Algele pluricelulareAlgele constituie un grup diversificat din Regnul Protista, dar și unele organisme din Regnul Monera.

Caracteristicile generale ale algelor

Algele sunt capabile de a realiza procesul de fotosinteză cu ajutorul pigmentului care este

frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din apă, săruri minerale, CO2 folosind ca sursă de energie lumina

solară și în prezența pigmentului verde clorofilă, sintetizează substanțe organice.

Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se întîlnesc și pe uscat: pe sol și pietre, pe copaci etc.

Corpul algelor (talul) poate fi unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor este protejată de un

perete din celuloză și pectină. În citoplasmă se află unul sau cîteva nuclee, mitocondrii, reticul

endoplasmatic, vacuole, dictiozomi, cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea formă de cupă,

panglică, stea, spirală, numărul oscilând de la unul până la câteva sute. Corpul algelor pluricelulare nu

este diferențiat în țesuturi și organe. În funcție de dispoziția celulelor, el poate fi filamentos sau lamelar.

Clasificare

Cu numele de alge sunt denumite atât organisme procariote (fără nucleu individualizat), cât și

organisme eucariote (cu nucleu individualizat). Din categoria procariotelor fac parte algele albastre - verzi.

Dintre eucariote fac parte celelalte alge (verzi, brune, roșii, diatomee)

Algele albastre-verzi (cianobacteriie)

Algele albastre-verzi sunt organisme procariote, singurele alge aparținând Regnului Monera, încrengătura Cyanophyta. Toate formele sunt autotrofe. Culoarea o Datoreaza pigmentului albastru ficocianina, care, împreuna cu clorofila, dau algei culoarea albastră-verzuie. Pigmenții sunt împrăștiați haotic în citoplasmă. Citoplasma mai conține granule amidonoase de rezervă. Aceste alge se pot aranja sub formă de lanțuri, colonii sau filamente. Fiecare celulă din aceste forme „multicelulare” este identică cu cealaltă. Astfel, reproducerea este asexuată. De cele mai multe ori, aceasta constă în formarea celulelor în cadrul filamentelor în urma procesului de diviziune celulară.

Algele verzi

Algele verzi desemnează un grup de alge a căror pigmenți fotosintetici principali sunt clorofila, a și b, și

pigmenți xantofili și carotenici. Ele reprezintă un grup parafiletic, cuprinzând peste 9000 specii.

Dimensiunile algelor verzi variază de la câțiva microni la peste 1 metru. Unele alge verzi, Streptophyta,

sunt originea plantelor terestre; această ipoteză este confirmată de prezența clorofilei și similarității a

diferitelor părți ale plantei și algei, și de studiile filogenetice. Algele verzi nu formează un coerent complet,

ele sunt reprezentate de diferiți taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale:

trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină

pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și

în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin zoospori.

Algele roșii

Algele roșii (Rhodophyta) grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este

prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote multicelulare.

Marea majoritate a algelor roșii sunt multicelulare. Deoarece acestea absorb lumina albastră, iar lumina

albastră poate străbate adâncimi mai mari, algele roșii pot fi găsite la adâncimi mai mari decât celelalte

alge. Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei

celulare), iar peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză.

Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi,

numiți ficobelizomi, iar clorofila este de tip a.

Caracteristici

Tal variat: unicelular, plasmodial, filamentos, parenchimatos.

Nu prezinta flagei in nici un stadiu al dezvoltarii ontogenetice.

Unele rodofite exista o diferentiere a talului in rizoid, cauloid si filoid.( Ceramium sp., Delesseria sp.)

Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei

celulare).

Peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză (celulozo-pectic). De asemenea in structura

peretelui se gaseste xilan, iar in spatiile intercelulare se gasesc polizaharide mucilaginoase, coloidale

cu structura complexa, precum agarul sau caragenul.

Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi,

numiți ficobelizomi.

absența centriolelor;

Nu prezintă reticul endoplasmatic cloroplastian.

Unele sunt coralifere.

Conțin clorofila de tip a.

Prezintă majoritar reproducere sexuală.

Sunt fotoautotrofe.

Principalul produs de rezerva este amidonul de floridee. La unele rodofite mai sunt si alti produsi de

rezerva cum ar fi manitolul (folosit in industria farmaceutica) sau fitosterolii.

Membrana celulara  prezinta punctuatii.

Inmultirea cunoscuta este de tip vegetativ, asexuat si sexuat.

Unele specii sunt epifite sau parazite (un fenomen de adelfoparazitism -> cu gazde inrudite)

Algele brune

Algele brune (Phaeophyceae) cuprind aproximativ 1500 specii și a căror caracteristică majoră este

prezența pigmentului fucoxantină și a clorofilei de tip a și c. Acestea au un tal relativ mare,ramificat

putând ajunge până la 60 m. Peretele celular este format din sulfați fucani și acid alginic și nu prezintă

amidon ca substanță de rezervă. Reproducerea este asexuată prin spori flagelați, respectiv sexuată

prin gameți masculini flagelați.

Diatomee

Diatomeele sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton. Majoritatea sunt unicelulare, deși pot

trăi în colonii sub formă de filament sau funde. Ele sunt producătorii lanțului trofic. O trăsătură aparte a

celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid

de siliciuhidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele

algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice. Diatomeele

sunt folosite pentru monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei.

Impactul algelor asupra mediului

cca. 70% din biomasa mărilor și oceanelor este alcătuită din alge care formează fitoplancton-ul,

acesta stând la baza nutriției celorlalte organisme marine - raci, moluște, pești,păsări și mamifere

acvatice;

în urma fotosintezei algele formează cea mai mare parte a oxigenului din apă respirat de animalele

acvatice;

algele sunt folosite de om ca îngrășăminte organice, materie primă pentru obținerea coloranților, a

produselor alimentare, cosmetice și farmaceutice.