Asigurarea unei alimentatii corespunzatoare varstei si nevoilor nutritionale ale copilariei este

unul dintre factorii esentiali care conditioneaza o dezvoltare psihosomatica normala si contribuie

totodata la profilaxia a numeroase afectiuni digestive, infectocontagioase si parazitare, respiratorii,

endocrine specifice acestei perioade (varste).

Morbiditatea nutritionala recunoaste drept factori cauzali consumul de alimente cu valoare

nutritionala inadecvata nevoilor specifice acestor organisme in crestere, dar si deficiente de ordin

educativ, nivel de cultura, nivel economic si social.

Pentru mentinerea sanatatii copilului si pentru cresterea capacitatii sale de munca fizica sau

intelectuala este important ca alimentatia zilnica, denumita mai correct ratie alimentara, sa contina

toate cele 3 principii alimentare de baza (proteine, glucide, grasimi), dar si vitamine, elemente

minerale, fibre de celuloza si apa, in cantitati suficiente si intr-un anomie raport intre ele. Scolarii au

o activitate sporita prin invatura , miscare si joc, de aceea alimentele trebuie sa furnizeze un aport

echilibrat de calorii si nutrienti, corespunzator fiecarei perioade de varsta.

Alimentatia sanatoasa a copilului include nu numai ceea ce mananca el, sub aspect calitativ si

cantitativ, ci si modul in care sunt pregatite alimentele pe care le consuma la masa si pe care dorim

sa le pregatim cat mai simplu si cat mai dietetic posibil.

Necesitatile nutritive variaza mult in functie de varsta, sex, de felul si de intensitatea activitatii

depuse si de conditiile din mediul ambient. De toti acesti factori trebuie tinut cont in intocmirea

regimului alimentar, patrandu-se permanent echilibrul intre necesitatile crescute ale organismului si

satisfacerea lor, printr-un aport alimentar calitativ si cantitativ corespunzator.

Copii si adolescentii cheltuiesc mai multa energie decat adultii. Raportate la inaltimea si

greutatea corporala, nevoile calorice la copii sunt mai mari decat la adulti, din cauza ca organismul

lor este in crestere si dezvoltare, iar pentru intrtinere ( activitate cotidiana), nevoile organismului

sunt de asemenea mari, consumul de energie fiind crescut la aceasta varsta in fiecare celula, tesut sau

organ, metabolismul celular fiind mai rapid si mai intens.

Alimentatie 0 – 3 ani

0 – luni – 120 Kcal/Kgc/zi

3-6 luni – 116 kcal/kgc/zi

6-9 luni – 110 kcal/kgc/zi

9-12 luni – kcal/kgc/zi

Proteine

< 6 luni – 2,2 g prot/kgc/zi

> 6 luni – 2 g prot/kgc/zi

Lapte mama :

- proteinele sunt structural identice cu cele din serul uman

- contine proportii echilibrate de aminoacizi esentiali ( AAE)

- contine proteine imunoreactive (imunoglobuline, imunoglobulina A secretorie etc)

- contine enzime

- 1 g/100ml

Lapte vaca :

- aport crescut de proteine dar utilizare defectuoasa

- genereaza depozite azotate

- cantitate crescuta de lactoglobulina cu actiune sensibilizanta pe mucoasa intestinala

- cantitate neechilibrata de AAE

- descompunerea proteinelor – hiperamonemia etc.

- 3,4 g/100ml

Aport scazut :

- oprirea cresterii – malnutritia proteica

- in primele luni afecteaza dezvoltarea SN si a celorlalte organe (stopeaza inmultirea celulara)

Aport crescut :

- nu accelereaza cresterea si nu mareste sinteza musculara

- favorizeaza procesele de putrefactie intestinala

- inductie enzimatica hepatica si catabolism accelerat – exces de uree, azot neutilizat

- suprasolicitarea functiei de epurare renala

Lipide

3-6 g/kgc/zi

Lapte mama :

- 3,4 g/100ml

- Compozitie optima acizi grasi nesaturati/acizi grasi saturati 1:1

- Acid linoleic 10-12%

Lapte vaca :

- 3,4 g/100 ml

- Valoare biologica inferioara

- 2/3 din acizi grasi sunt acizi grasi saturati

- Acid linoleic 3%

Aport scazut :

- scade substantial aportul caloric, scade absorbtia vitaminelor liposolubile, perturba procesul de

crestere

- acid linoleic <0,1% din aportul caloric – semen de deficienta cu oprirea cresterii si manifestari

clinice polimorfe (dermatita seboreica, scaderea sintezei de acid arahidonic, PG, Tx, PC)

Glucide

Lapte mama :

- 6,5-7,5 g/100 ml

- 60 g lactoza/l (isomer beta – rol in sinteza betacerebrozidelor) si 10 g/l oligozaharide

- Lactoza faciliteaza absorbtia Ca, Mg, Mn.

Lapte vaca :

- lactoza – isomer alfa – este rapid absorbit

- 4,8 g/100 ml

Substante minerale :

- Ca – pentru utilizarea lui raportul Ca/P = 2:1 – sugar si 1,5:1 – copil mic

- Intre Fe-Ca, Fe-Cu – exista actiune sinergica

- Intre Na-K, Ca-K – exista actiune antagonica

Lapte mama:

- de 3-4 ori mai sarac in Na

- de 4 ori mai putin Ca dar absorbtia este de 70%

- Fe – cantitativ la fel dar cu utilizare superioara (absorbtie mai buna dar si incorporare mai buna

in moleculelel de Hb); rezervele se epuizeaza la 4-6 luni

Lapte vaca :

- Na mai mult – suprasolicitarea functiei renale

- Absorbtia intestinala a Ca este de 30-40%

Vitamine

Lapte mama:

- cantitate mai mare de Vit. A- influenteaza rezistenta la infectii tegumentare

- Vitamina E >

- Vit. B – cantitate scazuta la mame subnutrite

- Vit B12 – deficit la vegetariene

DIVERSIFICAREA

- La cei alimentati natural se face la 5-6 luni, la cei alimentati artificial la 4 luni.

- Se introduce aliment nou la sugar sanatos

- Primul aliment – supa de legume/pire de legume la nn sanatos

- La cei subdezvoltati – fainos cu lapte

- Introducerea se face progresiv, 1 aliment/sapt, daca apar tulburari se opreste alimental si se

reintroduce dupa normalizarea tranzitului

- Amidonul are prioritate fata de zahar

- Sucurile se administreaza cu lingurita, se pot administra de la 6-8 sapt.

- 7-8 luni – prehensiune biscuit

- 9 l tine cana, 10 l utilizeaza lingurita

Proteine

- 5 l – carne pui, vita

- 6 l – pasta peste slab, 8 l – file peste

- Perisoare pui – 8-9 l

- 5 l – ficat pui

- 6 l – galbenus ou (bine fiert) omogenizat cu piure de legume

- Branza prospata – 5 l

Lipide

- capacitatea de sinteza a acizilor biliari este complet dezvoltata dupa varsta de 4 l

- ulei vegetal 5-6 l

- acizi grasi polinesaturati – carne pui, peste

- 8 l – smantana proaspata in cantitate mica

Glucide

- din cereale, legume, fructe

- glucide rafinate <10%

- in primele luni – mucilagiu de orez

- 3 l – faina de orez

- 4-5 luni – in supa : morcov, cartof, tomate, fasole verde, dovlecel

- Fructe – suc de la 6-8 sapt (portocale, mandarine etc), 1-2 lingurite diluate cu 1-2 lingurite apa

fiarta si racita

- > 2l – suc mere, morcov

- > 5 l – piure de mere, mere coapte (poate fi o masa)

Alimentatia prescolarului si scolarului

Nevoile energetice sunt in medie de 80 kcal/kgc/zi (3-7 ani) , 2 400 cal/zi (intre 7 si 10 ani). La

baietii intre 11-14 ani nevoile energetice sunt de 3100 cal/zi, iar la fetele de aceeasi varsta 2600

cal/zi. Acestea sunt mai crescute la copiii mai nervosi sauhiperactivi, la cei cu stari febrile, cu

tulburari de absorbtie digestiva a alimentelor sau la cei aflati in timpul fazei acute a multor boli sau

la cei ce duc o viata sedentara.

Alimentatia prescolarului si scolarului trebuie sa fie cat mai variata , cu multe fructe si

cruditati, astfel incat acestea sa reprezinte cel putin 1/2 din cantitatea necesara de proteine.

Copilul prescolar - 5 mese/zi : dimineata 15-20%; pranz 35-40%; 2 gustari 15%; cina 15-20%.

Copilul de varsta scolara va primi 4-5 mese pe zi, dintre care 1-2 gustari (repartitia caloriilor pe

mese : 15-20% la micul dejun, 35-40% la masa de pranz, 15-20% la masa de seara (cina) si 15% la

cele doua gustari. Adeseori, scolarul cu program de scoala dimineata, renunta cu usurinta la micul

dejun, ceea ce favorizeaza aparitia unor stari de hipoglicemie, care se mainifesta printr-o stare de

oboseala, uneori cefalee si chiar varteje. Acest lucru are drept consecinta scaderea randamentului la

efortul fizic si intelectual, pe care copilul il depune cel mai intens in cursul acestei parti din zi.

Mai mult, daca programul se prelungeste dupa 12-13, copilul va mai lua o gustare la scoala, de

obicei la ora 10.

Ca si la prescolari, mancarurile prea condimentate, alimentele excitante, ca si bauturile alcoolice

(mai ales cele spirtoase) sunt complet interzise si la aceasta varsta.

In practica, un echilibru intre alimentele de origine animale si cele de origine vegetala, se poate

obtine dupa urmatoarea schema:

- dimineata: ceai sau lapte, eventual cu cafea sau caco, paine cu unt, biscuiti;

- la ora 10 : paine cu branza sau un mezel, un corn, un covrig sau o gogoasa, un fruct, etc.;

- la amiaza: un aliment gatit cu carne, unul cu legume si un desert, de preferat pe baza de fructe. Se

recomanda ca, cel putin de cateva ori pe saptamana, primul fel sa fie o supa sau o ciorba. Spre

exemplu, o masa de pranz ar putea fi alcatuita din: legume verzi sau uscate cu unt, frptura de carne

cu cartofi, fructe crude sau compot, ori o prajitura, paine si apa;

- la ora 16,30 - 17: o cana de lapte sau iaurt cu biscuiti.

Ca si la prescolar, hrana zilnica a scolarului trebuie sa contina cel putin un reprezentant al celor

9 grupe de alimente:

1. Lapte si derivate.

2. Carne si peste.

3. Oua.

4. Unt si grasimi animale si vegetale.

5. Paine si fainoase.

6. Legume si zarzavaturi proaspete.

7. Leguminoase uscate.

8. Fructe proaspete.

9. Zahar si produse zaharoase.

Daca lipsesc alimentele dintr-o grupa, vor fi inlocuite cu alimente din alte grupe, care sa contina

principiile nutritive absente. Din alimentatia scolarului, ca si a prescolarului, nu trebuie sa lipseasca

alimentele de sezon.

Putem grupa alimentele in doua categorii:

a) unele a caror prezenta si cantitate in alimentatia zilnica trebuie supravegheata, pentru a se eviat

abuzul, sau dimpotriva, consumul necesar: lapte, carne, oua, paine, grasimi;

b) altele, care pot fi consumate in orice cantitate: legume, zarzavaturi, cartofi, fructe crude.

In marea majoritate a cazurilor, scolarii, ca si prescolarii, de altfel isi fixeaza singuri nevoile

alimentare, exceptand anumite stari, ca obezitatea, anorexia, alte stari patologice.

Nu se neglijeaza masa de dimineata, iar masa de seara se va servi cu cel putin 2 ore inainte de

culcare. Se vor evita alimentele excitante sau cele ce solicita prea mult tubul digestive, precum si

mesele copioase.

O alimentatie rationala inseamna o buna dezvoltare fizica si psihica a copilului, a viitorului

adult.

Proteinele

Nevoile de proteine sunt, in medie:

- 14-16% proteine (65% animale)

- Intre 3-6 ani : 2 -2,5 g/kgc/zi

- intre 7-11 ani: 3,2- 3,5 g/kg corp/zi

- intre 12-15 ani: 2,5-2,8 g/kg corp/zi.

Ponderea lor in ratia zilnica depinde de continutul in aminiacizi esentiali cu rol important in

crestere si de digestibilitatea lor. Principalele surse de proteine animale :

Carne si derivate – 80g (3-7 ani), 110 g (7-10 ani), 170-230 g/zi (11-14 ani)

Lapte si produse lactate – 700 ml/zi (3-7 ani),800 ml/zi (7-10 ani), 700-750 ml/zi (11-14 ani.

Oua – 35 g/zi (3-6 ani),40 g/zi (7-10 ani), 40-55 g/zi (11-14 ani)

Copilul poate sa consume carne de 2 ori pe zi. De asemenea, se recomanda consumul de

peste. Aportul de proteine poate fi completat cu proteine de origine vegetala (din soia, fasole,

mazare, orez, cartofi etc.).

Lipsa sau insuficienta proteinelor din alimentatia copiiilor duce la intarzierea cresterii

(impiedicand totodata o buna dezvoltre a creierului si a functiilor nervoase) si la scaderea rezistentei

organismului la infectii, deoarece proteinele sangvine contin o fractiune – gamaglobulina- cu rol in

apararea imuna a organismului.

Lipidele

In ultimul deceniu, aportul zilnic de lipide a crescut vertiginos. Este necesara inlocuirea

grasimilor saturate si a acizilor grasi saturati din alimentatie cu acizi grasi mono- si polinesaturati.

Lipidele sunt substante energetice importante (1 g lipide = 9,3 kcal). Din necesarul zilnic de lipide de

30- 35%/zi, intr-o alimentatie sanatoasa, un procent mai mic de 10% deriva din acizi grasi saturati si

alte fractiuni lipidice complexe, in vederea mentinerii LDLcolesterolului in limite cat mai scazute.

Grasimi saturate se regasesc in produse de lapte nedegresate, carnuri grase si snacks-uri, iar acizii

grasi saturati in uleiuri vegetale procesate si solidificate: margarina, grasimi folosite la gatit,

prajituri. Acizii grasi nesaturati au un rol important in alcatuirea membranei celulare. Se recomanda

un aport de 10-20% de acizi grasi mononesaturati, regasiti in ulei de masline, susan, rapita, unt de

arahide, nuci. Acizii grasi polinesaturati se regasesc in ulei de porumb, floarea-soarelui, soia si ulei

de peste in procent <10%. Ei au un rol important in reducerea nivelului lipidelor serice. La copii se

recomanda un consum de peste de 80-120 grame 1-2 ori/saptamana10. Cantitatea de colesterol/ zi

trebuie sa fie: <100 mg/100 Kcal, fara a depasi 250-300 mg/zi.

Glucidele

Glucidele reprezinta principala sursa energetica pentru organism: un gram de glucide elibereaza

4,1 kcal. In functie de viteza de absorbtie, glucidele sunt clasificate in glucide rapide (mono- si

dizaharide) si glucide lente (complexe-polizaharide). Proportia optima a acestora in alimentatie este

de 10% monozaharide si 90% polizaharide, proportie greu de realizat, d.p.d.v. practic, acceptandu-se

proportia de 30/70. Alimentele contin glucide in proportii diferite. Zarzavaturile si legumele verzi

(ardei, castraveti, salata, varza, morcov etc.) au un continut glucidic pana la 5%: unele legume

(gulie, mazare) si fructele intre 10 si 15%; cartoful fiert, orezul fiert, grisul - 20%, iar painea si

sortimentele sale - 50%8 ( figura 3). In afara de continutul in glucide, raspunsul glicemic la

consumul de alimente poate fi influentat de indexul glicemic. Indexul glicemic se defineste ca fiind

puterea hiperglicemianta a diferitelor alimente care contin aceeasi cantitate de glucide.

Cea mai simpla metoda de a intarzia absorbtia glucidelor rapide este aceea de a le amesteca cu

lipide si proteine intr-un pranz complet. Astfel, este permis consumul unui desert dulce la sfarsitul

unei mese variate. Echivalentul glucidic a fost definit pentru a usura calcularea practica a

continutului in glucide. Cantitatea din diferite alimente care corespunde unui continut glucidic de 10-

12 g se numeste echivalent glucidic. In functie de acest echivalent glucidic, se pot face modificari in

planul alimentar, dar numai intre glucidele de acelasi fel (rapide sau lente).

Exemple:

100 g mar se pot inlocui cu 100 g portocala sau cu 50 g banana;

100 g paine cu 250 g cartof fiert sau 250 g macaroane fierte sau 70 g biscuiti.

La persoanele sanatoase, raspunsul insulinic fiziologic la o unitate glucidica este de aproximativ

1 ui, iar la persoanele cu diabet necesarul de insulina este de 1,5-2 ui pentru aceeasi cantitate de

glucoza in functie de momentul zilei. Glicemia creste dupa ingestia unei unitati glucidice in functie

de varsta, la adolescent de exemplu crescand cu aproximativ 40 mg%10.

Vitaminele sunt continute in cantitati suficiente in alimente ca: frisca, unt, branza, oua (incalzite

pana la 40-50 grade Celsius), fructe, legume crude, carne, paine (mai ales vitamina B2), lapte nefiert.

Ele sunt absolut necesare, atat cele hidrosulubile: vitamina C (in fructe si legume verzi), vitaminele

B (in cereale), cat si cele liposolubile: vitaminaA (in unt, carotenul din legumele verzi), vitamina D

(aceasta fiind insuficienta in alimente, trebuie adaugata, sub forma medicamentoasa, mai ales in

timpul iernii). Sarurile minerale trebuie sa pastreze si ele un anumit echilibru, avand o mare

importanta in a doua copilarie. In alimentatia copilului trebuie sa predomine alimentele cu

caracter bazic, deoarece in cazul unei hrane cu predominanta acida, proteinele se utilizeaza

defectuos. De aceea, trebuie asigurat un aport suficient de saruri minerale cu insusiri bazice, care

influenteaza pozitiv starea sistemului nervos si endocrin, ca si o mai buna crestere a copilului.

Aportul de saruri minerale trebuie, deci, sa pastreze un echilibru, in sensul predominantei

radicalilor cu caracter bazic (seminte de cereale, fainuri, legume), in dauna radicalilor cu caracter

acid (carne, oua, paine, etc.). In acest sens, se va evita o alimentatie excesiv de bogata in carne, paine

si fainoase si saraca in legume proaspete si zarzavat.

Echilibrul fosfo-calcic in ratia alimentara este esential pentru procesul de osificare a

scheletului. De aceea, pe langa produsele care contin fosfor (paine, cereale), copilul trebuie sa

primeasca si alimente bogate in calciu (lapte, branza, galbenus de ou, fructe uscate, legume verzi).

In acelasi timp, se impune si acoperirea nevoilor de fier, care se gaseste in cantitate mai mare in

spanac. Si in alimentatia scolarului trebuie evitat abuzul consumului de paine, bomboane, prajituri,

care reprezinta, de multe ori, cauza tulburarilor dispeptice si a aparitiei cariilor dentare.