Nicolae Volonciu

Amintiri din parru giri

Memorii

consemnate de Raluca Cirjan

Cuprins

Amintiri din patru giri;i... din istoria

Faculti.gii de Drept(Fkuius A. Baias) .....VII

Consecutio tem?oruru .....................XI

Partea I. Regatul Romlniei (18S1-1947).......... ......... I

Numele ....................3

Povesti auzite de la tata.... ......... 16

O nagtere, un joc de cir;i si ani pe care trebuiasi-i fac la gridinigi .................2G

Copil de militar mutar din garnizoani

in garnizoani ............. ............30

A doua Devi;i bicicleta ...........37

$coala, inainte si in timpul rizboiului.. .......44

Un sirut bombi .....62

Marea piesd de tearru......... .......75

Cum am ajuns student la drept ..................90

Investitor in propriul viitor......... .............. 101

VI Nicolae Volonciu

Partea a II-a. Republica Populari Romini(1947-1965)........... ............. 111

inchis pentru inventar ............ 113

Din banci, Ia catedri... ........... 119

Asistentul lui DongorclZ.............. ..............133

M-a lovit dragostea-n gari........... .............145

Partea a III-a. Republica Socialisti Rominia(1965-1989) ........ ............. 161

Probleme familiale.... ..............163

Numit conferenEia r la rcpezeali ..............'................... 1 69

Organizarea admiterilor cu Felix... ............176

Pepsi imbunitigit ........'..........190

Partea a IV-a. Romlnia dupi 1989 .......... 199

Universititile, ciuperci dupi ploaie ......'....201

Profesori gi profesori. ..............217

Stele cizitoare ............. ...........280

Album foto """"' "" 311

Amindri din paffu giri gi... din istoriaFacultigii de Drept

Si cili.toresti in ,,patru giri" si acesrea si fie, de fapt, una

;i aceeagi - RomAnia - este o performanti cu care nu mulEi

dintre contemporanii no;tri se por l5.uda. Si. fti martor si

participant la o istorie pe care inci ne striduim si o

descifrim esre o stare de exceptie pe care o intruchipeazi.

Profesorul Nicolae Volonciu. Si iube;ti viata, aga cum ea ti-afost dati, si si nu obose;ti niciodatS. si ii indemni si pe

ceilal;i si o iubeascl, este o virrute pe care Domnul Profesor

o intrupeazi. si care, pentru noi, ar trebui si fie un model.

Volumul de fagi esre povestea unei viegi care se impleteste

cu evolutia din ultimele sapre decenii de existentS. a Facultitii& Drept a Universitigii din Bucuresti. Profesorul Nicolae\blonciu a devenit studenr al facultagii noasrre in anul1946

I, practic, s-a identificat cu devenirea acesteia timp de peste

potezeci de ani. Astizi, Domnia Sa ne povesresre, cu har ;i@ror, despre pagini nescrise din aceasti istorie, cu bune si cu

udc, asa cum au fost vremurile pe care le-a triit. Ele fac

drrda unei memorii de exceptie, pe care colegii ;i fo;tii siimdengi i-o cunosc de mult - nu degeaba Profesorul era

lmeclir, pe vremuri, ,,Felix" (calculatorul romAnesc...) - ;i

Partea IRegatul Rominiei

1881 -1947

Numele

Simt nevoia si spun cAte ceva despre arborele genealogic,

pentru ci nu o dati, chiar de foarte multe ori, cind eram

copil, mi se spunea ci numele Volonciu suni oricum, numai

romA.nesc nu. Eram singurul din cartea de telefon la litera Vcu numele acesta. Erau o mie de Vasilescu, dar un singur

Volonciu.

Tatil meu a deslusit misterul 9i mi-a dat toate ami-

nuntele, pe care le pot dovedi cu documente, nu asa, oricum.

Am actul lui de na;tere din 1896, pe care, ce si vedegi, nu

scrie Volonciu! Mai mult decAt atAt, nu e nici micar numele

purtat de strimogii lui.

Vom merge mult inapoi in istorie, desigur, atit cit se

poate numai, cd. n-om ajunge la descilecarea Moldovei ;iMunteniei ;i nici la prima jumitate a secolului al XIII-lea

din Ardeal, care pe atunci tinea de Coroana Regatului Ungar

gi prin care au trecut titarii si s-au colonizat primii sasi.

Oricum, am reu;it si ajung, nu intAmplitor, la originea

numelui meu. Cum?

Tata a fost romano-catolic. La ri.ndu-mi, gi eu am fost

botezat tot romano-catolic. El s-a niscut intr-o comuni de

langi Alba Iulia, care se numea Biribang. Aceasta este

denumirea de dupi anul 1918, care se pistreaza si in prezent.

4 _Nicohe Volonciu

in unguregte i se spunea Borband, bor insemnlind vin.intr-adevir, erau vinuri bune in zona aceea. Comuna nu eradeparte de Alba Iulia, se frcea o jumitate de ori pe jos. Azi,Biriban;ul este un fel de Bineasa a Bucurestiului, adici. uncartier mirginas al municipiului AIba Iulia, ca si-ntelegeti.Nici Bineasa, cind am venit eu srudent, nu era-n Bucuresti.Avea primi.rie separati ;i se numea ,,comuni suburbani,,.

Tatil meu si-a gisit originile numelui datoriti religiei.Cu ajutorul unui preot scolit pe la Vatican, care stia ;ase

limbi, printre care ;i latina, rara a aflat de originile sale

dibuind prin hrisoavele vechi de secole ale bisericiiromano-catolice din comuni. Era destul de instruit in limbalatini, penffu ci o invi.tase 8 ani in liceu (pe vremea mea amfrcut doar 4 clase, pentru ci am conrinuar finalul invrtimin-tului secundar cu sectia reali).

$i eu gtiam pe de rost, cind eram mic, toati slujba tinutiin latini, cum se oficia slujba, illo teril?ore, la bisericilecatolice. Si nu credeEi lnsi ci era ceva deosebit. Babele dinsat nu gtiau si scrie ;i si citeasci., dar stiau latini. Nu preaingelegeau ele sensul, dar ai fi crezut ci vorbesc fluent, penrruci memoraseri slujbele si rugiciunile. Auzeai in biserici uncor al enoria;ilor care recita ,,Tati.l nostru,, frri gregeali. Dela mic la mare corul se amplifica;i distingeai cuvintele in cea

mai clasici formi a limbii latine:

Amintiri din pamt ydri

Pater noster, qui es in caelis

S an ctifi c e tur n o m e n tuurn ;Adueniat regnurn tuurn.

Fiat aoluntas tua sicut in caelo et in terra

Panem nostrum quotidianum da nobis hodle.

Et dimitte nobis debita nostr*,

Sicut et nos dimiximus debitoribus nostris.

Et ne nos inducas in temptationem;

Sed libera nos a rnalo.

Amen.

Tata a scotocit impreuni cu preotul toati arhiva veche,

mergAnd inapoi pAni in a doua jumitate a secolului al

XVII-lea, gisind multe indicii, printre care gi un acr de

nastere cam dubios. Era vorba despre actul de nagrere al unuistrimog de-al s5.u, care s-a borczat la acea biserici. Istoria

arati ci Maria Tereza a ficut o colonizare masivi de multe

zeci de mii de ;vabi in Banat, ceea ce inseamni sigur dupi1-40. Tot istoria consemneazi c5. pi.rintele siu, implratulC-arol al Vl-lea (cel cu Pragmatica Sanctiune), colonizase

tnterior, in jurul lnceputului de secol XVIII, gvabi - multm:i putini, in jur de cAteva mii - in zona Satu Mare. Erau

'ucrirori agricoli cu sratut juridic de adscripti glebe gi lucrau

pe mosiile grofilor sub pazi militari. Cei care au scipat au

iaapinzit Ardealul in grupulete mici: cite 10-15 intr-o loca-

iirete. Asa ci, binuiesc, la Biriban!, care era un sar emina-

r!€nte rom6.nesc, au venit probabil citeva familii dintre cele

6 Nicoke Volonciu

evadate gi s-au aciuat acolo. Algii s-or fi dus in alte comune

din jur, fiecare dupi cum a avut posibilitatea ;i norocul.

Valea Muregului a devenit astfel ,,acasi" pentru mulgi oameni

in ciutare de un cimin.Togi ;vabii erau romano-catolici, spre deosebire de sagi,

care deveniseri in masi luterani inci din secolul al XVI-lea.

Printre motivele pentru care gvabii fugigi au fost primi;i cu

bragele deschise de autohtonii romini era ;i urmitorul:

suntem la 15-20 de ani de cind in fudeal a avut loc unirea

cu Roma. O parte dintre ortod,ocsi au rimas [a ritul grec,

oriental, au mai adiugat doui dogme, unul despre purga-

toriu ;i altul despre a;a-zisul flioque, ;i in sftr;it au recu-

noscut Vaticanul cu primatul papal. Ei sunt greco-catolicii

de astizi. Li se spunea ,,uniEii". in BirS.bant erau mulEi unigi,

nu atat pentru ci gineau cu Papa, ci mai degrabi pentru ci,

urmind exemplul lui Badea Cirgan, doreau si ajungi la

Roma la Columna lui Traian.

Mai erau ;i alte argumente pentru cele petrecute. Si nu

uitim cd" la Alba Iulia era singura mare episcopie

romano-catolic5. din zond., care avea ;i o mare catedrali.

ConstrucEia ei a inceput ln jurul anului 1100, ftind cea mai

veche biserici mare din Rominia. in 1240, cind au venit

titarii, era deja ridicati si i-au dat foc. Azi are un singur turn,

celilalt pierind din catza unui cutremur care a avut loc prin

1600. Acolo e inmormAntat Ioan Corvin de Hunedoara, un

mare romin, cici gi el era catolic.

Amintiri din patru ydri 7

Nu intimplitor, familiile striine venite la Biribang gi intoate zonele din apropiere au fost resorbite cu quringi. Auajuns si nu mai vorbeasci nemletre, ffeptar simtindu-se 9idevenind romini.

Bunica mea se bitea cu pumnul in piept gi se didea mare

rominci. NiscutS. la 1847, strlmosii ei se stabiliseri inBirS.bang cu doar citeva generatii mai devreme, cam cu 150

de ani inainte. Se m6.ndrea tare mult cu faptul ci a fost pe

Cimpia Liberti$i la 1848, la Blaj. Desigur, omitea si preci-zeze cL a fost acolo, insi ftr5. si;tie despre ce e vorba, pentruci era inci un copil in bragele mamei. Din Biribang pleca-

xra la Blaj mulgi girani din comund., clci nu era distantidecnt de vreo 30 de km, in zorii zilei cind s-a convocar

-{dunarea de la Blaj din 1848. Pe la ora doui noaptea, s-au

suit in clrure, iar primele raze de soare i-au gisit la destinatie.Deci bunica a fost in bragele mamei sale, sugind firi griji.rptele matern, cind a ajuns la Blaj, detaliu pe care, cumii)uneam, omitea si-l povesteasci.

-{ceasti bunici era analfabeti, dar ;tia o mul,time de pove$ti

r canrece din folclorul local. Era de o vivacitare, sinitate gi

r:ogaritate deosebite. intr-un capitol urmi.tor voi aminti de

iocul ca, intr-un anumit moment, medicii m-au sfrtuit si num:i ftc iluzii de viaEi lungi. Doctorii, de curAnd - dupi orucairate de secol de dezvoltare a geneticii - mi-au confirmat ci.=. pnsibil ca printre cromozomii spiralei mele si. se fi sffecurat

'o.;rrri un secol si unele gene de sinitate ori longevitate ale

uu-r.di mele, dar in niciun caz analfabetism sau lipsi de

8 Nicolae Voloruciu

instruire. A trlit mulgi ani ;i ;tiu asta pentru ci am particiPat,

avAnd znce ani,la inmorm6ntarea ei (1937).Din fericire, am

amintiri cu ea. imi spunea ,pui de roman", iar mie-mi venea

s-o intreb rinAnd de cand e ea romAnci., avind in vedere ciridicinile arborelui nostru genealogic nu erau infipte chiar in

pimintul rominesc a lui Traian;i Decebal.

Primul document despre unul dintre strimogii mei

de-acum 300 de ani din Biribang conline numele de familie

Volonche, scris cu ortografia ftancezi. Ei veneau din zona

Luxemburg-Lorena, lirile de Jos, iar preotul, tobi de gtiingi,

a avut griji si-i arate tatllui meu de unde i-au venit neamu-

rile. insi asta nu spunea inci mare lucru. Detaliul edificator

e ci erau romano-catolici. Dac-ar fi fost flamanzi, olandezi,

sigur erau reformati, penffu ci in acele zone se aflau uniidintre cei mai infocagi proresrangi impotriva religiei catolice.

Suntem dupi campania lui Eugeniu de Savoya, care i-a

gonit pe turci din Ungaria. Ardealul ajunsese provincie

austriaci (dupi Pacea de la Carlovig din 1699). A venit o adoua colonizare ;vabi, care s-a realizat de citre Maria Tereza

in Banat. Noii gvabi erau tot catolici, dar venigi mai tirziu, ingrupuri mult mai mari gi, nea;ezAndu-se in mijloculArdealului, nu aveau nimic comun cu cei amintiti ca venind

anterior. A mai risfoit preotul doui.-trei documenre ;i a mai

gisit un Volonciu, tot inregistrar acolo. Chestiunea inrere-

sante., de data aceasta, este ci numele era scris nemgegte, iar

nu franEuze;te. Nu cu terminatia -che, ci cu +clt, Volonsch. Sd,

spunem ci asta se intAmpla cu aproximagie pe vremea lui

Horia,crosca,,.,,*!,7nr';'::oliiru,^,u,ro,ir,rrr-r.]avizitat multe provincii din Imperiu, poposind si in Ardeal.

Mai trece istorie ce mai trec.. i., pirgile Ardealului se

intimpli. urmS"toarele: Imperiul Austriac ajunsese un colos

multinational. Ungurii, fiind nariunea cea mai numeroasi si

oarecum dominanti in Imperiu, aveau cele mai multedrepturi comparativ cu restul popoarelor. Jara le fusese recu-

noscuti, iar impi.ratul era si regele lor. Se constituise statul

bicefal Austro-Ungaia (1867). Cea mai vesriri impiri.teasi a

timpului era ata-numita ,,Sisi", ci aga ii spunea roari Europa.

-{u fost flcute si ecraniziri. Nu cred c5. era in cele mai bunerelatii cu Franz Josef. Se spune ci. ea se indrlgostise de

prim-ministrul de la Viena, acesta fiind insi ungur. C6.nd afost asasinati la Geneva in 1898, toati Ungaria a plins-o.

Dupi 1867, actele de la biserica romano-carolici. dinBaribanE erau intocmite in latin5", dar cu numele in ungu-:este, penrru ci Biribanrul era in Ungaria. De jure a fost inImperiul Ausrro-lJngar, dar in zona maghiari. In actulinregistrat la nasterea tatilui meu, numele de familie e scris

l'oloncs.Iati cum se modifici numele dupi cum au avut locschimbirile istorice de-a lungul vremii.

Accentul unguresc fLcea s5" fie pronunrat cu accenr peprimul ,,o", spre deosebire de cum e pronuntat in prezent.

Pani in l9l9 a, purtat tata numele acesra, cAnd a devenit o

problemi", el fiind militar. A fost sublocotenent in Armata

Kezaro-Kri.iasci de-a lungul rizboiului si a intrat in Armata

Regali Romini cu grad de locotenent. Aici s-a pus

10 Nicolae Volonciu

intrebarea: ,,Cum il botezim?". El era romin, bineingeles, dar

era greu si-l adopgi clnd venea de la inamic si cu niste nume

deloc romdnegti.

Tata sublocotenent in Armdtd Kezaro-Iodiasca