Andrew Clements (n. 1949, la Camden, in New Jersey, SUA) este

scriitor, editor gi profesor. Primele sale creatii au fost texte pentru cAn-

tece. Apoi a lucrat la mai multe edituri, unde s-a ocupat de cirfi pentrucopii.

Primul s{u roman, Povestea frindelului, a avut un succes imens,fiind apreciat in toate statele americane gi onorat cu 16 premii, prin-tre care Premiul Christopher. ln zo16, Povestea ftindelului a primit gi

prestigiosul Premiu Phoenix, decernat cirfilor pentru copii care meritistr fie considerate clasice. De-a lungul timpului a scris peste 45 de ci4i,multe dintre ele traduse ln numeroase limbi. in zooT a publicat Gata cu

vorbo, roman recompensat in zoto cu Califomia Young Reader Medal.

Clements este tatil a patru copii, care l-au inspirat adesea in scriereatextelor.

ANDRH\/T CTHMENTS

Gata cu vorbaEdi;ia a II-a

Ilustrafii de Mark Elliott

Traducere din englezide Ioana Tudor

AFHUR

Cuprins

l. Cu lacit la guri . 7

2. Gandhi ll3. Insulte

4. Microbi .. 24

5.Concursul .. ...276. Lucrulinechipi .....347.Limbuqii.... ...37S.Science-fiction ..469.Cuvintulpotrivit .....51

10. Pauzi .... 54

ll.intrebirigirispunsuri .....60l2.Ghicitoarea. ...7013. Laboratoruldecomunicare ..... . 79

l{.Ydzugi, nu gi auzigi . . . 90

15.Centruldecontrol ... .....10216. Ordine ...108

rttr

ItIi

l7.Alianqe ...116

lS.Aventul'ipe unterenn-linat . " " " " "132

l9"Scuze ..."139

20.CAqtig5tor-ii " ...i46

Citepte ryi Povesfea ffinclelului,ca sE afli curn iau naftere cuvintele

si cAt de mutrt ne influenteazXviata.

,*'Fiilg!'d li"ixLt{1:

Dd pagina Ei citepte un fragm*n{:.

Cu lacXt la guri

Dave Packer nu mai scosese o vorbi de trei ore

gi jumitate. Era, oricum, in mijlocul orei de istorieintr-o dimineafi de luni, la mijlocul lui noiembrie.trar $coala Primari Laketon era situati in rnijloculunui orag de dirnensiuni medii din mijlocul statu-lui NewJersey.

Exista un rnotiv pentru care Dave nu mai sco-

sese un cuvint de trei ore gi jumitate, dar nu e acum

momentul sivorbim despre asta. Acum e momentulsi vorbim despre ce a constatat el in mijlocul oreide istorie.

Dave a constatat ci este/oarte greu si nu vor-begti la gcoalS. Motivul? Profesorii. De exemplu, laora r.35 doamna Overbya bitut din palme si a zis:

- Copii, copii!Faceli linigte!Apoi s-a uitat la lista ei gi a spus:

- Dave gi Lynsey, voi urmafi.A.ga ci Dave a dat din cap citre Lynsey gi s-a ridi

cat. Era timpul si-gi prezinte referatul despre India..

l

1t

Dar prezentarea referatului avea si-i strice expe-

rimentul, pentru ci Dave incerca si nu vorbeascitoati ziua. Voia si-gi puni lacit la guri pAni la sfhr-gitul zilei gi si nu scoati o vorbuli;i pAni la ora trei gi

zece, cAnd avea si sune ultirnul clopogel. $i motivulpentru care Dave decisese si nu mai vorbeasci... darinci nu e momentul sivorbim despre asta. Acum emomentul sivorbim despre ce a ficut cu prezenta-

rea referatului.Dave gi Lynsey s-au dus in faga clasei. Dave trebuia

si inceapi prezentareavorbind despre istoria Indiei.S-a uitat in jos la cartonagele pe care igi ficuse insem-

niri, gi-a ridicatochii spre doamna Ou"rby, gi-aprivitcolegii gi a deschis gura.

Dar nu avorbit.A tqit. Dave a tugit timp de aproape zece se-

cunde. DupI aceea s-a gters la gur5, s-a uitat din noula cartonagele lui gi la doamna Overby, gi-a privit iarcolegii, a deschis iar gura 9i... a inceput din nou situgeasc5. A tugit si-a tot tu;it pani cAnd s-a indoitde mijloc, iar faga i s-a ficut stacojie.

Lynsey stitea alituri simgindu-se neputincioasi.Dave nu-i spusese despre experimentul lui, aga ci totce putea si faci era sil priveasci gi s5-i asculte tusea

infioritoare. Nu avusese niciodati o pirere buni des-

pre Dave, iar acum, cu fiecare secundi care trecea,

impresia ei despre el devenea tot mai proastS.

*:'lI

- +1ilir,:.;:. j1a

jd,::::i::!ri+

. r .it,tilitiu.r::::re...

'.4.!:llryinr:-.;;. . .; ::: b 1::'" i "'. ', .; :

,l-, ..::

' : i':r9'::i'r'ir:' :''. r .t.'tl;l:':' '':r- ' :r'.:.,1!, 1;.: :

r$lI

Doamna Or.rby credea ci gtie ce se petrecea cuDave. Mai vlzuse asta gi cu alte ocazii - copii care seemo;ionau atAt de tare, incAt mai degrabi se prefH_ceau ci le este riu decAt si vorbeascl in fa;a clasei.Era surprinsi, pentru ci Dave nu era deloc timid,Niciodati. De fapt, niciunul dintre elevii de-a cincea'dinacel an nu era cAtugi depugin timid sau emolio-nat cAnd trebuia sivorbeasci. Niciodati.

Darprofesoarei i s-a ficut mili de el gi a spus:Mai bine te duci si bei nifte api. putegi pre_

zenta referatul mai tArziu.Lynsey i-a aruncat lui Dave o privire dezgustati

gi s-a intors in banca ei.Dave a incuviinfat dAnd din cap spre doamna

Ou.rby, a mai tugit de cAteva ori, ca si fie sigua gi aiegit din clasi in grab5.

$i, acum ci Dave a iegit pe hol si bea api, emomentul perfect si povestim de ce nu mai vorbeade trei ore gi jumitate gi de ce se hotirise si tacimAlc.

t ln unele regiuni din Statele Unite, clasa a cincea este in-clusi in invifimintul primar. (N.tr.)

Gandhi

De obicei, cAnd se intAmpli ceva, existi o oipli-

cafie simpli, dar aceasta nu este aproape niciodati

toati povestea. Sivedem totupi care este explica-

1ia simpli: Dave se hot'irAse si nu vorbeasci o zi

lntreagi ca urmare a ceea ce citise lntr-o carte.

Vedef? Foarte simplu, foarte clar. Dar nu este

toati povestea.

A.ga ci iatl citeva aminunte.Dave gi o colegi avuseseri de pregitit un refe-

rat despre India - nu unul lung doar cAteva lucruri

esen;iale. Ceva despre istoria;irii, despre guvernul

ei, despre resursele naturale qi industrie, despre indi-

eni gi cultura lor. Cinci minute sau mai pufln.

Partenera lui Dave pentru acest referat era Lynsey

Burgess gi niciunuia dintre ei nu-i convenea situalia -la $coala Primari Laketon existau unele probleme

lntre fete gi biiefi. Dar nu e momentul si vorbim

desPreasta' r *,

Chiar daci Dave ;i Lynsey erau nevoigi si prezintereferatul impreuni, amAndoi au recunoscut ci nuvoiau sd-l pregdtecscd impreuni. Apa ci au impirgitin doud temele de discugie si fiecare a lucrat singur.

Dave era un elev silitor;i a gisit doui ci4i despreIndia pe care le-a ?mprumutat de la bihlioteci. Nule-a citit pe amAndouS, nu din scoarti in scoartj - nuera un elev chiar atdt desilitor. Dar a citit fragmentedin cele doui c54i.

Dave era de p5rere ci cea mai interesanti partedin fiecare carte era aceea care povestea cum deve-nise India independenti, cum se eliberase deAngliagi devenise o nafiune liberi - cam tot aSa cum seintAmplase gi cu Statele Unite.

Iar Dave era de pirere ci cea mai interesantipersoand din povestea independenfei Indiei erah{ahatma Gandhi.

Biiatul era impresionat de Gandhi. Acest birbatscund, nurnai piele;i os, reugise practic si alungedin India, de unul singur, intreaga arrnati britanici.Dar nll s-a folosit de arrne sau de violenf5. S-a luptatfolosind cuvinte gi idei. Era o poveste incredibili giera adevlrati.

Iar intr-una dintre cirfi, Dave a citit urmitorulpasaj despre Gandhi:

Timp de mai mulli anl, c6,te o zi pe sd,p-td,m€,nd,, Gandhl nu a vorbit deioc. Credea

i'l!. i

i1::,i : , :

;r;r::;,'l

,ii,..i

* ti'r

t!,lii

:

i. r i:.ri,ltll.i.

ed, aceasta era o rnodalitate d.e a-Si puneordine ln rninte.

f)ave a citit aceste cuvinte joi dup5-amiazfi, apoile-a citit din nou durninici seari in tirnp ce se pre-gitea pentru prezentarea referatului. $i a ajuns sise intrebe curn ar fr s5-gi petreaci o zi fdrd si scoativrenn culAnt" A inceput s5 se intrebe daci ticereaii va pune gi /ui ordine in rninte.

De fapt, Dave se intreba ce inseamni,,si-gi puiordine ?n rninte'" Putea un lucru atAt de simplu pre-ce.lm tScerea sX schimbe feiul in care funcgiona min-tea? Se pArea c5 lui Gandhi ?i ficuse bine" Dar cunnl-ar fi putut ajuta tfrcerea pe un biiat obiqnuit dinNewJersey?

Futea sd devim5 nnai".. degtept daci nu vorbea? 0sH priceap5 ?n sfhrgit fracfile? Daci avea rnai multdordine ?n nainte, ar fi putut si se uite la o propozigieqi si vodd - nu doar sX ghiceascd - care cuvAnt eraadvertr? Dar la sport? O persoan5 cu mintea rnaiordonati putea fi un jucXtor de baseball mai bun?

intrebdri proft-rnde.

Aqa c5 Dave a hotdrAt si-gi pund lac5t tra guri qi

si faei o incercare.

fi era greu si tacX? lndu incape indoiali! hdai alesla inceput, de exemplu atunci cAnd a ajuns in stafiade autobuz, unde prietenii Xui dezbiteau de zor de

x.{"v

,'r. cchipa Jets pierduse ?n faEa celor de ia Patriots"

lrrsi f)ave a invd4at repede cb nu era inlposibil s5

r.rt'.l clacd dtdea din cap gi zArnhea, dacf, se incruatta

:;i ridica din urneri, dac5 ridiea deggtul mare in "qeffitn

<lc aprobare sau h6tea palma ori pur gi simgriu dacd

i;i vAra mAinile ?n buzunareXe hainei gi pleca" FAni

sir ajungi autobuzul la gcoalil, Dave reuqise eleia sS se

irrtegreze destul de bine gi fdr5 sHvorheasc5.

IatS!Aceste detalii erylic5 rnai bine ce se petrece.

$i probabil sunt suficiente, cel pufin pentril momrent.

l)ar mai sunt multe de spus. intstdeswlc mai sunt

rnulte de spus"

Acum ne intoarcem la ziua de luni gi suntern inclasi cu Dave, care gi-a petrecut restutr orei de isto*

rie fHri s5 scoatS un cuvAnt. iar, cAnd a sunat clopo-

telul, a venit timpul ca elevii de clasa a cincea sh ia

masa de prAnz"

Feste o sutd douf,zeci gi cinci de copii dideau zor

spre cantin5. Nici nu ajunseserd acolo gi deia nu mai

pridideau cuvorba - tofi in afar6 de unul.

Insulte

-_ Dac-ai fi nevoitl si taci cinci minute, punpariu ci gi-ar exploda capul!

in timp ce-i iegeau pe guri aceste vorbe, Dave s-a

gAndit la doui lucruri.Mai intAi gi-a zis: ,,La naiba!", intrucAt qi-a amintit

ci incercase si nu vorbeasci deloc.Iar al doilea gAnd a fost: ,,Probabil cX Gandhi n-ar

fi zis asta." Pentru cd nu era prea f,rumos ce spusese.

Dar asta i-a iegit pe guri, iar cea cireia i-a adre-sat cuvintele era Lynsey Burgess. $i exista un motivpentnr care i-a spus acelevorbe.

A;a ci e timpul si mergem pufin inapoi gi siexplicim nigte lucruri.

Dave stituse la rAnd s5-qi ia mAncare firi siscoati un sunet. Aritase cu degetul farfuria cu pizza,apoi bolul cu fructe. Diduse din cap in semn de ,,da,v5. rog" gi in semn de,nnu, mulqumesc". Luase lapte

*f,; i

I

rlin fiigidergi-i aritase doamnei Vitelli abonamentulpentru cantini. $i zAmbise mult"

Firi cuvinte? Nicio problern5.Apoi se agezase la rnasi lAngi cAgiva prieteni de-ai

lui, aga cum ficea intotdeauna. Dar, in loc si ia partel.r conversafie, Dave continuase s5 afigeze o expresiepl,icuti;i ipi ginuse gura ocupati cu mAncarea.

FirI cuvinte? Nicio problemi.

$i, pentru ci nu vorbea, Dave igi concentraseloatX energia ca sd asculte.

Si asculte in tirnp ce lua prAnzul, sd ascultede-adeviratelea era o experienfi cu totul nouipen-tru el" Pentru cd de obicei Dave avea o gurd cAt o guri.

Vedegi? Afi mai aflat ceva despre el. $i astfel, felulin care a reac{ionat la ceea ce aflase despre Gandhicapit5 mai rnult sens. Fentru c5, daci Dave eravorbS-lung5, un flecar in toati puterea cuvAntului,atunci o persoani precum Gancihi, care putea sX nuvorbeasci deloc, pirea cu atAt mai extraordinar5.

Pentru cS lui Dave chiar ii pl5cea si vorbeasc5.f)utea si vorbeasci incontinuu despre aproapeorice - baseball, magini, dinozauri, vAnitoare de pie-tre, fotbal, sncrwboard, schi nautic, clrfi preferate,cei mai buni jucltori de fotbal, camping canotaj,lilayStation, Nintendo, Xbox, benzi desenate, emisi-rrni TV filme - ;i cAte gi mai cAte. Fe Dave il intere*sau foarte multe lucruri gi avea o grimadi de pireri.