101 regul pentru un bun parinte

CELE

100 DE REGULIALE EDUC~RII

COPILULUI

CELE

100 DE REGULIALE EDUC~RII

COPILULUICodul t`u personal pentru a

cre[te copii ferici]i [i \ncrez`tori \n for]ele proprii

RICHARD TEMPLAR

Traducere: Antoaneta Paraschiv

Bdul Na]iunile Unite nr. 4, bloc 107 A, sector 5, Bucure[tiTel.: (021) 317.25.86; Fax: (021) 205.57.30E-mail: [email protected]; Internet: www.rs.ro.

© Richard Templar 2008Edi]ia romåneasc` 2008 © RENTROP & STRATON

Aceast` traducere – The Rules of Parenting, edi]ia \ntåi este publicat` \n \n]elegere cuPEARSON EDUCATION LIMITED.

ISBN: 978-973-722-327-2

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat`sau transmis` sub nicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, foto-

copiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scris din partea editorului.

© RENTROP & STRATON Publishing HouseAll rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval sys-

tem, or transmitted in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying,recording or otherwise, without either the prior written permission of the copyright holder

for which application should be addressed in the first instance to the publishers.

Editor-Director General: George StratonTraduc`tor: Antoaneta Paraschiv

Redactor: Manuela }årloaic`Manager editorial: Manuela }årloaic`

Art director: Cristina StratonTehnoredactare: Dana Seg`rceanu

Corectur`: Elvira Panaitescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romåniei

TEMPLAR, RICHARDCele 100 de reguli ale educ`rii copilului /Richard

Templar; trad.: Antoaneta Paraschiv – Bucure[ti: Rentrop & Straton, 2008

ISBN 978-973-722-327-2

I. Paraschiv, Antoaneta (trad.)

37.018.1

Pentru Rich

«Suntem bunul Pamåntului care [i-a \nv`]at lec]ia aici. Via]a este strig`tul nostru.

Ne-am men]inut credin]a!»*

* Citat din poezia „The Hill“ a poetului Rupert Brooke (1887-1915).

VII

CuprinsPrefa]` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .XIII

REGULI PENTRU A R~MÅNE CU MINTEA|NTREAG~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

Relaxeaz`-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4Nimeni nu e perfec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Con[tientizeaz` lucrurile la care e[ti bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8Orice regul` poate fi \nc`lcat` cånd [i cånd . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Nu \ncerca s` faci totul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Nu trebuie s` urmezi fiecare sfat pe care \l prime[ti(inclusiv acesta) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14E normal s` vrei s` evadezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Ai voie s` te ascunzi de copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18P`rin]ii sunt [i ei oameni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Nu ignora rela]ia cu partenerul t`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

REGULI PRIVIND ATITUDINEA . . . . . . . . . . . . . . 25

Iubirea nu e suficient` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Pentru fiecare re]et` ai nevoie de alte ingrediente . . . . . . . . . . . 30Bucur`-te c`-i vezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Trateaz`-]i copiii cu respect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Simte-te bine \n compania lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36S` fii ordonat nu e atåt de important pe cåt crezi . . . . . . . . . . . . 38

VIII

S` fii un bun p`rinte \nseamn`s`-]i asumi riscuri calculate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40P`streaz`-]i grijile pentru tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Prive[te lucrurile din punctul lor de vedere . . . . . . . . . . . . . . . . 44A fi p`rinte nu e o competi]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

REGULI DE ZI CU ZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Las`-i s` se descurce singuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52|nva]`-i s` gåndeasc` pentru ei \n[i[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Folose[te laudele \n]elept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Respect` valoarea limitelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Mita nu este neap`rat un lucru r`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Toanele sunt molipsitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Le fixezi obiceiurile alimentare pentru toat` via]a . . . . . . . . . . 64Comunic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67Fixeaz` scopuri clare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Nu fi cic`litor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

REGULI PRIVIND DISCIPLINA . . . . . . . . . . . . . . . 73

Forma]i front comun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76Vorba dulce mult aduce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Fii consecvent! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Folose[te umorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83Concentreaz`-te asupra problemei, nu asupra persoanei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85Nu te pune \n situa]ii f`r` ie[ire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88Dac`-]i pierzi cump`tul, tu e[ti cel care pierde . . . . . . . . . . . . . 90Cere-]i scuze dac` ai gre[it . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93Prime[te-i \napoi cu c`ldur` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95Dreptul la exprimare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

REGULI PRIVIND PERSONALITATEA . . . . . . . . 99

Descoper` stimulentele care func]ioneaz` pentru copiii t`i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102Fiecare copil ar trebui s` aib` un domeniu\n care s` [tie c` exceleaz` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105|nva]` s` apreciezi tr`s`turile de caracter care \]i amintesc de altcineva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107Caut` similitudinile dintre voi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109G`se[te la ei calit`]i pe care s` le admiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111Las`-i s` fie mai buni decåt tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Atitudinea este la fel de important` ca realiz`rile . . . . . . . . . . 115P`streaz`-]i temerile [i nesiguran]a pentru tine . . . . . . . . . . . . 117Ai grij` la „programare“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Nu \ncerca s` ai un copil perfect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

REGULI PENTRU FRA}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125

D`ruie[te-i unul altuia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128Cearta e s`n`toas` (\n limite rezonabile) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130|nva]`-i s`-[i rezolve singuri disputele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Lucra]i ca o echip` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135Las`-i s` se distreze unul pe cel`lalt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt . . . . . . . . . . . . 139Copii diferi]i \nseamn` reguli diferite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141Nu trebuie s` ai un favorit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144F` combina]ii [i permut`ri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146G`se[te punctele forte ale fiec`rui copil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148

REGULI PENTRU {COAL~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151

{coala nu e acela[i lucru cu educa]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154{coala vine „la pachet“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

IX

Fii de partea copilului t`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158B`t`ile \ntre copii sunt \ntotdeauna serioase . . . . . . . . . . . . . . . 160|nva]`-i s` se apere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162Tolereaz`-i pe prietenii lui care nu-]i plac . . . . . . . . . . . . . . . . . 165Aminte[te-]i c` e[ti p`rinte, nu profesor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167Nu-i cocolo[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170Mic[oreaz` presiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173Copiii trebuie s` fac` propriile alegeri [i s` le urmeze . . . . . . . 175

REGULI PENTRU ADOLESCEN}I . . . . . . . . . . . . 177

Nu intra \n panic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180Aminte[te-]i Legea a 3-a a lui Newton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182D`-i drept de vot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184Nu te uita sub saltea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186Valorific` timpul r`mas pentru a umple golurile . . . . . . . . . . . 188Nu sta \n fa]a unui tren \n plin` vitez` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190Urlatul nu e o solu]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Orice lucru vine la pachet cu condi]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Arat` un pic de respect pentrulucrurile care-i intereseaz` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196Adopt` o atitudine s`n`toas` fa]` de sex . . . . . . . . . . . . . . . . . 198

REGULI PENTRU SITUA}II DE CRIZ~ . . . . . . . . 201

Nu-]i folosi copiii pe post de muni]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204Las`-i s` fac` fa]` situa]iei \n felul lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207A fi mai tån`r nu gr`be[te \ntotdeauna lucrurile . . . . . . . . . . . 209{ocul poate dura pentru totdeauna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212Spune-le ce se \ntåmpl` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214|nva]`-i s` e[ueze cu succes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217E mai bine s` fii de acord decåt s` ai dreptate . . . . . . . . . . . . . . 219Faptele tale vorbesc mai tare decåt orice cuvinte . . . . . . . . . . . 221

X

Asigur`-te c` ei [tiu c` sunt prioritatea ta nr. 1 . . . . . . . . . . . . . 223Nu po]i repara totul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225

REGULI PENTRU ADUL}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227

Retrage-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230A[teapt` pån` cånd \]i cer sfatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232Trateaz`-i ca pe ni[te adul]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234Nu \ncerca s` le fii cel mai bun prieten . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236|ncurajeaz`-i orice-ar fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239Renun]` la condi]iile suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241Nu-i face s` se simt` vinova]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243Aminte[te-]i c` \nc` mai au nevoie de tine . . . . . . . . . . . . . . . . 245Nu este vina ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247Odat` p`rinte, pentru totdeauna p`rinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250

XI

Prefa]`Nimic nu te poate preg`ti pentru a fi p`rinte. Cånd devii p`rinte

\]i sunt testate rezisten]a, nervii, emo]iile [i uneori chiar s`n`tateamintal`. |ncepi s` te fr`mån]i \n leg`tur` cu schimbarea scuteculuisau cu modul \n care s`-i faci baie bebelu[ului f`r` a-l \neca [i, nudup` mult timp, descoperi c` acestea sunt cele mai mici provoc`ric`rora trebuie s` le faci fa]`. {i tocmai cånd te gånde[ti c` ai reu[its` treci cu bine peste o perioad` a copil`riei, copiii cresc pu]in [i sce-nariul e cu totul altul. Primii pa[i, [coala, prietenul sau prietena,[coala de [oferi – nu se termin` niciodat`. Din fericire, recompense-le sunt uria[e – distrac]ia, \mbr`]i[`rile [i apropierea. Chiar mul]u-mirile, dac` e[ti foarte norocos. {i bine\n]eles, pl`cerea de a-i vedeadevenind genul de persoan` de care po]i fi måndru.

De-a lungul drumului, cu siguran]` vor fi din bel[ug frustr`ri,angoas`, confuzie [i introspec]ie pentru a g`si lucrurile potrivite pecare s` le spui sau s` le faci [i care s`-l conduc` pe copilul t`u pecalea devenirii unui adult fericit [i echilibrat. Despre asta este vorba\n aceast` carte.

Poteca pe care p`[e[ti acum este bine b`t`torit` – milioane deoameni au fost p`rin]i \naintea ta [i, prin \ncerc`ri [i gre[eli, uniidintre ei au realizat lucruri care ar putea sa-]i fie utile ]ie acum. Amfost p`rinte de dou` ori. Am avut dou` familii „\ntinse“ pe o peri-oad` de aproape 30 de ani. Asta \nseamn` c` am avut ocazia s` facmajoritatea gre[elilor clasice de cåteva ori. Dar asta \nseamn` [i c`,prin prietenii mei [i prin copiii prietenilor mei, am avut [ansa s`privesc [i s` observ alte familii, s` v`d cum se comport` al]i p`rin]i.Este un studiu fascinant.

XIII

Unii p`rin]i par s` [tie instinctiv cum s` abordeze orice situa]ie.Al]ii dau gre[ uneori, dar alteori se descurc` folosind metodegeniale. Dac` studiezi al]i p`rin]i suficient de mult, a[a cum am f`-cut eu, \ncepi s` identifici tiparele – tactici, tehnici [i principii decomportament care reu[esc s` scoat` ce-i mai bun din fiecare copil[i care pot fi adaptate la personalitatea copilului. Tocmai aceste ati-tudini [i principii sunt cele pe care le-am distilat transformåndu-le\n Regulile Educ`rii Copilului, pentru a te ghida \n momentele difi-cile, pentru a te ajuta s`-]i cre[ti copiii cåt de bine se poate [i pentrua \mbun`t`]i rela]ia dintre tine [i copiii tì.

Cele 100 de reguli ale educ`rii copilului nu inten]ioneaz` s` produc` o revela]ie – sunt doar o trecere \n revist`. Multe sunt debun sim], dar e u[or s` le pierzi din vedere atunci cånd ai de-a facecu un ]ånc de doi ani \n plin` criz` de nervi sau cu un adolescentconvins c` \ntreaga lume, cu tot ce e-n ea, exist` pentru unicul scopde a-i face lui pe plac.

A[a c` pån` [i regulile care par evidente merit` s`-]i fie reamin-tite. La urma urmei, treaba pe care o ai de dus la bun sfår[it, [ianume educarea copilului tù, este prea important`.

100 de Reguli par a fi cam multe la o prim` privire. Dar gån-de[te-te c` [i 18 ani este un timp destul de \ndelungat. Mai mult de18, dac` ai mai mul]i copii.* Trebuie s` treci cu copiii tì prinscåncete, scutece, primii pa[i, primele cuvinte, citit-scris-socotit,[coal`, prieteni, sex [i droguri [i rock-’n-roll. De fapt, 100 de Regulinu sunt deloc multe.

Mie \mi e cåt se poate de clar cum po]i identifica un bun p`rinte –un P`rinte (cu „P“ mare, a[a cum \l voi numi de-acum \ncolo).

* Da, [tiu, nu [i dac` sunt gemeni. Mul]umesc.

XIV

Trebuie doar s` te ui]i la copiii lui. Unii copii trec prin perioade dificile din tot felul de motive, multe dintre ele f`r` leg`tur` cup`rin]ii. Dar am descoperit c` dup` ce copiii pleac` de acas`, \]i daiimediat seama ce fel de treab` au f`cut p`rin]ii lor. {i m` gåndesc c`p`rin]ii ai c`ror copii sunt \n stare s` aib` grij` de ei \n[i[i, s` sebucure de via]` [i s`-i fac` pe cei din jurul lor ferici]i, s` fie aten]i [iamabili [i s`-[i sus]in` opiniile – acei p`rin]i sunt cei care [i-au f`cuttreaba bine. De-a lungul anilor am v`zut ce fel de p`rin]i „produc“acest gen de adul]i.

Numai gåndul la uria[a responsabilitate pe care o ai ca p`rintete poate face s` \nghe]i [i s` ]i se taie respira]ia. Da, ceea ce spui [ifaci de-a lungul anilor va avea o imens` influen]` asupra procesuluiprin care copilul tù devine un adult ratat sau unul perfect echili-brat. Vestea bun` e c`, gåndindu-te la toate astea acum, pe m`sur`ce cite[ti aceast` carte, vei \ncepe automat s` corectezi multe dintreproastele tale obiceiuri [i \n acela[i timp \]i vei forma obiceiuri noi,mult mai utile (utile pentru tine [i pentru urma[ii tì).

{i mai am \nc` o veste bun`. Exist` o mul]ime de metode nepotrivite de a-]i cre[te copiii, dar exist` [i o mul]ime de metodepotrivite. |n aceast` carte vei g`si principii pe care le po]i adaptapentru a se potrivi ]ie [i copiilor tì. Cartea nu este o list` cuinstruc]iuni pe care trebuie s` le urmezi cu sfin]enie dac` nu vrei capu[tiul tù s` sfår[easc` prin a fi un ratat. Am v`zut p`rin]i care aug`sit tot felul de moduri originale, creative [i neobi[nuite de a inter-preta cu succes aceste Reguli. Ideea e s` urmezi spiritul, [i nu literaRegulilor. De exemplu, am cunoscut p`rin]i excelen]i care [i-aueducat copiii acas`, p`rin]i minuna]i ai c`ror copii au urmat insti-tu]ii de \nv`]`månt de stat [i p`rin]i la fel de buni ai c`ror copii aufost educa]i \n institu]ii particulare. Dac` ai atitudinea potrivit`,restul vine de la sine.

XV

Eu personal garantez c` e imposibil s` urmezi cele 100 de Regulizi de zi, timp de 18 ani. {i tot eu [tiu cu certitudine c` pån` [i cei maibuni p`rin]i pe care i-am v`zut au mai [i gre[it din cånd \n cånd. Eadev`rat, n-au f`cut gre[eli mari [i nici foarte dese [i \ntotdeauna [i-au dat seama cånd au gre[it. E foarte important s` recuno[ti cåndai gre[it [i s` te str`duie[ti mai mult data viitoare. Asta e tot ce poatecere cineva unui p`rinte. {i, dac` ar fi s` m` iau dup` copiii pe carei-am urm`rit crescånd, este suficient.

Pot, de asemenea, s`-]i spun ([i parc` v`d cåt e[ti de u[urat cåndcite[ti asta) c` niciuna dintre Reguli nu-]i cere s` piepteni copilul cureligiozitate sau s` te asiguri c` are [osete imaculate \n fiecare zi.Sunt sigur c` toate astea sunt foarte dr`gu]e, dar am v`zut p`rin]icare au crescut copii excep]ionali cu p`rul \ncålcit [i f`r` [osete.

Aceste Reguli sunt despre lucrurile importante. Lucruri care aude-a face cu atitudinea [i cu valorile [i cu respectul de sine al copilu-lui t`u, nu cu [osetele lui. Sunt Reguli care te vor ajuta pe tine [i pecopilul t`u s` v` sim]i]i bine \mpreun`, s` v` bucura]i de via]` [i s`-i trata]i pe cei din jur cu respect. Sunt principii generale care seaplic` atåt familiilor tradi]ionale, cåt [i familiilor monoparentale saucelor cu p`rin]i vitregi.

Nu sus]in c` trebuie s` urmezi exact 100 de Reguli [i c` nu vormai fi niciodat` altele. Departe de mine. Acestea sunt Regulile caremi s-au p`rut cele mai importante, dar sunt interesat s` aflu [i s`colectez mai multe Reguli pentru educarea copilului. A[a c`, dac` aivreun as \n månec`, te rog s` mi-l trimi]i [i mie prin e-mail [email protected].

Richard Templar

XVI

REGULIPENTRU

A R~MÅNECU MINTEA|NTREAG~

Cartea este \mp`r]it` \n zece sec]iuni [i am hot`råt s` \ncep cuRegulile pentru a r`måne cu mintea \ntreag`. Pån` la urm`, dac`asta nu-]i reu[e[te, celelalte 90 de Reguli nu prea-[i mai au rostul.

Dac` e[ti un foarte proasp`t p`rinte – sau e[ti pe cale s` deviip`rinte pentru prima dat` – nu vreau s` te alarmez dåndu-]i impre-sia c` ]inerea la distan]` a nebuniei este principala \ndeletnicire ap`rin]ilor [i c` o s`-]i petreci urm`torii 18 ani \ntr-un echilibru pre-car, gata-gata s` o iei razna. Nici vorb`. Vor fi doar momente \n carevei sim]i c` cedezi nervos, momente pe care trebuie s` fii preg`tit s`le gestionezi cu succes. Uneori aceste momente vor fi – din fericire –rare [i suficient de distan]ate unul de altul. Dar crede-m` pe cuvåntcånd spun c` to]i trecem prin astfel de clipe. Sincer, sunt momentecare-i pun la \ncercare [i pe cei mai buni dintre cei mai buni p`rin]i.

Ideea e c` totul va fi mult mai distractiv dac` vei fi s`n`tos psi-hic. S`n`tatea ta mintal` nu e important` numai pentru c` tu e[tiimportant, ci [i deoarece copiii t`i au nevoie de p`rin]i s`n`to[i.Sunt doar cåteva Reguli care, odat` ce le vei prinde sensul, te vorajuta s` r`måi cu capul pe umeri atunci cånd to]i ceilal]i [i-l pierdpe-al lor.

3

Relaxeaz`-te A[adar, care sunt cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti? Cei care

par a avea o abilitate instinctiv` de a spune [i de a face lucrurile carevor duce la copii ferici]i, \ncrez`tori \n for]ele proprii, echilibra]i?Te-ai \ntrebat vreodat` ce-i face pe ace[ti p`rin]i a[a de buni? Acumgånde[te-te la cei pe care \n sinea ta nu-i consideri ni[te p`rin]inemaipomeni]i. De ce oare?

To]i p`rin]ii excelen]i pe care-i [tiu au un lucru-cheie \n comun.Sunt relaxa]i. {i to]i cei care pic` la acest examen sunt stresa]i. Poatec` nu-i preocup` \ntrebarea „Sunt oare un bun p`rinte?“ (poate ar fibine s`-i preocupe), dar \i streseaz` ceva [i asta le afecteaz` abili-tatea de a fi cu adev`rat p`rin]i buni.

Cunosc un cuplu de p`rin]i care sunt excesiv de preocupa]i decur`]enie [i de ordine. Copiii lor trebuie s`-[i scoat` pantofii la u[`sau \ntreaga lume se pr`bu[e[te. Chiar dac` pantofiorii sunt cura]i.Se \nfurie \ngrozitor dac` bie]ii copii las` ceva nelalocul lui sau facvreun pic de dezordine. Copiilor le e imposibil s` se relaxeze [i s` sesimt` bine dac` cumva se p`teaz` de iarb` pe pantaloni sau dau dingre[eal` peste sticla de ketchup.

Am un alt prieten care este atåt de obsedat de competi]ie \ncåtcopiii lui suport` presiuni uria[e pentru a cå[tiga orice joc prietenesc\n care sunt angrena]i. {i un altul care se fr`månt` exagerat de multori de cåte ori copilul lui \[i jule[te genunchii la joac`. Pun pariu c` [itu ai o mul]ime de astfel de exemple printre oamenii pe care-i cuno[ti.

P`rin]ii cu adev`rat buni pe care i-am \ntålnit, pe de alt` parte,

REGULA 1

4

se a[teapt` ca pu[tii lor s` fie g`l`gio[i, dezordona]i, neaståmp`ra]i,plång`cio[i [i plini de noroi. Ei se descurc` f`r` probleme. {tiu c` aula dispozi]ie 18 ani pentru a transforma aceste mici creaturi \n adul]irespectabili [i merg mai departe \n ritmul lor. Nicio grab` \n a-idetermina s` se poarte ca ni[te oameni mari – o s` ajung` [i acolo,la momentul potrivit.

|ntre noi fie vorba, aceast` Regul` devine din ce \n ce mai u[oar`cu timpul, de[i unii nu reu[esc niciodat` s-o st`påneasc` a[a cumfac adev`ra]ii P`rin]i. E mult mai dificil s` te relaxezi pe de-a \ntre-gul cu primul bebelu[ decåt cu ultimul adolescent care pleac` dincasa p`rinteasc`. Cu bebelu[ii, concentreaz`-te asupra lucruriloresen]iale – s` ai un bebelu[ s`n`tos care nu este \nfometat [i nici nu-l deranjeaz` ceva \n mod deosebit – [i nu te stresa prea tare pen-tru restul. Nu conteaz` dac` nasturii sunt stråmb \ncheia]i sau dac`n-ai avut timp s`-i faci baie azi, sau ai plecat \n weekend f`r`pij`m`lu]` pentru copil (da, am o prieten` care a f`cut asta [i nu, nus-a stresat, fiind un P`rinte).

Cu atåt mai bine dac` reu[i]i ca la sfår[itul zilei s` v` pune]ipicioarele pe mas` [i cu un pahar de vin sau de gin tonic \n mån`*

s` v` spune]i veseli unul altuia: „Ce naiba... sunt to]i \n via]`, a[a c`se pare c` ceva tot am f`cut bine.“

5

* Nu, nu-i \ncurajez pe p`rin]i s` foloseasc` alcool pentru a o scoate la cap`t. Numais` se relaxeze!

P~RIN}II CU ADEV~RAT BUNI SE A{TEAPT~ CA PU{TII LOR S~FIE G~L~GIO{I, DEZORDONA}I,

NEASTÅMP~RA}I, PLÅNG~CIO{I{I PLINI DE NOROI.

Nimeni nu e perfect

Te-ai gåndit vreodat` cum ar fi fost dac` ai fi avut p`rin]i per-fec]i? Ei bine, gånde[te-te acum. Imagineaz`-]i c` p`rin]ii t`i n-ar fif`cut nicio gre[eal` (pun pariu c` au f`cut)*. S` presupunem c` ar fifost p`rin]i „de manual“ – c` mama ta ar fi avut \ntotdeauna drep-tate. Sun` distractiv? Bine\n]eles c` nu.

Copiii au nevoie de cineva cu care s` se confrunte atunci cåndcresc. Au nevoie de cineva pe care s` dea vina [i mi-e team` c` tuvei fi acela. A[a c` ai putea foarte bine s` le dai motive s` te \nvi-nov`]easc`.

{i cam ce motive ai putea s` le dai? Nimic crud sau abuziv,bine\n]eles – trebuie s` alegi ceva care nu e nerezonabil [i care sugereaz` un pic de fragilitate uman`.

REGULA 2

6

COPIII T~I VOR DA VINA PE TINE DIN CÅND |N CÅND.

A{A E DE CÅND LUMEA.

* Te rog, nu-mi scrie acuzåndu-m` c` ]i-am insultat mama. Vreau doar s`-mi ilus-trez punctul de vedere.

Poate ai un pic mai pu]in` r`bdare decåt ar trebui? Sau poate aitendin]a de a pune un pic prea mult` presiune asupra lor? S` fieoare faptul c` le ceri prea mult` ordine [i cur`]enie? Sau hai s`-]ispun eu cum s` faci: cel mai bine, de ce s` te obose[ti s` cau]i? Mergipe imperfec]iunile tale naturale [i nu mai trebuie s` faci niciun efort.Sunt toate [ansele s` ai unul sau dou` cusururi care s` se potriveas-c` m`nu[` aici.

Bine\n]eles, nu \nseamn` c` ai sc`pat [i c` nu mai trebuie s`\ncerci s`-]i \mbun`t`]e[ti abilit`]ile de p`rinte. Oricum, asta ar facetot restul c`r]ii inutil. |nseamn` doar c` nu trebuie s` te \nvino-v`]e[ti prea tare dac` la[i un pic mai jos standardele pe care ]i le-aifixat. Pån` la urm`, ce fel de exemplu ai fi pentru copiii tì dac` nuai da gre[ niciodat`, nici m`car un pic? Mie nu mi-ar fi pl`cut s` fiunevoit s` fac fa]` unor astfel de p`rin]i [i cred c` nici copiilor tì nule-ar pl`cea.

Pu[tii tì vor da vina pe tine din cånd \n cånd. A[a e de cåndlumea. Dac` ai fi perfect, ei ar avea toate motivele s` te \nvinov`-]easc` pentru asta. Nu po]i cå[tiga. Po]i doar s` speri c` odat`, maiales dac` devin ei \n[i[i p`rin]i, o s` ajung` la concluzia c`, de fapt,ar trebui s`-]i fie recunosc`tori pentru c` nu ai fost perfect.

7

Con[tientizeaz`lucrurile la care e[ti bun

Cånd copiii mei cei mari erau mici, eram \ntotdeauna gelos peceilal]i ta]i care petreceau ore \ntregi jucånd fotbal cu copiii lor. M`sim]eam vinovat c` eu nu puteam face asta decåt pentru cåtevaminute [i nici acelea din toat` inima. Pur [i simplu nu era genul meu.

Apoi mai era prietenul care construise o c`su]` superb` pentrucopiii lui \n copacul din spatele casei („Tati, de ce nu putem [i noi aveao c`su]` ca a lor?“). {i mama care organiza vån`tori de comori com-plexe [i interesante la fiecare petrecere. {i cea care \[i ducea fiica laaceea[i or` de balet ca [i mine \n fiecare s`pt`mån`, dar care reu[ea s`arate ca [i cum acest lucru chiar i-ar fi pl`cut; [i... a[ putea continua.

Probabil c` ai prins ideea. M` concentram asupra lucrurilor pecare ei le puteau face, [i eu nu puteam, cånd de fapt erau [i o mul]imede lucruri pe care eu le puteam face, [i ei nu – lucruri pe care le con-sideram de la sine \n]elese, dar care erau la fel de valoroase.

De exemplu, mie \mi place enorm s` le citesc copiilor. {i fiind unindivid destul de extrovertit (OK, la limita exhibi]ionismului), ado-ram s` petrec ore \ntregi citind pove[ti lungi pe diferite voci, cuaccente diferite [i imita]ii, [i efecte sonore, [i [oapte dramatice, [i tot

REGULA 3

8

tacåmul. Dar asta mi se p`rea ceva atåt de natural, \ncåt au trecutani pån` s` realizez c` cititul meu era la fel de valoros ca fotbalulsau construc]ia de c`su]e \n copaci.

|n din ce \n ce mai rarele ocazii cånd b`team mingea cu copiii,era cåt se poate de clar c` f`ceam asta numai pentru c` sim]eam c`a[a trebuie, nu pentru c` asta mi-a[ fi dorit s` fac. Nu zic c` acestan-ar fi un motiv bun, dar nu voi fi niciodat` ca prietenul meu alc`rui entuziasm pentru joc era aproape palpabil [i care-i inspira pecopiii s`i. Dar probabil c` nici el nu poate citi o poveste a[a cum ofac eu. Sau s` g`teasc` a[a o minun`]ie de spaghetti bolognese.

Ideea e c` noi, P`rin]ii, [tim la ce ne pricepem cel mai bine. Nurenun]`m la toate celelalte, dar punem accent pe calit`]ile noastre.Dac` suntem varz` la fotbal, citim mai multe pove[ti; facem maimulte pr`jituri delicioase de cas`; avem o nesfår[it` r`bdare cu copiiicånd \nva]` s` cånte la pian; le ar`t`m cum s` repare ma[ini; le\mp`rt`[im entuziasmul pentru Star Wars sau motociclete, sau MyLittle Pony (da, [tiu, va trebui s` munce[ti din greu la punctul `sta).

E important s` [tii la ce e[ti bun [i s` ai \ncredere \n propriiletale puncte forte. Astfel, \i po]i urm`ri pe ceilal]i p`rin]i f`cåndlucruri pe care tu n-ai putea niciodat` s` le faci f`r` s` te sim]i vino-vat. La urma urmelor, amåndoi [tim c` nici ceilal]i p`rin]i nu potface de toate. A[a c`, atunci cånd sim]i un ghimpe de gelozie\n]epåndu-te, opre[te-te [i reaminte[te-]i la ce e[ti bun.

9

P~RIN}II BUNI NU RENUN}~LA TOATE CELELALTE, DAR PUN

ACCENT PE CALIT~}ILE LOR.

Orice regul` poate fi \nc`lcat`cånd [i cånd

Cu to]ii [tim c` exist` reguli, sisteme, proceduri [i politici caretrebuie urmate dac` e[ti p`rinte. {tii la ce m` refer: nu-i hr`ni la fast-food, nu-i l`sa s` se culce prea tårziu, nu le da voie prea mult la tele-vizor, nu le permite s` \njure pån` cånd n-au vårsta potrivit`(\nainte de a \ntreba, cite[te Regula 76).

Noi, P`rin]ii, \n]elegem c` sunt foarte pu]ine regulile pe care nule po]i \nc`lca pentru un motiv suficient de bun. OK, ar trebui s` ledai numai måncare s`n`toas` [i recomandatele „5 mese pe zi“, darcånd ajungi acas` obosit dup` o zi lung`, nu-i sfår[itul lumii dac` ledai o dat` semipreparate.

Gånde[te-te: ce se poate \ntåmpla dac` \ncalci o dat` o anumit`regul`? Sigur, dac` \ncalci regula privind prinderea centurii de si-guran]` \n ma[in`, consecin]ele pot fi cumplite, a[a c` pe asta ar fibine s-o respec]i \ntotdeauna. Dar dac` sari peste baia de sear` pen-tru c` sunte]i amåndoi extenua]i – ei bine, cåt de r`u poate s` fie?

Aminte[te-]i, sec]iunea asta este despre Regulile pentru a r`måne\ntreg la minte. {i ideea acestei Reguli este s`-]i dai seama c` e mai

REGULA 4

10

important pentru copiii tì s` aib` p`rin]i s`n`to[i [i relaxa]i decåt s`nu m`nånce niciodat` semipreparate. Unii p`rin]i \[i complic` multprea mult via]a gåndindu-se c` e esen]ial s` respecte fiecare regul`\ntotdeauna. Consum` o mul]ime de energie pentru lucruri m`runte.

Odat` am plecat cu doi dintre copiii no[tri \ntr-o excursie de ozi care \ncepea cu o c`l`torie cu un tren cu aburi. Cel mic avea doarcåteva s`pt`måni, iar cel mare avea 2 ani. Abia cånd am coboråt dinma[in`, la gar`, ne-am dat seama c` cel mare nu avea pantofi.Acum, bine\n]eles, exist` o regul` nescris` care spune s` nu-]i iei co-pilul \n excursii de o zi cu trenul cu aburi f`r` pantofi. Aveam douòp]iuni: s` abandon`m c`l`toria cu trenul sau s` continu`m cucopilul descul]. Copil care, bine\n]eles, prefera varianta a doua [icare pornise deja hot`råt spre tren.

Ceea ce ne-a l`sat \n continuare cu dou` op]iuni: s` ne \mpotrivimsau s` ced`m. Dup` cum [i tu, [i eu [tim, singura op]iune rezonabilèste s` te la[i dus de val. Ori ne bucur`m de o zi distractiv` \n picioarelegoale, ori ne stres`m pentru ceva ce nu putem schimba [i ne stric`mziua, [i pe a noastr`, [i pe a copilului. A fost unul dintre momentelecånd o regul` a trebuit \nc`lcat` (dar, bine\n]eles, nu cea mai potrivit` zipentru a \nc`lca [i regula privind baia dinainte de culcare).

Morala pove[tii este c`, dac` insi[ti s` respec]i \ntotdeaunafiecare Regul`, atunci \ncalci Regula 4. Ha!

11

DUP~ CUM AMÅNDOI {TIM,SINGURA OP}IUNE REZONABIL~

ESTE S~ TE LA{I DUS DE VAL.

Nu \ncerca s` faci totul

Ce-ai vrea s` se fac` pu[tii t`i cånd vor fi mari? Jocheu campion?Balerin`? Om de [tiin]`? Fotbalist profesionist? Violonist de concert?Actor? Greu de spus cånd sunt mici, a[a c` poate ar trebui s` lep`strezi toate op]iunile deschise, asiguråndu-te c` beneficiaz` de cursuri suplimentare \n toate domeniile pentru care arat` vreun pic deinteres. |n felul `sta nu se vor putea plånge mai tårziu c` n-au reu[itdin vina ta, pentru c` nu i-ai \ncurajat cånd erau suficient de mici.

|ntr-adev`r, se ajunge la un program cam \nc`rcat. Fotbal luni,actorie mar]i, clarinet miercuri – [i dup` aceea \not. Joi ai balet, [ivineri gimnastic`. {i c`l`rie \n weekend. {i asta pentru un singurcopil. Adev`rata distrac]ie \ncepe cånd ai doi sau trei.

Hopa! Opre[te-te! Ceva lipse[te. Unde este joaca fericit` [i f`r`griji \n gr`din`? Cum \nva]` copiii `[tia s` se distreze singuri?Unde, \n rigurosul program s`pt`månal, reu[esc ei s` r`sfoiasc` orevist` de benzi desenate sau doar s` umble creanga, uitåndu-se lanori, f`r` s` se gåndeasc` la ceva anume? Acestea sunt [i ele ele-mente vitale ale dezvolt`rii copilului.

Cuno[ti copii a c`ror via]` este un [ir ne\ntrerupt de lec]ii [i exer-ci]ii [i medita]ii? Ai v`zut ce se \ntåmpl` cånd le ceri s` se descurcesinguri timp de cåteva zile? S` presupunem c` merg \n vacan]`\ntr-un loc frumos [i lini[tit – la munte, la mare sau la ]ar`. Suntderuta]i. N-au nici cea mai vag` idee cum s` fac` s` se simt` bine –

REGULA 5

12

n-au avut timp s` \nve]e. Acest lucru va face via]a cu adev`rat dificil`pentru ei. Nu se vor putea relaxa niciodat`, pentru c` nimeni nu i-a\nv`]at cum.

Nu te panica, nu sugerez s` le interzici copiilor toate activit`]ileextra[colare. Asta ar fi o prostie. Dar sugerez s` le limitezi la, s`zicem, dou` pe s`pt`mån`. {i s`-i la[i pe ei s` le aleag` pe acesteadou`. Nu-i obliga s` \nve]e vioara doar pentru c` tu ai \nv`]at cånderai copil [i ]i-a pl`cut la nebunie. Sau pentru c` n-ai \nv`]at nicio-dat`, de[i ]i-ar fi pl`cut. Dac` ei vor s` se apuce de altceva, vor tre-bui s` renun]e la una dintre activit`]ile curente pentru a face loccelei noi. (Da, d`-i voie s` renun]e la balet dac` nu-i place, chiardac` profesoara a decretat c` e un adev`rat talent.)

|]i aduci aminte de p`rin]ii aceia relaxa]i [i bine dispu[i de laRegula 1? Cå]i dintre cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti \[i duccopiii la diferite cursuri \n fiecare zi a s`pt`månii? Nici m`car unul.|i las` la vreo dou` activit`]i de care sunt cu adev`rat interesa]i, iar\n restul timpului copiii lor se amuz` costumåndu-se, f`cånd puzzle-uri, murd`rindu-se, jucåndu-se cu cutii [i pungi goale decereale, c`utånd gåndaci \n gr`din`, a[ezånd \ntr-o anumit` ordineto]i dinozaurii, citind c`r]i pentru care sunt prea mici, f`cånd toatecelelalte lucruri pe care copiii ar trebui s` le fac` pentru c` e binepentru ei [i ca s` nu stea tot timpul pe capul t`u.

13

DA, D~-I VOIE S~ RENUN}E LA BALET DAC~ NU-I PLACE,CHIAR DAC~ PROFESOARA

A DECRETAT C~ E UN ADEV~RAT TALENT.

Nu trebuie sùrmezi fiecare sfatpe care \l prime[ti(inclusiv acesta)

Ce-]i spunea mama ta? Trebuie s` \ntorci copilul la fiecare zeceminute \n timpul al`pt`rii. Oh, [i soacra ta zicea c` e musai s`cumperi numai hìnu]e descheiate \n fa]`. {i, bine\n]eles, prietena tacea mai bun` te-a sf`tuit s` nu cumperi un co[ule] de ma[in`. De[icumnatul ]i-a spus c` al lor pur [i simplu le-a salvat via]a... Aaaaah!

{i acesta e doar \nceputul. Cantitatea de sfaturi care te love[tecånd ai un nou copil este \nspìmånt`toare. Iar peste 18 ani \nc` nuse va fi oprit: „Oh, doar nu vrei s` dea la facultate. Pierdere devreme – spune-i s`-[i ia o slujb`.“ Sau: „Ai face bine s`-l sco]i dincas` pån` s` \mplineasc` 18 ani; dac` nu, va fi \nc` acolo [i cånd vaavea 30.“ Sau: „Nu-i cump`ra ma[in`. Mai bine s` economiseasc`pentru a-[i cump`ra singur. Noi a[a am f`cut.“

Ascult` o singur` persoan`: pe tine \nsu]i. Dac` ai un partener, pro-babil c` e \n]elept s` ]ii cont [i de p`rerea lui. Dar limiteaz`-te la asta, altfelo iei razna. {i tocmai asta trebuie s` nu se \ntåmple, dac`-]i aduci aminte.

REGULA 6

14

Nu zic s` nu ascul]i ce au de spus cei din jurul tù, dac` asta vrei.Ai putea chiar s` selectezi unul sau dou` ponturi utile. Dar chiardac` au dreptate, tot nu trebuie s` faci ceea ce spun ei. Doar pentruc` o anumit` abordare, stratagem`, aparat, sistem, tehnic` sau oricealtceva a func]ionat pentru altcineva nu \nseamn` c` va func]iona [ipentru tine. To]i copiii sunt diferi]i [i to]i p`rin]ii sunt diferi]i, a[a cè greu de presupus c` sfatul lor va func]iona pentru tine.

Vecina mea mi-a cerut p`rerea \ntr-o zi, \ntrebåndu-m` dac` artrebui s` \ncerce s`-i fac` bebelu[ului ei un program de hr`nit/dor-mit. De fapt, \ntrebarea ei n-avea niciun rost – eram firi total diferite.Ea era foarte ordonat`, riguroas` [i organizat` [i se stresa imediatdac` ceva nu era exact la fel. Eu, pe de alt` parte, sunt mult mairelaxat [i sunt fericit l`såndu-mi copiii s` doarm` cånd le e somn [is` m`nånce cånd le e foame.

Adev`ra]ii P`rin]i au suficient` \ncredere \n ei cåt s` resping`sfaturile care nu li se par potrivite. A[a c` ascult`, apoi trece totulprin filtrul tù personal. Iar dac` sfatul `sta nu ]i se pare potrivit,atunci probabil c` nu este. Zåmbe[te politicos [i spune: „Mul]u-mesc, am s` ]in minte.“

15

DOAR PENTRU C~ O ANUMIT~ABORDARE A FUNC}IONAT

PENTRU ALTCINEVA NU|NSEAMN~ C~ VA FUNC}IONA

{I PENTRU TINE.

E normal s` vrei s` evadezi

Hai s` vorbim despre tabuuri. Moarte, droguri, sex... sau ce zicide cel mai tare dintre toate: s` admi]i c` sunt momente \n care aivrea ca pu[tii tì s` dispar` pur [i simplu?

Bine\n]eles, este strict interzis s` admi]i vreodat` c` dr`g`la[iitì \ngera[i se pot dovedi a fi mici terori[ti. Po]i glumi cu autoironiepe tema asta, dar nu po]i declara serios c` sunt momente cånd totce-]i dore[ti este s` scapi de ei. Cum ai putea? Treaba ta e s`-i iube[ti[i, dac`-i iube[ti, rezult` c` iube[ti tot ce ]ine de ei. Ar trebui s`zåmbe[ti cu indulgen]` cånd \]i cer s` le cite[ti aceea[i poveste plic-tisitoare care nu se mai termin`, sear` de sear`, timp de trei luni, s`-i prive[ti cu adora]ie cum url` cåt \i ]in pl`månii \n timp cealearg` bezmetici [i s` råzi cu ei cånd repet` pentru a 25-a oaràceea[i glum` nes`rat`.

Partea amuzant` e c` este perfect acceptabil s` te irite copiii alto-ra (nu c` ar trebui s` le [i spui p`rin]ilor respectivi \n fa]` lucrul `sta).{tim cu to]ii cåt de enervan]i pot fi copiii. Iat` de ce mi se pare firescca [i copiii no[tri s` ne calce pe nervi din cånd \n cånd. Este OK.

De fapt, copiii no[tri chiar exceleaz` \n a ne c`lca pe nervi. |ncepcam imediat ce se nasc. }ip`tul nou-n`scutului e f`cut pentru a-]ipenetra creierul pån` cånd decizi s` ac]ionezi \ntr-un fel. {i ma-m```, ce mai func]ioneaz`! Din momentul acela te calc` pe nervi sis-

REGULA 7

16

tematic. Uneori nici nu e vina lor. De fapt, `sta e cazul \n care tesim]i cel mai vinovat – cånd [tii c` nu e vina lor. Dar cånd `la micu’nu te-a l`sat s` dormi trei nop]i la rånd pentru c`-i iese un dinte, egreu s` mai fii \n]eleg`tor. {tii c` a[a ar trebui, dar de fapt nu vreidecåt s` tac` [i s` te lase s` dormi. La urma urmelor, e doar undinte!

Ei bine, am ve[ti pentru tine. To]i p`rin]ii simt la fel din cånd \ncånd. De fapt, vor fi etape \n care se va \ntåmpla doar o dat` sau dedou` ori pe s`pt`mån`. Nu trebuie decåt s` accep]i c` e ceva natu-ral, iar orice p`rinte care nu admite asta minte. Nu po]i s`-]i\mpiedici copilul s` te calce pe nervi, dar asta nu trebuie s` vin` lapachet cu sentimentul de vin`.

{i mai e ceva: gånde[te-te \ntotdeauna [i la reversul medaliei. |]iaduci aminte cånd erai [i tu copil? Indiferent cåt de mult te \nne-bunesc copiii, sunt [anse foarte mari ca [i tu s`-i calci pe ei pe nervicel pu]in la fel de mult. A[a c` sunte]i chit.

17

ESTE PERFECT ACCEPTABIL S~ TE IRITE COPIII ALTORA.

{TIM CU TO}II CÅTDE ENERVAN}I POT FI COPIII.

Ai voie s` teascunzi de copii

Dac` Regula 7 spune c` pu[tii au voie s` te aduc` la disperare,trebuie s` ai [i tu voie s` faci ceva \n sensul `sta. Personal, sunt pen-tru a fugi [i a te ascunde. Nu, serios, mi s-a \ntåmplat s` m` strecor\n cel mai apropiat dulap [i s`-mi ]in respira]ia pån` cånd au ie[itdin camer`.

Cuno[ti sentimentul. |i auzi apropiindu-se, spunånd: „Te spun!“„Ba nu, eu te spun pe tine!“ Nu [tii decåt c` tu e[ti acela c`ruia inten-]ioneaz` s`-i spun` [i n-ai nici cea mai vag` idee cine ce a f`cut saudac` avea dreptate. Ce-ar trebui s` fac` un P`rinte? Ei bine, mier`spunsul mi se pare evident: S` se ascund`. {i [tii ceva? Cånd nu teg`sesc, aproape \ntotdeauna se descurc` singuri.

REGULA 8

18

MI S-A |NTÅMPLAT S~ M~ STRECOR

|N CEL MAI APROPIAT DULAP {I S~-MI }IN RESPIRA}IA

PÅN~ CÅND AU IE{IT DIN CAMER~.

O mul]ime de c`r]i pentru p`rin]i \]i vor vorbi despre folosirea„pauzei“ cånd copiii se poart` uråt. {tii, \i trimi]i \n camera lor saupe „treapta neascult`torilor“* (O, nu \ncepe cu asta!) pån` se calmeaz`. Poate s` func]ioneze foarte bine, dar de ce s` se aleag`copiii cu toat` distrac]ia? Ar trebui s` ai [i tu voie s` zici „pauz`“.Cånd sim]i c` trebuie s` te calmezi, po]i s`-]i oferi singur un premiu.Asta \nseamn` s` evadezi de lång` copii oriunde po]i – inclusiv s`te ascunzi.

Am o prieten` care mi-a spus – cu mul]i ani \n urm`, cu pu]in\nainte de na[terea primului meu copil – c` sunt momente cånd,stånd cu bebelu[ul, e atåt de extenuat` [i de frustrat` \ncåt \i vine s`ia pe cineva la b`taie. Perspectiva asta m-a cam \ngrijorat, a[a c` am\ntrebat-o ce face \n astfel de momente. Mi-a m`rturisit c` ea a g`sito singur` solu]ie. Pune bebelu[ul pe jos \n mijlocul camerei, undenu poate s` p`]easc` nimic r`u, apoi se duce undeva de unde nuaude plånsetele [i st` acolo pån`-[i vine \n fire.

De ce oare sim]im c` n-ar trebui s` facem a[a ceva, chiar [i atunci cånd [tim c` suntem la cap`tul puterilor? Ni se pare c` e[u`m \ntr-un fel ca p`rin]i, cånd de fapt alegem cea mai logic` solu]ie exis-tent`. Ei bine, P`rin]ii \n]eleg c` suntem cu to]ii oameni [i c` avem cuto]ii nevoie s` fugim [i s` ne ascundem uneori. |n felul `sta putemface o treab` mult mai bun` cånd ne \ntoarcem cu for]e proaspete.

19

* |ntotdeauna pare nedrept s` particularizezi o singur` treapt`. Cum poate fi caracterizat` o treapt` drept a „neascult`torilor“, iar celelalte nu?

P`rin]ii sunt [i ei oameni

Cånd ai luat ultima dat` masa \n ora[ f`r` copii? Cånd ai petre-cut o sear` cu prietenii [i n-ai men]ionat copiii nici m`car o dat`?Cånd te-ai \mb`tat ultima oar`? Sau ai me[terit la un motor, sau aigr`din`rit, sau orice obi[nuiai s` faci pentru a te destinde [i a tesim]i bine \nainte de a ap`rea copiii?

Sper c` n-a trecut prea mult timp. Dac` a trecut, atunci rolul dep`rinte \]i poate acapara via]a. Noi, P`rin]ii, trebuie s` [tim cånd s`ne deconect`m. Bine\n]eles c`, de fapt, r`månem \n standby, nu nedeconect`m total, prin scoatere din priz`, dar po]i s` te distrezi deminune [i \n standby.

Fii atent, Regula asta este cu adev`rat important` pentru c`, \ncazul \n care copiii sunt totul pentru tine, ei sunt supu[i unei pre-siuni uria[e. |ntr-un fel sau altul realizeaz` c` succesul t`u personalse bazeaz` \n \ntregime pe rezultatele lor [i pe cåt de bine reu[esc ei.{i asta e o povar` prea mare pentru umerii unui copil.

Regula 9 e mai greu de respectat \n primele luni de via]` alebebelu[ului – de fapt \]i dau dispens` \n primele trei luni –, dar tre-buie s` \ncepi cåt de devreme po]i. Copiii t`i au nevoie ca tu s` aivia]a ta separat` de a lor, altfel le va fi extrem de greu s` aib` pro-priile lor vie]i cånd vor cre[te mari. {i oricum, dac` te baricadezi [i\]i construie[ti \ntreaga via]` \n jurul orelor de mas` [i de somn ale

REGULA 9

20

copiilor, peste cå]iva ani o s` deschizi u[a [i o s` descoperi c` nu maiai niciun prieten. {i cu ce o s` te ajute asta?

Am observat de-a lungul timpului c` P`rin]ii pe care-i admir cel mai mult au \ntotdeauna interese care nu au nimic de-a face cucopiii. Fie au cariere de succes, fie au o dat` pe an o vacan]` doar alor, fie nu lipsesc niciodat` de la tenis joia, sau se plimb` cu barca \nfiecare såmb`t`, sau nu rateaz` finala Cupei, sau merg \n fiecare an\n aprilie la Paris, sau orice \i men]ine s`n`to[i psihic.

Hei, [tiu c` e dificil [i c` ai atåt de pu]in timp. Bine\n]eles c` veiie[i mai rar \n cluburi [i vei lua mai pu]ine droguri* decåt \nainte s`apar` copiii. Dar trebuie s` te asiguri c` mai faci m`car acele lucruricare \]i plac cel mai mult. Altfel, cånd copiii vor p`r`si casa p`rin-teasc` la 18 ani, nu vei [ti ce s` faci cu tine \nsu]i.

21

P~RIN}II PE CARE-I ADMIRCEL MAI MULT AU

|NTOTDEAUNA INTERESE CARE NU AU

NIMIC DE-A FACE CU COPIII.

* Glumesc – nu m` denun]a!

Nu ignora rela]iacu partenerul tù

Regula asta este destul de evident`. Mai greu e s-o respec]i. Omul]ime de p`rin]i se declar` de acord cu ea, dar mult, mult maipu]ini o respect` \ntr-adev`r. Dar tu [i cu mine [tim c` este o Regul`vital`, asta dac` nu vrei s` sfår[e[ti punånd singur \n practic` cele-lalte 99 de Reguli.

Ai iubit persoana asta suficient de mult \ncåt s` ai copii cu ea.Asta \nseamn` ceva. Ar trebui s` fie \n continuare cea mai impor-tant` persoan` din via]a ta. Probabil c` \]i ocup` mai pu]in timp [i\]i solicit` mai pu]in` aten]ie decåt copiii, dar trebuie s` constituie \ncontinuare obiectul dragostei tale.

Copiii au schimbat rela]ia voastr` mai mult decåt ai crezut c` eposibil, dar peste 20 de ani ve]i fi din nou, tu [i partenerul tù, exactcum era]i la \nceput. {i dac` nu este cea mai important` persoan`din via]a ta, vei fi devastat cånd copiii vor pleca. {i la fel vor fi [icopiii – e suficient de greu c` pleci de acas`, nu trebuie s` mai sim]i[i c` lumea p`rin]ilor tì se pr`bu[e[te. Copiii au nevoie s` [tie c`voi v` iubi]i unul pe altul mai mult decåt pe oricine altcineva. Astale va da libertatea de a-[i vedea de vie]ile lor [i, eventual, de a g`siun partener pe care s`-l iubeasc` mai mult chiar decåt pe voi.

O parte a solu]iei este de natur` pur organizatoric`. Propune-]is` ie[i]i \mpreun` o dat` pe s`pt`mån`. Dac` nu v` pute]i permiteo bon`, g`si]i al]i p`rin]i dornici s` ave]i grij` de copii cu schimbul.

REGULA 10

22

Apoi, pur [i simplu, ie[i]i la o plimbare sau månca]i chipsuri \n parc.Ceva. Orice. Numai s` v` asigura]i c` perpetua]i acel „doar noi doi“pe care-l \mp`rt`[ea]i \nainte.

Dac` nu reu[i]i [i pace (dac` ai mai mul]i copii, [tii la ce m` refer... oooofff, unde oare au disp`rut toate ofertele alea de baby-sitting?), atunci ie[i]i la plimbare \n parc \mpreun` cu cei mici, darvorbi]i despre voi doi \n loc s` tr`nc`ni]i la nesfår[it despre ce a maif`cut bebelu[ul ieri.

{i apoi, mai este sexul. Da, sigur c` da, [tim cu to]ii c` e greu s`-]i faci timp cånd e[ti extenuat, ocupat cu sugarul, fug`rit, cånd tesim]i oricum numai sexy nu [i cånd bebelu[ul prive[te din p`tu]ulde lång` patul vostru. {tiu c` a-]i cere s` v` da]i hu]a pe candelabruar fi un pic cam mult. Dar po]i s` planifici o sear` pentru o mas`special` sau un film romantic, urmat de un masaj sexy. {tiu c` aimai auzit toate astea \nainte, dar, crede-m`, chiar au efect. Dac`face]i un efort [i v` oferi]i unul altuia dragoste [i aten]ie, nu ve]iregreta. Concentra]i-v` pe calitate \n locul cantit`]ii pentru o vreme,dac` asta ajut`. {i dup` ce copiii se fac un pic mai mari, poate can-delabrul va reveni \n meniu.

23

AI IUBIT PERSOANA ASTA SUFICIENT DE MULT

|NCÅT S~ AI COPII CU EA. ASTA |NSEAMN~ CEVA.

REGULIPRIVIND

ATITUDINEA

A fi P`rinte \nseamn` \n mare parte a avea atitudinea potrivit`.Odat` ce ai \nv`]at s` gånde[ti a[a cum trebuie despre copiii t`i [idespre ceea ce faci tu, totul cap`t` contur.

A[adar, aceast` sec]iune este despre cum s` ob]ii atitudineapotrivit` pentru a fi un bun p`rinte. Atitudinea fa]` de copiii t`i [iatitudinea fa]` de slujba ta, aceea de a fi p`rinte. Trebuie s`-]i vezicopiii \n cea mai bun` lumin` pentru a te bucura de ei la maximum[i pentru a le da tot ce le trebuie. Dac`-i vezi ca pe ni[te demoni sauca pe ni[te \ngeri, sau ca pe orice altceva negativ, sau nerealist,urm`torii ani ]i se vor p`rea extrem de duri.

Totul se reduce la a construi rela]ia potrivit` din start, pentru capu[tii s` creasc` [i s` devin` din ce \n ce mai independen]i [i pen-tru ca atåt tu, cåt [i ei s` profita]i la maximum de tot ce fiecare ave]ide oferit.

27

Iubirea nu e suficient`

De cåte ori ai auzit cli[eul „cel mai important lucru pe care-l po]ioferi copiilor t`i este iubirea“? Da, sigur, evident c` iubirea esteesen]ial`. Cred c` suntem cu to]ii de acord \n privin]a asta. Dar dac`asta e tot ce le oferi, atunci se dezvolt` cu lipsuri mari.

P`rin]ii stil hippy ([tiu bine despre ce vorbesc – am fost unuldintre ei o vreme) sunt deseori de p`rere c` pu[tii ar trebui s` aib`voie s` alerge liberi [i f`r` restric]ii, cu våntul \n plete [i cu ]`rånasub picioare, ferici]i fiindc` [tiu c`-i iube[ti. Fereasc` Sfåntul s`\ncerci s` le impui restric]ii (c`ci astfel i-ai controla) sau s` le limitezicomportamentul (i-ai \nconjura cu gratii metaforice)!

Scuz`-m` o clip`.

Ah, a[a e mai bine. M-am dus s` mestec ni[te l`måie. Acum amrevenit.

Am locuit \n Glastonbury*, a[a c` am avut ocazia s` v`d mul]icopii hippy crescånd astfel. Odat` deveni]i adul]i se luptau pentrua-[i g`si locul \n lumea real` [i se luptau pentru a avea rela]ii normalecu prietenii [i cu colegii.

REGULA 11

28

* Or`[el \n Somerset, Anglia, loc de desf`[urare a unui mare festival de muzic` [iteatru organizat \n aer liber. Glastonbury a fost puternic influen]at de stilul hippy\n anii ‘70.

Unii dintre ei se luptau s` \nghit` o mas` normal` dup` ce fuseser` hr`ni]i numai cu nùt \ncol]it timp de 18 ani.

{tiu cå]iva care s-au mutat \n strìn`tate doar pentru a sc`pa dep`rin]i.

Da, da, da – trebuie s` le oferi dragoste copiilor tì. Dar mai sunt[i alte cåteva lucruri pe care trebuie s` le oferi: disciplin`, autodisci-plin`, valori, capacitatea de a dezvolta [i a p`stra bune rela]ii, unmod de via]` s`n`tos, o educa]ie decent`, o minte deschis`, abilitateade a gåndi pentru ei \n[i[i, \n]elegerea valorii banilor, capacitatea dea se impune, abilitatea de a \nv`]a – [i din cånd \n cånd o tunsoare.

Hei, nimeni n-a zis c` va fi u[or. }i-ai asumat o sarcin` dificil`cånd ai decis s` ai copii [i va trebui s` munce[ti din greu tot restulvie]ii tale. A[a c` nu te gåndi c` tot ce ai de f`cut este s`-i iube[ti [ipo]i bifa c`su]a cu „Sunt un p`rinte excelent“. Dac`-i la[i s` fac` cevor cånd vor, nu e bine pentru ei; trebuie s` te implici [i asta \nseam-n` sånge, lacrimi [i sudoare. Dar hei, uit`-te \n jurul tù; o mul]imede p`rin]i se descurc`, a[a c` nu poate s` fie chiar atåt de greu – dartrebuie s` recuno[ti c` ai de dus la bun sfår[it o \ndatorire dificil`.Noroc c` ai la dispozi]ie 18 ani pentru a o scoate la cap`t.

29

}I-AI ASUMAT O SARCIN~ DIFICIL~ CÅND AI DECIS

S~ AI COPII {I VA TREBUI S~MUNCE{TI DIN GREU TOT

RESTUL VIE}II TALE.

Pentru fiecarere]et` ai nevoie dealte ingrediente

Regula 11 spune c` trebuie s` faci mult mai mult decåt s`-iiube[ti. Deci, ce ai de f`cut? Ei bine, la aceast` \ntrebare nu exist` unsingur r`spuns, [i acela simplu. Exist` mai multe r`spunsuri, \nfunc]ie de personalitatea copilului t`u [i de circumstan]e. Despreasta vorbe[te aceast` Regul`.

Nu po]i s` urmezi un set de instruc]iuni [i s` le aplici oric`ruicopil f`r` s` te gånde[ti deloc. Cu copiii nu merge a[a. Am ni[teprieteni care au crescut 3 copii folosind aceea[i abordare [i totul amers ca uns. Apoi a ap`rut copilul num`rul 4 [i abordarea lor s-adus pe apa såmbetei. Mezinul era cu totul diferit. Vedea lumea alt-fel. Nu putea accepta autoritatea [i nu reu[ea s`-i \n]eleag` peoameni. Era minunat, dar ciudat r`u. De exemplu, persevera \n a seculca \mbr`cat \n fiecare sear` pe motiv c` n-avea rost s`-[i scoat`hainele de vreme ce urma s` [i le pun` la loc imediat ce se trezea.

Prietenii mei erau \n permanent conflict cu fiul lor pentru c` nuse califica la nivelul de copil binecrescut a[a cum o f`cuser` ceilal]itrei copii. Dar au avut atåta minte \ncåt s` se a[eze odat` amåndoi[i s` discute ce a mers [i ce n-a mers cu el, de ce, [i s` se gåndeasc`dac` e corect – sau productiv – s`-i fixeze acelea[i standarde pe care

REGULA 12

30

le fixaser` pentru ceilal]i. {i-au adaptat unele reguli [i au renun]atla altele. Nu conteaz` care – ideea e c` au stat [i s-au gåndit ce ur-meaz` s` fac` [i de ce.

{i [tii ce-au mai f`cut? Au \nceput s`-[i pun` \ntreb`ri [i s` segåndeasc` [i la modul \n care \i trataser` pe ceilal]i trei copii [i aureu[it s` aib` rela]ii chiar mai bune decåt \nainte cu ei. Au fost maiaten]i la conflictele ap`rute, iar dac` unul dintre copii era sup`ratsau \ngrijorat, \ntrebau de ce [i dac` pot fi de ajutor.

Ideea e c` dac` nu te gånde[ti la ceea ce ai de f`cut, e greu depresupus c` vei face totul cum trebuie. Dac` nu te gånde[ti la ceeace ai de cump`rat \nainte de a pleca la cump`r`turi, probabil c` tevei \ntoarce de la supermarket cu o adun`tur` de lucruri inutile.Dac` nu te gånde[ti la ce-]i dore[ti de la o vacan]` \nainte de a pleca,pu]ine [anse s` te sim]i bine. La fel, dac` nu te gånde[ti la modul \ncare vrei s`-]i cre[ti copiii, degeaba te vei str`dui, c`ci nu vei face totce st` \n puterile tale s` faci pentru ei.

31

DAC~ NU TE GÅNDE{TILA CEEA CE AI DE CUMP~RAT

|NAINTE DE A PLECA LA CUMP~R~TURI,

PROBABIL C~ TE VEI |NTOARCE DE LA SUPERMARKET

CU O ADUN~TUR~ DE LUCRURI INUTILE.

Bucur`-te c`-i veziUite, asta e o chestie care chiar m` scoate din s`rite. Am v`zut

nenum`ra]i p`rin]i f`cånd-o. Vin copiii de la [coal` sau de la joac`[i nici nu intr` bine pe u[` c` sunt \ntåmpina]i cu: „Scoate-]i imediatpantofii `ia plini de noroi“ sau: „La teme, acum! Nu te apuci denimic altceva.“

Am o prieten` care s-a \ntors acas` de la [coal` \n mijlocul zileicu un cucui uria[ \n frunte dup` ce c`zuse la ora de sport. Asta erape vremea cånd aveai voie s` te duci acas` de unul singur dup` unastfel de eveniment. Mama ei era ocupat` s` spele podeaua buc`t`-riei cånd prietena mea apare \n cadrul u[ii. Mama se uit` la ea, ridi-c` o språncean` [i zice: „Nu intra \nc`l]at`. Tocmai am sp`lat pejos.“

Cum s`-[i dea seama ace[ti copii c` sunt iubi]i? La urma urme-lor, p`rin]ii lor \i salut` mai c`lduros pe c`]el, pe bunici, pe prieteniicopiilor, chiar [i pe po[ta[*.

Al]i p`rin]i obi[nuiesc s`-[i ignore copiii atunci cånd intr`, deparc` ar face parte din mobil`. Asta e la fel de grav, de vreme ce a nule acorda copiilor niciun pic de aten]ie este cam acela[i lucru cu a leacorda aten]ie negativ` (`sta e un eufemism pentru „a ]ipa la ei“).

REGULA 13

32

* Nu inten]ionez s`-l jignesc pe po[ta[. De fapt, avem doi po[ta[i pe care chiar m`pot baza, \n sensul c`-mi \ncep ziua cu un salut prietenesc din partea lor.Sunt cunoscu]i sub numele de „Viermele“ (totdeauna \[i face apari]ia devreme) [i„Larva“, de[i acest lucru nu are leg`tur` cu aspectul lor.

|n zilele lucr`toare, toat` lumea este gr`bit` la ora miculuidejun. Dar cåt timp \]i trebuie ca s` fii prietenos?

{i sincer, orice \i poate face pe cei mici mai pu]in \mbufna]i \ntimp ce tu \ncerci s` le descålce[ti p`rul sau s` le \nde[i pe gåt \nc`o \mbuc`tur` merit` orice efort, nu-i a[a?

Cåt de greu poate s` fie s` le oferi un zåmbet, poate [i o\mbr`]i[are (dac` n-au ajuns \nc` la vårsta la care nu te mai las` s`-i \mbr`]i[ezi)? E un lucru atåt de mic, dar \nseamn` atåt de multpentru pu[tii t`i. Lor le e de ajuns s` [tie c` te bucuri c`-i vezi.

{i dac` pantofiorii lor sunt din cale-afar` de murdari [i tu toc-mai ai sp`lat pe jos (am putea s` ne \ntreb`m de ce te-ai mai obosit,din moment ce a[teptai din clip`-n clip` s` intre copiii cu pantofioriimurdari), po]i s` folose[ti umorul pentru a-i opri la intrare [i apoi \ipo]i recompensa pentru cooperare cu \mbr`]i[`ri [i cu pupici.

33

CÅT DE GREU POATE S~ FIE S~ LE OFERI UN ZÅMBET,

POATE {I O |MBR~}I{ARE?

Trateaz`-]i copiii cu respect

Cunosc o mam` care comunic` cu copiii ei numai prin instruc-]iuni: „M`nånc`“, „Treci \n ma[in`“, „Spal`-te pe din]i“. Acum cåte-va zile am auzit-o plångåndu-se apropo de cåt de greu \i este s`-idetermine pe copiii ei s` spun` „te rog“ [i „mul]umesc“. Pì da, tu[i cu mine [tim care e problema ei, dar uite c` ea nu [tie.

|ns` ai grij`! E de speriat cåt de u[or po]i gre[i. Copiii trebuie s`fac` ce le ceri, pe cånd adul]ii nu. A[a c` pe adul]i \i rogi frumos, darcopiilor le spui ce au de f`cut. Problema e c` pu[tii nu percep lu-crurile a[a. Ei nu observ` cum vorbe[ti cu cei din jur (doar [tii c` nusunt niciodat` aten]i). Ei \]i vorbesc a[a cum le vorbe[ti tu lor. Simplu.

|ntotdeauna copiii vor fi mai aten]i la ceea ce faci decåt la ceeace spui. A[a c` nu-i po]i \nvinov`]i pentru c` sar peste amabilit`]idac` a[a faci [i tu. De fapt, ar trebui s`-i felici]i pentru c`-]i urmeazèxemplul.

Bine\n]eles, copiii tì merit` respect pur [i simplu pentru c` suntoameni. Dar mai mult decåt atåt, dac` tu nu-i respec]i, la råndul lornu te vor respecta. Stai lini[tit, faptul c` le vorbe[ti frumos nu-]i vasubmina autoritatea. Copiii vor \n]elege repede c` „Te rog spal`-tepe din]i“ sau „E[ti dr`gu] s` pui masa?“ sun` ca o rug`minte, darde fapt n-au de ales. Nu faci decåt s`-i \nve]i s` se poarte frumos \ncel mai eficient mod posibil – prin demonstra]ie.

REGULA 14

34

{i nu numai bunele maniere trebuie s` le \nve]e prin putereaexemplului. Nu-]i \nc`lca niciodat` promisiunile, nu-i min]i nicio-dat` (Mo[ Cr`ciun nu se pune) [i nu \njura niciodat` \n fa]a lor dac`nu vrei s` te copieze. Altfel, practic le spui copiilor tì clar [i r`spi-cat c` ei sunt mai pu]in importan]i pentru tine decåt al]i oameni [ic` ei nu conteaz` pentru tine. Acum, noi [tim c` asta nu e adev`rat.Dar e important ca [i copiii tì s` [tie.

Dac`-]i iube[ti copiii mai mult decåt pe oricine altcineva (poatecu excep]ia partenerului tù), atunci ei au dreptul la respectul tùmai mult decåt oricine altcineva, nu mai pu]in. Astfel, vor \nv`]a s`-i trateze [i pe ceilal]i cu respect. {i uite-a[a se va rezolva [i pro-blema cu „copiii din ziua de azi“.

35

BINE|N}ELES, COPIII T~I MERIT~ RESPECT PUR {I SIMPLU

PENTRU C~ SUNT OAMENI.

Simte-te bine \ncompania lor

Dac` te-ai \nverzit pu]in cånd ai citit Regula asta, te \n]eleg. Euvoi fi primul care s` admit` c` treaba asta poate fi dur`. Dar nu-i a[ac` sunt [i momente cånd n-ai chef de relaxare – filmul t`u favoritsau pu]in` muzic` sau ni[te ciocolat`*?

Nu intra-n panic`. Regula asta nu presupune s` fii dispus s`-]ipetreci tot timpul cu copiii. Vreau doar s` spun c` atunci cånd e[ticu ei – \n weekend-uri, \n vacan]e, cånd le cite[ti seara \nainte deculcare – e important s` te sim]i bine \n compania lor.

{i de ce nu te-ai sim]i bine? Poate pentru c` te gånde[ti mereu lace altceva ai putea face sau la lista nesfår[it` de treburi casnice carete a[teapt` \n timp ce tu ascul]i intriga episodului de ieri din Fami-lia Simpson repovestit` (f`r` pic de savoare). Sau poate pentru c` \]ifaci griji c` supa de legume va da \n foc, sau recapitulezi mintalprezentarea pe care o vei sus]ine måine la serviciu.

Opre[te-te! Tocmai te ocupi de cea mai important` sarcin` de pelista ta de \ndatoriri – te bucuri de compania copilului t`u. Nu te maigåndi la nimic altceva [i concentreaz`-te cu adev`rat asupra lui, asu-pra a ceea ce spune [i face.

REGULA 15

36

* Bine, bine, scoatem din list` ciocolata.

Recunoa[te c` asta e la fel de important ca schimbatul scutecului,sau preg`titul cinei, sau revizuirea prezent`rii. A[a c` poart` o con-versa]ie normal` cu el. Dac` pu[tiul \]i spune: „Ghici ce-am f`cut? Amomoråt 17 balauri“, nu mormì: „Oau“. |ncearc` ceva gen: „Ooo, asta\nseamn` c` ai r`mas f`r` s`ge]i?“

Secretul pentru a te sim]i bine \n compania copiilor este s` teconcentrezi asupra timpului petrecut cu ei ca asupra unui obiectiv\n sine. OK, nu-]i face nicio pl`cere s-o \mbraci pe Barbie succesiv \n14 ]inute de sear` sau s` discu]i despre fiecare echip` de fotbal dinLig`, sau s` ascul]i relatarea cadru cu cadru a unei b`t`lii imaginare\ntre for]ele luminii [i un batalion de extratere[tri invadatori. Nicinu trebuie. Toate astea sunt doar mijlocul de a atinge un scop. {iscopul este acela de a petrece timp cu copilul tù, de a \n]elege cumvede el lumea [i ce-l amuz`, sup`r`, r`ne[te, distreaz`, fascineaz`,plictise[te [i intrig`.

Odat` ce ai \nv`]at s` te opre[ti [i s` te sim]i bine, \]i va pl`ceadin ce \n ce mai mult s` petreci timp cu copiii tì [i chiar vei \ncepes` \nve]i de la ei. {i dac` sim]i c` te descurci bine, vei fi mai \n]ele-g`tor cu tine \nsu]i \n rarele ocazii cånd chiar nu mai faci fa]` uneijum`t`]i de or` de My Little Pony.

37

SECRETUL PENTRU A TE SIM}IBINE |N COMPANIA COPIILOR

ESTE S~ TE CONCENTREZI ASUPRA TIMPULUI PETRECUT

CU EI CA ASUPRA UNUI OBIECTIV |N SINE.

S` fii ordonat nu e atåt de importantpe cåt crezi

Cånd am \ntålnit-o prima dat` pe so]ia mea (evident c` lamomentul respectiv nu era so]ia mea), mi-amintesc c` am fost oare-cum intimidat de casa ei. }in minte [i acum mese cu aproape nimicpe ele, suprafe]e de lucru imaculate, por]iuni mari de podeastr`lucitoare, f`r` cea mai mic` pat`. Puteai lua \n mån` orice obiectdin casa so]iei mele [i dac-o \ntrebai unde e locul lui, \]i spunea cuprecizie. Da, toate lucrurile – absolut toate – aveau locul lor.

Acesta era un concept relativ nou pentru mine, te asigur. Amf`cut parte \ntotdeauna din curentul las`-l-s`-]i-cad`-pe-jos-[i-nu-te-mai-gåndi-nicio-clip`-la-el. Trebuie s`-]i m`rturisesc c`, atunci cåndne-am decis s` avem copii, mi-am f`cut griji pentru felul \n care so]iamea va face fa]`. {tiam c` stilul ei de a \ntre]ine casa nu era compa-tibil cu genul relaxat de copii pe care amåndoi ni-i doream*.

La momentul potrivit s-a adaptat admirabil, a[a cum fac mul]ip`rin]i. Dar nu to]i.

Unii persist`, precum Knut,** \n a \ncerca s` re]in` valul de mi-zerie, dezordine, praf, c`r]i, juc`rii, debandad` [i dezorganizare

REGULA 16

38

* Trebuie s` spun \n ap`rarea so]iei mele c`, \n ciuda obsesiei ei pentru ordine, nuc`lca niciodat` nimic, iar aspiratorul era pentru ea doar o cuno[tin]` \ndep`rtat`.

care vine la pachet cu copiii. Plus acea categorie de obiecte pe carenu le po]i arunca pentru c` habar n-ai la ce folosesc, deci nicio spe-ran]` s`-]i dai seama unde ar putea fi locul lor.

Aici ai doar dou` op]iuni. Op]iunea unu e s`-]i ie[i din min]i \ncer-cånd cu disperare imposibilul, [i anume s` p`strezi casa ordonat`, \ntimp ce copiii tì se transform` \n ni[te pseudo-adul]i crispa]i [i artifi-ciali, care n-au voie s` se comporte natural [i care nu intr` niciodat`\nc`l]a]i \n cas`. Op]iunea doi este s` cedezi, s` te relaxezi, s` lepermi]i copiilor tì s` fie copii [i s` ai o cas` fericit` cu copii lini[ti]i [icalmi \n ciuda podelei uneori plin` de noroi sau a camerei dezordo-nate. Cred c` amåndoi [tim care este op]iunea adoptat` de un P`rinte.

Nu spun c` pu[tii nu trebuie s` fac` niciodat` curat. Dar las`-i s` se simt` bine mai \ntåi [i abia pe urm` s` fac` ordine. Nuconteaz` dac` masa de buc`t`rie e plin` de urme de dege]ele saudac` pantalona[ii cei noi sunt plini de noroi. Se spal`. Dar conteaz`dac` nu li se permite s` se distreze [i s` se relaxeze.

39

** Te rog, nu te obosi s`-mi explici c` nu asta \ncerca Knut s` fac`. {tiu c` nu vroiadecåt s` ilustreze o idee. {i exact asta \ncerc [i eu s` fac. (Knut cel Mare a fost regeal Angliei, Danemarcei, Norvegiei [i al unei p`r]i a Suediei \ntre 1016 [i 1035.Legenda spune c` regele Knut [i-a a[ezat tronul pe plaj` la \nceputul mareei [i aporuncit valurilor s` nu se mai apropie. Cum valurile nu l-au ascultat, Knut adovedit curtenilor sì faptul c` regele are puteri limitate.

NU SPUN C~ PU{TII NU TREBUIE S~ FAC~ NICIODAT~ CURAT. DAR LAS~-I S~ SE SIMT~ BINE MAI |NTÅI {I ABIA PE URM~

S~ FAC~ ORDINE.

S` fii un bunp`rinte \nseamn`s`-]i asumi riscuri calculate

Cånd eram adolescent, fratele meu mai mic – avea cam 8 ani –s-a urcat \ntr-un copac \nalt din gr`din`. Ajunsese aproximativ la\n`l]imea acoperi[ului casei cånd creanga pe care st`tea a cedat. S-aapucat de o creang` de deasupra lui cu ambele måini [i a r`masatårnat la vreo 25 de picioare deasupra p`måntului (dac` gånde[tidoar \n sistemul metric, te asigur c` e o distan]` mare). Deloc sur-prinz`tor, a \nceput s` r`cneasc` din toate puterile.

Mama a ie[it \n gr`din` s` vad` care era necazul. Probabil c`stomacul i s-a f`cut ghem cånd l-a v`zut pe frate-meu a[a de sus [i a[ade nesigur, dar n-a ar`tat absolut nimic. Pur [i simplu l-a ghidat cucalm [i siguran]`: „E-n regul`, e un ciot mititel cam la 8 cm de piciorult`u stång. Acela. Acum mi[c`-]i måna dreapt` \n jos c`tre creangaaceea...“ [i a[a mai departe, pån` cånd l-a v`zut teaf`r pe p`månt.

Poate te gånde[ti c` mama i-a interzis s` se mai ca]ere \n copacidup` acea \ntåmplare, cel pu]in pentru cå]iva ani, dar n-a f`cut-o. A\n]eles c` fratele meu a \nv`]at o lec]ie util`.

REGULA 17

40

Deci, care e morala? Ei bine, copiilor trebuie s` li se permit` s`\nve]e propriile lec]ii, s` fac` propriile gre[eli, s` se dea cu capul depragul de sus. Dac` nu-[i asum` niciodat` riscuri, nu \nva]` nicio-dat`. Oamenii care nu fac gre[eli nu fac nimic. Asta \nseamn` c` [i tutrebuie s`-]i asumi riscuri. Ca P`rinte, trebuie s`-i la[i pe copii s` seca]ere \n copaci [i s` plece \n prima lor drume]ie cu rucsacul \n spate.

Bine\n]eles, tu e[ti cel care trebuie s` calculeze riscul. Uneorimiza va fi prea mare [i vei spune nu. Dar nu po]i s` iei tot timpuldecizii presupunånd c` se va \ntåmpla cel mai rù lucru posibil.Dac` faci a[a, o s` spui \ntotdeauna „nu“ din start, pentru c` nimicnu este 100% sigur. |n concluzie, copiii tì nu vor \nv`]a nimic [i nuvor fi preg`ti]i s` ia decizii bune atunci cånd vor pleca de lång` tine.{i \n cazul `sta tu nu ]i-ai f`cut treaba cum se cuvine.

A[a c` asum`-]i riscuri. {i evident, dac`-]i asumi riscuri, unelelucruri vor merge prost. S-ar putea ca pu[tiul tù s` se aleag` cu o\ncheietur` fracturat` sau cu o not` mic` la examen. Dar, hei, a\nv`]at atåt de mult din experien]a asta. Alternativa este absolutniciun risc, ceea ce-i va aduce mult mai multe neajunsuri pe termenlung.

41

NU PO}I S~ IEI TOT TIMPUL DECIZII PRESUPUNÅND

C~ SE VA |NTÅMPLA CEL MAI R~U LUCRU POSIBIL.

P`streaz`-]i grijilepentru tine

E clar c` vei fi \ngrijorat atunci cånd copiii tì \[i vor asumariscuri. |]i va fi team` pentru ei cånd se vor c`]`ra \n copaci, cåndvor \nv`]a s` conduc` [i cånd vor pleca \n vacan]` f`r` tine. De fapt,chiar [i cånd nu-]i asumi riscuri te temi. |]i faci probleme cånd nusunt sub privirile tale pentru prima dat`, cånd \ncep [coala, cånddorm prima dat` la prieteni, cånd \i vezi \mbujora]i [i febra nu lescade, cånd dau examene.

Ceea ce trebuie s` ]ii minte este faptul c` nu e[ti singurul \ngri-jorat. Copiii tì se tem [i ei. Pu[tiul tù poate fi \ngrozit de gåndulc` va \ncepe [coala, adolescentul tù poate fi incredibil de agitat lagåndul c` va pleca \n vacan]`, dar sunt hot`rå]i s` mearg` maideparte.

REGULA 18

42

CEEA CE TREBUIE S~ }II MINTE ESTE FAPTUL C~

NU E{TI SINGURUL |NGRIJORAT. COPIII T~I SE TEM {I EI.

43

Rolul t`u este s`-i lini[te[ti. D`-le \ncredere pentru a merge maideparte. F`-i s` simt` c` totul e \n regul`. E un chin, nu-i a[a? Iat`-te, amor]it de fric` [i cu stomacul stråns de emo]ie, [i trebuie s`zåmbe[ti lini[titor [i s` te prefaci c` totul e \n regul`. Mda, mi-eteam` c` asta ai de f`cut. E greu, dar cineva trebuie s-o fac`. {i acelcineva e[ti tu.

Singura ta consolare este c` po]i s` te duci [i s` \mpar]i grijile cual]i adul]i. Poate cu partenerul. Sau, [i mai bine, cu p`rin]ii. Pentruc`, da, chiar [i la vårsta ta, rolul lor este \nc` acela de a te lini[tispunåndu-]i c` totul va fi bine cånd e[ti \nsp`imåntat.

{i pentru c` veni vorba, \ncearc` s` nu mai spui: „Fii atent!“ defiecare dat` cånd copilul iese pe u[`. Nu numai c` asta implic` olips` de \ncredere \n el, dar un copil c`ruia i se spune s` „fie atent“cånd car` un obiect fragil este mult mai probabil s` scape obiectuldecåt dac` nu i s-ar fi spus nimic. „Fii atent“ poate determinacopilul s`-[i imagineze c` ceva va merge prost. Un P`rinte va spune„Distrac]ie pl`cut`!“ sau „Petrecere frumoas`!“ {i tu e[ti acum unP`rinte, bine\n]eles.

Prive[te lucruriledin punctul lor de vedere

To]i copiii au o uria[` [i ve[nic` nemul]umire. Sunt convin[i c` noi,adul]ii, nu prea ]inem cont de sentimentele lor, doar pentru c` suntcopii. Consider` c`-i ignor`m, c` le neglij`m dorin]ele, c` nu ne pas`dac` deciziile noastre \i nec`jesc. {i [tii ceva? Au perfect` dreptate.

Cu to]ii facem gre[eala asta. Nu tot timpul, bine\n]eles, dar ofacem mult prea des. Eu unul fac aceast` gre[eal` [i n-am \ntålnit\nc` un p`rinte care s` n-o fac`. Ne spunem nou` \n[ine (asta dac`ne gåndim vreun pic la acest subiect) c` noi [tim mai bine ce e binepentru copiii no[tri. Uneori e adev`rat, dar nu \ntotdeauna.

Pån` la un punct este de neevitat. Vreau s` spun c` majoritateacopiilor vor s` se culce mai tårziu decåt e bine pentru ei. Majoritateaar vrea s` tr`iasc` exclusiv cu \nghe]at` [i ciocolat` [i ar vrea s` trag`chiulul de la [coal` urm`torii 11 ani [i, \n loc de ore, s` mearg` laplaj`. Bun, noi [tim c` asta nu e o idee prea bun` [i trebuie s`-i deter-min`m s` fac` ce vrem noi, ceea ce nu \nseamn` c` nu putem vedealucrurile din punctul lor de vedere. De fapt, am vaga b`nuial` c`,l`sa]i s` se descurce singuri, majoritatea copiilor s-ar comporta destulde curånd mult mai rezonabil decåt credem noi c` ar fi \n stare.

REGULA 19

44

Copiii v`d deseori lumea altfel decåt o vedem noi. Alteori o v`dla fel, dar noi nu ne gåndim deloc la perspectiva lor. Oricum ar fi,devin tare dificili cånd cred c`-i ignor`m (lucru perfect de \n]eles,dup` p`rerea mea). Este ceva ce ]ine de Regula 14 – Trateaz`-i curespect. E important ca ei s` [tie c` tu le cuno[ti punctul de vedere.(Iar dac` n-ai habar care e acesta, sunt sigur c` e suficient s`-i \ntrebi[i te vor pune la curent.)

Acum cåteva zile eram pe punctul de a ie[i cu copiii, [i unul din-tre ei se uita la televizor. A[a c` i-am spus s`-l \nchid` [i s` se urce\n ma[in`. S-a \nfuriat. I-am spus ferm c` trebuie s` lu`m pe cinevade la gar` [i c` asta e mult mai important decåt televizorul. Ne-amcontrazis. Amåndoi ne-am \nfierbåntat. M-am \ntrebat dac` nucumva exist` un mod mai \n]elept de a proceda.

Apoi mi-am amintit de Regula 19. A[a c` l-am rugat pe b`iat s`-mi spun` care e problema. Mi-a explicat c` e programul lui favorit[i c`-l pierduse ultimele dou` s`pt`måni. I-am dat dreptate [i m-amoferit s` i-l \nregistrez. Problem` rezolvat`. {i de fapt n-avea nicioleg`tur` cu programul \n sine, problema s-a rezolvat pentru c`pu[tiul meu a sim]it c`-mi pas` de sentimentele lui. Ar fi fost [i maibine dac` mi-a[ fi amintit mai devreme de Regula 19 – dar eram preaocupat s` urmez Regula 2 (Nimeni nu-i perfect). Ei, asta-i scuza mea.

45

COPIII DEVIN TARE DIFICILI CÅND CRED C~-I IGNOR~M.

A fi p`rinte nu e o competi]ie

Vorbeam acum cåteva zile cu o m`mic` despre obiceiurile ali-mentare ale copiilor no[tri. Eu am comentat faptul c` ai mei ar ciugulinon-stop napolitane [i biscui]i dac` i-am ]ine \n cas` (motiv pentrucare prefer`m s` stea mai mult afar`). „Oh, eu sunt norocoas`“, zicevecin`-mea, „ai mei prefer` fructele [i legumele crude.“ Acum, dac`iau \n calcul modul \n care pu[tii ei au dat iama \n biscui]ii cu care i-am tratat deun`zi, m` \ndoiesc c` e vreun strop de adev`r \n decla-ra]ia de mai sus. Dar ideea e c` aceasta este o declara]ie competitiv`clasic`, menit` pur [i simplu s` ne pozi]ioneze pe mine [i pe copiiimei undeva jos, [i prin asta s`-i \nal]e pe ea [i pe copiii ei.

Unul dintre exemplele clasice de competi]ie \ntre p`rin]i estef`cutul la oli]`. {tiu p`rin]i care au \nceput s`-[i pun` bebelu[ii peoli]` \nc` de la cåteva luni, doar-doar le-or lua-o \nainte copiilor prietenilor lor. Sau i-au ridicat pe bie]ii bebelu[i \n picioarestr`duindu-se s`-i fac` s` mearg` cåt mai devreme. Sau se laud` \nstånga [i-n dreapta despre cåt de tari sunt copiii lor la sport sau lamuzic`, sau la examene. Dar cei mai necinsti]i p`rin]i competitivisunt aceia care nici m`car nu se laud` pe fa]`, ci ambaleaz` lauda\ntr-un alt fel de remarc` – gen: „Sunt norocoas`, copiii mei prefer`s` m`nånce fructe decåt biscui]i.“ (bine\n]eles c` tu nu trebuie s`crezi nici pentru o secund` c` asta are ceva de-a face cu norocul).

REGULA 20

46

Noi, P`rin]ii, nu juc`m jocul `sta competitiv. Noi avem sufi-cient` \ncredere \n propriile noastre abilit`]i – [i ne accept`m sufi-cient de relaxa]i imperfec]iunile – \ncåt s`-i l`s`m pe copii s` evo-lueze \n ritmul lor. Vezi tu, nu numai c` p`rin]ii competitivi au ra-reori prieteni adev`ra]i (cu copii); dar, de obicei, copiii lor, din cauzapresiunii la care sunt supu[i, se simt datori s` se descurce din ce \nce mai bine, astfel \ncåt p`rin]ii s` se poat` l`uda mai departe cu ei.Bie]ii copii ajung s` cread` c` nu pot ob]ine aprobarea p`rin]ilordecåt dac`-[i \ntrec prietenii \n tot ce fac. Probabil vor cre[te excesivde competitivi, ceea ce le va distruge rela]iile cu prietenii, ca s` numai vorbim de fra]i. Sunt o gr`mad` de oportunit`]i \n care copiiipot \nv`]a s` fie competitivi \n mod s`n`tos (atåt cåt trebuie, nu maimult), f`r` s` le impui o competi]ie permanent`, nes`n`toas`, cares` se \ntoarc` \mpotriva lor.

P`rin]ii competitivi sunt de fapt \ncorda]i, crispa]i [i nesiguri pecalit`]ile lor. De aceea simt nevoia de a te pozi]iona pe tine undevajos, astfel \ncåt s` se simt` ei mai sus. A[a c` nu te enerva. Com-p`time[te-i. Asta chiar c` \i va scoate din pepeni.

47

SUNT O GR~MAD~ DE OPORTUNIT~}I

|N CARE COPIII POT |NV~}A S~ FIE COMPETITIVI |N MOD S~N~TOS.

REGULIDE ZI CU ZI

Sigur, e foarte bine s` ai principii generale virtuoase cu ajutorulc`rora s`-]i cre[ti copiii, dar cea mai mare parte a muncii de a fip`rinte o reprezint` truda de zi cu zi de a-i trezi, de a-i \mbr`ca, dea le schimba scutecele, de a-i preg`ti pentru [coal`, de a-i convinges` m`nånce ceva cåt de cåt s`n`tos, de a te contrazice cu privire laora de culcare sau de a dezbate dac` le vei cump`ra sau nu perecheade \nc`l]`ri noi pe care au pus ochii.

A[a c` presupun c` ceea ce \]i trebuie de fapt sunt cåteva Reguliutile pentru truda asta de zi cu zi, ni[te Reguli care s` fac` interac-]iunile zilnice mai u[oare [i mai pl`cute [i care s` transforme faptulde a avea copii \n distrac]ia care ai sperat c` va fi.

Acestea sunt Regulile care asigur` transformarea copiilor t`i \nadul]ii inteligen]i, curio[i, amabili la care speri. Cel pu]in \ntr-o zibun`...

51

Las`-i s` se descurce singuri

Nu vreau s` te sperii, dar pån` cånd pu[tiul t`u face 18 ani –dac` nu mai devreme – el trebuie s` devin` un adult pe deplinfunc]ional, \n]elept [i capabil s` ia propriile decizii, s`-[i fac` pro-priii prieteni, s` aib` propria via]`, s`-[i fac` singur patul [i s` sedescurce singur prin Bucure[ti cu metroul. {i da, atunci vei puteaspune c` munca ta a luat sfår[it.

Dac` \nc` \]i mai hr`ne[ti copilul de 4 ani sau dac` \i faci tughiozdanul pentru a doua zi cånd el are 14 ani, o s` se lupte pentrua supravie]ui cånd va fi singur. A[a c` nu mai face nimic \n locul luidac` poate face singur lucrul respectiv. {i nu m` refer doar laordinea din camera lui sau la f`cutul lec]iilor (personal, am senza]iac` de pe la 8 ani copiii mei \[i fac temele mai bine decåt a[ face-o eupentru ei). Las`-]i copiii s` preg`teasc` din cånd \n cånd masa pen-tru toat` familia de pe la 10 ani, chiar dac` vor alege s` g`teasc`fasole cu påine pr`jit`. Las`-i s` pun` uneori rufele la sp`lat, s`-[ipun` singuri ceasul s` sune pentru a doua zi, s`-[i fac` singuri baga-jul pentru vacan]`.

Dar nici `sta nu este lucrul cel mai important. O, nu! Au marenevoie de alte dou` abilit`]i, pe care ar fi bine s` le \nve]e cåt maidevreme: abilitatea de a-[i gestiona banii [i abilitatea de a lua sin-guri decizii.

REGULA 21

52

Vezi, dac` tu le controlezi to]i banii [i le dai doar cåte pu]in decheltuial`, nu \nva]` nimic. Mult mai bine ar fi ca, pe m`sur` cecresc, s` le dai responsabilitatea gestion`rii unor bani pentru haine,de exemplu, sau s` le dai un minimum de bani de buzunar [i s`-iconvingi s` cå[tige singuri dac` vor [i al]ii. Am un prieten care esteca o „banc`“ pentru copiii lui – le d` o dobånd` generoas` la eco-nomii astfel \ncåt ei prefer` s` economiseasc` decåt s` cheltuiasc`.Sunt o mul]ime de moduri \n care po]i s`-i \nve]i pe cei mici s`-[igestioneze banii. Important e s` le g`se[ti pe acelea care se potrivesccel mai bine ]ie [i copiilor t`i.

{i, bine\n]eles, trebuie s`-]i \nve]i copiii s` ia decizii pentru ei\n[i[i. De la hainele cu care s` se \mbrace azi, dac` au 2 ani, pån` lamateriile la care s` dea examen, trebuie s` \nve]e s`-[i planifice via-]a. Asta \nseamn` inclusiv s` simt` consecin]ele lu`rii unor deciziigre[ite, deci nu te b`ga atunci cånd \i vezi c` sunt pe cale s` fac` ogre[eal`. Bine\n]eles c` po]i s` dai sugestii [i sfaturi – de[i pe m`-sur` ce cresc va trebui s` a[tep]i s` fii \ntrebat – dar f`r` presiune,da? Este via]a lor. Gånde[te-te c` numeri anii/lunile pån` la datacånd \mplinesc 18 ani [i dup` aceea sunt pe cont propriu...

53

TREBUIE S~ |NVE}E S~-{I PLANIFICE VIA}A.

ASTA |NSEAMN~ INCLUSIV S~ SIMT~ CONSECIN}ELE

LU~RII UNOR DECIZII GRE{ITE.

|nva]`-i s` gåndeasc` pentruei \n[i[i

Nu numai c` pu[tii tì trebuie s` ia propriile lor decizii (Regula21), dar trebuie s` fie capabili s` gåndeasc` pentru ei \n[i[i. Dac` fiultù te contrazice, de[i este frustrant, cel pu]in arat` c` gånde[teindependent. {i asta este exact ceea ce dore[ti (mda, e posibil s` nusim]i c` vrei asta chiar acum).

Cu ceva vreme \n urm` eram cu o prieten` al c`rei copil de 5 aniera inten]ionat agasant, a[a cum [tiu s` fie copiii de 5 ani. Prietenamea s-a enervat [i-a certat-o, iar feti]a s-a sup`rat. Am fost pl`cutimpresionat cånd am auzit-o pe prietena mea \ntrebåndu-[i fiica:„De ce crezi c` m-am sup`rat pe tine?“ Feti]a s-a gåndit un pic, apoia mormìt: „Pentru c` nu m-am oprit cånd mi-ai spus s` mòpresc.“ Probabil c` nu s-ar fi gåndit nicio clip` la motivul pentrucare s-a sup`rat mama ei dac` n-ar fi fost \ntrebat`. Dar mama o\nv`]a s` gåndeasc`.

Prietena mea a folosit singura tehnic` util` pentru a-i \nv`]a pecopii s` gåndeasc`: aceea de a le pune \ntreb`ri. Nu conteaz` cuadev`rat dac`-i \ntrebi de ce prefer` fotbalul gimnasticii sau carecred ei c` este cea mai bun` metod` de a hr`ni 100 de oameni la onunt`, sau cum am putea reduce efectele \nc`lzirii globale, sau dac`

REGULA 22

54

ei consider` c` politica american` \n Orientul Mijlociu este corect`(poate totu[i o p`strezi pe asta pentru cånd vor fi mai m`ricei).Trebuie doar s`-i determini s` gåndeasc`.

{i pune-le la \ncercare judecata. Nu \n mod agresiv, dar\ntreab`-i: „De ce crezi asta?“ La 2 ani po]i s`-i \ntrebi de ce cred eic` latr` c`]elul. La 12 ani \i po]i \ntreba dac` pre]ul mare al unorhaine de firm` se justific`. ({i dac` nu, atunci de ce se a[teapt` ca tus` pl`te[ti atåt de mult pentru o hain`. Ah – Regula 21 – d`-le pemån` o sum` de bani din care s`-[i cumpere haine).

Continu` s`-i provoci [i s` le pui \ntreb`ri. Determin`-i s` dez-bat` [i s` contrazic`, [i s` justifice, [i s` pun` \ntreb`ri. Iar dinmomentul \n care vor face toate astea instinctiv, f`r` ca tu s` tre-buiasc` s`-i provoci cu \ntreb`ri, vei [ti c` st`påne[ti Regula 22.

55

LA 2 ANI PO}I S~-I |NTREBI DE CE CRED EI

C~ LATR~ C~}ELUL. LA 12 ANI |I PO}I |NTREBA

DAC~ PRE}UL MARE AL UNOR HAINE DE FIRM~

SE JUSTIFIC~.

Folose[te laudele \n]elept

Felicit`ri! Ai reu[it s` ajungi la Regula 23. E[ti la aproape unsfert din drumul c`tre a fi un P`rinte cu norm` \ntreag`.

Sper c` asta te-a \ncurajat – `sta e scopul laudelor. {i noi, P`rin-]ii, [tim c` dac` ne facem treaba bine, laudele noastre vor fi uneledintre cele mai motivante lucruri pentru copiii no[tri. N-ai l`sa s`treac` ziua lor de na[tere f`r` s` le faci un cadou, a[a c` nu l`sa nicirealiz`rile lor s` treac` f`r` s`-i lauzi.

Da, dar nu-i a[a de simplu, nu? Cå]i p`rin]i cuno[ti care nu [tius` foloseasc` laudele? Trebuie s` lauzi cåt trebuie, cum trebuie, pen-tru ceea ce trebuie.

Expresia „Un lucru bun nu-i niciodat` destul“ categoric nu seaplic` \n cazul laudelor. Nu \nseamn` c` trebuie s` fii zgårcit, dar emai bine s` lauzi propor]ional cu realiz`rile copilului. Dac` \l lauziprea mult [i prea des, moneda se devalorizeaz`. Dac`-i spui c` esteextraordinar [i nemaipomenit cånd face ceva mai degrab` medio-cru, ce-o s`-i mai spui cånd face ceva cu adev`rat deosebit? {i dac`fiecare lucru mic care-i reu[e[te este recompensat cu laude m`re]e,atunci copilul o s` fie terifiat de gåndul c` te va dezam`gi. Copiii numerit` genul `sta de presiune.

Te-ai gåndit vreodat` la motivele pentru care \]i lauzi copiii?Dac`-i lauzi \ntotdeauna pentru rezultatele ob]inute la [coal`, dar

REGULA 23

56

niciodat` pentru c` s-au comportat frumos, ce le comunic` astadespre valorile tale? E[ti tentat s`-i lauzi mai mult pentru c` aucå[tigat decåt pentru c` s-au str`duit? Nu, bine\n]eles c` nu, doare[ti un adev`rat P`rinte. Dar mul]i al]i p`rin]i fac asta.

{i o mul]ime de p`rin]i uit` s`-[i laude copiii pentru c` s-au com-portat frumos, deoarece consider` c` „a[a e firesc“. O fi firesc, darcopiii chiar vor s` aud` c` ai observat cåt de buni au fost: „Bravo, amobservat c` nu te-ai scobit \n nas \n fa]a m`tu[ii Mariana“ sau: „Credc` e[ti tare obosit`, dar v`d c` reu[e[ti s` nu te plångi. Asta e mi-nunat.“ A[a \i vei convinge s` se poarte frumos [i data viitoare.

Acum, un ultim lucru despre laude [i pe urm` po]i spune c`st`påne[ti [i Regula asta. Care dintre urm`toarele laude crezi c` i-ar facemai mare pl`cere unui copil? „Ce desen dr`gu]!“ sau „Ce desen dr`gu]– \mi place mult felul \n care ai reu[it s` faci calul s` par` c` se mi[c`.Cum ai f`cut?“ Exact – fii specific atunci cånd lauzi [i dac` se poate,pune [i \ntreb`ri. Asta chiar \i va face s` str`luceasc` de måndrie.

57

E{TI TENTAT S~-I LAUZI MAI MULT PENTRU C~

AU CÅ{TIGAT DECÅT PENTRUC~ S-AU STR~DUIT?

NU, BINE|N}ELES C~ NU, DOARE{TI UN ADEV~RAT P~RINTE.

Respect` valoarea limitelor

Acum cå]iva ani vorbeam cu o vecin` \n timp ce copilul ei de 4ani a s`rit pe gardul care-i \nconjura gr`dina [i a \nceput s` alergepe el. Poate c` nu sun` atåt de grav, dar de cealalt` parte a garduluiera un gol de 4,5 metri pån` la o parcare de beton aflat` dedesubt.Probabil c` ar`tam \ngrozit \ntrucåt vecina mi-a sesizat reac]ia [i aspus: „{tiu. I-am spus de o mie de ori s` nu se mai urce, dar pur [isimplu m` ignor`. Ce pot s` fac?“ Am fost atåt de [ocat \ncåt nu i-am r`spuns. (Oricum, chiar dac` i-a[ fi r`spuns, probabil c` pur [isimplu m-ar fi ignorat.)

{tii la fel de bine ca mine c` r`spunsul la \ntrebarea ei este:„Spune-i NU [i vorbe[te serios.“ Este un exemplu elocvent desprecum copiii au nevoie de limite – \n acest caz pentru siguran]a bietu-lui bìe]el. De fapt, acest copil a fost un exemplu tipic de ce se poate\ntåmpla cånd nu le fixezi copiilor limite clare. |n cartier, bìe]eluluii se spunea „s`lbaticul“ (atunci cånd familia lui nu era de fa]`) dincauza felului sù de-a fi. |n permanen]` for]a pentru a vedea cåt dedeparte poate merge [i, aparent, nu existau limite.

„S`lbaticul“ se purta \ngrozitor, avea foarte pu]ini prieteni [iprobabil credea c` p`rin]ilor lui nu le pas` de el nici cåt negru subunghie. La urma urmelor, dac` le-ar fi p`sat, i-ar fi dat voie s` alergepe un gard situat la 4,5 metri \n`l]ime? I-ar fi permis s` se poarte a[acum vrea, f`r` s`-i dea aten]ie, indiferent ce-ar fi f`cut?

REGULA 24

58

Lumea \nconjur`toare poate fi \nspìmånt`toare cånd e[ti copil.De multe ori, aceasta se dovede[te \nspìmånt`toare [i cånd e[tiadult. Cel mai bun lucru pentru siguran]a unui copil este s`-i fiefixat un set de reguli [i limite clare. Evident, copiii vor testa limitele\n mod constant, mai ales cånd sunt mici, nu pentru c` ar vrea s` ledep`[easc`, ci pentru c` vor s` se asigure c` limitele nu s-au mi[cat.Rolul tù este s` le comunici cåt mai clar care sunt aceste limite [i s`te asiguri c` ele r`mån neschimbate \n timp. A[a c` vei spune „nu“ori de cåte ori copilul se va urca pe gard [i, dac` va fi cazul, \l vei dajos pentru a-i ar`ta c` vorbe[ti serios [i pentru a \nt`ri regula. |nfelul `sta vei avea un copil \ncrez`tor, fericit [i \n siguran]`, care va[ti exact ce are de f`cut, va \nv`]a despre lumea din jurul lui (pen-tru c` aceasta nu va fi mereu schimb`toare) [i care va [ti c`-l iube[ti.

{i, apropo, asta v` prive[te pe amåndoi (dac` nu e[ti p`rinte sin-gur). N-a]i rezolvat nimic dac` un p`rinte \nt`re[te regulile, [icel`lalt nu – asta nu face decåt s` genereze confuzie \n mintea copi-ilor. Trebuie s` juca]i amåndoi rolul poli]istului dur (mai multe des-pre asta la Regula 31). Nu conteaz` dac` un detaliu variaz` (poateTati \i las` mereu s` stea la el \n bra]e \n timp ce le cite[te pove[ti, \ntimp ce lui Mami \i place s`-i vad` ghemui]i sub p`turic`). Dar pen-tru toate Regulile importante, amåndoi trebuie s` \nt`ri]i limiteledac` v` dori]i copii ferici]i [i \ncrez`tori.

59

AMÅNDOI TREBUIE S~ |NT~RI}I LIMITELE

DAC~ V~ DORI}I COPII FERICI}I {I |NCREZ~TORI.

Mita nu esteneap`rat un lucru rù

Mam``, ce reputa]ie proast` are mita printre p`rin]i... Este con-siderat` a fi unul dintre cele mai rele lucruri pe care le po]i face \ncalitate de p`rinte. Dar stai o clip` – hai mai \ntåi s` definim mita,vrei? S` presupunem c` pu[tiul tù este \ngrozitor de obraznic, [i tu\i spui c` o s`-i dai 10 lei dac` tace din gur` [i se poart` frumos. Eida – asta, \]i garantez, este mit`. Evident c` nu vom proceda a[a.

Dar ce zici despre situa]ia asta? Copilul tù se poart` exemplarpe moment, dar suspectezi c` n-o s` mai dureze mult. Poate ur-meaz` s` intri cu el \ntr-un magazin sau s`-i spui s`-[i fac` lec]iile,s`-[i fac` ordine \n camer`, s`-[i m`nånce fructele, s` \nchid` tele-vizorul, s` mearg` la culcare, sau s` fac` orice altceva genereaz` deobicei o reac]ie negativ`. |i spui c` o s`-l recompensezi cumva dac`se comport` frumos \n continuare. }i se pare c` asta e mit`?

Mie nu. {i o s`-]i spun de ce. Am lucrat un timp \n cåteva orga-niza]ii mari. Acolo mi se spunea tot timpul c` dac` fac fa]` respon-sabilit`]ii cutare o s` fiu promovat, sau c` dac` ating targetul cutareo s` primesc un bonus. Nu v`d diferen]a. Managerii nu numeauasta mit`, ci motivare. {i era considerat un Lucru Bun.

REGULA 25

60

Atåta timp cåt oferi recompense \nainte de a \ncepe comporta-mentul uråt, este o abordare foarte rezonabil`.

Bine\n]eles, o s` fii atent cu genul de recompense pe care-l oferi.Dac` folose[ti \ntotdeauna bani, transmi]i copiilor tì un mesaj de-primant despre modul \n care func]ioneaz` lucrurile pe lume. Ca s`nu mai vorbim c` o s` sfår[e[ti lefter. {i o s` mai fii atent ca recom-pensa s` fie propor]ional` cu r`spunsul pe care-l a[tep]i. Nu lecump`ra o garderob` nou` drept recompens` pentru c` [i-au puspe umera[e cåteva hìnu]e.

|n mod ideal, o s` oferi o recompens` care se potrive[te perfectsolicit`rii. Dac` se poart` frumos \ntotdeauna \n magazin, dup` cefaci cump`r`turile o s` merge]i \n parc. Dac` reu[esc s` se scoale dinpat diminea]a f`r` ca tu s` trebuiasc` s` torni o g`leat` de ap` recepeste ei, o s`-i la[i s` se culce seara cu 15 minute mai tårziu. Dac`p`streaz` ordinea \n camera lor timp de dou` luni, o s` le m`re[ti„aloca]ia pentru haine“.

{i nu-i a[a c` n-ai uitat de cea mai potrivit` recompens` dintretoate? Sigur c` n-ai uitat. Copiii tì vor face mult mai multe lucrurigratis dac` vor [ti c` la sfår[it ob]in aprobarea ta. A[a c` nu trebuie s`concepi cåte o duzin` de recompense \n fiecare zi; de cele mai multeori, copiii vor fi foarte \ncånta]i/impresiona]i/ferici]i s` aud`: „A[ ficu adev`rat mul]umit dac` ai vrea s`...“ {i apoi asigur`-te c`-]i aduciaminte s` le spui dup` aceea cåt de \ncåntat/impresionat/fericit e[ti.

61

|N MOD IDEAL, O S~ OFERI O RECOMPENS~

CARE SE POTRIVE{TE PERFECT SOLICIT~RII.

Toanele suntmolipsitoare

Din momentul \n care ave]i copii deveni]i o familie. Nu mai e[tiun spirit liber, nu mai forma]i un cuplu intim. Sunte]i o familie. {i\ntr-o familie toat` lumea interac]ioneaz` cu toat` lumea. Ceea ce\nseamn` c` toanele fiec`ruia \i afecteaz` pe to]i ceilal]i. E-adev`rat,unii oameni reu[esc s` fie veseli chiar [i atunci cånd to]i cei din jurullor sunt isterici, dar majoritatea trebuie s` recunoa[tem c` toanelenoastre se schimb` odat` cu toanele celor din jurul nostru.

Ca P`rinte, trebuie s` \n]elegi c` e[ti responsabil pentru st`rilede spirit ale familiei tale. Nu vreau s` spun c` e vina ta ori de cåteori cineva e nefericit. |ncerc doar s` spun c` dac` v` l`sa]i cu to]iiprad` disper`rii sau dac` \ncepe]i cu to]ii s` ]ipa]i unul la altul, n-are rost s` a[tep]i ca unul dintre ceilal]i s` \nceteze v`ic`reala sauurlatul, sau bosumflarea, sau ciorov`iala. Dac` te gånde[ti c` arprinde bine ca cineva s` se opreasc` [i s` dea un bun exemplu, atunci ar fi bine ca acel cineva s` fii chiar tu.

Copiii nu \n]eleg c` toanele sunt molipsitoare. Lor nici nu letrece prin minte c` tu e[ti a[a de iritat tocmai pentru c` ei te-auc`piat toat` ziua. Sigur, po]i s` \ncepi s`-i \nve]i despre asta, dar os` treac` ani buni pån` s` poat` face ceva. Pån` atunci, imediat ce-or s` se simt` prost se vor purta \ngrozitor pentru a te pedepsi,chiar dac` [tiu c` o s` te sim]i [i tu la fel. „Acum o s` se \nve]eminte“, vor gåndi ei. E nevoie de un adult care s` \mpiedice perpe-tuarea toanelor proaste. {i `sta e[ti tu, precum am mai spus.

REGULA 26

62

|n special unul dintre copiii mei (e mai bine s` nu spun care)obi[nuia s` intre permanent \n conflict cu mine cånd era mai mic.Ceea ce m` scotea din min]i era faptul c` nu ceda niciodat`, nici chiarcånd \mi pierdeam cump`tul cu el. |n cele din urm`, so]ia mea –alegåndu-[i cu grij` momentul – mi-a dat de \n]eles c` poate asta areceva de-a face cu faptul c` nici eu nu cedez niciodat`. Mi-am datseama c` prin for]a exemplului reu[isem s`-l \nv`] un mod totalnefolositor de a rezolva conflictele.

Mda, nu e neap`rat pl`cut, dar e adev`rat: p`rin]ii care ]ip` lacopiii lor vor avea copii care ]ip`. P`rin]ii care se bosumfl` tot tim-pul \i \ncurajeaz` pe copii s` se bosumfle. P`rin]ii care se plång toat`ziua vor avea probabil copii plång`cio[i. Nu chiar tot timpul, dar cumult mai des decåt ar fi \n alte condi]ii. Se mai poate \ntåmpla [ialtceva, \n func]ie de personalitate: copiii pot ajunge \n cealalt` ex-trem` [i, \n loc s` fie moroc`no[i ca tine (de exemplu), se vor sup`rafoarte tare ori de cåte ori cineva din preajma lor va deveni moro-c`nos. Dac` vrei ca pu[tiul t`u s`-[i gestioneze \n mod matur st`rilede spirit, trebuie s` ]i le gestionezi \n primul rånd tu \n mod maturpe ale tale. {i, bine\n]eles, se poate [i mai bine de-atåt. Po]i s` influ-en]ezi \n bine toanele copilului t`u – [i modul \n care le gestioneaz`.Iar aceast` schimbare va aduce dup` sine schimb`ri \n bine printreto]i membrii familiei tale.

63

NU E NEAP~RAT PL~CUT,DAR E ADEV~RAT:

P~RIN}II CARE }IP~ LA COPIIILOR VOR AVEA COPII CARE }IP~.

Le fixezi obiceiurilealimentare pentru toat` via]a

Nu urmeaz` s`-]i spun ce s` le dai s` m`nånce copiilor t`i.Habar n-am. Poate e[ti vegetarian sau poate e[ti dependent degogo[i (a[ putea \n]elege asta), sau poate ai o problem` vizavi desalat`. Este treaba ta s` decizi cum \]i hr`ne[ti copiii \n mod respon-sabil [i exist` o mul]ime de diete s`n`toase din care po]i alege, ca [ialtele \n mod evident nes`n`toase pe care s` le evi]i (cum ar figogo[ile, din p`cate).

Dar indiferent de tipul de måncare cu care-i hr`ne[ti, modul \ncare m`nånc` pu[tii t`i va deveni o obi[nuin]` pe care le va fi foartegreu s-o schimbe, a[a c` asigur`-te c`-i \nve]i cu obiceiuri bune. Altfelspus, cu obiceiuri care le vor permite s` se bucure de o via]` s`n`toas`.

REGULA 27

64

MODUL |N CARE M~NÅNC~PU{TII T~I VA DEVENI

O OBI{NUIN}~ PE CARE LE VA FIFOARTE GREU S-O SCHIMBE.

Eu am crescut \ntr-o perioad` \n care obiceiurile alimentare eraufoarte diferite de cele de azi. Genera]ia mamei mele trìse un r`zboi,trecuse prin ra]ionalizare, [i obezitatea era lucru rar. Drept urmare,multe dintre obiceiurile care mi-au fost insuflate i se p`reau fire[timamei, dar nu [i mie.

De exemplu, mi se cerea s` m`nånc totul din farfurie. N-aveamvoie s` m` ridic de la mas` pån` nu-mi terminam por]ia. Totul era\n regul` cånd eram mic, [i por]iile erau [i ele mici, dar pe m`sur`ce cre[team era din ce \n ce mai rù pentru greutatea mea. Chiar [iatunci cånd voiam cu adev`rat s` sl`besc, \mi era aproape imposibils` las måncare \n farfurie. Acum copiii mei trebuie s` m`nånce atåtcåt le trebuie, iar dac` au \n farfurie mai mult decåt pot månca, nu-i nicio problem` dac` le r`måne.

Iat` un alt exemplu. Cånd eram copil nu primeam budinc` pån`cånd nu terminam felul principal. Ce m-a \nv`]at asta? C` budinca(cea plin` de zah`r [i nes`n`toas`) este scopul, iar måncarea estedoar purgatoriul prin care trebuie s` treci pentru a ajunge la ]elultù cel dulce [i lipicios. |]i spun cu måna pe inim` c` nici asta nu m-a ajutat prea mult \n a-mi men]ine o greutate optim`. Cum pro-cedez cu copiii mei? Aproape niciodat` nu månc`m budinc`, cuexcep]ia cazurilor cånd avem musafiri, [i, bine\n]eles, copiii nu tre-buie neap`rat s` termine felul principal pentru a c`p`ta budinca.

Sau, alt exemplu: mama obi[nuia s`-mi dea un dulce cånd m`r`neam sau ca r`splat` cånd m` purtam foarte frumos. Asta e altòbi[nuin]` care atårn` [i azi de gåtul meu ca o piatr` de moar`. Oride cåte ori sunt pu]in deprimat, m` r`spl`tesc cu un baton de Mars.|mi promit c` imediat ce termin grupul `sta de Reguli voi månca opr`jitur`.

65

Cu ce obiceiuri \i porne[ti la drum pe copiii tì? Poate c` pu[tiitì de]in o garan]ie genetic` cum c` nu vor avea niciodat` problemecu greutatea sau alte probleme de s`n`tate asociate cu dietanepotrivit`. Poate copiii tì au nevoie de cu totul alte obiceiuri decåtai mei. Poate ai metode mai bune decåt mine de a evita genul deprobleme pe care tocmai le-am descris. Aici nu de]in toate r`spun-surile. |]i atrag aten]ia doar s` ai grij` cu ce obiceiuri alimentare \]i\nve]i copiii [i s` te asiguri c` sunt cele pe care vrei s` le capete.

66

ComunicÈste a[a u[or pentru p`rin]i s`-i elimine pe copii din „bucla co-

munic`rii“. La \nceput sunt prea mici ca s` \n]eleag`. Pe urm`, cåndcresc, ]i-ai pierdut deja obi[nuin]a [i, oricum, este doar o compli-ca]ie \n plus s`-i implici [i pe ei. Pì da, dar este, de asemenea, unpas \n plus spre o familie unit` care func]ioneaz` ca o echip`.

Despre ce fel de comunicare vorbesc? Ei bine, stai s`-]i dau cåte-va exemple. |]i aminte[ti s` le spui \ntotdeauna pu[tilor tì cånda[tep]i musafiri? Probabil c` le spui cånd urmeaz` s` vin` cineva decare sunt \ncånta]i, dar dac` vine o persoan` pe care nici n-o cu-nosc? Poate vine cineva s` ia m`suri pentru o nou` hus` pentru ca-napea sau s` repare ma[ina de sp`lat. |i spui pu[tiului tù de un anunde merge]i ori de cåte ori \l pui \n ma[in`? Pentru tine e evident,dar nu [i pentru el.

{i nu uita un lucru important: comunicarea func]ioneaz` \nambele sensuri. Da, trebuie s`-i spui echipei tale ce se \ntåmpl` (idealar fi s`-i spui [i de ce), dar trebuie s` ceri la råndul tù s` fii informat[i chiar s` ascul]i atunci cånd ]i se r`spunde.

Te consul]i cu copiii atunci cånd stabile[ti unde o s` pleca]i \nvacan]`? Dac` sunt adolescen]i, probabil c`-]i spun f`r` s`-i \ntrebi,dar dac` au 6 sau 7 ani?

Dar atunci cånd \]i schimbi ma[ina? Le ceri p`rerea pu[tilor tì?OK, n-o s` cumperi un Lamborghini doar pentru c` ei vor unul, darpo]i s`-i \ntrebi ce conteaz` pentru ei – mai mult loc pe bancheta dinspate, CD player care cite[te mp3-uri, trap` pe acoperi[. Fii sigur c`,

67

REGULA 28

dac` le-ai cerut p`rerea, sunt mai multe [anse s` fie \ncånta]i dealegerea ta final`.

Dac` procedezi a[a \ntotdeauna, nota 10 pentru tine. De fapt, tuar trebui s` scrii cartea asta, [i nu eu. Pentru c` eu nu-mi amintescde fiecare dat`. Dar \mi amintesc suficient de des \ncåt s` v`d cåt demult \nseamn` pentru copii s` se simt` b`ga]i \n seam`, s` simt` c`fac parte din familie. Plus c` se pot dovedi chiar utili dac` [tiu ce se\ntåmpl`. Sunt plini de idei care, e-adev`rat, trebuie cernute cuaten]ie, dar printre ele po]i descoperi lucruri cu adev`rat utile care]ie altminteri nu ]i-ar fi trecut prin cap.

68

Fixeaz` scopuri clare

Iat` o Regul` pe care am cules-o din lumea afacerilor, o Regulèxcelent`. Managerii buni \[i fixeaz` \ntotdeauna obiective [i lucrea-z` pentru atingerea unor scopuri concrete. {i au absolut` dreptates` procedeze astfel. Este foarte demoralizant ca [eful s`-]i spun`:„Vinde mai mult!“ Habar n-ai dac` va fi dezam`git sau uluit de cei10% pe care i-ai ob]inut \n plus la vånz`rile pe luna asta. {i \]i ima-ginezi c` nici el n-are nici cea mai vag` idee, altfel ]i-ar fi spus:„Vinde cu 10% mai mult!“

A[a c` [tim cu to]ii de la serviciu c` scopurile clare sunt bune –[tii ce se a[teapt` de la tine, sim]i c` [efului tù chiar \i pas` de per-forman]ele tale. Pì atunci de ce le spunem copiilor „P`streazòrdine \n camera ta“ sau „F`-i baie mai des iepura[ului“, sau „Numai sta atåta \n fa]a computerului“?

Nu realizezi c` dai de \n]eles c` de fapt nu-]i pas` atåt de multprecum spui? Care variant` ]i se pare mai conving`toare: „Nu maista atåta \n fa]a computerului“ sau: „Ai voie s` stai la computer celmult dou` ore pe zi“? {i care ]i se pare mai u[or de \n]eles de c`trecopilul tù?

Uneori nu ne str`duim suficient, dar alteori pur [i simplu nu neoprim s` ne gåndim dac` pu[tiul va \n]elege ce \ncerc`m s`-ispunem. Poate c` ]ie: „F`-i baie mai des iepura[ului“ ]i se pare un

69

REGULA 29

enun] cåt se poate de clar, dar poate copilul chiar nu pricepe ce vreide la el. Oare vrei s` spele animalul o dat` pe s`pt`mån`? Sau o dat`pe lun` ar fi suficient? Oare s`-i dea fån proasp`t de dou` ori pes`pt`mån` [i s`-i schimbe rumegu[ul la dou` s`pt`måni? Trebuies` te exprimi clar dac` vrei ca pu[tii s` fie motiva]i [i s` simt` c`-]ipas`. {i – cel mai important – s` fac` \ntr-adev`r ceea ce le ceri.

Regula asta mi-a venit \n minte acum cå]iva ani, cånd am rugat-o pe feti]a mea s`-[i fac` ordine \n camer`. Cånd m-am dus s`verific un pic mai tårziu am g`sit camera aproape la fel de dezor-donat`. Am \nceput s-o dojenesc pe fiic`-mea, iar ea mi-a spusr`nit`: „Dar am f`cut ordine. Uite!“ De fapt, ea strånsese totul de pepodea... [i atåt. Dar credea sincer c` asta am vrut. Atunci am realizatc` era vina mea [i c` urmarea era nu numai o \nc`pere r`mas` \ndezordine, dar [i o atitudine incorect` fa]` de fiica mea.

70

UNEORI NU NE STR~DUIM SUFICIENT,

DAR ALTEORI PUR {I SIMPLU NU NE OPRIM S~ GÅNDIM.

Nu fi cic`litorAm citit de curånd un articol despre rezultatul unor cercet`ri

referitoare la cic`leal` (m` \ntreb cåt timp au fost cic`li]i cercet`toriirespectivi cu privire la acest subiect pån` s` se apuce de treab`). Eiau descoperit c`, dac` cic`le[ti oamenii, ace[tia sunt \nclina]i s` fac`chiar mai pu]in decåt ]i-ai fi \nchipuit. Mai bine nu-i cic`le[ti.

Pì [i cum \i determini pe copii s` fac` ceea ce dore[ti dac` nuprin cic`leal`? Ei bine, cic`leala presupune un ton care sugereazìritarea [i tocmai asta o face atåt de nesuferit`. {i cic`leala devinede-a dreptul de nesuportat – asta e ceva ce P`rin]ii trebuie s` se asi-gure c` nu fac niciodat` – atunci cånd \]i cer]i copiii pentru ceea cesunt \n loc s` te referi la ceea ce fac. De exemplu: „N-ai \nchis u[a“este o remarc` rezonabil`, dar: „Niciodat` nu \nchizi u[a aia“ estecic`leal`. {i mai rù e cånd le pui \n discu]ie caracterul: „Niciodat`nu te gånde[ti la ceilal]i“ sau „Of, e[ti a[a de \mpiedicat“. Dac` lefaci asta copiilor tì, nu faci decåt s` \nrùt`]e[ti situa]ia. {i po]i s`-i condamni pentru asta?

Nu e nevoie s` folose[ti un ton iritat sau fraze cu caracter per-sonal. Tot ce trebuie s` faci este s` fii ferm [i s` spui clar ce se va\ntåmpla dac` nu te ascult`. Cam a[a: „Te rog s`-]i faci lec]iile. Dac`nu sunt gata pån` la ora 6, o s` \nchid computerul pån` cånd le veitermina.“ Apoi nu mai zici nimic pån` la ora 6 [i, dac` e cazul,\nchizi computerul. Dac` asta este abordarea ta standard, nu le valua mult copiilor pån` s`-[i dea seama c` nu glume[ti.

71

REGULA 30

Am fost odat` la cineva \n vizit` la prånz [i masa din buc`t`rie,unde urma s` månc`m, era plin` de juc`rii, desene, dulciuri, buc`]ide Lego, c`r]i de joc [i alte chestii asem`n`toare. M-am oferit (oare-cum enervat) s` o cur`]. „Oh, nu“, a replicat gazda, „nu e nevoie. Os-o cure]e copiii.“ M-am \ntrebat cum Dumnezeu \i va convinge pecopii s` cure]e masa \nainte ca måncarea s` se ard` pe foc, de vremece ei erau foarte prin[i cu alte activit`]i, dar ea a ie[it \n u[a buc`-t`riei [i a strigat pe un ton vesel: „Peste exact 10 minute, tot ce e pemasa din buc`t`rie ajunge la co[ul de gunoi!“ |n mod clar obi[nui]icu asta – [i convin[i \n råndurile anterioare, cånd mama trecuse lafapte –, copiii au ap`rut cu to]ii instantaneu [i \n cinci minute masaera preg`tit` pentru prånz. Nici un pic de cic`leal` – mama a spuso singur` dat` ce avea de spus [i s-a asigurat c` pu[tii [tiu ceurmeaz` s` se \ntåmple dac` o ignor`.

Mai e ceva ce merit` s` fie spus cu privire la cic`leal`, [i anumec` este o perioad` de cå]iva ani \n care copiii pot face singuri anu-mite lucruri, dar e nerezonabil s` le pretinzi s`-[i aminteasc` sin-guri. A[a c` \n loc s` fii sup`rat c` pu[tiul t`u a uitat iar s` hr`neasc`hamsterul [i s` fii tentat s`-l cic`le[ti, toat` lumea va fi mai fericit`dac` prive[ti \n]elegerea astfel: copilul se achit` de datorie dac`hr`ne[te hamsterul, cu condi]ia ca tu s`-i aduci aminte. Acum maiai nevoie doar de cineva care s` te cic`leasc` pe tine pentru a-]iaduce aminte.

72

NU E NEVOIE S~ FOLOSE{TI UN TON IRITAT SAU

FRAZE CU CARACTER PERSONAL.

REGULIPRIVIND

DISCIPLINA

Nu [tiu cum e[ti tu, dar mie nu-mi place cuvåntul „disciplin`“.Implic` ceart`, pedeaps`, chiar [i (fereasc` Sfåntul!) b`taie. „Copiiiar trebui s` fie atåt de cumin]i \ncåt s`-i vezi, dar s` nu-i auzi“ –chestii din astea.

{i totu[i, odat` ce ai trecut peste cuvåntul \n sine, descoperi c` evorba, de fapt, despre un lucru esen]ial [i care \]i e la \ndemån`.Astfel, am v`zut deja care este valoarea limitelor (Regula 24), iardisciplina este despre cum s` \nt`re[ti aceste limite. Dac` \n]elegitotul cum trebuie referitor la disciplin` este mult mai u[or s` fiip`rinte [i este mult mai u[or s` fii copil. Da, pu[tii t`i vor beneficiaenorm de pe urma unei bune discipline. Cånd totul merge bine, nue nevoie de niciun pic de ceart`, pedeaps` sau b`taie. {i atunci toat`lumea este fericit`.

75

Forma]i front comun

Dac` i-ai cere [efului tù o zi \n plus de concediu [i el ar zice nu,ai fi dezam`git, dar te-ai resemna. La urma urmelor, nu e vorba deceva ce ]i se cuvine. Dar s` presupunem c` apoi l-ai \ntreba [i pe[eful [efului tù, care ar r`spunde: „Da, sigur, nicio problem`.“Acum ce mai crezi?

Nu e[ti sigur dac` e-n regul` s`-]i iei ziua de concediu sau nu.Dar e[ti sigur c` opinia [efului tù nu conteaz` prea mult. {i dac`[eful tù \]i va spune alt` dat` „nu“, [tii ce s` faci. De fapt, poatechiar e mai bine ca data viitoare s` treci peste [eful tù din start. |ntimpul `sta, [eful tù se simte subapreciat [i frustrat, probabil c` esup`rat pe [eful lui [i [tie c` a pierdut respectul tù. Iar [eful [efu-lui tù descoper` c` a pierdut respectul [efului tù.

E[ti confuz? Nu m` mir`. Inconsecven]a celor doi p`rin]i ducela confuzia copiilor, la frustrare [i la subminarea respectului lor.Dac` [eful [efului tù l-ar fi sus]inut pe [eful tù, totul ar fi fost cåtse poate de simplu.

Trebuie s` \n]elegi c`, dac`-]i subminezi partenerul \ncercånd s`fii dr`gu] cu copilul tù astfel \ncåt el s` te iubeasc` mai mult (da,admite, la asta se reduce totul), nu reu[e[ti decåt s`-l z`p`ce[ti pecopil [i s`-i subminezi atåt respectul pentru voi amåndoi, cåt [i\ncrederea \n atåt de importantele limite.

REGULA 31

76

Dac` e[ti p`rinte singur, s` nu crezi c-ai sc`pat! Acela[i lucru seaplic` ori de cåte ori exist` cineva cu care \mpar]i responsabilitateapentru copil. P`rin]ii t`i, atunci cånd merg cu voi \n vacan]`, saubona, sau prietena ta care are grij` de el \n fiecare mar]i dup` [coal`.

Dac` vre]i ca pu[tiul vostru s` se simt` \n siguran]`, trebuie s`v` sus]ine]i unul pe cel`lalt. {i asta \nseamn` inclusiv s` juca]iamåndoi rolul poli]istului dur. Merit`: copilul va fi mai fericit, va fimai sigur \n privin]a limitelor [i v` va respecta ([i iubi) pe amåndoipentru asta. |n cele din urm`.

Bine\n]eles, nu trebuie s` c`de]i de acord dinainte asuprafiec`rei minuscule reguli posibile – cånd e vorba de detalii trebuiedoar s` conveni]i c` indiferent ce spune unul dintre voi, cel`lalt \l vasus]ine dac` va fi \ntrebat. „Dac` Tati a spus nu, atunci r`spunsul enu“. Este crucial s` \n]elegi c`, \n afar` de treburile importanteasupra c`rora a]i c`zut deja de acord dinainte (Regula 12), faptul c`e[ti de acord cu partenerul este mult mai important decåt lucrulasupra c`ruia e[ti de acord.

77

FAPTUL C~ E{TI DE ACORD CU PARTENERUL

ESTE MULT MAI IMPORTANT DECÅT LUCRUL ASUPRA C~RUIA

E{TI DE ACORD.

Vorba dulce mult aduce

|]i aminte[ti cum erai cånd erai mic? Hai, gånde[te-te – sigur c`po]i. Acum imagineaz`-]i c` \nv`]`toarea ]i-ar fi promis o stelu]`aurie/o ciocolat`/un pix la alegere din dul`piorul cu papet`rie dac`te vei descurca bine la urm`toarea dictare. Acum imagineaz`-]i c`, \nloc de asta, te-ar fi amenin]at c` dac` nu te descurci la dictare o s`r`måi \n clas` toat` ziua \n timpul recrea]iilor/o s` prime[ti o bil`neagr`/n-o s` mai ai voie la ora de sport (sau o s` mergi mai des lasport, \n func]ie de \nclina]iile tale sportive). Cu care dintre acesteabord`ri ai fi ob]inut rezultate mai bune la dictare?

Dac` semeni cu mine, ai fi avut [anse destul de mici s` faci binela vreo dictare. Dar cu siguran]` eu m-a[ fi str`duit mai mult pentrurecompens` (abordarea pozitiv`). {i la fel ai fi f`cut [i tu, dac` e[ti opersoan` cu comportament tipic. Cercet`rile moderne \n psihologieinfantil` au stabilit cu certitudine c` abordarea pozitiv` este mai efi-cient` \n a-i determina pe copii s` coopereze.

Asta nu \nseamn` c` trebuie s`-]i recompensezi copiii ori de cåteori spun „te rog“ sau s`-i pl`te[ti pentru c` [i-au f`cut curat \n camer`.De cele mai multe ori, ei ar fi ferici]i doar s` [tie c` le-ai observat efor-turile [i c` le apreciezi. A[a c` spune-le: „Mi-a pl`cut cum ai mul]umitla magazin“ sau „Oau, ]i-ai f`cut ordine \n camer` f`r` s`-]i spun eu.Bravo!“, sau „Mul]umesc pentru c` ai fost a[a de lini[tit azi-diminea]`[i m-ai l`sat s` mai dorm un pic.“ Acum vor vrea s` repete figura ast-

REGULA 32

78

fel \ncåt s`-]i ob]in` laudele din nou. E vital ca pu[tii s` [tie c` ai obser-vat ce au f`cut bine, a[a c` aminte[te-]i s`-i lauzi de fiecare dat`, altfelabordarea pozitiv` nu va mai func]iona ([i-o s` te trezeasc` ciorov`-iala lor duminica la 6 diminea]a).

Cånd e vorba despre lucruri importante, despre care ai discutatcu ei \nainte, e important s` folose[ti promisiuni \n loc de amenin-]`ri. Promite-le c` o s` primeasc` cina favorit` dac` se poart` foartefrumos \n parc sau promite-le o m`rire a „aloca]iei pentru haine“dac` p`streaz` ordinea \n camera lor timp de o lun` \ntreag`.

Nu spun c` amenin]`rile nu au [i ele rolul lor, dar \ntr-o lumeideal` ele ar exista doar undeva \n fundal, f`r` s` fie vreodat` puse\n practic`. Amenin]`rile sunt pentru lipsuri serioase \n comporta-ment, dar, chiar [i-a[a, ar trebui folosite \ntotdeauna \mpreun` cupromisiuni. De exemplu, \i po]i spune adolescentului t`u c` dac` se\ntoarce \n continuare tårziu acas` nu va mai avea voie s` ias`weekendul viitor; \n schimb, dac` vine acas` la ora stabilit` timp deo lun`, vei da \nainte ora de intrare \n cas` cu 15 minute.

O singur` aten]ionare aici (doar nu trebuie s`-]i fie prea u[or).Ai grij` s` nu creezi o presiune prea mare pe copii fixåndu-le stan-

79

E VITAL CA PU{TII S~ {TIE C~ AI OBSERVAT CE AU F~CUT

BINE, A{A C~ AMINTE{TE-}I S~-I LAUZI DE FIECARE DAT~.

darde prea \nalte [i promi]åndu-le recompense prea substan]iale.Dac` \i promi]i adolescentului t`u propria lui ma[in` pentru o not`de peste 9,90 la examen, creezi o presiune dubl`. Pu[tiul se va sim]ipedepsit de dou` ori dac` nu reu[e[te. O dat` pentru c` va sim]i c`a e[uat (de[i poate a luat o not` foarte bun`, dar sub 9,90), [i apoipentru c` nu va avea ma[in`.

80

Fii consecvent!Cånd eram copil, \ntr-o zi \i puteam r`spunde mamei obraznic

[i ea rådea [i-mi spunea c` e mul]umit` c` \mi pot lua singur ap`-rarea. A doua zi puteam s`-i r`spund exact la fel [i s-o \ncasez.Niciodat` nu aveam vreun indiciu despre cum va reac]iona. Asta seaplica nu numai la r`spunsuri insolente, ci \n orice alt` situa]ie. Mi-am petrecut o mare parte din copil`rie „mergånd pe sårm`“ \ntr-un echilibru precar, f`r` s` [tiu la ce reac]ie s` m` a[tept dinpartea ei.

|n plus, nu aveam nici cea mai vag` idee ce \mi este permis [i cenu – p`rea c` de fiecare dat` o loterie secret` la care nu am dreptuls` particip decide cum ar fi trebuit s` m` comport. A[a c` nu preaera cazul s` \ncerc s`-mi \mbun`t`]esc comportamentul. Puteam s`dau de necaz, dar erau tot atåtea [anse s` nu p`]esc absolut nimic.|n general, riscul p`rea justificat – cel pu]in pentru mine.

Copiii t`i trebuie s` [tie ce este [i ce nu este acceptabil. Ei sta-bilesc asta \n func]ie de ceea ce a fost acceptabil ieri [i alalt`ieri.Dac` nu primesc un mesaj consecvent, nu au niciun indiciu desprecum trebuie s` se comporte [i prea importantele limite (din nouRegula 24) nu sunt bine men]inute. Prin urmare, ace[ti copii vor ficonfuzi, nesiguri [i, probabil, se vor sim]i neiubi]i.

S`-]i spun care e cel mai important lucru \n cadrul acesteiReguli: nu ai voie s` \ncalci regulile nici chiar atunci cånd vrei. Pur[i simplu nu e corect fa]` de copii. Dac` ai decis c` nu au voie s`doarm` cu tine \n pat, trebuie s` respec]i regula (cu excep]ia cazului

81

REGULA 33

cånd e[ti preg`tit s` o schimbi definitiv). Numai pentru c` mezinultù a fost cam trist ast`zi [i e a[a de c`ldu], [i pufos, [i miroase fru-mos dup` bì]`, [i tu e[ti la råndul tù un pic deprimat... nu, nu,NU! Opre[te-te chiar acum! Dac`-l la[i o dat` \n patul tù va fi dezece ori mai greu s`-i spui „nu“ data viitoare, plus c` nu va \n]elegede ce. Spune „nu“ acum (cu blånde]e [i cu o \mbr`]i[are \n plus) [ie[ti crud doar ca s` fii bun (atåt cu tine, cåt [i cu el).

Ai observat c` un pic mai devreme am spus „cu excep]ia cazu-lui \n care e[ti preg`tit s` schimbi regula definitiv“? Bine\n]eles,schimbarea regulilor este mereu o op]iune. Poate realizezi brusc c`via]a ar fi mult mai dulce dac` copilul ar dormi cu tine \n fiecarenoapte [i chiar nu \n]elegi de ce i-ai interzis asta ini]ial. Ei bine, da,po]i schimba regula (consult`-te cu partenerul mai \ntåi), dar odat`schimbat`, trebuie s-o respec]i pe termen lung. Copiii vor fi la fel dez`p`ci]i dac` le schimbi regulile lunar ca [i dac` le schimbi zilnic.Deci cåt timp trebuie s` respec]i noua versiune a regulii? Dac` nupermanent, atunci m`car pån` cånd pu[tii tì au uitat c` a fost vreodat` altfel. {i cu cåt copiii sunt mai mari, cu atåt uit` mai greu.

82

CEL MAI IMPORTANT LUCRU |N CADRUL ACESTEI REGULI:

NU AI VOIE S~ |NCALCI REGULILE

NICI CHIAR ATUNCI CÅND VREI.

Folose[te umorulAdolescent fiind, o ajutam odat` pe mama s` preg`teasc` masa

(folosesc termenul „ajutam“ \ntr-un sens foarte imprecis, a[a cum veivedea). Mama g`tea, iar eu am scos maz`rea din congelator. Dintr-unmotiv pe care nu reu[esc s`-l justific, am ]inut punga de maz`re decol]ul de sus [i am folosit foarfeca pentru a t`ia col]ul, chiar sub ni-velul degetelor cu care ]ineam punga. Predictibil, \ntreg pachetul (maipu]in col]ul care a r`mas \ntre degetele mele) a c`zut pe podea [imaz`rea \nghe]at` s-a r`spåndit prin toat` buc`t`ria – sub frigider,sub aragaz, sub ma[ina de sp`lat [i sub picioarele noastre.

M-am uitat \ngrozit la mama, care era deja cam tensionat` (\n-cercånd s` tran[eze carnea, s` fiarb` legumele [i s` nu ard` sosul,toate \n acela[i timp), \n a[teptarea inevitabilei predici... Dar, \nschimb, mama era coco[at` de rås.

{i [tii ceva? N-am mai f`cut niciodat` aceea[i gre[eal` (da, [tiu,majoritatea oamenilor reu[esc s` treac` prin via]` f`r` s` fac`aceast` gre[eal` de fel). Ideea e c` n-a fost nevoie s` fiu certat pen-tru a-mi \nv`]a lec]ia. Faptul c` mama a izbucnit \n rås \n loc s`-mispun` c` nu sunt prea de[tept (ceea ce, sincer, era oricum mai multdecåt evident) a \nsemnat mult mai mult pentru mine [i pentrurela]ia noastr`.

Bine\n]eles, atunci a fost vorba despre un accident, oarecum stu-pid. Dar cum te descurci atunci cånd copiii te c`piaz` \n mod deli-berat sau \]i r`spund obraznic? Chiar [i atunci po]i s` transformi cuu[urin]` sup`rarea \n distrac]ie. Dac` faci o glum` sau dac`-i

83

REGULA 34

tachinezi \ntr-un mod prietenos [i afectuos, deseori le distrugihot`rårea de a-]i face via]a mizerabil` \n urm`toarele cinci minute.|n plus, o s` v` distra]i mai bine \mpreun` [i o s` ave]i o rela]ie maibun`.

Exist` o carte excelent` pentru copii scris` de John Burningham –„Ai prefera...?“. Copiii sunt \ntreba]i dac` ar prefera, de exemplu, s`fie stropi]i cu ap` sau tårå]i \n noroi de c`tre un c`]el, sau månji]i cudulcea]`? (Apropo, o recomand din toat` inima. Cartea, evident, numånjirea cu dulcea]`.) Copiii mei mai mici o ador` [i uneori, cånd\ncep s` se poarte uråt, dezamorsez conflictul \ntrebåndu-i: „Aiprefera... s` te opre[ti chiar acum, s` fii trimis \n camera ta pentrucinci minute, sau s` fii gådilat f`r` mil` timp de 30 de secunde?“ Deobicei, asta-i face s` chicoteasc` [i le distrage aten]ia de la ceea ceurmau s` fac`, iar pe de alt` parte copiii par s` aprecieze faptul c` aufost opri]i f`r` s` fie certa]i. Acum, c` stau [i m` gåndesc la asta, [tiu[i cå]iva adul]i cu care ar merita s` \ncerc aceea[i strategie.

84

FOLOSE{TE UMORUL...O S~ V~ DISTRA}I

{I VE}I AVEA O RELA}IE MAI BUN~.

Concentreaz`-teasupra problemei,nu asupra persoanei

{tiu o doamn` foarte cumsecade care a f`cut un curs de psi-hologie a copilului sau ceva de genul `sta. Stånd odat` de vorb` cuea, ne-a spus c` a \nv`]at la curs un principiu vital: „Nu e un copilrù, e un copil bun care a f`cut un lucru rù.“ Ei bine, nou` ni s-ap`rut unul dintre cele mai amuzante exemple de psihologie politi-cally correct dus` la extrem pe care am auzit-o \n via]a noastr` [i nupierdeam nicio ocazie de a parodia acest sfat absurd de siropos.

Chestia jenant` este c` de fapt trebuie s` admit c` doamna aveadreptate 100%. |nc` mai iau \n rås exprimarea aceasta („Nu e uncomputer prost, e doar un computer bun care a f`cut un lucruprost.“), dar \nghi]indu-mi orgoliul trebuie s` recunosc c` principiul\n sine este cåt se poate de corect.

Odat` ce i-ai spus unui copil c` e rù, obraznic, egoist, lene[,gras, prost, necioplit, neatent sau orice altceva, i-ai pus o etichet`. {idac` el ia de bun` acea etichet` ([i de n-ar lua-o – nu este el instru-it s` ia de bun tot ce-i spui?), va \ncepe s` se comporte ca atare.

Va spune: „N-are rost s` fac eforturi, a[a sunt eu – lene[.“ Sau:„Ce-am de pierdut? Oricum, ei m` consider` obraznic.“ Bine\n]eles,nu e vorba despre un gånd con[tient, cel pu]in nu atunci cånd sunt

85

REGULA 35

mici. Dar dac` le pui copiilor o etichet`, ei se vor conforma a[tep-t`rilor tale.

Ceea ce trebuie s` faci este s` le condamni comportamentul, nupe ei ca persoane. Po]i spune: „Faci un lucru egoist“ sau: „E foartenepoliticos s` for]ezi nota a[a.“ |n felul `sta nu faci un comentariula adresa lor, ci la adresa comportamentului lor. {i dac` citind aces-te rånduri \]i vine s` strigi: „Dar e lene[!“, nu-]i spun c` gre[e[ti, de[iar fi cam incorect din partea mea s` admit c` ai putea avea dreptate.Spun doar c` n-ar trebui niciodat`, dar niciodat` s` spui asta \n fa]acopilului sau a altcuiva (\n caz c` ajunge cåndva la urechile lui).P`streaz`-]i comentariul pentru gåndurile tale cele mai intime chiar[i cånd se ridic` de la mas` pentru a treia oar` la rånd f`r` s`strång` masa (nici vorb` s` te ajute s` speli vasele...).

Etichetele pozitive sunt cu totul alt` måncare de pe[te. Atåtatimp cåt exprim` adev`rul (nu pune prea mult` presiune pe copilult`u f`cåndu-l s` \ncerce s` ating` ni[te standarde inaccesibile pen-tru el), etichetele pozitive \l vor \ncuraja pe copil s` se comporte \nconformitate cu ele – atent, grijuliu, curajos sau harnic.

86

CEEA CE TREBUIE S~ FACI ESTE S~ LE CONDAMNI

COMPORTAMENTUL, NU PE EI CA PERSOANE.

De fapt, uneori po]i folosi etichetele pozitive pentru a consolidaun comportament bun \ntr-un moment cånd acesta tocmai a lipsit:„Am fost chiar surprins s` v`d c` te por]i atåt de necioplit. |ntot-deauna te-am considerat o persoan` foarte politicoas`.“ |i reasigur`c` n-ai renun]at la p`rerea bun` pe care o ai despre ei, deci nu-i tår-ziu s` se comporte conform etichetei „politicos“.

87

Nu te pune \nsitua]ii f`r` ie[ire

Of, sunt groaznic la Regula asta. {i numai pentru c` sunt o per-soan` foarte spontan` (asta-i scuza mea). Vorbesc, vorbesc [i la unmoment dat – bang! Pån` s`-mi dau seama ce mi-a ie[it pe gur`, am[i f`cut o amenin]are idioat` pe care nu o pot respecta nicicum. Decurånd i-am spus fiului meu c`, dac` se poart` \n continuare uråt, \iinterzic s` se mai uite la televizor pentru un an \ntreg. Evident,amenin]area e foarte greu de pus \n practic`, absolut dispropor-]ionat` fa]` de gre[eala copilului, iar respectarea ei n-ar fi \n intere-sul nim`nui. Pe unde s` sco]i c`ma[a?*

Din fericire, nu sunt aici ca s`-]i spun s` fii ca mine. Nu fac decåts`-]i comunic ceea ce am \nv`]at urm`rind al]i p`rin]i, mul]i dintreei mai buni decåt mine. |mi dau seama cånd gre[esc [i sunt mult maibun decåt eram \nainte (ei, am zbårcit-o \n cazul `sta, cu televi-zorul). {i, precum [tii, asta e cheia pentru a fi un P`rinte – [tim cåndmai avem de \nv`]at [i continu`m s` ne str`duim.

Bine\n]eles, marea problem` cu interzicerea accesului la televizorpentru un an este aceea c` amenin]`rile sau pedepsele promise trebuie\ntotdeauna respectate. Dac`-i spui copilului c` va sta toat` seara \ncas` dac` nu pune piesele de puzzle \n cutiile lor, asigur`-te c`, \ntr-adev`r, dac` nu pune piesele la loc nu iese afar` sub nicio form`.

REGULA 36

88

* Pentru r`spuns, cite[te Regula 38.

Altfel, evident, n-o s`-]i mai ia \n seam` amenin]`rile din mo-ment ce va descoperi c` sunt simple vorbe.

Un prieten de-al meu nu reu[ea s`-[i respecte niciodat` promi-siunile [i, drept urmare, copiii lui cam sc`paser` de sub control.Dup` o conversa]ie cu un prieten \n]elept care l-a luminat pu]in, a\ncercat o alt` abordare. |n timpul unei vacan]e, l-a amenin]at pefiul s`u: „Dac` nu \ncetezi, måine nu mai mergi cu noi la surf.“Pu[tiul probabil c` s-a gåndit: „Ha, ba o s` merg, tata nu face nicio-dat` ce spune, plus c` dac` eu nu merg la surf, cineva va trebui s`stea acas` cu mine.“

Ceea ce pu[tiul nu [tia era c` tat`l lui chiar vorbea serios. A[ac`, dup` ce copilul a continuat s` se poarte \n acela[i fel, tat`l s-a]inut de cuvånt. {i a r`mas acas` cu el. Nu numai c` pu[tiul a pier-dut ziua de surf, dar a trebuit s`-[i petreac` \ntreaga zi cu un t`ticcu capsa pus`, c`ruia nu-i convenea deloc c` st` acas` din cauzacomportamentului fiului s`u. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c`lec]ia a fost foarte eficient`, iar prietenul meu s-a sim]it \ncurajat s`-[i respecte amenin]`rile \n continuare.

A[a c` \ntotdeauna du-]i amenin]`rile la bun sfår[it [i nu tepune \n situa]ii f`r` ie[ire f`cånd promisiuni pe care nu e[ti sigur c`le po]i respecta. Gånde[te \nainte de a vorbi (not` pentru mine\nsumi: trebuie s` m` str`duiesc mai mult pentru Regula asta).

89

COPILUL N-O S~-}I MAI IA |N SEAM~ AMENIN}~RILE

DIN MOMENT CE VA DESCOPERI C~ SUNT SIMPLE VORBE.

Dac`-]i pierzicump`tul, tu e[ticel care pierde

Copiii no[tri \nva]` s` se comporte privindu-ne pe noi. Dac`spunem „mul]umesc“ [i „te rog“, vor \nv`]a s` fac` le fel (\n timp).Dac` ne \mb`t`m pulbere \nainte de micul dejun, vor considera c`a[a e normal. Iar dac` ne pierdem cump`tul cånd al]ii nu fac ceea cevrem noi s` fac`, vor gåndi c` acesta este comportamentul corect.

|n majoritatea cazurilor e destul de u[or s` ne purt`m a[a cumvrem s` se poarte [i copiii no[tri. Dar exemplul pe care-l oferi estecritic atunci cånd tensiunea \ncepe s`-]i creasc` – adic` tocmai cånde a[a de greu s` fii un bun exemplu (fir-ar s` fie!). Deci cum reac-]ionezi atunci cånd copilul te contrazice? Reu[e[ti s` r`måi calm, s`nu ridici vocea [i s` ascul]i ce are de spus? Nu e u[or, Dumnezeu nee martor, dar e singurul mod \n care po]i ob]ine o reac]ie similar`.

|n majoritatea cuplurilor, habar n-am din ce motiv, unul dintrep`rin]i e mai \nclinat spre a-[i pierde cump`tul cu copiii decåt cel`-lalt. Dac` acela e[ti tu, n-o lua ca pe un e[ec – comportamentul t`ue cåt se poate de normal. Dar trebuie s` \n]elegi c` ori de cåte ori \]ipierzi firea cu copiii, de fapt aprobi \n felul `sta reac]iile de acela[ifel din partea lor. De fapt tu e[ti cel care pierde. De asemenea, defiecare dat` distrugi cåte pu]in din rela]iile lor viitoare – copiii cresc

REGULA 37

90

gåndindu-se c` urlånd ob]ii ceea ce vrei [i c` acesta este modul stan-dard de gestionare a conflictelor.

Acela[i lucru se aplic`, apropo, loviturilor. Indiferent care eopinia ta despre b`taie, un lucru e clar: nu func]ioneaz`. Transmitecopiilor mesajul c`, \n final, lovindu-i pe oameni ob]ii ceea ce vrei.Dac`-]i love[ti copiii luat de val, \i la[i s` vad` c` ]i-ai pierdut con-trolul. Asta e destul de \nsp`imånt`tor pentru copii, la fel cu a letransmite c` e \n regul` s`-]i pierzi controlul [i s` fii agresiv. Dac` \ilove[ti cu sånge rece, asta arat` c` te-ai gåndit [i ai ajuns la concluziac` agresiunea este solu]ia.

Dac`-]i love[ti copiii des, \i vei distruge emo]ional [i \i vei trans-forma \n b`t`u[i. {i dac` te-ai hot`råt s` nu-i love[ti decåt foarte rar,de ce s`-i mai love[ti de fel? P`rerea mea e c` dac` ai \nceput s`-]ilove[ti copilul, e greu s` hot`r`[ti unde s` te opre[ti. P`rin]ii nu aunevoie s`-[i loveasc` copiii pentru a se \n]elege cu ei.

Cum procedezi dac` sim]i cum te umpli de furie [i [tii c` e[ti pecale s` izbucne[ti? |nva]` s` recuno[ti semnele cåt mai de timpuriu,astfel \ncåt s` po]i alege un alt tip de reac]ie. Dac` nu reu[e[ti, fugi!Repede, dac` e nevoie. Ie[i onorabil din situa]ie atåta timp cåt maipo]i – eu numesc asta „pauz` pentru p`rin]i“. Dac` ai copii mici,

91

DAC~ AI |NCEPUT S~-}I LOVE{TI COPILUL, E GREU S~ HOT~R~{TI UNDE S~ TE OPRE{TI.

asigur`-te c` r`mån \n siguran]` (dac` e nevoie, ia-i [i pune-i \ntr-un loc sigur) [i apoi retrage-te – dac` e cazul la o distan]` sufi-cient de mare \ncåt s` nu-i mai auzi – pån` te calmezi [i \]i recape]ifor]ele pentru a intra din nou pe „cåmpul de lupt`“. Pån` atunci,probabil c` pu[tii \[i vor fi dep`[it oricum momentul de rebeliune.

92

Cere-]i scuze dac` ai gre[it

Unul dintre lucrurile pe care ar trebui s`-l fi re]inut pån` acum*este acela c` modul \n care ne purt`m este cel mai puternic modelpe care copiii no[tri \l au pentru propriul lor comportament. Spu-neam mai devreme c` dac` nu vrei ca pu[tii tì s`-[i piard` cum-p`tul, nici tu nu trebuie s` ]i-l pierzi pe al tù, iar dac` vrei s` spun`„te rog“ [i „mul]umesc“ trebuie s` fii la fel de politicos cu ei. Ei bine,acum este vorba despre un alt lucru pe care trebuie s` fii capabil s`-l faci cu copiii tì, un lucru care li se pare teribil de dificil unorp`rin]i (ai fi uimit s` afli cåt de mul]i).

B`nuiesc c` sentimentul este c` dac` admi]i c` ai gre[it,sub-minezi \ncrederea copilului \n atotputernicia ta. Dac` spui „\mi parerù“, el va realiza c` nu e[ti perfect. Ei bine, am nout`]i! E doar o problem` de timp pån` cånd copiii \[i dau seama singuri de lucrul`sta. Ai putea la fel de bine s`-i „dezam`ge[ti“ cu blånde]e ar`tån-du-le, din cånd \n cånd, c` nu e[ti Dumnezeu [i c` faci [i tu gre[eli.

Cu cåt e[ti mai dispus s`-]i ceri iertare cånd gre[e[ti, cu atåt pu[tiitì vor observa c` nu te desconsider` nimeni dac` admi]i c` n-ai avutdreptate. {i vor vedea, de asemenea, c` oricine face gre[eli [i c` nu tre-buie s`-]i fie ru[ine s` recuno[ti cånd ai gre[it. Da, trebuie s` fii con[tient de gre[eal`, s` fii capabil s` o \ndrep]i, dar s` nu-]i fie ru[ine.

93

REGULA 38

* Presupun c` cite[ti cartea \n ordine [i nu \ncepi de aici.

Copiii tì trebuie s`-[i cear` instinctiv iertare atunci cånd \[i dauseama c` au r`nit, ofensat, sup`rat sau deranjat pe cineva.

A[ putea adùga c` unii adul]i au probleme \n a-[i cere iertareoricui, cu atåt mai mult copiilor lor. Dac` ai o problem` \n a-]i recu-noa[te gre[elile, ocup`-te de problem` acum, \nainte ca pu[tii tì sàjung` s` te imite.* Perioada \n care e[ti p`rinte este minunat` pen-tru a-]i dep`[i punctele slabe \nainte de a le transmite mai departegenera]iilor urm`toare.

|]i aminte[ti c` \n Regula 36 povesteam cum i-am interzis fiuluimeu s` se uite la televizor un an de zile? Singurul mod de a ie[i cufa]a curat` a fost s`-i spun drept: „|mi pare rù, am f`cut o gre[eal`.M-am enervat, ceea ce n-ar fi trebuit s` fac, [i ]i-am dat o pedeapsàbsurd`. Ar fi trebuit s`-]i spun c` n-o s` ai voie la televizor os`pt`mån` dac` ai s` continui s` fii nepoliticos cu mine.“ Poatepu]in umilitor, dar m`car am dres-o!

94

COPIII T~I TREBUIE S~-{I CEAR~ INSTINCTIVIERTARE ATUNCI CÅND

|{I DAU SEAMA C~ AU R~NIT, SUP~RAT

SAU DERANJAT PE CINEVA.

* Realizez acum c`, prin defini]ie, dac` a[a e[ti tu, nu vei admite c` gre[e[ti. |nsàm \ncredere \n faptul c` e[ti suficient de P`rinte \ncåt s` \ncepi de undeva. Hai!{tii c` po]i...

Prime[te-i \napoicu c`ldur`

OK, deci te-ai certat cu copilul. Poate te-ai descurcat bine, poatenu (e[ti om [i tu...). Dar e[ti un P`rinte, deci prea rù nu poate s` fie.Pu[tiul tù, pe de alt` parte, a fost exilat \n camera lui.

Ce se \ntåmpl` \n continuare? Este foarte important [i am creato Regul` distinct` pentru c` am v`zut prea mul]i p`rin]i gre[ind.Copilul vine \napoi plin de remu[c`ri, chiar ceråndu-[i iertare, iarp`rintele se repede din nou asupra lui reamintindu-i cåt de uråt s-apurtat. Urm`torul lucru pe care-l face copilul este s` intre \n defen-siv`, s` dea contraargumente [i s` sfår[easc` prin a fi trimis iar \ncamera lui. Eventual, p`rintele nu mai vorbe[te deloc cu el [i st`\mbufnat.

Procedånd astfel \i r`pe[ti copilului posibilitatea de a sc`pa deremu[c`ri. Am auzit recent un p`rinte spunåndu-i copilului care-[iceruse iertare: „Important nu e s`-]i ceri iertare. Important e s` numai faci asta din nou.“ Adev`rat, bine\n]eles, dar nu era momentulpotrivit s` spun` asta. Bietul copil sim]ea \n mod evident c` \nc` n-a sc`pat de necazuri [i c` nu este iertat [i i-am v`zut fe]i[oara\ncre]indu-se de plåns.

De departe, lucrul cel mai important este ca pu[tiul tù s` simt`c`-l iube[ti \n continuare. El trebuie, de asemenea, s` [tie c` are unrost s`-[i cear` iertare [i s` doreasc` s`-[i schimbe comportamentul.Dac` tu e[ti \n continuare sup`rat pe el, de ce s` se mai osteneasc`?

95

REGULA 39

A[a c`, atunci cånd lupta s-a sfår[it, arat`-i c` e iubit [i ofer`-i afec-]iunea ta. {i arat`-i c` apreciezi scuzele lui [i capacitatea sa de arecunoa[te c` este responsabil (m`car par]ial) de disputa voastr`.

Bine\n]eles, s-ar putea s` sim]i nevoia s` mai discu]i despre pro-blema respectiv` cu copilul – fie despre subiectul din cauza c`ruia v-a]i contrazis, fie despre modul \n care a reac]ionat. |n regul`, darnu o face acum. P`streaz` discu]ia pentru mai tårziu, cånd prieteniavoastr` va fi restabilit`. Dac` copilul este mai mare, \i po]i spune c`o s` discuta]i mai tårziu sau po]i pur [i simplu s` ataci subiectul alt`dat`, \ntr-un moment mai potrivit – \n ma[in` (n-are unde s` fug`),sau poate la culcare. Dar niciodat` \n fa]a altei persoane care n-a fostimplicat` – fra]i/surori, alte rude sau prieteni.

Dac` te [tii unul dintre aceia c`ruia \i place s` despice firul \n patru,rezist` tenta]iei de a aborda din nou [i din nou subiectul certei, cuexcep]ia cazurilor \n care este strict necesar, mai ales cu adolescen]ii.Majoritatea copiilor [tiu foarte bine unde au gre[it [i discu]iile nes-får[ite de dup` fiecare ceart` nu vor face decåt s`-i såcåie. Pentru ei, oastfel de discu]ie nu e un lucru u[or de suportat, a[a c` nu-i face s`treac` prin asta decåt dac` este cu adev`rat necesar. Bine\n]eles, trebuie\n continuare s` rezolvi problema ini]ial`, dar p`streaz` rezolvareapentru un moment \n care ve]i fi amåndoi mai veseli.

96

DE DEPARTE, LUCRUL CEL MAI IMPORTANT ESTE CA

PU{TIUL T~U S~ SIMT~ C~-L IUBE{TI |N CONTINUARE.

Dreptul la exprimare

Poate c` sim]i c` via]a ta ar fi mai u[oar` dac` copiii s-ar com-porta mereu rezonabil. Nu tu certuri, nu tu lacrimi, nu tu accese defurie. Ai dreptate, ]i-ar fi mult mai u[or. Dar pentru copii n-ar fi bines` fie a[a tot timpul. Ei au emo]ii puternice [i trebuie s` fie capabilis` [i le exprime. Cånd sunt sup`ra]i, trebuie s` li se permit` s` ex-prime faptul c` sunt sup`ra]i. Treaba ta este s`-i \nve]i s` se exprime\ntr-un mod acceptabil, [i nu s`-[i reprime sentimentele indiferentde situa]ie.

Cunosc familii \n care copiii sunt certa]i pentru c` sunt sup`ra]i,indiferent de modul \n care [i-au manifestat sup`rarea. Sigur, ei tre-buie s` \nve]e s` fie sup`ra]i f`r` a fi agresivi, abuzivi sau amenin-]`tori, dar totu[i trebuie s` li se permit` s` se simt` sup`ra]i [i s`spun` acest lucru. Furia poate fi justificat`, iar copiilor trebuie s` le fieclar c` \[i pot exprima astfel furia f`r` s` fie certa]i pentru asta. Ei aunevoie s` aud`: „|mi dau seama exact de ce e[ti sup`rat, dar nici chiar\n aceste condi]ii nu ai voie s-o \njuri pe sora ta.“

Un copil c`ruia nu i se permite s`-[i exprime sentimentele nu va fi\n stare s` se debaraseze de ele – chiar [i adul]ii se lupt` cu problemaasta. Tot ce poate face un copil este s` [i le \nfråneze, ceea ce poateduce la probleme emo]ionale [i chiar fizice. Mai mult, copilul va de-veni un adult care nu poate spune ce simte, ceea ce se poate dovediextrem de d`un`tor \n tot soiul de rela]ii, mai ales \n cele apropiate.

97

REGULA 40

Oamenii care au crescut f`r` certuri nu pot \n]elege c` dup` oceart` totul poate fi din nou \n regul`. A[a c` nu-[i contrazic parte-nerul de team` c` acesta \i va p`r`si. Ceea ce \nseamn` c` proble-mele r`mån necomunicate [i prin urmare nerezolvate, apar resenti-mente, sentimentele sunt reprimate [i [tim bine c` toate astea suntnes`n`toase.

{tiu c` suntem \nc` la sec]iunea despre disciplin`, dar fiindc`tot discut`m despre exprimarea sentimentelor, vreau s` subliniezcåt de important este plånsul pentru copii. {i pentru adul]i, apropo.Nu sunt mul]i p`rin]ii care-[i apostrofeaz` copiii cånd plång, daram auzit destui spunånd: „Nu te mai purta ca un bebelu[“ sau„Haide, nu-i chiar a[a r`u.“ Ei bine, evident c` pentru ei chiar estea[a r`u, altfel n-ar plånge, nu-i a[a? Vor \nv`]a curånd, la [coal`, s`nu plång` atunci cånd nu e cazul, a[a c` nu-]i mai face griji pentruasta. Am \nv`]at cu mul]i ani \n urm` de la un prieten foarte drag c`reac]ia corect` atunci cånd cineva plånge (inclusiv un adult) nu este:„Haide, gata, nu mai plånge“, ci: „A[a. Plångi [i descarc`-te.“

98

UN COPIL C~RUIA NU I SE PERMITE

S~-{I EXPRIME SENTIMENTELE NU VA FI |N STARE

S~ SE DEBARASEZE DE ELE.

REGULIPRIVIND

PERSONALITATEA

|ntreab` pe oricine are mai mul]i copii [i-]i va spune c` ace[tiasunt, clar, diferi]i. Da, copiii pot avea aceia[i p`rin]i biologici, potcre[te \n aceea[i familie, se pot duce la aceea[i [coal`, pot merge \nacelea[i vacan]e [i totu[i s` fie persoane complet diferite.

Asta are implica]ii asupra modului cum \i cre[ti. Scopul t`u e s`le sco]i la iveal` individualitatea, nu s`-i transformi \n ceea ce aivrea tu s` fie. Ei, dar [tii deja asta, doar e[ti un P`rinte. Bun, dar cumprocedezi? Despre asta este vorba \n urm`torul grup de Reguli.Urmeaz`-le [i le vei permite copiilor t`i s` devin` oamenii mi-nuna]i, independen]i, siguri pe sine, cu gåndire liber`, a[a cum aufost \ntotdeauna predestina]i s` devin`.

101

Descoper` stimulentelecare func]ioneaz` pentru copiii tì

Unul dintre copiii mei poate fi convins s` fac` aproape orice, dacèl crede c` te va dezam`gi nef`cånd lucrul respectiv. Este cu adev`ratutil, de[i trebuie s` am mare grij` s` nu-l [antajez emo]ional.* Vrea cudisperare s` plac`, iar eu pot folosi asta ca s`-l motivez. Bine\n]eles,dup` ce a terminat ce a avut de f`cut, trebuie s` nu uit s`-i spun cåtde mul]umit, impresionat, \ncåntat, mi[cat sunt de el.

Altuia dintre copiii mei nu-i pas` nici cåt negru sub unghie de\ncåntarea sau dezam`girea mea. Din partea lui, asta e doar proble-ma mea. |n schimb, \[i dore[te foarte mult s` par` matur [i s` fieprivit ca fiind responsabil. A[a c` asta-i pårghia pe care o folosescpentru a-l motiva.

Copiii mei sunt motiva]i de lucruri diferite, nu neap`rat acelea[ilucruri care m` motiveaz` pe mine (de[i v`d c` ciocolata mergeaproape la oricine – dar sigur c` nu ne putem motiva copiii folosinddulciuri, Regula 27).

REGULA 41

102

* Fir-ar s` fie, n-am inclus Regula „Nu-]i [antaja emo]ional copilul“. Hai s-o numimRegula 411/2. {i descoper` tu singur de ce e atåt de rù s` n-o respec]i.

Unele sunt stimulente emo]ionale – aprobarea, s` fii privit ca unadult, aprecierea. Altele sunt stimulente mai specifice care s`-l \ncu-rajeze pe pu[tiul tù s` fac` ceea ce vrei – mai mult` responsabili-tate, prestigiu, bani, libertate. Cu alte cuvinte, copiii pot fi r`spl`ti]iprin a fi l`sa]i s` g`teasc` pentru toat` familia, prin ni[te haine noicare cred ei c` le vor spori prestigiul printre prieteni sau printr-o or`de culcare mai \naintat`.

Ideea e c` nu po]i folosi acelea[i vechi stimulente cu fiecare copil,pentru c` nu vor func]iona. Nu numai c` nu vei ob]ine ceea ce arefiecare mai bun de oferit, dar nici ei nu vor c`p`ta ceea ce \[i doresccu adev`rat. A[a c` trebuie s` te gånde[ti care stimulente func]io-neaz` pentru fiecare dintre copiii tì [i s` descoperi modalit`]i de ale folosi. Recompensele pe care le folose[ti se vor schimba pe m`sur`ce copiii cresc, dar probabil vei descoperi c` pu[tiul tù de 2 ani careiube[te libertatea s-a transformat \ntr-un adolescent care iube[te li-bertatea. De[i s-ar putea s` nu-l mai motiveze faptul c` \i permi]i sùrce sc`rile f`r` ca tu s`-l ]ii de mån`.

|n parantez` fie spus, \n rarele ocazii cånd vei considera necesars` folose[ti „motivarea negativ`“, copiii tì vor reac]iona la amenin-]`ri diferite. Unuia s-ar putea s` nu-i pese c` nu-i mai dai bani debuzunar timp de o s`pt`mån`, \n timp ce altul ar putea fi devastat.Va fi vorba despre acelea[i principii pe care le valorifici \n cazulmotiv`rii pozitive: libertate, bani, prestigiu, aprobare.

|n concluzie, nu presupune c` pu[tii tì sunt la fel unul cu cel`-lalt sau la fel cu tine. Uneori dureaz` destul de mult pån` s` desco-peri care este stimulentul potrivit pentru fiecare, dar dac` te gån-de[ti [i experimentezi suficient, vei g`si \ntotdeauna ceva.

103

104

NU PO}I FOLOSI ACELEA{I VECHI STIMULENTE

CU FIECARE COPIL, PENTRU C~ NU VOR FUNC}IONA.

Fiecare copil ar trebui s` aib` undomeniu \n care s` [tie c` exceleaz`

Am un v`r care are dizabilit`]i severe de \nv`]are [i o coordona-re slab` din punct de vedere fizic, ceea ce face ca arta, sportul sauchiar joaca s` fie extrem de dificile pentru el. Sincer, mul]i ani a fostgreu s`-mi dau seama care este punctul lui forte. Fratele lui era unmuzician foarte talentat, c`ruia \i pl`cea s` asculte muzic` [i, cu tim-pul, a devenit clar c`, de[i John nu putea s` cånte la un instrument,a[a cum f`cea fratele lui, avea un sim] special pentru muzic`, \n sen-sul c` recuno[tea extrem de u[or orice melodie. Dac` puneam o ca-set` \n ma[in`, dup` dou` m`suri \ncepea s` cånte primul vers almelodiei. A[adar iat` c` [i el este foarte bun la ceva – ar putea ori-cånd cå[tiga „Recunoa[te melodia!“, \mpotriva oricui.

Majoritatea copiilor sunt mult mai noroco[i – ei nu au soarta atåtde potrivnic`. Dar exemplul de mai sus demonstreaz` faptul c` pån`[i copiii cei mai n`p`stui]i au punctele lor forte. Copilul t`u arenevoie s` [tie c` e bun la ceva, pentru respectul fa]` de sine. Dac` vreica el s` creasc` sim]ind c` poate aduce ceva concret, pozitiv, \n lumeadin jurul s`u [i s` fie måndru de asta, atunci de aici trebuie s` \ncepi.

105

REGULA 42

Pe m`sur` ce trece timpul, va c`p`ta \ncrederea de a g`si alte lucrurila care este, de asemenea, bun. Unii pu[ti sunt buni la o gr`mad` delucruri, al]ii doar la unul sau dou` care conteaz` cu adev`rat pentruei. Treaba ta este s`-]i urm`re[ti continuu copiii pån` g`se[ti lucrulacela \n care ei exceleaz` [i s` te asiguri c` sunt con[tien]i de el.

Nu trebuie s` fie ceva academic sau \n leg`tur` cu [coala(muzic`, sport, art`), de[i acestea sunt domenii foarte potrivite. Arputea fi faptul c` are o memorie excelent` [i \]i poate aminti toatelucrurile pe care ai uitat s` le pui pe lista de cump`r`turi. Sau poatec` este persoana cea mai organizat` din familie [i singurul carereu[e[te s` p`streze DVD-urile \n ordine. Sau poate g`te[te ni[temacaroane cu brånz` delicioase, sau se \n]elege foarte bine cu ani-malele. Ai gij` ca el s` [tie c` exceleaz` \n domeniul respectiv [i –aproape mai important – asigur`-te c` [tie c` tu [tii c` exceleaz`.

Apropo, \n cazul fra]ilor mai mici din cadrul unei familii, Re-gula devine mai important`. Copiii cei mari fac \n general o mul]i-me de lucruri mai bine decåt fra]ii lor mai mici, pentru mult timp.Dac` ai mai mul]i copii, este destul de greu pentru cei mici s`str`luceasc` (eu am fost num`rul cinci, a[a c` [tiu despre ce vor-besc). Deci asigur`-te c` cei mici reu[esc [i ei s`-[i g`seasc` ni[a.

106

G~SE{TE LUCRUL ACELA |N CARE EI EXCELEAZ~... NU TREBUIE S~ FIE CEVA

ACADEMIC SAU |N LEG~TUR~ CU {COALA.

|nva]` s` apreciezi tr`s`turile de caracter care \]iamintesc de altcineva

Cånd fiica mea era mai mic`, \mi amintea de ambele ei bunici.(De defectele lor.) Nu vreau s-o jignesc \n niciun fel, dar, dac` a[ fiavut posibilitatea de a alege, nu cred c` asta a[ fi ales s` creez (celpu]in nu s` semene cu AMÅNDOU~). Pe m`sur` ce cre[tea \miamintea din ce \n ce mai mult de bunicile ei. Bine\n]eles c` mo[te-nise [i unele dintre calit`]ile lor, dar nu observam asta. Defecteleerau cele care se aruncau ostentativ \n fa]a mea.

Cu toate astea, era fiica mea. {i o iubeam necondi]ionat. A[a c`am \nv`]at s` iubesc la ea acele tr`s`turi pe care la \nceput era greus` le remarci. {tiu, nu e u[or, dar trebuie s` faci asta \ntrucåt nu-]ipo]i \nvinui copiii pentru mo[tenirea lor genetic`. M`car am deve-nit mai \n]eleg`tor fa]` de bunicile ei...

Cel mai greu e s` \nve]i s` iube[ti o calitate care \]i aminte[te defostul t`u partener. Dac` e[ti divor]at sau desp`r]it, copiii \]i voraduce mereu aminte de „fostul“, iar tu trebuie s` \nve]i s` iube[tiaceast` latur` a lor, chiar dac` o ur`[ti \n cel`lalt p`rinte.

107

REGULA 43

Nici eu nu am toate r`spunsurile, iar subiectul `sta este unuldificil. Dar pot s`-]i spun ce m` ajut` pe mine. Mi-am dat seama,\ntr-un final, c` nu exist` tr`s`turi de caracter 100% negative; con-teaz` cu adev`rat doar felul \n care oamenii \[i folosesc \nclina]iilenaturale. Cunosc o doamn` care, copil fiind, era incredibil de \nc`-p`]ånat`. Vreau s` spun – din cale-afar` de \nc`p`]ånat`. A crescut[i a devenit ap`r`toare a drepturilor celor nevoia[i. Trebuie s` fiiincredibil de \nc`p`]ånat [i de hot`råt ca s` reu[e[ti s` schimbi ceva\n lumea politicienilor c`rora se pare c` nu le pas`. |ntre timp, \nvia]a personal` s-a \mblånzit [i a devenit o tån`r` \ncånt`toare. Deobicei, spunem c` \nc`p`]ånarea este o tr`s`tur` negativ`, nu-i a[a?Ei bine, nu [i \n cazul ei.

Doar pentru c` pu[tiul t`u \]i aminte[te de mama lui sau de tat`lt`u, sau de m`tu[a Betty nu \nseamn` c` \[i va folosi \n acela[i fel\nsu[irile. A[a c` nu e nevoie s` le respingi. {tii ce ai de f`cut: insufl`-i valorile care \i vor asigura folosirea \n]eleapt` a talentelorsale naturale.

108

NU EXIST~ TR~S~TURI DE CARACTER

100% NEGATIVE.

Caut` similitudiniledintre voi

Mda, cu anumi]i copii po]i s` sari direct la Regula urm`toare.Uneori, copilul \]i aminte[te de tine \n mod constant, iar greutatea\n cazul `sta e doar s`-]i aduci aminte c` el nu gånde[te chiar \ntot-deauna la fel cu tine.

Dar unii copii sunt exact pe dos. Te ui]i la ei [i te \ntrebi serioscum e posibil s` fie ai tì. Nu ai absolut nimic \n comun cu ei [i n-ainici cea mai vag` idee despre modul \n care func]ioneaz` mintea lor.De cele mai multe ori nu le \n]elegi comportamentul [i pace. De cear izbucni cineva \n lacrimi atunci cånd te \nfurii, te \ntrebi tu, \n locs`-]i r`spund`? Cum de prefer` s` se joace cu molu[te [i cu pìan-jeni cånd tu nu supor]i nici s` te gånde[ti la aceste creaturi?

Evident, n-ai niciun motiv s` \i iube[ti pe ace[ti copii mai pu]indecåt pe ceilal]i. Dar uneori s-ar putea s`-]i fie greu s` faci fa]` mo-mentelor lor mai emo]ionale atunci cånd acestea sunt de ne\n]elespentru tine. Poate c` partenerul tù se descurc` mai bine pentru c`se identific` mai u[or cu ei, dar asta nu face decåt s` subliniezediferen]a.

Eu [tiu exact ce sim]i \n astfel de cazuri, pentru c` am fost \naceast` situa]ie. Gånde[te-te c` 50% din genele copilului provin dela tine, a[a c` trebuie s` recuno[ti ceva tr`s`turi de caracter. G`se[teaceste similitudini pentru c`, dac` nu le g`se[ti, copilul ar putea

109

REGULA 44

interpreta lipsa ta de empatie cu lipsa dragostei. Mai ales dac` arefra]i sau surori, ar putea realiza, incon[tient, c` pari mai apropiat decel`lalt/ceilal]i copil/copii. Poate fi dificil, mai ales dac` e[ti [i desex opus lui.

Oricine are un copil adoptat \]i va spune cåt e de important s` g`-se[ti o lungime de und` comun`. Mul]i p`rin]i adoptivi se str`duiescfoarte mult \n sensul `sta, pentru c` sunt suficient de de[tep]i \ncåts`-[i dea seama c` e vital s` g`seasc` un teren comun cu copiii lor. Eadev`rat, unii dintre noi ne sim]im atåt de diferi]i de copiii no[tribiologici \ncåt trebuie s` facem acela[i efort pentru a ne conecta cu ei.

Prin urmare, continu` s` cau]i pån` g`se[ti. Bine\n]eles, copiii seschimb` [i uneori un copil cu care \]i era foarte greu s` te identificiajunge s`-]i semene din ce \n ce mai mult pe m`sur` ce cre[te. Dar nuconta pe asta. G`se[te interese comune, descoper` c` v` plac acelea[ic`r]i, \ntreab`-]i p`rin]ii ce asem`n`ri observ` \ntre voi. Str`duie[te-tes`-]i faci timp numai pentru voi doi [i vezi dac` ave]i ceva gusturicomune, chiar dac` personalit`]ile voastre par total opuse.

Dac` faci toate astea, copilul t`u se va sim]i iubit [i va sim]i c` faceparte din familie, ceea ce este foarte important. Iar bonusul va fi c`deseori de la copiii cei mai diferi]i de tine ai cele mai multe de \nv`]at.

110

50% DIN GENELE COPILULUI PROVIN DE LA TINE,

A{A C~ TREBUIE S~ RECUNO{TI CEVA

TR~S~TURI DE CARACTER.

G`se[te la eicalit`]i pe care s` le admiri

N-are niciun rost s` trìe[ti dac` nu \nve]i permanent. Ai puteafoarte bine s` dai ortul popii acum. Unul dintre cele mai bune lu-cruri care ]i se \ntåmpl` ca p`rinte este acela c` po]i \nv`]a atåt demulte de la copiii tì.

Ar fi tare plictisitor dac` pu[tii tì ar fi exact ca tine. Unde ar maifi distrac]ia? Deci nu te a[tepta s` fie ca tine, pentru c` nu vor fi. {inici lor nu le vor conveni lucrurile pe care le faci tu. Dac` \]i placecricketul, ei vor fi microbi[ti. Dac` e[ti \nnebunit dup` haine, ei nuvor mai ie[i din blugii lor nesp`la]i de 4 luni. Asta e meseria lor.Sunt programa]i s` se separe de tine [i vor face asta din ce \n ce maiintens pe m`sur` ce cresc, ac]ionånd diferit [i petrecåndu-[i timpul\n alte moduri decåt o faci tu.

111

AR FI TARE PLICTISITOR DAC~ PU{TII T~I

AR FI EXACT CA TINE.

REGULA 45

A[adar, \n loc s`-]i par` rù v`zånd cum copiii merg pe o alt`cale decåt tine, bucur`-te pentru ceea ce po]i \nv`]a de la ei. Pu[tiitì \]i pot ar`ta lucruri de care n-ai auzit, la care nu te-ai gåndit – [ice \ncånta]i sunt s` te poat` \nv`]a ceva ce tu nu [tii sau nu po]i s`faci! Te pot \nv`]a lucruri cu adev`rat interesante ([i m` refer aicimai ales la tehnologie). {i, cel mai pl`cut, copiii tì se pot purta a[acum ]i-ar pl`cea [i ]ie s` te por]i. Da, pu[tii se pot descurca de mi-nune \n situa]ii cu care tu te-ai luptat dintotdeauna.

Sunt atåtea de admirat la orice copil, iar admira]ia ta va \nsem-na mai mult pentru el decåt a oricui altcuiva (chiar dac` nu vrea s`recunoasc`). Unul dintre copiii mei spune oamenilor \n fa]`, deschis[i franc, ceea ce gånde[te, f`r` s`-i pese dac` ceilal]i \l plac sau \laprob`. Mie lucrul `sta mi se pare cåt se poate de natural, dar mamalui, c`reia i-a fost \ntotdeauna greu s` se impun` [i care a fostblestemat`* cu o puternic` nevoie de a se face pl`cut` chiar [i dec`tre oameni de care nu-i pas`, \l admir` enorm pentru abilitatea sade a fi clar [i de a se impune. (Destul de amuzant este c` ea nu maie la fel de admirativ` cånd eu fac exact acela[i lucru.)

Mai am [i un alt copil, care este diplomatul suprem. Eu m`sfor]ez s` fiu cåt de cåt diplomat atunci cånd este cazul, dar nu m`simt confortabil. Pe cånd la el totul vine natural [i sunt deseori uimitde tacticile pe care le adopt` pentru a dezamorsa poten]iale con-flicte. Dac` nu reu[esc s` \nv`] de la el, n-am s` mai \nv`] niciodat`,pentru c` el este cel mai bun exemplu pe care-l [tiu [i mai e [i per-manent sub nasul meu.

112

* Sunt vorbele ei, nu ale mele.

Las`-i s` fie maibuni decåt tine

|mi amintesc c` \ntr-o vacan]` am v`zut odat` un p`rinte str`-duindu-se cu disperare s`-[i bat` la tenis fiul adolescent. Bìatul \n-cerca s` cå[tige, dar taic`-sù era [i mai hot`råt s` reziste. Tat`l eraro[u la fa]`, gåfåia [i asuda, dar trebuia s` loveasc` mingea \napoipeste plas` cu orice pre]. {i a reu[it. |n cele din urm` a cå[tigat [i aup`r`sit terenul, tat`l ar`tånd stors de puteri, dar infatuat, [i fiul –resemnat. |mi imaginez c` era obi[nuit.

Mi-a p`rut rù pentru el. Pentru tat`, vreau s` spun. Satisfac]iade moment a cå[tigului nu se compar` cu satisfac]ia de durat` de avedea \ncåntarea pe fa]a copiilor atunci cånd te \ntrec. M-am conso-lat cu gåndul c` era doar o problem` de timp. Pu[tiul juca bine [i,mai devreme sau mai tårziu, pe m`sur` ce el va deveni mai puter-nic, iar tat`l lui va \mb`tråni, \i va veni [i lui råndul.

Acum, [i tu, [i eu [tim c` acesta nu era un P`rinte. {i \nc` nu ]i-am spus c` nici m`car nu-[i \ncuraja fiul – b`nuiesc c` era prea\ngrijorat c` ar fi putut fi \nvins. Sigur, nu-i po]i l`sa \ntotdeauna pecopii s` te \ntreac` la absolut orice – ar fi \ngrozitor de arogant dinpartea ta. Po]i s-o faci cånd au 2 ani, dar nu-i mai po]i p`c`li cåndau 12. Dar pot [i ei cå[tiga din cånd \n cånd; tot ceea ce trebuie s`faci este s` nu te str`duie[ti atåt de absurd de tare ca tat`l cu tenisul.{i \i po]i \ncuraja atunci cånd pierd: „Cånd o s` ai lovitura de reverla fel de bun` ca forhendul, n-o s` mai am nicio [ans`.“

113

REGULA 46

Iar dac` la tenis nu sunt \nc` a[a de buni ca tine, du-te [i ca]`r`-te \n copaci cu ei. Sau \noat`. Sau face]i \mpreun` pr`jituri.Sau cånta]i la pian. Sau juca]i jocul preferat la PlayStation. G`se[teceva ce ei fac mai bine decåt tine [i face]i \mpreun` lucrul acela. Estecu mult mai distractiv decåt s` cå[tigi (cel pu]in cånd e vorba desprecopilul t`u).

{i \nc` ceva. Ce crezi c` l-a \nv`]at tat`l tenisman pe copilul luidespre cum s` piard`? Nimic. Zero. Canci. Tot ce i-a comunicat afost: „Ai grij` ca asta s` nu ]i se \ntåmple niciodat`.“ {i-a ratat [ansade a-i demonstra copilului cum s` piard` cu gra]ie. De fapt, nu-i a[ade r`u s` pierzi atåta vreme cåt [tii cum s` pierzi.

114

NU-I A{A DE R~U S~ PIERZI ATÅTA VREME CÅT {TII CUM S~ PIERZI.

Atitudinea este lafel de important`ca realiz`rile

Pentru ce-]i lauzi cel mai mult copilul? Note bune la [coal`?Rezultate bune la examene? O medalie la sport? Cå[tigarea con-cursului la muzic`?

Bravo! Dac` e[ti un P`rinte, te-ai prins c` asta este o \ntrebare-capcan` [i c` r`spunsul ar trebui s` fie: pentru niciuna dintre cele demai sus. Bine\n]eles c` este important s`-]i felici]i copiii pentru toateaceste realiz`ri. Conteaz` pentru ei [i ar fi cu adev`rat nec`ji]i dac` nu]i-ar p`sa. Dar lucrurile pentru care merit` cele mai multe laude aude-a face cu atitudinea [i cu comportamentul lor, nu cu realiz`rile.

{tiu o feti]` care chiar se lupt` s` se poarte frumos. Vrea cu ade-v`rat, dar este a[a de plin` de energie \ncåt uneori pur [i simplu nupoate fi cuminte. Din nefericire pentru ea, are o sor` mai mare carese comport` perfect. Uneori, oamenii le compar` [i remarc` ce dife-ren]` e \ntre cele dou` surori [i cåt de frumos se poart` cea mare spredeosebire de cea mic` (\mi face pl`cere s` spun c` p`rin]ii lor auatåta minte \ncåt s` nu fac` astfel de comentarii). |mi pare r`u pen-tru cea mic`, v`d c` se str`duie[te atåt de mult s` fie cuminte. Soraei, \n schimb, nu se str`duie[te deloc. Deci, care merit` mai multelaude? (Apropo, \ntorcåndu-ne la Regula 32, acesta este un exemplu

115

REGULA 47

excelent de eficien]` a motiv`rii pozitive. Feti]a se str`duie[te multmai mult atunci cånd oamenii remarc` ce frumos s-a purtat.)

Lucrurile pentru care \l lauzi sau \l recompensezi pe copil \i spunmulte despre ceea ce tu consideri c` este important \n via]`. |l ajut`s`-[i defineasc` valorile. A[adar, dac` \i lauzi realiz`rile, rezultatele[colare, premiile, succesul, \i comunici c` acestea sunt lucrurile careconteaz` ([i \l presezi s` continue s` ob]in` rezultate tot mai bune,premii, succes). |n timp ce dac` lauzi efortul, perseveren]a, progresul,diploma]ia, integritatea, onestitatea – iat` \n ce va crede copilul t`u.

Evident c` ai nevoie de o combina]ie. Nu spun c` trebuie s` ignori realiz`rile copilului. Spun doar c` e bine s` te asiguri c` recu-no[ti toate lucrurile care vrei s` conteze pentru el [i c` te gånde[tipu]in la echilibrul pe care-l urm`re[ti.

116

LUCRURILE PENTRU CARE |LLAUZI SAU |L RECOMPENSEZI PE

COPIL |I SPUN MULTE DESPRE CEEA CE TU CONSIDERI

C~ ESTE IMPORTANT |N VIA}~.

P`streaz`-]i temerile [i nesiguran]a pentru tine

Uite un scenariu care s-ar putea s`-]i par` cunoscut – eu, unul, l-am v`zut de nenum`rate ori. E[ti la gr`dina zoologic`, \n pavilionulreptilelor. O familie prive[te un [arpe frumos, cu solzi ce formeaz` unmodel superb, cum se mi[c` gra]ios de-a lungul unei ramuri. Cu ochiila [arpe, mama* spune: „|\\\h! E oribil!“ La fel se \ntåmpl` de obicei \nfa]a p`ianjenilor [i din nou la bazinul scorpionilor.

Din fericire, majoritatea pu[tilor sunt suficient de de[tep]i \ncåts` nu dea aten]ie acestui tip de remarc`. ({i majoritatea mamelorsunt suficient de de[tepte \ncåt s` nu fac` acest tip de remarc`.) Darsunt [i unii copii sensibili sau influen]abili care vor \nv`]a s` zic`„|\\\h!“ reptilelor [i insectelor tåråtoare doar pentru c` ni[te adul]iau fost atåt de neinspira]i \ncåt s` dea un prost exemplu. De fapt,aceste creaturi sunt frumoase, [i copiii ar trebui \ncuraja]i s` le apre-cieze sau cel pu]in s` ajung` singuri la o opinie negativ`, \n loc s`primeasc` \ncuraj`ri energice.

Copiii sunt puternic influen]a]i de noi, a[a c` dac` nu e[ti atent\i po]i \mpov`ra cu tot felul de griji inutile. De vreme ce oricum sunt

117

REGULA 48

* M-am gåndit serios [i \ndelung dac` s` spun asta, pentru c` e o remarc` sexist`,dar z`u c` \ntotdeauna mama este cea care vorbe[te!

constrån[i s` aib` propriile lor temeri, chiar nu mai au nevoie [i deale tale. A[a c` faci mai bine s` le p`strezi pentru tine.

Unei Mame pe care o cunosc \i este foarte fric` de pìanjeni. O fric`la limita fobiei. Dar pentru c` nu vrea ca feti]a ei s` simt` la fel, dac` unpìanjen se r`t`ce[te cumva \n camera fetei, mama \[i face apari]iaimediat cu o m`tur` \n mån` pentru a prinde creatura ofensatoare [ipentru a o da afar` pe geam. Dup` aceea tremur` ore \ntregi, dar feti]ahabar nu are, deoarece mama este hot`råt` s`-[i p`streze spaimele pen-tru ea. (Ei, de cele mai multe ori totul merge strun`, dar o dat` mama asc`pat din gre[eal` pìanjenul, [i-a dat seama, dar pur [i simplu nu afost \n stare s`-l caute. A[a c` s-a pref`cut c` d` pìanjenul afar` pe fe-reastr`, ca de obicei. Animalul a fost g`sit abia cånd feti]a s-a dus laculcare [i a dat la o parte p`tura ca s` se bage \n pat; iar acolo, \nmijlocul patului, ai ghicit, trona pìanjenul. Hopa!)

Bine\n]eles c` nu vorbesc doar despre pìanjeni sau [erpi.Vorbesc [i despre temeri ca, de exemplu, teama de a fi r`pit. Sigurc` vrei s` le insufli copiilor tì o pruden]` s`n`toas`, dar nu o fricèxcesiv`, dispropor]ionat` fa]` de riscuri. O astfel de fric` le poatelimita enorm [i inutil via]a social`. Sau s` vorbim despre teama dee[ec? {tiu un tat` care [i-a descurajat copiii \n asemenea hal \ncåts`rmanii n-au mai dat la facultate pentru c` ar fi fost atåt de sup`ra]idac` n-ar fi intrat...

Uneori e greu s`-]i mu[ti limba [i s` taci. Cu siguran]`, uneoricopiii vor prinde semnalele ascunse pe care tu nu vrei s` le trans-mi]i. Dar cu cåt \ncerci mai mult s`-]i ascunzi temerile personale, cuatåt ai mai multe [anse s` reu[e[ti. Asta le va da copiilor tì liber-tatea de a se bucura de via]` [i de a-[i descoperi propriile temeri,f`r` ajutorul tù.

118

119

DE VREME CE ORICUM SUNT CONSTRÅN{I S~ AIB~

PROPRIILE LOR TEMERI, CHIAR NU MAI AU NEVOIE

{I DE ALE TALE.

Ai grij` la «programare»

Am fost coleg la [coal` cu un pu[ti al c`rui tat` a \nc`run]itdevreme, pe la 30 de ani. Tat`l era teribil de jenat din cauza asta [io ]inea \ntr-una despre cåt de \ngrozitor este s` fii c`runt a[a detån`r. Ghici ce s-a \ntåmplat? Exact, fiul lui a \nc`run]it [i el pe la 30 de ani. {i cum toat` copil`ria sa i s-a spus numai cåt e de jenant[i de groaznic s` ]i se \ntåmple un astfel de lucru, evident c` [i el sesim]ea \ngrozitor de jenat. Tat`l lui a \ncercat s`-l \ncurajeze, dar bine\n]eles c` totul suna acum fals – nu po]i s` spui timp de 25 deani c` un lucru este \ngrozitor pentru ca deodat` s` te r`zgånde[ti [is` te a[tep]i s` fii credibil.

Ce anume nu-]i place la tine? E[ti gras (dup` p`rerea ta)? Chel? Aiun nas ilar? Genunchi ciuda]i? Te bålbåi? Dac` da, atunci te rogp`streaz`-]i p`rerile pentru tine. Dac` nu aduci vorba despre ele, copiii t`i nu vor avea motive s`-[i formeze o p`rere negativ` referitoarela aceste tr`s`turi. S-ar putea ca ei s` le mo[teneasc`. Tot ceea ce spuiacum despre tine va avea ecou \n urechile lor peste 20 sau 30 de ani.

REGULA 49

120

TOT CEEA CE SPUI ACUM DESPRE TINE VA AVEA ECOU

|N URECHILE LOR PESTE 20 SAU 30 DE ANI.

S` presupunem acum c` tat`l colegului meu ar fi fost måndrude p`rul sù c`runt (sau cel pu]in ar fi pretins c` e måndru). S` pre-supunem c` ar fi glumit cu fiul lui: „Eu cred c` m` face s` ar`t multmai distins, tu ce zici?“ Colegul meu ar fi avut o cu totul alt` impre-sie despre sine cånd ar fi \nc`run]it la råndul lui.

Nu ar trebui s` ne critic`m unul pe cel`lalt \n fa]a copiilor (da,a[a e, nici atunci cånd copiii nu sunt prin preajm`), pentru c`, evident, se aplic` acela[i principiu. Nu-]i tachina partenerul pentruc` poart` ochelari, nu-i spune „cheliu]`“, nici m`car cu afec]iune,nu-l critica pentru c` s-a \ngr`[at. |]i programezi copiii subliminal [inu vei descoperi rùl pe care l-ai f`cut decåt cånd va fi prea tårziu. Nu-i vei convinge cånd vei schimba placa peste 30 de ani: „Oh, dra-gule, dar nu m` refeream la tine. Tu ar`]i mult mai bine chel decåtmine.“

Dac` [tii c` e foarte probabil ca pu[tii tì s` mo[teneasc` o anu-mit` tr`s`tur`, ai face bine s` le-o prezin]i \ntr-o lumin` favorabil`.Spune-i partenerului cåt de intelectual \l fac s` arate ochelarii sauscoate \n fa]` avantajele pe care le are o femeie \nalt`, \n loc s` sub-liniezi dezavantajele. Nu [tii niciodat`, s-ar putea s` te convingi [ipe tine \nsu]i.

121

Nu \ncerca s` ai un copil perfect

Regula 2 era despre tine, care nu e[ti perfect. Ei bine, acum eråndul copilului t`u. Dac` \ncerci s` cre[ti un copil perfect, vei e[ualamentabil. |n plus, \]i vei supune copilul unei presiuni incorecte [i,a[a cum noi, P`rin]ii, [tim deja, este foarte u[or s` supui copilul uneiprea mari presiuni, [i acesta este un Lucru R`u.

|n orice caz, cine vrea un copil perfect? De fapt, ca s` fim maiconcre]i, ce este un copil perfect? Nu-mi pot imagina a[a ceva. To]icopiii \ntålni]i care se comportau impecabil – care nu f`ceau nicio-dat` vreo gre[eal`, care se chinuiau permanent s`-[i mul]umeasc`p`rin]ii [i profesorii, \nv`]au din greu la [coal` [i aveau \ntotdeaunalec]iile gata la timp – erau \ngrozitor de plictisitori [i lipsi]i de per-sonalitate.

Copiii care mi-au pl`cut cel mai mult, care aveau personalit`]icalde [i puternice aveau [i defecte cu nemiluita. Fie aveau tendin]ade a fi exagerat de pozna[i, fie se \nfuriau cam repede cånd erausco[i din pepeni, ori aveau un sim] al umorului care uneori mergeacam prea departe, sau o \nclina]ie c`tre lene (pe care, \n general, ocompensau cu [arm). Am cunoscut nenum`ra]i copii fabulo[i de-alungul timpului, care au devenit adul]i nemaipomeni]i, dar cu månape inim` pot spune c` absolut niciunul dintre ei nu era perfect.Slav` Cerului!

REGULA 50

122

Nu a[tepta de la copii s` fie mini-adul]i. Ei trebuie s` aib` toateacele imperfec]iuni pe care cre[terea [i dezvoltarea sunt menite s` leelimine. Dac` ar fi perfec]i la 10 ani, ai putea s`-i expediezi s` fiebancheri. Dar ai z`d`rnici scopul urm`torilor cå]iva ani. Copil`riaeste pentru a fi copil [i, personal, cred c` pu[tii se descurc` cel maibine atunci cånd nu dispar chiar toate acele imperfec]iuni desprecare am vorbit un pic mai sus. Cine \[i dore[te un copil adult care n-are niciodat` o sclipire juc`u[` \n ochi sau un strop de \nfl`c`rare,sau un sim] cam stupid al umorului, sau un pic de sim] s`lbatic alaventurii r`mas \n el?

Unicul tip de copil pe care merit` s`-]i propui s`-l cre[ti estecopilul care este capabil s`-[i dezvolte propria personalitate cu si-guran]` de sine [i care \n]elege c` nu trebuie s` r`neasc` al]i oameni\n tot acest timp. ~sta e cel mai bun lucru posibil. M` bucur s` spunc` \n aceast` categorie intr` o gr`mad` de copii. {i sunt sigur c` niciunul dintre ei nu e perfect.

123

COPIII CARE MI-AU PL~CUT CEL MAI MULT,

CARE AVEAU PERSONALIT~}I CALDE {I PUTERNICE

AVEAU {I DEFECTE CU NEMILUITA.

REGULIPENTRUFRA}I

Dac` ai mai mult de un copil, ]i-ai dat deja seama singur c` s-auschimbat datele problemei [i c` e nevoie de un set special de Reguli.|l cunosc pe directorul unei [coli de bìe]i care a fost rugat de un]`ran din zon`, cu multe decenii \n urm`, s`-i \mprumute unul din-tre studen]i pentru a-l ajuta pu]in la ferm`. Directorul a zis c` poateg`si cu siguran]` mai mul]i voluntari dornici s` ajute. Dar ]`ranul arefuzat politicos, spunånd: „Un bìat e un bìat, doi bìe]i \nseamnò jum`tate de bìat, iar trei bìe]i \nseamn` niciun bìat.“

F`r` \ndoial` c` ar fi spus cam acela[i lucru [i despre fete. Cu cåtpui laolalt` mai mul]i copii, cu atåt e mai dificil s`-i ]ii pe to]i subcontrol. Nu atåt din cauza num`rului lor, cåt din cauza interac]iu-nilor dintre ei. A[adar, aceast` sec]iune cuprinde cele mai impor-tante Reguli care s` te scoat` la liman dac` ai doi sau mai mul]icopii. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c` toate Regulile se aplic` lafel de bine [i \n cazul fra]ilor vitregi.

127

D`ruie[te-i unul altuia

Cred c` aceasta este cea mai important` Regul` pentru fra]i [ieste Regula c`lùzitoare pentru toate celelalte. A[a c` fii atent. Celmai important lucru pe care po]i s`-l faci pentru copiii tì este s` leoferi cea mai bun` rela]ie posibil` \ntre ei.

Po]i cre[te fra]i \n multe feluri – \i po]i separa \n mod deliberatsau \i po]i uni. {i dac` scopul tù este acela de a-i uni, vei avea pro-babil bucuria de a-i vedea pe copiii tì fiind cei mai buni prieteni pevia]`. Odat` ce au devenit adul]i, vor avea nevoie de fra]ii lor cucare sunt pe picior de egalitate la fel de mult cum vor avea nevoie [ide p`rin]i, dar care, inevitabil, nu le sunt egali (nu c` le-am fi supe-riori, dar rela]ia nu este [i nici nu ar trebui s` fie echilibrat`; \naintede a m` contrazice, cite[te Regula 94). |n plus, probabil c` fra]ii levor fi aproape mult timp dup` ce tu nu vei mai fi.

Cunosc familii ai c`ror membri sunt risipi]i prin toat` lumea, darcånd unul dintre ei are necazuri, fra]ii sunt cei pe care pot conta, chiardac` sunt la continente distan]`. Dac` asta-]i dore[ti pentru copiii tì([i ca P`rinte bine\n]eles c` asta-]i dore[ti), preg`tirea \ncepe acum.

Exist` o mul]ime de metode care s` te ajute s`-i une[ti pe copiiitì. Pentru \nceput, po]i refuza s` \ncurajezi påra („Chiar dac` sorata a l`sat robinetul deschis, tu n-ar trebui s-o pår`[ti. A[a ceva nu seface, este un lucru uråt.“). Astfel transmi]i un mesaj clar cum c` nuapreciezi faptul c` se poart` uråt unul cu cel`lalt.

REGULA 51

128

Apoi \i po]i \ncuraja s` se ajute reciproc: „Eu nu sunt prea tarela matematic`, dar sunt sigur c` Sam te poate ajuta la lec]ii.“ Dac`se poart` frumos \i po]i recompensa pe to]i \n grup – fiecare pri-me[te o por]ie de trata]ie pentru c` au preg`tit masa \mpreun` saudeoarece cåinele a fost scos la plimbare \n fiecare zi s`pt`måna asta.Vorbe[te cu to]i odat`, \n timpul mesei sau \n ma[in`, spune-letuturor ce se \ntåmpl`: „Bunica [i bunicul vin la noi weekendulviitor...“

Pe m`sur` ce cresc, implic`-i pe to]i \n luarea deciziilor referi-toare la locul unde ve]i merge \n vacan]` sau la culoarea \n care ve]izugr`vi baia. Este la fel de important s` te str`duie[ti s` elimini dinfa[` orice prilej de rivalitate sau de gelozie \ntre copii. Mai multedespre asta pu]in mai \ncolo, \n special \n Regula 56.

{i \nc` un lucru care leag` \ntotdeauna oamenii \ntre ei, fie eifra]i sau nu: permite-le s` se uneasc` \mpotriva unui du[mancomun. Cum ce du[man? Tu, fire[te. Nimic nu leag` fra]ii \ntre eimai rapid decåt posibilitatea de a se plånge \mpreun` de p`rin]ii lor.Orice ne\n]elegeri m`runte dintre ei vor fi date uit`rii [i vor fi \ndeplin` \n]elegere unul cu cel`lalt. A[a c` data viitoare cånd iei odecizie cu care niciunul dintre ei nu e de acord, gånde[te-te c` aju]ila pecetluirea unei alian]e care va dura o via]`.

129

NIMIC NU LEAG~ FRA}II |NTRE EI MAI RAPID

DECÅT POSIBILITATEA DE A SE PLÅNGE |MPREUN~

DE P~RIN}II LOR.

Cearta e s`n`toas`(\n limite rezonabile)

Dac` ai mai mul]i copii, sunetul ciorovìelilor nu-]i e delocstrìn – [i cu excep]ia cazului \n care ai \nceput direct cugemeni, ai sesizat diferen]a de la unul la doi sau mai mul]i.Unii sunt mai cert`re]i decåt al]ii, dar to]i se ciorovìesc. {ijum`tate din frustrarea ta vine din faptul c`, de obicei, ceartaeste atåt de lipsit` de sens. Sau nu e?

Conteaz` cu adev`rat al cui este jocul acela? Sau cine are panto-fii mai cool? Sau cine iese primul pe u[a din fa]`? (Da, ai mei s-aucertat cu ferocitate pe tema asta.) R`spunsul este, evident, nu. Celpu]in nu pentru tine.

Dar conteaz` faptul c` pu[tii no[tri \nva]` s` se certe. De ce?Pentru c` pån` nu vor [ti cum s` se certe corect nu vor \nv`]a cums` fac` s` nu se certe. {i noi vrem din toat` inima ca ei s` creasc`fiind \n stare s` nu se certe. Ai observat c` adul]ilor care au crescutf`r` fra]i (poate [i tu e[ti singur la p`rin]i) le e mai dificil s` fac` fa]`conflictelor? Trebuie s` lupte cu tendin]a de a fi prea agresivi sau, \nextrema cealalt`, prea timizi, \n timp ce majoritatea diploma]ilornaturali pe care i-am \ntålnit au crescut cu fra]i sau surori.

Singurul mod de a \nv`]a despre diploma]ie, compromis [i toatecelelalte abilit`]ii similare la care copiii mici ([i mult prea mul]iadul]i) nu sunt prea buni este cearta. Da, ciorovìala te \nva]` cum

130

REGULA 52

po]i [i cum nu po]i s`-i determini pe ceilal]i s` coopereze cu tine. |ntimp, copilul \nva]` c` fratele lui devine mult mai pu]in \ndatoritordac`-i d` un pumn \n fa]` sau c` sora sa nu-l las` s` intre \n cameraei decåt dac` [i el, la råndul lui, o las` s` intre \n camera lui. Estemult mai greu s` \nve]e toate astea exersånd cu prietenii, pentru cèxist` riscul s` r`mån` curånd f`r` prieteni. Fra]ii, pe de alt` parte,nu pot spune: „Dac` nu te joci cu mine n-o s` mai fiu fratele tù.“ Eiiart` la nesfår[it, fie [i numai pentru c` n-au de ales.

Certurile dintre fra]i sunt deseori lupte pentru putere. Ele sta-bilesc ierarhia (statutul) sau cine ce spa]iu de]ine (teritoriul), sau cui\i este permis s` ia propriile decizii (independen]a). Tu trebuie sàdop]i o politic` de neinterven]ie \n aceste probleme de baz` (chiardac` trimi]i trupe speciale de men]inere a p`cii atunci cånd izbuc-nesc violen]ele), deoarece nu po]i schimba caracterul inerent al copi-ilor \ncercånd s`-l faci corect. Uit`-te \n Balcani, \n Orientul Mijlociu,\n Vietnam – pur [i simplu nu merge s` \ncerci s` faci tu alegerile \nlocul lor. {i mam```, cum pot uneori copiii s` par` a aduce la fel demulte necazuri ca na]iunile aflate \n r`zboi...

A[a c` data viitoare cånd copiii tì se vor certa (nicio grij`, nucred s` ai prea mult de a[teptat), apreciaz` situa]ia. Of, bine, \]i cerprea mult, dar m`car nu-]i imagina c` ai gre[it undeva sau c` ar tre-bui s`-i opre[ti din ciorovìal`. Pentru c`, de fapt, ei nu se ceart`, ci\nva]` abilit`]i esen]iale pentru via]`.

131

CIOROV~IALA TE |NVA}~ CUM PO}I {I CUM NU PO}I

S~-I DETERMINI PE CEILAL}I S~ COOPEREZE CU TINE.

|nva]`-i s`-[i rezolve singuri disputele

Ai sc`pat ieftin cu Regula trecut`. Nimic de f`cut decåt s` teretragi [i s` te relaxezi. Asta este pu]in mai dificil`, dar reprezint` ocontinuare esen]ial` a Regulii 52.

Odat` ce ai acceptat faptul c` cearta e un r`u necesar – parte alec]iei despre compromis [i cooperare –, va trebui s` accep]i [i c` nufunc]ioneaz` decåt dac`-i la[i pe copii s` continue. Altfel nu vor\nv`]a decåt c` dac` url` suficient de tare sau lovesc suficient deputernic, va ap`rea un adult care va rezolva problema pentru ei.Vor fi foarte dezam`gi]i atunci cånd vor p`r`si c`minul [i nu se vamai ivi ca prin minune un adult care s` le aplaneze conflictele.

132

REGULA 53

ODAT~ CE AI ACCEPTAT FAPTUL C~ CEARTA E UN R~U

NECESAR, VA TREBUI S~ACCEP}I {I C~ NU

FUNC}IONEAZ~ DECÅT DAC~-I LA{I PE COPII

S~ SE DESCURCE SINGURI.

Din p`cate, o mul]ime de copii cresc astfel. Cu mul]i ani \n urmàm fost la un seminar unde unui grup de manageri li s-a cerut s`construiasc` un turn din c`r`mizi avånd forme care mai de care maiciudate. M-am speriat v`zånd cåt de repede s-a transformat totul\ntr-un concurs de ]ipete. Ironic, cånd te gånde[ti c` ideea era s`descopere cåt de bine pot coopera... Nu conta absolut deloc dac`turnul st`tea \n picioare sau nu.

Nu, nu exist` o alt` solu]ie: dac` vrei ca pu[tii tì s` creasc` fiind\n stare s` reu[easc` la astfel de exerci]ii, ca s` nu mai vorbim desuccesul \n via]` \n general, va trebui s`-]i mu[ti limba [i s` teobi[nuie[ti cu zgomotul [i cu certurile. Partea amuzant` e c`, tamancånd te vei obi[nui, majoritatea certurilor vor fi rezolvate f`r` tine.

Bine\n]eles, cu to]ii avem zile \n care nu avem r`bdarea sau tim-pul de a a[tepta ca pu[tii s`-[i rezolve singuri disputele. |n astfel decazuri, fii creativ [i \ncearc` s` intervii f`r` a le r`pi [ansa de a g`sipropria lor solu]ie. De exemplu, le po]i lua juc`ria pentru care selupt` sau po]i \nchide computerul, sau televizorul, spunåndu-le: „V-o dau \napoi/\l deschid atunci cånd amåndoi (sau voi to]i)c`de]i de acord asupra unei solu]ii.“

Cunosc un cuplu care folose[te un truc magistral. Merge foartebine \n cazul lor mai ales pentru c` au numai bìe]i (sunt \ngrozitorde competitivi). Organizeaz` ceea ce ei numesc „concursul cinstei“.Solu]ia e foarte bun` \n special \n acele cazuri \n care nu po]i speras` afli cine a pornit cearta. Spui: „O s` organiz`m un concurs ca s`vedem cine este cel mai cinstit.“ ({tii, `sta e momentul \n care bìe]iicad \n plas` de fiecare dat`.) Apoi \i \ntrebi pe rånd: „Tu ce ai f`cut[i n-ar fi trebuit s` faci?“ Regula e c` nu se pot referi la ceea ce af`cut (chipurile) cel`lalt. Copiii m`rturisesc tot soiul de lucruri [i

133

solicit` s` fie luate \n considerare \nc` 137 de ofense adresate celor-lal]i, doar pentru a avea [ansa de a cå[tiga concursul. La sfår[itulconfesiunii \i rogi pe to]i s`-[i cear` iertare pentru lucrurile pe carele-au recunoscut, apoi le dai drumul. „Concursul“ \i ajut` s` \n]e-leag` c` e nevoie de cel pu]in doi pentru o ceart` – unde mai pui c`te face s` te sim]i [i tu bine.

134

Lucra]i ca o echip`Nu e vorba despre tine [i partenerul t`u, de[i evident c` [i voi

trebuie s` lucra]i ca o echip`. Dar suntem la sec]iunea despre fra]i,iar aceast` Regul` este despre a face \ntreaga familie s` lucreze ca oechip`. Este unul dintre lucrurile care te ajut` s` le oferi copiilor ceamai bun` rela]ie posibil` \ntre ei.

Lucrul ca o echip` poate \nsemna s` lucra]i \mpreun`, cot la cot,sau poate \nsemna s` ave]i fiecare de \ndeplinit cåte o sarcin` pen-tru ca \n final s` ob]ine]i cu to]ii rezultatul dorit. Nu conteaz` cevariant` alegi atåta timp cåt copiii [tiu c` este un efort de echip`.

|n casa noastr` exist` o regul` potrivit c`reia la sfår[itul meseitoat` lumea trebuie s` participe la stråns [i la cur`]at pån` cåndbuc`t`ria e lun`. Abia atunci ne oprim cu to]ii. Copiii s-au obi[nuit[i se implic` \mpreun`. Unul pune farfuriile [i tacåmurile \n ma[inade sp`lat vase, \n timp ce altul pune untul la frigider sau pune res-turile la co[, sau \n vasul cåinelui. Fiind o corvoad` \mp`r]it` (niciadul]ii nu sunt scuti]i), cu cåt fiecare dintre noi \[i face treaba mairepede, cu atåt cå[tig`m cu to]ii, iar copiii simt acest lucru pe pielealor. Deseori \[i spun unul altuia: „Uite, fac eu asta \n timp ce tustivuie[ti vasele“, pentru c` \[i dau seama c` este [i \n interesul lor.

|n activit`]ile voastre de zi cu zi vei descoperi o mul]ime de[anse de a exploata munca \n echip`. Sigur c` ai putea s`-i \ns`rci-nezi pe copii s` cure]e pe rånd buc`t`ria, dar astfel ai pierde opor-tunitatea ca ei s` lucreze ca o echip`.

135

REGULA 54

Am \nv`]at de la ni[te prieteni de-ai no[tri un alt exerci]iu bunde echip`. Cånd se duc la plaj`, copiii ajut` la adunarea tuturorlucrurilor pe care trebuie s` le ia cu ei. Unul aduce prosoapele, cel`-lalt pl`cile de surf, altul \ncrope[te un co[ de picnic pentru prånz.Cu to]ii fac treburi separate, dar sunt con[tien]i de faptul c` trag\mpreun` la aceea[i c`ru]`, [i anume \ncearc` s` ajung` la plaj` cåtmai repede cu putin]`.

Crizele sunt de departe cele mai bune oportunit`]i pentru con-solidarea echipei; [i cu cåt reu[e[ti s` faci lucrul \n echip` mai dis-tractiv, cu atåt mai bine. Cånd eram mic, aveam o conduct` de scurgere care se rev`rsa o dat` la un an sau doi, cånd era vreo ploaietoren]ial`, [i care amenin]a s` inunde garajul (unde ]ineam tot felulde chestii care nu trebuiau s` se ude, cum ar fi congelatorul). Imediatce ne d`deam seama ce se \ntåmpl`, ne \mbulzeam afar` \n ploaie,deseori \n pijamale, peste care aruncam haine de ploaie [i cizme decauciuc, \narma]i cu m`turi pentru a da afar` apa de la intrarea gara-jului, \n timp ce unul dintre noi scotea frunzele uscate din conductade scurgere. Munceam \mpreun` cam o jum`tate de or`, de obiceiråzånd cu poft`, dup` care alergam \napoi \n cas` [i ne pr`bu[eampe canapea cu cåte o can` de ciocolat` fierbinte. De[i nu eram atåt desentimentali \ncåt s` admitem lucrul acesta, eram cu to]ii mul]umi]ide puternicul spirit de echip` de care d`dusem dovad`.

136

CRIZELE SUNT DE DEPARTE CELE MAI BUNE

OPORTUNIT~}I PENTRU CONSOLIDAREA ECHIPEI.

Las`-i s` se distreze unul pe cel`lalt

Orice p`rinte cu un singur copil [tie c` aceasta poate fi o munc`tare dificil`. Trebuie s` fii persoana care-l distreaz`, cel mai bunprieten [i tovar`[ de joac` [i \n acela[i timp p`rintele lui, pentru c`de cele mai multe ori nu exist` altcineva prin preajm` care s` ocupetoate aceste func]ii.

Din momentul \n care ai mai mul]i copii, ei pot juca aceste roluriunul pentru cel`lalt, l`såndu-te pe tine liber s`-]i vezi de treaba tade a fi p`rinte ([i poate-poate s` cite[ti din cånd \n cånd ziarul cupicioarele pe mas`). Nu, nu te eschivezi dac` procedezi astfel.Dimpotriv`.

Este mult mai bine pentru copiii t`i s` se distreze unul pecel`lalt decåt ca tu s`-i distrezi tot timpul. Bine\n]eles, asta nu\nseamn` c` n-o s` te mai joci niciodat` cu ei. Dar cånd tu te joci cuei, vii \n general cu mai multe idei sau m`car le ghidezi ideile. {idac` nu faci asta, atunci \i la[i s` fac` ce vor ei f`r` s` \nve]e s` fac`compromisuri. Vezi, oricum ai lua-o, tot nu cå[tigi.

Pe de alt` parte, fra]ii se pot juca \mpreun` pe picior de egali-tate. Sigur, unul dintre ei va fi dominant, iar cel`lalt va ceda mai des

137

REGULA 55

(cu cåt sunt mai mul]i fra]i, cu atåt mai complicate devin interac]iu-nile), dar trebuie s`-i la[i \n pace. Nu le po]i schimba caracterul [i,\n plus, vei descoperi probabil, atunci cånd \n sfår[it vor fi mari, c`cel care ceda \ntotdeauna este un mai bun diplomat [i un mai bunjuc`tor de echip`. A[a c` rezist` tenta]iei de a interveni pentru aechilibra balan]a. E treaba lor [i o vor rezolva \n felul lor, cu certuri[i tot dichisul.

Poate ai un copil care vrea s` se joace cu fratele lui, \n timp ce aces-ta vrea doar s` fie l`sat \n pace. Trecånd peste prima solu]ie care-mivine \n minte, aceea de a avea un al treilea copil care s` rezolve pro-blema (ceea ce chiar s-ar \ntåmpla, dac` diferen]a de vårst` n-ar fi preamare), aceasta este \nc` o situa]ie \n care trebuie s`-i la[i s`-[i rezolvesinguri disputa. Vor sfår[i printr-un compromis – singuraticul vadeveni un pic mai sociabil, iar mondenul va \nv`]a s` se simt` bine [isingur. Nu cred c` iese cineva \n pierdere, nu-i a[a?

Deci nu te sim]i vinovat pentru cea[ca aceea de ceai [i pentruziarul citit cu picioarele pe mas`*, c`ci astfel faci ce-i mai bine pen-tru copiii t`i – te retragi [i-i la[i s` se distreze unul pe altul.

138

* {tiu, [tiu, mai ai un morman de rufe de c`lcat \nainte de cea[ca de ceai, plusbuc`t`ria de cur`]at, de dat cu aspiratorul, de g`tit dou` feluri de måncare...

E TREABA LOR {I O VORREZOLVA |N FELUL LOR,

CU CERTURI {I TOT DICHISUL.

Niciodat` nu-]icompara copiiiunul cu cel`lalt

Cunosc un cuplu care are doi copii – unul (a[a cum se \ntåmpl`deseori) se poart` aproape \ntotdeauna frumos, iar cel`lalt este maimult neaståmp`rat. Pån` \ntr-un punct este [i vina p`rin]ilor. De ce?Pentru c` tot timpul \i spun celui neaståmp`rat:* „De ce nu po]i [itu s` te por]i la fel de frumos ca sora ta?“ [i dac` asta nu e o cårp`ro[ie agitat` \n fa]a unui taur, nu [tiu ce este.

Copiii t`i nu au cum s` dezvolte o rela]ie frumoas` dac` permi]ica \ntre ei s` se instaleze rivalit`]ile [i gelozia. A[a c` niciodat` nu-i spune unuia c` \l consideri pe cel`lalt mai bun la sport, maide[tept, mai haios sau mai talentat. Nu, asta nu \nseamn` s` pre-tinzi c` sunt exact la fel de buni \n toate. Ar fi prostesc. Dar nu ecazul s` subliniezi diferen]ele la care poate c` ei nici nu s-au gåndit[i nu trebuie s` comentezi niciuna dintre abilit`]ile lor \n rela]ie cuale celuilalt.

Acesta este punctul critic. |i spui copilului: „Chiar ai talent ladesen“, f`r` s`-i spui: „E[ti mai talentat la desen decåt fratele t`u.“

139

REGULA 56

* Corect, ai dreptate, tocmai am \nc`lcat Regula 35. Dar copilul nu asculta.

La urma urmelor, de ce s` te iei de s`racul frate-sù? Faptul cùnul are mai mult talent decåt cel`lalt n-are nicio relevan]`, \ns` dìmpresia c`-]i vezi copiii mai degrab` „la pachet“ decåt ca indivizide sine st`t`tori. Iar \n cazul `sta, fratele mai pu]in talentat r`månecu impresia c` el e umplutura din pachet.

Vom vedea la Regula 60 c` poate fi un lucru bun s` le spui copi-ilor la ce sunt buni. Acum \ncerc s` spun doar c` n-ar trebui s` letratezi talentele [i sl`biciunile izolat de cele ale fra]ilor lor. Pån` laurm`, nu conteaz` c` g`tesc, cånt`, socotesc, preiau mesaje telefo-nice, vorbesc franceza, spun glume, \[i perie p`rul sau orice altcevamai bine sau mai prost decåt fra]ii lor. Tot ceea ce conteaz` este c`pot s-o fac`.

Sigur, copiii s-ar putea s` nu priveasc` lucrurile \n felul `sta.Bìe]ii sunt, de obicei, mai competitivi, dar [i fetele pot oferi la rån-dul lor o concuren]` serioas`. Probabil c` pu[tii te vor bate la cap cu\nteb`ri gen: „Desenul meu e mai frumos decåt al ei, nu-i a[a?“ sau:„Nu-i a[a c` eu alerg mai repede decåt el?“ Ei, ce-o s` le r`spunzi?

Ca r`spuns o s` faci ceea ce ai promis cånd erai copil c` nu veiface niciodat` cånd vei fi mare, [i anume \i vei duce cu vorba. Deexemplu: „E greu de spus. Ai desenat superb copacii `[tia. Modelulfrunzelor e minunat. Pe de alt` parte, ea a folosit culori tare fru-moase.“ Sau: „Pì tu e[ti cu doi ani mai mare, normal c` alergi mairepede.“

140

Copii diferi]i\nseamn` regulidiferite

|n general vorbind, nu consider aceast` carte ca fiind una care s`stårneasc` controverse. Nu `sta e obiectivul meu – eu \ncerc doar sàtrag aten]ia asupra cåtorva principii-cheie, majoritatea de bun-sim], de altfel. Doar c` probabil vor fi mai u[or de urm`rit odat` ceau fost formulate \n cuvinte, plus c` la unele poate nici nu te-ai gån-dit \n mod con[tient pån` acum. Cum am mai spus la \nceputulc`r]ii – nu e o revela]ie. E doar un instrument care s` te ajute s`-]iaminte[ti ce e important. Dar am o b`nuial` c`, dac` cineva vrea s`m` contrazic`, asta este Regula pe care o va contesta. Pare s` con-trazic` Regulile 24, 33, 54 [i, probabil, alte cåteva la care n-am ajuns\nc`. Dar e doar o p`rere.

Regula 12 era despre a-]i adapta a[tept`rile cu privire la copiiitì la realitatea caracterului lor individual. Aceast` Regul` merge unpas mai departe – uneori trebuie s` ai reguli diferite pentru fiecaredintre copiii tì.

Copiii tì nu sunt identici unul cu cel`lalt [i de aceea cred c` oabordare gen m`sur`-unic`-ce-se-potrive[te-oricui nu e corect`. Si-gur c` pu[tii tì ar putea crede c` sunt dezavantaja]i, a[a c` unelereguli chiar trebuie s` se aplice oricui. Po]i s` le nume[ti „regulile

141

REGULA 57

casei“ sau ceva de genul `sta. E cåt se poate de corect ca to]i s`mearg` la culcare la ora stabilit` sau s` fac` ordine \n buc`t`riedup` mas`. Dar alte reguli vor trebui adaptate la personalitateafiec`rui copil.

O s` fiu sincer cu tine. Cånd mi-am \nceput cariera de p`rinte,m` gåndeam c` nu e drept s` \ncalc regulile pentru un copil [i s` lerespect pentru cel`lalt. Mi se p`rea evident c` trebuie s` ai acelea[ireguli pentru toat` lumea. Apoi copiii mei au \nceput s` creasc`. {iam realizat c` unele reguli solicitau mult mai mult un copil decåt pecel`lalt. Iat` un exemplu. Unul dintre fiii mei este dezordonat aproa-pe de patologic. Este dezordonat la scar` industrial`.* El habar n-are c` e dezordonat, fiindc` are o maladie ciudat` care-l face inca-pabil s` vad` haosul din jurul lui.

S`-i ceri lui s` fac` ordine nu e deloc acela[i lucru cu a le cerefra]ilor lui s` fac` ordine. El ar trebui s` se str`duiasc` de 20 de orimai mult pentru c` a) nu percepe dezordinea, b) nu \n]elege de ce arfi asta o problem` (pe el nu-l deranjeaz`) [i c) i-ar lua cåteva ore pezi. A[adar, aplicarea aceleia[i reguli pentru to]i fra]ii ar fi teribil denedreapt` pentru el.

Bine\n]eles, nu scap` a[a u[or. Dar ne mul]umim cu mai pu]indecåt \n cazul celorlal]i. Trebuie [i el s` fac` ceva ordine, iar noi \id`m o mån` de ajutor dac`-l vedem c` se str`duie[te. Oricum, pem`sur` ce cre[te, preia din ce \n ce mai mult r`spunderea ordiniidin jurul lui.

Acest fiu, trebuie s` spun, are o foarte bun` putere de concen-trare; nu i se pare deloc dificil s` stea pe scaun [i s` lucreze la temapentru acas` o jum`tate de or` f`r` pauz`.

142

* Mda, iar`[i Regula 35. Dar nu spun care fiu.

|ns` unuia dintre fra]ii s`i (foarte ordonat) \i e greu s` lucreze \netape mai lungi de 10 minute, a[a c` el are voie s` se \ntind` cutemele pe tot weekendul, \n sesiuni mai scurte.

Cu alte cuvinte, uneori acelea[i reguli pentru toat` lumea repre-zint` singura abordare corect`, dar sunt momente cånd aceast`abordare este nedreapt` [i tu trebuie s` cau]i aceste momente. Im-portant este cåt de mult ceri de la fiecare copil.

143

IMPORTANT ESTE CÅT DE MULT CERI

DE LA FIECARE COPIL.

Nu trebuie s` ai un favorit

S` admi]i c` ai un copil favorit este unul dintre cele mai maritabuuri. O mul]ime de oameni \]i vor spune categoric: „|n niciun caznu trebuie s` ai un copil favorit.“ Da, sunt sigur c` a[a ar fi dr`gu],dar ce te faci dac` nu reu[e[ti s` te \mpotrive[ti? Unii p`rin]i n-aunicio problem` \n sensul `sta. A[a sunt ei, nu l-ar putea favoriza peunul dintre copii nici dac` ar \ncerca. Al]ii, \n schimb, nu se pot\mpotrivi s` aib` o preferin]` [i dac` ar spune c` nu au un favorit,ar min]i.

Dac` [i tu faci parte dintre ace[tia din urm`, solu]ia este, f`r`urm` de \ndoial`, minciuna. |n nicio circumstan]` nu ai voie s` dez-v`lui nim`nui care este copilul t`u favorit, poate cu excep]ia parte-nerului. |mi amintesc c` bunica mi-a spus odat` c` sunt nepotul fa-vorit al m`tu[ii mele. Bine\n]eles c` eu m-am luminat tot, dar faptulc` bunica mi-a spus acest secret n-a fost \n ordine. Vezi, nu te po]ibaza pe faptul c` oamenii nu vor spune ceva \ntr-un moment desl`biciune.

{tiu un p`rinte care-mi spune c` nu se poate ab]ine s` aib` uncopil favorit, dar c` preferatul nu e tot timpul acela[i. To]i copiii luiau fost favori]i de-a lungul timpului [i \nc` mai fac cu schimbul pen-tru postul de favorit, f`r` ca ei s-o [tie. P`rintele \mi spune c`, defapt, \i iube[te \n mod egal. Doar c` deseori unul \i place mai mult.

REGULA 58

144

A[adar, ce po]i face dac` ai un copil favorit (\n afar` de a min]i)?Ei bine, pentru \nceput po]i s` te gånde[ti dac` \l iube[ti mai multsau dac` doar \l placi mai mult. Poate c` te sim]i mai apropiat de el,ceea ce nu e acela[i lucru cu a-l iubi mai mult. Poate c` de fapt \]i iu-be[ti copiii \n mod egal, dar pån` acum nu ]i-ai dat seama.

Pentru unii va fi suficient, dar nu pentru to]i. Dac` sim]i totu[ic` \l iube[ti mai mult pe unul dintre copii, trebuie s` lucrezi larela]ia ta cu cel`lalt/ceilal]i. Caut` \n mod con[tient calit`]ile pe carele-ai putea iubi la ei, petrece mai mult timp cu ei, g`se[te un interescomun [i f`-]i timp s` v` ocupa]i \mpreun` de el – trenule]e, pescuit,cump`r`turi, filme de groaz` (aici vorbim despre copiii mai mari,evident), plimb`ri, måncare, cai, fotbal, ce-o fi.

Apropo, copiii sunt \n permanent` cùtare de indicii care s` learate cine este favoritul tù. S-ar putea s` te \ntrebe direct [i chiardac` din r`spunsul tù nu r`zbate nici cea mai mic` aluzie cuprivire la vreun preferat, \]i pot r`st`lm`ci inten]ionat spusele doarpentru a scoate de la tine aceast` pre]ioas` informa]ie. |n general,dac` fiecare te acuz` c`-l preferi pe cel`lalt, probabil c` te descurcibine. Dac` \ns` to]i cred c` ai acela[i favorit – indiferent dac` eadev`rat sau nu – trebuie s` te \ngrijorezi cu privire la semnalele pecare le transmi]i copiilor.

145

|N NICIO CIRCUMSTAN}~NU AI VOIE S~ DEZV~LUI

NIM~NUI CARE ESTE COPILUL T~U FAVORIT.

F` combina]ii [i permut`ri

Aceast` Regul` te ajut` s` consolidezi atåt rela]iile tale cu copiii, cåt [i rela]iile dintre ei. De asemenea, e de mare ajutor, atuncicånd e[ti \n pericol s` ai un copil favorit, s` respingi anumite calit`]ila copiii t`i sau s` sim]i c` n-ai prea multe \n comun cu ei.

Multe familii tradi]ionale (\n special familiile de tip doi p`rin]i +doi copii) au tendin]a de a petrece mult timp \mpreun`. Poate \n tim-pul s`pt`månii unul dintre p`rin]i nu lucreaz`, poate \n weekenduriies cu to]ii la ]ar` sau la munte. Cunosc multe astfel de familii [i, \ngeneral, acesta este recunoscut ca a fi un lucru bun.

Ei bine, da... [i nu. Ce e prea mult stric`. E important s` te asiguric` petrece]i timp \n cåt mai multe permut`ri [i combina]ii posibile:

● Asigur`-te c` fiecare copil petrece suficient timp singur cufiecare p`rinte

● Ambii/to]i copiii \[i petrec timpul cu unul dintre p`rin]i(cånd unul, cånd altul)

● Unul dintre copii st` cu ambii p`rin]i \n timp ce cel`lalt/ceilal]i sunt \n alt` parte

● |n cazul familiilor cu trei sau mai mul]i copii, doi copii potpetrece timp cu unul dintre p`rin]i \n timp ce cel`lalt/ceilal]icopii merg cu p`rintele num`rul doi. Nu v` \mp`r]i]i mereu\n acela[i fel.

REGULA 59

146

Procedånd astfel ai ocazia s` dezvol]i rela]ii speciale cu fiecaredintre copii. Poate Copilul 1 g`te[te cu un p`rinte [i merge la plim-bare cu cel`lalt. |n timp ce Copilul 2 cite[te cu un p`rinte [i se joac`\n parc cu cel`lalt. Dac` fiecare copil are propriul lui lucru special pecare-l face singur cu fiecare p`rinte, cu to]ii se vor sim]i cu adev`ratdeosebi]i.

Sistemul este \n special valoros dac` \n familia ta exist` copii saufra]i vitregi. Aceast` abordare \i d` fiec`ruia [ansa de a dezvoltarela]ii individuale cu ceilal]i, \n loc s`-[i vad` p`rintele vitreg, deexemplu, numai cånd fra]ii [i surorile lui vitrege sunt [i ei de fa]`.

Dac` e[ti p`rinte unic, bine\n]eles c` este mai dificil.* Dar,totu[i, merit` s` valorifici fiecare oportunitate de a l`sa pe altcinevacu unul sau cu unii dintre copii \n timp ce tu \]i petreci timpul cucel`lalt. {i atunci cånd e[ti singur cu unul dintre copii – poate c`ceilal]i sunt cu prietenii sau la o petrecere – f` ceva special cu el \nloc s` faci doar treab` \n gospod`rie, bucuråndu-te c` sunt maipu]ine certuri ca zgomot de fond.

147

ASIGUR~-TE C~ PETRECI TIMP |N CÅT MAI MULTE

PERMUT~RI {I COMBINA}II POSIBILE.

* Sau dac` ai 12 copii, \mi imaginez. Dar \n cazul `sta probabil c` oricum n-ai g`sittimp s` cite[ti aceast` carte.

G`se[te punctele forte alefiec`rui copil

Regula 42 a fost despre a te asigura c` pu[tiul tù [tie la ce estebun. Acest lucru este esen]ial, mai ales cånd ai mai mul]i copii. Unlucru \]i pot garanta: fra]ii pot avea puncte forte diferite.

Talentele [i voca]iile sunt deseori mo[tenite \n familie. S-ar putea foarte bine ca, dac` unul dintre copiii tì are talent lamuzic` sau este deosebit de atletic sau are un sim] artistic foartedezvoltat, sau aptitudini deosebite pentru studiu, la fel s` fie [i fra]iilui. Dar chiar [i a[a, poate fi dificil s` fii un chitarist a c`rui sor` maimare este un chitarist mai avansat. Poate copilul tù mai mic simtec` ar avea mai mult succes ca violoncelist sau ca pianist. Trebuie s`\ncurajezi aceste mici diferen]e, astfel \ncåt fiecare s` poat` str`luci.

Oricum, abia cånd vine vorba despre personalitate se arat` marilediferen]e. |n ciuda genelor lor, fra]ii pot avea puncte forte completdiferite [i tu trebuie s` \ncurajezi aceste diferen]e (f`r` a ignora Regula56: Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt). Pe m`sur` cecresc, copiii tì vor avea nevoie s` se dezvolte separat de fra]ii lor pen-tru a-[i g`si propria individualitate. Ei nu vor s` creasc` fiind o copiela indigo a fra]ilor sau surorilor lor, ci vor s` fie ei \n[i[i. Tu \i po]i ajuta\ncurajåndu-l pe fiecare \n parte s` aib` propriile lui puncte forte.

REGULA 60

148

Acest lucru este valabil \n special pentru fra]ii mai mici, caredeseori se lupt` ani \ntregi pentru a fi mai buni la ceva decåt fra]iilor mai mari. Oricum, e mai u[or pentru ei s` aib` calit`]i legate decaracter decåt calit`]i legate de abilit`]i. Cu alte cuvinte, e mai u[ors` fii cel mai curajos cånd ai 3 ani decåt s` fii cel mai bun la dictare.Sau – f`r` a-i compara unul cu altul – asigur`-te c` pu[tiul tù de 3ani [tie c` este cu adev`rat curajos sau bun, sau c` are o memorieexcelent` (unul dintre ai mei obi[nuia s`-mi reaminteasc` \ntreagalist` de cump`r`turi la 3 ani, cu condi]ia ca lista s` nu fi fost prealung` – avea o memorie deosebit` pentru genul acesta de lucruri).

|ncrederea copilului tù [i sentimentul c` joac` un rol important\n familie cresc dac` el [tie c` are reale puncte forte \n cadrulechipei. A[adar, ca P`rinte, trebuie s` descoperi care sunt calit`]ilelui, \n special acele calit`]i de pe urma c`rora beneficiaz` \ntreagafamilie – fie c` se orienteaz` foarte bine \n excursiile lungi, g`te[tefoarte bine, [tie cum s`-i fac` pe to]i ceilal]i s` råd` atunci cåndlucrurile merg prost, rezolv` cu u[urin]` probleme de logic`,aplaneaz` conflicte, r`måne calm \n mijlocul situa]iilor de criz` saue \n stare s` urmeze instruc]iunile tehnice (\ntotdeauna suntrecunosc`tor pentru asta, eu fiind practic incapabil s` citesc acesteinstruc]iuni).

O singur` men]iune aici: asigur`-te c` nu-l alegi \ntotdeauna peunul dintre copii pentru a fi „busola/buc`tarul/diplomatul fami-liei“ dac` [i altuia i-ar pl`cea rolul respectiv. Dac` tu crezi c` te ori-entezi bine \n spa]iu, dar fratele tù este \ntotdeauna cel rugat s`conduc` grupul [i ]ie nu ]i se ofer` nicio [ans` pentru a dovedi c`po]i [i tu s-o faci, asta poate fi destul de demoralizant. A[a c` veri-fic` dac` nu este nimeni trecut cu vederea, pur [i simplu dinobi[nuin]` [i f`r` voie.

149

150

|NCREDEREA COPILULUI T~U CRE{TE ENORM DAC~ {TIE

C~ ARE REALE PUNCTE FORTE |N CADRUL ECHIPEI.

REGULIPENTRU{COAL~

Fie c`-]i place sau nu, copilul t`u trebuie s` mearg` la [coal`. {ide[i nu este cu tine atunci cånd e la [coal`, atitudinea ta va influen]aenorm felul \n care el se descurc` – [i nu m` refer doar la acumula-rea de cuno[tin]e.

Copilul t`u va petrece mai multe ore la [coal` decåt cu tine \ntimpul semestrelor, cel pu]in ore \n care e treaz (presupunånd c` la[coal` st` treaz). Aceast` parte din via]a lui e deosebit de impor-tant` pentru el [i are nevoie s` simt` c` [i pe tine te intereseaz`subiectul, c` te preocup` [i c` te implici, chiar dac` de la distan]`.

De pe la 6 ani [i pån` cånd face 16 sau 18 ani, aceste cåtevaReguli te vor ajuta [i pe tine, [i pe el/ei s` trece]i mai ferici]i princariera de [colar.

153

{coala nu e acela[ilucru cu educa]ia

Cunosc oameni care au terminat [coala la 16 sau la 18 ani [i carenu [tiu nimic – ei, poate c` [tiu unde este Burkina Faso [i care e treaba cu abolirea legilor porumbului (pe mine, unul, asta m`dep`[e[te)*. Cu alte cuvinte, informa]ie. Asta \]i ofer` [coala: infor-ma]ie. OK, [i cåteva abilit`]i analitice cum ar fi extragerea r`d`ciniip`trate [i gramatica limbii latine, pe care probabil c` le vei folosifoarte pu]in sau deloc. Unele sunt utile, cum ar fi limbile str`ine, daraltele aparent n-au nicio valoare.

Nu m` \n]elege gre[it, nu critic [coala. |]i pred` s` \nve]i – ceeace reprezint` o abilitate util` pentru tot restul vie]ii tale –, dar \i ia 10-12 ani pentru a face asta. {i gånde[te-te la toate lucrurile desprecare nu te \nva]` pe parcursul acestor ani formativi.

154

REGULA 61

ASTA |}I OFER~ {COALA: INFORMA}IE.

* Legile porumbului au fost taxe vamale create pentru a proteja pre]ul porumbuluibritanic de competi]ia format` de importurile de gråne, mai ieftine. Legile porum-bului (valabile \ntre 1815 [i 1846) au sporit profiturile [i puterea politic` asociate cude]inerea de p`månt.

„Dar [coala te \nva]` s` pierzi [i s` cå[tigi“, parc` te audspunånd. „Pentru ce e ora de sport?“ Da, [tiu c` [coala \]i d` ocazias` exersezi multe lucruri ([i s` nu exersezi multe altele), dar nu te\nva]` cum s` procedezi corect. Te las` s` pierzi uråt de fiecare dat`,dac` asta este \nclina]ia ta natural`. |n orice caz, lucrurile pe carecopiii tì le exerseaz` la [coal` sunt acelea[i pe care ar putea s` leexerseze [i \n afara [colii. De fapt, petrecerea timpului printre copiieste cea care \i \nva]` ce tip de comportament este [i nu este accep-tabil \n societate. Profesorii n-au nicio leg`tur` cu asta. Copiii arputea \nv`]a acelea[i lucruri \n orice grup de copii – printre vecinisau la clubul de fotbal sau \n timpul recrea]iilor.

Ce vreau de fapt s` spun este c` a-]i duce copiii la [coal` nu esteacela[i lucru cu a-i educa. {coala e important`, dar nici pe jum`tateatåt de important` ca o bun` educa]ie. Treaba [colii este s`-i [co-leasc` (da, indiciul este chiar \n nume), dar r`måne treaba ta s`-ieduci. Nu a[tepta de la [coal` s` fac` asta \n locul tù.

Cunosc copii care au fost educa]i acas`* [i care au devenit maicapabili, mai comple]i [i mai maturi decåt copiii care au fost la[coal`. Ceea ce demonstreaz` c` [coala nu este necesar` pentru obun` educa]ie. Nu te baza pe faptul c` [coala \i va da copilului tùaltceva util \n afar` de informa]ie [i de cåteva cuno[tin]e stranii (deexemplu, cum s` cån]i la mandolin` sau cum s` diseci o broasc`).Restul e \n måna ta.

155

* |n Marea Britanie, educarea la domiciliu este o op]iune aleas` de unii p`rin]i;majoritatea opteaz` totu[i pentru sistemul de \nv`]`månt clasic, de stat sau privat.

{coala vine «la pachet»

Nu exist` [coal` perfect`. {coala la care merg copiii tì are cåte-va sute, dac` nu chiar cåteva mii de p`rin]i; nu exist` modalitateprin care cu to]ii s` fie de acord cu tot ceea ce face [coala. Dac`fiecare politic` a [colii ar trebui stabilit` printr-o decizie comun` aTUTUROR p`rin]ilor, ace[tia n-ar fi \n stare s` hot`rasc` nici la ceor` s` \nceap` orele diminea]a.

A[adar, bine\n]eles c` nu vei fi de acord cu unele lucruri. Can-titatea de teme pentru acas`, severitatea pedepselor – sau lipsa lor,uniforma stupid` pe care trebuie s-o poarte, faptul c` sunt obliga]is` joace fotbal chiar dac` nu le place, faptul c` profesorii sunt preab`tråni, faptul c` profesorii sunt prea tineri, limba strìn` predat`,care este spaniola, \n loc s` fie germana, faptul c` elevii se joac`\nùntru atunci cånd plou`... etc.

N-ai ce face. Da, ai putea schimba [coala, dar urm`toarea vaavea exact la fel de multe lucruri care o s` te irite. Doar c` vor fialtele. |n plus, copilul tù nu poate face nimic. Ceea ce \nseamn` c`dac`-l \ncurajezi s` submineze sistemul, nu reu[e[ti decåt s`-i facimizerabil` \ntreaga via]` de [colar. O s` aib` probleme cu profesorii[i e posibil s` ajung` ]inta glumelor colegilor. Nu, categoric copiiinu au nevoie de mesaje contradictorii de la [coal` [i de acas`.

REGULA 62

156

Ceea ce trebuie s` \n]elegi cu privire la orice [coal` este c` vine„la pachet“. Sunt lucruri care-]i plac la ea [i lucruri care nu-]i plac.Dac` cele care nu-]i plac dep`[esc plusurile, poate c` trebuie s` tegånde[ti s` schimbi [coala – dar asta-i alt` problem`. Atåta timp cåtai optat pentru o anumit` [coal`, trebuie s` cumperi \ntregul pachet.

Asta \nseamn` c` trebuie s` sus]ii [coala, chiar [i lucrurile cucare nu e[ti de acord. Trebuie s`-]i \ncurajezi copilul s`-[i fac`temele, chiar dac` p`rerea ta e c` sunt prea multe. {i trebuie s`-lconvingi s` poarte uniforma aceea stupid` sau s` joace hochei saus`-[i respecte profesorii, chiar dac` ace[tia nu-l respect`.

Poate te \ntrebi ce-ar trebui s` faci dac` copilul te \ntreab` direct:„}i se pare corect s` avem atåtea teme pentru acas`?“ S`-l min]i? Eibine, \i po]i spune exact ce ]i-am spus [i eu un pic mai devreme: estevorba despre un pachet [i, atåta timp cåt e[ti la aceast` [coal`,respec]i toate regulile din pachet. Astfel \]i [i educi copilul (veziRegula 61), comunicåndu-i cum s` se comporte ca parte a unui grupsocial. A coopera cu sistemul este mai important decåt a fi de acordcu el.

{i dac` vrei s` m` contrazici, te rog, cite[te urm`toarea Regul`\nainte de a \ncepe s`-mi scrii.

157

CEEA CE TREBUIE S~ |N}ELEGI CU PRIVIRE LA ORICE {COAL~ ESTE C~ VINE „LA PACHET“.

Fii de parteacopilului tù

Regula 62 a fost despre sus]inerea [colii, chiar [i atunci cånd nue[ti de acord cu tot ceea ce presupune ea. Dar nu trebuie s` faci astanecondi]ionat. Da, trebuie s` sus]ii politicile [i sistemul \n general cafiind partea voastr` din \n]elegere. Dar pot ap`rea probleme ce ]instrict de copilul tù [i nu po]i l`sa [coala s` se ocupe de ele.

Copilul tù trebuie s` [tie c` e[ti de partea lui. Cånd apar pro-bleme serioase, tu e[ti singurul ap`r`tor al cauzei lui – [i uneori arenevoie de un ap`r`tor puternic. Dac` [coala nu face destule pentrua preveni b`tìle dintre elevi sau dac` nu recunoa[te dislexia copilu-lui sau dac` un anumit profesor \i face pu[tiului tù via]a amar`,bine\n]eles c` trebuie s` faci ceva \n sensul `sta. Copilul are nevoies` [tie c` e[ti lång` el atunci cånd lucrurile \i scap` de sub control.~sta e rolul p`rin]ilor. Altfel, copilul \n]elege c` tu permi]i ca el s`continue s` sufere.

158

REGULA 63

COPILUL ARE NEVOIE S~ {TIE C~ E{TI LÅNG~ EL ATUNCI CÅND LUCRURILE |I SCAP~ DE SUB CONTROL.

Poate fi dificil, ca adult, s`-]i aminte[ti sentimentul de neputin]`care te \ncerca uneori cånd erai copil. Situa]ii cu care acum ne des-curc`m f`r` probleme erau \ngrozitor de descurajante cånd eramcopii. Iar dac` acum ]i se pare rezonabil s` supor]i un anumit lucrutimp de cåteva luni, aminte[te-]i c`, atunci cånd aveai 5 sau chiar 15ani, ]i se p`reau nesfår[ite cele cåteva luni care se \ntindeau \nainteata. |mi amintesc senza]ia de rù pe care o aveam \naintea unei lec]ii\n care trebuia s` m`rturisesc c` nu mi-am f`cut tema (din nou).Dac` m-ai pune acum \n fa]a aceluia[i profesor [i el ar \ncerca s` ]ipela mine a[a cum f`cea atunci, a[ fi suficient de puternic [i a[ aveasuficient` \ncredere \n mine \ncåt s`-l tratez a[a cum m` trata [i el pemine. Dar atunci nu puteam. Copiii sunt condi]iona]i s` accepteautoritatea profesorului [i efectiv nu au capacitatea sau influen]anecesar` pentru a se lupta cu sistemul. Aici intri tu \n scen`.

M` \ntreb dac` e bine c` am folosit cuvåntul „lupt`“ \n cadrulacestei Reguli. Pentru c`, bine\n]eles, calea diplomatic` este maipotrivit` decåt cea beligerant`, iar eu nu te sf`tuiesc s` dai buzna \nbiroul directorului f`cånd solicit`ri furioase. |ntotdeauna e mai efi-cient s` ar`]i c` \n]elegi [i punctul de vedere al celuilalt, apoi s`-lghidezi delicat c`tre punctul tù de vedere. |n aceast` situa]ie, unP`rinte \[i dovede[te cu adev`rat mìestria. Pentru c`, P`rinte fiind,[tii s` abordezi situa]ia cu grij` pentru a te asigura c` nu pierzi spri-jinul directorului \nc` \nainte de a-]i \ncepe pledoaria.

Merit` s`-]i atrag aten]ia c` Regula 63 func]ioneaz` mult maibine dac` respec]i Regula 62. Cu alte cuvinte, dac` [coala te prive[teca pe un p`rinte care de obicei nu se plånge, vei fi luat mai \n seriosatunci cånd vei fi nemul]umit. Dac` ai cårcotit [i ai criticat \n con-tinuu de la \nceperea [colii [i pån` \n prezent, reprezentan]ii [colii\]i vor fi pus eticheta de p`rinte din acela [i vor fi mult mai pu]indispu[i s` te asculte atunci cånd apare ceva cu adev`rat important.

159

B`tìle \ntre copiisunt \ntotdeaunaserioase

{tiu un pu[ti pe care-l cheam` Nelu [i care \[i ur`[te numelepentru c` rimeaz` cu prea multe, iar colegii lui de clas` au remarcat,\n mod evident, lucrul acesta. „Nelu]u, Nelu]u \[i ud` p`tu]u’“ esteuna dintre favoritele lor.* Pån` la un punct (patetic, oricum) e des-tul de amuzant, dar lui Nelu nu i se pare la fel.

Pentru p`rin]i e foarte u[or s` ignore astfel de lucruri. Ei \i spuncopilului: „Nu l`sa ni[te simple cuvinte s` te r`neasc`.“ P`rin]ii, pede alt` parte, au mai mult` minte. Sigur c` e mai bine s` fii un picnec`jit cu ni[te rime nevinovate decåt s` fii zilnic lovit pentru a ]i selua banii de buzunar (acesta fiind nivelul de agresiune despre carevom vorbi \n Regula urm`toare). Dar nu toate batjocurile verbaleintr` \n categoria „distrac]ie nevinovat`“. Unele pot fi foarte dure-roase [i dùn`toare pentru copii.

Singurul lucru care conteaz` este ce simte copilul tù. N-are im-portan]` dac` un copil \i pune porecle sau \ntreaga clas` \l ocole[te.

160

REGULA 64

* Bine\n]eles, sunt sigur c` ar fi g`sit alte rime echivalente dac` numele lui ar fi fostRadu sau Marin, sau Drago[. De[i poate nu [i dac` l-ar fi chemat Erasmus sauQuauhtli. Dar atunci ar fi avut o cruce [i mai mare de purtat.

Nu conteaz` dac` un pu[ti l-a lovit ieri \n fluierul piciorului saudac` o band` \l maltrateaz` regulat. Nu conteaz` dac` tu personalalegi s` nume[ti ceea ce i se \ntåmpl` b`taie de joc sau luat peste pi-cior sau b`taie. Singurul mod \n care po]i judeca severitatea pro-blemei este s` vezi cåt de mult \l afecteaz` pe copilul tù.

{i dac` copilul este r`nit [i sup`rat, trebuie s` faci ceva. Vrei s`faci ceva, evident. Atunci pune måna [i ac]ioneaz`. |n func]ie de cir-cumstan]e, s-ar putea s` vrei s` discu]i cu copilul pentru a vedeacum poate face fa]` situa]iei (vezi Regula 65) sau s-ar putea s` vreis` vorbe[ti cu un reprezentant al [colii. Sau poate ai un alt as \nmånec` (schimbarea pe cale legal` a numelui lui Nelu mi se paretotu[i un pic cam drastic`). Dar trebuie s`-i ar`]i copilului c`, dacèl ia lucrurile \n serios, atunci [i tu faci la fel.

A[ recomanda pruden]` \n abordarea direct` a celorlal]i p`rin]i.Dac` ]i s-ar spune c` pu[tiul tù a lovit al]i copii, probabil c` te-aigr`bi s`-i iei (instinctiv) ap`rarea, cel pu]in \n public, indiferent cei-ai spune dup` aceea \n particular. Majoritatea \ntålnirilor dintrep`rin]i \n astfel de situa]ii se termin` cu sup`rare [i cu pozi]ii maiferme decåt la \nceput. Deci nu \ncerca, decåt dac` e[ti foarte sigurc` vei \mbun`t`]i situa]ia \n loc s` o \nrùt`]e[ti.

161

TREBUIE S~-I AR~}I COPILULUIC~, DAC~ EL

IA LUCRURILE |N SERIOS, ATUNCI {I TU FACI LA FEL.

|nva]`-i s` se apere

Nu, nu sugerez c` ar trebui s`-i spui copilului s` pocneasc` \nnas pe oricine \i face zile fripte. Dar b`taia este o parte a naturiiumane [i se \ntåmpl` \n toate [colile (de[i unele se ocup` mai binedecåt altele de aceast` problem`), a[a c` trebuie s` fii preg`tit. Dac`pu[tiul tù este lovit, am v`zut deja c` trebuie s` ac]ionezi. Eu suntaici ca s` vorbesc despre Reguli [i nu am suficient spa]iu pentru ocarte \ntreag` despre cum s` reac]ionezi \n caz de b`taie, dar s-arputea ca exact asta s`-]i trebuiasc`.*

Deci despre ce este vorba \n aceast` Regul`? Ei bine, dac` pu[-tiul tù se confrunt` – sau s-ar putea confrunta – cu b`taia, cel maiimportant lucru pe care-l po]i face este s`-l \nve]i cum s` se com-porte pån` nu se ajunge prea departe. {tii de ce sunt copiii lovi]i dec`tre al]i copii? Pentru c` sunt diferi]i. Cercet`rile au demonstrat c`75% din copii au fost cel pu]in o dat` lua]i peste picior sau lovi]i dincauza aspectului lor. Iar unul din cinci a chiulit sau s-a pref`cut bol-nav pentru a evita s` fie batjocorit pe seama felului \n care arat`.Cam \nfrico[`toare cifre, a[a-i?

Cele dou` metode tradi]ionale de a te ocupa de problema b`tìlor\ntre copii sunt la extreme opuse.

REGULA 65

162

* Dac` vrei s` aprofundezi subiectul, \]i recomand „Ajutor! Sunt b`tut“ de Dr. EmilyLovegrove, scris` astfel \ncåt s` o po]i citi [i tu, [i copilul tù.

O [coal` de gåndire spune c` ar trebui s`-i spui copilului c` dacè lovit s` loveasc` [i el. Cu toate acestea, deloc surprinz`tor (de[i s-arputea ca metoda s` [i func]ioneze), metoda duce mai des la agravareasitua]iei decåt la rezolvarea ei. Cel`lalt sfat popular este s` ignoritotul [i b`taia se va opri. ~sta e un sfat pe care p`rin]ii \l dau pentruc` ei vor s` fie adev`rat. Dar nu este. Toate dovezile arat` c` se \ntåm-pl` exact pe dos.

A[adar care-i r`spunsul? Tot ce poate face copilul tù mai buneste s` par` \ncrez`tor, s` se uite \n ochii atacatorului [i s`-l distrag`pe acesta schimbånd subiectul. Sigur c` nu merge de fiecare dat`,dar dac` copilul are o \ncredere \n sine natural`, are respect de sine[i are grij` de felul cum arat`, pe jum`tate a sc`pat nelovit din start.Iar tu po]i s`-i oferi toate acestea cu mult \nainte de a \ntålni primulb`tù[.

Nu spun c` e vina ta – sau a lui – dac` e lovit. {i categoric nu evina lui dac` poart` ochelari sau are o dizabilitate. Dar cunosc copiicare poart` ochelari sau care au dizabilit`]i sau care sunt desfigura]i[i care nu sunt niciodat` lovi]i. Totul se rezum` la a nu le oferi celor-lal]i copii ocazia de a pune ochii pe pu[tiul tù. Sigur, un piept`natmai degrab` superficial nu va fi observat dac` apare ocazional, darve[nica murd`rie sau mirosul nepl`cut sau p`rul \ncålcit vor fi. Amavut un coleg c`ruia toat` lumea \i spunea „Stan mirositorul“. Nicinu-mi aduc aminte care era numele lui de familie. Dar \mi amintesccum mirosea [i justificarea pe care o oferea tuturor de a se lua de el.

Po]i s` previi situa]iile \n care copilul tù este lovit de al]i copiiasiguråndu-te c` are:

● \ncredere \n el● greutatea optim` (mai bine zis, nu e supraponderal)

163

● un aspect pl`cut (curat [i \ngrijit, cu unghiile t`iate, cu p`rulcurat [i piept`nat etc.).

Este un \nceput excelent [i dac`, \n plus, \l \nve]i [i despre im-portan]a de a-i privi pe ceilal]i \n ochi [i de a nu se l`sa intimidat,vei [ti c` ai f`cut tot ceea ce ]i-a stat \n puteri pentru a-l proteja \nc`\nainte de a \ncepe necazurile.

164

NU E VINA TA– {I NICI A LUI – DAC~ E LOVIT.

Tolereaz`-i pe prietenii lui carenu-]i plac

Au copiii tì prieteni de care nu e[ti tocmai entuziasmat? Cel dela gr`dini]` care-i trage pe ceilal]i copii de p`r atunci cånd nu se uit`nimeni? Feti]a din clasa a 5-a care e prietena ei cea mai bun` azi [imåine nici nu-i vorbe[te? Cel de 15 ani care toat` ziua chiule[te ([ie[ti absolut sigur c` fumeaz`)?

Da, de-a lungul vie]ii de [colar a copilului tù vor exista [i pri-eteni pe care ]i-ai dori s` nu-i aib`. Poate sim]i c`-l nec`jesc sau càu o influen]` proast` asupra lui, ispitindu-l s` fie obraznic cu pro-fesorii sau s` trag` chiulul. Mama nu suporta niciun prieten de-almeu care nu vorbea „cum se cuvine“ (asta chiar era o problem` la[coala din sudul Londrei la care m-a \nscris). Totu[i, cel pu]in n-aaflat niciodat` despre cel care m-a \nv`]at s` fac bombe artizanale \nmagazia din gr`dina lui.

Ce po]i face? Pì, presupunånd c` ai citit titlul Regulii, [tii ce-os` spun. |ntr-adev`r – po]i s`-i tolerezi. Copilul tù trebuie s` \nve]es`-[i aleag` singur prietenii, chiar dac` tu nu e[ti de acord cu alege-rile lui. Trebuie s` decid` pentru el \nsu[i dac` s-a s`turat ca Julia s`joace alba-neagra cu prietenia lor. Sau dac` chiulul cu Jake \n tim-pul orei de francez` e \ntr-adev`r o idee bun`.

165

REGULA 66

|n final, deciziile lui vor fi influen]ate de valorile pe care ai reu[it sì le insufli. E nevoie de timp – trebuie s` experimenteze cu prieteninepotrivi]i pentru a-i recunoa[te pe cei potrivi]i. A[a c` nu te mai da deceasul mor]ii dac` \[i petrece timpul cu o „ga[c` s`lbatic`“ la 6 ani. Pån`la urm`, faptul c` ai fost [i e[ti un bun p`rinte \[i va ar`ta roadele.

|ntre timp, el \nva]` o mul]ime de lucruri de la prieteni, fie eibuni sau rì. Faptul c` ai picat la francez` pentru c` n-ai ajuns nicio-dat` la ore te \nva]` de fapt mult mai multe decåt dac` ai fi mers latoate orele [i ai fi trecut f`r` probleme.* Prietenii nepotrivi]i \l pot\nv`]a o gr`mad` de lucruri pe pu[tiul tù.

Oricum, de unde [tii c` prietenii lui sunt nepotrivi]i? Poatecopilul tù are o latur` s`lbatic` pe care are nevoie s` [i-o manifeste,chiar dac` tu n-o \mp`rt`[e[ti sau nu-]i place. {i poate pu[tiul acelacare fumeaz` este extraordinar de loial. Iar copilul care se joac` cuemo]iile fiicei tale o ap`r` de b`tù[ul clasei. Sau e capabil s-o fac`s` råd` atunci cånd are o zi proast`. Sigur c` nu trebuie s` tolerezica pu[tiul tù s` fumeze sau s` vandalizeze ma[ini, dar chiar [i prie-tenii lui care fac a[a ceva pot fi totu[i valoro[i ca prieteni.

Personal, de[i am favori]i printre prietenii copiilor mei, \i tolerezcu pl`cere pe to]i. Chiar [i cei care-mi plac cel mai pu]in le ofer`copiilor mei cåte ceva ce merit` s` aib`. Doar cu unii dintre p`rin]iam o problem`.

166

DE UNDE {TII C~ PRIETENII LUI SUNT NEPOTRIVI}I?

* Ei, evident c` \n felul `sta nu \nve]i prea mult` francez`...

Aminte[te-]i c` e[ti p`rinte, nu profesor

Bine\n]eles c` vrei ca pu[tii tì s` se descurce bine la [coal`, s`-[i ia examenele cu note mari, ba poate chiar te gånde[ti deja laviitor, cånd ai vrea s` prind` un loc la una dintre cele mai bune uni-versit`]i. A[a c` poate fi realmente tentant s`-i implici cåt mai mult\n activitatea [colar` – fie c` asta \nseamn` s` le verifici tot timpultemele, fie s` vrei s` adaugi cuno[tin]ele tale la ale lor.

Un tat` pe care-l cunosc \[i \ntreab` \n mod regulat copiii desprece au \nv`]at la [coal` \n s`pt`måna care s-a \ncheiat, apoi petrecejum`tate din weekend \ncercånd s` le spun` tot ceea ce [tie el des-pre subiectele respective (ceea ce este convins c` reprezint` maimult decåt [tiu profesorii \n[i[i). Ce mod minunat de a-i determinape copii s` nu mai \nve]e [i de a-i suprasolicita!

Hai s` l`murim un lucru. Rolul profesorilor este acela de a-itransmite copilului tù informa]ii [i de a-l antrena pentru a-[i lua cubine examenele. Tu, pe de alt` parte, nu e[ti profesorul copiluluitù. Tu \i po]i permite s` gre[easc` f`r` s`-l corectezi, pentru a-i da[ansa de a \nv`]a din propriile-i gre[eli. Tu po]i accentua impor-tan]a tuturor acelor tr`s`turi de caracter esen]iale pentru via]`despre care am vorbit mai devreme (de exemplu, Regula 11), pen-

167

REGULA 67

tru care [coala nu-l preg`te[te deloc, dar care sunt de fapt mult maiimportante decåt rezultatele [colare. |l po]i \ncuraja s` \ncercelucruri noi (vacan]e \n str`in`tate, cursuri de karate, naviga]ie), s`-[i descopere interese noi, s` cunoasc` oameni noi. |l po]i \ncura-ja s` citeasc` mult [i s` fie interesat de lumea din jurul lui, s` pun`\ntreb`ri [i s`-[i formeze propriile opinii.

Sunt momente \n care [coala \i poate domina cu u[urin]` via]a,iar copilul are nevoie ca tu s`-l men]ii ancorat \n realitate. Dac`irose[ti timpul pe care-l petrece acas` cic`lindu-l cu f`cutul lec]iilor[i \ntrebåndu-l \ntr-una despre teste [i insistånd s`-i spui tot ce [tiidespre Henric al VIII-lea, [coala va p`trunde \n toate ungherelevie]ii lui. Iar dac` un profesor l-a certat pentru ceva, nu e cazul s`-lcer]i [i tu din nou. O dat` e suficient. Nu trebuie s` subminezi [coala(Regula 62), sugerånd c` profesorul a fost meschin, dar \i po]i spunecopilului: „Trebuie s` faci a[a cum ]i se cere la [coal` chiar dac` nue[ti \ntotdeauna de acord; dar de vreme ce ai fost o dat` mustrat n-o s` te mai cert [i eu.“ Apoi schimbi subiectul.

Da, [tiu c` trebuie s`-[i fac` temele [i c` dac` nu-l \ntrebi undee echipamentul de sport n-ai cum s` i-l speli ([i c` n-ai de unde s`[tii c` [osetele se odihnesc cumin]i \n penar), dar las`-l s` evadezecåt mai mult departe de [coal`. Cu cåt copilul e mai mare, cu atåtmai dominant` devine [coala \n preocup`rile lui, cu ore mai multe[i cu mai multe teme pentru acas` [i cu presiune mai mare \nainteaexamenelor, a[a c` e important s`-i dai o [ans` s` scape de toateastea atunci cånd sun` clopo]elul.

Ceea ce nu \nseamn` c` nu trebuie s` ar`]i un interes s`n`tospentru ceea ce face la [coal` sau c` nu trebuie s` discu]i cu el despresubiectele de care se arat` interesat. Nu, \nseamn` doar s`-i oferi o

168

f`råm` de lini[te [i un pic de spa]iu [i s`-l aju]i s`-[i l`rgeasc` ori-zonturile gåndindu-se sau f`cånd [i altceva.

169

SUNT MOMENTE |N CARE{COALA |I POATE DOMINA

CU U{URIN}~ VIA}A, IAR COPILUL ARE NEVOIE

CA TU S~-L MEN}II ANCORAT |N REALITATE.

Nu-i cocolo[iPun pariu c` [i \n clasa pu[tiului tù sunt cå]iva copii care nu

sunt aproape niciodat` la [coal`. Mai ales iarna. Sunt mereu acas`din cauza tusei sau a alergiei imaginare*, ]inu]i \n puf de p`rin]ii lor.Iar cånd sunt la [coal` nu se joac` [i nici nu fac sport pentru c` \idoare un deget sau le-a fost pu]in rù ieri diminea]`. Am fost colegcu un tip care st`tea acas` ori de cåte ori alergia lui (avea febra fånu-lui) se \nrùt`]ea. Pierdea nenum`rate ore importante, iar prieteniilui se obi[nuiau f`r` el toat` vara, a[a c` toamna cånd revenea nureu[ea s` se mai integreze. Toate astea – pentru ce? Avea acas` ogr`din` uria[`, deci probabil c` starea lui ar fi fost mai bun` dac` arfi venit la [coal` unde aveam asfalt [i dale de piatr`.

S`-]i spun ceva ce am observat de-a lungul anilor. P`rin]ii care-[i ]in copiii acas` de la primul str`nut sunt aceia[i care nu seduc ei \n[i[i la serviciu fie pentru c`-i doare capul, fie pentru c` auguturai. Iar copiii lor devin persoane din acelea care se vait` [i sea[teapt` s` fie \ngrijite ori de cåte ori le curge pu]in nasul, adul]icare cred c` nu trebuie s` mai lucrezi dac` e[ti pu]in ciupit der`ceal`.

Am ve[ti pentru acei p`rin]i (nu pentru tine, evident, tu n-aiface a[a ceva): dac` e[ti r`cit, vei fi r`cit [i la serviciu [i acas`. A[ac` po]i foarte bine s` te duci s` lucrezi. Acela[i lucru este valabil [ipentru copiii tì.

170

REGULA 68

* Nu m` stårni. {tiu c` unele alergii sunt reale [i serioase. Tocmai de aceea mènerveaz` atåt de tare to]i pref`cu]ii care submineaz` credibilitatea celor ce sufer`cu-adev`rat.

Nu le faci niciun bine \nv`]åndu-i s` se a[tepte ca toat` lumea s`se opreasc` \n loc pentru ei ori de cåte ori nu se simt \n apele lor. {iviitorii lor [efi nu-]i vor mul]umi nici ei, de vreme ce, cu regret, \ivor s`ri cu promovarea [i de data aceasta pentru c`, de[i munca lore minunat`, cu prezen]a stau cam prost.

Ce s-a \ntåmplat cu bunele [i demodatele valori ca rezisten]astoic` \n fa]a adversit`]ilor, sim]ul etic [i toate celelalte? Noi, P`rin-]ii, vrem s` avem copii s`n`to[i [i duri, nu ni[te flutura[i suferinzi[i ciud`]ei. Destul de interesant e c` am lucrat, \n timp, atåt cuoameni pe care te puteai baza chiar [i atunci cånd nu le era bine, cåt[i cu oameni care-[i luau liber la primul str`nut. {i [tii ceva? Cei caremergeau \nainte se \mboln`veau mult mai rar decåt cei care-[iplångeau toat` ziua de mil`.

Sigur c` o s`-]i ]ii copilul acas` dac` este \ntr-adev`r bolnav, daraltfel nu. Dac` e suficient de zdrav`n \ncåt s` \ntoarc` casa cu susu-n jos, poate s` mearg` [i la [coal`. Trebuie s` stea acas` doaratunci cånd este atåt de bolnav \ncåt zace \n pat sau pe canapea, subp`tur`. Altfel pierde [i lec]iile, [i distrac]ia cu prietenii, ceea ce nu-iface niciun bine. {i hai s` l`s`m deoparte argumentul cu „s` nu\mpr`[tie germenii la [coal`“.

171

CE S-A |NTÅMPLAT CU BUNELE {I DEMODATELE

VALORI CA REZISTEN}A STOIC~|N FA}A ADVERSIT~}ILOR,

SIM}UL ETIC{I TOATE CELELALTE?

De unde crezi c` a luat microbul? Dac` acesta e suficient deblånd \ncåt copilul s` mearg` la [coal` [i dac` doctorul nu spunealtceva, e clar c` nu va face niciun r`u restului clasei.

A[adar, nu-]i cocolo[i copilul. Fii \n]eleg`tor, bine\n]eles – nu efoarte amuzant s` fii r`cit –, dar nu-l l`sa s` creasc` cu ideea c` a fir`cit e o scuz` pentru o zi liber`.

172

Mic[oreaz` presiunea

Copilul tù va dori s` aib` rezultate bune la [coal`. Fie c` e vor-ba despre examene sau despre evaluare continu`, fie c` vrea pur [isimplu s` se descurce bine sau c` are nevoie de rezultatele respec-tive pentru a aprofunda un anumit domeniu sau pentru a ajunge lacursul pe care-l dore[te – va trebui s` promoveze [i, probabil, nuoricum, ci cu note bune.

El [tie acest lucru. Profesorii \i spun \ncontinuu acest lucru.Prietenii \i spun \ncontinuu acest lucru. El \[i spune \ncontinuu acestlucru. Zù c` n-are nevoie s`-i mai spui [i tu acela[i lucru. Preamult` presiune poate fi contraproductiv` [i poate duce la reale [iuneori serioase probleme psihologice pentru copii.

A[adar, ce ai tu de f`cut? Tu trebuie s` ai grij` ca el s` r`månàncorat \n realitate. De exemplu, cånd ai 16 ani, probabil c` [coala\]i d` impresia c` \ntreaga ta via]` atårn` de rezultatele la examene.Ei bine, de cele mai multe ori nu e a[a. Cu excep]ia cazului \n caree[ti absolut disperat s` devii doctor sau veterinar sau ceva de genul`sta, caz \n care admit c` rezultatele bune la examene sunt destul deutile. Eu am picat la o mul]ime de examene [i asta nu mi-a dùnatcu nimic. Einstein a picat „cu brio“ la examenul de absolvire. (Ob-serv` cum m-am plasat \n aceea[i categorie cu Einstein, numai pen-tru a m` sim]i bine!)

173

REGULA 69

Trebuie s` te gånde[ti la stresul pe care-l suport` copilul tù \nleg`tur` cu examenele. Este foarte probabil ca el s` simt` deja o pre-siune un pic prea mare, chiar [i f`r` contribu]ia ta. A[a c`, decåt s`m`re[ti presiunea, mai bine adaugi un pic de perspectiv` \n via]acopilului tù. E greu s` prive[ti mai departe de sfår[itul [colii cånde[ti copil, a[adar treaba ta este s`-l asiguri pe pu[ti c` \n via]` exist`lucruri mai importante decåt rezultatele la \nv`]`tur` [i c` [i cei carepic` la examene pot deveni foarte bine adul]i ferici]i [i \mplini]i. Da,dac` ob]in rezultate bune va fi minunat, dar dac` nu, lumea nu se vapr`bu[i. Dac` bietul copil este deja suprasolicitat, atunci trebuie s`-ispui ceva care s`-l relaxeze [i s`-i dea mai multe [anse s` reu[easc`decåt s` aib` o c`dere nervoas`. Iar dac` asta \nseamn` s`-l asiguric` totul va fi \n regul` indiferent ce se \ntåmpl`, atunci asta vei face.

Dar s` presupunem c` ]ie ]i se pare c` pu[tiul nu e suficient destresat, c` nu ia problema examenelor prea \n serios [i c` nu rea-lizeaz` adev`ratele implica]ii ale rezultatelor lui [colare. |n acest cazpo]i accentua implica]iile f`r` s`-i spui s` munceasc` mai mult [i f`r`s`-l \ntrebi dac` \[i permite \ntr-adev`r s` se uite la televizor sau sìas` cu prietenii. Po]i face asta punåndu-i \ntreb`ri: Ce [anse crezi cài s` iei examenul? Te-ai gåndit la ce-o s` se \ntåmple dac` pici?

|n final, el trebuie s` decid` dac` va munci din greu sau nu. Nu-lpo]i for]a. Chiar dac`-l \ncui \n camera lui, nu ai nicio garan]ie c` va\nv`]a. A[a c` decåt s`-l stresezi [i mai mult, n-ar fi mai bine s` fii sal-vatorul lui? Evadarea lui? {i odat` ce-[i va da seama c` nu-l pui s`\nve]e, e mult mai probabil s` \nceap` s` se autodisciplineze.

174

|N FINAL, EL TREBUIE S~ DECID~ DAC~ VA MUNCI

DIN GREU SAU NU.

Copiii trebuie s`fac` propriile alegeri[i s` le urmeze

Cånd aveam 16 ani am hot`råt c` vreau s` dau la Silvicultur`.Am fost acceptat [i tocmai cånd s` \ncep cursurile am anun]at bruscc`, de fapt, vreau s` merg la [coala de art`. Ei, o mic` schimbare...Mama trebuie s` fi avut o p`rere despre toate astea, dar a p`strat-o\n mod admirabil pentru sine [i mi-a sus]inut alegerea. Nici azi n-am idee care dintre cele dou` variante credea ea c` e mai potrivit`pentru mine (sau dac` credea c` mi se potrive[te vreuna).

Nu po]i s` nu ai o opinie despre majoritatea alegerilor pe care leface copilul t`u, dac`-l iube[ti. |]i faci griji c` subiectul pe care l-aales pentru proiectul de licen]` i se va p`rea prea dificil sau c` varegreta c` a renun]at la spaniol`, sau c` a ales fizica doar pentru c`-i place profesorul. Dar n-ai ce face. Po]i s`-l aju]i (u[urel, f`r` pre-siuni [i f`r` a-]i exprima preferin]a) s` ia cea mai bun` decizie posi-bil` [i apoi trebuie s`-l sus]ii \n ceea ce prive[te decizia lui, chiardac` tu e[ti \ngrijorat c` nu e cea mai bun` alegere.

Pune-]i cåteva \ntreb`ri: „Ce-o s` se \ntåmple dac` nu face alege-rile pe care eu cred c-ar trebui s` le fac`?“, „Vreau s` fac` aceast` ale-gere pentru el sau pentru mine?“ {tiu c` e[ti un P`rinte [i c` n-ai \n-cerca \n mod con[tient s`-]i \ndrep]i copilul spre o carier` sau spre un

175

REGULA 70

drum \n via]` care n-a fost propria lui alegere, dar e foarte u[or s`crezi c` tu [tii mai bine. Poate te gånde[ti c` te bazezi, \n alegerea ta,pe ceea ce e mai bine pentru el, dar chiar [i a[a s-ar putea s` gre[e[ti.

Treaba ta ca p`rinte, a[a cum repet \ntr-una, este mult mai am-pl` decåt rolul [colii. Tu nu-l \nve]i chimie sau muzic`, sau englez`.Tu-l \nve]i aptitudini utile pentru via]`. {i asta include lucruri caluarea de decizii. Iar dac` nu-l la[i s` ia propriile decizii [i s` leurmeze, nu-i e[ti de niciun ajutor.

|ntåmpl`tor, n-am devenit silvicultor [i nici artist. Am f`cut ogroaz` de lucruri pån` s` m` potolesc [i s` devin scriitor. Am o pri-eten` care la [coal` se chinuia s` se hot`rasc` dac` s` studieze lati-na sau rusa [i care acum conduce o agen]ie de for]` de munc`. {i oalta care nu se putea decide dac` s` dea la filozofie sau la sociologie.Lucreaz` pentru o organiza]ie nonprofit de protec]ia mediului.Cunosc doi oameni licen]ia]i \n chimie: unul este un bancher de suc-ces, iar cel`lalt este un comic de succes (da, serios). {tiu chiar undomn de 72 de ani care a p`r`sit [coala la 15 ani pentru a deveniofi]er vamal, iar la 60 de ani a dat la drept [i a devenit avocat.

Vezi tu, alegerile noastre pot avea ceva influen]` asupra cursu-lui vie]ii noastre, dar nici pe departe influen]a pe care ne a[tept`ms-o aib`. A[adar, copilul t`u poate foarte bine s` studieze ce subiectevrea el. Iar dac` tu i-ai dat \ncrederea \n sine [i aptitudinile de careare nevoie ca adult, va fi capabil s` transforme orice op]iuni [colare[i orice rezultate la examene \n cariera care s`-l fac` fericit.

176

TREBUIE S~-L SUS}II, CHIARDAC~ E{TI |NGRIJORAT C~

NU E CEA MAI BUN~ ALEGERE.

REGULIPENTRU

ADOLESCEN}I

Dac` ai ajuns pån` aici, \nseamn` c` e[ti un P`rinte bine preg`tit[i c` [tii ce faci \n majoritatea cazurilor. Dar adolescen]ii au un ta-lent deosebit de a lansa noi provoc`ri [i de a te face s` sim]i c` habarn-ai cum s` fii un bun p`rinte.

Odat` ce copilul t`u a devenit adolescent, ai trecut bini[or dejum`tatea drumului cre[terii lui [i mai ai doar cå]iva ani \n care s`-i bagi \n cap toate acele valori [i principii cu care vrei s` intre \nvia]a de adult. {i, deodat`, el pare c` arunc` la co[ toat` munca pecare ai depus-o pentru el pån` acum.

Dar de fapt, dac` te ]ii tare [i urmezi aceste Reguli esen]iale pen-tru adolescen]i, o s` descoperi c` ie[i la cel`lalt cap`t al „tuneluluiadolescen]ei“ cu un adult nemaipomenit de care po]i fi cu adev`ratmåndru.

179

Nu intra \n panic`

Adolescen]ii. Am trecut [i eu prin asta. {i e cumplit. Dintr-odat`, copila[ul tù cel scump [i adorabil s-a transformat \ntr-o per-soan` pe care n-o mai recuno[ti. |n cel mai bun caz e ursuz [i neco-municativ, \n cel mai rù caz e un monstru venit direct din iad.

A[a c` prima Regul` e: nu te panica. A[a trebuie s` fie. Nu e[tisingurul p`rinte care trece prin asta – cei mai mul]i dintre noi tre-cem. Unii scap` u[or, dar dac` ai mai mul]i copii, e aproape de ne-conceput s` treci cu to]i prin adolescen]` f`r` probleme. {i probabilc` nici nu e s`n`tos.

|]i aduci aminte cånd copilul tù era la vårsta critic` de doi ani? Eibine, acum a revenit – [i de data asta e mult mai mare [i mult mai \n-frico[`tor. La doi ani, copila[ul care a \nceput s` mearg` [i-a dat seamac` nu este o extensie de-a ta, a[a c` for]eaz` limitele pentru a vedea cepoate [i ce nu poate s` fac`, acum c` are propria lui minte. Adolescen]iireprezint` o versiune mult \mbun`t`]it` a aceluia[i program.

Copilul tù trebuie s`-[i g`seasc` propriul drum \n via]` [i tre-buie s` fie \n stare s-o fac` singur.

180

REGULA 71

A REVENIT – {I DE DATA ASTA E MULT MAI MARE

{I MULT MAI |NFRICO{~TOR.

Deci acesta e momentul \n care devine liber. {i \n care nu e \ntot-deauna de acord cu tine asupra distan]ei pån` la care poate s` seaventureze.

Adaug` la asta tot soiul de salturi [i de izbucniri, [i de fluctua]iihormonale, dintre care unele \i afecteaz` func]ionarea creierului [iabilit`]ile de comunicare (uit`-te la c`ut`rile pe care le face pe Inter-net dac` nu m` crezi) [i nu mai e de mirare c` te po]i a[tepta la cåte-va belele serioase.

Cunosc copii care trecuser` deja de toat` angoasa adolescen]eipån` la 16, 17 ani [i cunosc al]ii care nu o dep`[iser` \nc` nici la 20,dar cu to]ii trec prin asta la un anumit moment [i \ntr-un grad maimare sau mai mic. |n general vorbind, cei c`rora le place s` fie copii,poate c`rora le place s` fie alinta]ii familiei dac` sunt cei mai mici,ajung la adolescen]` mai tårziu decåt cei care abia a[teptau s`devin` adul]i \nc` de la 2 ani. Dar cu to]ii trebuie s` treac` prin astadac` e s` se elibereze de tine.

Am o prieten` care a r`suflat u[urat` crezånd c` a sc`pat basmacurat` cånd fiica ei a \mplinit 18 ani f`r` a da vreun semn de angoas`adolescentin` sau de \nd`r`tnicie. Apoi – bang! {ase luni mai tårziu adevenit ursuz` [i ]åfnoas` [i a f`cut toate acele lucruri pe care le facde obicei adolescen]ii, exact a[a cum cei din genera]ia ei tocmai ter-minaser` de f`cut. Vezi – nu po]i s`-]i iei ochii de la ei niciun moment.

Vestea bun` e c` odat` ce a ie[it pe partea cealalt` a „tunelului ado-lescen]ei“, persoana familiar` pe care o cuno[teai va reveni. Schimbat`,bine\n]eles – mai \n vårst` [i mai \n]eleapt` –, dar avånd intacte toateacele valori [i idealuri la care ai muncit atåt de mult. Trebuie doar s`continui s` speri [i s` rabzi pentru cå]iva ani, [i apoi totul va fi \n regul`.

181

Aminte[te-]i Legeaa 3-a a lui Newton

Chestia e c`-]i iube[ti copilul cu disperare. A[a c` e incredibil degreu s`-l prive[ti f`cånd gre[eli care tu crezi c` se vor \ntoarce \m-potriva lui mai tårziu. De-a lungul anilor te-ai obi[nuit s`-l la[i s`fac` mici gre[eli – s` se serveasc` cu prea mult` budinc` sau s`mearg` prea repede cu bicicleta la vale. Dar pe m`sur` ce el se m`-re[te, [i gre[elile se m`resc.

Acum trebuie s`-l prive[ti cum bea prea mult la petrecerea dat`de colegul lui sau cum poart` haine mult prea decoltate, sau preascurte. Poate trebuie s` te ab]ii cånd decide s` p`r`seasc` [coala la16 ani, pe cånd tu sperai s` mearg` la facultate, sau s` renun]e la oexcelent` slujb` de såmb`t` pentru c` e un efort prea mare s` sescoale diminea]a. Sunt chestii mult mai importante decåt s`-l la[i pecopilul de 2 ani s` m`nånce prea mult` budinc`. Mizele sunt din ce\n ce mai mari.

Cel mai r`u e cånd trebuie s`-l urm`re[ti pe copilul t`u repetåndgre[elile pe care le-ai f`cut [i tu. Renun]` la chimie pentru c` nu-iplace profesorul, de[i ar fi putut avea o carier` str`lucit` \n do-meniu. Sau \[i economise[te to]i banii pentru un an de pauz` dup`terminarea liceului [i apoi \i cheltuie[te pe to]i \ntr-un moment denebunie pe o ma[in` care nici m`car nu merge bine. Ai fi putut s`-ispui. Probabil chiar i-ai spus. Foarte posibil vehement [i energic...Dar, pe de alt` parte, tu ]i-ai ascultat p`rin]ii, cu mul]i ani \n urm`?

182

REGULA 72

Cu excep]ia cazului \n care copilul se pune serios \n pericol, tre-buie s` te \mpaci cu situa]ia. Uneori, chiar dac` situa]ia devine pe-riculoas`, tot n-ai ce face. Cu cåt \i spui mai multe, cu atåt \l \mpingi\n direc]ia opus`. El caut` pe cineva cu care s` se confrunte, \mpo-triva c`ruia s` se revolte, pentru c` a[a e programat. Cu cåt folose[timai mult` for]`, cu atåt folose[te [i el mai mult`. |]i aminte[ti Legeaa 3-a a lui Newton, principiul ac]iunii [i reac]iunii? Pentru fiecareac]iune exist` o reac]iune egal` [i de sens opus. Ar fi putut foartebine s-o numeasc` Prima Lege a Adolescen]ilor.

Deci ce po]i face cånd vezi c` gre[e[te? Po]i s`-i spui care ep`rerea ta, dar nu-i spune ce s` fac`. {i vorbe[te-i a[a cum ai vorbicu un adult [i cu un egal. Nu: „Stai c`-]i spun eu ce cred! Cred c` e[tiun prost!“ Mai degrab` ceva gen: „E decizia ta, dar te-ai gåndit cumo s`-]i finan]ezi anul de pauz` dac` \]i cheltui to]i banii pe ma[inaasta?“ Vorbe[te-i ca unui adult [i poate o s`-]i r`spund` ca un adult.{i dac` nu de data asta, poate data viitoare. Cu siguran]` va fi maidornic s`-]i cear` sfatul dac` va [ti c` i-l vei da ca unui egal.

183

TU }I-AI ASCULTAT P~RIN}II, CU MUL}I ANI |N URM~?

D`-i drept de votCopilul tù trebuie s` \nve]e s` ia decizii corecte. {i s` fac` com-

promisuri. {i s` lucreze \n echip`. {i s` negocieze. {i ce mod maibun exist` de a-l \nv`]a toate astea decåt s`-l implici \n deciziile fa-miliei? Consult`-l asupra deciziilor care-l privesc, exact a[a cum te-ai a[tep-ta [i tu s` fii consultat, dac` ai fi \n locul lui.

Bine\n]eles, nu va avea \ntotdeauna votul decisiv. Trebuie s`\n]eleag` faptul c`, fiind \n casa ta, pe banii tì, tu ai drept de veto.Pån` la urm` nu te po]i l`sa convins de copiii tì s` construie[ti oanex` cu trei dormitoare doar pentru c` ei \[i doresc cåte un dormi-tor [i un birou fiecare. Totu[i, te po]i consulta cu ei despre cum s`modifica]i spa]iul existent pentru a-l valorifica la maximum.

Pe m`sur` ce copiii cresc, trebuie s` exerseze luarea deciziilor,trebuie s` fie consulta]i [i s` fie trata]i din ce \n ce mai mult ca ni[teadul]i. De ce n-ar putea alege culoarea \n care s`-[i zugr`veasc` dor-mitorul, mai ales dac` \l vor zugr`vi chiar ei? |mi amintesc c` unuldintre copiii mei adolescen]i a vrut s` astupe o gaur` micu]` \nperetele din camera lui – cånd a terminat, \n locul gùrii era o dita-mai pata zgrun]uroas` [i neregulat` de vreo 15 cm. N-am nivelat-o.Am p`strat-o ca amintire a primei lui \ncerc`ri de decorare. Fiulmeu a plecat de mult de-acas`, dar umplutura e \nc` acolo. Acum ele foarte bun la zugr`veli, repara]ii [i decora]iuni, dar pata \miaminte[te c` trebuie s`-i la[i pe copii s` \nceap` de undeva.*

184

REGULA 73

* N-am vrut s` sune a[a de sentimental [i de siropos. De fapt, p`strez „repara]ia“ca s` am motiv s` mai råd de el din cånd \n cånd.

{i ce zici de vacan]ele \n familie, cåt timp le mai ai? Tu va trebuis` fixezi bugetul, dar dac` copiii t`i sunt adolescen]i, pute]i decide\mpreun` unde s` merge]i. Po]i avea drept de veto dac` insi[ti, darla fel de bine pot avea [i ei.

Bine\n]eles c` nu e vorba doar despre a-i \nv`]a s` ia decizii,lucru de altfel foarte important. Este [i despre a-i face pe copii s` sesimt` implica]i \n familie, inclu[i \n hot`rårile care v` afecteaz` peto]i. Po]i aplica asta [i la stabilirea regulilor. Membrii echipei derugby a Angliei cå[tig`toare a Cupei Mondiale s-au a[ezat cu to]ii [iau convenit asupra regulilor care \i vor conduce spre succes, [i le-auurmat – pentru c` to]i puseser` um`rul la formularea lor (cu altecuvinte, „erau proprietatea lor“, ca s` folosesc jargonul afacerilor).

{i, bine\n]eles, cu cåt descoperi mai multe oportunit`]i de a-itrata pe adolescen]ii t`i ca pe ni[te adul]i responsabili, cu atåt maibun` va fi rela]ia voastr` [i cu atåt mai \ncuraja]i vor fi s` se com-porte ca ni[te adul]i responsabili. Ceea ce nu poate fi decåt o u[urarepentru toat` lumea.

185

ESTE VORBA DESPRE A-I FACE PE COPII

S~ SE SIMT~ IMPLICA}I.

Nu te uita sub saltea

Adolescen]ii se dedau la unele lucruri despre care nici nu vrei s`[tii. Sigur, de fapt, [tii despre ele, doar de asta e[ti \ngrijorat. Dacài fi putut fi complet ignorant, ai fi fost mult mai fericit.

Uite, crede-m` pe cuvånt, fiica ta a mers mai departe cu prie-tenul ei decåt ai fi vrut tu. Fiul tù se uit` pe reviste sau pe site-uriporno. Amåndoi au \ncercat cel pu]in un fum de ]igar` pån` acum.{i aproape sigur li s-au oferit droguri, dar nu vei g`si nicio dovad`\n camera lor, a[a c` n-are rost s` pierzi timpul cùtånd. Acum e[tifericit? Bun. Nu mai trebuie s` te ui]i sub saltea [i nici s` le cite[tijurnalul secret.

N-o s` g`se[ti nimic \n plus fa]` de ceea ce mii de al]i p`rin]i aug`sit \naintea ta. De fapt, probabil c` n-o s` g`se[ti nimic \n plus fa]`de ceea ce au g`sit p`rin]ii tì. {i ce-o s` faci dup` aceea? S`-l pui pecopilul tù adolescent \n fa]a dovezilor? Nu prea cred. O s`-]i dis-trugi rela]ia cu el [i singura schimbare va fi c` o s`-]i strice podeauaf`cåndu-[i ascunzi[ sub scåndurile du[umelei.

Poate ar trebui s` te gånde[ti \n urm`, la lucrurile pe care le-aif`cut, adolescent fiind, [i despre care n-ai vrut s` afle p`rin]ii. Vezi?Copiii tì sunt doar ni[te adolescen]i perfect normali. {i dac` tu nufaci o tragedie din lucrurile acelea adolescentine [i perfect normalepe care ei le fac, o s` fie mai \ncrez`tori \n a veni s`-]i spun` atunci

186

REGULA 74

cånd ceva scap` de sub control sau devine o real` problem` pentruei. {i tocmai `sta e lucrul cel mai important. Dac` te vei comporta ca[i cånd toate lucrurile de sub saltea ar fi normale, atunci [i ei o s`simt` c` pot vorbi cu tine f`r` teama de a primi un r`spuns ira]ional.

Pur [i simplu n-are rost s`-]i faci griji. |n punctul `sta trebuie s`te bazezi pe ceea ce i-ai \nv`]at \n ultimii aproximativ 12 ani. {i nuuita Regula 72 – cu cåt le faci via]a mai amar`, cu-atåt vor fi mai difi-cili. Concluzia e simpl` – nu le face via]a amar`.

Un alt avantaj – simplul fapt c` nu te ui]i sub salteaua lor [i c`nu le cite[ti jurnalele secrete va \nt`ri rela]ia voastr`. Te vor respec-ta pentru c` le respec]i intimitatea (evident c` nu-]i vor spune lucrul`sta) [i pentru c` ai o atitudine suficient de realist` [i de modern`\ncåt s`-i la[i s`-[i vad` nederanja]i de treaba lor de a fi adolescen]i.

187

Valorific` timpulr`mas pentru aumple golurile

Ai \nceput avånd \n fa]a ta 18 ani de carier` ca p`rinte [i num`-rånd \napoi pe m`sur` ce treceau anii. Acum cå]i au mai r`mas? Pen-tru c`, odat` ce ai ajuns la zero, copiii t`i vor fi pe cont propriu. Asta\nseamn` c` vor trebui s` [tie s` fac` cump`r`turi, s` g`teasc`, s`fac` cur`]enie [i ordine (cel pu]in pån` la un punct), s` spele, s`-[ipl`teasc` facturile, s` nu se \nglodeze \n datorii [i toate celelalte.

{tiu p`rin]i – [i f`r` s` vreau s` fiu sexist, aproape \ntotdeaunae vorba despre mame – care au \nc` grij` de copiii lor [i la 18 ani. Iarcopiii, nefiind tåmpi]i, le las`. De fapt, am un prieten care la 35 deani \nc` \[i mai duce rufele la sp`lat la maic`-sa. {i nu vreau s` spunc` \[i spal` el rufele folosind ma[ina ei de sp`lat, ceea ce ar fi oare-cum de \n]eles. Nu, pur [i simplu \i d` rufele maic`-sii s` se des-curce cu ele. E nevoie de doi pentru a juca jocul `sta.

Numeri ultimii ani pån` la independen]`. {i dac` copilul t`uajunge la 18 ani f`r` s` fi folosit vreodat` ma[ina de sp`lat sau f`r`s` fi preg`tit o mas` decent`, ]i se pare corect fa]` de el?

188

REGULA 75

NUMERI ULTIMII ANI PÅN~ LA INDEPENDEN}~.

Poate c` el nu realizeaz` ce handicap va avea, dar tu [tii foartebine, ca P`rinte, c` un copil cocolo[it nu e preg`tit pentru lumeareal` (vezi Regula 68).

Ca fiecare p`rinte, [i tu cuno[ti punctele tari [i punctele slabe alecopilului t`u. A[a c` gånde[te-te ce ar mai trebui s` \nve]e [i asi-gur`-te c` va \nv`]a \n timpul care ]i-a mai r`mas. Dac` nu se des-curc` deloc cu banii, \nva]`-l s` [i-i planifice [i s` [i-i gestioneze.Las`-l pe el s` fac` cump`r`turile familiei timp de o s`pt`mån` cucondi]ia s` se \ncadreze \n bugetul t`u obi[nuit sau fii ferm asuprafaptului c` nu vei pl`ti din factura lui la mobil mai mult decåt sumaconvenit`.

F`-l responsabil cu sp`latul rufelor familiei pentru o s`pt`mån`(eventual elibereaz`-l, drept compensare, de sp`latul vaselor pentrus`pt`måna respectiv`), astfel \ncåt s` \nve]e s` foloseasc` ma[ina [is`-[i dea seama ce pl`cere e s` trebuiasc` s` sortezi rufele, s` le \n-tinzi la uscat, s` le \mp`ture[ti pentru c`lcat (poate de-acum se vagåndi de dou` ori \nainte s` mai pun` rufe abia purtate \n co[ul curufe de sp`lat).

Ai putea chiar s`-]i la[i adolescentul mai mare s` stea singuracas` timp de cåteva zile. Da, [tiu ce gånde[ti. {i da, va trebui s` saricu un stimulent suficient de bun \ncåt s`-l determine s` reziste ten-ta]iei de a-[i invita to]i prietenii pentru o petrecere s`lbatic`. Oricum, ajut` s`-i spui c` un vecin sau un prieten e cu ochii pe el.

Hai, po]i fi inventiv \n g`sirea de moduri interesante \n care s`-l \nve]i lucrurile vitale. {i sigur vei reu[i s` le faci [i amuzante –cel pu]in pån` dispare elementul de noutate, dar oricum pån` atunci va fi \nv`]at ceva.

189

Nu sta \n fa]a unuitren \n plin` vitez`

{tii deja c` trebuie s` le permi]i copiilor t`i s` fac` propriile lorgre[eli (Regula 72). Pån` aici, totul e clar. Acum, pentru cåte dintreurm`toarele decizii \i vei l`sa pe ei s` hot`rasc`:

● S` mearg` cu motocicleta?● S` chiuleasc`?● S` foloseasc` cuvåntul cu „f“?*

● S` \ncerce droguri?● S` fumeze?● S` fac` sex \nainte de 16 ani?

Hmmm, da, spinoase probleme. E din ce \n ce mai dificil, a[a-i?Chiar trebuie s`-i la[i pe ei s` decid` toate astea? P`i, hai s` privim alt-fel problema: cum o s`-i \mpiedici? Op]iunile tale sunt destul de limi-tate \n zilele noastre. Po]i s` ]ipi la ei (vezi Regula 77), dar asta nu-i maideranjeaz` ca atunci cånd aveau 5 ani. {i, oricum, ei pot s` ]ipe maitare. Po]i s`-i pedepse[ti nedåndu-le voie s` ias` din cas`, dar oriceadolescent care se respect` va ie[i pe fereastr` sau va fi ca un mielu[elpån` cånd \l vei l`sa din nou s` ias` [i pe urm` va face acela[i lucrufiind \ns` mai atent, ca s` nu-l mai prinzi.

190

REGULA 76

* Mama avea un sistem excelent. La 14 ani aveai voie s` folose[ti \njur`turi blånde,la 16 aveai voie s` folose[ti cuvåntul cu „f“, iar la 18 puteai folosi cuvintele celemai dure. Cred c`-i era destul de greu s` ]in` eviden]a tuturor (eram 6 fra]i), darse descurca.

Po]i s` refuzi s` le mai dai bani, dar sunt suficient de mari ca s`-[icå[tige propriii bani.

Cunosc un individ al c`rui tat` l-a dezmo[tenit (erau o familiefoarte bogat`) doar pentru c` s-a ras \n cap. Nici m`car asta nu l-adeterminat s`-[i lase p`rul s` creasc`. ~[tia sunt adolescen]ii – dac`nici faptul c` era deposedat de o avere cu [apte cifre n-a reu[it s`-lmotiveze, atunci nimic n-ar fi reu[it. (Dac` e[ti curios s` afli urma-rea, s-a \ntåmplat c` tat`l a murit subit \nainte de a se calma sufi-cient \ncåt s`-l treac` din nou pe fiul lui \n testament, a[a c` bìatulchiar a pierdut acea avere uria[`.)

A[a c`, una peste alta, n-ai de ales. Adolescentul tù se va com-porta ca un adolescent indiferent ce vei face. Po]i fie s` accep]isitua]ia, fie s` te opui, dar dac` alegi ultima variant` probabil c`-lvei \mpinge s` ia tocmai deciziile pe care nu vrei s` le ia.

Oh, dar, bine\n]eles, mai este un lucru pe care-l po]i face: s` ai\ncredere \n el. Tuturor copiilor le sunt oferite lucruri pe care p`rin]iinu vor ca ei s` le fac` – sex, droguri, ]ig`ri. Dar dac` ai \ncredere \nfaptul c` pu[tiul tù va lua decizii responsabile, ai o [ans` destul demare ca acest lucru chiar s` se \ntåmple. {i dac` nu se \ntåmpl`, nute mai agita: oricum, nimic altceva n-ar fi func]ionat. Crede-m`.

191

ADOLESCENTUL T~U SE VA COMPORTA

CA UN ADOLESCENT INDIFERENT CE VEI FACE.

Urlatul nu e o solu]ie

S` presupunem c` adolescentul t`u a f`cut toate lucrurile des-pre care am vorbit \n Regula 76. |ntr-adev`r, e prea groaznic, nici nute po]i gåndi. Hai atunci s` presupunem c` n-a f`cut decåt unul saudou`. {i lucrurile au mers prost. Nu se mai poate l`sa de fumat sauare o boal` cu transmitere sexual`, sau e pe punctul de a fi exma-triculat de la [coal`. Ai prefera s` vin` s`-]i cear` ajutorul sau nu?

Sigur c` ai prefera s` vin` la tine. F`r` \ndoial`, vrei s`-l aju]i. Dare[ti sigur c` va veni s`-]i spun`? Cum se va decide dac` s` vin` la tinesau nu? R`spunsul e c` se va hot`r\ \n func]ie de felul \n care aireac]ionat \n trecut cånd ai descoperit anumite lucruri. Probabil, lucrurimai pu]in importante – cånd a v`rsat vopsea pe covorul din dormitorsau cånd ]i-a promis c` a aranjat s` fie adus \napoi de la petrecere dec`tre un p`rinte [i pe urm` ai aflat c`, de fapt, a f`cut autostopul.

Cum ai reac]ionat atunci? Ai urlat [i ai ]ipat, [i ai strigat, [i i-aispus c` te-a dezam`git [i c` nu po]i avea \ncredere \n el? Sau a]i dis-cutat serios, calm [i i-ai explicat de ce e[ti atåt de \ngrijorat?

Problema e c` urlatul, ]ipatul [i faptul c` i-ai spus c` te-a deza-m`git s-ar putea s` fi fost complet justificate, DAR au avut exact efec-tul opus celui scontat de tine. Dac` vrei s` vin` la tine cånd are pro-bleme, trebuie s` [tie c` vei lua lucrurile \n serios, dar nu vei urla lael. S-ar putea s` nu-]i plac` asta, dar este purul adev`r. Probabil c` [i

192

REGULA 77

tu ai sim]it cam la fel cånd erai adolescent. Dac` p`rin]ii tì obi[-nuiau s` ]ipe, pun pariu c` nu le-ai spus nici jum`tate din lucrurilepe care prietenii tì cu p`rin]i calmi le-au spus alor lor.

Vezi tu, exist` [anse ca el s` [tie deja c` a f`cut ceva gre[it saustupid [i poate c`-i e ru[ine [i se simte prost din cauza asta. Chiarnu mai e nevoie s` ]ipi [i tu la el [i s` intensifici umilin]a. De fapt,dac` reac]ia ta e calm` [i nu-l subapreciezi, s-ar putea s`-]i fie pate-tic de recunosc`tor. {i cu asta chiar c` ai adunat puncte \n favoareata pentru data viitoare cånd va mai face ceva aiurea.

Aminte[te-]i, copiii tì \]i vor evalua reac]ia \n func]ie de felul cumreac]ionezi la problemele minore azi [i måine, [i luna viitoare. |nesen]`, odat` ce copiii au ajuns la o anumit` vårst`, trebuie s`-]i schimbi stilul de educa]ie. Nu po]i s` le spui mereu ce trebuie [i ce nutrebuie s` fac`. Trebuie s` te transformi \ntr-un fel de mentor, unsf`tuitor. Astfel, cånd vor ajunge la 18 ani \i vei trata deja ca pe ni[teegali. Sigur, atåta vreme cåt sunt \n casa ta, se aplic` regulile casei tale.Dar acelea[i reguli ar trebui s` se aplice [i prietenilor tì, chiar [ip`rin]ilor tì. Cåt despre ce vor face copiii tì cu via]a lor, nu ai niciuncontrol [i n-are rost s` pretinzi c` ai. A[adar, cam de cånd copiii\mplinesc 16 ani, renun]` la ]ipete [i \ncepe s` le vorbe[ti ca unoradul]i. Poate fi foarte greu, dar e singura metod` care func]ioneaz`.

193

|N ESEN}~, ODAT~ CE COPIII T~I AU AJUNS LA O ANUMIT~ VÅRST~,

TREBUIE S~-}I SCHIMBI STILUL DE EDUCA}IE.

Orice lucru vine lapachet cu condi]ii

Unul dintre lucrurile esen]iale pe care copiii tì trebuie s` le\nve]e \n via]` este c` drepturile [i responsabilit`]ile sunt unite \nmod inextricabil. {i este treaba ta s`-i \nve]i. Sau ar fi mai bine s`spun c` este responsabilitatea ta?

De exemplu, copiii pot pretinde dreptul de a fi trata]i ca ni[teadul]i. Dar trebuie s` \n]eleag` c` dreptul vine \mpreun` cu respon-sabilitatea de a se purta ca ni[te adul]i. Dac` se eschiveaz` de laresponsabilitate, pierd dreptul.

Odat` ce copiii devin adolescen]i, principiul poate fi aplicat cumare succes. Pentru fiecare drept pe care-l cer ([i mam`, ce de drep-turi cer adolescen]ii...), tu le po]i indica responsabilitatea care vine\mpreun` cu el. Am prieteni care aplic` principiul cu banii de buzu-nar. Copiii lor au dreptul la o anumit` sum` s`pt`månal`, dar p`rin]iile explic` faptul c` au, de asemenea, o responsabilitate \n cadrul gos-pod`riei. Copiii [tiu deja de mult c`, pentru ca totul \n gospod`rie s`mearg` bine, trebuie rezolvate anumite treburi casnice – cur`]areabuc`t`riei dup` fiecare mas`, men]inerea dezordinii la minimum etc.Dac` pu[tii nu se achit` de responsabilitate, pierd banii de buzunar.

Acela[i lucru merge [i pentru dreptul de a fi tratat cu respect. Vinela pachet cu responsabilitatea de a-i trata pe ceilal]i cu respect. Dac`copiii tì \]i vorbesc uråt sau ]ip` la tine, pierd dreptul la respectul tù

194

REGULA 78

Po]i s` nu-i mai ascul]i (sau cel pu]in s` \ncerci s` nu-i mai auzi)pån` cånd se pot dovedi respectuo[i.

Odat` copiii intra]i \n lume pe cont propriu, vor avea nevoie s`cunoasc` aceste lucruri. Nu pot a[tepta nimic pe gratis. {i perioadaadolescen]ei reprezint` oportunitatea perfect` pentru a \nv`]a rela]iadintre drepturi [i responsabilit`]i. Tot ce vor copiii trebuie s` vin`\nso]it de condi]ii: respectul, banii, independen]a, libertatea, statutul.Ba chiar responsabilitatea \ns`[i vine \nso]it` de responsabilit`]i.

Ai s` vezi c` adolescen]ilor chiar le plac lucrurile astea. Serios.Arat` c` \]i pas`. Cånd le spui c` n-au voie s` vin` acas` mai tårziudecåt de obicei decåt dac` arat` c` sunt suficient de responsabili\ncåt s` te sune [i s`-]i spun` unde sunt [i cånd s`-i a[tep]i \napoi,\n secret sunt de fapt mul]umi]i c`-]i pas` (doar nu te a[tep]i s`-]i [ispun` asta!). |]i vor spune cånd s`-i a[tep]i acas`, pentru c` vor rea-liza c` altfel vor pierde dreptul de a mai sta alt`dat` pån` tårziu.

A[a c` f`-le pu[tilor t`i o favoare [i nu-i l`sa s` scape ieftin. Decåte ori vor ceva de la tine, spune-le ce a[tep]i \n schimb. Vor \nv`]avaloarea drepturilor [i vor fi preg`ti]i pentru viitor. {i via]a ta va fimult mai u[oar`.

195

PERIOADA ADOLESCEN}EI REPREZINT~ OPORTUNITATEA

PERFECT~ PENTRU A |NV~}A RELA}IA DINTRE

DREPTURI {I RESPONSABILIT~}I.

Arat` un pic derespect pentrulucrurile care-iintereseaz`

{tiu un b`rbat care \n adolescen]` a \nceput s` dezvolte pro-bleme psihice. Obi[nuia s`-[i petreac` tot timpul liber \n camera luiascultånd muzic`, acesta fiind singurul lucru care-i pl`cea cuadev`rat. |n timp, lucrurile s-au agravat. Problemele au continuat [idup` ce a plecat din casa p`rinteasc`. Mul]i ani mai tårziu mi-a spusun lucru foarte interesant. Mi-a explicat c` unul dintre lucrurile carei-au spulberat \ncrederea \n sine a fost modul \n care p`rin]ii luif`ceau haz de muzica oribil` pe care o asculta.

Vezi tu, cånd critici alegerile f`cute de adolescentul t`u, \l critici pe el. Este o vårst` la care ego-ul e fragil, respectul de sine eu[or de demolat [i e foarte u[or s`-l faci pe adolescentul t`u s` simt`c`-l dezaprobi sau chiar c` nu-l placi. Fie c` e vorba despre muzicape care o ascult` sau despre felul \n care \n]elege politica, sau despremodul cum se \mbrac`, sau despre decizia lui de a deveni vegetari-an, are nevoie s` [tie c` e[ti de acord.

196

REGULA 79

Este unul dintre multiplele paradoxuri ale adolescen]ilor. Pe de oparte, vor s` fie rebeli, s` te [ocheze, s` fac` lucruri care s` te scoat`din pepeni, iar pe de alt` parte, \]i doresc aprobarea [i bun`voin]a.{tiu c` e[ti confuz, dar pentru ei e [i mai rù. Sunt prin[i \n interiorulunor min]i [i al unor trupuri care \ncearc` s` fac` tranzi]ia de lacopilul dependent la adultul independent [i de cele mai multe orihabar n-au ce vor de fapt. Acum vor s` creasc` repede, cåt mai repedeposibil, iar peste un minut totul devine \nspìmånt`tor [i vor s-o lasemai moale. Tu trebuie doar s` accep]i [i s` te la[i dus de curent.

|n timpul `sta, intereseaz`-te de lucrurile care le plac. Nu e cazuls` \ntreci m`sura – chiar te rog s` n-o faci, c`ci nu e nimic mai rùdecåt un tat` de patruzeci [i ceva de ani care pretinde c` e „super-cool“. Nu te str`dui prea tare – trebuie doar s` ar`]i un oarecareinteres. Nu trebuie s` pretinzi c` e[ti un fan uria[ al muzicii sau alstilului lor de \mbr`c`minte, dar nu e bine nici s` nu le acorzi nicioaten]ie.

S-ar putea chiar s` descoperi tot felul de noi lucruri de care s` tebucuri. Aceasta este unul dintre multiplele avantaje de a avea copiiadolescen]i: sunt suficient de aproape de vårsta adult` \ncåt s` aibìnterese destul de sofisticate [i po]i \nv`]a de la ei o mul]ime delucruri dac` e[ti suficient de deschis la minte. {i bine\n]eles c` e[ti.

197

{TIU C~ E{TI CONFUZ, DAR PENTRU EI E {I MAI R~U.

Adopt` o atitudine s`n`toas`fa]` de sex

Nu, nu e vorba despre via]a ta sexual`. Sper c` aceea e dejas`n`toas`. M` refer la sex \n general [i, \n particular, la via]a sexu-al` a adolescentului tù. Poate c` \nc` nu are una (e[ti sigur?), darmai devreme sau mai tårziu va avea. {i vrei s` te asiguri c` atuncicånd va avea, va fi fericit` [i sigur`, [i satisf`c`toare, nu furi[at` [imurdar`, [i dezordonat` (oh, bine, e tot timpul dezordonat`).

Ce anume crezi c`-i poate oferi adolescentului tù \ncrederea \nsine care s`-l determine s` amåne prima experien]` sexual` pån` cåndva fi preg`tit? Exact: faptul c` se simte confortabil cu subiectul. Cu cåtcopilul tù [tie mai multe despre sex [i \i vine mai u[or s` discutedespre el, cu atåt va fi mai capabil s` spun` NU sau s` insiste asuprafolosirii prezervativului, sau s` respecte sentimentele partenerului.

Po]i s` m` crezi pe cuvånt: cu cåt vorbi]i mai mult acas` despresex (e valabil [i pentru droguri, alcool, ]ig`ri [i toate celelalte), cuatåt adolescentul va avea mai mult` \ncredere \n el [i \n capacitatealui de a lua decizii mature atunci cånd va veni momentul. Chiar [ip`rin]ii deschi[i, care consider` c` au rela]ii strånse cu adolescen]iilor, spun \n general c` acesta este subiectul despre care le e cel maigreu s` discute confortabil; [i adolescen]ii sus]in acela[i lucru. Dar

198

REGULA 80

este r`spunderea ta s` demonstrezi c` sexul reprezint` un lucru per-fect acceptabil [i normal despre care se poate discuta.

{coala \l va \nv`]a pe copil despre mecanica sexului [i poate cåte-va lucruri de baz` despre HIV [i boli cu transmitere sexual` sau cums` folose[ti un prezervativ. Dar copiii o s` chicoteasc` de zor \mpre-un` cu colegii. Plus c` la [coal` n-o s` \nve]e nimic despre faptul c`sexul este o parte normal` a vie]ii de adult [i c` are o rela]ie complex`cu emo]iile. Tu va trebui s`-i spui toate astea – nu te baza pe [coal`.

Nu \ncerc s` spun c` ar trebui s` stai jos cu copilul [i s` ave]i odiscu]ie formal` despre sex. Eu am \ncercat o dat` s` abordez su-biectul formal cu unul dintre copiii mei – probabil mult prea tårziu,dup` cum am \n]eles ulterior – [i la sfår[it l-am \ntrebat dac` maivrea s` [tie ceva. El a r`spuns: „Nu, mul]umesc, tat`. {i oricum, s-au schimbat multe de pe vremea ta.“ Am fost surprins [i intrigat,dar a refuzat \n mod frustrant s` continue discu]ia.

Nu e nimic \n neregul` cu o discu]ie formal`, dac` po]i s`-i faci fa]`f`r` s` te sim]i prost. Totu[i, sexul trebuie s` fac` parte din conversa]iade fiecare zi atunci cånd vine vorba despre el – cånd comenta]i un filmsau o [tire, sau ispr`vile unui prieten. |n loc s` schimbi repede subiec-tul \n prezen]a adolescentului t`u, continu` [i chiar cere-i p`rerea.Asigur`-te doar c` transmi]i \ntotdeauna un punct de vedere respon-sabil. Nu m` refer neap`rat la „f`r` sex pån` la c`s`torie“, ci la faptulc` nu e corect s` te joci cu emo]iile altora sau s` le ri[ti s`n`tatea.

199

ASIGUR~-TE C~ TRANSMI}I |NTOTDEAUNA UN PUNCT DE VEDERE RESPONSABIL.

REGULIPENTRUSITUA}IIDE CRIZ~

Ar fi superb dac` ai putea s`-]i cre[ti copiii f`r` s` te confrun]inici m`car o dat` cu o criz` adev`rat`. Dar, din nefericire, foartepu]ini p`rin]i reu[esc. Poate fi divor], \mboln`vire grav`, criz` fi-nanciar`, moartea cuiva din familie, b`t`i serioase la [coal`, conce-diere, punerea casei sub sechestru. Acest gen de situa]ii sunt \n ge-neral o problem` major` pentru tine ca p`rinte, dar ele \]i dau [imotive de \ngrijorare cu privire la copil.

Po]i avea tot soiul de strategii minunate, tehnici, reguli ale casei[i politici cu ajutorul c`rora navighezi lin printre majoritatea pro-blemelor de zi cu zi cu copiii. Dar cånd te love[te genul `sta de criz`,deseori e[ti complet nepreg`tit [i sistemele normale nu mai suntsuficiente. Plus c` po]i fi \n stare de [oc sau panicat sau \ntr-o pu-ternic` stare de depresie, poate chiar trebuind s` te descurci deodat`singur cu copiii, caz \n care vei avea probabil nevoie de ajutor pen-tru a dep`[i momentul.

A[adar, dac` se \ntåmpl` ce-i mai r`u, iat` cåteva Reguli care s`te ajute s` faci fa]` situa]iei [i s`-]i dea siguran]a c` e[ti din nou pecalea cea bun`. O s` treci [i peste asta, fie [i numai pentru c` n-ai\ncotro, iar copiii vor \nv`]a ceva din \ntreaga experien]`. Asigur`-tec` \n urma crizei vor r`måne mai puternici [i mai \n]eleg`tori fa]` deproblemele altor oameni.

203

Nu-]i folosi copiiipe post de muni]ie

Desigur, se aplic` \ndeosebi p`rin]ilor care trec printr-un divor],dar este o capcan` \n care po]i c`dea [i dac` rela]ia voastr` este\ncordat` \n timpul altui tip de criz` (financiar`, de exemplu). Cåndemo]iile se intensific`, totul \n jur are tendin]a de a se intensifica.A[a c`, fie c` e[ti extrem de sup`rat, \ngrijorat pån` la disperare,serios deprimat sau insuportabil de trist, probabil c` ori de cåte orite sim]i furios o s` te sim]i aproape incontrolabil de furios. {i cånde[ti \ntr-o astfel de stare te sim]i \ndrept`]it s` recurgi la orice argu-ment sau tactic` la care po]i recurge.

Din p`cate, una dintre cele mai puternice tactici la care po]iapela este s` speculezi dragostea partenerului (sau fostului parte-ner) pentru copiii lui. Copiii t`i. Po]i fi \n stare s`-i restric]ioneziaccesul la ei. Sau s`-i permi]i accesul doar \n perioade \n care [tiisigur c` nu are cum s` se elibereze. Sau s`-i comunici despre pla-nurile tale \n ultimul moment. Sau chiar s` le „arunci“ copiilor miciremarci menite s` submineze sentimentele lor pentru cel`laltp`rinte. Sau s` le ar`]i copiilor \n mod subtil c` fericirea ta depindede ei.

Poate c` tocmai astfel de tactici a folosit partenerul t`u \mpotri-va ta. Ceea ce face ca r`zbunarea, evident tot prin folosirea lor, s` fiefoarte tentant`. Doar el a \nceput, nu-i a[a?

204

REGULA 81

De fapt, chiar conteaz` cine a \nceput? Nu pentru tine, ci pentrucopii. Le pas` lor cine a \nceput? Tot ceea ce-i intereseaz` e s` pune]icap`t acestui joc. Nu sunt pro[ti, a[a c` [tiu ce se \ntåmpl`, cel pu]inpar]ial. {tiu c` sunt prin[i la mijloc, \ntre doi p`rin]i pe care-i iubesc,[i c` situa]ia era [i a[a destul de dificil` [i f`r` toate astea. Ceea cenu [tiu ei este cum s` fac` fa]` unui conflict serios, dar \nva]` rapidprivindu-v` pe tine [i pe cel`lalt p`rinte. E[ti sigur c`-i \nve]i ceeace ai vrea ca ei s` [tie?

E incredibil de greu s` evi]i genul `sta de jocuri cånd partenerulsau fostul t`u partener le joac`. Dar trebuie s` rezi[ti tenta]iei. Esteesen]ial s`-]i p`strezi ]inuta moral` [i s` nu-]i tr`dezi valorile (veziRegula 88 din „Cele 100 de Reguli ale vie]ii“*). Da, [tiu, pe cåt este deimportant, pe atåt e de dificil. Dar e[ti un P`rinte, deci po]i s-o faci.Trebuie s-o faci. R`spunde oric`rui [iretlic r`ut`cios [i agresiv cu calm,decen]`, onestitate [i integritate. F` astfel \ncåt s` fii måndru de tine.

O prieten`, care din fericire se \ntåmpl` s` fie un P`rinte des`-vår[it, traversa o perioad` foarte dificil` cu so]ul ei.

205

CHIAR CONTEAZ~ CINE A |NCEPUT? NU PENTRU TINE, CI PENTRU COPII.

LE PAS~ LOR CINE A |NCEPUT?

* Publicat` \n 2007 de editura RENTROP & STRATON.

|ntr-o zi, fiul ei a anun]at-o din senin c` tat`l lui i-a spus c` vac`p`ta o motociclet` pentru motocros cånd va \mplini 14 ani; tre-buie s` spun c` ambii p`rin]i fuseser` \ntotdeauna de acord c` acestlucru trebuie s` a[tepte pån` la 18 ani.

Era \n mod clar o stratagem` prin care tat`l dorea s-o enervezepe ea [i s` [i-l apropie pe bìat cump`råndu-i afec]iunea. Pe mo-ment, prietena mea a fost \ngrozitor de tentat` s`-i spun` fiului eiexact ce gåndea despre josnicul lui tat`. A reu[it totu[i, printr-ouria[` st`pånire de sine, s` se ab]in` [i nu i-a spus bìatului nimic,dar a discutat separat cu so]ul ei. Folosind mult` diploma]ie [i culimba sångerånd de-atåta mu[cat, a rezolvat situa]ia printr-un com-promis: copilul urma s` primeasc` motocicleta cånd \mplinea 16ani, iar \ntre timp so]ul ei putea s`-[i duc` fiul la cursele demotocros un weekend pe lun`.

{i care e avantajul de a proceda astfel? Copiii tì vor \n]elege –\ntr-o zi, dac` nu acum – c` ai f`cut totul pentru ei. Acest lucru vaconsolida rela]ia voastr` [i, cel mai important, \i va face mult, multmai ferici]i. Cu siguran]` c` `sta este un sentiment mai pl`cut decåtorice satisfac]ie m`runt` ai putea avea \ntorcåndu-i \mpotrivaceluilalt p`rinte.

206

Las`-i s` fac` fa]`situa]iei \n felul lor

Cånd am divor]at de prima mea so]ie, cu mul]i ani \n urm`, m-am trezit un p`rinte singur cu aproape de niciunele. Copiii [i cumine st`team \ntr-o cas` \nchiriat`, cu foarte pu]in` mobil`. |ntr-osear` vorbeam cu unul dintre fiii mei – st`team amåndoi pe cutii, iareu eram cople[it de vinov`]ie pentru ceea ce trebuiau s` \ndurecopiii mei. I-am spus: „|mi pare tare rù, prietene. |mi pare a[a derù c` trebuie s` treci prin toate astea.“ {tii ce mi-a r`spuns? „De ce,tati? E formidabil! Ne distr`m excelent!“

Sigur, nu vroia s` spun` c`-i pare bine c` p`rin]ii lui s-au des-p`r]it. Dar eu \mi f`ceam griji pentru condi]iile \n care locuiam, \ntimp ce el se sim]ea ca \ntr-o permanent` tab`r` de vacan]`. Eu pre-supusesem c` [i el simte la fel ca mine, dar f`cusem o mare gre[eal`.

|ns` poate s` se \ntåmple [i exact pe dos. Copiii simt unele lu-cruri mult mai acut decåt noi. Poate-]i aminte[ti c` atunci cånd ai fostporeclit prima dat` la [coal` ai ignorat porecla cu senin`tate. Darasta nu \nseamn` c` [i copilul tù poate face la fel. Poate c` ]ie nu-]ipas` c` trebuie s` te mu]i din cauza noii slujbe, dar s-ar putea ca fiicata adolescent` s` fie devastat`. Trauma ei emo]ional` e real`, a[a c`trebuie s-o iei \n serios. Nu e suficient s`-i spui c` trebuie s` fie taresau c` o s`-[i fac` prieteni noi, sau c` exist` e-mail-ul, messenger-ul[i SMS-urile („[i eu n-am avut toate astea cånd eram ca tine“).

207

REGULA 82

Cånd ai de-a face cu emo]iile copilului tù [i \n special \n timpuloric`rui fel de criz`, ceea ce sim]i tu este complet irelevant. Senti-mentele lui sunt tot ce conteaz`. Concentreaz`-te asupra copiluluitù [i uit` de tine. Am o prieten` foarte drag` al c`rei partener amurit subit. Copiii au reac]ionat cu diferite grade de durere evi-dent` cånd le-a spus, dar pu]in mai tårziu \n aceea[i zi to]i rådeau [ise jucau. Mi-a spus c` ini]ial a fost aproape la fel de dureros s`-ivad` ferici]i pe cåt a fost s`-i vad` neferici]i. Dar copiii fac fa]`durerii \n mod diferit [i n-are niciun sens s` \ncerci s` pui reac]ia lorpe picior de egalitate cu reac]ia ta.

Cånd vine vorba despre lucruri importante \n via]`, nu facenicio presupunere despre cum se vor descurca pu[tii tì. Conteaz`pe ei ca s`-]i spun` ce simt [i nu presupune c` vor avea nevoie deacela[i sprijin de care ai avea tu nevoie. Poate c` ei vor s` fie \ncon-jura]i de prieteni \n timp ce tu ai vrea s` fii singur. Poate c` ei vor s`mearg` \ntr-o vacan]` cu care tu nu te po]i confrunta sau s` renun-]a]i la petrecerea cu care tu vroiai s` mergi mai departe. Dac` ai maimul]i copii, probabil c` nu vor sim]i cu to]ii la fel. Toate acestea potsolicita alegeri dificile [i compromisuri; numai tu po]i decide dac`s` faci lucrurile a[a cum vor ei sau cum vrei tu atunci cånd nu dori]iacela[i lucru. Dar este vital s` le tratezi sentimentele cu toat` serio-zitatea cu care le tratezi pe ale tale sau pe ale oricui altcuiva.

208

CONTEAZ~ PE EI CA S~-}ISPUN~ CE SIMT {I NU

PRESUPUNE C~ VOR AVEANEVOIE DE ACELA{I SPRIJIN

DE CARE AI AVEA TU NEVOIE.

A fi mai tån`r nu gr`be[te \ntotdeauna lucrurile

O ciudat` [coal` de gåndire de care m-am izbit deseori pare a fide p`rere c` copiii dep`[esc mai repede problemele decåt adul]ii.Habar n-am de unde le-a venit ideea, dar, \]i spun, e o mare prostie.

E adev`rat, unii copii dep`[esc anumite probleme mai rapiddecåt unii adul]i. Dar la fel de adev`rat e [i c` o traum` din copil`rie\[i poate ar`ta efectele mul]i ani mai tårziu. La urma urmei, copiii sedezvolt` permanent [i evenimente din trecutul lor \[i pot schimbasemnifica]ia. Un copil care ini]ial a p`rut c` suport` foarte binemoartea cuiva din familie poate suferi enorm din cauza mor]ii res-pective peste cå]iva ani. Ceva ce i-a fost spus copilului t`u acumcinci ani \l poate \nc` båntui. Sau poate c` el sper` \n secret c` p`-rin]ii lui se vor \mp`ca [i este devastat ori de cåte ori se \ntåmpl`ceva care pare s`-i \ndep`rteze visul.

Noi, adul]ii, suntem departe de a fi perfec]i, dar majoritatea, decele mai multe ori, reu[im s` ne rezolv`m problemele pe loc [i s`trecem peste ele. Poate c` triste]ea sau durerea nu ne p`r`sesc nicio-dat`, dar \nv`]`m s` tr`im cu ele. Pentru copii este mult mai greu.Ei se schimb`, iar evenimentele din trecut \i pot afecta \n modurinoi. Poate c` ei \[i revin din [ocul ini]ial mai repede decåt noi (sau

209

REGULA 83

poate nu), dar au foarte pu]in` experien]` \n a face fa]` emo]iilor [ile poate lua mai mult decåt nou` s` \n]eleag` ce simt [i s`-[i deaseama cum s` ac]ioneze.

A[a c` hai s` nici nu mai men]ion`m nonsensul `sta cu copiiicare trec peste probleme mai repede decåt adul]ii. P`rin]ii [tiu binec` nu e niciun cuvånt adev`rat, deci nu l`sa pe nimeni s` se ascund`\n spatele unei asemenea banalit`]i absurde.

Copiii vor avea nevoie de ajutorul t`u. Dac` veniturile tale scadbrusc, de exemplu, aceasta poate avea un impact uria[ asupra copi-ilor t`i. Ei nu mai pot ]ine pasul cu prietenii lor \n ceea ce prive[tevacan]ele, hainele, telefoanele mobile, ma[ina cu care sunt lua]i dela [coal` – pentru unii copii, toate astea pot fi devastatoare. Tu testr`duie[ti s` te descurci cu un buget mai mic, dar ei [i-au pierdutjum`tate din prieteni, \ncrederea \n ei, statutul, demnitatea [i vacan-]a. Le va trebui timp pentru a-[i reveni, chiar dac` familia \[i varec`p`ta stabilitatea financiar`.

210

NOI, ADUL}II, SUNTEM DEPARTE DE A FI PERFEC}I,

DAR DE CELE MAI MULTE ORI REU{IM S~ NE REZOLV~M

PROBLEMELE PE LOC {I S~ TRECEM PESTE ELE.

Arat`-le copiilor t`i c` \n]elegi faptul c` sentimentele [i pro-blemele lor pot fi diferite de ale tale, [i c` le tratezi grijile cu aceea[i se-riozitate cu care le tratezi pe ale tale. Nu le po]i da \napoi bugetul, p`-rin]ii cu o c`s`torie fericit`, fratele sau p`rintele care a murit, s`n`tateasau orice altceva au pierdut, dar le po]i ar`ta c`-i iei \n serios [i c` nute a[tep]i ca ei s`-[i revin` la fel de repede cum \]i revii tu.

211

{ocul poate durapentru totdeauna

Sigur, \n cele din urm` copilul tù ar trebui s` treac` peste criz`sau m`car s` se \mpace cu lucrurile. |n timp, va ajunge s` accepte –a[a cum facem cu to]ii – c` p`rin]ii lui sunt divor]a]i sau c` cinevadrag a murit. Dac` pu[tiul a fost grav bolnav, va \nv`]a s` fac` fa]`faptului c` acum nu mai poate månca tot ce pot månca prietenii lui.Dac` a trebuit s` se mute \ntr-un alt ora[, mai devreme sau mai tår-ziu \[i va face prieteni noi [i se va obi[nui la noua [coal`.

Dar asta nu \nseamn` c` totul s-a terminat. Unele crize trec [i telas` acolo unde erai cånd au \nceput, dar majoritatea te las` \ntr-unalt loc. Uneori \ntr-un loc foarte diferit. Un copil poate c` s-a \mp`-cat – pe cåt posibil – cu moartea unui p`rinte, dar el va fi pentru tot-deauna un copil care cre[te f`r` mam` sau f`r` tat`. Asta \l facedeosebit [i implic` noi dezavantaje fa]` de trauma ini]ial`. Fiecaremeci important la [coal`, fiecare ceremonie de premiere va fi dife-rit` pentru el; fiec`rei anivers`ri, fiec`rui Cr`ciun sau eveniment \nfamilie \i va lipsi ceva.

Acela[i lucru este valabil [i pentru divor]. Chiar dac` pu[tiul tùaccept` c` nu mai sunte]i \mpreun` [i poate chiar a trecut pesteetapa acut` a desp`r]irii, el va trebui s`-[i petreac` restul copil`rieicu p`rin]i care trìesc \n case diferite [i care nu comunic` la fel debine cum comunicau odat`. Vacan]ele nu vor mai fi la fel. Serb`rilede la [coal` vor implica aranjamente stånjenitoare pentru ca p`rin]ii

212

REGULA 84

s` nu se \ntålneasc` sau \ntålniri stånjenitoare dac` totu[i dau ochiiunul cu altul. Eventual, copilul va trebui s` \nve]e s`-i accepte penoii parteneri ai p`rin]ilor lui, poate chiar pe p`rin]ii vitregi.

Poate copilul tù a suferit de o boal` grav` sau a fost r`nit.Cunosc un copil de 3 ani c`ruia a trebuit s`-i fie amputat piciorul \nurma unui accident de ma[in`. Pare c` s-a \mp`cat \n mod remarca-bil [i curajos cu situa]ia, dar va fi \ntotdeauna un copil cu un singurpicior. Ceea ce va afecta activit`]ile \n care se va putea implica – peunele, practic, nu le va putea aborda, \n altele va \ncerca mereu s`-idep`[easc` pe ceilal]i din dorin]a de a se afirma. Indiferent de efecte,fie c` acestea vor fi pozitive sau negative, via]a lui va fi diferit` decea a unui copil care se folose[te de ambele picioare.

Ca p`rinte, tu vei fi f`r` \ndoial` con[tient (deseori dureros decon[tient) de schimb`rile pe termen lung pe care criza le-a aduspentru copilul tù. Dar nu toat` lumea va fi con[tient` de acesteschimb`ri. Uneori va trebui ca tu s` le indici [i uneori va trebui s`-ioferi copilului tù mai mult sprijin [i s`-i ar`]i c` [tii. Crizele impor-tante \]i vor afecta copilul pe via]`, dar te asigur c` unele schimb`rivor fi pozitive, chiar dac` ini]ial pare greu de crezut. Copilul poatedeveni mai independent sau mai empatic, sau mai puternic, [i astapoate fi \n final spre binele lui.

213

UNELE CRIZE TREC {I TE LAS~ ACOLO UNDE ERAI

CÅND AU |NCEPUT, DAR MAJORITATEA TE LAS~

|NTR-UN LOC DIFERIT.

Spune-le ce se \ntåmpl`

Copiii pot fi foarte naivi. {tiu, nu e deloc surprinz`tor. |n specialcopiii mici s-ar putea s` nu \n]eleag` sau s` nu [tie ce \nseamn`divor] sau faliment, sau moarte. {i totu[i, ei sunt inexplicabil deabili \n a percepe emo]ii r`t`cite care plutesc \n jurul lor. Ei [tiu cåndse \ntåmpl` ceva, chiar dac` nu [tiu exact despre ce e vorba.

Fie c` cineva este foarte bolnav, fie c` te cer]i cu partenerul(chiar [i numai \n [oapt` sau doar cånd copiii nu sunt de fa]`) sauc` e[ti teribil de \ngrijorat din cauza banilor sau a serviciului, copiiivor [ti. Sigur c` nu vor [ti toate detaliile – dac` tu nu le spui –, darvor prinde esen]ialul.

De aceea e mai bine s` le spui tu. Altfel \[i vor construi propri-ile lor explica]ii, care, deseori, vor fi mai grave decåt realitatea.Adolescen]ii pot interpreta certurile dintre p`rin]ii lor [i o atmosfer`\nc`rcat` ca pe un divor] iminent – cånd, de fapt, p`rin]ii se ceart`din cauza banilor [i nici nu le d` prin cap s` divor]eze. Copiii arputea prinde din zbor faptul c` cineva este grav bolnav [i se potgåndi c` e vorba despre tine, cånd \n realitate este vorba despreunul dintre bunici. Ceea ce, sigur, este grav, dar din punctul lor devedere este mult mai bine decåt s` fii tu foarte bolnav.

Dac` nu le spui copiilor cånd se \ntåmpl` ceva grav, nu facidecåt s` \nr`ut`]e[ti lucrurile. Nu te po]i ascunde de ei, a[a c` mai

214

REGULA 85

bine nici nu \ncerca. Bine\n]eles, nu trebuie s` le dai chiar toateam`nuntele dac` nu e cazul, dar cel pu]in pune-i \n tem`.

Folose[te-]i judecata pentru a decide cånd [i cåt s` le spui, iaraici vårsta are o mare importan]`. Nu-i vei spune copilului de 2 anitot ce-i spui celui de 15. Ca regul` general`, spune-le minimumulnecesar [i apoi r`spunde-le la \ntreb`ri. Cu cåt sunt mai mari, cu atåtvor pune mai multe \ntreb`ri. Dac` situa]ia este cu adev`rat dure-roas` pentru ei, nu le da mai multe informa]ii decåt \]i cer – proba-bil c` nu \ntreab` pentru c` nu vor s` afle mai mult. Vor \ntrebacånd vor fi preg`ti]i s` aud` r`spunsul.

Cåt despre momentul \n care s`-i informezi, trebuie s` le spuiimediat ce au observat c` se \ntåmpl` ceva. Nu te p`c`li gåndindu-tec` n-au observat nimic doar fiindc` tu nu vrei s` abordezi subiectul –fii brutal de sincer cu tine \nsu]i. Copiii mai mari o s`-]i dea ogr`mad` de indicii, de la comentarii caustice („Eu sunt ultimul careafl` orice“) la \ntreb`ri directe („E totul \n regul`?“). {i dac` vesteaproast` e inevitabil` – de exemplu, cineva din familie are o boal`incurabil` –, d`-le timp s` se obi[nuiasc`, \n loc s` le spui \n ultimulmoment.

215

DAC~ NU LE SPUI COPIILOR CÅND SE |NTÅMPL~ CEVA

GRAV, NU FACI DECÅT S~ |NR~UT~}E{TI LUCRURILE.

Cei mai buni p`rin]i pe care-i cunosc [i-au f`cut un principiudin a nu ascunde nimic fa]` de copiii lor. |i ]in la curent [i le dauinforma]ii simple, corecte despre ceea ce se \ntåmpl`. Bine\n]eles,este decizia ta [i po]i alege s` \ncerci s` le p`strezi vie]ile neafectate,dar riscul e prea mare. |n cele din urm`, ei tot afl` [i poate pentru eiva fi mai greu s` fac` fa]` unui [oc acut, \n loc s` se obi[nuiasc` \ntimp cu ideea. Copiii t`i fac parte din familie [i orice afecteaz` fami-lia \i va afecta [i pe ei. A[a c` p`rerea mea e c` au dreptul s` [tie.

216

|nva]`-i s` e[uezecu succes

Nim`nui nu-i place s` dea gre[, dar pentru copii este uneori mairù decåt pentru adul]i. E trist c` exist` copii care se sinucid dincauza fricii de a pica la examene, \n vreme ce noi, adul]ii, [tim c` unexamen picat nu e chiar a[a o tragedie. Inevitabil, copilul tù vapierde la un moment dat, mai devreme sau mai tårziu. Poate c` sedescurc` excelent la [coal`, dar pic` examenul de conducere autosau nu reu[e[te s` intre \n echipa de fotbal, sau nu este inclus \ntrupa rock pe care au format-o prietenii lui fiindc` n-are urechemuzical` (am trecut [i prin asta).

Cum spuneam mai devreme, tu \]i dai seama c` nu e sfår[itullumii. Dar motivul pentru care aceast` Regul` este \n sec]iunea cu„crize“ este acela c` pentru copilul tù s-ar putea s` se dovedeascà fi o veritabil` criz`. {i dac` tocmai a acumulat a treia corijen]`, s-ar putea s` fie o situa]ie de criz` [i pentru tine. Dar chiar dac` e[tiu[urat \n secret c` n-a fost selectat pentru echipa de rugby, tot tre-buie s` prive[ti problema din punctul lui de vedere, dac` vrei s`-laju]i s` dep`[easc` momentul.

Dac`-i spui copilului c` nu e a[a de important, c` de fapt nuconteaz`, c` \[i poate lua corijen]ele \n toamn`, c` sunt o mul]ime dealte lucruri pe care le poate face... de fapt \i spui c` ceea ce simte ele gre[it [i c` n-ar trebui s` fie atåt de sup`rat. Faptul c`-i minima-lizezi sentimentele \l va face s` se simt` r`nit [i izolat. Nu, n-o s`-l

217

REGULA 86

fac` s` gåndeasc`: „Sigur c` da, ce fraier am fost... Bine\n]eles c` på-n` la urm` nu conteaz`.“

A[adar, ce-ar trebui s` faci? S`-i spui c` are dreptate s` se simt`devastat [i c`, da, chiar e sfår[itul lumii? Nu tocmai, dar ceva degenul `sta. Trebuie s`-i permi]i s` se simt` exact a[a cum se simte,spunåndu-i c` \]i dai seama ce distrus trebuie s` fie [i c` nu e[ti sur-prins c` se simte a[a. Fii \n]eleg`tor [i plin de compasiune. {tii tu –cåteva \mbr`]i[`ri [i cåteva c`ni de ceai. {i un biscui]el cu ciocolat`,dac` ai. Poate preg`te[ti pentru cin` felul lui de måncare preferat,ca s` vad` c` te gånde[ti la el. Odat` ce i-ai permis s` se simt` mi-zerabil pentru o vreme, dup` aceea va fi gata s` ias` din mla[tinadisper`rii; iar cånd va ie[i, tu vei fi acolo pentru a-i oferi o mån` deajutor [i pentru a-i indica ni[te compensa]ii – dar numai \n ritmul \ncare vrea el s` le aud`.

Fie c` pu[tiul t`u de 6 ani a ratat premiul I la \ntrecerea sportiv`sau c` fiica ta de 17 ani n-a intrat la facultatea unde-[i dorea, dac` eipercep asta ca pe o criz`, atunci a[a trebuie s-o vezi [i tu.

218

FAPTUL C~-I MINIMALIZEZI SENTIMENTELE |L VA FACE

S~ SE SIMT~ R~NIT {I IZOLAT.

E mai bine s` fii de acord decåt s`ai dreptate

Divor]ul este probabil cea mai frecvent` criz` major` pentrucopii, cel pu]in \n lumea occidental`; aceast` Regul` este scris` spe-cial pentru p`rin]ii afla]i \n proces de divor] (sau echivalentul, dac`nu sunte]i c`s`tori]i). E foarte u[or s` vezi divor]ul ca pe ceva ce se\ntåmpl` \ntre doi oameni care erau \mpreun` [i acum nu mai sunt.Sigur, [tii c` [i copiii reprezint` un factor, dar ei par s` fie \n alt`sfer`, nu \n cea din jurul evenimentului central.

E mult mai realist s` prive[ti divor]ul ca pe ceva ce se \ntåmpl`\ntregii familii, iar copiii sunt la fel de importan]i ca oricine altci-neva. Poate c` nu ei sunt cei care iau deciziile, dar [i ei sunt la fel deimplica]i. Mai mult, oricåt de r`u este divor]ul, majoritatea p`rin-]ilor aleg aceast` variant` pentru c` este mai bun` decåt varianta \ncare ei ar r`måne \mpreun`. Cu toate acestea, pentru copii s-ar pu-tea s` nu existe niciun avantaj al desp`r]irii p`rin]ilor lor. S-ar puteas` li se par` de departe cea mai proast` alegere dintre toate celeposibile.

A[a c` este esen]ial s` faci divor]ul cåt mai suportabil pentrucopii, care sunt prin[i f`r` ap`rare \n focul \ncruci[at al deciziilorvoastre. {i cel mai important lucru pe care-l po]i face pentru ei e s`

219

REGULA 87

cazi de acord \n cåt mai multe privin]e cu partenerul t`u. Fie c` dis-cuta]i cine ce ia, ce se \ntåmpl` cu casa, cu custodia copiilor sau oricealtceva, f` tot posibilul s` ajunge]i la o \n]elegere. Da, chiar dac` [tiic` \n]elegerea nu e corect`.

S-ar putea s` ai tot dreptul s`-l u[urezi pe „fostul“ de bani, s`lup]i cu el pentru fiecare leu], s`-i ceri s`-]i lase ]ie casa, s`-l obligis` m`reasc` aloca]ia lunar` pentru copii..., dar de fapt nimic dintoate astea nu conteaz` atåt de mult ca \n]elegerea cu el [i g`sireaunui aranjament care s` v` convin` amåndurora. Doar a[a \i vei l`sape copii s` se \ntoarc` la refacerea vie]ilor lor.

Poate fi foarte greu, mai ales cånd sim]i – [i de cele mai multe oriai perfect` dreptate, [tiu – c` ai fost tratat \n mod \ngrozitor de c`trefostul partener. {tiu c` r`zbunarea [i dreptatea pot fi foarte dulci, dare[ti sigur c` merit` s` le ai pe seama copiilor t`i? Sigur c` nu merit`.Acesta este unul dintre lucrurile care \i diferen]iaz` pe P`rin]i de non-P`rin]i. |nainte de a face sau de a spune ceva nes`buit, opre[te-te [igånde[te-te dac` lucrul acela \i va ajuta pe copii. {i dac` nu po]i s`r`spunzi cu sinceritate „da“, atunci nu-l face.

220

R~ZBUNAREA {I DREPTATEA POT FI FOARTE DULCI,

DAR E{TI SIGUR C~ MERIT~ S~ LE AI

PE SEAMA COPIILOR T~I?

Faptele talevorbesc mai taredecåt orice cuvinte

Iat` o Regul` care nu se aplic` numai \n situa]ii de criz`, daratunci devine extrem de important`. {tii ce se spune – „copiii nuascult` niciodat`“? Ei bine, nu e adev`rat, dar e adev`rat c` dau maipu]in` aten]ie cuvintelor pe care le spui decåt modului \n care tecompor]i. Copiii pot depista ipocrizia de la 100 de pa[i [i nu o to-lereaz`. Or s` te judece pe baza faptelor tale.

Nu vorbesc doar despre cuvinte [i fapte negative. S`-]i dau unexemplu. S` presupunem c` ai atåta minte \ncåt \n]elegi c` e bine s`-]i la[i emo]iile s` r`bufneasc` [i s` tragi din cånd \n cånd cåte unplåns zdrav`n. Po]i s` le spui asta copiilor de o mie de ori, dar dac`ei te urm`resc trecånd prin diferite traume [i niciodat` plångånd, os` le fie mult mai greu s`-]i urmeze cuvintele decåt le-ar fi dac`faptele tale le-ar fi sus]inut. Dac` este \ntr-adev`r OK s` plångi ([ieste, bine\n]eles), atunci arat`-le acest lucru. Las`-i s` te vad` \nl`-crimat [i nestånjenit de faptul c` plångi.

221

REGULA 88

COPIII VOR URM~RI REAC}IA TA|N SITUA}II DIFICILE {I

O VOR LUA DREPT MODEL.

Am ni[te prieteni care au avut de dep`[it o perioad` dificil`acum cå]iva ani, cånd so]ul [i-a pierdut slujba. Ei le spuneau \ntr-una copiilor (ambii adolescen]i) c` nu e nicio ru[ine s` ai banimai pu]ini decåt al]ii [i c` nu trebuie s` se simt` prost fiindc` nu-[ipot permite unele dintre lucrurile pe care prietenii lor le au. Familiaa fost invitat` \ntr-o zi la mas` de ni[te prieteni foarte boga]i, iar p`-rin]ii au parcat ma[ina dup` col], astfel \ncåt gazdele s` nu vad` cuce hårb vechi [i ruginit au venit. |]i garantez c` adolescen]ii audepistat instantaneu ipocrizia. {tiu sigur, pentru c` ei mi-aupovestit \ntåmplarea.

Este un exemplu al clasicului \ndemn p`rintesc: „F` cum spuneu, nu cum fac eu.“ Nu exist` scuz` pentru a-i spune asta vreodat`copilului t`u. Dac` po]i face tu \nsu]i lucrul respectiv, atunci f`-l. Iardac` nu po]i, de ce-i ceri copilului s`-l fac`?

Copiii vor urm`ri reac]ia ta \n situa]ii dificile [i o vor lua dreptmodel. Fie c` e[ti gelos, furios, meschin, cert`re], necontrolat sau ru-[inat, ei vor cre[te crezånd c` acesta este un comportament accepta-bil, indiferent dac` tu le-ai spus cu totul altceva. Pe de alt` parte,dac` te compor]i cu demnitate, cu integritate, dac` dai dovad` debun`voin]`, considera]ie [i curaj, asta \i va influen]a mai mult decåtorice le-ai putea spune.

222

Asigur`-te c` ei[tiu c` sunt prioritatea ta nr. 1

Tu [tii c` pe primul loc sunt copiii, sigur c` da. Dar ei [tiu asta?|n cea mai mare parte a timpului nu e greu s` le oferi dragostea [iaten]ia ta, dar atunci cånd mintea [i emo]iile tale sunt \n cu totul alt`parte, e foarte dificil. Cånd te confrun]i cu o imens` sup`rare, cugriji sau cu o mare durere, nu e u[or s`-]i aminte[ti s`-i pui pe copiipe primul plan.

|n momentele cele mai \ntunecate, aten]ia [i r`bdarea ta obi[-nuit` sunt puse la grea \ncercare. Deodat` e foarte greu s` mai g`-se[ti timp pentru o poveste \nainte de culcare sau pentru o \mbr`]i-[are, ca s` nu mai vorbim despre un tur de cump`r`turi sau despreun meci de fotbal. Tocmai cånd lucrurile stau mai prost, copiiiprimesc brusc din partea ta mai pu]in decåt de obicei. Poate primescdin partea ta mai mult` grab` [i mai mult` ner`bdare, de vreme cee[ti mai stresat [i mai tensionat decåt \n mod normal, dar categoricprimesc mai pu]in din aten]ia [i din timpul t`u.

{tiu c` nu po]i face mare lucru. Sunt lucruri \n via]` care \]ir`pesc tot timpul [i care te las` iritabil [i deloc amuzant. Dac` mamata e grav bolnav` sau casa \]i e pus` sub sechestru, sau [eful e pe cales` te dea afar`, sau unul dintre copii e \n spital, sigur c` nu po]i fi tucel vesel [i amuzant dintotdeauna. Nimeni nu se a[teapt` s` fii.

223

REGULA 89

Unele crize au via]` scurt`, \n timp ce altele dureaz` s`pt`måni,luni sau chiar ani. Uneori, abia mai reu[e[ti s` ai grij` de tine. {itotu[i, cel mai bun lucru pe care-l po]i face este s`-i pui pe copii peprimul plan – \]i ofer` un centru al interesului din exteriorul t`u, nute las` s` te complaci \n durere [i reprezint` motivul pentru care s`continui s` lup]i.

Cel mai bun mod \n care s` te asiguri c` pu[tii t`i [tiu c` sunt peprimul loc \n via]a ta este s` te asiguri c`, \ntr-adev`r, sunt pe pri-mul loc. Dac` e[ti prins \n capcana autocomp`timirii [i te gånde[tinumai la tine, asta se vede. Indiferent cåte motive ai s` fii nefericit,copiii vor [ti instinctiv dac` te pui \naintea lor. Dac` vrei ca ei s` [tiec` sunt nr. 1, asigur`-te c` a[a [i sunt; la un anumit nivel, ei vor\n]elege. S-ar putea s` se mai plång` din cånd \n cånd c` nu mai faciasta sau ailalt` a[a cum obi[nuiai, dar vor [ti, \n adåncul fiin]ei lor,c` sunt \nc` pe locul I.

Sigur c` totul trebuie s` fie adev`rat. Nu ajut` dac` te complaci\n depresie [i \]i spui ocazional: „Bine\n]eles c` pe primul plan suntcopiii.“ Nu-]i va fi de niciun folos. Dar dac` ei au prioritate \n oricedecizie [i dac` te asiguri c` au tot ce le trebuie de cele mai multe ori,chiar dac` e dificil pentru tine, vor cå[tiga \ncredere pentru c` vor[ti instinctiv cåt de mult \i iube[ti.

224

DAC~ E{TI PRINS |N CAPCANA AUTOCOMP~TIMIRII

{I TE GÅNDE{TI NUMAI LA TINE, ASTA SE VEDE.

Nu po]i reparatotul

Of, asta e o treab` grea. Noi, p`rin]ii, vrem din tot sufletul s`facem totul perfect pentru copiii no[tri. Dac` se r`nesc, \i s`rut`m maidulce. Dac` dau de necaz, \i ajut`m s` ias` basma curat`. Dac` sunttri[ti, \i \mbr`]i[`m. Dac` cineva se poart` uråt cu ei, intervenim.

Dar uneori copiii trebuie s` fac` fa]` unor lucruri serioase pecare noi nu le mai putem aranja pentru ei. {i sentimentul c` nu po]iface nimic pentru a-i ajuta este groaznic. Sunt pu]ine lucruri \n via]`mai rele decåt s`-]i vezi copilul suferind [i s` nu po]i s`-i alini du-rerea. Dar se poate \ntåmpla. Cånd cineva moare, nu-l po]i aduce\napoi indiferent cåt de mult l-a iubit copilul t`u [i cåt de mult \ilipse[te. Uneori, copilul e bolnav [i tu nu-l po]i ajuta. Sau cel`laltp`rinte al lui pleac` [i nu este lång` el atunci cånd ar trebui s` fie.

Copiii trebuie s` \nve]e o lec]ie important`: unele lucruri pur [isimplu se \ntåmpl` [i nimeni nu poate face nimic. E o lec]ie dur`,dificil de \nv`]at prin experien]` cånd sunt atåt de mici. {i ]i se rupeinima cånd \i prive[ti. Dar trebuie s-o \nve]e, mai devreme sau maitårziu, [i tu n-ai niciun control asupra momentului cånd via]adecide s` le-o predea. Tot ce po]i face este s`-i \ncurajezi, dar nu po]iopri durerea.

A[adar, Regula asta este despre a accepta c` nu po]i face nimic.Nu e \ntotdeauna vina ta [i nimeni nu s-ar fi descurcat mai bine ca

225

REGULA 90

tine. E pur [i simplu un chin, punct. Nu te \nvinov`]i, pentru c` numeri]i. Lucrurile sunt [i-a[a destul de dificile pentru tine. Poatechiar treci [i tu prin aceea[i durere, \n plus fa]` de faptul c` trebuies`-l prive[ti pe copil suferind, [i chiar nu e cazul s`-]i mai arunci\nc` o povar` \n cårc`. Ofer`-]i o \mbr`]i[are [i un strop de compa-siune.*

{i adu-]i aminte, copilul nu a[teapt` de la tine miracole. Nu eprost, [tie c` nu po]i face nimic. Tot ce po]i face pentru el \n clipaasta este s`-i dai dragostea ta [i o mul]ime de \mbr`]i[`ri, a[a c` d`-i drumul. Probabil c` v` ve]i sim]i amåndoi un pic mai bine.

226

E PUR {I SIMPLU UN CHIN, PUNCT.

* {i poate ciocolat`.

REGULIPENTRUADUL}I

Nu ajungi s` ie[i la pensie din meseria de p`rinte. E o slujb` pevia]` [i f`r` posibilitatea de pensionare. Chiar [i cånd o s` ai 100 deani, copiii tì vor fi tot copiii tì. {i dac` ]i-ai f`cut treaba corect(sigur c` ]i-ai f`cut-o), \nc` vor mai dori aprobarea [i sprijinul tù.

N-o s` mai vrea s` fie trata]i ca ni[te copii, totu[i. Chiar dac`,pentru tine, \nc` mai sunt. Deci trebuie s` g`se[ti o cale de a avea orela]ie adult` cu ei, o rela]ie care s`-]i lase \nc` spa]iu pentru a fip`rintele lor. E un echilibru precar, dar cunosc destui p`rin]i care aureu[it \n mod excep]ional, deci [tiu sigur c` se poate.

A[adar, iat` cele mai bune Reguli pe care le-am adunat de-a lun-gul anilor pentru a te asigura c` vei fi un p`rinte la fel de bun cåndcopiii tì vor avea 40 de ani precum ai fost cånd au avut 4 sau 14.

229

Retrage-teAi avut la dispozi]ie 18 ani pentru a-i aduce pe copiii tì acolo

unde ai dorit. Nu m` refer la o slujb` de avocat de top sau doctor,sau fotbalist, sau mai [tiu eu ce. M` refer la faptul c` ai avut 18 anipentru a-i echipa cu tot ce ar putea avea nevoie pentru a avea o via]`fericit`.

Ei bine, timpul s-a scurs. Ai avut cei 18 ani. Acum retrage-te.Dac` n-au \nv`]at pån` acum, e prea tårziu. De aici \ncolo e treabalor [i nu mai po]i interveni. {tiu, dac`-i vezi f`cånd ceva ce nu-]iplace, ]i-e greu. Dar ar fi trebuit s` te gånde[ti la asta mai demult.}i-ai irosit [ansa, prietene.

Un singur lucru po]i s`-i mai \nve]i: s` stea pe propriile lorpicioare f`r` s` se bazeze pe sprijinul tù. {i singurul mod \n care-ipo]i \nv`]a lucrul `sta e s` te retragi. Cei 18 ani ar fi irosi]i dac` nule-ai da [ansa s` practice tot ce i-ai \nv`]at. Ce rost mai are s`-i \nve]is` fie independen]i, s` gåndeasc` pentru ei \n[i[i, s` ia decizii [itoate celelalte, dac` nu-i la[i s` \nceap`?

{i [tii ceva? Dac` e[ti un P`rinte pe jum`tate atåt de bun pe cåtcred eu c` e[ti, vor face o treab` a naibii de bun` f`r` tine agitåndu-te\n jurul lor. Dac` intervii \n continuare, practic spui: „Nu mi-am f`cuttreaba bine, \nc` mai ai nevoie de ajutor.“

Pe lång` asta, cu to]ii [tim ce se \ntåmpl` cånd intervin p`rin]ii.|n cel mai bun caz sunt condescenden]i, \n cel mai rù – distructivi.Practic, dac` intervii devine imposibil s` mai ai o rela]ie bun`, ca

230

REGULA 91

\ntre adul]i, cu copiii tì. De fiecare dat` cånd intervii, le spui c` nusunt capabili s`-[i trìasc` singuri vie]ile. Ceea ce nu face niciunbine \ncrederii lor, plus c` m` \ndoiesc c` este adev`rat. S-ar puteas` nu se descurce \n a trì via]a pe care o dore[ti tu pentru ei, dardac` e[ti un P`rinte decent, asta nu e valabil pentru tine.

Bine\n]eles c` nu ne oprim din \nv`]at cånd \mplinim 18 ani.Sunt sigur c` pu[tii tì mai au destule de \nv`]at. (Poate [i tu mai ai.)Sper, c`ci altfel vor avea vie]i destul de plicticoase. Dar trebuie s`\nve]e din alt` parte acum. Nu [tiu de unde – acum ei decid (asta eideea). Pot alege ce s` \nve]e [i cum, [i de unde, [i cu cine.

De acum \ncolo o s` ai un rol de fundal \n instruirea lor. Atåt dedeparte \n fundal \ncåt nici n-o s` te observe. Pentru c` unica taslujb` de-acum e s` te retragi. Gata, sunt sigur c` ai prins [pilul. A[ac` eu o s` m` retrag.

231

DAC~ N-AU |NV~}AT PÅN~ACUM, ORICUM E PREA TÅRZIU.

A[teapt` pån`cånd \]i cer sfatul

Dup` ce ai citit Regula trecut`*, poate te \ntrebi ce-ar trebui s`faci dac` copilul \]i cere sfatul. Nicio problem`, i-l po]i da.

Pì a fost destul de simplu. Nu era cazul s` fac o Regul` numaipentru asta, nu? Tocmai de aceea, a[a cum observi, n-am l`sat restulpaginii gol. Sunt dou` lucruri pe care trebuie s` le [tii despre sfa-turile date copiilor tì adul]i ([i, de fapt, oricui altcuiva, dac` staubine [i m` gåndesc):

● Niciodat`, dar niciodat` nu le da sfaturi pån` nu ]i le cer.● D`-le numai ceea ce au cerut.

Dac` \]i cer sfatul, \]i cer sfatul. Nu-]i cer instruc]iuni, recoman-d`ri, ordine, comentarii asupra stilului lor de via]`, opinii, judec`]isau orice altceva. |]i cer doar sfatul, simplu [i clar. {i chiar [i atuncitrebuie s` fii precaut.

Hai s` \ncerc`m un mic exerci]iu. S` presupunem c` pu[tiul tùadult \]i cere sfatul cu privire la o slujb` care i-a fost oferit`. Iat`cåteva dintre multele lucruri pe care ai putea alege s` le spui:

232

REGULA 92

* Dac` cite[ti cartea \n ordine. Dac` nu, te rog f`-mi o favoare – f` un pas \napoi [icite[te Regula 91 \naintea acesteia.

● „Nu conteaz`. Oricum o s` la[i totul balt` peste trei luni, a[acum faci cu orice altceva.”

● „Ai fi un prost s` n-o accep]i.”● „N-o s` \n]eleg niciodat` ce g`se[ti interesant la cur`]atul co-

voarelor.”● „M`car `stora n-o s` le pese dac` apari cu inelele alea res-

ping`toare \n nas [i cu ]inte \n limb`.”

N-o s`-]i insult inteligen]a spunåndu-]i c` niciunul dintre acester`spunsuri nu e OK.* Ideea e c` tot ceea ce trebuie s` faci este s` ledai sfatul t`u. Cel mai bun mod \n care po]i face acest lucru f`r` s`dep`[e[ti limitele este s` le pui \ntreb`ri: „Ce te atrage la slujbaasta?“, „Ce [anse de promovare ai?“, „Ce p`rere ai despre a facenaveta pe o distan]` atåt de mare?“ Genul `sta de lucruri. Cu altecuvinte, \i aju]i s`-[i g`seasc` propriile r`spunsuri [i s` ia propriiledecizii.

La atåt se limiteaz` sfatul, nu mai mult. Copiii nu sunt obliga]is`-l urmeze. A[a c` atunci cånd \n final s-au hot`råt s` fac` exact pedos de cum ai sugerat, e dreptul lor. Asta nu \nseamn` c` sfatul t`unu i-a ajutat s` ia decizia final`, deci n-ai de ce s` fii deranjat sausup`rat. Fii bucuros c` ai putut ajuta.

233

|I AJU}I S~-{I G~SEASC~ PROPRIILE R~SPUNSURI

{I S~ IA PROPRIILE DECIZII.

* Ei, na!

Trateaz`-i ca peni[te adul]i

Dac` \]i dore[ti o rela]ie adult` cu copiii tì adul]i, trebuie s`-itratezi ca atare. Da, [tiu c` sun` clar, dar se poate dovedi destul degreu. Au trecut atå]ia ani \n care le-ai dat instruc]iuni, sfaturi neso-licitate, opinii, lec]ii de disciplin` [i a[a mai departe, \ncåt acesta adevenit modul tù natural de a interac]iona cu ei. Poate fi dificil s`-]i aminte[ti s`-]i mu[ti limba pån` cånd noul tip de comporta-ment \]i intr`-n obicei.

Sigur, cu cåt ai \nceput mai devreme s` sl`be[ti h`]urile, \nc` decånd au devenit adolescen]i, cu atåt \]i va fi acum mai u[or. Darchiar [i a[a trebuie s` treci printr-o perioad` de tranzi]ie. Nimeni nuse a[teapt` s` reu[e[ti \nc` din prima zi. Important este s` [tii undevrei s` ajungi [i s` nu te opre[ti pån` cånd nu ajungi acolo. Autoinstruie[te-te s` nu le mai spui ce s` fac`, s` nu le mai ar`]i c`le dezaprobi gustul \n materie de \mbr`c`minte, prietene sau oricealtceva.

Dac` reu[e[ti s` \ncetezi s` mai faci anumite lucruri, de la a lespune cum s` se poarte pån` la a le reaminti ce scumpi erau cåndaveau 6 ani (zù c` nu vor s` aud` din nou povestea aceea absolutjenant`), ai parcurs deja jum`tate din drum.

Cealalt` jum`tate este despre lucruri pe care trebuie s` \ncepi s`le faci. Vorbe[te cu ei despre lucrurile despre care vorbe[ti cu pri-

234

REGULA 93

etenii tì. Trebuie s` ignori diferen]a dintre genera]ii dac` vrei s`comunici cu copiii tì ca [i cu ni[te adul]i; ori asta \nseamn` s` leapreciezi opiniile exact ca pe ale oricui altcuiva, indiferent c` e vor-ba despre schimbarea climei sau despre Cupa Cupelor, sau despreurm`toarele alegeri, sau despre plantarea prazului.

Cere-le copiilor tì sfatul. Te asigur c` [tiu mai multe decåt tinedespre o gr`mad` de lucruri. Reparat ma[ini, mod`, fotografie, ma-tlasat, machete de [ine de cale ferat`, ornitologie, ceramic` – nu [tiudup` ce te dai tu \n vånt. {i tehnologie, bine\n]eles, dar b`nuiesc c`despre asta le-ai cerut sfatul \nc` de acum cå]iva ani buni.

Dup` un timp \]i va deveni o a doua natur`, dar pentru \nceputtrebuie s` faci lucrurile con[tient, altfel n-o s` se \ntåmple nimic. {inici n-ai idee ce måndri o s` se simt` copiii tì cånd o s` le ceriopinia [i o s`-i tratezi ca pe ni[te adul]i – doar dac` p`rin]ii tì auprocedat la fel cu tine, c`ci atunci [tii deja cåt e de important.

235

PENTRU |NCEPUT TREBUIES~ FACI LUCRURILE CON{TIENT, ALTFEL

N-O S~ SE |NTÅMPLE NIMIC.

Nu \ncerca s` le fiicel mai bun prieten

Uite, asta este o gre[eal` pe care o fac p`rin]i altfel excelen]i.Este atåt de tentant! La urma urmelor, \]i iube[ti copiii mai multdecåt pe oricine altcineva (poate cu excep]ia partenerului tù, care\]i este deja prieten), a[a c` e de \n]eles s` vrei s` le fii cel mai bunprieten.

O singur` problem`: copilul tù nu vrea s`-i fii cel mai bun pri-eten. Poate c` nu realizeaz`, dar chiar nu vrea lucrul `sta. Am ocuno[tin]` care-mi spune cu måndrie c` e cea mai bun` prieten` afiicelor ei. {i chiar este. Nu vorbe[te aiurea. Le trateaz` pe fete ca peprietenele ei [i ele o trateaz` \n acela[i fel. Ea crede c` e minunat, darmie-mi pare rù pentru fiice.

Vezi, ele au deja prietene bune. Multe – nu mai au nevoie dealtele. {i se au una pe alta. De fapt, ele au nevoie de o mam`. Darexist` o singur` candidat` pentru acest post, [i ea e prea ocupat` s`le fie cea mai bun` prieten`.

{i totu[i, care e diferen]a? Ei bine, tu \mpar]i orice cu prietenultù cel mai bun, de pe picior de egalitate. Toate grijile, temerile, gån-durile cele mai intime. {i el face acela[i lucru cu tine. |n vreme ce unp`rinte este o persoan` la care te ui]i \n sus – nu pentru c` \]i e supe-rior, ci pentru c` e mai matur [i e demn de \ncredere. Cineva care tepoate proteja [i care poate avea grij` de tine, chiar dac` speri s` nu

236

REGULA 94

fie niciodat` nevoie s`-i ceri ajutorul. La un nivel obi[nuit, pute]i\ndr`gi acelea[i lucruri [i pute]i petrece cu pl`cere timpul \mpre-un`, dar nu i-ai spune chiar totul [i n-ai vrea s` auzi totul de la el.

Dac`, de exemplu, e[ti teribil de \ngrijorat pentru c` nu [tii ce aucopiii tì de gånd? O s` le spui lucrul acesta? I l-ai spune celui maibun prieten. S` presupunem c` e[ti p`rinte singur sau ai divor]at [i\ntålne[ti pe altcineva. Sau poate ai o aventur`. O s` le spui copiilortoate detaliile, a[a cum i-ai spune celui mai bun prieten? Sau dac`copilul tù se bag` \ntr-o treab` necurat` – droguri, s` zicem, sau oaventur` cu o persoan` c`s`torit` – o s`-i dai acelea[i sfaturi pe carele-ai da celui mai bun prieten? O s` te confesezi copiilor tì, pe m`-sur` ce cresc, m`rturisindu-le ce singur e[ti sau ce probleme ai cubanii?

Nu po]i fi cel mai bun prieten al copiilor tì \n acest gen de cir-cumstan]e decåt fie min]indu-i, fie [antajåndu-i emo]ional. Dac`spui c` te sim]i singur, orice copil iubitor va sim]i c` trebuie s` pe-treac` mai mult timp cu tine, iar tu te vei sim]i vinovat v`zåndu-lcum se str`duie[te. Asta nu e o povar` pe care vrei s-o pui pe umeriicopilului tù, nici chiar dac` el ar accepta-o bucuros. Iar dac` tu \lmin]i sau \l [antajezi emo]ional, cum o s` mai poat` veni la tineatunci cånd va avea nevoie de un um`r pe care s` plång` sau de

237

COPIII T~I TREBUIE S~ SE SEPARE DE TINE

ATUNCI CÅND CRESC. A{A E FIRESC.

cåteva cuvinte \n]elepte sau de cineva pe care s` se poat` baza? |]ivei fi pierdut toat` credibilitatea ca p`rinte, atunci cånd va aveanevoie de unul.

Nu spun c` nu po]i avea o leg`tur` apropiat` cu copiii t`i adul]i.Chiar sper c` ve]i fi extrem de apropia]i, c` ve]i \mp`rt`[i interesecomune [i un s`n`tos sim] al umorului [i c` ve]i petrece o mul]imede timp \mpreun`. Sper c` v` ve]i iubi unul pe cel`lalt chiar maimult decåt amåndoi v` iubi]i prietenii. Dar nu va fi acela[i tip derela]ie.

Copiii t`i trebuie s` se separe de tine atunci cånd cresc. A[a efiresc. Nu e corect fa]` de ei s` \ncerci s`-i ]ii lega]i de tine, chiar da-c` faci asta prin intermediul prieteniei. {i mai [tii ceva? O rela]ie cuadev`rat bun` p`rinte/copil e un lucru minunat [i face mai multdecåt o duzin` de prietenii. A[a c` de ce s-o dai pe-o prietenie?

238

|ncurajeaz`-i orice-ar fi

Cånd fiica mea a terminat liceul, a dat la facultate. Universitateapentru care a optat era \n Manchester [i-mi amintesc c` am mers s-ovizit`m \mpreun`; eu speram s` n-o aleag`, \ns` ea a ales-o. Fiicamea crescuse la ]ar` [i, pur [i simplu, nu mi-o puteam imagina \ntr-un mare ora[, atåt de departe de cas`. Ei nu i-am spus nimic, m-am str`duit doar s-o \ncurajez s` fac` exact cum crede ea c` e maibine. {i m` bucur c` am procedat a[a, fiindc` n-aveam deloc drep-tate. S-a distrat de minune.

Ar fi stupid s` presupui c` vei considera ca fiind \n]elepte toatealegerile tuturor copiilor t`i, de la slujbele pe care le aleg pån` lapersoanele cu care r`mån \mpreun` sau la felul \n care-[i cresc co-piii. Dar acum sunt adul]i [i au tot atåtea [anse s` aib` dreptate cåteai [i tu. Ba chiar mai multe, probabil, pentru c` ei se cunosc mai binedecåt \i cuno[ti tu. Iar exemplul pe care tocmai l-am descris ilus-treaz` foarte bine unul dintre motivele pentru care ar trebui s`-]ip`strezi p`rerile pentru tine [i s`-i \ncurajezi: altfel vei pica de fraiercånd se va dovedi c` ai gre[it.

Sigur c` uneori vei avea dreptate. Dar dac` fac o alegere nein-spirat`, cu atåt mai mult vor avea nevoie de \ncurajarea [i de spri-jinul t`u. La urma urmelor, dac` urmezi Regulile 91 [i 92 n-o s` lespui c` nu e[ti de acord cu decizia lor. A[a c` po]i foarte bine s`-isprijini. Ideea e c` e vorba de via]a lor [i de alegerea lor, a[a cum am

239

REGULA 95

stabilit deja; singurele tale op]iuni sunt de a-i sprijini sau de a lesubmina decizia.

Iat` alt motiv suficient pentru a-i sprijini: faptul c` \i sus]ii tescap` de oribila tenta]ie de a spune „]i-am zis eu“ dac` treaba mergeprost – ceea ce, sper c` [tii, este printre cele mai rele lucruri pe carei le po]i spune copilului t`u [i e de neiertat \n absolut orice circum-stan]`.

Unii copii sunt teribil de nec`ji]i atunci cånd cred c` nu le sus]iialegerile. Al]ii sunt rebeli [i fac exact pe dos de cum vrei tu dac`simt chiar [i cea mai mic` presiune din partea ta. Chiar dac` nu cade\n niciuna dintre aceste extreme, copilul t`u are nevoie s` [tie c` e[tide partea lui, de[i poate a plecat de mult de acas`. Iat` de ce nu esuficient s` fii neutru; trebuie s`-l \ncurajezi \n mod activ.

{i dac` crezi cu adev`rat c` face o gre[eal`? E foarte bine. E \nregul` s` gre[e[ti din cånd \n cånd. {i tu nu-l \ncurajezi pe copil s`fac` un lucru gre[it. Tu-l \ncurajezi s` fac` ce crede el c` e mai bine,indiferent c` e corect sau gre[it.

REGULA 1

240

TE SCAP~ DE ORIBILA TENTA}IE DE A SPUNE „}I-AM ZIS EU“

CÅND TOTUL MERGE PROST.

Renun]` la condi]iile suplimentare

Una dintre prietenele mele are o familie \nst`rit` care a ajutat-os`-[i cumpere casa dåndu-i un \mprumut cu o dobånd` foarte mic`.De curånd, ea s-a decis c` vrea s`-[i vånd` casa [i s` trìasc` \n strìn`tate, deci s`-[i cumpere o cas` undeva \n Elve]ia. Familia ei i-a spus c` \i vor retrage \mprumutul dac`-[i vinde casa, fiindc` einu sunt de acord cu decizia ei. Dac` \ns` se va muta undeva undes` fie [i ei de acord, \i vor l`sa \n continuare \mprumutul.

Te rog nu le face asta copiilor tì. Denot` arogan]`, dorin]` de acontrola [i cu cåt m` gåndesc mai mult la asta, cu atåt m` enervezmai tare. Ori ai \ncredere \n copiii tì \n privin]a banilor, ori nu ai.Dac` nu ai, retrage-te [i las`-i s`-[i vad` singuri de vie]ile lor. Dacài, d`-le banii [i las`-i s` fac` ce vor cu ei. Dar \n niciun caz nu \ncer-ca s` le controlezi vie]ile dåndu-le daruri cu condi]ii suplimentareata[ate, fie c` e vorba despre bani sau despre orice altceva.

241

REGULA 96

DENOT~ AROGAN}~, DORIN}~DE A CONTROLA

{I CU CÅT M~ GÅNDESC MAI MULT LA ASTA, CU ATÅT

M~ ENERVEZ MAI TARE.

Din p`cate, cunosc p`rin]i care folosesc tot felul de mijloace deconstrångere pentru a controla vie]ile copiilor lor, iar banii sunt celmai comun (cel`lalt mijloc important de constrångere vine la Regula97 – pun pariu c` abia a[tep]i*). Le pl`tesc nepo]ilor taxele [colare,dar numai dac` se duc la [colile pe care ei le aleg. Sau \i ajut` cu ocas` sau cu o ma[in`, dar numai dac` sunt ei de acord cu alegerea.

Al]ii merg doar pån` la jum`tatea drumului. Le dau copiilorbanii, dar pe urm` le spun: „Nu ]i i-a[ fi dat dac` a[ fi [tiut c` o s`-i risipe[ti pe vacan]e de lux”, sau orice altceva. Pur [i simplu nule po]i face asta copiilor tì. Procedånd astfel \i ]ii lega]i de tine [i lecomunici c` nu-[i pot trì propriile vie]i. Pì, dac` \ntr-adev`r nupot, e vina ta. Ce-ai p`zit 18 ani?

|mi pare rù, m-am cam ambalat un pic, tu oricum e[ti un P`rin-te, a[a c` nici prin gånd nu-]i trece s` faci a[a ceva. Dar d`-mi voie s`-]i dau dou` exemple ale unor prieteni de-ai mei care au avut cevab`nu]i pentru a crea fonduri de investi]ii pentru nepo]ii lor, demon-strånd modurile opuse \n care se poate proceda. Versiunea „cu con-di]ii” arat` a[a: bunicii creeaz` fondul [i tot ei figureaz` ca benefi-ciari. Cånd copiii \mplinesc 18 ani, bunicii controleaz` ceea ce fac ne-po]ii cu banii – o ma[in`, un an de pauz`, plata taxelor universitare,o cas`. P`rin]ii sunt l`sa]i complet pe dinafar`, iar \n unele cazuri nusunt deloc de acord cu alegerile bunicilor, dar n-au nicio putere.

Ceilal]i prieteni au creat [i ei un fond pentru nepo]i, dar nu\nainte de a-i \ntreba pe copiii lor ce tip de fond ar vrea s` fie. Apoile-au respectat dorin]ele [i i-au pus ca beneficiari pe copii – nu pe ei\n[i[i – astfel \ncåt dup` ce au creat fondul, ei, bunicii, nu mai auniciun drept [i nicio putere de control asupra lui. {i ei nu impunnicio restric]ie referitoare la cum [i cånd copiii lor dau acces nepo]i-lor la fond. Asta e varianta „f`r` condi]ii” – [i asta numesc eu a fi unP`rinte de nota zece.

242

* Nu trage cu ochiul acum!

Nu-i face s` sesimt` vinova]i

Acesta este cel`lalt mijloc important de constrångere pe careunii p`rin]i \l folosesc pentru a-[i controla copiii adul]i: vina. Uniiexagereaz` de-a binelea, al]ii \ncearc` s` fie subtili, dar copiii no[trisunt creaturi sensibile [i chiar [i cea mai subtil` \ncercare de \nvi-nov`]ire este perceput` ca atare.

Cel mai comun subiect al acestor \ncerc`ri de a-i face pe copii s`se simt` vinova]i este cantitatea de aten]ie pe care „copilul” o acor-d` p`rintelui. Comentarii de genul: „Sor`-ta m` sun` s`pt`månal”sau: „{tiu c` e[ti foarte ocupat \n weekenduri. A[ vrea s` pot spune[i eu acela[i lucru” sunt menite s`-l fac` pe copil s` se simt` prostpentru c` nu acord` mai mult timp p`rin]ilor lui. Chiar [i: „Of, o s`fie a[a pustiu aici cånd o s` pleci la casa ta...”

Uite, hai s` ne-n]elegem. Copiii nu-]i datoreaz` nimic. Nimic.Nu-mi pas` cåt sånge, transpira]ie [i lacrimi ai v`rsat \n primii 18ani ai vie]ii lor. Nu au cerut ei s` se nasc`, iar tu, odat` ce ai ales s`ai copii, ai devenit responsabil pentru tot acest efort. Tu le datorezilor o mul]ime, dar ei nu-]i datoreaz` absolut nimic. A[a c` nu e ni-ciodat` \n regul` s` le dai copiilor impresia c` \]i datoreaz` ceva –timp, aten]ie, bani sau orice altceva.

Sigur, dac` e[ti un bun P`rinte, copiii vor vrea s` fac` o gr`-mad` de lucruri pentru tine. {i faptul c` nu ]i le datoreaz` va face ca

243

REGULA 97

aceste lucruri s` fie [i mai pre]ioase, atunci cånd ei vor alege s` ]i led`ruiasc`. Copiii buni vor avea grij` de tine la b`tråne]e pentru c`]i-ai cå[tigat acest drept [i pentru c` ei te iubesc. Unii copii au grij`de p`rin]ii lor pentru c` se simt vinova]i fa]` de ei, dar nu sunt feri-ci]i [i le poart` resentimente p`rin]ilor, ori tu nu asta vrei. Tu vreitimp [i aten]ie pe care copiii s` ]i le acorde de pl`cere, pentru c` lemeri]i. {i n-o s` le cape]i niciodat` f`cåndu-i s` se simt` vinova]i.

Sunt sigur c` ai prieteni care zic: „Trebuie s` m` duc s`-l v`d petata \n weekendul `sta. Nu l-am v`zut de-o lun`” sau: „Sunt ocupat\n seara asta. Mama m` sun` \n fiecare miercuri [i \ntotdeaunadureaz` cel pu]in dou` ore pån` reu[esc s` \nchei convorbirea.”Poate ai spus chiar tu lucruri de genul `sta. Dar nu vrei ca copiii t`is` vorbeasc` despre tine a[a. Tu vrei ca ei s` spun`: „Nu pot – abiaa[tept s`-i v`d pe-ai mei \n weekendul `sta” sau: „N-am mai vorbitca lumea cu mama de vreo dou` s`pt`måni [i chiar \mi lipse[te o[uet` cu ea.” A[a c` las` deoparte vina, pentru c` indiferent cåt demulte vor face copiii pentru tine din vin`, dac` nu se vor sim]i vino-va]i vor face de dou` ori mai mult. |n plus, tu vei fi sigur c` fac totulcu pl`cere.

De fapt, cel mai frumos dar pe care-l po]i face copiilor t`i esteindependen]a. Nu a lor, a ta. Dac` tu e[ti independent din punct devedere emo]ional, social [i financiar, \i eliberezi de orice sentimentde vin`. Astfel, tot ce vor face pentru tine vor face din dragoste.

244

COPIII NU-}I DATOREAZ~ NIMIC.NIMIC.

Aminte[te-]i c`\nc` mai au nevoiede tine

Pe m`sur` ce copiii tì cresc [i las` \n urm` copil`ria, vor aveanevoie de tine din ce \n ce mai pu]in (pentru c` ai f`cut o treabèxcelent` crescåndu-i). Dar totu[i, din cånd \n cånd vor mai aveanevoie de tine. S-ar putea s` fie vorba despre bani, mai ales \n pri-mii cå]iva ani. Sau s-ar putea s` aib` nevoie de sfatul tù. Sau s` aib`nevoie s` ai grij` de copiii lor, sau de cåinele lor atunci cånd pleac`\n vacan]`, sau de ajutor \n gr`din`. Poate au nevoie de experien]ata atunci cånd \[i vånd casa sau scriu un CV, sau cump`r` o ma[in`.

Apoi mai sunt toate acele lucruri mai pu]in tangibile. Copiii \nc`mai doresc aprobarea ta. Vor s` le vezi noua cas` sau noua rulot`,sau bebelu[ul nou-n`scut. {i de[i s-ar putea s` vrea ca [i prietenii lors` vad` toate astea, nu e acela[i lucru. Cånd erau mici \]i ar`tau \n-totdeauna desenele lor sau castelele de nisip, sau noile haine. Acumeste exact acela[i lucru, dar la o scar` mai mare. Au nevoie s` le spuic` se descurc` bine (de[i, bine\n]eles, c` n-ai voie s` spui c` asta fac,de fapt – [i nici ei nu vor admite acest lucru).

{i, desigur, din cånd \n cånd vor avea nevoie de tine [i pentrulucrurile cu adev`rat importante. Prezen]` de urgen]` cånd intr` \ntravaliu mai devreme, sprijin \n timpul unui divor], ajutor cånd

245

REGULA 98

copiii se \mboln`vesc grav, ad`post cånd casa le e inundat`. Ocaziidin acelea cånd au nevoie ca cineva s` lase totul balt` pentru ei [i sàmåne \ntreb`rile pentru mai tårziu. Dac` e[ti un P`rinte, vor [ti c`,atunci cånd ceva rù se \ntåmpl`, tu vei fi acolo pentru ei f`r` s` teplångi sau s` faci mare caz (sau s` le sco]i ochii ulterior).

A[a cum spunea Robert Frost, „Acas` este locul unde, cånd tre-buie s` te duci, trebuie s` te primeasc`”. Asta trebuie s` fii tu pen-tru copiii tì (cu ceva mai mult entuziasm). P`rin]ii buni sunt mån-dri s` fie prima op]iune \n caz de nevoie pentru copiii lor [i suntferici]i s` poat` fi de ajutor \n caz de criz`, f`r` s` se plång` c` pro-priile lor vie]i sunt date peste cap.

Pe m`sur` ce copiii tì cresc, te vor suna din ce \n ce mai rar.Poate c` n-o s`-]i cear` nimic semnificativ cu anii, poate chiar cu ze-cile de ani. Dar nu te l`sa p`c`lit de gåndul c` nu mai au nevoie detine, pentru c` de fapt au. Vor avea \ntotdeauna nevoie de tine. Doarai grij` s` nu afle niciodat` c` [tii lucrul `sta.

246

ACAS~ ESTE LOCUL UNDE, CÅND TREBUIE S~ TE DUCI, TREBUIE S~ TE PRIMEASC~.

Nu este vina taUnii oameni trec prin via]` fluierånd, iar al]ii se lupt` din greu.

Uneori exist` un motiv evident pentru care ace[tia din urm` se lup-t`, alteori aparent nu exist` niciun motiv. Dar deseori la mijloc estealuatul din care sunt pl`m`di]i.

Cunosc oameni, a[a cum f`r` \ndoial` cuno[ti [i tu, care provindin medii teribile. Abuz, neglijare, tragedie, tot ce vrei. Mul]i dintreei au fost, inevitabil, afecta]i de toate groz`viile prin care au trecut,dar mul]i al]ii au trecut prin toate [i au devenit mai puternici.Cunosc un b`rbat care nu are måini — i-au fost amputate \nainte dea \mplini 20 de ani din cauza unei boli — [i care este cel mai vesel [imai echilibrat tip pe care l-ai putea \ntålni. {tiu oameni care au avutcopil`rii groaznice [i care au devenit adul]i ra]ionali [i ferici]i. Cu-nosc familii dezmembrate \n care unii copii au crescut serios afec-ta]i, iar al]ii au reu[it s` r`mån` aproape neatin[i. {i, dimpotriv`,cunosc oameni din familii minunate care beau, se drogheaz` sausufer` de boli mintale.

Sigur, trebuie s` recunosc c` [tiu mai mul]i adul]i cu problemeproveni]i din familii dezmembrate decåt din familii stabile, dartotu[i cunosc destui care au crescut \n c`mine frumoase, cu p`rin]iexcelen]i. Pentru c` p`rin]ii sunt numai o posibil` cauz` a pro-blemelor unui adult. Sunt o mul]ime de alte motive pentru care co-pilul t`u ar putea avea probleme (atåt motive interioare, cåt [i exte-rioare), asupra c`rora n-ai niciun control.

Dac` [tii c` ]i-ai f`cut treaba a[a cum trebuie, ca un veritabil

247

REGULA 99

P`rinte (aminte[te-]i [i c` oricum nu se a[teapt` nimeni s` fii per-fect), nu e vina ta dac` lucrurile merg prost mai tårziu. Nu disperadac` copilul tù e depresiv sau dac` nu poate sus]ine o rela]ie petermen lung, sau devine alcoolic, sau \nc` nu are o slujb` la 35 deani. Nu e vina ta. Da, e[ti responsabil pentru c` a stat o noapte afar`\n ploaie cånd era mic, dar dac` doarme pe str`zi la 30 de ani tu numai ai niciun amestec.

S-ar putea s` vin` momentul \n care s` sim]i c` nu ai alt` op]iu-ne decåt s`-i \nchizi u[a \n nas copilului tù. Expresia trendy e „tough love”*? {i cu siguran]` exist` clipe \n care nu mai ai de ales.Este crucial ca copilul tù s` [tie, \ntr-un astfel de caz, c` abia a[tep]is`-i deschizi din nou u[a, imediat ce se va putea. Dac` pu[tiul a luat-o razna rù de tot, s-ar putea s` fii singura persoan` din lumedornic` s`-i mai deschid` u[a. Probabil c` to]i prietenii l-au p`r`sitdeja. Dar tu \nc` mai e[ti acolo, \nc` \l mai a[tep]i, \nc` \i mai dai de\n]eles c` cineva \l va iubi \ntotdeauna [i va fi \ntotdeauna de partealui.

Vina este o emo]ie egoist`, \ng`duitoare cu sine; cel mai bunmod \n care po]i s` te aju]i pe tine [i s`-]i aju]i copilul este s` nu tevìc`re[ti c` totul este din vina ta, ci s` accep]i c` nu ai nicio vin` [is` te concentrezi asupra felului \n care \l po]i sprijini acum. Uit` tre-cutul [i concentreaz`-te asupra prezentului. Da, chiar [i la dou`diminea]a cånd nu po]i dormi de grija lui, nu te l`sa dus de val. {tiuc` e greu, dar nu te duce nicìeri. {i, de fapt, probabil c` nu te sim]ivinovat pentru c` \ntr-adev`r este vina ta, ci din cauza fricii c` arputea fi.

248

* Dragoste dur` (engl.) Metod` de a ajuta pe cineva s`-[i schimbe comportamentulpe termen lung, tratåndu-l \ntr-un mod foarte sever; presupune afec]iune, grij` fa]`de persoana c`reia i se aplic` tratamentul.

Ei bine, dac` e[ti un p`rinte numai pe jum`tate decent, nu e vinata. A[a cum spune expertul [i autorul de lucr`ri pentru p`rin]i SteveBiddulph: „Treaba ta e pur [i simplu s` ai grij` de ei pån` cånd potc`p`ta ajutor.”

249

VINA ESTE O EMO}IE EGOIST~, |NG~DUITOARE CU SINE.

Odat` p`rinte,pentru totdeauna p`rinte

Ei bine, am ajuns la final. O sut` de Reguli. {i ultima Regul` \]ispune c` de fapt n-o s` ajungi niciodat` la final. Ca P`rinte, ai construito rela]ie incredibil` cu o persoan` extraordinar`. O rela]ie care nuseam`n` cu niciun alt tip de rela]ie [i care v` va aduce amåndurorabucurie [i confort pentru tot restul vie]ilor voastre. Aceasta este re-compensa, dup` to]i acei ani de munc` grea, scutece uråt mirositoare,certuri, dezordine, scandal adolescentin, nop]i nedormite [i toate cele-lalte. Dar \]i promit c` o s` merite cu prisosin]` efortul.

Vei descoperi deodat` c` ai copii maturi care vor s`-[i petreac`timpul cu tine, care se simt bine \n compania ta, care vor s`-]i aud`opinia. |nc` \]i mai caut`, \n secret, aprobarea, a[a cum am v`zut,de[i nu vor sfaturi nesolicitate. Dar asta e \n regul`, c`ci tu vei fioricum c`zut \n admira]ie fa]` de felul \n care \[i tr`iesc vie]ile. Ceimai buni p`rin]i de copii adul]i pe care-i cunosc petrec destul demult timp vorbind despre calit`]ile pe care le admir` la copiii lor [idespre cåt de bine ar fi fost dac` ar fi avut la fel de mult` \ncredere\n sine sau dac` ar fi fost la fel de organiza]i sau la fel de calmi saudac` ar fi gåndit la fel de limpede la vårsta lor. {i \ntotdeauna lucru-rile astea sunt spuse f`r` cea mai mic` urm` de invidie sau degelozie. P`rin]ii spun aceste lucruri numai cu måndrie \n glas.

250

REGULA 100

Ei bine, cånd ajungi \n aceast` etap` [i te surprinzi gåndindu-tece oameni uluitori, incredibili, minuna]i sunt copiii tì, nu uita s` teba]i prietene[te pe um`r. N-ar fi ajuns astfel f`r` tine.

Unul dintre deliciile artei de a fi P`rinte este acela c` copilul tùte va iubi \ntotdeauna, iar tu vei [ti \ntotdeauna acest lucru f`r` du-biu. {i cånd va veni vremea ca tu s` trebuiasc` s` te bazezi pe altci-neva, ei bine, iat`-i pe copiii tì dornici s`-]i \ntoarc` dragostea pecare le-ai d`ruit-o de-a lungul anilor. Nu pentru c` a[a trebuie, nupentru c` ]i-o datoreaz`, nu pentru c` le-o ceri, nu pentru c` se gåndesc c` a[a ar trebui s` procedeze, ci pur [i simplu pentru c` a[adoresc.

251

COPILUL T~U TE VA IUBI |NTOTDEAUNA,

IAR TU VEI {TI |NTOTDEAUNA ACEST LUCRU.

C+r}i care te fac mai PERFORMANT

❒ Cum s` comunici

❒ Cum s` \i „cite[ti“ pe ceilal]i

❒ Cum s` selectezi personalul

❒ Cum s` delegi

❒ Cum s` fii un bun manager

❒ Cum s` te impui

❒ Cum s` motivezi

❒ Cum s` negociezi

❒ Cum s` te organizezi

❒ Cum s` planifici

❒ Cum s` rezolvi problemele

❒ Cum s` conduci [edin]e

❒ Cum s`-]i organizezi timpul

❒ Cum s` controlezi stresul

☛Colec]ia „Ghidul managerului eficient“ – cum s` extragi maximum de beneficii pentru cariera ta:

❒ Situa]iile de criz`

❒ Luarea deciziilor

❒ Bugetul

❒ Supra\nc`rcarea \n munc`

❒ Disciplina

❒ Evaluarea

❒ Autoevaluarea

❒ Proiectele

❒ Propunerea

❒ Descoper` managerul din tine

❒ Cum s` st`påne[ti reclama laperfec]ie

❒ Arta r`zboiului de SUN TZU pentruoameni de afaceri [i investitori

❒ Cum s` iei noti]e \n mod inteligent

❒ Contabilitatea [i finan]ele pe \n]elesultuturor

❒ Dic]ionar interna]ional de MAR-KETING

❒ Cartea \ntreprinz`torului: LISTE DECONTROL

❒ Esen]ialul \n marketing

❒ 333 de idei, reguli [i tehnici pentrucucerirea pie]ei

❒ Manual de e-marketing

❒ Managerul de produs

❒ Alege profesia care ]i-aduce succesul

❒ Securitatea firmei

❒ Cum s` g`se[ti rapid informa]ii peInternet

❒ Cum de nu-]i \n]elegi contabilul?

❒ Cum s` fii propriul t`u consultant \n management

❒ Cele 100 de reguli ale vie]ii

❒ Cele 100 de reguli ale reu[itei \n afaceri

❒ Cele 10 reguli ale carierei de succes

❒ Modele de contracte \n englez` + CD

❒ Cum s` concepi un plan de afaceri

❒ Cum s` concepi un plan de marketing

❒ Cum s` motivezi oamenii

❒ Stenograme de [edin]e

❒ Managementul proiectelor de succes

❒ Manualul secretarei de firm`

❒ Cum s`-]i (re)g`se[ti o slujb`

❒ Franciza sau Cum s` faci avere prinmetode testate de al]ii – ed. a II-a

☛ Colec]ia „Gåndire rapid`“ – solu]ii rapide [i inteligente pentru situa]ii critice cu care te po]i confrunta pe nea[teptate:

☛ C`r]i practice pentru afaceri de succes – modele de succes \n afaceri, preluate din mediul occidental [i autohton:

❒ 576 scrisori de afaceri pentru anul 2008 –CD

❒ Cum s` st`påne[ti managementul la perfec]ie

❒ Managementul afacerilor de succes

❒ Managementul afacerilor de succes –CD

❒ Cum s` faci prezent`ri eficiente

❒ Totul despre concuren]a neloial`

❒ Management financiar pentru mini-afaceri

❒ Cum s` scrii rapoarte [i propuneri

❒ Ghidul prezent`rilor de succes

❒ Metode [i trucuri despre... cum s`-]i gestionezi clien]ii:

❒ Metode [i trucuri despre... cum s`face]i clien]ii s` semneze

❒ Metode [i trucuri despre... cum sìmpune]i pre]ul dorit

❒ Metode [i trucuri despre... cum s`cucere[ti noi clien]i

☛ Colec]ia „Instruire pas cu pas: VÅNZ~RILE“ – ca s` ai SUCCES COMERCIAL, \nsu[e[te-]i secrete, tehnici [i trucuri nea[teptate de la cei mai buni consultan]i \n domeniu:

❒ Cum s`-]i \mbun`t`]e[ti rapid via]a sexual`

❒ Simplific`-]i viata!

❒ Copii n`scu]i sub o stea norocoas`

❒ Hop!

❒ Hibouk & Company

❒ Cum s` trìe[ti mai simplu [i maifericit cu copiii tì

❒ Tehnici de supravie]uire pentru antitalente tehnice

❒ Cele 100 de reguli ale bog`]iei

☛ Colec]ia „Special pentru tine“ – tehnici practice pentru a te sim]i mai bine – valabile pentru oricine, oricånd. Cu o via]` personal` armonioas` ne putem cl`di o carier` de

succes, f`r` efort [i f`r` pierderi importante (timp, bani [i energie):

❒ Libertate [i Credin]` ❒ Cardiopatia ischemic`

☛ Colec]ia „Diverse“

❒ Codul fiscal [i Codul de procedur` fiscal` ❒ Impozitarea veniturilor din \nchirieri

❒ Consilier – Taxe [i Impozite pentruContabili + serviciul de actualizare pe6 luni

❒ Consilier – Raporturile de munc` [irezolvarea conflictelor cu angaja]ii +serviciul de actualizare pe 6 luni

❒ Consilier – Contabilitate + serviciul

de actualizare pe 6 luni

❒ Consilier – Management financiar + serviciul de actualizare pe 6 luni

❒ Consilier – Manualul directorului deSRL + serviciul de actualizare pe 6luni

❒ Consilier – Legisla]ie [i Proceduri

☛ Colec]ia „Solu]ii MARI pentru taxe mici“ – textele complete ale celor dou` acte normative, a[a cum au fost ele publicate \n Monitorul Oficial:

☛ Colec]ia „Consilier“. Aceast` colec]ie asigur`, \ntr-un limbaj accesibil, informa]ii [i sfaturi practice, care fac din lucr`rile respective veritabile instrumente de lucru.

Ele acoper` o vast` plaj` de domenii. Toate lucr`rile sunt actualizate periodic cu informa]iivaloroase, sfaturi, trucuri, nout`]i ale domeniului, formulare [i modele.

Vamale + serviciul de actualizare pe 6luni

❒ Consilier Contracte comerciale [i actede comer], armonizate cu legisla]iaeuropean` + serviciul de actualizarepe 12 luni

❒ Agenda Fiscal` a Contabilului

❒ Consilier – Managementul resurselorumane + serviciul de actualizare pe 6luni

❒ Consilier – Excel pentru afaceri + serviciul de actualizare pe 6 luni

❒ Consilier – Asigur`ri sociale + serviciulde actualizare pe 6 luni

❒ Ghid practic – cultivarea legumelor \n sistem ecologic

❒ Ghid practic – cultivarea plantelormedicinale \n sistem ecologic

❒ Pensiune turistic` [i agroturistic` +CD

❒ Ghid practic pentru executarea [imontarea tåmpl`riei din PVC + CD

❒ Cultivarea ciupercilor Champignon +CD

❒ Cultivarea ciupercilor Pleurotus + CD

❒ Cre[terea ra]elor [i a gå[telor

❒ Cre[terea prepeli]elor japoneze + CD

❒ Cresc`torie de g`ini (...) + CD

❒ Stand mobil de sucuri naturale

❒ Cre[terea chinchillelor pentru blan`

❒ Cre[terea viermilor de m`tase

❒ Ferm` pentru cre[terea melcilor

❒ Atelier pentru mic mobilier

❒ Ghid practic pentru confec]ionarea lumån`rilor

❒ Ferm` pentru cre[terea stru]ilor

❒ Cultivarea arbu[tilor fructiferi

☛ „Colec]ia «Afaceri la Cheie» – afaceri verificat profitabile v` conduc pas cu pas pe drumulc`tre succes Afacerea care vi se potrive[te este aici [i este u[or de pus \n practic` pentru c` ave]i

acum toate instrumentele necesare demar`rii ei: informa]ii valoroase furnizate de cei mai buni speciali[ti. Fiecare lucrare din colec]ie este \nso]it` de un set de instrumente utile, denumit

generic „Primele 100 de zile ale unui \ntreprinz`tor de succes“. Informa]ii detaliate pe: www.afacerilacheie.ro

❒ Executa]i 99 de piese de mobilier

❒ Set de proiecte pentru cresc`toria de prepeli]e

❒ Proiecte pentru construc]ia [i utilareacresc`toriilor ecologice de p`s`ri

❒ Proiecte [i utilaje pentru dotareaf`bricu]ei de s`pun

❒ Set de proiecte – ser` modular` pentrubonsai [i plante decorative

☛ Colec]ia „Afaceri la cheie – Proiecte“:

❒ Management [i inspira]ie ❒ Cum s` \ncepi o afacere de succes

☛ |n preg`tire:

Pentru a intra \n posesia lucr`rilor dorite, completeaz` talonul al`turat [i trimite-l prin fax la nr. (021) 205.57.30.

Ne po]i contacta [i telefonic la nr. (021) 209.45.45,prin e-mail la adresa: [email protected], pe site la www.rs.ro sau prin po[t` la adresa:

Ghi[eul extern 3 – O.P. 39, sector 3, Bucure[ti.

FORMULAR DE COMAND~

❒ Da, doresc s` achizi]ionez lucarea/lucr`rile:

... ex. ______________________________________________

___________________________________________________ (denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)

... ex. _____________________________________________


... ex. _____________________________________________


V` rog s` \mi expedia]i comanda mea \n sistem ramburs (voi pl`ti la ridicarea coletuluide la po[t`) la adresa de mai jos:

Numele________________________ Prenumele _________________Vårsta ________

Func]ia _____________________ Firma ____________________ ❒ de stat ❒ privat`

Dom. Activ. ___________ CUI _______ Cifra de afaceri _______ Nr. angaja]i _____

Banca _____________ Nr. cont. ____________________________________________

Localitate _______________________ Str. ______________________ Nr. _________

Bl. ___ Sc. ___ Et. ___ Ap. ___ Cod _______ Sector / Jude] _____________________

Telefon _____________________________ Fax _______________________________

E-mail ______________________

Pentru facturare, pl`titorul este: ❒ firm` / ❒ persoan` fizic`

Semn`tura [i [tampila _______________________

Data comenzii _____________________________

CORESPONDEN}~R~SPUNS

C RSE TAXEAZ~

LA DESTINA}IE

RENTROP \ STRATONGrup de Editur` [i

Consultan]`\n Afaceri

Ghi[eul extern 3 – O.P. 39, sector 3, Bucure[ti

© RENTROP & STRATONBdul Na]iunile Unite nr. 4,

bl. 107A, Sector 5,Bucure[ti

RCJ40/8371/1995CUI R 7782311

✄

Cod surs`: 463508

DIV1PHOS2608

Bdul Na]iunile Unite nr. 4, Bl 107 A, sector 5, Bucure[ti ■ Tel.: (021) 209.45.45 ■ Fax: (021) 205.57.30■ E-mail: [email protected] ■ Internet: www.rs.ro

RENTROP & STRATON ofer` produse [i servicii (de consul-tan]`) care se adreseaz` mediului de afaceri, \n toat` diversitatealui: de la \ntreprinz`torul particular \ncep`tor [i pån` la managerulgeneral al unei firme.

Domenii acoperite de publica]iile RENTROP & STRATON

● management (general, financiar) ● fiscalitate ● juridic ● economic ● comercial ● calculatoare/IT ● resurse umane

● financiar ● organizare personal`

PRODUSE:

● Consiliere (cu serviciile aferente de consultan]` \n afaceri) ● C`r]i ● Afaceri la cheie ● CD-uri

● Revista „Idei de AFACERI“ ● Newslettere

Servicii: consultan]` de afaceri oferit` de speciali[ti \n domeniupentru consilierele juridice, financiare, comerciale. Aceste serviciisunt gratuite, f`cånd parte din abonamentul pe care clientul REN-TROP & STRATON \l dobånde[te la achizi]ionarea unui Consilier.

RENTROP & STRATONGrup de Consultan]` \n Afaceri

R&S

101 regul pentru un bun parinte

Documents