am fost jucata la carti, parinte - vasile suceveanu
TRANSCRIPT
AI\4 FOSTJUCATA\J \./
LACARTI, PARII\TTE
VASILE SUCEVEANU
Nuvele
5
9
49
VASITA SUCEVEANU
CUPRINS
AUTORUL SE PREZINTA
AM Fosr JUCATA ra cAnlr, pARTNTE
CALVA.RUL LUI MITRU $I AL FAMILIEISALE
zBo
VASILE SUCEVEANU
Nu pot uita insi nici de sfaturile qi indicaliile date dedoamna profesoari universitarX B. M., care m-a ajutatfoarte mult.
DacX am uitat cumva de cineva, lista chiar artrebui sd
fie mult prea lung6, imi cer scuze $i le mullumesc acumtuturor cd au existat gi m-au ajutat s[ realizez acestelucruri, zic eu, de mare pre!.
Chiar daci o fac mai la urm[, nu pot uita nici dep5rinli, nevastd gi copii, pentru c[ m-au suportat, aga
ciudat cum sunt gi, de ce nu, cam taciturn.
Vasile Suceveanu
AM FOST JUCATA T,4 C;{NT'T; N{N TNTE
AM FOST JUCATA I-.A CARTI,pAnrxrn
- P[rinte, mdrturisesc Ei acum in fala morlii c[ mi-am
iubit b[rbatul pAni la adulare gi i-am urmat intocmai toate
hot[rArile sale, Etiind cu certitudine c[ md iubegte, chiarmai mult decdt qia iubit propria lui via
VASILE SUCIIVEANUI
Era mdrturisirea din urm[ a unei femei de weo qaizeci
de ani care arlta la chip Ei asem5nare, a cel pulin de optzeci
Ei ceva de ani.
NiEte gospodari cu mult bun simt gi fric[ de Dumne-zeu ii injghebar[ acolo in grabl o casi micX cu tindh qi
cXsuld Ei ea Maria iEi f[cuse cu mAini]e ei vllguite Ei
imbdtrAnite de atAta muncd o sobd pe m[sur[, unde-Ei
flcea mAncarea cea de toate zilele gi la care iEi incilzeaoasele sale mult prea incercate de munca continui qi de
vitregiile vielii ei de femeie intre femei.LAngX soba cu plit[ Ei rold iqi fdcu un pat injghebat pe
patru pari bdtuli in pflmAnt, pe care adunase Ei ea, de pe
unde a putut Ei cum a putut, niEte scdnduri Ei paie dintr-unjup de paie de secard.
Acest pat era acoperit cu un lol de cordele curat, iar lacap era o pernd cu fala destul de uzat[, dar curatX Ei lAng[ea un mindir cam vechi pentru acoperit. La capltul patuluistr[juia o candel5 sub chipul Maicii Domnului cu Prunculin brale.
Preotul satului, cAnd a intrat in aceast[ casd destul de
modestd, clci se vedea de departe curIlenia qi ordinea intoate frcut5. cu mijloace destul de modeste, nu prea Etia niciel la ce sd se aqtepte, deqi cei care il indrumase inspre acolo,
ii aduse la cunoEtinl5 cAt de cAt despre cine gi despre ce e
vorba.
in ciuda mijloacelor destul de modeste Ei a anilorst[pAnei locului, totul ardta destul de curat gi nimic nu
AMpOST JUCATA t-4 CARTI, PdR,rN?X
tr[d.a cumva delXsare sau debandadd ci din contra te ldsa
complet uluit Ei uimit.Preotul, un bdrbat de weo cincizeci gi ceva de ani, o
indemn[ pe b[trAnd in felul lui blAnd Ei omenos:
- Femeie, mdrturiseqte-li toate plcatele qi amarurile
vielii tale care-li impovdreaz[ cugetul Ei sufletul tdu, nu ca
la un seam[n al tiu ci ca la preotul care a fost investit cu
puterea de-a-1i mijloci, in m[sura puterilor sale, iertarea
p[catelor tale Ei plecarea in pace c[tre Domnu]! Eu sunt
doar un mijlocitor Ei tot ce-mi vei m[rturisi mie va fi ca qi
cum te-ai mflrturisi in fala Celui de Sus!
- P[rinte... pdrinte! iqi incepu bitrdna spusa vielii ei
mult prea amare Ei de-a dreptul nemernice. Ca sd fiu
sincer[, nu prea qtiu nici eu de unde s[ incep Ei nici cu ce
anume sd incep, aEa cd voi incepe cu copildria mea intr-o
casd cu zece copii, cu un tatd bolnav de tuberculozl Ei cu o
mam5, care se lupta din r[sputeri s[ ne hrlneascl qi
imbrace cAt mai acdtirea posibil, deqi eram o familie destul
de modestd Ei cu mijloace financiare nespus de reduse.
Mama era o croitoreasd Ei o lesdtoare destul de bine vdzuti,
aEa cd a fdcut ce a fdcut Ei ea Ei ne-a dat chiar Ei la gcoald pe
to!i, chiar dacd numai o parte am terminat;apte clase. lnsd
toate cele cinci fete am gtiut sd lucr6m cAnepa qi inulincepAnd de la pusul in p[mAnt 9i pAnd la imbrdcatul iei si
catrin{ei sau cdmdEii cu pui ori a c[mdqii cu mdrgele.
Tata ne urma cu c[ciulile Ei bundilele sale Ei astfel in
ciuda a numai un hectar de pXmAnt, toli ne-am descurcat
VASiLtr SUCEVEANLT
cat de cat, $tiut fiind faptul ci la noi toat[ lumea muncea,
,,de la cel cu !A{a-n gurd, pAnd la cel cu barba surd.", cumspune o vorbd de duh din popor. Cum un copil incepea sImearg[, era gi invdlat cu megtequg sd facd leghii Ei cu ce felde bltdtur[ era nevoie. Biielii mai mari flceau leghii dinlemn de soc Ai chiar pocnitori cu dopuri din buci inmuiaticu scuipat.
Tata a murit, cAnd eu aveam doisprezece ani, iarviitorul meu blrbat Victor, cu cinci ani mai mare ca mine,feciorul unui vecin ceva mai instdrit ca noi, era atunci dejacapabil s[ croiascd qi sd coasi o c[ciuld, o bondil5 sau chiaropinci din qorici de porc dubili.
La o anume intrecere cu toli cusdtorii tineri de cdciuli,Victor a ieEit primul, atAt la iuleala croitului, cAt qi la iulealacusutului unei cdciuli Ei astfel a devenit cineva printrefl[cdii satului, deEi Ei plrinlii lui aveau doar un hectar depImAnt gi mai erau incd dou[ fete pe lAngd Victor. Eadevirat cd tot pimdntul lor era numai prima gi era Ei peldngd casi, ceea ce era un avantaj nespus de mare, pe lAngdal celor care se sculau cu noaptea in cap ca si ajungd lalocul ogorului lor, mult dupd r5s[ritul soarelui.
Nlcazul cel mare a lui Victor Ei a familiei sale a fostvXrui s[u drept de la fratele tatdlui, un om de nimic, un omnlscut pentru a face rdu. Aga era el din nagtere, dac5 nu-iputea face cuiva rhu, dacl cineva nu suferea in jurul sdu, se
apuca nebunul Ei da cu prundari, ca un adevdrat apucat, in
A]I,f POST JUCATA T"4 CARTI PINfAT?X
cAini, in mAli sau in orice alte ordtdnii din ograd5 care-i
ieqeau cumva inaintea sa atunci.Pentru acest lucru o lua pe cocoaq[ de cel pulin douX,
trei ori pe zi qi inc[ nu aEa de ochii lumii ci cu cureaua de
la pantalonii tatllui sau cu nuiaua de mesteac[n de lamam[. De multe ori dupd ce lua cAte o sdpuneal[ aqa de
bun5. de la p6rinli, de le pdrea r5u gi acestora, Iui insd nicinu-i pdsa, clci imediat se apuca de o alt[ nlzdrd.v[nie si
mai mare.
A ajuns pAn[ acolo incAt a incXllat o mAli cu coji de
nucd qi a imb[tat-o cu spirtul, pe care tatll shu il folosea
pentru freclii la Eira spindrii, coate qi genunchi.
CAnd a v[zut mama sa c[ pe lAngd aceast[ blestemdliefdr[ seamdn a legat mAla de un picior Ei-a spAnzurat-o de
un c[prior de la intrarea in casd Ei cum animalul istovit de
atdta chin nu mai migca, el incepuse a o inlepa cu un b5.1
ascu{it, spunAnd c[ din ca:uz6. cd ea ii tiiase drumul, ei a
luat bitaie de la pdrinli pe degeaba.
Unde era vreo blestemllie de cea nebun5, nebunlacolo era qi Vichentie, vXrul drept a lui Victor.
Unii vecini il scuipau intre ochi sau in urma luispunAnd c5. ,,chelea rea ;i rlpdnoasd ori o bate ori o las5,
tot degeaba e".
Dupi ce flcea acea blestem[1ie nebun[ Ei-i simleaiacea strilucire diavoleasc[ a ochilor s[i satistS.culi, devenea
pentru o anume perioadi de timp om intreg la cap Ei chiar
orn de rAnd.
1-3
VASILN SUCAVEANU
Acest Vichentie, virul drept a lui Victor i-a fost Ei ne-a
fost clliul vielii noastre, mai intAi a lui Victor Ei dupdcdsitoria noastr[ Ei a mea.
H[t mai tdrzia aveam s5. aflu qi eu c[ nemerniculpusese ochii pe mine Ei c[ numai mdna lui Dumnezeu cea
milostivi m-a ferit de mAngAierea minlii Ei mAinii luicriminale.
De Cr[ciun, de Anul nou Ei nu mai vorbesc de SfAntul
Andrei nemernicul flcea;i pe naiba-n patru;i ne onora cu
fel gi formi de ,,Eigi", cum le numea el, de ne trebuia timpdestul, pAn5. ne reveneam.
CAnd am implinit paisprezece ani, m-am c5.s[torit cu
Victor, acum un meseriag des[vdrqit qi bine vdzut atAt insatul nostru cAt Ei-n satele din jur. Chiar dac5. muncea omulpe rupte, tot nu putea onora toate comenzile din lips[ de
timp Ei in special din lipsa mAinii de lucru, deEi a incercatde cAteva ori s5-qi creascl Ei instruiasc[ ucenici destoinici.
Poate Ei el era prea exigent, poate nu reu$ea sd se fac[inleles, in adevS.ratul sens al cuvAntului, md rog, cert e cin-a prea ar,'ut ucenici decAt cel mult una, doud luni de zile,
dupX care fiecare-qi lua lumea in cap gi-l pdrXsea.
Toli voiau bani cu lopata, dar munc[ pe rupte qi cu
r5spundere pe m[sur[, cam mai ba!
Am reu;it cu nespusd. greutate, plrinte, s[ ne injghe-bdm acolo o casd ceva mai mare, ca sX aibd unde munciVictor ia croitorie Ei eu la stative gi, cAnd totul era cAt de
cdt pe drumul cel bun, a apXrut, naiba qtie de unde, acel
t4 1,5
"4-M FOS?'JUCCrd LA CARTI, PARIh{T',E
zvon cd in America se pot cAqtiga bani cu nemiluita, doar
acolo curge lapte gi miere ca in linuturile biblice.
A rezistat Victor, cAt a rezistat la tentalia acelei pleclri,
dar in cele din urm[ chiar Ei eu mi-am indoit cugetul Ei
mintea 1a acele zvonuri nebuneqti gi am acceptat, chiar cu
bunX EtiinlI, ca Victor si vAnd[ acea jumltate de falce de
pdmAnt, pe care reugisem cu mare greutate s-o cump[rimqi chiar vaca din grajd Ei sX plece in America, acea aqa de
mult l[udatd, deqi mintea gi cugetul imi amintea adesea c[
,,la pomul l[udat s[ nu te duci cu sacul".
Nu era zi llsatd de la Dumnezeu, ca Vichentie s[ nu
ne treacS. pragul de cel pulin doud, trei ori qi s[ ne
innebuneasci cu gura lui blestematd care turuia continuu
ca o moard stricat[.Vedeam qi simleam cu sufletul chiar, in bun[ parte, c[
toate erau baliverne Ei, totuEi, am acceptat, in cele din
urm5, ca Victor s[-l insoleascd pe Vichentie qi algi cAliva
inqi in cilitoria vielii lor.
CAnd a plecat Victor, Lenula avea deja trei aniEori Ei
eu eram grea cu Ioan.
Am r[mas acasl cu inima cramponatd de remuEclri
qi cu o durere imensl in suflet, doar birbatul imi pleca cu
toatl agoniseala noastr6, iar eu r[mineam cu o feti!5 de
tlei aniEori Ei grea in luna a qaptea cu un alt copchil,
rnAncare era cam pe Eponci, cdci, aproape tot ce se putea
vinde, s-a vAndut qi a luat Victor cu el'
\?.SILE SUCEYNAI\IU
Norocul nostru cel mare a fost sdndtatea noastrd de
fier Ei munca nebun5 cu stativele in a lese tot ce se cerea.
Cu pulin timp inainte de a naEte biiatul, am terminatcu bine cAteva covoare alese din lAnd qi cu banii luali ne-am
cumpXrat o vac[ cam bdtrAn6, dar cu ceva lapte qi cu unvilel de vreo trei luni in urma ei.
Un frate de-al meu mai mic o purta la pdscut gi astfel
ne-am impins, cum am putut toate hangarelele mai de-
parte.
M-au mai ajutat, e drept, qi pdrinlii Ei fralii la lucru,deqi era Ei la ei sirXcie lucie, c[ci la atAlia copii era nevoie
de multe.Greu, nespus de greu am impins acel an de la plecarea
lui Victor qi iatd, cd primim in cele din urml o scrisoare de
la el in care ne explica cu lux de amdnunte situalia lui de
acolo qi ne aducea la cunoEtinld ci s-a desp[4it de Vichen-
tie, inc[ de la inceput, cdci acolo chiulitul qi huzuritul nu
fdcea cas[ bunl cu munca suslinutI de zi crt zi.
Se cAqtigau bani frumoEi, e drept, dar numai dac[munceai suslinut qi aveai qi un gram de noroc.
A muncit inilial la p[dure Ei cum aici hainele se
rupeau cam repede, era nevoie de cineva ca Victor care s[le cArpeascd pe cele rupte sau si facd altele.
A cAEtigat ceva bani frumogi Ei cum sesizase anumiliochii cam prea pofticioEi dup[ banii sdi, a plecat cu un grup
de ingi la o min5 de aur.
t6 17
AMjT0ST :IUCATA LA CARTI, r'dRffff?
Era greu, nespus de greu aici, cdci era muncd mult[,nespus de grea qi cu sorli de izbAndd cam la voia norocului.
Aurul venea cum venea Ei, chiar dacd soarta te
mAngAia cumva poate mai abitir decAt pe ai1ii, trebuia sifii nespus de atent la ochii pofticioqi Ei crirninali din jurul
tdu, c[ci altfel disp[reai f[r5. urm[, cAt ai clipi.
A lucrat qi acolo vreo doi ani Ei chiar incepuse a se
tlescurca destul de bine, in special cu croitoria qi f[cutulopincilor Ei iatX, c[ intr-una din ziie soarta il surprinde cu
o pepit[ de aur destul de mare gi, cum nimeni nu sesizase
rniqcarea, o ascunse in c5ptuEeala hainei Ei se intoarse
rucasd aparent ca qi ceilalli ortaci obosit peste m[sur[ Ei nu
prea mullumit de norocul zilei.
La cAteva zile dup[ acea descoperire nebund, nebuni,
lrrimi in sfArqit gi o scrisoare de la noi, in care era rugat sd
se intoarcd acasd cdci o striga bdiatul dup[ el: ,,Cine mai
c;ti qi matale bedite?"
$i uite aEa, dupd inc[ alte s[pt[mdni de zile, in care-9i
lrregiti plecarea pe Eestache, plecd in sfArEit spre cas[, cAt
rrrtri retras qi mai neobservat de cei din jur.
in sfArqit, odat[ ajuns in !ar[, a reuEit sd, vAnd[ aurul
rrccla indosit atAta vreme Ei din toat[ agoniseala asta a
crrmp[rat, inc[ inainte de-a ajunge acasd, o moEie cu
lrirrnAntul cam in paragini qi cu acareturile aEijderea.
A ndimit oameni Ei cu multX trud[ a reuEit sd pregd-
It'irscd acea fost[ locuin!5 boiereascX, cici numai conac nu
VASITA SUCEVEANLT
se putea numi, aflat5. atunci in debandadi totalX gi a fhcut-ocdt de cAt locuibili.
A cumpdrat cu uitimii bani cAteva perechi de boi Ei
simdnld Ei chiar a reugit cu mult[ trudd s[ semene gr6u,
secar[ qi orz de toamn5. pe cele cAteva buclli de pi.mdntdeslelenit, dar n[p[dit de bdlXrii intr-un hal fXrX de hal.
CAnd am ajuns acolo, am rimas ca trdsnit[;i nu Etiamde ce sd. md apuc mai intAi qi ce ar trebui sI fac, copiii ins6,
acum oarecum miricei, s-au adaptat imediat.Am gflsit acolo gi cfl1iva oameni mai cu cipXtAi, dar Ei
o mullime de oameni de-a dreptul indobitocili de necazuri,
nevoi Ei de strigdtele aga-ziqilor vdtafi de pe mogie.
Toli cei care s-au dat pe brazdi qi au muncit cu noi cotla cot, au r[mas chiar in unele dependinle, e adev6ratdestul de gubrede, iar pe ceilalli i-am linut cAt de departes-a putut, pentru a nu avea conflicte qi unele necazuri, care
apdreau cu nemiluita din te miri ce situa{ii hilare Ei de
neprevlzut.E perfect adevdrat cX erau qi ei oameni qi se vedea de
departe cI au trlit mai tot timpul in theo Ei ho qi ca urmarereaclionau in funclie de felul adreslrii tale.
Toat[ iarna aceea am pus trei perechi de stative qi cu
ajutorul cAtorva fete, mai destoinice gi dornice de muncX Ei
de a invdla, am scos cAteva rdnduri de {oale, llicere alese
gi chiar macaturi mai de soi.
rB L9
AM .FCIS?',f ucATA LA CARTI,r4R/&ryX
Ca si le impulsionez cumva pe acele tinere, pe lAng[
invilatul in a toarce, vrzi, nividi Ei 1ese, le-am dat Ei cAte
un liicer ales lung de cAliva co!i.
S[ fi v[zut cum le scAnteiau ochii de fericire Ei cdt de
bucuroase erau!
E drept ci pe cele care au vrut gi le-am considerat
devotate meseriei le-am linut continuu pe lAng[ mine Ei
le-am inv[1at tot ce qtiam Ei eu.
Pe de alt5. parte, Victor ii invXlase pe cei cAliva ucenici
ai s5J s5. dubeasc[ Ei s[ fac[ opinci, atAt de practice pentru
cel ce muncea pImAntul.I-a inv[1at sd facd cdciuli gi chiar s[ coase, e drept la
inceput destul de stAngaci, acele cheptuqte nespus de
practice pentru munca cAmpului primdvara, toamna qi in
special iarna.
SA fi vdzut ce ur5 Ei invidie am stArnit printre
proprietarii de p[mAnt, cAnd vedeau cu ochii cum le fugeau
oamenii de la ei gi veneau Ei se rugau de noi si-i primim Ei
s[-i inv[!5m toate cele.
Un lucru insi a fost clar, in prim5varl am reuEit sd ne
rnai luim unele animale ;i am pus in p[mAnt tot ce era
nevoie qi chiar nu duceam lipsX de brale de munc5, cici tolicei, care au muncit toat[ iarna cu noi, au r[spAndit vestea
cI dac5. munceEti cu sArg qi cu cap, chiar primeEti Ei plata
pe misuri.