEtuit intre ei $i au rIspufis: ,,Suntem in dialog doui biserici"'

,,Care, vd rog?" ,,Biierica Romano-Catolica 9i Biserica

OttoUo*a:'. ,par v5d aici doi reprezentan$ ai Bisericii unite?"'

,,Biserica uniti face parte integralf, din Biserica

Romano-Catolici".DRAGO$ $EULEANU: Credef; ci acei trei cardinali

aveau imputemicire de Ia PaPa?

ANiONIE PLAMADEALA: Ei au spus ca d4 de altfel

intreaga comisie era lmputemicitA de PapI in documentul de la

Balamand stabilisem impreun5 cA uniatismul la noi a fost un act

de prozelitism al Biseri;ii catolice, ajutatii de puterea politici a

vremii, impotriva ortodoxiei.

Amintirile Mitropotitului Antonie Plimldeall

276277

Amintirile Mitropolitului Antonie pltrmddeald

La sfat cu Sanctitatea Sa

- DRAGOS gEULEANU: lnalt prea Sfinf;a Voastr6, din:ate !ti1, ali avut patru lntrevederi cu Sanctitatea dp;;;.Fastulje la-Roma este impresionanL V_urn .gu J t *"rn" rinaceasti zoni, pentru ci nu toatA lumea *. ai"", la imaei;Papei, gi sd intrim in intimitatea biroului papei tu;;;fi;^,in care a[i discutat lucruri importante despre Biserica noastJ-iioespre Blsenca Romano_Calolictr.

ANTONIE PLAMADEALA: Prima datS c6nd l-amvizitat, 9i de altfel a fost prima delegalie ortodoxa care "iii ,"Papd" a fost vidta mea la Vatican, vizjtt la; ;l;;pnrgunl cu pirinrele profesor Stiinitoaie ii ." pal"Lf.Dumitru Popescq rectorul Facult4ii ae f"ofogi; aii n'u;ffilj:-T j* I3 |o1a c.rriar pentru a avea o diicutie .u p;p;;';mlrevedere de bunivoin$. Nu ne duceam si_i cerem nimic, nun:.d-u.gT sl-i oferim nimic. ne duceam doar se-i facem ovlzlta de bunavoinfa. Sigur, av6nd in vedere patriarhia" uncontact cu papalitarE1 care str. ne sprijine in problem"f. p. "*le aveam cu puterea comunista de ia noi... si"rr"Fb,

"a'"" ;un scop mirturisit autorit^llilor rom6neqti, ctriar Oici ei it vor ii

oanull, nol am spus doar ce ne ducem si facem o viziti debunivointi" Dar lelul nostru era ascuns, acela pe "a.e

il pur"s.ila cale cu patriarhul, qi nu eram oarecine, eram aestuf Oecunoscut in lume; al doilea era pirintele p.of"ro, StAriilui",proGsor de teologie ortodoxe, recunoscut ca primul mare teolo;ortodox din- lume; al treilea era pirintele Dumitru p";;;. ;;:avea o pondere in structurile bisericii ortodoxe rom6ne, ;#;;;Facu^lt?ifii de Teotogie qi in plus iqi Acuse aoctoraiJl; iil;. '

In ceea ce privegte prolocolul ajungerli la papi .igur ci'ioiam fdcut pregitirea vizitei printr_un seide scrisori.'Viil;Ib;;

278

Anintirile Mitropolitului Antonie Pllmldealtr

acc€ptati, pregitirea s-a {icut qi pe cale diplomatici prinambasadorul nostru de la Roma, dar ambasadorul n-a licutdec6t oficiul diplomatic de aranjare a vizitei, nu a luat parte laintrevedere. Pe noi ne-au luat in primire, c6nd am ajuns, doisolda$ elvefieni din garda papald, chiar de la intrare, pe partea

stfugi, dupi care se urcA un numir mare de trepte, sute chiarNe-au dus pdni sus, pe jos...

DRAGO$ $EULEANU: Nu existi lift?ANTONIE PLAMADEALA: Am mers cu liftul pfuri am

ajuns la etajul unde era biroul ln care primea Papa. Am mers pe

nigte coridoare lungi, am fost dati ln primire unui prelat, care

ne-a luat gi ne-a dus pe nigte coridoare lungi, pictate, cuinscrip$i de nume de papi care au reinnoit pictura inciperiirespective, li-am trecut a5a din inclpere ln incipere, am {dcutchiar Ei un fel de ,,U" p6ni cdnd am ajuns in slirgit intr-un salon,

tot pictat cu scene de Rena$tere, unde ni s-a spus: ,lua;i loc".Acolo mai erau alfi prela{i, chiar 5i episcopi care a$teptauintrarea la Papa. Noi eram anunta$, 5i i-am lisat pe ceilal{i siaStepte 9i am intrat. Bineinfeles, eu .rm intnrt c€l dintAi 9i am datm6na cu Papa.

Mi-aduc aminte de un episod interesant, plrinteleStiniloaie, care eftr un antipapalist gi un anticatolic convins,scrisese qi cirfi ln legituri cu aceasta, m-a intrebat inainte de aintra: ,,Prea Sfintite, ce fac eu, ii sdrut m6na Papei sau nu?" I-amspus: ,,Pirinte Stiiniloaie, faceti cum credeti, eu nu am s6-i sirutmdn4 pentru ce eu sunt episcop ca 9i el. Daci crede$ ci-iepiscop, atunci ii sirutati m6n4 dacd nu credefi, atunci nu-isirutafi mana". La discu$a aceasta a luat parte gi pnrinteleDumitru Popescu, binein{eles. Cdnd am intrat, Papa a iepitci[iva pagi de la biroul lui - era vorba de Papa Paul al Vl-lea -ne-aintimpinat, ne-am imbrifiqat ca intre ierarhi, care nu e chiaro sirutare a picii, dar e o imbriligare cu un obraz gi pe urmi cucelilalt gi cu m6inile deschise, lucru pe care il face qi unul gi

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimldeal6

celdlalt. Frumos a fost qi a fost corect, ci Papa nu mi-a intinsm6na si i-o s5rut, nu, a primit acolada cu toatd promptitudineaqi deschiderea, ceea ce nu face cu episcopii lui, tuturor le diinelul si i-l s5rute qi unora 5i papucul.

Ori noi mergeam pe picior de egalitate, gi am din vremeaaceea niqte fotografii, pentru ci papii gi Paul al VIJea qi cel carei-a urmat pentru o luni, Ioan Paul I, gi cel care i-a urmat gi este

9i astiizi, Ioan Paul al Il-lea, in timpul unei intrevederi papale

aparc neaplrat fotograful Vaticanului care va lace una, doui treipoze, dupi care dispare. Ei, am licut 9i noi acest ritual, am fostfotografiafi $i intr-o ora am primit fotografiile la hotel. DupA ce

ne-am vizut cu Pap4 eu i-am linut un mic discurs, il aveam scrisde-acasf,, protocolul cere si-l ai scris, dupd care el mi-a rispunstot printr-un discurs scurt, dupd care am luat loc Si am discutat.O discufie prieteneascd, frdfeascd, cum mai e in Bisericadumneavoastrd, cum mai e in catolicism, care sunt problemelecatolicismului de azi, care sunt problemele ortodoxiei de azi, qi

sigur cI in disculie am mai introdus gi unele lucruri mai tainicepe care le stabilisem de-acasi cu patriarhul, in care, printrealtele, spuneam cd dorim aceasti relafie cu Vaticanul, pentru cA

aceasta ne-ar intiri qi mai mult pozilia in interior, in momentulin care autoriti4ile comuniste ar vedea ca nu suntem singuri,ceea ce Papa a inleles foarte repede, ne-a promis ci va fi foarteatent la lucrul acesta, ne-a mullumit de vizitA, i-a transmispatriarhului nostru cele mai bune gi sincere salutiri, incdt amcrezut cA, in momentul in care am atins acest punct, ne-amrealizat misiunea. Dupi aceea am iefit, ne-a a$teptat un prelat laugd, noi ne-am lbcut din nou acolada cu Papa, am socotit ciintrevederea a fost foarte bun5, gi am plecat, dupe care ei au avutfoarte mare grijl de noi. Cu noi mai era cardinalul Willebrand 9iplrintele Piene Duprey, cu noi mai erau insolitori din parteaConsiliului pontifical pentru unitate cre$tinl, am ieqit cu ei,ne-au luat in primire 9i doi prelali papali care ne-au condus nu

Amintirile Mitropolitutui Antonie Pllmddeal5

chiar odnl la iegire. pentru ci am luat-o pe alt drum' pentru cA

cei doi au vrut sA ne arate Capela Sixtini'--' li ".

i"tt"tfn Capela SixtinA, unde am stat destul de mult'

nentru ci cei care ne insoteau erau probabil li ghizi'-Stiau toat€

I-1"*"r", r"la, ne-au descris scenele, ne-au spus de ce unele

;;;;i;i"i (p"ntru ci Michelangelo cand picta era sus 5i nu

r-"i"il"t .a Aia o penpecdva)' Mi-aduc aminte cf, ne-au dus

in fata iecarei scene 5i ne-au povestit indmplffi istorice legate

O. i[.i" S-,i"a. 9i mai ales de faptul ci acolo se fac f eeet {3

oaoi. Si ne-au arAtat cum stau' cum se discuti lt-tuT..tlIii*.iti i" lur" Papa e ales, se comunica "Habemus Papa!" 5i

;l;;;;;; duce si aprinde un foc Fumul iese pan[ sus' qi daci

fumul e alb inseamnl ci s-a ales Papa, dac| fumul e negru

in..urnna ce se conlinui disculiile 9i mdine Uneori sunt. mai

mulle sesiuni pentru alegerea Papei' nu se ajunge drn pnma la!n

acord sau la odistan!5 de votun suficiente care sa indice pe noul

pape, catAinofl care fac alegerea n-au voie str se vadi 5i sl

iii",r,. i",tt ei. Stau toti claustra$ in apartament€ speciale' in

liniste. in rugiciune 5i meditalii, neavand dreptul sd discute intre

J, i'n ulu i.r-in.at in momentul in care se aduni pentru alegerea

Panei. in conclav, sd-5i poati exprima liber fiecare ceea ce

cuseti el. Deci asta a fost vizita la PapA Sigur ca el a lbst-loarte

;;;;;;t ." noi, mie mi-a dat o cruce de aur cu lant de aur'

i-.ii.1.u oitt"eramic4 dar cu margini de aryint' qi un lan! de

areint care, binuiesc eu. era foarte scump, pentru cA eu eram

i?"ii"i.""ri"i Sigur ci 9i ceilalli au primit daruri' qi noi i-am

au. aauu" nu mai Im minte exact' parcA ul album cu tslsenca

Ortodota Roaaoi- Eu eram cunoscut la Vatican' dar nu fusesem

fo pupl- l'..*, o fost prima mea vizitii la Papi 5i prima viziti

a unui ePiscoP roman la un PaP['DRACOS SEULEANU: DuPi 1944?

anfonf e 'pf.AN{Aug,ALA:

De aceea ziarele italiene au

gi scris atunci: ,,Prima vizitii a unui episcop rom6n la Sanctitatea

281


Sa Papa". $i de cardinalul Willebrand erarn cunoscut dinrelaliile mai dese pe care le avusesem, el era pregedintele

Secrelariatului pentru unitate cre$tina ciue echivala cu unminister din cadrul Vaticanului, iar viceministru sau secretar

ministerial era pirintele Pierre Duprey, care mai t6rziu va devenigi el episcop gi va rimdne pAni in ziua de azi, 9i care a fostlntotdeauna binevoitor fi generos cu noi. Mai mult decat alat, elfusese acela care, firi si gtie ci eu voi fi beneficiarul, oferise oburstr patriarhului Justinian pentru un student roman, care si se

duci unde vrea in lume ri faci studii. Eu am ales Oxfordul,i-am comunicat, el a fost de acord, pe urmd ne-arn mai intiilnit,ba chiar o datd plrintele Duprey m-a vizitat la Oxford, eu l-amcondus de acolo, cu magina colegiului, la Londra, la aeroport.Deci cu ei ne cuno$team, eu cel pulin mi cuno;tearn foarte bine,incdt pirintele Duprey m-a condus gi mi-a zis: ,,Sigur suntefi unmare ceutiitor de cnrgi, gi aici, pe via de la Conciliazione, parcia$a se cheami strada aceea cu intrare largi spre Vatican, uite,aici pe st6nga avem o librf,rie cu carte teologic6 nou5, valoroas5.Vi rog si vd duceli 9i si vi luali ce poftifi, nu veti semna decetun document acolo". Binelnleles ci am profitat din plin, nunumai eu. A fost darul pe care nu mi l-a fEcut chiar secretarulconsiliului, dar cred ci avea o dispozi$e de la PapA. $tiind ei cIla noi nu pltrunde carte apuseana buni sau chiar. deloc, ne-au

oferit posibilitatea de a lua ce dorim noi dintr-o libdrie catolici,ne-am umplut, daci nu dou6, micar un geamantan in mod sigur.Ne-am plimbat dupil aceea prin Rom4 am vizut catevainstitufii, ne-au dat gi un ghid gi ne-au aratat monumentele,bineinfeles cA ne-au aritat Columna lui Traian, ne-au dus sivedem acel arc, nu $tiu cum se cheamS, un fel de tribunl licutidin vremea lui Mussollini cdreia romanii ii zic ,,magina descris", fiindctr are o fome de magini de scris, ne-au dus laterme, pe Via Appia, pe urmele romanului Quo vadis, ne-auariht calacombele, ne-au dus chiar iniuntru in catacombe,

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmldealii

ne-au dus Pi ln catacombele Sfhntului Calist' care sunt mai in

i"-tJ"t"r Romei, unde 'rm

putut vedea cateva lu€ruri

extraordinare. printre care doui fresce' una rcprczenlanou-r I'e

ffiIcrimf,ftlia doua pe Maica oomnului' care erau probabil

ii" til"i"i ii'e" u^ ututa la mine doul reproduceri dupi

""*i. ittt". af.catacombele romane' Am mers qi la Institutul

il;;, ft; avut bucuria unor convorbiri foarte pre$oase

I,'in'il" n""."ft"rr. L-am gasit la Institutul Oriental' mai Faia

i;t'; *;; ""noscitor

al spiritualitifii orientale' poate mar

l""l i."aiil', ";

incit Sunitoaie, care era ln lemi' Dumitru

i,i".-"" .tl'rJ facuse studiile la Roma' 5i eu' care imi

;#;;; l; oxford srudiile, am puhrt avea convorbiri foarte

#;;i;; f ;;i .. acolo un profesor care scrisese despre

Biserica Oriintala o carte de mare valoare' Tomas spldllgK'-'---i."i

"u ace$tia doi am stat de vorbA pe probleme teologice

si *J a"t a. spiritualitate orientali 9i dupi aceea am luat masa

;;; P; "*i am mai vizut cAteva biserici importante dir

il;;;;;;;; Biserica Srrnlii cosma I D:l P:Y"lllioJ" u""mf" biserici de pe l6nca ruinele lostelor edrrlcu

,"il-r. iilGti.a ramasa in picioaie' cu tavanul drept Am fost

;#';;;i;Gca sm;ta Maria Maggiore si multe alte

i"*ti o. rnur" int.,".. in orice caz' a fost o vizitii foarie

i"r*.t-a, ;"pa care ne-au dus la c8teva institutii' am vazut

#;;G,tdi "alugari,

cateva obEti de maici' "lt,T i:l"Jmiti foarte bine. La o manAstire de maici era $i spltal' oeclt"triii..r-ir

a"cbrile. Am fost chiar scogi din Roma qi ne-au

ffil;;.lff;. ' nu-mi vine acum ln cap numele - in.orice

;;;'maifi;a unde 9!a ftrcut ucenicia SfAntr'rl Benedict' o

.i.-a"iit" p" .Aul unei irapistii' dar foarte f1unlTsl A:estea

-*r""fiiJiil" p" care ni le-am creat ln timpul vizitei la Papa'* ; ;;;"-'tai awt prileiul fi privilegiul de a-l vedea cred

ca de vreo patru ori, dacl pun la socoteall ii faptul ce am tost la

o Jiengiolectiva cu Papa la castelul Gandolfo'

283

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimldeald

Prima datii, pe Papa Paul al Il-lea l-am vizut la castel. Separe cd pe vremea aceea nu renuntase la ceea ce a renunFt azi $ianume la faptul de a fi adus in sala de conferinte intr-o lecticdpurtati de oameni. Era lectica tradifonald cu care era adus Papaqi la biserici qi in alte ocazii. Deci pe vremea aceea cAnd erameu in sald $i il a$teptam pe PapI pentru binecuvAntare qi miciexpunere publica, sigur cd m-am apropiat gi eu de el, dar nu credci m-a remarcat in mod deosebit. Pe urmd am fost la o adunarecolectivS, in audienli la Papi, dar de data aceasta intr-o saldspecial amenajati in Vatican, unde puteau incApea cateva mii depersoane. Sigur ci eu n-am fost nitiicit printre miile de persoane,ci in dreptul Papei, pe podium au fost a5ezate c6teva scaune gipe primul dintre ele am fost a$ezat eu. L6ngd mine mai erau doisau trei cardinali, a$a incat Papa avea in fafi toat?i salq noi fiindla 5-7 metri de Papi gi noi puteam vedea toatii sala. N-a fostdecat un salut pe care Papa ni l-a adresat noud, iar dupdterminarea audienfei colective la care Papa rostea catevabinecuv6nt?lri in mai multe limbi, am fost bucurogi sa ascultiimo binecuv6ntare qi pentru turigii romani. Nu gtiu cA$ romdnimai erau ln sala, in orice caz eu mai eftlm $i nu m-a uitat. DupAaceea, cind Papa s-a retras din sali, a venit gi a dat m6na cufiecare dintre noi, iar noi am mers la treburile noastre, noi, adicieu gi ceilalfi cardinali, impreuni cu cei de la Secretariatulpentru unitate creStintr care md insofeau. N-am avut atunci oconvorbire speciall cu el.

Am fost intr-o viziti speciali la el de douS ori: o dati inacelagi birou in care fusesem primit de Papa Paul aI Il-lea. Dedata aceasta n-am mai mers cu gardienii elve$eni dupd mine, ciam fost introdus in curtea interioari din spatele catedralei, incurtea interioard se intri dintr-o curte intr-alta, deci in cur$leinterioare ale Vaticanului an intmt cu magina p6nl c6nd ne-amoprit in fafa unei ugi. Cel care enr cu mine m-a invitat, am iegitdin ma;ini, am intrat pe o ugi gi acolo era pazi, bineinfeles, tot

284


pazi elvetiand, e in tradilia papalitilii, sunt salariati'- cu ni;te

costume foarte frumoase, cu pantaloni bufan$ colorafi in ro;u'

"rrO" ti

"fU. Am iritrat iniuniru gi ne-am gAsit deodati in fata

unui tiit. e. ut"ut in lift 5i nu Stiu cate etaje am urcat - credci

".." p"ta - aga incat' cand am ie$it, ne-am trezit pe un coridor

Oin u...tu pupA, "u

picturi, $i n-a mai fost departe sala de

audienle. Am mai trecut printre cardinali tiicufi' personal ticu!

Uln.in1"t.t "u

.t" am sctimbat saluturi a$a din cap' toati lumea

tace acolo, nu se vorbe$te Pe s[li'Atunci am fost intr-o audien[i speciali la Papa- care m-a

primit, eram singur. el era singur, mi-a hcut semn sd-ml apropll

icaunul de al lui, incdt aproape ni se atingeau frunlile"li am staf

de vorbi foarte deschis cu el, i-am povestit de relaliile noastre

cu "atoticii,

i-am povestit de relafile cu unitii, i-am povestit de

dificulEfle prin care trecea Biserica Ortodox6 gi asupra cirora

el era bine informat, mi-a mai pus qi cdteva lntrebiri' qi tema

principale pe care am discutat-o a fost aceea a relaliilor cu

Lir.ri"u Uniti. Am fost bucuros s6 aflu ci Papa e de acord cu

documentul de la Balamand Eu aveam cele mai motivat€

sentimente de bucurie, pentru ci trebuie sd spun' chiar dacl

n-am spos ara$a ani, doiumentul de la Balamand eu l-am f6cut'

i"i-""i"rl care au conlucrat cu mine intr-o echipi mici

patir*f. buprey, pirintele Emmanuel Lanne de la ministirea'Chevetogne,

sigur cA m-au asistat' dar au fost foarte receptivi la

p*tt ft-^.i. A. uedere' incit a ieqit un document foarte bun ln

prima ,i s-a fdcut o nou6 redactare a Balamandului' eu m-am

iiriii ""rn

bolnav, atunci inima mea nu era incd repanti' 5i

m-am plimUat pe afarl 5i, i-am rugat si lucreze ei' cnnf a ve1il

documentul in plenari. Era o plenari a delegaliei ortodoxe fl a

Orf .g"ti.i ""t"fil.,

documentul era completamente inacceptabil

din -punct de vedere ortodox, gi eu le-am spus' era !l

.ilt"p"fit"f George de Biblos 5i Botrys din Liban acolo gi.alli

mitropoli$: ,,Onorafi frafi, sper ci sunteli de acord ci nu putem

285

Amintirile Mitropolitului Antonie pllm jideali

irccepta acest document asa cum este rcd:rctat acum!,, S_a licutdin nou o comisie ln ca.re am intnl eu, iar partea catolici l-adelegat pe parintele Emmanuel Lanne gi pi plrintele pierreDuprey, care era gi secretarul de redaclie catolici, Si cred ci amai fost impreunf, cu mine un profesor grec. in orici caz eu amcondus discufia qi am punctat toate elementele care trebuiau siduci la o infelegere intre'ortodocgi qi catolici in problema uniti.Aga s-a niscut documentul de la Balamand. Aceasta s-aintZimplat in Liban, a;a cA eu m-am dus la papa ca si rediscutdocumentul de la Balamand.

DRAGO$ gEULEANU: Erali reprezentantul BisericiiOrtodoxe sau al unui organism intemalional?

ANTONIE PLAMADEALA: Eran reprezentantulBisericii Ortodoxe qi profitam de o viziti la Roma- Secretariatulpentru unitate, respectiv cardinalul Casidy gi perintele Dupreyne-au.inlesnit aceasti audienli la papa, ca sd poarte papa odiscu{ie pe tema documentului de la Balamand chlar cu unul dincei care l-au alcituit. gi frindci deja incepusertr unele discu{iidin partea unifilor mai ales, care tindeau str respinladocumentul, noi erarn interesafi ca papalitatea sa_t aproUe. C-eide la secretariatul pentru unitate erau dispupi sl_l aprobe, a5aincit gi ln discufile mele cu papa el a aprobai documentul ae iaBalamand, dar mi-a spus la un moment dat cu oarecare tandrcte:,,1\4onsegneur, sigur avefi dreptate, dar ce si fac, Ei ei sunt aimei, uni.tii, trebuie str-i apir, a;a incat trebuie str gisim formuleaccesibile tuturor!"

Trebuie si recunosc, documentul de la Balamand este foarteradical I Iar[Si o sA fac poate exces de contribulie personall, euam fost durul din disculiile de la Balamand, incdt nu

'am

acceptat nici un compromis ti am ciutat ca adevf,rurileteologice ti istorice, pe care le cunosteam ?n comun gi noi gicatolicii, si fie reflectate acolo. $i au fost reflectate, ci daci nuerau reflectate, ei gtiau ce se lntimpli, gi eu refuzarn sd semnez

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimildealtr

documentul. Ceea ce insemna o compromitere a intilnirii qi,

probabil, dupi mine ar fi refuzat si semneze 9i ceilalti delegati

ortodoc$i. Dar, repet, documentul nu confinea nici o insultii, nicio apreciere negativi a faptului cd uniatismul a apirut la noi incondilii de teroare gi impus de habsbutgi. Doar se spunea ciuniatismul a apirut la noi in moment€ in care fo(e nebisericegti

au ajutat la impunerea lui.DRAGOS $EULEANU: Existii uniti qi in alte !ari?ANToNIE PLAMADEALA: Da, sigur, cei mai mulli ln

Ucraina gi pe urmi existil compact, dar nu foarte mulli lnOrientul Mijlociu. La vremea aceea la noi erau uni{ii cei maiputemici totuli, degi cei mai mul$ erau in Ucraina subcarpaticd.

Pe urmtr s-a dovedit ci 9i ai nogtri erau foarte pu$ni, cil nu maierau 1.500.000 cA[i au fost inainte de 1948, ci erau dupi ultimastatistici 228 337. De altfel, in comisia de la Balamand am avut

9i doi uniti: un episcop grec qi plrintele profesor Liviu Pandrea

de la Facultatpa Greco-Catolicd din Cluj. Strracul de el, a cam

avut de suferit din partea confrafilor lui cd a acceptatdocumentul gi l-a qi semnat, pentru ci pe urmi qi pdni aziatitudinea unililor din Rom6nia in legiturd cu Balamandul nueste foarte precisi" dar va trebui str devini precisi.

DRAGO$ $EULEANUT Inalt Prea Sfin1ia VoastrS, st6nd

de vorbd cu Papa Ioan Paul al IIJea afi awt sentimentul cA stati

de vorbi cu unul dintre aceia care au contribuit la dirdmarearegimului comunist din Europa de Est? Pentru ca arn citit multecd(i in care se subliniazi importanfa Papei in...

ANToNIE PLAMADEALA: Eu l-am mai vezut o datii pe

Pap4 tot lntr-o convorbire tete-a-tete. Am fost la o intilnirc pe

o temi pastorali in care erau invitafi romano-catoliciibineinfeles, ortodocgi, cred cI erau qi cdfiva protestanfi. Eu, cumeram o persoani cunoscuti deja ln zon5, Secretariatul pentru

unitate mi-a zis, dar intrebarea mi s-a parut suspecti: ,,N-ati doricumva si vi int6lnili cu Sanctitatea Sa?" Suspectii in sensul c5,

286 287

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimidealiidaci mi se pune o asemenea intrebare, inseamni cI SanctilateaSa doregte si mi vadi.

Eram intr-o sali la etaj, intr-o capell improvizati, dar nu inCapela Sixtintr, stiiteam pe scaune gi la un moment dat cinevam-a bitut pe umAr, era un parinte de la Secretariatul pentruunitate caxe mi-a zis: ,,Dupd ce se retrage toat?i lumea, vi rog sarnmdneli aici, se va retrage 5i pap4 dar vi va a$tepta intr-ocameri aldturati". Ceea ce am qi fdcut. Toati lumea s-a retras.Papa n-a mai stat de vorbA cu nimeni gi m-a a;teptat in cameraaliturati. M-am dus, n€-am imbrifi|at, ne-am salutat fiumos,i-am adus aminte ci ne-am mai vAzut $i a urmat o discu{ie, i-agzice, cordiald. Cum se mai int6mpld lucrurile Ia noi, care mai erasitualia in Romani4 care mai sunt raporturile cu catolicismul. cegandeste ortodoxia de azi. A fost un schimb de vederi, n-a luatnimeni not?i, nu eranici un secretar, eram numai noi doi, cred cdam stat cam jumatate de ora" dupA care ne-am desparlit, iar euam fost atunci intr-o situatie cumpliti, fiindcd papa a plecat spreapartamentele lui iar eu nu gtiam pe unde si ies. pur gi simplum-am ratiicit pdn coridoarele Vaticanului... C6nd am ieqit afar,i,la vremea aceea eram gizduit la o m5ni$ire din afara Romei, nugiu cum se chem4 am observat cI cei care trebuiau si mi duciacolo plecaseri. Nu gtiau ci eu sunt cu papa, au vdzut cA nu maisunt, m-or fi a$teptat gi pe urmd au plecat. Iar eu am iesit lapor{ile Vaticanului, in dreapta cum se intri in spatele BisericiiSf:intu Petru existii o intrare. Ei, cum, cat oi fi rAtiicit eu peacolo, nu qtiu, dar am reugit si ies in curtea exterioart gi s-ajungla poarti. $i vedeam acuma curtea Vaticanului, curtea eia ispate, vederea Vaticanului din fap era in fa{a me4 dar eu nu maiaveam cu ce pleca la ministirea respectivi din afara Romei.unde eram cazati to$ delegafii. Stiteam, un ciluglr ortodox, eibine, eram episcop, pantr c6nd cel din gardi a venit gi m-aintrebat gi i-am spus cA sunt din grupul celor care locuiesc laminastirea cutare. El gtia clgrupul a plecat, poate l-or fi anunlat


cd n-au gisit pe unul care trebuia si fie in grup gi imediat a venito magini care m-a luat $i m-a dus la ministire.

DRAGO$ $EULEANU: in ce an se int6mpla? Dupd1989?

ANTONIE PLAMADEALA: Nu mai $tiu, trebuie sa miuit ln noti{e.

288 289

Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmddeali

Vom fi din nou impreunl

DRAGO$ $EULEANU: Ce impresie v-a {dcut Papa IoanPaul al llJea?

ANTONIE PLAMADEALA: tmpresie de om cald qi carein discursurile intime lasi de o pafie diplomatia, carc seintereseaza $i de problemele mirunte qi de problemele BisericiiCatolice. Dar, in acelaqi timp, mi-a pus intrebiri 9i in legiturd cumodul de organizare, cu viala noastr4 a ortodocqilor, gi arelaliilor dintre noi, pe care la ora aceea eu nu i le-am pututdescrie decdt in culori frumoase, exprim6ndu-mi dorinla caaceste relafii sI se imbuntrtileascd gi rugdndu-l pe Sanctitatea SasA aibn grijd sd vegheze sd ajrurgem la o inlelegere, ceea cemia promis.

La int6lnirea pe care nm alut-o la el in birou, eu l-amlntrebat: ,,Sanctitate, noi suntem acuma in dialog, ambeleBiserici, mai avem de discutat doui teme: tema primatului papalqi tema infailibilititii. Credegi ci o sA putem trece peste acesteobstacole?" $i Papa mi-a rispuns a;a: ,,Devreme ce am inceputdialogul, inseamnd ci avem ln vedere gi solufii de compromiscarc sd duc6 la inlelegere". Pe urmd am intrat pufn qi in detaliilesolufiilor de compromis, pe care le-am schifat bineinteles, nueram intr-o fedinfn in care sA discutiim idei, am inceput sAdiscutim pe tema posibilitiitii ca Papalitatea sd rimdni,episcopatul Occidentului Si papalitatEa s5-gi reia - intrAnd inrelatii cu Orientul - si-gi reia pozi$a de primus inter pares. Ceeace eftr un avantaj pentru papalitate. I-am spus: ,,Sanctitate, eu a|agindesc, g6ndesc cA daci. romano-catolicismul se va orienta spreo astfel de solutie, cum ar fi Papa-patriarhul Occidentului qi atuturor catolicilor din lume, implicit dace aceasta ar fi ca ourmare a infelegerii intre cele doul comisii, implicit Papa ar


deven primus intel Wres,ln lntreaga Biserici, fi ortodoxl, $icatolici, $i de asemenea cred cA se va gisi o solufie pentru

infailibilitate. ,,El zie: ,Fr, asta e o problemA isbrici qi, de

alfel, nici nu e o problemi care si constituie o mare dificultate,pentru cA infailibilitatea presupune er cathedra, iar ex cathedra e

atunci ctnd Papa pronunfi un adevir de credinF, dar carc nu e

nou gi care poate fi expresia unui conclav". Era deja ora la care

Papa alcdtuise un conclav al caldinalilor cu care discub toate

problemele lnainte de a se pronunF el. Aceas6 lntrcvedere a fost

foarte bunn 5i mie mi-a dat speranfe.

DRAGO$ $EULEANU: Cum vedeli viitorul relaliilordinte Biserica Ortodoxi qi Bisedca Romano-Catolic6?

AI\TONIE PLAMADEALA: Trebuie s[ rezolvim lnt6imntenciosul cu unigii.

DRAGO$ $EULEANU: Dar pe plan general?

ANTOME PLAMADEALA: Pe plan general, posibilitittile

de ajungere la unitate sunt foart€ promilStoarc.

290 29t


Arta negocierilor la romAni

DRAGOS $EULEANU: E un rispuns diplomatic?

ANIONIE PLAMADEALA: Nu, e un rispuns adevira! mai

avem doui probleme de rezohat Cu toati vllnta me4 eu mai sunt

rnembru ln C-omisia de dialog din partea ortodoxi' aga lnc6t voi fiprinte cei care vor milita

^pentru aplanarea celor doutr P1ofleme

care au rimas ln suspensie. in misura in care qi in momentul in care

vom rczolva gi aceste probleme, cele zw teme de pe agenda

rtialogului dinEe ortodoxie 5i catolicism vor fi solulionate. A[rnci

vor tsebui cfutaE, 9i nu cred c6 va fi greU vor febui cautat€

modalititile de declarare a uniditii Bisericii.DRAG'O$ $EULEANU: Dar va fi o schimbare fantasticl'

Doale chiar mai mare decSt dirimarea comunismului.

ANTONIE PLAMADEALA: Va fi o schimbare fantasticd,

bineinPles. Aga o g6ndim to1i.

DRAGO$ $EULEANU: Suntem pregtrtifi pentru ea?

ANTONIE PLAMADEALA: Suntem, pentru cd nu e vo6a

sI schimbim lucruri firndamentale, e vorba sA cor€ctim ni$te

lucruri care au apdrut ln istorie ca rezultat al despirtirii celor doui

Biserici la 1054, cfud fiecare gi-a dezvoltat propria teologie

individual. Acum trebuie si o aducem la un numitor comun' dar

sfiuchuile administrativg structrrile canonice, liturgice vor rimane

aceleagi. Noi nu vom c€re, de pild5, catolicilor sn sivineascn

litrrrghia Sffintului Ioan Guri de Aur. $i nici ei nu ne vor cere noui

si sivaryim messa catolicd. Noi vom rirnane cu tradi$ile noasue

rtrsfuitene, ei vor rim6ne cu tradi$ile lor apusene. In ac€ash nu e

nici un rfuL acesba sunt rezultale ale unor mentalititi 9i sfllri istorice

$ s6ri de fapt din evolutia fieclreia dintre aceste pa4i ale lumii,

acestea nri afecteaza fundamenal crcdinF, incat acestea vor putea

rnm6ne, a5a ci declara$a de uniue va fi mai mult o declara{ie

solemni, mai mult decit o declara{ie de principii.

292

Amintirile Mitropolitului Antonie Plirnideali

DRAGOS $EULEA|IU: Dali-mi voie si vi intreb despre

integrarea in Uniunea Europeani 5i in NATO. Existi politicieni

care spun ci din cauza credinlei ortodoxe, care are specificul ei, nu

am fi compalibili cu structura Uniunii^Europene?

ANTONIE PLAMADEALA: in cazul asta nu vom intra

niciodatii in Uniunea Eumpeani, pentru ci noi niciodati nu vom

rcnunp la ortodoxie. Daci ei g6ndesc a54 gdndesc greSit, ne vom

integra in UE cu ortodoxia noastri aqa cum e, incadrat2i intro noud

viziune gi orientare bisericeasci in legtrturtr cu Bisericile apusene.

Dar a crcde ci ortodoxia va dispirea pentru ca noi si inffim lnEurop4 e o utopie, gi s[ nu zic mai r[u.

DRAGO$ $EULEANU: Cum enli primit acasi dupe ac€st€

intahiri?ANTOME PLAMADEALA: Totdeauna lAc€am un rapof

verbal gi un raport scris Patriarhului. Aceste lucruri se discutau inSinod. Eu cercam intotdeaura acordul Sinodului cu ceea c€ .tm

spus, cu ceea ce am llicut, de obicei, preo$mea asculta cu interes, 5i

incefiJl cu incetul mi-am dob6ndit acea incredere care sd mirecomande pentru orice astfel de intiilnirc care presupunea gi oanumitii diplomalie.

DRAGO$ $ELILEAITIU: Ce diploma,tie prcfen$? Gen Ioan

Paul al ll-lea deschis, franc sau diploma$a aceea a lucrurilor spuse

pe jumdtate?...

AI\TOME PLAMADEALA: Nu existi diploma$e fi-anc5"

DRAGOS SELJLEANU: Ce metode foloseafi? Cumnegocia$?

ANT0ME PLAMiDEALA: Av6nd mereu ln subsol ideilegi interesele Bisericii mele. Asta-i diploma.u-

CARMEN DIIMITRIU: A$ incercat si rd face$ temut de

advenar szu iubit de el?

ANT0NIE PLAMADEALA: Am lncercat si mi fac iubi!dar am fost, de obicei, temut!

Amintirile Mitropolitului Antonie Plimtrdealii

DRAGO$ $EULEANU: VA pdstn$ intotdeauna agument€pentru ultima situalie cind nu mai avefi, c6nd partenerul nu I'rea simai cedeze?

AI\ITOME PLAMADEALA: intotdeauna" qi la astrel de

intilniri nu mi duc niciodatii nepregtrtit.

DRAGO$ $EIILEANU: Ce inseamni plEg6thea pentsu o

asemenea negociere?AflTol{IE PLAMADEALA: AdicI imi imaginez dinainte

dialogul care se va desfiqura acolo 5i imi pun toate ipotezele

posibile in fap 9i caut gi solu$ile la ele.

DRAGOS $EIJLEANU: VA stabilili o limiti sub care nu

put€F sA coborati sau_o solu$e ultimilANTONIE PLAMADEALA: Categoric, altfel nu se poate!

Sunt limite sub carc se poate cobod, dar sunt 5i limite sub carc nu

se poate cobori cu nici un pre! Aceea ests credinF ofiodox4ortodoia" Nu po$ si abdici de la ea! Po$ si discugi nigte ritrraluri,

po$ sn discu$ lnlelesul unor dogrne care parc diferil dar cercetat

mai adinc e acelaqi, cum s-a int6mplat inue dogmele orbodoxe qi

dognele bisericilor monofzite, pe care cercet6ndule mai at€nt fimai adiinc am descoperit c5, prin termeni diferi$, spuneau acelaqi

lucru. in acest caz, dialogul e posibil gi se poate aiunge la rcztitata,cum am qi ajuns, dealtfel, cu bisericile monofizite din Orientul

Mllociu, din India qi chiar cu cele din Egipt 9i Etiopia-

DRAGO$ $EULEANU: C6nd a1i lnceput sd participa$ laasemenea lnfitmiri a$ fost surprins de stilul de negocierc? Cineladin Biserica noastrtr v-a inviFt?

ANToME PLAMiDEALA: Nu m-a invlpt nimeni. Aminvifat singur, din indlnirea pe teren cu problemele. Am fost lainceputul drumului la cdteva lnt6lniri cu patriaxhul Justin, dar

diploma{ia lui en aproximativ5, el prefen si stea tmdeva introcamer5, unde si aibi de toale, $i mtr lisa pe mine la Sedinli" Nu zic

ci n-am lnviBt de la el, dar de la el am lndpt c6nd si bc.

Amintirile Mitropolitului Antonie pltrmideali

DRAGO$ $EIILEANU: Cum simtig momen[ acesta? E celmai geu sI taci la o negociere!

ANTOME PLAMADEALA: vedeam pe el cum tace qiimi dideam seama c.i uneori fdcea bine c6nd ticea. A lnvdta str tacinu e lucru ugor, e tot ala de grcu cu a interveni intr-o problemi hmomentul oporhn. Daci au txecut zece secunde sau doud minutede la o discu{ie fierbinte despre o problemi ,i n-ai intervenit cupunctul tiiu de vedere, atunci $ s-a pierdut gans4 chiar dacd maiceri cuv6ntul 9i te intreabX preqedintele ,despre ce s-a discutat ',,,Pii peste aspectul acesta am trecut,,. Singurii care erau admigi sdintervini ln astrel de ocazii erau fnlii noptri de la sud de Dundrecare veneau cu c6te un text de acasi ;i ciutau prilejut, momentulsd il poat?i citi. Uneori se nimerea ca nuca in perete. El ridica m6na.cerea cuv6ntul, pregedinlele ii didea cuvantul, el igi citea texflrt deacas6, dupi caxe st?itea linigtit jos, dupd care putea raporta maideparte c6nd ajungea acasd: ,Mi-am citit mesajul ln AdunareaGeneralit '. Noi romdnii n-am f6cut niciodatI a$a ceva- Am p6gt odatii gi eu, dar nu pentru cA nu eran in temi" ci pentru ctr aveamceva mai mult de spus decdt trei minute. Era intr_o adunarcgeneraltr la Vancouver ln Canada- prczida gedinp pahiarhulKarechin al Armeniei din Cilici4 care acum e tot patriarh alarmenilor din Armenia" El i-a urmat la patrialhat lui Vaschen careera rom6n, era din Romdni4 gi m-am inples cu el, cu Karechin:,Am si cer qi eu cuv6ntul. Te rog sA-mi acoEi pafiu minute,,.,,Bun, sa f{cu! lfi acord patru minute". Mi-a dat cuvantuL m-amdus Ia microfon, am iegit din rdnd - microfoanele erau pe culoareledintre scaune - am vorbit trei minut€ gi mai avean cdieva lucruristr spun, gi el a sunat clopofelul. $i de-atunci nu_l iert pentruminutul pe care mi l-a funr I-am spuso, cind a fost la Bucuregti,i-am zis: ,,Sanctitate, si gtifi c6 nu v-an iertat pentru mlnunrt'pecare mi l-a[i ftrat la Vancouvef,.

295

Amintirile Mitropolitului Antonie Pliimideali

CARMEN DUMITRIU: Ag vrea si vd intreb' Biserica

ortodoxi rusA pan6 in 1989 a fost prezenti" a awt un punct ce

vedere?...'"--ixtonre PLAMADEALA: Biserica rusi a fost prezenti

nretutindeni. A awt reprezentan$ in delegatiile pe care le

iit"i"n patt h Balamand La Balamand n-a mai awt oament

*""li lri"i, qi in general dupi anii '90 n-a mai lrimis oameni

;il;ffi;i. l- ttlii, .a," un ieromonah' aqa cera ugurel' dar

'"1"'li1ifr"r-".i *u. ,-u reluat tactica" au a'.t foarte buni

ilpr"*"i "isi ui"e cormali la gcoli speciale Printre ace;tia a

;;!fj" iriraa, Nicodim de Leningnd' mare diploma! apoi a fost

;i;;;M;.""ei, a fost unul d-intre mitropoli$' apoi Filaret de

iil*. ""* "

t"t, *ul din patriarhii de la Kiev certat cu Moscova

.i r i"J-ur""r"ul"t, diplomatul lor cel mai bun' ales episcop de

lourt. Anat Si, ptobabil, bine pregAtil la ora aceea" care acum ar:

.ia o.t,t +tj a" -i, dar la vremea c6nd l-au hcut episcop n-avea

1,", ii. 'tra

rt"io.j itolensk. cate era in acelaSi timp 9i decanul'r*"iulTo. r*iogle on Leningrad ti."dlT""l1{ |11""1T;.i toootitU a" rcningnd care a fost, probabil' cel ma bun Sl cel

rt ti"* o"iit."" i sisericii ruseqti' din punctul de ":d:lt:lal Bisericii gi al statului sovietic' Kiril a lacut ucenlcle la el trl""rn ..i. aipr"tahrl Bisericii ruse, este $elul relatiito]:ll:T:j

ioreste sd discute cu Biserica noastri problema lentr .el

ol:

sasarabia. Smntul Sinod mi-a propus sl mf, duc $ eu la olscust

.ur. tt uot purta probabil lunile astea la Genev4 dar eu am

i,i;; ;;;d;;'* 'po' s{entului Sinod: "Nu

md duc la

nesocieri cu Kiril' pentru ca nu am ce negocia cu ell n"i"-U1o iffi;;;;; ""

p"i ta fiu de acord cu Kiril str negociez daci

il;;ltr,;l sas;biel si fie supus Moscovei sau nu' pentru ci

iirit uin. str ceara acest lucru' lucru cu czre- eu nu.vol ll oe

Jia';. equ tn"at l-am rugat pe patriarh str fie de acord sa nu m[

ff. i. *JJe ;;;ociet oJoai in'ra'a a douq la nevoie' .daci cei

carc se vor duce nu vor reugi si obtind de la Kiril eliberarea

296


ierarhiei Basarabiei de sub hrtela Moscovei, pentru ctr noi inBasarabia am devenit sta{ am devenit independenti, dar Bisericadin Basarabia este supuse Sinodului rusesc. Ceea ce e o

absurditate gi ceea ce, dupd percrea me4 nu este negociabil!

DRAGO$ $EULEANU: Diplomalia bisericeasci este

deosebitit de diploma{ia guvemelor, are caracteristici deosebite?

ANTOME PLAMADEALA: Da, din tot c€ v-am spus eu

pute$ si descoperili o diploma$e bisericeasctr care e diferitii de

aceea a guvemeloq dar nu in afara metodelor folosite de

diplomafii de specialitate. Eu aq putea zice ci ori de cAte ori amfost la Londr4 sau la New York, sau mai gtiu eu unde, la Genev4contact€le mele cu diplomafli romdni emu acelea de a le expuneeu diplomafla mea, nu de a primi de la ei sugestii, pentru ci daciar Ii fost si le primesc, ar fi fost catastrofale. Am gisit gi

ambasadori foarte buni, buni mai ales prin aceea cd nu se

amestecau in problemele religioase. De pildi, domnul Malip,domnul Gavrilescu de la New York, cu care mtr vedeam cdnd

I?tceam vizile peste ocean, dar n-au incercat niciodatii sd infre indetaliile diplomatiei bisericeqti. Asta era treaba noasfa

DRAGOS $EULEANU: Afi negociat gi cu diplomali civili,,;nireni"? Ce-ati prefent ca parteneri, diplomali de carieri dinMinisterul de Exteme, din diplomafia intemafionall saudiplomaf din viap religioasi?

ANTONIE PLAMADEALA: Nu puteam avea relalii dec6tcu cei din viap religioasi.

DRAGO$ $EULEANU: Dar afi arut ocazia si vii lnt6lnifiqi cu diplomafi...

ANTONIE PLAMADEALA: Din c6nd in c6nd da, darniciodati n-au putut avea sugestii carc se meargi din punct devedere bisericesc, pentn ci nu lnlelegeau problemele. Eraustrlini de ele.

DRAGO$ $EULEANU: Vi referili la diplomalii striini?

Amintirile Mitropolitului Antonie PlimidealS

cum vd spuneam ci se int6mpla gi in alte {iri, aceqti gefi mari deBiserici organizeazA cale o vizitl la cel mai mare penonaj alprii. Era gi mdndria lor sI te poati introduce la rege. Regina nueIzI acasa, ne-am dus qi ne-am intdlnit doar cu regele in PalatulRegal. Eu, de nevoie, am purtat conversalia cu regele, pentru caPatriarhul nu gtia francazi. $i nici alti limbi. gi atunci intreagaconversalie am purtat-o eu, mai fdcando gi pe interpretul, mai giinvent6nd unele lucruri.

DRAGO$ $EULEANU: Protocolul regal spune cdintrevederea trebuie sd aibd maxim 20 de minute.

ANTONIE PLAMADEALA: Cu noi nu se finea seamqmI rog, era Patriarhul Rom6niei... El era foarte credincios. Eraun catolic practicant qi discufiile pe care le-arn awt cu el au fostmai mult teologice.

CARMEN DUMITRIU: Se spunea cd el se pricepe maiales la arta culinari.

ANTONIE PLAMADEALA: Nu, nu, en un catolicpracticant.

DRAGO$ gEULEANU: in Olanda?ANTONIE PLAMADEALA: in Olanda am fost in

trecere, de cateva ori, ilegal. N-aveam vizi de Olanda giprietenul meu de la Eeklo m-a luat in maqinf, sI mi treacI inOland4 m-a dus pe o insuli din partea de sud a Olandei gi amtrecut cu bacul. Acolo mi-au plScut casele, florile, perdelele,faptul ci perdelele nu sunt pAnA jos, ca la noi, sA nu vezi nimicdin castr" nu, acolo erau de la jumitate in sus. Multii curi[enie,mori de vdnt, care sunt o podoabi a Olandei, canale uluitoare, pi

ce mi s-a ptrrut interesant, felul cum olandezii iqi recupereazipimanhrl din ocean. Fac ni$te gArdulele lmpletite gi c6nd eflux-reflux marea aduce nisip. Nisipul acesta din cauzagirdufului nu se rnai poate retrage gi lncet incet nisipul sedepune gi devine pdm6nt. C6nd au reugit str inainteze un metru,inanteazd, cu girdulul, inc6t ei sunt in permanentii ocupiue a

milrii. Iar dupi ce pirnAntul se usuci qi se inilbeqte din cauza

slrii. dupd aceea vin si il trateazi, il amesteci cu pamAnt fertil,

gi fac grldinl. in privinla asta olandezii sunt ni$t€ eroi' Am

vtrzut asta ln Olanda ii cred c[ 5i ln Danemarca

DRAGO$ $EULEANU: Ali vrea sA trec€m acum in

America?ANToNIE PLAMADEALA: Nu' aq vrea sa v[ spun ca

printre 1fuile scandinave am fost o datii sau de doul ori, aveam

gi * ititt n acolo, care fusese prin Romdnia gi lucra la

societaiile biblice unite, am undeva numele lui, dar am fost la o

sedinra a Conferinlei Bisericilor Europene in localitatea

irondhei-. $i acolo am prins perioada de zi continui' nu se

fdcea noapte niciodali- Nu puteam dormi, noaptea ieseam pe

shadi, strAzile goale, toati lumea dormea, dar nouA nu ne venea

somnul. Am fost ln multe case particulare si vedem cum sunt

mobilate, 9i erau cu mare stil peste tot, stiluri frumoase' Asta ln

Norvegi4 mi-ar fi pldcut si mi duc mai sus, unde etu z pezile

fi renil li soarele care nu apune niciodat'ii, dar nu am ajuns pdnd

acolo. Pe prietenul meu il chema Smaadahl. Era pastor' Lucrase

la Societilile Biblice Unite, avusese contacte cu noi laBucuregti, ne adusese nigte Biblii, qi prin contactele cu el

..ug.u. ia udu""m Biblii, chiar 9i pe vremea comunismului' $i

tot cu ajutorul lui am tipirit o edilie a Bibliei noastre de la

Bucureqii, ln Austria. $i tot cu aiutorul lui le-am 5i depozitat la

parohianoastrd din Austria gi odatii, c6nd mi-a venit mie bine,

le-am adus in fartrDRAGO$ $EULEANU: Era lupti pentru oblinerea

aprobtrrii?ANT0NIE PLAMADEALA: Era lupt?i mare cu cei de la

Departamentul Cultelot dar ii mai $i pic eam uneori, incdt la

un moment dat an obfinut aprobarea s6 aduc 8000 de Biblii de

la Viena la Bucure;ti, spundnd ci sunt ale noastre, ale

bucureqtenilor, ale rominilor, $i cA sunt depozilate ln depozitele

Amintirile Mitropolitutui Antonie Pltrmtrdealtr

3t2 313


parohiei rom6ne din Viena. De altfel, eu :rm ln permanenli cumine o adeverinfi pe care cu multi bundvoinfi mi-o semnasedomnul Gheoryhe Nenciu, care o vrcme a fost $i locliitor depresedinte la Depananenhrl Cultelor, pe care il rugasem eu simi-o de4 o adeverin$ prin carc se spunea c6,,Prea Sfin{itulAntonie are de la noi incuviinfarea sI aduci orice fel de carte depeste hotare pentru documentarca serviciului {e relafii extemepe care il conduce". Hiirtie cu care am venit cu o valizd de cilligi nu m-a controlat gi nu mi le-a luat nimeni.

Ori de c6te ori vedeam o biserici grEceasci construit.ii de unromdn macedonean sau palatele vieneze, md gindeam: ,"siracii,cdfi romdni or fi lucrat aici ! ", am awt mereu sentimentul gi ll amgi acum, cdnd merg la Viena Mai ales qtiind ci acum este ocomunitate mici la Viena, avem o parohie micil la Men4 darc6nd Stiam ce mare comunitate aveam, era Societatea RominiaJun6, din care f6cea pan€ $i Eminescu, $i era un centru culturalla care rom6nii din Transilvania veneau foarts des gi erau foartemulfi! Acolo a fost, la un moment dat, intr-un reshurant,Eminescu cu unul din prietenii lui, cred ci cu Bumbac, gi acestBumbac i-a zis: ,,Domnule, mi-ag vinde gi pantalonii sA pot str

mtrnnnc gi eu o mancare ca lumea acolo gi str beau o bere". Stau

ei de vorbi ce stau qi la un moment dat Eminescu li zice: ,,MiiBumbac, pofi sa mn a$tepu si mi duc eu undeva? ba chiar pofisi fi comanzi". Zis gi f6cut. Eminescu pleacil gi se intoarce peste

o jumitate de ortr cu un pumn de creipri, bani. Au m6ncal au

biut, s-au veselit gi, la urm6, Eminescu il intreabi: ,,MIiBumbac, hr qtii ce-ai mincat aici?" ,,Pii, banii pe care i-ai adus",qi Eminescu ii rispunde: ,,Ba nu, ai m6ncat pantalonii tii. N-aizis cd {i-ai vinde gi pantalonii ca si pofi m6nca gi bea aici? Eibine, m-am dus acasi fi-am luat paltalonii gi i-am v6ndut."

DRAGO$ $EULEANU: C6nd ieSi la \4ena din muzee qi

te afli in fap statuii lVariei Terez4 nu se poate si nu te gindegticum se chinuiau rom6nii pe treptele palatelor ca sU peFund6..


ANTONIE PLAUAOEAI,A: Da, 9i de cite ori se duceau

bietii romini. de cite ori s'a dus 9i $aguna, unii stiteau crl

;iltii; * nu ii prirneau. Astea nu po$ se nu li le aminte$ti

l6d ;;i in Vien4 lncat eu m-am dus odat'il la Viena 9i ce

t*ur nen-Oit' la si le cer eu h A$ia ni$e trani pentn' Selbfia

;;rd; refacerea minas$rii p€ atunci' Am intrebat pe

Ddrintele Branigte, care mai era acolo: ,Fste vrco organlzale

itf-t.pi.a .ttstina pe aici?" ,,D4 este"' ,,tlai sa me€em pani

a"f" I nt ducem acolo 5i le spunem: ,,Uite c€ e' domnilor' er

;;'; ;a;G in nomania-distrusl de dumneavoastr!' de

;;;;aP;il la 17E5. Nu cred.t:a i{-:X'? d*11*^T:Lti .tuu *nt. refacerea acestei man&tiri?" Intr-o JumataF de

;J;;;; "*t vreo 3000 de dolari insearnne ca am glsit

Jtt" o*"oi ."ntibili la istorie 9i la indatoririle pe care le-avean

raii oe "e*

c" aistruseseri aici. ii am 9i acum4 pusi la pastnrc

pentru Academia de dincolo'

3t4 315

amintirile mitropolitului antonie plamadeala

Documents