alexandru monciu-sudinski

Alexandru Monciu-Sudinski

REBARBOR

Editura Ileana

Coperta: Horia Bernea,,, Colap6", ulei / pdnzd,, 197 0 Alexandru Monciu-Sudinski

REBARBOR

ISBN 973-97678-8-5 Editura Ileana

*v

I

,, Dormi tu, Sancho,spuse don Quijotq cd deasta ai venit tu pe lume,ca sd dormi..."

CERVANTES

v

VRAF DE BOBINEPreambul

Medicul spuse vi-e rudd ?

Doamna M spuse nu.$tifi, numai rudelor le putem... dd... dezvalui di-agnosticul... e vorba de secretul profesional. iisunt ca 9i o rudd, domnule doctor, ca gi o rudd,stdm de ani de zile sub acelagi acoperig. De fapt,nu are rude, e emigrantd, nu ne are decAt penoi...Are cirozd, doamnd, imi

Doamna M. pldnse.I-am fdcut foaia de

pare rdu cd trebuie sdv-o spun.

iegire. Trebuie sd venili s-oluali.

Doamna M. plAnse. Apoi:Domnule doctor, asta mi-e imposibil, n-avemunde o fine, credefi-md... am sof... fetila la gcoa-ld, bdiatul la facultate, n-avem cum s-o-ngrijim.N-afi putea sd...Doctorul zise nu. Imi pare rdu... dac-ar fi vorbade doud-trei ziIe, ar mai merge. BdtrAna mai arelnsd... ar mai avea de trdit celputin doud sdptd-mAni.Domnule doctor, zise doamna, vai, domnuledoctor, dacd ali putea...Intre ei interveni un mic aranjament.

^ I, tix A ND RU MONCIU-SUDINSKI

I)iscutia ave:a loc Ia27 februarie.I]Strdna rdmase in spital, in rezerva numdrul 4,uncle, in noaptea de 12 spre 1-3 martie, muri. Unstudent, frate al medicului, se mut5. in pensiunela doamna M.Bdiatul doamnei il primi ciudat de rece, aproa-pe ostil.

x

Dimineata md linge pe frunte, albicioasd si receca o piele cie mort.Dimineata... albicioasd... o piele de mort...Din'lineafa imi rdcoregte dezobignuiegte-te sd-!itot povestegti ceea ce !i se intdrnpld, nu, dar ebine spus, am s-o repet pAn-acasd, aga este, rece

ca o piele de mort.Rece ca o piele de mort pietrele gardulrece ca o PIELE de mort n-am dormit de-asta

e albicioasd,rece ca o piele de mort pdnd cAnd nu mai in-seamnd nimic nici un gAnd, linigtea.Poftim restul.Foftim ? A, da rece ca o piele de mort. Unde vdtot duceli hei,oameni buni in paltoaneALBICIOASA ca o...expresie a inaitului spirit uman Unu de patruj-

debani, mormdie.Bdtrdnul are un baston rogu, se uitd la mine,vrea sd-i cedez acest loc.De mort.I)ar poarta spitalului rece ca un fier umed vop-sit cu verdeie avea gi alti culoare rece albul -culoarea singurdtdtii - ea ntt trebuia sd moardacolo in camera lunga ca o leavd pdtratd hornalb fdrd cer. Cuvinte ce nu-mi aparlin, voi avan-sa mai in fa!d, stati jos ? e o studentd aga cred

I{.EBARBOR

asta se simte, dimineala femeile sunt urAte aufata albd pi rece ca o... parcd sunt rupte in drep-tui gurii au mdgti de femei, guri rupte brutal die

nesomn.Nu sc6ntejazd nimic.Nici ge;rm';i troleului nici nichelul, nu mai exis-ti cicburi de sticld in aerul pur piele de mortsau poate cd scAnteiazdnu scAnteiazd in creierulmeti obosit. Albicios, acoPerit cu o piele demort. Parcd s-a scurs nilelu9 in gurd are gustinsipid gust de pungd de plastic in care cineva ascuipat.Albicios.A trecut. S-a sfArgit slavd Domnului am scdpatam sd vdd filmui la noud pAnd la noud.am sdbeau o cafea ca sd-mi treacd greafa,picioarele albe-ale fetei sunt albe gi viruite cu

somn.Iulia Andreievnacarnea lor pAlpAie ca o firmd cu neon uitatdaprinsdin plind zi.$i inama: ,,Andrei, inlelege odatd, da e penibilasta nu-nseamnd sd-!i spele ciorapii e de-adreptul revoltdtor !

,,Da ea a spus, i-a sdrit tanddra gi-a spus dsta-ispdlat de cibrapi ? ei comedie ! si mi i-a spdlat.",,Tu gi Natalia-n:o sd-nfelegefi odatd cd nu-i ser-vitoarea voastrd? nu ! e o doamnd, o aristro...aristocratd, cum:sd-ti permiti aga ceva.",,$i cAnd ne spal'd pe jos ?",,Andrei !"A]lez-vous en,.avec votre argent... j'pas besoin...

i'prends pas diargent pour qa... mais voyons, iesuis de Ia famille, n'este ce pas ?

10 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

Mama era rosie Ia fafd, gesticula apoi ii vAri in

Iulia Andreievna, inaltd si uscatd, ." Otrp"lt'til3;de loc alb, se apropie si o imbrdtisd.. Era maimult emotionatd decAt jignita 9i repeta: mais iesuis de Ia famille, Irdne, ils me diseni graicirnaman, babugca... Ies enfants sentent toite ceschoses; pourq.uoi me donner ce sacr6 argent ?Era cu un an in urmd, cAnd mama voia"sA scapede Iulia Andreievna dAndu-i acesti bani; acu'minteleg cred cd din gelozie avea si de ce; era du-pd ce tot.spusese cd nu-i servitoare pentru c-afost odinioard contesd Ia comtessq tneaghina,dar Revolu-tia...Ii dddea acegti bani pentru cd ne spdla pe jos 9ifdcea rnAncare si tot ce se putea faie intr-o casain care rnama nu prididea nici mdcar sd ne iu-beascd, iar Iulia Aridreievna prididea.Dar prea ii spuneam babugcb si o sdrutam rnaiales seara cAnd n-o ldsam sd plece la culcareq3$ cAnd nu ne fdcea_iepuri siiupi pe perefi; iiddduse fald de mine (Nitalia se jirci pb covor)ca sd se vadd clar cd trilaba asta-i piatiti si ea.Iulia Andreievna nu primise aceibani.Ce sacte sa]e argent.Ce pldcut e sA ilrergi cu troleul, calm, maiestu-os, sd te uiti pe fereastrd si sd nu vezi nimic de-cdt qri-argrptiu f.a1a zgomote, dimineala cu frigpi-mbulzeald grdbitd, Ca o piele de mort.b,a nu spunea cancer/ spunea rac, vorbea cara-ghios romAneste, desi bra pe-aici de vreo do-u.aj'de ani, dupd rd.zboi, multe cuvinte le spuneachiar complet^aiurea gi cdnd scria vreo sciisoaremureai de rAs cum a fost la Sovata acum doudveri.

REBARBOR 11

Se temea tot timpul de rac.Trebuia sd moard joi 10 martie n-a murit.Trebuia sd moari vineri 11 martie, cel tArziu

noaptea, n-a rrcurit.O femeie din MAndstirea i-a pus lumAnarea inmAnd, i-a apdsat degeteie in carnea tare a lurnA-ndrii, ea a deschis ochii, a aruncat lumAnarea gin-a murit.Singurd ca un monstru inchis intr-un borqan desticld in camera horn, albd 9i lungd gi astupatdsus cu tavan, n-a murit.Singurd fdrd ofilerui acela de doudzeFpatru deani care zAmbegte la noi pe perete c-un an inain-te de Galifia, unde a muiit, Tara fotografia iAngdcare Iulia Andreievna a imbdtrAnit, deveninddin solia fotografiei marna ei iar apoi bunicdacum, incAt era carefghios ceea ce pretindea eacd bdiatul dla e solul eiMon marisinsurd fara el.Pieiduta in fundul camerei aibe, ca un dop pefundul unei sticle baute demult, singurd fdrdofiter fdr6, 7afi, fara familie fdrd casa din Sanct-Petersburg fard limbd fdrd puteri fdrd samova-rul de-argTnt pi fotoliul adus din zeci de reftlgiica sd moard in el singurd fdrd casa ei de pe ur-md casa noastrd cu covorul vechi viginiu gi mi-rosul linigtitor de lucruri confortabile un picprdfuite sinqurd fdrd ochii scrutdtori de vietateielin-ai Nadiliei, singurd fara mine gi comodadin camera cealaitd unde ar fi putut murirnult mai pufin sigurd numai cd n-a murit.Ci in fundul camerei albe horn astupat.Am deschis u9a sdmbdtd 12 martie, mirosea in-chis a piele galbend 9i bolnavd gi-a pdturd im-

nl,l':\nNI)lilJ f\'1()N( ll i',t'l rll J'.t. I

bAcsita cu mirosul medicarnentelor si sudoriizeeilor de muribunzi care stdtuser6 inaintea ei,cu ochii-n becul gAlbui din tavan, numdrAnd pi-ciiturile de durere neorrreneascd., scurse tacut inlinistea aceea unicd decdine inchis in laboratorul de fiziologie-ntresclipirile noptatice ale retorteior tiemurdascultAndu-si saliva cum picurd in eprubeteleplasate-n stomac apor zgdltAie brusc urlet degroazd-ncercAnd sd acopere picuratr.ll tainicmeschin si indiferent pic.. pic... pic-pic,.. pic-pic...ca TIMPUL sau poate chiar'IIMPUL insugi,

adevdrat dar nereusindapoi am intrat inchizAnd cu grija usa ln urma

Am spus tanti Iulia, ea se uita la mine gi r"#;:;tanti tanti-iulia se uita am fdcut cei cAfiva pasicdtre pat la mine atent babusca lulia-andreievnace-i cu tine de ce fix cdtre mine cu ochii mari.Respira.Babusca, eu sunt Andrei, ce Dumnezeu... Se ui-ta fix intr-un punct dar punctul acela nu puteafi vizorui ugii era un punct mult mai indepdrtatspre care se crispaserd cele doud pupile redusestraniu la dimensiunile unor g;dmdiii negre deac, pupiiele ei care intepau uga gi zidul spitalu-lui spre punctul pe care eu el nimeni nu-l poatevedea nurnai ea il vedea respira respira re-pira"Asta e tot. Acum dacd l-a vdzut nu-si va mai in-toarce niciodatd privirea la noi. Va respira apoinu va mai respira dar niciodatd privirea la noi.Migc n"lAna prin fata r:chiior ei. Nu. I-am adusprdjiturile preferate, doud, din banii rnei. Desfac

l.! lil,.ltz\lilJ( )l(

lrirt'lrcful nrii asez ii rn:inAnc prajiturile preferaterrr.rirttt: de a pleca.,lsto (.l

lrrrrta urnflartd ca o pernd nu trebuie sd-mi dauseama mdndnc

A rrir !

'l'r:t'serr, mototolesc hArtia merg la chiuvetd, des*t hirl robinetul beau umplu paharul m6-ntorc o

apuc de ceafa nu vede pahartrlIlca, haide, paharul ciocnit de dinli in lumina

irra galbend

ai aici apd buniculo trea. Limba galbend-mpingesticla-napoi

.rpa apd apdse scr-eme privind tot.A,COLO nu poate bea.rr-o putem ldsa aici, tu nu-nfelegi

mdi bdiatule tu nu-nfelegi. Zise si tata.in camera ei cu ce ne-ar deraniao ingrijegti tu cine o s-o

si Natali, Crezi cd spectacolu ila i-ar face bineprostii, termind odatd TERkIINAmorfindApd. Bea bea odatd sau taci. In loc sd spui apd

bea- Vreli sd dafi mai deirarte, pentru un bilet, e odoamnd cu un copil. Unu de gaizeci. Metalul re-ce ln mdnd, m6-ntorc inspre casier.tu care eqti atAt de neglijent- Unu de gaizeci, vd rog. Mulfumesc. Foftim.- Mullumesc, rnd scuz{yicd v-am deranjat.Scrie ceva despre meci ?

Domnul in haine maron arati spre ztar"- Nu m-am uitat. Poftim.- Nurnai pentru o secundd, sunt curios ce-a


fdcut Girergheli.Singurd.N-am anuntat pe nimeni, cred cd mai e si acumacolo cu ochii deschisi s-a rdcit.in cazuri din astea, lichidul care umfld cavitateaabdominald preseaza qi ;titi... cum-e si dAnsa...pacientul vrea tot timpul sa iasd afara, se scre-me, vedefi? gura rumend a felcerilei rumend cao rodie insd e o nevoie fatsd. se spune cd-s...nr,decAt o datd pe zi. Dacd se-ntAmpld ceva mdchemati cu sibinteles nu vd sfiiti b zdmbit. Sescreme se screme se linigtegte apoi iar. Bolbo-rosegte mereu cu ochii in ugd cuvinte barbareapoi franfuzegti rdde se alintd incepe sd geamdela ca o cadrd spune mama semdna cu din nourusegte fdrd sfArgit 9i -i'vous ne le dirai pas... boire tant des verres de'champagne ?ha ha sufletul nostru este memo-ria - unirraf rdvisit de bobinede magnetofonmais taisez-vous c'est assez tou tes cescochonneries...$i acum a ticut.

Acolo oricum are medicamente pe cAndaici mamd e-o canrerd groazrricd poli sdinnebunegti gtii Natali cum doarme dacdse sperie gata sd innebunegti Ei 9i tuacuma. Ahdrei pe ce lume trdie;ti ?

Citegti toate romanele alea gi sptli numai- Mersi frumos.Ziarul fognegte are pe inelar un neg.- Dacd vrei puteti sd-l luali, eu tot n-am nevoie

de el.- O, nu, mullumesc, am sd-mi iau jos altu' aici e

mult prea pe scurt.

REBARBOR

Ca un monstru inchis intr-un borcan si se scre-me se screme din nou. O dezvelesc am impresiacd de data asta-i de-adevdrateiea are o. burtdperfect sfericd netedd ca un balon gata sd crapeun balon anexat de-un schelet cu sex

gata sd crape Andrei, nu pot suporta estegroaznic nu-mi povesti spune matna nunu putem s-o aducem of Doamne lasd-

md nu md chinui sd crapesi iar i-a trecu't nu se mai screme o invelesc.Se uitd spre punct; doud fdrd un sfert sunt

cinci ore deja de cAnd am venit.andrei andrei andreiFata ei e la o palmd de fata mea la un lat de pal-md ochii mei se crispeazd-n pupilele ei 9i strigbunicuto-s aici uite-s aici lAngd tine, r'ru egti sin,gurd buniculo zdu nuandreiuitd-te bine lasd punctul dla tAmpit uitd-te suntaici nu muri ca o proastd nu nu nu nuandriuuusaaa andr6o zgdlldi o plesnesc peste obraz, nu rnuri singu-

.rd nu muri singurd, o izbesc de pat, uite-mdsunt aiiici

andr6sunt aicioh andr6sunt aici sunt aicr Nu singurd singurd nuandr6

Singurd ca un sarpe intr-un borcan cu fenol. Co-bcr din troleu este stalia V1dr'r, dimineafa ca opiele de mort.

15

7

CASA CU ARISTOANE

- Bdtrdnul e ficnit, spuse bdrbosul. Da' are oinimd de aur. Anu' trecut, de Crdciun, tot la elam tras. Mi-a dat gi-un kil de unturd la plecare.

- O facem la dreapta acum ?

- ini.- Multa cheltuiala gi cu zdpada asta. Ia uite-i.- Eu tot nu pricep, cum o fi improscAnd-o cu

dla... ?

- Trage camionul in dreptul luimu'... Ascultd.."

- Ce-i ?

- Da' dacd i-am cere mogului ceva bani, zece,cingpe franci, acolo. Ar fi-n stare ?

Bdrbosul se scdrpind gAnditor, apoi zise:

- Stiu eu ?incepu sd deseneze cu unghia pe sticla inghe-

fatd. Din cAteva trdsdturi, pe geamul kamvaiuluise incropi o pisicd gleampdtd gi caraghioasd. Ce-zar fI urmdrea zAmbind. Scuipd admirativ in ci-lindrul de tabld rogie.

- Ce-nvArte bitrAnul ?

- CAnd am fost eu,.. m-am indopat toatd ziua.

REBARBOR T7

dd dru-

Fii atent, coborAm la a doua. Avea un vin rogu,rosu ca sfecla...

Trecurd pe ldngd bisericd; clopotnifa masivd,intunecatd, ortodoxd, iunecd pe partea de sus ageamului. CoborAnd din tramvai, Cezar se izbide o babd; lnjurd. Zdpada scdrlia sticios sub pi-cioare, bdrbosul mergea in fal6,, umerii paltonu-lui ponosit i se bataiau. Se intoarse spre Cezar:

- Esti evneu ?

-Nu.Dadece?- BdtrAnului nu-i plac chestiile astea.Aga mi s-a pdrut mie atuncea.Mergeau acum umdr lAnga umdr, zgribulifl 9i

posaci. Traversard o stradd, apoi incd una. Bdr-bosul, cerceta imprejurimile, pirea din ce in cemar nesrgur.

- M-am sdturat, spuse deodatd Cezar. Um-bldm de colo pAnd colo. Mai bine mergeam iachelnerul meu; precis scoteam ceva de la dla.

- Nu fi fraier, p-aci tre' sd fie. $tiu casa.

- Mdcar nigte pdine cu mugtar de ne-ar da...dupa aia o tigard...

- Mi-s' pare cd asta-i.Capul barbosului, asimeiric gi rivdgit, cerceta

firma. Sub tabla oarbd, vopsitd cu var, clddirea.O clddire veche, ddrdpdnatd, cu obloane rugini-te, pe care nimeni nu le rnai ridicase de mult. Oclddire foarte asemdndtoare cu cele de lAngd ea,cu toate clddirile de pe strada aceea 9i din cartier.

- Drace, nu-i asta. Da' oricum, e pe aproaPe.Ji-e trig ?

- A9 mAnca nigte mdruntaie. O fi avAnd md-runtaie, ce zici ?

- Anu'trecut...


- MAi cldl naibii de anu' trecut. De anu' tre-cut avea timp sd gi crape.

Ocolird o magind inzdpezitd,, apoi schimbardiar strada.

- $tii, de sdrbitori imi place intotdeauna cevadeosebit; ori mdruntaie, ori cArnafi d-aia prajilicu miroase, ori...

- $i vin fiert ! Ei ? Cu scortisoard...- Da I Cu scorJigoard, gi cuigoare, chiar cu

boia...Poarta atArna desprinsd din balamale, cdzutd

nifel intr-o rAnd. Un miros legios, de vase si res-turi de mAncare, se strecura in aerui albastru-nghelat al strdzii. Intrard ln curte. Bdrbosul apd-sd pe clanld, deschise usa holului, Cezar igi siu-turd picioarele.

- Asta-i uga, zise. Stai putin. Trebuie sd vdd ochestie.

Se lipi de gaura cheii, privi. Se indreptd, batucu pumnul ln ugd, o datd gi incd de trei ori. Nurdspunse nimeni.

- Ai ribdare. Mogu-i scrAntit, ti-am spus. Gas-padine !Gaspadin Luchian Egorici !

, , Upa se crdpd, atAta cAt sd se vadd capul fetei.N-avea rnai mult de paisprezece arri, era negri-cioasd si grasd.

- Luchian Egorici e-acasd ?

- Nu, zise bdnuitor fata.-Da'pe mine md mai tii minte ?

- Manole ?

- Bravo ! N-am putea astepta induntru ? Suntcu un prieten. Ia spune-i d6nsuiui cum te chea-md.

- Milena.

REBARBOR 19

- Pe el il cheamd Cezar.incercd sd intre induntru, dar fata ii finu caiea:

- Egorici nu mi-a poruncit nimic' AgteptaliJafar6'

- 9i cdnd se intoarce ?

- Nu stiu.* Mdcar ;tii unde-i acuma ?

- Nu, zice fatainchizAnd uga.Manole bdtu iar:- Milencic ! Milena... Putoarea dracuiui.'.- Ce-i ? zise prin ugd Miiena.- Deschide numai putiiin, Milena'..Fata scoase iar capirl. Bdrbosul incepu sd-i 9o-

pocdiascd la ureche, incercAnd s-o convinga 9qceva. Fata nu se-nvoi. El irrcepu rar, agitat, sd'-iexplice, apoi ea rdmase pe gdnduri'

^- Si daia se-ntoarce ?

- Nu fi proastd, spuse galeg Manole.- Vine 9i ei ?

- E prietenul meu. Stie.- Bihe,pftd, fataincuie uga cu cheia. O porni inaintea lor, pe

un coridor intunecos si mucegdi! coridorul dd-dea spre o scard; ucard., invAitindu-se in spira-la, apbi spirala se termind. Fata descuie podul.

Unde dracu' mergem ? intrebd Cezat'- Psst ! Ai rdbdare.Podui era intunecos, abia se puteau distinge

idzile 9i dulapurile de toate feluriie, aruncateclaie peste grdmadd. Fata veni in fata lui Cezar,il stuclie aient.

- E frumos, zise ea cdtre N4anole.

- Suntem cei mai buni prieteni.Cezar simli mAna fetei; degetele ei fierbinli ii

apucard mAna, i-o traserd inspre ea.

F

20 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKIREBARBOR 21

- Nu te teme, spuse. Stai jos.

, Cezar se agezd. Pulpele ei miroseau a sdpunde rufe.

- Nu te misti de aici, intelegi ? gi inchiziochii ! ti deschizi numai cAnd trebiie, iopti fata.

Bdrbosul rAdea in spatele ei, ii fdced semnecu rnAna.

- Ii deschizi numai cAnd trebuie, da ?

- Cdnd !?- CAnd trebuie.- Bine, zdmbi Cezar, cdnd trebuie.- Jurd-te.Cezar inchise ochii.- MA jur, zise, gi deodatd se mird; se simlea

ca in copildrie, cAnd se iuca gi nu i se pdrea ni-mic carbghios in trea6a asta. Buzeld ei erauumede;i fierbinti. Le simti, pe-un obraz apoi pecelalalt.'O auzi lipdind spre'Manoie, auzi'goap-tete lor neclare...

Apoi soaptele se stinseri.- Ai grije de flagneta cea mare ! strigd din

celdlalt capdt al podului lvlilena.- Merge ? spuse Manole.Un fAsAit ca de primus rdsund sacadat la

intervale egale; din cAnd in cAnd, tipete oloageca de fagot sfdgiau tdcerea prdfuitd a podului. "

Isi urmdrea foamea, lunecdndu-i - mdnusdgrefoasd prin mdruntaie.

Ceva scArfAi ascutit, apoi suspina. Cu o vocesurdd si neomeneascd, fata strigi:

- Deschide !

El deschise ochii, se ridic6. intoarse capul.Sunetele unui vals inundard brusc podul, alt

vals izbucni lAnga Manole, apoi din toate un-gherele incepu sf rdsune o muzicd gravd si stra-

nie. Abia atunci Cezar ii vdzu: Manole gi fataalergau de la o ladd la alta, invArtind nebunegtemarivelele.

Sunetele se invdlmdgeau, se cdfdrau unele pealtele, se armonizau o clipd, pentru a izbucni iarin acorduri pline de aramdi pdrea cd o uriagdorgA rnecanicd s-a apucat sd cAnte in acelagitimp, cu diferitele pdrli ale sale, una gi aceeagimelodie...

Buim5cit, fdcu cAfiva pagi. Se opri. Nu intele-gea tncd.

Ea veni lnaintea lui, neinchipuit de aproape.Ochii ei strdluceau de pofta si bucurie.

- E frumos ? zise fata.Cezar t6ceh. Ea ridicd incet bratele 9i il cu-

prinse de umeri.- Spune ! Nu-ti fie fric6...- Nu gtiu, bdigui amelit Cezar. Ce s-a intdm-

plat ? Cdntd muzica ?- - Prostule, gopti ea, nu auzi? Un-doi-trei, un-

doi-trei, un-doi-trei, vals".. Haide, danseazd...

REBARBOR

-De ce ai fdcut asta ? intrebd pedagogul, iarnasturii cenugii ai privirii sale licdrird stins cdtremine.

- De ce, bdie!ag... ? Cum te cheamd ?

Nurnele meu rdsund gdunos in penumbramucegditd a coridorului; la capdt, silueta lui seprofiti implacabild in drepturighiui argintiu alusii.

- Spune, Ursescule, zise blAnd, si fdcu primulpas cdtre mine.-

Avea o mutrd distinsd, trasd spre tAmple;unui strdin ar fi putut chiar sd-i placd. Nu seenerva niciodatd.'Niciodatd nu priteai gti cAndte va plesni, n*aveai de unde s-o afli; uneori ofdcea ihiar inainte de a-gi sfArgi fuaza. trzbea secgi precis, fdrd patimd, dar cu o deosebitd ele-santd." Rabdator, igi aprinse figara.

Eram singuri, in tot coridorul acela strAmt gipustiu.-

- Tovardge pedagog ].aT strigat eu atunci, iarin vocea mea rdsuna umDrul stncer si ciar aldeznddejdii, tovardse pedagog, furtul nu poatefi dovedit cu vorbe ! Cu fapte trebuie dovedit,cu probe materiale ! $tiu precis asta, trebuieprobele... apoi corpul delict care...

- Probe... zise, hm, probe !

Iar in ochii lui sclipi, cel pufin pentru o clipd,bobul acela viu de umor amestecat cu curiozi-tarte. Mai fdcu un pas, apoi iar:

- Probe, da... de ce nu ? !

Nu mai erau prea mulli pagi inTe noi,-iar elavu griid sd mai consume unul. Pdrea foartesimpfu

-sA tAgnesc pe lAngd el, sd md pierd din-

colo, in amurgul din spat-ele usii.Pdrea foartE simplu-...- Da' mie c6nd mi-au furat bocancii din vatri-

zd.? ! Bocancii gi doudzeci 9i opt de lei, luna tre-cutd ! Am spus eu la cineva ?.! Eu am gtiut cinemi i-a furat. da' nu l-am turnat ! Dacd i-a vAn-dut, cum il puteam dovedi ? Jircd...

- De ce md silili sd vd bat ? Voud vd place... ?

- Eu sunt gata sd recunosc chiar'gi-n fafdorqanelor, si 5a fiu dat pe mAna legilor in vi-goEre ! Da' pe baza legllor gi-a probdlor, iar nucu bataia... -

Mai avea un singur pas sd m-aiungd; in locsd-l facd, el trase fufrnl \igart| adAic,6poi, fdrd.sd se uite la mine vorol:

- Eu as vrea sd fiu blAnd cu voi, nu sa vd bat,dar voi nu vreli sd-nfelegefi asta. Ar li mult maibine gi pentru mine... gi pentru voi; ar fi rnaicomod... inlelegi, Ursescule ? Numai cd voi nuvrefi sd md creilefi, iar atunci eu am sd vd ba!ca sd md credeti. $i am sd vd bat, vorbi monotonpedagogul ca ;i cum mi-ar fi citit sefitinta, amsa va-bdt pAnd am sd vd conving cd kebuie sdmd ldsati -sa ma port aga cum vieau eu; adicdplin de blAndete... 9i...^ Era ultima gansd. Am lAgnit cdtre stAnga,intre el gi perete, gi in aceeagi zecime de secun-dd m-am bprit gi-am zvAcnit cdtre dreapta.Pumnul lui Tulgerd jumdtate de arc 9i trosni cu

PAS DE VALS

al ALEXANDRU MONCIU-SUDINSK]

falangele de perete. Mlam trezit, cardvnitul prag al usii. Induntru, inrdvnitul prag al usii. Induntru,pedagosul isifreca mdna.pedagogril ieidagogul 191 tTeca miina.

; {-a.s_ruga.sd md iertafi, eu...im p'aief ;i"c;il4; iX:ei'ciiobise mana. El,

in schiinb, poate pentru prima datd de cdnd iistiam, rAse. Chicotea ciudat ca si cum i-ar fi in-gtiam, rAse.*Chico^tea ciudat ca si cum i-ar fi in-

cAte kile ai ?-N-afp6ste cincizesalpte, 4u ?_Co-uare l(rle al , r\-al pesTe clncrzesapte/ nu r Lo-cog... pentru cocog hi avea o alonid... mde. Ia sdte vdcl in sardd. StAnsa mai srr'.s- srrs sfAnsate vdcl in gardd. Stdnga mai sus, sus stAnqa.Picioarele -depdrtate ! Dreapta relaxatd... as5Picioarele.'-depdrtate ! Dreapta relaxatd... agE...

cdntat lreaba asta.- Formidabil ! spuse. De cdnd sunt n-am vd-

zut a9a o eschivd ! Cum ziceai cd te cheamd ?- Ursescu.- Nu,-numele mic. Cum fi se spune ?- Paul. .

- Ai fdcut cumva box? Ei, cum, nimic ? Niciantrenament ? Pdi, gtii, ai ceva stofd...

Md uitam 1a el, nu prea credeam ce spune.- Zdu, nu glumesi. Am fost antrencir la Me-

talul, aproape]doi ani. Dumneata ai executat unpas de-valS. Intelegi ? Unul aproape perfect,insd fdrd sd-ti dai sdama. Spontan. Eu tb-asteo-tam pe contrd, ei bine, durirneaia ai?""tii!f..m-ai^trimis dupd chibrite ! Pas de vals se nu-meste asta, Ssta este.

Am simfit cd md fAstdcesc, am miscat incur-cat mdinile.

- Eu, am spus, mie mi-a pldcut totdeaunaboxul. Da n-am avut nici unde sd-nvdf, nici cucine. Dumneavostrd... bdielii spun cd ali fostcampion in'64. E-adevdrat ?

^ -Tf, ziqe^pgda.gogul. S-a dus, gata... Tu cam

pulin mai deschisd. Iar atum fii atent, zisepeqagogul.- GrErica un drug, pumnul lui md izbi pestegurd.

prin vis, inpenumDra/

VALS

Greu ca un drug, pumnul lui md izbi pestegurd. O flacdrd caldd fluturd in fata ochilor mei,clar c-un nou purnn pedagogul stinse flacdra.

- I-ai furat ? I-ai furat ? gAfAia vocea lui ine-catd.

- Nu daji, am goptit.Capul mi se izbi de perete.Atelierele pcolii vuird stins gi prelung; prin uga

tleschisd am zdrit cerul G.A.S.-ului 8, iar in cer,tremurdnd, turnul negru de apd. Teama pi obo-seala, toate treceau, se topeau, se mutau in ochiimici, cenugii ai pedagogului.

- I-ai furat ? Recunoagte !

,,Ei, da, i-arn furat ! imi venea sd-i spun", ce tetot bAldi atAt, ce te..." $i toate in jur lopdird iar.Nu sirnfeam mai nimic, nu simfeam deciit amor-leala pldcutd a loviturilor, veselia ciudatd dinmine, pacea gi libertatea. Intindeam gdtul spre el,cAt mai descoperit, cAt mai in voia pumnilor... mdbdtea pedagogul meu 9i eram fericit ca-ntr-unceas de befie.

Se opri. Mi-am gters mucii cu dosul palmeiSi, hlizindu-md, i-am ardtat cAt de rogii erau.

- Tot md batefi, dom'pedagog, radeam, gi totnu intrd educalia-n mine.

O sd intre spunea. Las' cd fac eu om din tine.

ALEXANDRU MONCIIJ-SUDINSKI

- N-o sd facefi, zicearn. Hai pariu cd nu facefi.- O sd fac om din tine, zbreia. Hotule ! Scot eu

din voi oameni !

El, e drept, era nr:ult mai invdtat decAt noi,numai cd priceperea lui era fard rost pi, asemenicdrfilor, moale lsi incAicita.

- Ce folos cd md bateli, am spus. Sunteli preabun, asta-i. Zdu, prea bun. N-Aveli vAnd. Cumsd faci mata din neoameni, oameni ?

- Unde i-ai pus ? striga. Ce-ai fdcut cu banri ?

Dar, curdnd, obosi. MAinile-i lunecard in ios,piumbuite, cu tristele gi cu sfArFeald. Am rdrirashsa, oglindindu-ne ochi in ochi, fdrd gAndurirele sair urd. ,,Ca cioi boi la acelasi iug", m-amsAndit, ,,dup-o zi de trudd"." - Mdi bdiete..., bolborosea, ce-am fdcut noi...ce facem noi aici... Nu e bine.

- Pentru asta luali leafd, am zis. N-a!i spus cdo sd ne faceti oameni'?

- Leafd., zise. Opt sute de franci. Opt foi ne-norocite pe lund.

Imi iritinse batista lui, galbend cu pdtratealbastre.Am incep-ut sd-mi gterg gura cu ea, numr-etra ca 1-o murddresc, era ca=si cum mi-ar fidat-o frate-meu.

El igi intoarse ochii spre fereastrd 9i, uitAndu-se-n gol, spunea:

- Ah, Cristosii md-sii ! Ah, Cristogii Cristo-silor md-sii !' - Dom pedagoq, am vorbit eu atunci, nu vdmai necdiiti deEe;ba. Banii-s in dormitor, subdusumea, lAngX sobd. Da' nu asta-i treaba. Vdvorbesc ca lui-frati-miu, dom'le, dafi-i drumulde-aici; luali-vd valiza si tot ce aveli gi ducefi-vd, dom'le, in lume. Nu vd mai faceti ambifii cunoi. Noi...9g*' pedagog... ce sd vd spun ? Noinu vrern sa tlm oameru...

DISCIPLINA

I

Nu.i inveti de bundvoie nimic; niciodaiS. Nuinvald decAt de fricd. Ca sd le bagi in cap cevatrebuie mai intAi sd le vAri frica-n oase. Nici m5.-('i-rr atunci nu poli fi linigtit, stdpAn pe situafie.

De data asla insd, avearn motive sd cred cdrcugisem. il pusesem cu botul pe labe; cel pufinpentru o vreme gtiam cd va fi disciplind. Nu.rveam insd nici o dovada sigurd, putea fi doar cr

rnanevrd de-a 1or, md mai pdcdlisem 9i altdtlatd.

Pe 13 februarie viscolise doudsprezece ore insir. Printre altele crivdlul inghesuise in podulscolii zdpadd,. CAteva vagoane de zdpadd binet.rsate. Pefeleul fdcuse burfi, tavanele se curba-scrd. Din bdltoacele de pe tavan apa se aduna lnsuvoaie, curgea in voie pe bancile din clase. Amorganizat doud echipe de voluntari pentru cu-ra{at zdpada. Doud echipe de cAte patru ingi din,,brisada de muncd". Aveam eu un gAnd cu ei:sa-i ieeduc prin muncd. Sd-i pun la tieaba pdndIe ies ochii din cap, sd-i vdd rupli, cdzAnd deoboseald, sd le zdresc in ochi licdrirea aceea du-ioasd care apare de obicei in clipa sfArpelii ;i aresemndrii.

Cred cd bdnuiau treaba asta. Ternlenui era de


trei zile. $tiam bine, atAt eu cAt gi ei, cd n-au sdtermine. Cd dupa asta o sd urmeze altd pedeapsd,pentru neexecutare de pccieapsd. Cd pedeapsaaceea va atrage dupi ea cr noud pedeapsd.

Dar rezistau. Dintr-o incdpdlAnare prosteas-cd, lipsitd de vlagd gi eroism, dqr la urma urme-Ior singura posi-bila, rezistau. Ii mAnam zilnicsus, in-pod ii le luam scara. Acolo ei incepeausd se tArAie ca nigte plognile, sd lucreze doai atdtcAt sd nu inghefe. RAcdiau zdpada cu lopefile, seinjurau intre ei gi-mi trdgeau chiulul. Nici po-meneald de resemnare.

CAnd auzeau cd pun scara, in pod lncepea fo-iala. PAnd sd ajung sus era destul pentru ei sd-igdsesc muncind ca toti dracii. Cei de jos ii bote-Zaserd,,sfinfli". A;a lc spuneam gi eu.

- Sfinfilor, am adus scara. Dafi-i drumui lamasd.

Coborau rebegiii, cu priviri prdfuite, sufldndin pumni. Nu inleleg nici acum de ce preferausd degere decAt sd munceascd. Ursescu, un pri-chind"el negricios gi afurisit din anul intAi,^in-cercase, incd din prima zi, sd.-mi scape. Iiniceruse voie pAnd la infirmerie cd are o bubd lamAnd. I-am semnat biletul de voie, dar lAngdasta i-am mai dat sd-i ducd 9i felcerilei un bilEt.Jeni, ii scriarn, dd-i orice aflarl, de vreo scutiremedicald.

$edeam la gura sobei, in cancelarie, gi piro-team. Este singurul loc din toatd gcoala unde eintr-adevdr cafd. Sus, deasupra mea, se auzeaulopelile ,sfinfilor". Din cAnd in cAnd se opreau;.atunci le bdteam cu c^oada mdturii in favan.Reincepeau imediat. Intr-o vreme am afipit.

REBAITBOR 29

lrrainte de a suna la pauzd, m-am trezit si am ie-:,il erfard. Scara era pusd. M-am gAndit sd vdd cel.rt', arrr inceput sd urc tiptil scara. Am vArAt ca-prrl, prudent, pe ugifa podului. Ei stdteau age-z.rli, ingrdmddifi laolaltd, un morman sur, in-Iorm de pufoaice. Capetele nu li se vedeau. Ce-v.r mai incolo, unul din ei, unul singur, rAcAia ?nrlol cu lopata. Din cAnd ?n cdnd izbea cu ea depoclea, sd se audd. La lnceput am crezut cd joacdlrurbut. M-am strecurat printre hornuri, pe lAn-pi.r ndmelii de zdpadd, 9i am ajuns in spatele lor.N u jucau. $edeau pur gi simplu, iofi sapte,strAngi unii in altii ca oile ln saivan. Nici mdcarrrrr vorbeau. Cel cu lopata md,vdzu, tresdri 9i in-t cpu sd rdneascd.

- Muncifi, munciti ?

I{idicard capetele spre mine, apoi, cu inceti-rrcala unor condamnati, incepurd sd se ridice.

. Am fdcut gi noi o pauzd, zise molatic unul.Igi culegeau lope1ile, indobitociti, isi scuturau

rndnugile. Unul singur nu se ridicase, rdmdsesenrai departe acolo, jos. Era Ursescu.

- Tu ai nevoie de invitafii speciale ?

Bedreagd se apiopie de mine, zise:- E bolnav, are fierbinteala.- Are fierbintealii pentru cd nu lucreazd !

l)acd stai aga, sigur cA inghefi. Scoald si punelllana.

- imi coace buba, zise Ursescu ridic6nd ochii.Nu mai sunt bun de lucru.

- Ce vorbd-i asta ? Te-ai moiesit, asta-i toUn-ai voinld. Ce-ai face dac-ai fi singur, undevala Polul Nord sau intr-o pddure ? Te-ai da ba-tut ? Totul este vointa.

ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI

- Uitati-vd sd vedefr, zise altui, trdgAndu-imdneca. I s-a umflat mAna.

Stdteau in jurul lui ca nigte dddace pdcitoasesi-i cdntau in strund. N'{i s-a fdcut frig. Aici inpod era chiar ca la Polul Nord. Am lnceputsa-mi pun mdnusile. Intrau Seu, erau nigte md-nusi d'e piele. in clipa cAnd d trageam pe dreap-ta, cei de lAngd Ursescu sdrird brusc care-nco-tro. Puserd m?na pe lopeli gi incepurd lucrul.Ursescu igi acoperffafa iu mAnecile pufoaicei 9iincepu sd scheaune.

- Nu da!i, vd rog sa nu dati !

MA uitam speriat la el si la ceilalti. Nu infele-geam ce-i apucase. Nici prin cap nu-mi trecuseIa clau in cineva. Nici mdcar nu md rdstisem.Ursescu se adund de sub mine gi se ridica. Igigdsi lopata. Era o lopatd de doud ori mai maredecAt el.

- Ce dracu' aveti ?

Lucrau cu sPor, in tdcere. In timp ce coboramscara mi s-a pdrut ciudat: ce-i apucase deodatd ?

Erapauzamare,l-am agdlat pe unul din anuldoi, nri mai gtiu cum ii cihemd. Purta ochelarisi-i ziceau ,,ochelaristul". I-am fdcut semn sdvind gi l-am bdgat i.n cancelarie.

- Agteaptd aici un pic.- N-am fdcut nimic, zise.- Ciura. Stiu eu mai bine ce-ai fdcut.-Am Lrecut dincotro si mi-ain scos mdnuFile.

M-am intors cu eie in mand. Stdtea unde-i puse-sern, pe scaun, 9i se tot irc,lba in jur.

- De ce fumezi ? an-i $pus. $tii cd fumatul e

interzis in gcoald ? '- Nu fumez, zise. Eu nu fumez.- Si dacd eu ili spun cd fumezi ?

REBARBOR

- Aia de anul trei, Baicu, Eugen, dia fumeazd.lrrlrcbati pe oricine, eu nu fumiz. C6utati-md.

- Vorba, am zis, si am inceput sd-mi trag md-rr rrsilc.

Ir.r clipa aceea el a sdrit de pe scaun 9i s-a dat, lc tlulap.

-- Iertati-md tovardsu' pedagog ! strigd. Vdrog, vdrOg!

- Iesi !

Asta era. Mdnugile. De obicei nu-i bdteam cul,rrrnnul gol, md dlrrea mAna. Cu mdnuga e alt-( ('vil; pumnul capdtd o tdrie de parc-ar fi del('lrln. Se temeau de mdnusile mele, se temeaur il ln s€ tem javrele de ciomag. Eram stdpAn pe,,ituatie. Le- bdgasem frica in dase. Ma plimbJml,r'in cancelarie, gustAnd dinainte linistea si sa-lisfactia viitoare. Elevul de serviciu suni de in-lr'.rre. Am iegit sd-i supraveghez si, in timp ce ei:;t' inghesuiau in clase, eram pentru primb oard( rr adevdrat multumit: in sfAr.sit, avea sd fie dis-. iplind.

iIEra o dimineatd frumoasi de ti se strAngea

nrima. Ninsese linigtit, farA vAnt, zdpada seln-tindea u.X*, moale si scAnteietoard, pdna hdttlcparte. Ili venea sd-ti cuici abrazul p6 ea si sdIr;^gdndesti la basme. Noroiul, pimdntui negrusfiirtecat de tractoare si pa,rcd siurmat de poici,rlunuaiele din curte, scdndurile si fiareie irechi,.rruncate care-ncotro, toate dispdruserd. RdnrA-rrea eloar minciuna aceea pura si ireald, de o1',ing5gie fdrd sfdrgit, a iernii. Ciorile ?notau greuin zdpada acoperigurilor. Nu mai aveau cur6i sX

ALEXANDRU MONCru-SUDINSKI

se aseze pe pamant. Dormitoarele erau pustii,eu slateum li fereastrd, md g6ndeam. Tot gAn-dindu-md, imi veni in minte ideea cd, dacd arda acum cineva drumul unui porc prin curte,oorcul acela, ca sd aiungd unde are treabd, arii ritit sd sape un tunel-pe sqb zdpadd.^.AP9imi-am inchiiuit ce grozav ar fi sd te tdrAi printunelul dla,'de-a bulilea, in urma porcului, si

imi mai inchipuiam cd tunelul trebuie sd fieinecat de o luhind ldptoasd, nepdmAnteand"'Iar la suprafatd, cine^gi-ar putea inchipui cd

acolo, in mijlocul curfii, se flimba sub zdpaddun porc gi in urma porcului Pedagogul"'.

Ursescu nu mintise' Era intr-adevdr bolnav'futit"uii, la canlind, leginase. A fost mare hazpe chestia asta. ii venise rdu intr-un fel cara-lhios lesinase incetigor 9i capu-i cdzuse in sosul8in farfurie. Parcd adormisb- L-am scos afard,l-am frecat cu zdpadd, dup-aia l-arn cdrat laciormitor. Arn fdcut prostia sal culc aproape dernine, pe rAndul d6 sus, unde era cdldurici'Toatd noaptea l-am in'iurat. Gemea si se zv6r-coiea ca ttaiba. Abia spie dimineatd s-a linigtit sidormea ugurel, cu tati carn strAmba, de parcd arfi spus: vai de capul meu, somn e Ssta ?-- -t4-u*

apropidt de el gi m-am uitat. Pe gAtulsubtire, ieqbs, inJlorea cAt un boboc de trandafirun furuitiirl. Buba de la incheietura mAinii eraqroasd, gdlbuie; mai avea una la subtioard, subbufoaical Aia nu i-o vedeam, dar gtiam cd e cea

inai mare. Infectia de la ceafd de acoLo i se

trdgea.X,zi-dimineafd, Jeni, felceriftr, il consultase'

N-avea ce-i face. Trebuia sd-i taie cineva' Detdiat nu puteau sdi-l taie decdt la lvlSgureni, aga

REBARBOR

r',i ('ra rost s5 fac un drum gratis pAnd acolo,Irrrrtlcd trebuia sd-l insoteascd cineva. Directorul,r lost imediat de acord, s-a cam speriat cAnd i-ar,,rzut mAna. Ne-a dat foi de drum; pe la ora do-u,r ilnl pornit spre gard. Prichindelul mergea curi,rtul teapdn in urma mea. Aveam de mers vreol).rtru sau cinci kilometri pAnd la gard, dar era1rl.rt:ut sd inoli prin troienele acelea de zdpad6..tJrnram linia trenului 9i, din cAnd in cAnd, in-lolceam capul sd nu-l pierd. Se linea bine.

In gard i se fdcu iardgi rdu" Era galben gi avealrt'rbinteald. L-am dus la cArciuma gdrii sd-itlau o drojdie.

Bdutura nu-i pldcea de loc. O bea cu ochiirnchisi ca De o doctorie. Cred cd a bdut-o numaipcntru cd'o pl5tisem.

- A,lcoolul in cantitdli mari nu e bun, i-amspus. In schimb in cantitate de o cinzeacd., doud,t'bun. Curdfd sdngele.

El incepu sd plAngi. PlAngea ?n tdcere, currasul ln fala de masd, i se tot scuturau umerii.lrni era cam jend de consumatorii din jur, aga cdI am spus:

- infecfia, n-ai de ce sd plAngi, e din vina ta.Omu' dacd nu se spald face infecfie. $tiut lucru.Asta sd-ti fie invdtdturd de minte; altd datd sdnu rAzi c6nd ili spun cd trebuie sd te speli. Eustiu de ce trebuie sd te speli; da' voi habarn-avefi. De-aia vi spun ca sd...

- Ce-are bdiatu'? se amestecd un ceferist cuurechile infundate cu vat5.

- S-a umplut de ni;te buboaie. it duc Ia Md-sureni sdl taie.

- Nu mai plAnge ca o muiere, spuse duios ce-feristul. PAnd la nuntd o sd-ti treacd.

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

- Cdnd omul vorbegte cu tine, rdspunde-i !

Nu fi mArlan, bdie1ag, ce dracu'!Ursescu igi ridicd fala, era plAns si murdar.

Sughila. Ceferistul imi ceru voie sd-i cercetezebuboiul. Am dat la o parte cArpa de pe ceafa bd-iatului si i i-am ardtat. Ceferistul s-a mirat foar-te tare. A spus cd el un buboi in halul dsta n-aprea vdzut, degi fusese pe vremuri in marind.Totugi, a zis, pAnd la nuntd are sd-i treacd. Ur-sescu imi ceru voie sd iasd pe peron.

- Ce mai vrei acum ? Stai linigtit aici, ce sdcaqfi afard ?

In clipa aceea el igi smuci capul intr-o parte giaplecAndu-se sub masd incepu sd vomite.

Pe peron m-am simlit tras de mAnd.- Ce faci, tu ? imi zdmbr Jeni, felcerita. Uite

c-am plecat gi eu. Ce dracu' era sd mai facacolo ?

Parcd era prima oard cAnd o vedeam. Groasd,pdroasd pe pi:ioare, dar vioaie si pofticioasd. Serujase ca focul gi acum imi z6mbea.

- Egti dulce, i-am spus.- Dulce, pd dracu.^Nu-s aranjatd cd ai vedea

tu.- Ce aranfata ? Orice femeie aranjatd aratd

bine, da' unele chiar dacd nu*s aranjafe tot suntmai bine decdt celeialte. Nu degeaba zice fran-cezrJ' cd femeia frumoasd n-are nevoie de loale.

- Iv{d iei cu vrdjeluri, ai? zdmbi Jeni cu gurasclipind {rumos, numai argint gi aur.

- Nu, tu, serios !

O priveam drept in ochi, gi ea se tot rdsfdlalegdndndu-gi piepfii.

- Vine garnitura, zise Ursescu.

REBARBOR 5J

l)ii-te la o parte ! Jeni, tine-te dupd mine,,'. lrcst'cu un loc.

Mtrltimea incepu sd-gi agite sacii, valizele gi,,,rt osclc. Tdranii se strigau intre ei, aspru gi gu-trrr',r1. Ilotul acoperit de promoroacd al locomo-trvci rni-a adus aminte de filmele de rdzboi.r\ poi totul se amestecd, iarna sclipi albastru, amr,rzrrt scdrile grosolane de lemn lunecAnd prinl,rt,r nrea. lvl-am renezit inainte si m-am infipt inlr,rr,r vogonului. Multimea aletga in urma mea;rr sirnteim unul cAte unul aruniAndu-se gi apu-( ,r)(l cu disperare bara de lAngd mine. in codstdrrr .r izbit o ladifa; impingeam-clanta ugii dar nur(,useam s-o deschid. Trenul se opri.

- Deschide, bd, strigd cineva,deschide odatd !

M-am simlit lmpins, ridicat, izbit de ugd. Ugar'r'tld. Am ndvdiit induntru. Mirosea pldcut alrrrn gi-a urind calda. Vagonul era pustiu. Amirrtrat in primul compartiment, Ia nimereald,rrri-am aziarlitcdciula'pe banchetd gi am incuiatrrsa. Coridorul se intunecd de ldrani, de cefe-risti, de navetigti de la Ateliere. Era cald. Am',t'trs capul pe fereastrd. Jeni era deja pe scard, isil,reea loc, zbierdnd intruna. Ursescu alerga car rrr cdtel in coada mullimii, incerca si el sd se,rr;ate. M-a pufnit rAsul. Md simleam tare mul-lrrmit; fusesern mai gmecher decdt tofi dia !

t itiva oameni lmi bdteau cu pumnul in u95..

- Ocupat, am zbierat. Mama 9i copilul.M-am 'hdntit pe banchetd, cu picioarele in sus,

si rAdeam cu o poftd grozavd..In curAnd apdrustrivitd de geam 9i Jeni. Am crdpat u9a sd-i dautlrumul. dar in urma ei mai ndvdlird doi tracto-risti. Au ocupat bancheta cealaltd. CAnd a apdrutLJrsescu, nu rnai era ioc. Tractorigtii igi aduseserd

35 ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI

nigte prieteni. Am inceput si md cert cu ei dardegeaba. I-am spus lui Ursescu sd stea afard, indreptul ugii. Sd *g Ta scapg din ochi. Mi-amaprins o mdrdgeascd, i-am oferit si lui ]eni una.

- Spaima nemfilor, rAse gros Jeni.- Ete, na ! Iese fum, e ligard !

Tractorigtii se holbard o vreme la rnine, apoila ea; apoi se holbard tntre ei. incepurd sa rddasi sd se imbrAnceascd. $oldul lui jeni se rnigcalAnga rnine ca un nnimal intr*un sac" M-am ui-tat pe fereastrd. Ceasul gdrii ardta ora gapte sijumdtate, Unui din tractorigti scoase cdrtile siimediat incepurd sd joace.

- Cdt e ceasul ? Am intrebat-o.Ea se f6!Ai pulin, apoi scoase t{in geanta de

vinilin maro un ceas degteptdtor. Il iipi cle ure-che.

- Merge, zise. E trei pi... adicd patru fdrd zece.O ia cu vreo juma' de ord inainte.

- Agtia de la gard zice c6-i gapte ! arn sfrigat,ardtAndu-i ceasui de pe peron.

RAdeam amdndoi gi fumam gi ne simleamtare bine. Era o fatd dintr-o bucatd. I-am scdpatmdna pe burtd ;i am strdns-o. Aia jucau tabinet,nu vedeau, am mai.strAns-o o datd.

- Fii cuminte, imi gopti mustritor Jeni" Egtinebun ? Md nebunule !

- Sunt nebun, da' sunt nebun dupd tine !

- Ia rnAna, strigd tractoristul inai tinerel.Te-am vdzut ! ce Dumnezeu., rndi nea Vasile ?

- Pd cuvAntul meu, se apdrd batrAnui. Ce erasd fac cu un valet ? Zdu, ma lgnate, din gregea-la...

Peste un sfert de ord trenul smuci; vagoanelezdringdnird lung din incheieturi.

REBARBOR 37

S-a-mbdtat nea Rogu, mecanicu', rddeau ju-,,rlor-ii de tabinet

[]ai nea Ro;ule, baad ! urld unul din ei, pe fe-rr',rstr'5. Mergi mai pe linie !

('casul gdrii incepu sd pluteascd incet, dispd-r.rrrtl spre stAnga. Era cald, tare cald; imi venea',,r ,rclornr, intr-atdt md simleam de bine.

['c geam se vedea cerul spdidcit, cAmpia scli-I'rnti rnoartai gi inghelatd.,Bdrd.ganul ca un sfAr-''rt (',rt tltr lume. Rofile hurduciiau greoi, izbeau 9i-rr.r L/{)chr.- mAna rnea se strecttra iar- mr-rlafic. ner,r r,,ilche, mAna rnea se strecura iar, molatic, pe,,rrb paltonul agezat pe genunchii femeii. Ea pri-vr'.r tintd inainte, neldsAnd sd se observe nimic.lit'spira scurtn repede. Din compartimentul ve-r'rn se auzird rAsete, apoi o izbitutd. Deodatd inliniste, o voce de figan, tristd gi cheldlditd, ince-[)u sA jeieascd un cAntec. BdtrAnul se opri o cli-l),r, cu cdrtile in mAnd, ascultAnd.

" Bdrdganie pia-zi rea-hiahi ce fdcugi miiicula mea-hintd cd cui m-ai dati tu pantineeecd m-omora-rhf nu md .tineee..."- CAntd aripatu', zise cu necaz unul dintre

l r .u:toristi.- CAntd, lntdri bdtrAnul.Vocea liganului se-necd intr-un suspin 9i se

IrAnse, rdmase nurnai acordeonul, frdmAntAn-tlu-se mai departe, fdrAmat mdrunt in bucili.

Dincolo, pe fereastra givratd cu ger curgea Bd-r'.iganul, curgea gi se-nvArtejea ca o Dundre tul-l'rrre in scocul nlorii lui Dumnezerti odatd cu el1',oneau fdrS noimd stdlpii de telegr#, pAlcurile de:;.rlcAmi inlepenifi in cAmpie, ciorile risipite ici 9it'oto prin cer; goneam noi, oamenii, inghesuili in


burta minusculd a trenului, dormind, scuipAndsau jucdnd tabineU jucdria de fier huruia triumfalpe spinarea adormiid a cAmpuiui, ne ducea parcapentru totdeauna Dumnezeu stie unde... Dum-nezeu gtie pentru ce. Sufletul meu era tulbure ginelinigtit.

Apoi, vocile tractorigtilor se fdcurd subliri 9isuierdtoare, se-mpletird lntr-o disculie de nein-leles. I-arn vdzut ridicAndu-se lenegi in picioare,urcAndu-se pe banchete, pipdind tavariul com-partimentului. Parcd-ncercau sd gdseascd ceva.Fala lui Ursescu se lipise toatd de sticia usii, sefdcuse una cu ea; ochii lui, negri si morti pri-veau departe, pe lAngd mine, nu md vedeau.

Mi-am scormonit creierii incercAnd sA-i spunceva, dar chiar atunci vocea lui Jeni plesni ca unbici.

- Un cal mort ! strigd. Uite-l !

Trenul scrAgni din toate rofiie, lung, insupor-tabil; vagoanele se ndpustird unele peste altele,oprind. Am intors capul. Fereastra se-ntunecasebrusc. Dincolo, in fata traverselor, se-ndlta ca-lul. Coastele lui uriage, acoperite de-o piele us-catd 9i neagrd, astupau orizontul plumburiu sineclar. Printre nicioarele slabe si descdrnate

I

rdsdreau case, cumpene, pddr.rri de salcAmi.Greabdnul nu i se vedea, se ridica muit deasu-pra norilor. I se vedea deslu;it numai capul, cugdvanele goale ale ochilor, pe marginea cdroragedeau sau se jucau in ticere nigte copii.

- Am ajuns, puigorule, imi gopti blAnd Jeni.Scoald-te.

MELA

A-r-rceput iar ploaia. Pe geamul vagonuluiI'lrrtt'sc iacrimi, cai morfi gi fantome. Toamnarrrri rnacind incet rinichii, iar copacii, ca nigte, lrclnc.ri umili gi goi, imi intind in palmele lorunrt'cle Bdrdganui. Am ajuns la fermd noaptea.f 'r,rrrr cu Munteanu, profesorul de mecanizare.l;l isi lud rdmas bun de la mine, apoi, cldtinAn-,lr r sc, se duse sd se culce in odaia iui.

SAmbdta, cdrciurna lui Coni se inchide larrrit'zul noplii. Pleoapa cdrciumarului atArndrir('u peste ochiul lui rogu, umflat. Am gters curr.irreca pefeleui umed, mi-am rezemat fruntea,lr' n-ra.sd gi am adormit.

- Inchid, pedagoguie, md trezi obosit cArciu-rrrarul. Pigd-te-n altd parte.

-Ce?- Du-te la'otel. Oamenii seriosi nu doarme la

,.irciumd.- Vreau bere, am spus, bere, cArnafi gi-o con-

:,t'rVd de porc de cAine.Coni se intoarse blestemAndu-md si plecd sd

rrni aducd bere, cArnali gi conservd de porc det'iine. Il agtept. Md mdnAncd rdu intre degetele.le la picioare, iar somnul nu se mai intoarce lanrine. LAnga godinul stins tractoriqtii fac gdld-1;ie, rAd si glumesc cu bucdtdreasa Mela. Imi

4f) ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI REBARBOR

scot cizma. Sub obiald, intre degetul mare si celmijlociu, s-a intepenit in carne o plognile. Melase ageazd ldngd mine si, privindu-mi piciorulcadavenc, rnd intreabd:

-_De ce esti trist, pedagogule ? Bdi, lapte dul-ce. Ce ai ?

Arn scos stiloul din buzunar gi, cu capdtullui,. am spart plognifa; sdngele ei md strofi peplcror; nu volam sd md duc acasd.

* Mela, am spus, Munteanu s-a imbdtat inoras si-acum doarme.

-si?- Vrei sd mergem la camerd la Munteanu,

Meia ? -

-.Agteaptd putin, zise ea intorcAndu-se ldngdgoclln.

Am inceput sd beau bere gi sd inghit cArnati9i din nou tractoristii rAserd. Unul dih ei se ridi-c_a greoi de la masd si imi ardtd - gros cAt un capdeberbec - pumnul

- De ia \)Iela sd-ti iei gAndul, auzi? Cd denu... te... te...

. -.Fane, strigd atunci Mela, ti-am spus cd nustie !

- Sd gtie I striga gros tractoristui. Cd de-aiar-a lipit statui urechi la cap.

Afintindu-gi ochii slelti asupra mea, tracto-ristul vorbi cu scArbd:

* Eu, nenigorule, poate m-oi fi luAnd de fra-ier, da' vreau sd md-nsor. Si md-nsor cu Mela.De-acu' ea o sd fie nevastd-mea, pricepi ? Iarcurvdsdraia - gata. Care nu pricepi treaba asta,eu te ologesc, Pentru cd, sub acest aspect, Melanu mai este o curvd.

- Bine, Fane, am zis. Acu'scuzd-md.

l l 1rl1,f i1, iar eu imi incdltai la ioc cizma. M-arnrrrl,rl [t.rrrg in ochii de cdlea ai Melei gi, ascunzAn-,lrr rrrr sperranleie-n piept, am plecat cu conserva,1,' 1'ort' I.l Munteanu. Orbeciiam prin noroaier,l,rrr, l, ll{l\ izutel patirna rni se potolea, vAntui".r Ilritr,r"r prin vdzduh pieile moarte" Prin intr.r-, r' I r{ , r'iaclirile fermei pdreau rdmdgileie unui uri-r rn.rrlilr deraiat. In ad6ncurile oarbe ale cerului

.r lrtrrrrrt ameninfdtor un avion, apoi am ajuns la\lrrrrtt.atnU.

l)onnea cu lumina aprinsd; odaia era plind,lr, lrrn, rumegug de lemn si cArpe. Am adormitrr.lrt,tcat lAng? Tig"l profesor de mecanizare,r,rr ul somn a vemt la mine rnama. Ea era tAndrd,,r () floare de cireg gi, alintdndu-mi obraiii currr.rirrile moi, par{umate, imi vorbi indelung,l,,.,prc Mela. Eu ii sdrutam rnAinile, plAngeam,rr .,opteam cAt de mult o iubesc gi-i spuneaml\l l l.r "

Apoi bratele mamei mele se acoperira cu pdrll('r'!r'u si gros. M-am trezit. Era dimineafd.

Munte-anu horciia lAnga mine, asudat, cu fdl-, rlc larg deschise. MAna lui se-afinea pe obrazulil l('u.

- l'ovardgi, gemu el prin somn, da'ldsafl-md,,lorn'le in pace.".

FRIG

Munteanu mesteca fasoiea cu cioturile dinti-lor lui stricali, iar pe fata iui de copii bdtrAn sezugrdvea bucuria religioasd a mAncdrii.

- Eu, pedagogule, imi spunea, am vdzut mul-te la viafa mea. Am vdzut multe gi m-am speriat.Am muncit la noile cartiere care pot sd spun cdle-am ridicat din nimic, am fost maistor si-amavut munci politice. Peste tot oamenii mi-au datcu gutul in cur, da' eu n-am stat sd plAng penkutreaba asta. Oriunde md duc, rnd aranjez cel maibine. N-o sd crdpdm nici aici, pedagogule.

Munteanu scoase un zgdrci din grrrd, il privicurios, apoi, aruncAndu-l sub masd, continud:

- Nu-!i iese treaba la orag, o-ntinzi Ia lard..Te-ai sdturat de !ard. o-ntinzi la orag. Peste tottrdiesc oameni. Iar eu pot sd zic cd. omul, oricAtde rdu ar nimeri-o, tot nimereste mai bine decAto meritd. Pentru cd - ce e omul ?

Lampa pAlpAia sfios intdrind cuvintele luiMunteanu, iar luminile care se prelingeau pe falalui il fdceau sd semene cu un diavol ghidug 9iticilos.

- Din punct de vedere just, vorbi el, eu, cAndmi uit ia un om, md gAndesc cam aga: mdi, ce lo-patd in cap i-ar trebui dstuia ! Da doar n-o sd m-a-puc sd-i dau fiecdruia cu lopata-n cap ! Atunci md

REBARBOR 43

l',rl', Itt' sub pielea lui gi-ncerc sd-l fraieresc de ceear r rf r,r irrtereseazS.. Da' la tine n-am nici un irite-n,i,, ('(' rnai ! Drept care pot sd-!i declar cd lucrez la..r r r,rl,r asta impufitd din iarna lui'62 gi nu-i chiar.r,,,r tlr, riiu aicea. Fii ddstept gi fa pe prostu'; asta-i.

"r :,t'r'ir'-i md-ti sd-ti trimitd o plapumd caldd, cd

n(' l,r (lracu cu gemurile astea.ll rrscultam si-mi scoteam cizmele. Pregdtin-

,lrr rrui de culcare, md gAndeam cu invidie ce| | ',( ), r l'.1 c viaf a prin optica unora.

Mrrnteanu inghesui coceni in godinul ghebos,r,rr 1',oclinul prinse sd bclboroseascd si sd urle'.1'rc vant. Afara bAntuia iarna, cdinii ei de zdpa-,l,r z,lrurdau peste stregini, se izbeau lnfundat in..r, I MicsorSlampa 9i se plimbd o vreme prin ca-nr('t',1, numai in flanel si izmene, meditAnd:

Cine nu muncegte, nu mdnAncd: rahat ! Sdr ,'zi trcabd in comunism. Acolo o sd vind la tine',r o sir-ti spund asa: mdi tovardgu' Stan Pdpugd,,l,rt .r rru mdnAnci patru porfii de piure cu carne,r',,rl,r rru-ti mai ddm voie sd muncegti. Adicd tel','.lt'psim.."

Muntene, lasd filosofia 9i hai. MAine iar o sdrrr,r njuri cAnd te scol.

... iar care e $mecher, o sd mdnAnce exact nu*rrr,ri trei porfii de piure ! Adicd, vedefi, tovardgi,nr iun strdduit ! Simt o mare necesitate de a rnun-, r, (li.lr la capacitdtile mele nu incape atAta piure.I ).rt:-ar fi nigte bere...

Atunci, ln ugd, se auzird doud ciocdnituri.- Cine-i ? zise Munteanu.Nu rdspundea.- Poate-i Mela, am zis.- Nu-i Mela, fdcu Munteanu, asta-i nevastd-


Deschise u9a gi, in intunericul coridorului, seauzi un fognet neclar.

- Ea e, zise cu bucurie Munteanu. Scumpdmic6, da'intrd o datd cd te agteptam I

M-am ridicat in capul oaselor si m-am uitat.Ferneia se opri in prag, era micd de staturd, calncAt Munteanu, tdcea. In cenusa gdlbuie a ldmpii,fala ei imi pdru o icoand a MaiciI Domnului des-pdrlitA de prunc.

* Ai venit/ murmurd induiosat Munteanu si,zvAcnind cu dibdcie din umdr, o izbi cu pumnulin dinfi, Ai venit, se rnird el, lovind cu genun-chiul, iar femeia icni ?ncd o datd, aplecAndu-sepeste pAntecele lovit. Apoi de pe coridor se maiauzird niste bufnituri gi mereu vocea miratd alui Munteanu: scumpd micd, va' zic-aivenit !

ScArtAie usi, rdsuhd voci, rdsul lui Brdnescunecheazd infundat.

- Ma Muntene, se milogeste nea Vasile de lacamera 8, rezolvd-fi, domne, chestiile astea aca-sd, pe recameli. Vrem sd dorrnim, ce dracu !

Munteanu se-ntoarse vesel, incuie usa in ur-ma lui.

- Ai vdzut-a ? Nevastd,mea. E miqto, ce zici?- Mde, zic, are'ceva. De fapt, la ferneie totu-i

picioarele. Da' cu ce a venit ? -

- Cu ce-ai venit md ? Strigd Munteanu spreugd. Doar n-ai venit c-un trarnvai.

- M-a adus dom' Brddutiu cu imeseu', spunesughifdnd vocea de pe coridor.

- Brddutiu te-a adus, sd te duci la Brddutiu.Hai, Sandule, sd dormim.

Sufla in lampd si se cuibdregte ldngd mine inpat.

T€BARBOR

Mrrrrtcne, spun, dacd vrei, md culc la tsrd-tr,.'.r u Ai.r tot joacd remi, md culc la el" E pdcat.."

| ),i-o dracului, cascd scArbit Munteanu. Asta-i,,' I'l,r:,rrital, dac-o lasi in casd, n-o mai scoti nici' rr ,lr'lt'ttlu.

ll()nrbane cAteva injurdturi gi se pune pe sfo-|,il1

Nrr rni-e somn. Vdct trecAnd prin fata pleoa-;'r'l,t lrajisti, cai colorati apoi niste ape, mi-aduc.rrrrrrrtt'ca trebuie sd md duc la felcerita sd-mi dea. .r',r'lirra de bube. Mi se tot ndzare ci o aud inl,,rlt'lc usii, trernurAnd gi scAncind.

,\lard uruie viscolul, BArdganul isi gonestel'.r',r'rrlanteie pline cu zdpadd prin cer. M1-e frig.\rrtl prin coridor niste soapte nedeslusite, dar

r r( ('l) sd le-ncurc, nu mai stiu dacd soapteie alea',rrrrl de afard sau arn inceput sd visez. Adorrn.

Nicule. ". fd,-ti pomand, Nicule.". lasd-mdrr.rrrntru cd mof.."

ll zgdllAi pe Munteanu.- l7a? Ce-i !

-- Bdi Muntene, fii si tu dornn. Vrei sd-nghefel,r trsd, ce Dumnezeu? I-auzi cum plAnge"

* 'Mnezeii si Fagtele mi-sii, da ce-s eu, hotel ?t r'-si inchipuie ea, cd.-s hotel ? Adela !

- Da.- De-i drurnuX urgent de la usi, auzi ? Gagi-

, .r-ln€ct e nervoasd, nu poate dormi.- Nicule, nu md nenoroci.... rrn' sd m6 duc

,r('ulL ? bocegte Adela. FJurna' pdnd m&ine, rnd...It' ro$ eu frumos...

- Mare bestie, ofteazd Munteanu. Sd-ti dau,lrumu' ca sd-mi mangle;ti ceasu', ai ?

- Domnigoard, strigd t'emeia, rygali-lsd-mi dea

ALEXA.NDR.U MONCIU-SUDINSKI ITtiI]AIIBOIi 47

drumul. Nu l-am furat in viala mea cu nimic. Ni-cule, aga sd-mi ajute Dumnezeu !

- Nu existi Dumnezeu, declard dispreluitorMunteanu. Ce-i aia,,Dutnt:.ezeu" ?

Md scol, orbecdi prin intuneric, pipdi u9a si iidescui.

- Mullurnesc, cldntane femeia. Sdru' mAinile,domnisoard bund, dacd nu erai matale muream...

- Nu-s domnigoard, zic.- Sd te prind cd+ni cotrobdi iar, mormdie leneg

Munteanu intorcAndu-se sub pdturi sd-mi facdloc. Te bat de-o suna pita-n tine, cum, te prind.Acolo pe scaun sd-mi stai.

Adormim din nou, ghemuiti unul in altui. DincAnd in cdnd el tresare si se rdsteste buimac:

- Ia nlAna ! Te vdd, fir-ai sd fii! Crezi cd ciorm ?

Spre dimineald md simt inghesuit, sufocat, iiaud rasucindu-se gi gopocdind. Vocea ei:

-... De ce, md ? E mai bine sd stai tu singur 9ieu tot lela, e mai bine, md ? Te-ag spdla, !i-ag facemAncare, tot, tot. Altd datd cum s-a putut ?

- S-a putut pentru ci s-a puiut.- Vai .si-amdr de copilagu'dla, bocegte in soap-

td fcmeia, ce-a gregit el sa n-aibd tatd... sa umblede la unu' la altir,'tot nernAncat, nespdlat...

- Da' ce-ai vrea ? Sa te lin pe fripturi ca p-odoamnd, cum te tineal-n ? $i tu sd... Mersi, daeu... Mii dragd, hai cd mi-e somn.

La cinci ;i iumf,tate nr.'1 trezegte ceasul deg-teptdtor. E neobisnuit de caid induntru, iar oda-ia-i dereticatd ca un ou Ce Pagti. Femeia spaldceva aplecatd peste ligheanul de cositor. Deasu-

. pra godinuiui atArnd Ia trscat cdmaga noastrd de'gala?in nailon austriac. In somn, mutra asuda-ia a lui Munteanu pare fala unui omule! necdjit

.i l,rrrr ll lrt,zt,st'.'l'rcbuie sd ne grabim la canti-rt r .r',1,.r,'r l\lrrrrlt'irnu e de serviciu. El isi tragel,,lrl.rl,rrrrr pcstt: pijama gi se-njurd de mamd ia, f r 1 rf rrr r'r ltr,r',rt:tii cd nu l-a fdcut md-sa rndnz ca

r I rrr,rn,lt('(. un lup. Femeia se-nvdrte in juruir, ,',1 | lr, r lo,n' tloar ne-o intra in voie cumva.'

( ,r,rl'r',rlt' te, ii spune Munteanu, lntArziem.| ,, , , rr r t. r rr ochii lui cu urnilinfd de cAine gonit.

l!r, rrlr., zicc, eu mai bine m-as duce acum ia, ',t,1','r,rlrv.r si, dacd mi-ai da de-un sdpun, ti-asrr.tr '.1',tl,t ,'t' l'lrai e de Spdlat.

,\.,t,r rrrr sc Doate.2ice el.ll,rlr,rrr pAnd diseard, Nicule, zdu!

f"lrr :;t. poate, n-auzi ? Uite, tovardgu' poate,i tr '.1'rr)ii, c-a fost student: pdnd la pronunta-

,,,r lr,,t.rrarii judecdtoregti din care urmeazd, nnr ( ,r :;otii au desfdcut hotdrArea anterioard a' ,r,..rlor it'i, numitii nu beneficiazd de dreptul de| , ,,n('rrlrina. E ilegal. Este, pedagogule ?'

A:;lu, aga-i. Cbdu' penal e cbdu' penal... ce

"''" 'l ,,,,,dreci de lei pentm drum pot sd-ti dau,

I'rrut' Munteanu, dar de rest nu mai am ce sd-til r, I'r'rrtru cd nu m-ai anuntat. 9i chiar dacd mdrr n rrrl,ri, tot n-aveam. Pedagogule, ai h-t cumva ?

Nrr, zic, pAnd la chenziud-s iiber $i eu.Multumesc, Nicule, spune femeia, si cu as-

l.r rr':;irn: Froi plecdm cdtre scoald, iar ea o ia pet",l('( r inspre canton.'

lirig ai naibii, rostesc. Cred ci sunt vreo do-rr,|-/(,('; cle grade, cezict?

( eea te poi sa-1i spun err, rostegte Muntea-i,r' ,,riulmecAnd gerul, este sA zicem mersi cd,' :; ir"cizeci de grade sau ireizeci si cinci ! Clu

. r. .rtul dsta de iarnd si aga ar fi prea pufin...

TERASAMENTUL

- Sa lansAm un semnal infinitului ! urld Mun-teanu rostogolindu-se pe- grdm^ada de rumegu;'.

Sticla de"vin ii cdzti dln mAna 9i incepu sd-icurgd p!PiePt.

-"g,ighi bughi, zise obosit zugravul.Bughi, bufhi, iar celalalt relud:Bushi, buihi, iar celalalt relud:- Brighi bu-ghi..Vtedison tt3g.-Era 5ra cinti dimineala pi ndmetii incepeau

sd se vadd pe geam.Era gapt'e dE fapt, dar credeam.cd. e cinci'- Sa'lahsdm un semnal infinitului, i-am goptit

lui Beroe, mAngAindu-l pe spate, iar Beroe era

singurul care ni era beat. Ddilea numai din coa-

dd si ndrea agitat.Fuinul diricdmirutd era acru gi rece, cdldura

trecuse, simfeam cum, treptat, mi se face rdu'- S-o-ntindem, am zis. Bulbonea, scoala-l'

- Mersem Ia iizierd ? intrebd flegcdit FaneOmu. Pedagogule, ce zici ?

- N-are r6sf mai departe, arn spus. Mergem'- Lansdm ! strigd Munteanu' Du-te dracului

Bulbonea,lasd-md, md !

Irtre-am luat tuspatru pufoaicele gi-am plecat.Primul mergea Mirnteariu, tdia pArtia cu cizme-le gi se balailganea. Se tot intorcea spre noi stri-gdnd:

b-

REBARBOR 4q

- Balistica ! Universalaaaaa !

Zugravii erau vldguifi, dar treji. Mergeau inurma lui Munteanu, cS.rdnd cisterna cu benzindsi ghemul de sfoard. Omu ridica foarte sus ge-rruirchii, cdlcdnd ca o pisicd cu pantofii lui?e.rntilopd, uzi.

In urma lor veneam eu, cu cutia de conserve.Nu eram mai beat ca Munteanu, dar zugravlicrau mai freji decAt mine, asa cd eram beit. PeBeroe il apucase o veselie tdmpitd, curn ii apucdpe cdfelandri cAnd cade primul omdt. Alergainainte gi inapoi, inecAndu-se in ndmeti; pufneanervos pe nas, lmi dddea tdrcoale si, cu o prefd-cutd fur-ie, ldtra.

Bdrdganul se-ntindea albastru pAnd hat la te-rasament, unde linia feratd il suda cu cerul de.rlpaca. Orice vdnt incetase, nu mai era decdt 16-suflarea albdstruie a zdpezii, fumuri rdzlete deotel cromat.

- Avanti, dolorosa ! strigd Munteanu cu mAi-nile-n cer.

Ciorile din salcAmii lizierei se ridicard gi serotird deasupra noastrd, negre si grele ca nigtebeemveuri cu atag.

Eram la terasament.Munteanu incearcd sd-l suie, dar, infundAn-

clu-se in zdpadd, cdzrJ. Bulbonea lepadd canistrasi, ndvdlind peste el, incepu sdJ ingroape-nt-rmdt. Omu zAmbi bleg, apoi se repezigi el. el-cdtuiau o grdmadd tdcutd, colcditoare, sub ei sezbdtea Munteanu iniurAnd infundat. Beroe che-laldia de fericire. Trlpul lui suplu se zvArcoieain jurul grdrnezii de oarneni, spulbera zdpada,se amesteca prinke ei.

- Beroe, am strigat. Beroe ! Bdiatule !

rr() ALEXANDRUMONCIU_SUDINSKI

,"*:t?:rhiy;i. sub bra,,ra rui cafenie, fiecare- Beroe.Tdsnind intr_un vdrtej-frenetic de zdpadd, cAi_

l"i+tl'"l"TT +T, 14ifi -i capul si rabere-p.i"i,iJ i _r'ilil

Tf + ilffi il :ff;: : j : #,Hl' ;;- Md, beiete, t" siiirral'r"u"ir""* noi ? Be_roe, tu intelegi ?

El se linse"pe bot.Atunci am inceput sd gem si sd_i sarut si_i'o:514'il'$$- noi, ait-ia i" ti"aroii.q!

er-r

om utalll ;;1 "" ffa b'.#^?

j1:il,.if "b " Fan e

,^, "I-, daulnapoi,Tane. i_i p"."1;*1" Beroe.qa rnapoi nu diu c^alnele lst!].

-fvrui.a_mea nu

ft-?J*:H::?ffii;*;:; ilffi "1 u".o", sPu-

",;T""1!;ou:?,:r* naibii. sd nu_fl pard rdu cand

- Nu sunt heat.. - Egti beat, strigd,Muntealu, 9i toatd lumea:X,:;i#il?i beatd. vreau sa 6"s", un semnal

- Tlug" apa,-rdse Bulbonea..._ Da prostule,_raspunde trist Munteanu. Ce9tn tu ce_i aia infinrt r...

t,";:Hffi;EH;f*,Hn*roe, ei er se ripea* Am inceput,a f"""* p"iloi, zise Muntea_nu. Dai inapoi ?

- Vom linsa ur

*:xf ;il ;,xH3# I, T#:fl ,'#l lf : l,:l ;:?[13jMd-nfundam in ndmefl, zdpadase surpa pes_

REBARBOR 51

tc mi.ne, cddeam gi md ridicam, dar nu, nu tre-buia sd md opresc. M-am oprit abia pe travefse,tle unde se vedea tot Bdrdganul, rotund si scdn-tcietor ca un ceas de argint.

I-am vdzut pi pe ei: trei jumatdli negre de oa-rrreni

_gi un cap retezat de cdine pe tipsia aceearlc Boboteazd nichelatd cu ger.

- Haideti ! Ce dracu' mai stali ?

9i din nou fu primul, ca de obicei.- Ia canistra, imi spuse Omu. Eu nu md bag.Munteanu se apucd sd lege sfoara de coada

lui Beroe. Eu am umplut cu-tia de conserve cubenzind. Bulbonea stinse ligara gi, prevdzdtor,se lndepdrtd. Singurul care n-avea emotii eraBeroe. Simlea cd ia parte la un fel de joc 9i, chiarclacd nu-l infelegea, era cu sufletul aldturi den01.

- Am legat-o, zise Munteanu. Ce faci cu con-serva ? Vrei s-o atdrni de el ?

imi tremurau mAinile, dar acum mi-era totuna.- Nu, am spus, moaie-i tu sfoara-n benzind.- Bickford, rdnji Munteanu, si-i cam trecuse

cheful de rAs.Beroe se smulse din mAinile lui 9i fugi.- Lua-te-ar naiba, Muntene. Te misti ca un

lemn !

- Mi-au inghetat rnAinile. Beroe !

- Beroe ! La picior !

- Dom' pedagog, las-o baltd , zise iar Omu.Nu vezi cd nu rnai are nimeni chef ?

- Ti-" mild ? fi s-a fdcut mild ? am strigat.-Da, mi-e mild ! E bine ? Uite-asa ! -

- Cui ii este rnild e-un imbecil. Imbecilule !

De noi i-a fost mild cuiva ?


- Nu i-a fost, strigd MFnteanu. Toarnd, peda_gogule, toarnd,'mn6zeii tui ae iniint fAm turnat benzina p"st" nuroe-ii_u* aruncatconserva-n zdpadd. Capatul sforii era in mAnamea.- Cheamd-l la tine, i_am strigat lui Munteanu.- Beroicd ! Beroe, arcr I

_- Sfoara se-ntinse, Bulbonea scdpdrd din chibrit.IlTg_". ]puca. firui ei d."G;,I6 ca o mdtasefluturata, pe el.

- Beroe ! urld Munteanu. Start ! Infrnit !. Brusc, Beroe explodd intr-_un-viiat.r" mut defoc, iar in clipa urmdtoare vdldtu;;l se urni ingoand de-a lungul liniilor d; t;;. Dinduntrullui se smulseau"u4gte t;;* d; o*. s" prdbueildnga sem#or" unde m"ai arse in tdcere o bucatdde timp.- Pdcat, oftd melancolic Munteanu. Sd fi fostnoapte, era mult mai frumos.

TELEX

Rebarbor ldtrau telexurile trebuie sd fie gataItr termen in termen tn onoarea trdiascd directo-rii adjuncfi inginerul-gef aiergau innebunili p9corid6arele uriase - ale comb'inatului, uriage-giincd murdare de var Bucuregtiule alo Bucureg-tiuie cld-mi Sagoglarul m-auzi Bucuregtiu' legd-tura cu respecfali termenul de predare

nu se poate sd nu puteline-a ldsat montajul in pand ce vindavem noinu existd sd nu puteli voi nu-nfelegefie-n cinsteace DumnezeuALO ALO ALOiustificAri ? Ce iustificdri insugi ministrul ad-

iunct pricepi frate IvIINISTRUL ziarigtii cinema-iografia doar stiti-Azuga draga Azuga aio Azuga alo alo

Da doud baloturi aiodo-u-d doud baloturi. imprumut, da, impru-

mut, vd implor rebarbor rebarbor doud Ne'lulescapd-md alb htreiu vine ministrul ni s-a telefonat.Am sa-ti mullumesc pAnd la moarte da, doarpentru inaugrrare gi dup-aia vi le restituim.^

bine omu-ie da'mdcai unui rupe.fi-lde la gurdfd orice sd-l trimitd Vigu pe celdlalt Sagoglaru' alo


Beneficiar ? Cum nu-i de acord ? Ce-s de capu'lor ? E o sarcind, Dalule, spune-le cd-i sarcind m6'

auziincercali la Bercani trebuie sd se poatd ce

dracu' doar am spus cd platim expedilia.UN BALOT ?

Alergau adjunclii 9i inginerul-gef iar maiqtriise-niuriu cu maigkii urlau ia tehnicieni

friei de-aici domnule cu sarcina dumitale ptim

noi, Jmdnd spald pe alta, da' dafi-mi in scris

spune-le ci nu-s fraieru'lor, eu nici pentru mi-ne nu stau la pugcdrie darmite sd

gata, tovul'e, o omor 9i pe mama, dar sd-mi dea

montaiul in scrisIar ia termen la data tipdrita in ziat Combina-

tul trebuia sd intre in exploatare trebuia primulval de hArtie velind ,,1aqa albd" despre care Pan-elica fi-va tdiatd toasturi felicitdri strAngeri de

il'rat a fotografii rebarbor rebarbor gariaalbdvor scAr"lAi in cor gazetarri cu stilourile lorprima garid-a hArtiei iepite, maistrul Nild Mun-

teahu, ne zAmbeste cald acest bdrbat viguros, ce

ne puteli spune tovardge maistruadjunctapbi iut alergau inginerii tehnicienii in sus .si

trAniin,l9i smufiAn4u-gi parul cu amAndoua mAi-

nile prin birouriG halelor Combinatului rebarborNbaptea - comandd speciald - soseau sosesc

sosird in gard cei doi baloti de hArtie-mprumut'Primul soii mai intAi, iar al doilea ceva mai pe

urmd apoifurd cdiati gi montali pe rulouri la capdtul ,,1i-

niei" unde vor scrie ziarigtiipasta lichidd a stufului dundrean lAgneste dez-

REBARBOR

velindu-si metamorfoza sonord in spirala balo-tului velin de hArtie sau poate

iati fluviul viitoarelor caiete gcolare sau cinemai stie

cum vor mai scrie gi gazetariiincaz cd minis-trul adjunct,

care-a fost gi el inginer 9i poate mai e gi acum,n-o sd fac6, gata sd observe cum cd

in fine balofii au fost montati.Noapte.zi.Zi marc cu soare si sdrbdtoare tovardse GAn-

iu cene pofi declarace ne puteli declara tovardge operator chi-

rnist desprece ne poli declaratovardsi cesalopete strdiucitoare bluze albastre noi sdr-

bdtoare cravate muncitoregti decente neelegantesau cravate ingineregti decente gi elegante cra-vate 9i zAmbete-n cinstea cinste gulere albe rds-frAnte scrobite sclipitoare in cinstea redactareadiscursului inaugurai gi.apoi

regizarea inaugurdrii discursului redactat giapol

Nene Radule, deci e clar. CAnd vine momen-tul, Baldovin face semn, dali drumul in gol 9imai dafi drumul gi la electrogen/ sd fiarbd sdduduie rebarbor si noi toti o sd fim emotionalisiosdne

frdmAntdmoare cum o iegi prima noastrd hArtie cum gi

artunci drrr, ddm drumul la sulul de Sagoglar si

1t

r-T-

minune rnare tovardsi hArtie tovardsi cu lacrimiin ochi

HARTIEa mai prima-ntAia hArtie din cAte-au fost.Mdi bdieti da si cAnd om da de dracu' vai de

. prostii ni$le'ce !i-a venit nu conturba entu-zlasmul

Apoi rebarbor rebarbor gi-a venit intr-o limu-zind neagra si find gi era un tip frumos incd t6-ndr cu fafa find si servieta find din piele de porc9i servieta i-o duceau ba allii ba ei gi clacd erainteligent apai era mai inteligent ca noi toti laun loc uentru cd ceea ce trebuia sd vadd vdzuse

1

vedeaiar ceea ce nu vdzuse gi nu trebuia el sd vadd

nu vedea. Poate d-aia era mai trist si-si fuma in-g6ndurat ligara find in collul buzelor fine ugorarcuite subliri.

Iar ziarigtii erau ca la meciu' cu Spania claiepeste grdrnadd mai ales unul mi-a pl8cut c-aveapantaloni maro gi cdmagd maro mapd maro oche-lari rnaro sugd maro numai ciorapii i-avea albag-tri 9i bocaicii galbeni, bocanci coloniali englezegtio, gi era un du-te vino de om cu persoand, tova-rdgi,

nu se vedeaBadea-ncerca sd-i tind pe ziarigti: nu tovardsi,

vd rog nu se poate, nu vedeli, accesul e interzispuseserdm 9i tablila neagrd cu capul care zArn-

bea rebarborcau de mort interzis r:rotectia muncii tabu

.up d" mort nu intrafi in'culise culisele-s treabanoastrd uite stati

acolo 9i admirali simfonia hArtiei acolo vdfierbe oala aici nu

capul de mort interzice nu e bine sd-l contra-zici clpete mari de mort vd apdrd de accesul la

ceea ce nusi zdmbesc.tare mcrtal zAmbesc capetele de mort ce vd

lnteresczd totu-i exceplional rebarbor rebarborterrnenul a fost resp6ctat-in cinstea 9i-cinstea.i"tt" lor celor care'9i ce frumos s-a-ncheiat las{Srsit discursul lui tov ministru adjunct'-

Anoi sulul de la Sagoglar si-a fu6at rolul 9i fuonrif pentru totdeaunl Doamne ce binel jucase

ai fi tlrebuit chiar proPus pentru p-rimd dar inioc de asta a fost eipeiliat imediat-Sagoglaruluiinsotit de o tond de multumiri.

- Numele dumneavoastrd'?E cel mai tinerel dintre ei, blegu! 9i entuziast

se tot inghesuie-n George 9i-i vAra ceapa micro-fonuiui,T-o-mpinge in bot'

-

- Hai ? striga Giorge, sudor de-a opta, ce zici?Zbiard,mai tale seful6, nu te-aud !

Iar srupul electrogen duduie, duduie"'- Cilm'va cheamd"? urld voios reporterul 9i... duduie duduie'..-Acolo I zbiard, George rdnjind, acolo, dom-

'1e, da-da !

- Ce acolo ?

- Closetul l Nu asta cdutai'.. ?

- Nnnuuu. Nu-me-le du-mi-ta-le ! scandeazdreporterul infidcdrat-'-

Auuu.. . zice George, eu- credeam cd vrei Iacloset.

R,EBARBOR

gtie George

56 A I.EXANDRU MONCIU-SUDINSKI

Reporterul rAde timid prin larmd 9i zgomote,rdde ienat, iar George rAnjegte cdtre reporter,stie George de ce.

l-

Hei gAndegte rePorterui ah ce inregistrare-am

ALEXANDRU N{ONCIU-SUDINSKI REBARBOR

sd fac befia muncii pe viu entuziasm stindard sioamenii acegtia ah veseli si minunati

uite-aga strigd gesticulea zd ;j rttd.4pgt, cAnd.ieglm, aiard e august inalt si soa-

re, iinistea cade - mantie obositX - peste noi. iarbAiegasul nu s-a descuraiat vrea sd'fa"a ,r* irti_col grozav primul lui

imi vorbegte md ia de talie afectuos imi zdm-beste md-ntreaba de una ;At";i;u ii rdspund

ce meserie am9i el cum te cheamd md-nkeabdiar eu ii rdspund cu toate cd-s obosit si nu_mi

arde de glume acumegti -generafia mea zice ce-ai simlit cAnd a

pornit hArtiacum ce am simlit ii rdspundei, ce-ai simfit, zice, uite dac-ar fi fost sd scrii

pe sulul dla ceva, ce-ai fi scris, primul cuvAntrAdea elnu stiu ii rdspund nu-mi prea arde de glumd

acumun cuvAnt, hai,- gAndegte-te, primul ce ti-ar

veni in minte, infelegi ? Un cuvdrit.Un cuvAnt ?

Un cuvAntRebarbor ii rdspund. Ap fi scris re-bar-bor.Rebarbor ? 'Da, rebarbor.E-un termen tehnic ? gtii, nu l-am mai intA1_

nit...Tehnic, ii spun.Si ce-nsearina ?

Nimic.Cum nimic !

Aga bine, nimic.

Nu serios, chiar nimic, nimic ?

Da, nimic, nimic, ii rdspund.Iar bdiatul se uitd la mine i9i ciupegte bdrbia

cu mAna, gAnditor, aga. Mergem umdr ln umdr,tdcem.

$tii, spune deodatd, rnare pdcat. Orice-ai zice,voi dgtia d-aici ati ridicat tot colosul dsta-n pi-cioare; ditamai combinatul. 9i tocmai voi, hugtiu de ce naiba, suntefi cei mai lipsili de entuzi-asm. De ce ? Nici un pic, nici mdcar o picdturd...Nu zic tot timpul, da' rndcar o datd o tresdrire,uite astdzi, doar e ciipa, cdnd... PAnd si eu amsimtit ceva. Zdu, e pdcat... De ce ?...

Reflectiile dumlitale, i-am spus, sunt ca gicum.

... $i aici m-am oprit, nr.l i-am mai spus cum.Nu agtepta rdspuns. Poate pentru cd tocmaitrecusem de Ateliere gi acum cerul se deschideainspre oraF; iar in partea aceea de cer se vedeaurnacaralele, bralele lor diforme, portocalii. Ru-nregau, la intervale egale maiestubs, linigtea.

E frumos, mi-a spus.E frumos.

r -r-REBARBOR

cateva focuri de armd, lAgnesc

(rl

larmd, pocnescfluierdturi...

- Iar igi fac de caP astia !

zorul gi, smulgAndu-se detresare sPeriat regi-

lAngd Zad.ov, o ia la

REBARBOR

Fe coridorul artigti]or, iung si lugubru ca ofeavd de pistol, prin mirosul cald.gi stXtut de fumamestecat cu transpirafie, trec legd:nAndu_se brattra bra! regizorul Grozea giZadovl,

- Trebuie sd-mi schirnb felul de viald, bodo_gdnegte regizorul. Ieri m-a rnugcat un cAine... aziam cdzut pe scdri. Unde naiba o sd ajung ?

- Eu rnd-ntreb de ce mai trdim. De ci ? Vine oclipd, ...te nagti... trdiesti cAt trdiegti, 9i deodatdmon...

- Mda... Aici n-ai cum s-o-ntorci. Uite, ieri, infala O_perei, un tAndr d-dsta in lodery rAdea... pof_d^*] ?ul dacd.i-ap fi cArpit una peste bot, ar mai firAs ? Animalu'"..

, IntinzAn-du-gi gAtui zbArcit si oprindu _se, Za_dov ofteazd:

- Am rdmas singur, Grig... Singur cuc. Era a1_bd... iivida ca o staTie 9i suTla... 9i"agoniza... Sin_gurd ln fala morfii ! Dida, strig eu plaa I gl ea niITUC,

- Ah, Dumnezeu.le ! striga regizorul. Si parcdieri trdia... parcd ieri... Si ce-cafele fdcea, sdraca...lar tu, spune sincer, tu o apreciai ?

- Apreciam pe dracu'!-O fdceam in tot felui:vacd, satdr, ba chiar o rnai si atingeam.

De undeva de dincoio de pei'i:1i se pornegte

fugd pe coridor."La etaiul trei al clddirii teatrului, asemdndtoa-

r" t ttti ririag paralelipiped, lao fereastrd-pierdu-td printre zeCile de ferestre decupate galoui lnalliastrul noptii, pierdut el insusi in nepdtrunsutU"i"ui 9i pdrcd iuspeldat. intre cer 9i p3*31'suferd in tdcere un om. Este batrAnul actor Ladov '

Suntem in 16 februarie, ninge tainic pesteorasul intunecat...

Rezemat cu bdrbia in pumni, ei privegte arnor-

tit curtea teatrului p-resdratd de-a valma cu bus-

iuri de dramaturgi: Shakespeary ;i Deiavrancea.'i;;;iJ"; Nugici"ei Euripide, Eschil si Sofocle'tUt." gi Lope de Vega. i.umina neonului, ase-

mdndtoare memoriei veacuri'lor ce s-au scurs'

;;J" esal peste ei' Unde sunteli voi antbilii',o"rur'ri., iubiri ? Unde egti tu tinerete, rfsu-;'a;a ailtalba frumopilor ani? Sic transit gloriamundi...O grdmadd de bolovani"'

5i ninge...r.iit-tgJ."tm, duios. cum ningea acum doud

mii deini sau acum a mie; tot asa cqm va ttt"*g"

oeste alti doud mii; Zadov ofteazd', eh ! 9i suietd'[;;i "t"i "0, ^"tv

d* p* fala lui nu trddeazd' dtt'rerea interioard.

tn spatele lui, regir'orul 9i asistentul de regieCaloiujoacd table.

- Iaia vine-un sol de pace ! repetd CdtoiuaruncAnd zarurile.*:

ffi fi porc, ziceregszor.rl. Mai bine spune-mice-i cu Kati'in ? I-adevdrat ?

REBARBOR b3ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

- $tiu eu ? In orice caz, e urAt.LuiZadov ii sare tanddra:- E urAt ? Dar atunci ce zici de urmdtoarea in-

tAmpiare: un colonel de zuavi pe care l-am cu-noscut in Algeria, in treizeci si opt, a fost hrdnit,domnule. de nevastd-sa - ce zic hrdnit ? [n-do-pat ! - vreme de noud ani numai cu flord bacte-iiana ! A-nnebunit pAnd la urmd omu'. I-o bdga,bestia, in macaroane !

La aceste cuvinte regizorul sare ca ars gi, 1o-vind indignat cu pumnul in masd, strigd:

- Domnule ! Mi-ajunge ! Drept cine ne iei ?

- Ce ? Cum adicd ? Doar nu vrei sd spui cd...- Cd minti ! Minli tot timpul ca un birjar !

Minfi, domnule !

- Eu... Dragul meu, cum sd-!i spun... N-am dece sd te mint ! Mi-a murit acum patru zile nevasta9i... nu mi-e ugor ! Nu-i ugor sd trdiegti pe lume !

$i, fdcdnd un pas inapoi, izbucnegte in plAns.- |Jea Zadov ! sare speriat Cdtoiu. Ce s-a-ntAm-

plat, dom'le ? Ce e cu dumneata?- - Am glumit, face Zadov zdmbind printre la-

crimi.- Iartd. md, nene, m-au ldsat nervii, se scuzd

regizorul. Zdn I

Posomord t, Zadov bodogdne :

- Jigne;ti omul... Jignegte-l, goptegte el, darnu jigni in mine artistul. Eu am fost cineva iar el.."era coionel de zuavi ! NLr un tereliea-berchea !

$i-ctin nou izbucnegte in piAns.- In treizeci de ani de' teatru, ninleni nu mi-a

spus cd mint !

- Maesh'e, se roagd regizorul Gtozea, zdu, dinprostie ! Nu infelegi ?

- Inieieg, rdspunde Zad.ov, dAnd din mAnd a

lehamite. Sigur cd inleleg dar... ce vrei ? Homosum !

Prin fumul albastru al scenei, figurantii isiagitd, bratele goale spre cer. Mohordt 9i nemul-trlmit, regizolul Grozea urmdregte din culisecomplicatEle operafiuni. Cum sd fie rnultumit ?

Actorii sunt nigte gAlme, actrilele - ce sd maivorbim ? - figuranlii tropaie ca nigte dobitoci.Numai Zadoi e-n vervd, se foieste de colo-colo,impopolonat intr-un cojoc de rdzeg 9i pdndegteocaziA sd intre-n vorbi cu cineva.

- ATENTIUNE, ATENTIUNE, mormdievocea adormitd a megafoanelor, FIGURANTIISE PEGATESC ! SCEN-A ZECEI

- O, cine vrea pe gtefanite, nepotul rdposatu-lui domn al Moldovei ? rdcnegte in scend betra-nul Popescu. Cine a zis cd sunt bdtrAn gi bolnav ?

Pe Uleh l-am mdsurat cu privirea... Murise inain-te de a-l izbi !

- Mie, ca sd zic aga, mi-a decedat acum patruzile sofia, povestegte Zadov unui tAndr boierpolonez. Da... Dacd nu aveam teatrul, poate cdnu i-as fi supraviefuit. Nu mi-a mai rdmas dec6tarta, zdu. P^entru c4... ce mai ? E bine cAnd egtitAndr: da' mai rdu e sd fii bdtr6n.

Deodatd figuranlii incep sd tdldzuiascd gi-i im-ping pe Zadov spre scend. Lurnina puternicd iliace"si clipeascd, apoi, doar la cAtiva pagi de el, ildescoperi pe Popescu, trdntit indoient intr-untron. Iiepiiclle actorilor rdzhat ca prin vatd, cAndsurde si-ioase, cAnd pifigdiate, iar Zadov nu maipricepe nimic. Patima jocului a pus stapdnire peei, se simte din nou agil 9i puternic cum era-n


tinerefe, gi-gi rdsucegte vioi grumazul uscat gi vd-nos ca un gAt de contrabas. Aude din culise goap-ta veninoasi a lui Grozea (in clipa aceasta, in nu-mele artei, Zadov l-a iertat):

- Figuranfi ! guiera Crozea. Urmeazd o scendistorici! Trebuie sd vd agitafi, sd dati impresia deentuziasm, de participar"e colectivd, tumult ! Agt-tafi-vd I Rasculiti-va I Urlaf ! Rebarbor rebarborl..

- Rebarbor rebarbor rebarbor, reluard figu-ranfii, la inceput cam nehotdrAfi, apoi din ce ince mai solidari, rebarbor rebarbor r6barbor, um-plAnd sala cu freamd"tul vocilor pline, melodioa-le 9i tineregti, rebarbor clocoteair gurile, deschi-zAndu-se si urlAnd.

* Sd-trdiasc6-$tefdnila-Vodd !

- REBARBOR ! rdspunserd figuranfii, transpi-rali Si-mbdtafi de mdretia cuvdntului, rebarborrebarbor, urla amelitZadov, plin de forfe gi am-ploarea grandiosului simldmAnt.' - Stooop ! stried Grozea. De-aiuns ! iar laaceastd comandd g"urile se inchisera. Stop I

$i linigtea cdzu ca o ghilotind albastrd pestevrdlitul cuvAnt.

- Stop. Infect, tovardgi ! infect ! Ce-i blegope-nia asta? Ce-i lipsa asta de entuziasm ? ! Sus ca-pul, boieri I I ! Tire 9i repede, dupa mine:- REBARBOR REBARBOR REBARBOR !

iurR-uN rRrs

Eu nu pot adormi. E foamea, ea usturd mes-chin mdruntaiele, e aparatul de radio Pionier, erespiralia guieratd a fiodorogului l6ngd urecheamea. E noaptea. Mi-a vorbit despre bani, desprecdt se cAgtigd si unde gi cum, fdr6,impozit optzecila sutd, gi despre angoasele lui. Nu cred, am spuseu, gtiu cd angoasa-e cAnd mdgaru-i la semiilis-tanla sau echidistanla dintre doud cdpile de fAn9i tre' s-aleagd, eu nu am angoase i-am spus, nuvdd nici o cdpila de fAn. Dupd aia a adormit. Eunu pot adormi, n-am linigte sau de ce toate foiesc9i r6spira in jurul meu. Spatele aib - bucatd de li-nigte -, numai atunci puteam adormi, spinareafierbinte ca o ceafd de taur, somnoroasd, a frate-lui meu respira lAnga mine puternicd gi increzS-toare, iar eu lnchideam ochii gi lunecam dincoloin bdltoaca adAncd de somn. Nu mai respirdacum. Putrezegte undeva, departe 9i nu chiarfoarte departe, la doi rnetri sub lutul Saiontei, de-parte de labrica chimicd pi de lotul doi. Va' zic-aiinurit, fratele meu. Tu carele nu gtiai ce-i abstrac-lia sublire a foamei, munceai, - montor de-a op-ta ! - gi doar seara, cAnd dddeai o fripturd la Bd-rdganu m6-ntrebai. pe mine, fratele tdu nefericit;i Edgtept, iti holbai^ochii alba;tri, candrzi si-ntre-bai, frdtioare, uite asemenea prostii: ,,tIite, mdi,

I

ALEXANDITU MONCIU-SUDINSKIREBARBOR 67

66

dd exemplu visezi: md rog, da ce e un vis ? Ce sd

odstreazi din el ? Adicd iiala-i un vis, nu ? asta

Li""u Eminescu; da-i nlai pulin, rnd Sdndele, cd

nu sd pdstreaz|nimic !" Sd uit, sd nu uit, nu uita,strAnele din pumni, cdntd, taci, du-te 9i-mbatd-te,umblX nauci sfarmd sticla paharului intre dinfi,fd ce gtii, ai cdpdldnd 9i ai pereli, dar termindodatd, obose9te, inchide ochii, adormi..'

Disculie pe aeroport. Nu la Buenos Aires, ci laBucure;ti.

- Sunt nemulfurnitd... nu gtiu... foarte nemul-tumitd, inlelegi ? (Nu chiar pe aeroporl,la cdt-ciuma aeropoitului de faPt')

- Ce sunl ai tdi ? Te intreb pentru cd'.'

- Tata e pensionar... mamh lucreazd' la fabri-cd. sunt Ia Resita amAndoi.'-

iti trimit bani, vreau sdzic, cum o duci... ?

- Mh".. o sutd-doud cel mult.- Aha... ai lursd, stai la cdmin ?

... Atenfiune, atenfiune, avionul companieiO.K. din Ostrava intArzie doudzeci de minute'Datoritd timpului nefav-orabil, aeroportul este "'

- E un int-erogatoriu ?

- Scuzd-md. De faPt, md interesa.Vorbele curg ca nigte boabe de mazdre pe o

tirdchea. Ma uiila coyorui grelos, rogu fals, e-cu-

loarea coniacului de /opt lei, incerc sd-mi aduneAndurile... avionr-tl cohpaniei O.K' din Ostra-Va... incerc sd-mi adun gdndurile, prin puhoiulde cuvinte al)d'. ,,.',a-nceput sir fie'.' adicd nu"'este prea comod I inleiegi ? asta e-groaznic'"' sd

consiruiegti presupune altceva... Jertfd, eroisrn,minciund... 6ntuziasm, ce vrei". ? chiar sAnge,

asa cred. Acurn insd, nu.'. Este prea comod,

infelegi ? E suficient sd fii punctual 9i corect. Euam sdliu profesoard de desen..."

A9a spunea ea, n-am mai auzit-o apoi, avionulcompaniei O.K. din Ostrava aterizase de rnult.SAnse, spusese tipa, asta voia.

A"poi teilalti dbi ziarigtio zburau gi ei undeva,deocbmdatd se-mbitaserd gi zbierau. Iar Joyce,nu englezul, ci celAlalt, M.C. Joyce, isi strAngeabarbiiin purnni, barbia de diavol tuberculos 9ipldngea. Subgire, pifigeiat.' - KAa Ioane md-, plhngea Joyce, ce dracu' md,trebuie sd fim bdrbafi !

Sublire, piligaiat. Ne strAnseserdm mul1i. Ro-zeanu, ineiilerul de avioane, fon{ai:

- Stom"acul meu, domnilor, este de-a dreptulra-sat. El refuzd. automat acest vin de doigpe lei.O sd vedeti afard., doar sd iesim.

SAnee, spusese tipa: asta voia. Pentru cd niciea si nlci celilulti cAti'mai erau acolo in jur nu fu-seserd nicdieri, ei trdiau undeva aici l-a margineacafelelor gi-a farfurioarelor pline cu scrum, im-bdtandu-se din nemullumirile lor, mici cAt pahd-relele de lichior, gi din asta nu putea curge sAngenici mdcar artificial; ei se sufocau; n-aveau nici ojustificare ia indemAnd, nimic; singurele nenoro-tiri mari si adevdrate, de care ai at6ta nevoie casd supravietuiegti sau ca sd mori impdcat, ve-neau din filme qi carfi strdine, sc consumau latelevizor sau in altd parte gi-asta nu e destul. Se

sufocau cub o carapice calda, de ,,ocrotire", cd-reia nici in visele loi cele mai curajoase nu-i vorputea scdpa.

Acolo... Atunci...Acolo fusese Manole, frate-meu, cAnd ziiele

/

REBARBOR 6968 ALEXANDRU MONCIL]-SUDINSKI

se tarau monotone pe BAragan, i$i tArau burtilezdre-nluite,,pline de bura pelte pdrndnt. Si-n ziuacAnd trebuia sd moard, el,'frate-ineu, era plictisit.

ii tot expiica idiotului de maistru cum'cd el nuse suie, nu se poate sui, idiotii dia de la centrald _lor ce le pasd, hia ceac-pac si dd drumu' la curent.Maistrul (geful lui) se rdstea si urla la cdpdfAno-su' de frate-meu ,,tu sd nu te scobesti in dinti cAndvorbesti cu mine, tu la md-tu

".uri sd stai iga; gi,,nu rnd intereseazd ce crezi fu ! Racordurile ! auzt?Te sui gi-n junra' de ord le faci I Ori pleci dracului,dornnu' Manole, cd ia mine nu mi' ai ce cduta,eu ifi fac referat". Asta se intdmpla atunci, subcupola de plumb.qi de nori de dea'supra cAmpiei,iar Dumnezelt, de sus, vedea doua^ moeAlf,etecertAndu-se sub crdcanele elegante, metaiice, aiestdlpului nr. 14, neracordaUli poate stdtea cuceasul in mdnd, le-asculta-njurdtdrile, igi zAmbeasub mustald zicAnd: ,,Ei Manolicd, Manole, maiai cinci minute, at|t..." Si poate-i era mild bietu-lui Dumnez:eu.

^ ScArbit, porni sd se suie pe stAlp. Sus bdtea

vAntui, ca dracu' batea, Manble scuipd scobitoa-rea, chibritul, din dinfi, li stri$a celuilalt:

,,Dabat dracu' sd crdp, nea Vasile... sd te stiuin pArnaie cAte zile-i avea..."

,,BeAd., urld maistrui, dar iniurdtura nu se maiauzi; brusc frate-meu se chirci, se desprinse, cE-zu: ghearele de pisicd clincdird sec pe pamant. pefafa lui de electrbcutat ochii increm'eniserd albas-tri, holbafi,.rAnjetul gurii pdrea adresat post-mortem celuilalt.

Jertfd, spusese tipa, eroism, dar masca astanu era fata unui erou, a unui erou iertfit; gi nicimaiskul care-i umbla acum cu degtele-n gurd in-

cercAnd sd-i apuce limba cu cArpa de scuie, sd i-otragd af.ard., sd nu-i alunece-n jos pe gAt (fAcAndinutiid orice respiralie artificiald), nici omul astabetait de groaz6, n-avea o fald,limpede si frumoa-sd de erou. $i apoi frate-meu, cu limba scoasd #a-rd gi ochii holbati, limba vAndtd lunecoasd, sirrraistrul scheunAnd disperat deasupra lui gi-az-vdrlindu-i mAinile lnairite-napoi, inipiralie f999,exliralie fssg, simulAnd respiralia (pentru cAttimp ?) in plSmdnii aceia paralizali, incercAndsd-l invie, sau ce ? sau poate de groaza bleste-mului mortului, cAte ziie-o avea, $i-avea nevastd,copii, Sgtia doi, nu-i aga, nu-s eroi ! Pentru cdrnoartea-i stupidd 9i viafa-i stupidd 9i intAmpldri-le sunt stupide gi atunci ce poii vedea, altcevadec6t asta,lipsa de sens, cum poti infelege, gdsi inspatele lucrurilor treaba de care vorbea tipaaceea:iertfd si eroism ?

Nu-i eroism nici inversunarea cu care oameniicrapd de frig gi sudeazd fierui sub cer, incrAnce-narea cu care-gi smulg cizmele clefaind din nes-fAr;itul noroi, 9i poate-n timpul dsta mai gdsescfortd sd se toarne gi sd se spioneze, nu-i eroismnici luatul chenzinei si-apoi beliile cu cAntece gicu plAns, sf6rgite adeseori in bAtdi cu scaune gisticle grele de-un kil, incaierdrile-acelea turbatedin care nu se ajunge decAt la mililie sau la spi-tai. Nu e, sau pare a nu fi nimic. RdmAne undCvain cdmpie un stAlp, poate w.'1.4, nu-l stie nicidracu', bineinleles. Sta infipt in pdmdnt, bineinfipt, nepdsdior, aproape impertinent. LAngd elaltul, 9i mai departe iar altul 9i cAt vezi cu ochiisi nu mai vezi, stAlp lAngd stAlp, martor lAngarnartor, la tot ce s-a intAmplat. $i tac. Sunt legaliintre ei cu trei cabluri de-btel, burtoase, undori

a


se ageaze ciorile pe ele gi ciorile mor: rdmAn ful-qerate cu capul in ios, nu mai croncS.ne, tac." Departe de astea in zile gi drum, cu capul peperna rnurdard a hodorogului, eu tot nu-nleleg;ina gandesc, trece noaptea, se duce incet. CARE CUM POTI

Cafeneaua-i curatd 9i limpede, e ca-ntr-o gcoa-

Id;;ti;, numai cd-i mult mai placut' soarele s-a

ii"ifi;;";;it" hlizeete, tontirl' ia mine' la ea'""^o;;i';";c qi acum incepe sa qri se pard md-

runt,'rl"-rrru*tlat, tot tambal;ul cu contractulde muncd pe care mi l-au desfdcut' cererile' au-

;i;Fi" ; LlGg"tilu din care-am trait de-a iun-

;;T;A;;i lunil toate orele acelea pierdute inFata unor ugi oarecare, pe care scrle ceva'

'Pdldvrdgepte. Sd tot aibd"' nu/ n-are rucl11oua9-

o" u.,i. Ce-"mi spune ? Cd nici ea n-are servici" dar

5a "".""ia, a* vrea sd intre la facultate' ca,p6na

acum a trdit cam a9a si-asa, dar sd nu-ml lncnlpurprea mult. v i' - iru* brunetd acum doud luni, gtii ? Irni stii-

t"urn"ft^uibineaga.Brunetd,inchipuiegte-fi'9i;;;. -" zici... poti sa-!i inchipui, poli ?

Nu puteam sa-i'surprind privirea' rrlereu lu-

r";;;f;a""u, 9i numai cAteodatd sclipea drep{

rpt" t"i"", ca o vdpaie rece 9i violetd cu stropr

aurlr.**lscarba asta de vtald, zicea, tare m-am sdturat'

- Le ptli tu, zicea. N-am noroc nici atAtica/ n-am

a".aiii'ti"ion. Uite, anu' ttecut eram cu un tip[tag"t?"t-t";F"i.t, eia inginer' Avea"" ce n-avea ?

-lT

A LI.:XANDRU MONCIU.SUDINSKI REBARBOR

Iot... magind, barcd pneumaticd, cort, infelegi ?

Ei, cAteodatd ne mai certam, md mai dddeaafard... da trecea. PAn-la urmti s-a terminat. Cefolos ? De fapt nici rru ltiu de ce-fi spun toate as-tea, porrte t:d tu...

lira linigte ca-ntr-o catedrald catolicd dupdslujbd, cAnd toli catolicii au piecat; aga-i cafe-neaua asta dimineala, are in ea ceva vinovat gisfAnt; ca o pdcdtoasd la spovedanie, zdu. M-amridicat 9i m-arn dus la tonomat. Am pus Sum-mer time. Atunci prin linigtea cafenelii stralucilama argintie a trompetei insoJitd de cele patruacorduri de orgd, indepdrtate gi grave... apoipauza nostaigicd-n care pielea te furnicd de-atA-ta dor si tristefe, gi, brusc, ingerul ne€fu al jazu-lui fAgnegte in sus, spre tavan...

- Summer time, arn spus. E frumos ?

Tdcea.Atunci i-am spus cAt de nefericit sunt, dar ce

fericire este pe mine cd sunt cu ea gi cd nu m5-n-doiesc cd voh reugi, gi ea spunea oh, ce bine imipare. gi, bineinfeles, trebui-e, nu se poate sd nureuglm.

CAnd m-am intors, am luat o figard, ea fumaPall Moll, si mi-am aprins-o.

- N-am rnai fost pe-aici de un an. Aici m-a pd-rdsit, intr-o iarnd, uh tip. RAse. Auzi, il iubedm;ce zici ? L-am cunoscuf la Iasi intr-o casd; la untip care era boinav dupd pocher, un evreu. Ju-cau. Asta de care-fi spun eu, Migu, din asta trdia.Era aga.." solid 9i urAi foc; am sa'ti-l ardt eu, il amin fotografii. Avea ceva de animal. Avea un prie-ten si mai animal, numai cd dla era frumos. Cdnda fost vorba sd plece din lagi, le-am spus sd md iacu ei. Un sd te ludm, zice Misu, noi habar n-avem

unde plecdm; azi aici, mAine-n Focqani..Yaga-bonzi.." Eu, proasta, nu 9i nu, incotro-i "dpmulvostru, acolo^-i gi-al meu. Am plecat cu ei' Ii spa-

lam, ii cdlcam, aveam grija de ei At" fdcut cu ei

toatd Molci:"a, dup-ait #n intins-o la Turnu Se-

verin. Au la bani aia pe-acolo, ce n-aln vdzutl La

Tumu au scos gase rnii, la Orgova alte cAteva' Oduceam tot intr-un trai, numa' Migu se cam sdtu-rase de rnine; 9i-Aialaltul il tot pisa. A9a cd-ntr-onoapte m-au imbAtat 9i'.' ce_mai.'.

Dup-aia ne-am intors la Bucuregti cd-i mi-rosiseid pe-acolo: si Mililia, si-di de jucau' Aiciera sd pibrdem in prima noapte tot; mai incolone-am refacut. Md-nvdtaserd sd suflu cartea 9imergea.

ttitt-o dimineatd, la-mpdrfirea banilor, amvenit aici. Au baut tot felul de porcdrii scumPe/

dur:-aia lan, dldlaltw zice sd dea telefon; iese, nuse inai intoarce. Migu se tot mira, ce-o fi cu el; iese

qi Mipu; de atunci nu i-am mai vizut' Md ldsaserd

semn.- Semn ?

- Da, e o vorba, nu gtii ? Amanet. Pentru cinci-zeci de lei... Noroc cu barmanul de anu' trecut,vdd c-acum e altul, noroc cu porcu' dla grassi-asudat de anu' trecut...

- ilgtiu, am spus'.. Cum te cheamd ?

Duse paharul labuze, sorbi ce mai rdmdsese

din coniic. Avea gura umedd, anirnalicd, tran-dafirie; dinlii puteinici - filde9 curat - sclipeau'Ei, mi-am zis,iato, tare semeni tu cu un aisberg:o optime af.eu:d. - alba, dumnezeiascd, orbitoare- gipte optimi la fund. $i ea, tocmai ridicaseochii, zAmbea.

{

75/a A I,T]X ANDITU MONCiU -SIJDINSKI REBAIRBOR

- Mimi. Nume de curvd, nu ? Ftrahaha... Selnveselise brusc. $i pe tine, cum ?

I-am spus. $i dupa aia i-am mai spus:

^ - De ce-mi spui toate astea ?... Chestiile astea.In Fond...

- in fond nu te privesc. Nu te privegte, nu ?

- N-am vrut sd spun chiar asta. Dar... ce crln-teaz6. acum ?

- Da. Nu conteaz6.... Dar atunci ce conteazd,ce I Spune, ce? t

Nu-gi dezlipea privirea de la mine, avea ochiitulburi 9i orbi.

- Nimic. Te-am vdzut... am venit sd bem o ca-fea... 9i-atAta tot. Ce-ar fi daca ti-ap povesti gi eutoate mizeriile mele ?

- Dar esti bdrbat, strigd, intelegi ? Numai unbarbat poate inlelege o f6meie... olemeie ajunsdaici... Obsedafii dgtia... cu ei ce poli discuta ?

Sunt ca nigte vite, vdd numai rosu, altceva ni-mic ! $i tu zici,,la ce bLLn..."

- Nu ne putem ajuta. Fiecare pentru e1...* Bine, spuse. Mai zi-i sd ne-aducd.- Ji-am spus... sunt pe tugd cu banii.- Aah, nu md rnai enerva ! Ti-am spus cd am

bani, ce dracu' rnai vrei. Da' dacd te pfictisesc...- Vorbesti prostii. imi place sd stau cu tine.

Ctezi cd in fiecare zi stau la masd cu o femeieatAt de...

Am tdcut.- Atat de... ?

- Ei, parcd tu nu gtii. AtAt de... ,,splenclida",poftim. Degi nu asta, adicd nu chiar asta amvrut sd-!i spun.

- Splendidd ai spus, da ? Doarnne Dumneze-ule, ce grozav ! Nici nu gtii ! Hahaha ! Spiendida,

auzi... Sunt frumoasd, a$a-i, sunt foarte frumoa-

sd!Da!?- Da.-

-Sunt de-o mie de ori mai frumoasd decdt

nenoiocitele astea de-aici, nu ? Nu-s ca ele' adicd

"1"""-t ca mine, nu se pot compara' nuu ?

- Nu.- ffi vine sd te sdrut"' imi vine nu gtiu ce'

Zdu, pe tine te cred, poate cd-s o tAmpitd' da'

uite. fe cred. Ce naiba face aia cu conlaccle/ nu

;;i';il;Juta z Poate n-ai sd md gezi' dar ni-

;;A#,l"-iupt "" niciodatd, dar de^nu::.1 tt'timp nu m-am simlit cu cineva a9a"' lnle-Iegl t,""ji"[i"s.

Nr't *a mai tot intreba daci infeleg'

inchipuie-li cd infeleg"''^':'iil;; bine. uai, nu te ryal syPararFFir la-nce-

nut mi-am zis cd ai o tal6' de vic^iat' PalidS' pier-

["ii, "li- . zdu. $i niete 99hi ' cum sd-!i tPtl;te superi dacd-fi spun ? Nigte ocht cum au car-

nii. Rlai ;i totuFi foarte cumsecade"'-'^-diA"puse atenta paharele' Era galagie' Un

coniac pentru mine, un coniac pentruea; un pa-

il;;5ii"" pentru ea, alt pahdr *:.titolf:lllYmine. Fata aceea nemaipomenitd, Mlmt' zamoea:

- Notoc, zise, sd fim Prieteni'- Sa fim. Noroc, Mimi'- Egti un tiP rdu 9i cutnsecade !

,

Surrt ut-t tiir rau .si cumse.cade' $i-acum.mi-at ".uifo"*ed;i

m-am rnoiegit 9i ?m chef sd beau'

Elr'riu. o" banii luf Mimi"Md distrez' fir-ar-aljilcril"i N"',,aittta*" . Gtozav ne mai "dix-trdrr:-" . Eu 9i cu Mimi'---

D-" *'tdzi? md-ntrebd galeg Mimi'- Asta-i o intrebare tAmp"ita' De obicei ili taie

tot .n"J"ii,,a" "" rdzi" "',,1i ce te gAndegti""'

r

76 ALEXANDI{Lj I\4ONCI U-SUD INSKI REBARBOF. 77

- Trebuie sd intru la iacultate, spuse brusc fa-ta. Neapdrat, inlelegi ? ! Altfel se duce de rApdtot... viafa, tot. Irni pun unghia-n gAt... gata, numai pot. M-am sdturat... nu mai rezist, Doamne !

- Pai trebuie sd pui mAna, sd-nveli; altfel egreu. Merge 9i aitfel... da e mai sigur a9a.

- Invafd, invald ! Unde dracu' sd-nvefi ? Aiapatru sute pe care ii dau lu' unchiu' pe camerS,irebuie sd-i scot de uncleva, nu? lnvata".. Unu;vine beat la doud noaptea gi-mi urld sd-i des-chid... altu' telefon... aitu' flori... Bdtaie cugnuru' de la cdlcdtor ai mAncat ? Stii ce-i aia ?

Uite... uite !

Se ineca, vorbea tot mai agitat, se vedea cdbduse.

- Pdnd gi hodorogu' de unchiu-meu, ptiu...pAnd gi dsta vine si-mi pune mAna pe cur, ei, Mi-migor, nu fi p^roastd... PAnd 9i dsta-gi inchipuiecd... daca eu... Incepu sd piAngd.

- Asta nu-i fiziia, sughlp] nu-i chimie... ,,in-vatd.!"

Mi se fdcuse o sild nesfArgitd de toate, de tot,de Lulu, care de la cealalti rnasd, vdzAnd-o cumplAnge, lmi fdcba cu ochiul: bravo, di-i inainte,nu te ldsa.

Deodatd-mi lud mAna, mi-o duse la buze siincepu sd mi-o sdrute.

* Bdiatule, te implor, ajutd-md !... n-am pe ni-meni, pe nimeni, nicdieri I

Se uita insrozitd ia mine, lacrimi amestecatecu rimel li cdigeau pe obraz.

- Pe nimeni, tu inlelegi ?

- Ce sd fac, am goptit... eu n-am bani... n-amdecAt dgtia cingpe lei pdna la-ntAi. Fac gi eufoarne...

Cafeneaua se legdna incet cu mine, ea-mi !i-nca inci mAna in mAiniie ei.

- N-am nevoie de bani, zise, de bani fac eurost. Fd-mi rost de o camerd, oriunde, o masdsi-un pat, numai sd pot invdta. Vreau sd m-as-cund, sa nu qtie nimeni de mine... Sd stau toatdziua sd-nvet. Iti dau bani, oricdt vrei... imi trebuienumai o camerd, atdt.

Md simtisem atAt de bine, gi acum, totul seporcdise brusc. Mi-am adus arninte de fabricd,b.e contract, de ultimele trei nopti petrecute ingard gi-n parc... In ioc sd fiu acolo, sd-i rog, sd-iiinplor, si md zbat... piercl timpul prostegte lacafenea. $i poate ... mai gtii ? Poate cd dispozifiade reincadiare a si fost datd, aprobatd. Poatem-agteaptd undeva pe-un birou !

- Mdi sd fie ! arn zis, Cum de-am uitat ? Pdigtiu o camerd formidabild, in Izvot. Bucdtdrie,baie, telefon...

- Cat ? strigd fata. CAt ?

- Doud sute... sau o sutd cincizeci. Nu-i preamult, nu ?

- Cum, numai atAt ? ! Nu se poate ! dar poatecd s-a-nchiriat...

- Nuu, da de unde... Alaltdieri mi-a spus unamic, stdtea e[ acolo, da' acum se mutd. Are Fiintrare separatd.

- Dragirl melt, te rog :;d md crezi, nu rnd inte-reseazd, fiimic, snune-ie cd nu-mi trebuie nimic,numai sd pot sta linigtitd acolo. SpuneJe cd-s lo-godnica ti, cd-s cuminte,.. te rog... fd-n aga fel.Eu pAnd Ia moarte !i-ag mulfurni ! !

-^ Da, nu-i vorba de asta. In fond trebuie sd neajutdm... ti dau peste I'reo ord telefon si gata.MAine te-mpachetezi si te muti.

L


imposibil... nu, n-am

- 9i "tu

atAt de fericitd incAt pufnea aiurea in rAs

si-ii franeea prostegte mAinile'"- ':-N;8;"tl U-u*tpus eu !.,. de la-nceput pt-aTdat ieama, de cum ie-am vdzut"' egti a9a bun.pi."*i".uae... ce md fdceam acum dacd nu erai?

f" i"n nu md refuza, mai ia unu', unu' mic md-

car, di ? Nu-mi vine sd cred !-*S.out" d'in geantd un teanc de fotografii' in-

cepu sd mi le arate.--'- Care-ti place mai mult, asta, asta ? T'e rog s-o

iei, n-ai dreptul sd md tetuzi! Oh, nici nu gtii

cAt...Mi-era de aiuns, Prea de ajuns'--,\."* ttdb.ti"'sd piec; trebuie sd md-ntAl-

nesc cu cineva, dup' aii teiefonul"'- $i eu ? $i cu mine ce faci ?

- PAi".. cum sd facem ? Dacd n-ai altd tteab6'urt"upii-*d aici. intr-o ord cel mult sunt inapoi'N-urrba griid eu nu te las,,semn"'

incepir sa rada:- Ti-'am spus cd egti rdu. Eu ili povcstesc qi tu

rAzi ieminel Apleacd-te st te trag de urechi' Incaputin. Mai tare !t-tria rii"ta gtrengdreste. pe barbie 9i pe obraz'

- Du-te. Sd fii cumitri'e I

t" "ga

*i-am intors piufin capul 9i m-am-ui-tat ia

"u. Rtd"u ca o vaiiaie, actrio, la masd' Era

i"ititi i"t cel pulin aga pdrea'.Afard gerul nri-a

adus aminte ch mi-c iiranre 9i cd sunt amellt'A*1t*."t pe la fabricd; acolo nimeni nu gtia ni-mic; dispclzilraincd' nu veruse'

BANC PENTRU CEZAR

Imaginea lui neclard, siluetd prelungd'in fata

patului meu, nu "t:;;it;;it inci' Eobol-1ngI des-

ffi;;^i"lt it'tfig" in craniu dinlii sonori n-am sd

#';;;i,;; Iuii-ir ioti draciidinlii sonori' silu-

"tuit"contureazd',tdzdnd" ? .,- Scoala, felah, e gase -sl un srert l-

Omul dsta iar n-a dormiU std' std toatd noaP:

t";;;id-ia-t iu, iiai*i""ula'.trage de mine; ila-ilt ."ra chestia ittu t" dusul peg la serviciu'

ilT:;; *t scol ! Ce, is sclavul lor ? Ce dreqt a}

ei sd md bagocoreasJ in fiecare" ' Cezar se uitd la

mine, tdzdnd:- Felah'- Felah e md-ta, eu nu sunt felah'

- Scoald, felah'M-;;; tYtt", a9a m{ trezesc intotdeauna'

astfel incepe ",u^','

u'm'ipi ieri gipoimAine 9i pA-

ffiili;;ili;i1"1;; numai cd - cuc6-se dracului

- astdzinu, nu, nu md duc' O sd mergem la'9 co-

t#ti" rl-" sd bem 9i noi o datd' ca domnii' un

ceai"

- L,a urma urmelor, ce te tot lii dupd mine'

Cezar?"-frirr|",oi lui e piin d.e o scArbd biAnd6' dar

d-iiliti;t iin fatiiucrurilou este zambetul ceiui

ulI

REBARBOR80 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

care-a-nteles cd pe lume se- poate muri-n doudfeluri, de zroazd sau Poate de rAs'

- Pentiu cd fumeii Amiral, zice Cezar, mietisdrile astea imi Plac."Vo* pleca sd 6em nigte ceai, md imbrac, aco'perisul cie gudron indbusd perspectiva, este sin-L,rru p"ttp"ectiva a dormitorului,,,perspectivaluminbasal'in carc noi azvArlim sticle goale, con-

serve 9i chiar un bocanc scdlciat. Mergem Ia ceat,

Cezar tugegte, iau de pe scaun cioraPii uzi, ptoas-pdt spalafi, el aprindeo alta, de la chigtoc, tuseste,

le-neacd, tugeste, mi-i storc in cuverturd'- Ce dracu' ai ?

- De la un timp..' ptiu ! Md arde al dracului !

Ochii i se aprind idniirativ: Parcd am o meduzdA-il scArb6asd in troc de stomac ! Cum trag fu-mul, gata, m-apucA dracii; he, he"' Ce crezi ? 9iJi"'f8tu dintiLor galbejifi (are doudg' gase de

ani) i se rupe rAsulacela gutural, incAntat'fese, rniiam stors ciorapii, au rdmasinsd jilavi

si reci. Mi-i spaid el, pentru cei doi-trei lei.pe care

i-i dutt, el face tot feiul de lucruri de-astea, darfara sila sau umilinfd, ar fi-n stare sd lustruiascdpantofi pe stradd si-ar face-o tot cu acest aer ne-

ilauatot, doar Putin distrat-' Se-ntoarce,'galogii lucesc gragi 9i uz|ii incal-

td, imi par buni de mAncat, iini leg giretul' la bo-to9el.

- Unde dracu'o fi celdlalt'.'Tugegte, s-a aplecat, irni cautd botogelul, e

costeliv ca o caPri rAioasd.- Sub pat. Mi-t aruncd. Egti gata ?

- Sunf, nu te srabi, te agtePt.ii simiin pici6are, umez,i $i nepldcufi' sunt ca

doud venfuze strivite, rnd descal!, ii scot 9i pe ei'

Crede cd m-am tdzgdndit, i9i scoate paltonul,se ageazd Pe Pat.

-'Azi-noafite m5 uitam Ia cdlcAiele tale, ts tare

caraqhioase, zdu...M"-arn incdltat pe piciorul gol, ciorapii in bu-

ztTnar, el imbracd paltonul, iesim.- Vrei sd spui ci sunt ca 9i cum ?

-Da, zice,'dat asta mai ales pentru cd'

Dimineala are respiratia de lapte a viJeilor,aerul este rece, trist-argintiu.

O l5murim cd nu suntem patru, cd suntem nu-rnai doi, dar cd vrem patru ceaiuri, patruL ':e9timari si iierbinti de ceaii Cofetdria-i pustie' Dimi-neala s-a divizatin doud, o parte-i aici 9i miroaseliniqtit a vanilie, ceaialtd a idmas dincoio, o ve-de- pri., vitrind, maiestuoasd 9i imperturbabildca un froleu.

Mapa lui e intotdeauna plini, conline felii de

odinehe ia cantin5, Idiotiilui Dostoievski, sa-

ie, cAteodatd Pisemski, iar astdzi Fi un borcan, in."..-ut rdmas de trei degete miere, albd 9i zaha-risiti, pe fund.

Bem ceai. E fierbinte. MAncdm pAine' Cu mie-

re. Oftem. Dupd fiecare inghiliturd .face o pauz6',

nare ca asculti lichidul duIce, fierbinte, rdsfdtAn-'du-i ,,medtJza" care lui i se pare atdt de votrumi-

noasd dar nu e, n-ar putea fi, n-ar avea cum sd-nca-

pa ir-t burta aceea pi care i-9 ;tiu trasd cu sila pe

loaste, trasd ca o rirAnugd subfre pe-o mAnd des-

ficutd de manechin.- Dac-o fi sd te pomenesc vreodatd, zice trist

Cezat, affl s-o fac numai pentru ceaqca asta de

ceai. Nu rAde ! Se uitd spre nnine, apoi peste umd-rul meu, unde-i peretele alb-rnurdar' El poate sta

82 ALEXANDRU MONCru-SUDINSKI REBARBOR 83

multd vreme aga, caun corb Pe-o cracA-nghefat5,plin de nemigcare, inlelepciune 9i somn'' Femeia-smochind se cfiiordgte la picioarele me-le, ire-o privire rea, dA gdind, picioarele-s albe,infipte iri botogei, a.T. ?f gle.zn3, madam, ce temirh, igi intoarce ochii lezali cdtre mamd vreauordiiturd, vreau, vreau. Ciorapii sunt lAngd,mine,

be 6alorifer, este linipte; simt pe axild o broboandhea de sudoare care tremurS, nu mai tremurd, a

3lut,".at la vale pe piele, se opregt-e secdtuitd sub

,arr. C"rut tace ii eL poate-;i ascultd meduza, ci-ne mai gtie, faf.a lui^este impenetrabild, este onleoapd inchisi peste-o orbitd de orb' Tusea i s-a

iototii, intinde mana, ia de la mine un Amiral'' - De ce nu te lasi de fumat ? Nu vezi cd"'

- $i de fumat ? Este singura treabd pe care-amfdcui-o temeinic pAnd la capat; serios' De fapt, nucred cd de la ligdri'

-Da'delace?- De la resim. Mi-a spus Marcu: te curefi dacd

nu fli regim:tre, hd, zic,^dom'.doctor, imi prescrii*aiu Uaiii dia cu care sd pot line regim ?

- Te pomenegti cd fi i-a Prescris !

- Asia-iarnd, povestegte Cezar, eram cu-n tip,tot o putoare, unu Mitu, s-dr putea sd-l cunosti'Ma-niprietenisem cu el. Fdceam o foame ce nus-i ma'i oomenit; Milu dsta nu era bun de nimic,

"iii *a.i* de furat. Ce zici, ce fdceam ? CAnd numai puteam, ne-agezam unu-n fata altuia pi-odatd

Mitti strisa: ,,Potoliti-vd, o, talazuri ale patimii !"si eu rdsJundearn ,,Oooo, ciar vd potolili !" ca Ia

ieatru, cd rnai. Zbieram fteaba asta pAnd nu maiputeam. PAnd cAnd ne stricam de rAs'^ - Si se potoleau ?

- bit't*l talazurile ? Aiurea I Da rndcar ne dis-

tram. PAnd cAnd scrAntitul dla s-a apucat tamne-sam sd'izbucneascd in pldns. A fost o comedie...eu urlam mai departe ,,potolifl-vd,!" gi dla alergadupd mine ca un isteric. ,,Taci, zicea, dacd nu taci,te 6moor... C-un ditamai fier de cdlcat. Apropo,astdzifac rost de ceva bani. imi dd unu' o tiald sai-o vAnd la Calu' Bdlan. Ce-i peste o sutd i-al meu,a$a cd...

Scoate creionul, il scoate pe Dostoievski, igipotrivegte ochelarii. imi surAde:^

-Mari ticdlosi gi-dgtia, ai citit ? Numai Ferdig-cenko c6te parale face, hehe... !

Nu vreair sdl las sd citeascd, am sd md plicti-sesc, cAnd se-nfundd cu nasu-n carte nu-l maipoli scoate din ale lui.

- Ai vdzlJt cum se uitd la mine ?

- Cine ?

- Cucoana aia cu plod. Parc-a-s fi omorAt pecineva.

- Hei, pdi are dreptate, tu nu te prinzi ?

Acum vreo doi ani, cAnd eram ras in cap,md-ntrebam gi eu: ce dracu' or fi avdnd ? $i nutoate, numai astea de... ddd, sd zicem treizeci 9icinci de ani; astea cu copii; cdnd te vede in haluldsta, rupt, ddrAmat, se sperie la gdndul ca 9i gAgA-licea ei-ar putea ajunge ca tine; cu toatd educaflaaia pe carezice cf i-o?d; inlelegi ? $i-atunci deviiun pericol,rtu? pericol social...

,A.r fi putut fi un profesor gozav, ii place sdexplice, se aprinde 9i rAde incdntat gi, chiar dacdnu spune rnire lucru, stie sd captiveze.

SCoate batista, vinele gAtului i se ingroagd, s-a inrogit la ftald,, afurisita?e meduzd il Sfapie dinnou. Agtept sd se potoleascd, apoi:

- De fapt, ce !i-a spus Marcu, ce ai ?

r-

REBARBOR 85ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

- Nu gtiu dacd pricepi ce e 1a,.eu nr-L prea"' tu-

se catarald zicea, cu nu gtiu ce Ia stomac'

- A, gtiu, este ce-a avut 9i bunicd-mea' e unfleac. ivfil tueeqti aga vreo sdptdmAnd pAnd te for-

iezi, si-atunci prrr, odatd ilf crapd- o vend-n sto-

;;;t";;i:ei:"6"pi'ta verei sange' Nu prea mult'cel mult un lighean.""'-^Sa;;f ianiegte fascinat Cezat, un ligheanplin cu sXnge fieibinte qirozl'

. -'-- Nr't roZ, vi9iniu; dia din pldmAni e roz' Asta

dln Uurta-i mai altfel, mai riegru nifel' Vipiniu-inchis.

- 9i?-$ice?- b" r-u mai imntAmplat cu bunica aiaata?i"-Jot"f iimelor oclielarilor, ochii ii sclipesc'

oUni ae o curiozitate veseld de copil Pozlal:' - S-u fdcut bine. I-au fdcut o transtuzle/ duPa

aia au adus-o acasd; lin minte cd era toarte vesela

gi-ntr-o duminicd iar a vomat'-Pariezcd a vomat un lighean de sAnge"' Un

sdnge zrozav, viginiu-inchis !"---'ii?u bucdli negr-e de sdnge-nchegat !

NL mohpsim un-"ul de altul, rddem prostegte'

ne prdpddiin ae rAs, md descalt, imi imbrac clo-

;;Jii, il;;Jhohotind deasupra mea, rasul T"t;;i;;#;ra iinaut sub ma#, o datd cu el ei cu

*oii.irrttua plScutd a ciorapului uscat ma P?-ii""a" o feri^cire curati pi liriiqtita de parc-a9 sta

[Jp" *"ttll Mureqului, ar fi soare gi-ap avea' totca atuncea, unsprezece ani' Pace 9i bucurie' o'

Doamne, ce bine e sd le ai"'- -- e alucului bunicd, mdi a naibii ! strigd Ce-

zar.TePomenegti c-a scdPat !-- - D"'r.dpat a scdpat, da' a costat de ne-a iegit

ochii. $tii tu ce-i aia inmormAntare cu clasa intAi ?O avere, dragd Cezar...

- Hahaha... rdde Cezar, rAde, rdde pAnd cAndnu mai rAde, se ineacd - dinlii lui gafbeni mur-riari -, kage aer in piept, rAde, se-lpleacd, rds-toarnd cartea, alunecd incet, ca din gregeald, pecru9umea.

REBAITI]OI{

NEPUTINTA

undeva in Retezat. Bucuregtiul semdna crr opiersicd moale, cu zeama prelinsd; un fruct ris*copt 9i pufin putrezlt. Colindam bulevardele, ca-fenelele, pisoarele, librdriile; ca de obicei, pestetot - nimeni; pustiu.

Mi se intAmplaserd multe pAnd atunci, tot fe-lul de intAmpldri, se adunaserd peste mine, des-perecheate 9i prdfuite ca-ntr-un hambar pdrdsit.N-apucasem sd fac ordine-n ele, sd md ghndesc.Nu eram ?n apele mele. Omul meu nu venea,parcd murise naibii acolo in Retezat; fdrd el nuputeam face nimic, nici un deget sd migc, niciatdt.

La secretariat mi se spunea sd revin, reve-neam, imi spuneau: deocamdatd nu. Ii luasemla rAnd pe tofi domnii aceia care dau audienlegi, dupd ce domnii md primeau politicos gi mdascultau, a venit vremea cAnd a inceput sd mi sespund gi despre ei cd sunt plecafi. Nu neapdrat inRetezat.

Mi-am numdrat intr-o zibanii: erau misteriosde putini. Pofta de mAncare-mi crescuse; colin-darir mai departe cafenelele, dar luam numaidoud mese pe zi.

Mai cumpdram incd ziare din care aflam curncd farfuriile zburdtoare zburau tot mai jos si nespionau. Ma gAndeam.cd trebuie sd le pdrem ta-re ciudafi noi, dgtia de pe pdmAnt. Md gAndeamla asta, la altele, vegheam nopti inkegi cu lumi-na aprinsd; n-aveam ceas; aparatul de radio numergea; md uitam la peretele din fafd - un pere-te ingust de mansardd spoit cu var.

Astfel incepurd sd aibd loc toate chestiile cuAngela qi Nely 9i Mirovici gi V. K. 9i tot felul deintArnpldri cu Gigi Dentistul gi barca lui pneuma-

... Existd oameni care in anumite impreiurdriiti aratd o alt6 fald, necunoscutd, nebdnuitd incd' '

ib pii""r. ca gi cum n-ai.face parte din.specia lor;te brivesc asa cum te uiti la un obiect necunos-.itl p"ti" dezagteabil, ciudat. Atunci, in birou-rii" fot'*oi 9i iapitonate fumul pldcut se cris-i"Ji i"r.a,'dunitt" inecdcios gi bstil; pe felele

Itbu .u au hArtie infloreste vegted z'Ambetul ace-

la politicos care-nsofepte mereu.sintagm4,'n!se boate". .Nu se poate" sPun ei 9i ,,e impost-bil', spun ei 9i ,,ne pare rdu". -. ,,f't1J" '-

DJr tu incd nu ltii un lucru, ai sd-l afli, deo-

camdatd nu-l presupui: nu pofi sa-i invingi' A il-vinge inseamna a cbnvinge pi tocmai p-enfru.asta

tu riu ai destule argumente. Ii', timp ce ie vorbegu

ii G e*elici dreptitea fa limpede, ,,evi'dentd", 9i

nedrep'tateu ,,absurda" ce ii s-a f5cut, dAngii'

"na auiiu mine, gi-au 9i fdcut o pdrere 9i nu te mai

ascuitd; la ora aceea sunt surzi.Exisia astfel de oameni, astfel de imprejurdri,

seamdnd cu o vraid, cu un blestem, 9i trist e cd

tu habar n-ai piti inchipui mai departe cd lupti"'La inceput eram trist, dezoiientat 9i luam

cAte trei-pitru mese pe zt. Adusesem cu mine '

a""a titd de palincd din A,rdeal pentru ,,ornul;;" de aici] Omul insd plecase-n concediu,


ticd" Sd se intdmple aievea din nou. Se perindaulent, pe peretele alb 9i ingust, uneie dupd altele,ca-ntr-un fiim.

Md uitam ore intregi, panA cAnd aflpeam. Mdtrezeam cam aiurea; vedeam ziua scursd pe pere-te ca un legin. Aprindeam o fi.gNd., incercam sdgAndesc. Nu reugeam. Pur gi simplu nu reugearn;Je pare cd nu pofl gAndi aga, aiurea, fdrd sd gtiidaia-i spre seaia sai dimineala, noud gi un sfert;fara sa fti cat de cdt legat de vreun timP. Fumamo tieard si-n timpul dsta filmele reincepeau.'t].ru*

doud inese pe zi, dar peste una de obi-cei sdream. Filmele rirele deveniserd captivante,nu md-nduram sd-mi dezlipesc ochii de la buca-ta de zid. Am destupat sticlele cu palincd 9i-ntimpul proiecfiilor beam. Lichidul eia divin, co-bori-n vine ca un foc ticdlos, amorfit. Luam sticla,pahalul cu mine in pat, imi aranjam pernele sdstau drept.

Priveim in perete, la plus infinit; ochii mari,larg deschigi. Peretele devenea o patd transpa-rentA gi alburie; se-auzea apoi un zumzet; iardgimai beam 9i deodatd-ncepea; vedeam totul, aie-vea, aga cum a fost.

Md necdjea un singur lucru, cd trebuie sd mdimbrac, sa ina spdl cdteodatd, iar apoi sd cobor;sd md clatin prin tot felul de alimentare qi bdcd-nii ;i sd calculez ce gi cum; de doi lei unturd 9ipAine, si brAnzd de-un leu patruzeci; cracauer de-cloi;i

gaptezeci 9i pAine ardeleneascd sau Sahamsi cincizeci de qrame de unt. 9i cAt m-ar tine-unpateu de ficat. Erau nigte trgburi Prea comPlicateii-n fond inutile, prostegti. Imi dddeau peste captot festivalul de fiIm. Md enervau oamenii, femei-le gi mai ales, privirile bovine, curioase cu care

REBARBOI{

md urmdreau. Erau ca nigte scalne, se agdfau clt'

haine, de m6ini. N-am avut incotro, fut fine, masaceea a trebuit s-o susPend'

De atunci am devenit liber si liniptit. Pofta dem-Ancare cr4.scuse grozav; crescuse atAt de mult,ir ;,- a aiuns chiai acolo unde am prevdzut: a

presnit dintr-o datd ca un balon de sdpun. CAnd?ni-am dat seama de asta, de sfdrgitul ei cara-qhios, m-a apucat un chef nebun de rAs: ,,poftil',Ziceam 9i rddeam cu sughiluri, cu lacrimi rA-deam, md stricam de atAtI rds. A fost o zi f.oatteveseli aia, insugi festivalul devenise vesel- 9iedldsios. Ca sd-mi distrez spectatorii, ie-am dat

[e p"erete o bucatd mai vech-e de fiim; apdrea peecran mama, impreund cu mine, 9i eu eram unconil dulce si srdsuliu.'- Niuc ! liia marna (up? loli spunea e.a Pqatunci), dacd iu mdndnci felul doi nu capefi nicio prdiiturd; pe cuvAntul meu, auzi tu ?

'Eu aaaeim bosumflat din picioare 9i-mpin-Eeam farfuria cu tocdnild spre ecran. Aici.toatdSaia era pe ios, spectatorii r6deau cu hohote -,,felu' doiai i" $i,l,to-ca-ni-!4, i-an7zit"

AFa le trdiam. Era pe vremea- cAnd locuiamoe strdduta tizului meil, Al. Odobescu, la nr. L0

h. Cat"odatd, brusc) oboseam, mi apuca un felde sfArgealS; pe ecran pete albe, linii tremurd-toare, verzul.

Coboram atunci sd md plimb. Dddeam coltulstrdzii, cumpdram Mdragelti 9i fumam. Toamnaera obosita lsi blAndd, adormea uneori aiurea-nvdzduh. imi'simteam stomacul mic cAt o nucd 9inuca asta era plind de fum.

Bucuregtiul se populase; vedeam tot felul demutre simpatice 6ar-e se uitau Ia mine, rddeau'

rT

ALEXANDRU MONCIU -SUDINSKI REBARBOR

\Erau ca nigte pegtigori colorali care vin la geamulacvariului, se holbeazd la tine, nu infeleg riimic giapoi fug.

RdmAneam ore intregi pe chei, agezat pe ba-lustradS, priveam gunoiulala de frunze de aur,eram fericit. Plecam. Puneam un picior inainteaceluilalt pe pietrele calde-ale Spliiului, fdceamtreaba asta cu multe grljd,fala de echilibrul meu.C-un stomac cAt o nuci, te pofi trezi,una-doud, inaer la vreun pas neatent, grbgit.

,,Totul se poate ! imi spunearh, totul, da, totul...ce-mi tot indrugd mie domnii aceia, prostii !"

Trebuie doai sd-!i dai silinta sd calci cAt maigreu pe pdmdnt.

il... Liniile gerpuite albe gi negre se rdsucesc, co-

vorul se tdrAie - milimetru cu-milimetru spre el,marginea lui flaugatd incepe sd-i atingd c6apsa;?ntr-o parte, cimentul rece, inghetat. Se trezeste.

Lumina difuzd,ldptoasd, patrunde prin gea-rnui din tavan, e un geam dublu, deschjs in Xco-peris.^Aerul inghelat al mansardei are iz acru defurn. Isi potrivegte pdturile, simte bulele de cdl-durd scuigAndu-se,-arnestecAndu-se cu frigul petrup. Intinde prudent picioarele, gi le dezniorleg-te, incearcd sd ajungd cu mAna pachetul de figAri.Reuseste. E sleii stdrs de vlagd, pluteste-ntr-u"n li-chid incolor si vdscos. Fumrll cild ii arde pldcutgura, il simte apoi in stomac, acid, capul ii eln{un-datjn pernd, gbl de gAncitrri, toropit. Priveste fu-mul tigdrii: guvite subtiri, cenusii, ce se deru-leazd. in sus; scrumul cregte gingag si franjurat.Nu-i rnai este nici foame, nu-I esle nimic, e doar

senzalia ie a-ort"ala pldcutd, indiferentd, e ca

9i cum s-ar afla in mijfocul unei bile uriage, deportelan transparent, 9i bila aceea s-ar iegdna.Undeva licdregte o bucurie, ca o geamandurd pefluviu, dimineata, in ceafd, in zori. O bucurie ne-definitd, al cdrei motiv ii scapd 9i de fapt nu-lintereseazd.".

Lumina din tavan nu-i spune nimic, putea fiorice ord din zi; orele se pi^erduserd in mijioculscurgerii aceleia ldptoase de iimp.

Astepta foamea.Ti.gaia il ameti gi mai mult 9i atunci balanfa

calmd a zilei se inclind incet, maiestuos, citresomn" Mdna lui cdutd scrirmiera, scdpd chi.gto-cul, se-ntoarse.la cdldurd, sub pdturd, afipi.

...Etuu voci neldmurite, nu prea infeli:gea deunde vin, din somn sau de-afard, nu era in staresd-si invingd toropeaia, apoi vociie dispdreau,rdmdnea d"oar ?ntrinericul. Respirafia lui egald,ugoard - singurul zgomot ce se putea auzl

Apoi, apiru pos.'tapul; venea incet, lunecAndpe sihiuri, pi, cAnd fu aproape, igi scuturd dininers zdpada de pe bland si se opri. Se privird ovreme ih tdcere;- dupd aceea poptagul porni sd

e'scaladeze soba inaldd, de teraiotd'; se cdldra grt'iuliu pe dalele de faianti, agdfdndu-se de fieca-'re ies'jtura, asperitate; in mhna stAngi linea unplic albastru, urias"-

Era foarte cald.Deodatd pogtagul se -irnpiedicd

in schiuri, lu-necd 9i cdzu pe podea. Se vede insd cd.nu pdlisenimic, pentrir ch, fara sd se ridice, ii intinse cape-o ofiandd plicul, cu un gest rugStor 9i umiL.Apoi, lopaind caraghios Bi. retrdgdndu-se in pa-tru labe, ii strigS:

d

il

92 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI REBARBOR 93

- Arde... arde ceva, nu simli ? !

P;-;1[ ; bdtut'la mapind, cu litere de-o

e.nit"ia,-""*eie lui; plicul era de mdrimea unuigeamantan."- Ei;;;; mirat hdrtia 9i induntrul ei gdsi ceea

.- li,l"T,* ;'ATi" ;;?;;a J; pa'."" cu" unt' Pe

felie nu scrta nlmli, dut imbucAnd-o cu ldcomie

;;-;i;fild-o "o* se topeete in pAnrcce ' auzi de

i.uiG'auparte ldcdnitul unei hagini de scris'

*oa"iut f" no.uu pldcutd, monotond' a domnu-

lui care dicta:---,,ia facem cunoscut prin prezenta cd s-a

aprobat..."-t^-"C;i;ci ! zbierd b6trdna. Arde, befivule, nu

auzi?---Deschise leneg ochii 9i, intr-adevdr '' vdzu-zia-

t"l;;;;;;iie palpaind ldnga pat ei umplAnd cd-

ffi;T; A;ii;'; acru, ifiechcios' se iidica dinLf,i'ii'iii;;;;*a in papuci, se apucd sd calce

ziarele in Picioare.'^"#;;;i t"iuoiot"a 9i-1 blestema amenir,rlend

.a-f "u

au aftar6', cd va chema pornpierii' mililia"'cd-lva aranja ea. . r

Dar el n-b asculta. Jopaia maideparteprrn ca-

merd, neputAndu-gi lua ochii,de 1? PT?-"t-lt^li1;

!a ugii, lAnga care zdcea un plic attbastru' ca 91 cer

de-adineauri, numai cd mult mal mlc'--Cila termind cu ziarele, il ridicd de-acolo 9i'

nedeschizAndu-l, il puse atent pe masd'

- Dumneata crezi in vise ? o-intrebd'Bttta; il privi indignatd 9i cldtind din cap:

- in vise...?-

-nu. Aai.a lasd... nu, nu-i vorbl de asta' Vor-

ba e ca ap mAnca o felie de p4ine albd' cu unt'"": il;.ate, lise batrAna' Imediat lli aduc' A !

Bine ci-mi adusei aminte. A venit o scrisoareoficiald. pentru dl de sta aici inainte de matale.Sd o dau retur... sau ce zici sd. fac?

El se agezd pe pat, respird adAnc, apoi, ridi-cAndu-9i ochii spre ea, murmurd:

- Doamnd diagd., ai promis cd-mi aduci o fe-lie de pAine cu unt.

1

,tt

,l

REBARBOR

Am inceput cu coniac, dar era prea scumP/aga c-am plbcat dupd votcd eu si cu Cart, ceilallirimaseseid, eu ii fhceam curte lui Cart, cdutams-o imblAnzesc, vreau sd zic cd pe drum era soa-re, zdpadd., gi i-am spus ,,Ia_-md-n spate, Cart",i-am sarit in spate, si Cart rAdea, imi linuse cana-diana la club s-o imbrac 9i acum md cdra in spa-te, e o fatd bund Cart, pdcat cd nu se spald maides. Babele. A cui o fi fost baba asta ? I-o babdfrumoasd. gtampilati mdrfurile la intrare. Ade-vdrul e ca-mi place Cart aga zdludd 9i nespdlatdcum e, Doamrie, ce suflet iremediabil de cumse-cade poate sd aibd, de copil,-o sdrutam pe collulgurii-gi ea tremura, ditamai beatnicd, vagaboan-da, gi ne-am intors la club. A ieEit prost, dia ne-aubdut votca, Petre dormea sau fdcea pe interesan-tul, Magazin incerca sd converseze, e1J voiam sdse care lar dracu' to!i, cum a fdcut Sever, care s-asculat gi s-a dus. ,,Domnt"rle Magazin, rnai citeg-te-ne despre Vietnam", adicd nu,,Sd vd spun unbanc !" s-ista-i Cart, ea z:biatd.ink-un mod nepld-cut gi vulgar, o prind cq mAla de pa1 gi.ii tragcapnl pe sbate. ,,Nu mai itrla, Cart. Nu fi..." Simtebdzelti meie aproape, foarte aproape, fierbinti:,,Hei, C.art, mademoiselle, hai, sd ne cdrEim deaic|" .

)

CU PU$CA PRIN CERUL PUSTIU

,,Singuri, zlce Cart, te rog, vrei ? Nu-i mai luagi pe dstia."

,,Singuri, Cart,han". Plecdm gi las vorba lui Pe-tre s-agtepte, pe drum nu gtiu ce-i tot exptric cdvreau sd sar un zid, dar cd nu pot, cd m-am sdtu-rat. Md fdcusem nilel. ,,Mi-e fricd de tine", ziceCart, ei, asta-i chiar ca din carte ,,Mi-e fricd de ti-ne", de ce dracu' li-o h, uite, Cart, sufletul meu,vAntul gi stepa gi-anafura nu gtiu cui, iatd sufletulmeu - armdsarul iute ca vAntul, ca gAndul, nu a9-

tepta, incalecd, pierde-te, nu gtiu nici eu, nu gtiuunde, mAine voi fi altceva, altcineva, totul se

schimbd pe lume, sufletul meu se va intrupa in-tr-un port. ,,Cart, am auzit cd egti f.ecioxd', zd1J",

,,Hai ) termind cu tAmpeniile"; ,,$tit ? Md-nduio-geazd chestia asIa". ,,AilJTea" zice Cart 9i din noumi se face sild, ce sens are sd spund ,,ailJrea"acum ? ,,BtJr." zic, ,,vrno la mine, vreau sd fim sin-guri gi sd bem" asta e iardgi ca-n carte, vorbesc-ongtient aga, ?mi place, vdd cd am prizd, mdamuz.

Asta e. Suim scdrile, patru lei o pereche demici inainte de asta eu 9i cu Cart ne-am impir-tfuit la Bodega cu mici la care nu e femeie sipoa' sd reziste sd nu ciuguleasca doi mici ina-lnte de, scdrile deci, arn luat coniac gi tigdri,scdrile - dar: cheie in ugd, Costache-i acasd, con-vivul rneu"

,,Esti bolnav, ce-i cu tine ? Dormi sau egti bol-na\ ?"

,,Mi-e rdu, zice Costache, dar nu vd. deranjez,stati, stati."

Intrdm, ea se ageazd. pe scaun, ce scArbd tre-buie sd-i fie, poate nu-i e, dar mie mi-ar fi, cA-

I

i

tl

REBARBOR96 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

mdruta impulitd de trei metri pdtrali, Costache

bolnav, izmene Pe Pat.Deschidern ioniacul, bem, insereazd, stau

lanea ea gi Costache doarme sau se preface; nu-mi "pasa, Cart, incearcd sd fii cu mine, numai clJ

mirie, acum, este singurul iucru frumos !

Aplecatd peste mine, bunii ei ochi, ochi tArn-

"itiie copil'vinovat, md privesc' Grozav ce vise'uit"r,imihece prin cap,dar chestia asta n-am s-o

mai spun, n-am s-o gAhdesc Pentr-u cI mi-am po-vestit'toate visele 9i chiar 9i pe ila cu. garoarerepure si uriage o datd, de doud, de tret orl' pana

iand visele astea sau fdcut Praf'--^"Sa nu poli gdsi trei metii paffafi in care sd fii

singur...".lin care sd fim fericiti" spune ea'',,i"ii, ilti, zdu fetitd,, fdri prostii, noi o sd fim

U""iu*i.i; azi bem ca sd fim fericifi impreund'ooate si mdine vom bea ;i chiar poimAtne' dar

;;;i; ittto-o zi vom fi fericili 9i a9a: fdrd coniac'

ba. Cart ? Catt, nu sunt beat "

,,Egti beat."ba, fn capul in poala ta-, daL asta este pentru

cd aga vreau eu, sd' md m'AngAi,pe ceafd' iar tunu te terne, m-am sd... 'Haf sd plecdm" ' zice

butt. A* piecat, am mAncat singur fasole cu nur-ti"-.", ttul*vaieie, Petre, mi-e rugine de el' lui iiLrte scarba de Cart, si mie la fel, dar ce vind am'poate doar... stai !

' Ma trezesc singur si nu pot, nu pot nici pen-tru Dumnezeu si*-mi aduc aminte ce e cu Lart'i-i"a*:i Cart ? Poate cd nici nu existd Cart' A"9

;;l;;-; i"u am aproape in aproape, dar prefers-o iau spre ,,Berlin"." -,ii"r'io;i,

zico pi in gAnd: ,,Dornnuie chelner'

unde dracu' unde am ldsat-o pe Cart ?" l:,i, 1t'm'en fiche. Nu zdu, cu Cinzano dsta tare singurrnd simt. Ag putea s-o gterg, sd mi-i beau gi s-osterg, dar acest Cinzano vorbesc, dar e bun, multprea bury amdrui gi in seara asta sunt dornn.

9i Fetita s-a agezat ia masd.A comandat o sticld de Cotnari.Eu am fdcut plata qi stdteam sd piec. El m-a

intrebat nu gtiu ie - ,,Agtia n-au picoii pe-anct?"sau aga ceva - 9i am refuzat ia inceput dar dup-aia am bdut gi tare bun mai era vinul dla de Cot-nari... Iar Fetifa e cel mai simpatic suspect dincAli am vdzut: un copil mare si chei, grdsuliu gitimid; de vreo treizeci;i cinci de ani. Vorbea gigesticula delicat gi naiv cu mAnulele, md indu-1O94"

,,NLl mi-am gdsit incd vocafia, imi spunearn/pAnd gi dsta, dai eu nu." El pufnea in rAs ruginatpi lmi spunea ,,Domnule, ce prostie, ieri, dom-nule... nu, aga ceva mi-e rugine sd spun..." gi,,Yai, daca-tt pti ce prostie mi s-a intAmplat !" giapoi iar ,,ZdlJt" gi a9a mai departe, prin zgomotgi fum, prin zgornot gi fum.

$i el- ?... Mh uitam peste umdrul lui, ia raftu-rile cu sticle strdlucitoare, cu etichete frumoaseca BOURBON, CABERNET, WHISKY, QUEENANNE, nu voiam nimic, erau sticle frurnos co-lorate, atAta tot, md uitam la ele pi-l ascultam.Atunci cineva de la ugd, care tocmai iegea, i-a stri-gat altcuiva nu gtiu ce, etra gdldgie, n-am auzTtd^ecAt atdt: ,,Incotra?" ,9i dupd aceea incd o datd:,,Incotro ?", iat apoi a iegit, gi in capul meu s-afdcut linigte, go1. L-am auzit dinduntru cuvdntulacela, clar, distinct, ca pe o FoaBtd nelinigtita piveninoasi: ,,Incotro ?" 9i apoi ,,Incotro ?" . Afatd.

ALEXANDRU MONCIU'SUDINSKI

era noaPte t[rzirt,strdzile reci 9i pustii' aga le-am

vdzttteuatunct,*-tt""a"*9ipe^minestribd-tAndu-le, mergdno r!-p!de' sinlur' lnfrigurat' Mi

s-a fdcut ftic6', da'"-"jil;;t,o r'"* spus. incotro ?

- Poftim ?

d;;il""i l-am vdzut' se aplecase spre mrne'

asculta gi i-am rePetat:

- incotro ?

#H; prin bldndele lui-lentile de ochelari

visitori, o"t ii utuiJit'rytti' de copil' mici 9i ne-

vinovali:- La mine , zise,stau aproape"' Am;i magne-

tofon.- Stiu asta, fit-ar sd fie' gtiu- cAntecul dsta' zic'

d"; i;;t1""1i" "i"tia-t'ttub' inlelegefi 1. ^', ^-

- Dar ai spus-o ? N-ai spus dumneata cnlar

acum,,incotril" ?

-Da,incotro I da' nu de asta e^vorba' T$:lSg"t ?

in general u* 'pii in general "incotro"

? ! Infe-

legi ?-S-a uitat in pahar' in^fundul paharului' era

tris1, igi freca baibia cu mdna'

- Nu se poat", "itu' nu existd in general'

REBARBOR

URSUL

r

vrzrr ATI GRADINA ZOOLOGICABANEASA rage placarda galbend cdtrepi.etgni.E dimineald. Fietonii foggiie cu tot felul de tre-buri prin piala 9i din cAnd-in cAnd se adund sd se

uite la urs.E un urs bdtrAn 9i urduros, un fel de omidd

bolnavd care susfine reclama prin forla Prezen-t"tii"tf;;

de trarnvai este langd cugcd. Trec multetramvaie galbene, tixite, 9i ori de cAte ori tram-vaiele se 6presc, din ele se revarsd guvoaie. deoameni. Emand o duhoare pe care ursul o adul-mecd cu pldcere, ea ii amintegte de vremurilecdnd era ianar si i se aduceau hdlci de carne infiecare zi: pe atunci nu se grdb-ea-sd mdnAnce,ldsa carnea'cAteva zile neatinsd, la fezandat.

E ora la care fabrica de mase plastice revarsdschimbul trei: un fluviu de circa optzeci de metripe zece, un animal de carne obositd se tdregte,tn liniste, pe trotuar.

in cret lile pomilor scheletici, primdvara fog-negte uscat, ca un ziar.'Oamenii

s-au strAns ciotcd in fata cugtii. O fe-meie cu pdrul murdar ii azyArle un mdr. Mdrulsclipeste'scurt in aerul putred 9i se rostogolegtepe iodeaua cugtit, printre murddrii' Ursul adul-$

q

100 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI REBARBOR lttl

mecd mdrul, .incearcd zadatnic s5-1 rnolfdie cu

*i"niii" umflate, pline de puroi 9i sAnge-nche-

Eat]Simte cd i-ai face foarte bine un mar' laiantecele lui dureros.t*]-eit",cd-i un chigtioc de ligard', glumegte

cineva.-^'] S"U* poli mAnca ? il intreabi un functio-

nar proaspdt ras.'*d;;i;it;;" rasete dogite, care-i dau func-

lionarului curaj.*--: i;t;"r pbli mAnca, mdi ? Sau guncd de

Praga?^' B; batrAn inalt 9i voinic se intoarce scArbit

spre funclionar:- Dumneata, ceind o s-ajungi la Vdcdregti o sd

ooti mAnca gunca de care zici ?

'-Urr,rl nu-i ascultd. Se gAndepte cd iar a-nce-

orri rinu cu sAcAielile ei gi"cd iar vor incepe du-

i;1" a; cap. Are ni-ete migrene ilSrozi!9a1e,uneori ii vine sd se dea cu capul de gratrr' s-o

sfArgeascd cumva.Abandone azd' mdrul9i se reintoarce la coltu-

""i J" oaine de ieri. il freacd indelung cu laba'

aupa clre [nge pios fdrAmiturile cie pe PgdS?:Toi e mai bin--e decAt nimic"' In curtea tabncu

irl't"i"""it,ti-aiirroutele, urletul lor se va auzi

ndnd seara monoton, necru,titor,-obsedant't--"M;; in.tn 9i iibertatea, dom'le' ofteazd'

batranJ.ln iibertate mdnanci o ceapd 9i tot epti

fericit.- Fericit pe naiba, rdspunde funcfionarul'

Asta... barer-ri nu-l ploud, nu-l ninge' e asigurat'.

- Asta aga-i, aude ursul-vocea mdturdtorulul'p"ttu."tot it lui principal' Asta-i asigurat pe viald

pdnd la moarte, ce mai ? Mai ceva ca un pensio'nar !

SpunAnd aceasta, mdturdtorul vArd coada md-turiiprintre gratii 9i, cu o iuteald 9i o ind6rjire- denecrezut, lncepg- sd-l zgdndire impungdndu-l incoaste.

Ursul se ghemuiegte in col1ul cuFtii 9i igi as-cunde capuftntre labe.

- AstAmpdri-te, dom'le, ce ai ?

- DA-l ln md-sa de parazit, gdflilie mdturdto-rul, las' cd-l gtiu eu. Vrea sd doarmd, putoarea,ce-i r:asd iui ?

vtzIreTl GRADINA zooLoGICA, rageplacarda cdtre pietoni, iar pietonii se urcd in au-iobuze, in treriuri gi in tramvaie; milioane depietoni c are v izite azd., v izite a25,, 1n fiecar e zi.

il

,, - Ifei prieteneSancho, dormi ? Dormi,prietene Sancho ?"

CERVANTES

I

l

GULIVER

Sunt prea mulli oameni pe stradd cu tot feluide sacoge in mAnd gi ce-i mai rdu e cd nimeni nugtie ce se ascunde in ele: ardei gragi, varzd., tti-couri sportive, dinamitd sau gobolani.

Spun asta pentru cd el avea o sacogd, un sacmurdar gi-ncdpdtor ?n care de fapt nu se-ascun-dea nimic; s-a prezbntat mamei ca igienist de laDeratizare gi a-ntrebat-o dacd aveam gobolani.Mama n-a gtiut ce sd spund; tata era pe front gi

ea se speria mereu de orice; dar cAnd i-a vdzutzAmbetul bun, aproape neajutorat, gi pince-nez-ul caraghios, 9i-a da seama cd nu trebuie sd se

teamd gi i-a vorbit despre pod.' Dar el nu prea semdna a functionar.De pe-atunci mi-am dat seama. Ardta mai

mult a'profesor sau poate chiar muzicant. inorice caz pince-nez-uI intdrea impresia cd emuzicant sau aga ceva gi gAndindu-md la aceas-ta l-am condus pe scdrifd in pod.

Acolo a-nceput sd lucreze.A Fercetat intdi podul: metru cu metru, atent.

Descoperi vreo patru-cinci gduri pe care le-astu-pd cu -Arpe; o singurd gaurd rdmase liberd.-

Scoase din bu2unar o spirtierd minusculd,apoi o tdvitd gi-o pungd cu praf. Presdrd praf in

L

I{EBn l{ll( )1,(106 A LEXANDRU MONCIU -SUDINSKI

tdvitd; praful era galben; aprinse spirtiera gi-opotrivi dedesubt.^ Mai imbracd nigte mdnugi scorfoase din pielemaro.

tntre timp, din tdvifd iegea un fum leneg gigreu; podul se umplea de miros lnecdcios." Diri celaialt buzlunar scoase o plasd. ingenun-che gi-acoperi cu plasa gaura neastupatd, apoi in-cepu si agtepte.

Statea ingenunchiat ;i pdrea sd asculte foartead6nc ceva;Jumul se prelingea pe jos 9i era linig-te. Avea un aer ciudat de scamator care pregdtegteun truc nou gi nemaivdzut.

Brusc, in plasd ndvdlird doi gobolani; se izbird,unul de altul innebuniti pi tdcufi.

Cu migcdri iuli gi precise omul strdnse guraplasei 9i, ridicAnd-o in aer, o scuturd in sac. StrAn-se sacul cu cealaltd mAnd si-i cdlcd gAtul sub ge-nunchi. Potrivi iardgi gura plasei peste gaurd; insfArgit, md-nvrednici cu o privire.

,rBi?"A apdrut curAnd un al keilea gobolary dar aces-

ta era un pui. Omul l-a smuls din plasd apucAndu-lde coadai cu un gest sec il izbi cri spinaiea de pd-mAnt.

,,Ha!"Puiul de gobolan agonizd pulin; rdmase ne-

migcat.Acum md gAndesc cd trebuie sd fi fost un tip

pasional. Lucra in tdcere, absorbit, trahsfigurat, ginumai din cAnd in cAnd igi puncta partitura aceeade virtuozitate cu lJn ,,ha" sau un,,he" scurt.

Toatd treaba aceea l-a tinut cdteva ore, timp incare qe adunaserd tn sac doigpe sau treigpe gobo-lani. in timp ce-llega la gurd,-sacul pulsa.

- Se mugcd, zise, se bat intre ei; ca tof i tltrl llse bat; ar merita sd-i vezi... - rAzAnd sprc lnirtr'cu dintii galbeni, murdari.

Fdcuse-o treabd bund 9i pdrea mulfumit; cdndmama a vrut sd-i pldteascd, a reftzat.

- imi fac datorih, doamnd, spuse, 9i era a douaoard cdnd cineva spunea ci-gi-face datoria dupdce tata plecase pe front.

- Drhgu! pu-.stiu', m-a ajutat mult. $i are ochi-porii dptia vii 9i inteligenli...

A plecat.Eu'am fugit dupd el gi am indrdznit:- Domnule, am spus, ce facegi acum cu ei ? -

ardtAnd spre sacoga cu gobolani.Se uitd la mine. Zdmbea. Parcd mdgulit, sau

poate doar amuzat.^ - Ai ceva treabd ? Dacd nu, hai cu mine: amsd-ti ardt.

Pe drum n-arn vorbit aproape de loc' Md sim-team complice la o taind; eram mAndru cd rner-

' 1 I - - - -^^= ^-geam impi.eund.gi el duce o sacogd care se mi9c6,lar oamenlt nlct nu bdnuiesc cd sacoga e plindde gobolani.

Avea o casd frumoasd, cu o curte tnare; inspatele curtii, grddind cu Pomi.' Am intrat ihduntru; acolo era o femeie; euam spus,, Sdru' mAna", dar femeia stdtea cuspatele si nu ne-a observat.' in carnerd, la perete, era o cadaode faiantd;

camera nu pdrea a fi baie, cdci era prea marepentru aga ceva;

mal era gr o masd in miiloc, o masd ca de spital,Eoah si acoperitd cu mugima. Mi-a fdcut sernn sd

itau ios; intie timp s-a spdiat pe mAini 9i-a-mbrd-cat uh halat ponosit, cenugiu. LAngd perete era o

ItEBAltllt )l(i08 ALEXA}'JDIEI.J MONCIU.SUDINSKI

cugcd cilindricd, lungA, fdcutd din s6rme gi table,cu tot felul de mAnere ciudate, ca de argint.

A ridicat cugca aceea gi a pus-o oblic in cadd;

cu un capdt pe marginea vanei, iar cu celdlalt pefund. a desihis la daparui de sus o u9itd; a pussacul de pobolani pe uh scaun in dreptul u9ilei gi,

dupd ce l-a potrivit cu gura la intrarea in cu9cd,

l-a dezlegat.Facea"toate lucrurile acestea cu un aer miste-

rios, curiozitatea mea il stArnea se vede, tocmaide aceea nu-mi explica nimic; tdcea, se uita iamine, zAmbea.

Gdtul sacului zvAcni scurt; primui gobolan

lAgni in cu;ca de sArmd; s-ar fi repezit in jos da-cd'nu l-ar fi oprit irnediat un grilai transversal'

Tremura.Omul manevrd o manetd pi din perefii cugtii

se desprinserd doud pldcule de tabld nichelate,nitel cincave, care strAnserd spatele 9i burta

-9o-bolanului, imobilizdndu-l. Animalul holba ochii,cdsca: pldcufele strAngeau tot mai mult, cdci omulinvArt6a continuu dJmanetd, apoi ridicAnd gri-taiul din fala gobolanului incepu sd-l manevrezeincet spre capdtui de jos, cu-ajutorul altei manete'Placut'ele glisau pe sArrnele cuttii, iar sArmeleocoleau culca astiel incdt in partea ei inferioardgobolanul ajungea pe spate, cu labele in sus' Cu6otui cdscai ctilimba rbz{ pufln scoasd, gobola-

nul g6fAia. Priveam cu sufletul la gura toatd ope-rafia"aceasta, nu-nfelegeam firepte nimic. Dar ellui de dupa cadd o foarfeca-lungd 9i curbd gi-nce-

pu sd taie cu grijd piciorul din spate al gobolanu-

lui.Am dus mAna la gurd; lipatul nu era al meu,

ci al animalului. Ceilalli gobolani se z.b.'ltttt'1 lttsac.

Dupd asta, cu aceeagi meticulozitate,-ii tdic 1rt'

rAnd ielelalte trei picioare. De fiecare datd cAnd

foarfeca ajungea la os, golrolanul se-ncorda, lipamai scurt'mai asculit. SAngeie curgea peste burtalui cenugie, se prelingea pe spate gi-apoi curgea

sros pe faianta albd a cdzTt|" Cdttd picioarele furd retezate, ornul descl'lisegrilajul din partea de ios 9i cu un declic scurt ilelibera dintre Pldcu!e.

$obolanul idzu in cadd, se zvArcolea, izbin-clu-se de fund.

Cada se murddrise toatd de sAnge, dar numaicad.a: admirarn mAinile lui atdt de albe, curate,

cu vinigoare fine, albastrii'Dupd ce inchise upila de jos, manevrd inddrdt

sistentui de pldcule: inchise grilajul, readucdndcuFca la pozilia inilialii" Abia atunci se destinse;rdsufld.

,,Ei?"Nu puteam spune nirni'c, md uitan-t numai la

el si eri linigte, iinigte. $obolanul in cadd |ipaia,Totul s-a repetat incd o datd, gi-ncd o datd" de

trei, cle gapte,-de zece ori, pAnd Ia urmd In-amobisnuit.

$obolanii se izbeau de gritraj; se opreau/ eraupresati, glisati, rdsucifi, ar"putafi. Amputarea era

bperatiicea rnai deiicatd. el o fdcea cu o tcarteniulta'grija. Din cAnd in cAnd dddea drurnul laapd sd"se'scurgd sdngele. Cqnd sacul se goli, incadd era o gra;1ada c{e sobolani rosii si t'szi, cara

sdreau si se'izbeau unii cie allii. Omul incepu sd-si

spele magina.

l{lrltAl{n( rlr110 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

- Grilaiul al doilea trebuie uns/ sPuse, a rugi-nit gi-ascriltd prost de comenzi.

-Da, am spus, poate cd trebuie uns.9a spdlat apoi pe mAini, s-a gters 9i.gi-a aprins

o flgard. $a agezat Pe scaun. Era obosi! a-nceputsd fumeze.

- 9ar pdrea cd egti uluit, zise, sunt singur. cdnu ti-a plicut. Asta insd pentru cd nu gtii nimic...Vorbea cu mine, dar privea in gol, fuma 9i pdreacd vorbe;te singur.

- Du-te acasE, s-a fdcut cam tArziu. Dacd vrei,mAine ifi ardt restr.rl. Vii, ce zici ?

S-a ridicat 9i m-a condus la ugi.- Dar sd nu spui la nimeni, a:uzi? 9i ry-a privit

fix 9i atent, cum gtia sd priveascd doar el.A doua zi dupS-masa, cdnd m-am intors, am

inteles cd uitase de mine; totugi m-a primit des-tul de politicos. Nu m-a mai dus in camera aceeacu cadh, am stat de vorbd in camera cealaltd, un-de ftrsese ieri femeia; m-a-ntrebat dacd fumez 9imi-a spus asta foarte serios, ca gi cum n-ag fi avutvArsta aceea de paigpe ani. Am luat o tigarA 9i-amfumat impreund. N-hm vorbit de loc despre ceeace fusese- ieri, ne fereatn sa atingem subiectulacela. Dupd ce am fumat am iegit amAndoi incurte, de-atolo am trecut in grddind.

Grddina avea in miiloc o impreimuire de scAn-duri cam de indllirnea {nea 9i d6 formd pdtratd' Eldeschise poarta; am ilt'irat indunfi"u' M-am ttezitintr-un ldbirint de ineriLlituri de ]emn care im-pdrleau pdtratul in diferite compartimente ine'-gale." Toate compartimentele erau voPsit-e in alb;nu vdruite, vbpsite. Podeaua era pardositd cucArdmidd rosie; inauntru erau gobolani'

Mai intAi mi-a ardtat sobolanii rk. lt,r'l lrtrttt tttlmai gase gi fuseserd infdgati in tilorr .tllr, r,t ttlph'sugari. Prin tifon nu rdzbdtea nici tttt pl1' s11'

sAnge.- SAngele se incheagd gi se lipegte dc tilott,

zise. Formeazd,un fel de crustd. Ei, prin crustitaia nu mai trece.

Nu se zbdteau decAt foarte rar, pdreau amor-tili.

-Da' unde sunt ceilalli ?

Ieri erau treigpe sau paigpe.- A, dilal!i... in altd parte; am eu un fel de

,,motgd" aici.Morga era compartimentul imediat vecin gi

era muidard., cdci qobolanii aruncafi acolo nuerau bandajali 9i mdnjeau cu sAnge. Da, erau pa-tru sobolani acolo, doi incd mai miscau. CioturilesAngerate ale picioarelor le tremurau gi, cAnd sefrecau din gregeald de cdrdmidd, gobolanii tre-sdreau. Stdteau pe spate sau pe o parte gi ardtauintr-adevdr muribunzi.

- Nimic interesant, hai mai departe, aici n-aice vedea.

Ceva mai incolo erau convalescenfli. Erau vreoci,ncisprezece - ,,de acum doud sdptdmAni",spuse.

- S-au vindecat foarte repecle, observi ?

intr-adevdr, convalescenlii erau destul de vi-oi. Arreau cioturile trandafirii, unii din ei se Pu-teau depiasa. Le-a aruncat o bucdticd de brAnzd;ei s-au tArdt cdtre ea gi au inconjurat-o. Am obser-vat atunci un lucru interesant; nu puteau mAncastAnd pe burld, ci mugcau brAnza unii stAnd intr-o rAn5, altii pe spate. Formau o rozetd neagrd de


trupurl,miiloc.miil

i, colcdiau, bucdlica de brAnzd albd era la

REBARBOR ltl

insrdditura cea mai mare erarezetvat5 ologi-lor cdmplet vindecafi. Erau foarte multi, nu i-amputut numira- Degi-nq aveau nici dgtia pl.iglt"lbrau extrem de agili. Se tdrau repede palpitAnddin nAnlece - shemotoace rotunde de carne nea-din pAntece -din pAntece - ghemotoace rotunde de carne nea-

gr a,'u ye. Le-a d"at gi 1or. de.mAlcarq ni gte porumb'" - Hdmesitilor !... afi tot mAnca !

Md uitam la ei; am vdzut deodatd ceva ciudatincAt mi-a oprit resPirafia:

- Acolo".. ce este ?

El a trecut peste gtllai, a intrat. induntru' S-a

aplecat gi a intins mAna sPre cel dol; erau cel sPl"e

cire araiasem. Erau doi, dar erau prinsi intr-unulsinsur,lipiti spate i:l spate; m-am uitat mai atenU

,oiil" ior itttriu (fiecare din ele) sub pielea g"]"-t-lalt; li se ghiceau de-a lungul spindrii ca un fel de

vAna groisd, sau ca un 9nur.-Le--a dat drtlmul abiadupaie a savurat expresi.a de stupoare de pe falamea.

- Primii gobolani siarnezi din lume !

Sunt orbi; dupa operafie, nu gtiu de ce, uniiorbesc.

ii urmaream cum vor sd fugd, fiecare in di-recfie opus6, cum se frecau de pardoseald 9i rd-mAneau pe loc.

- N-ain anestezice, mi-ar fi mult mai ugorsd-i anesteziez. Sd. nu crezi cd-mi face.pldcere"'ci sunt vreun sadic sau rnai gtiu eu ce. Trdirnvremuri grele, asta-i tot...

Sobolinii migunau printre picjoarcle lui, uniise opreau cu boturile iri ghete ;l i le rr,iroseau' Era

.u r,it Guliver printre ei, un URIA9, era fericit,

sirnlea asta, se vedea dupd el, era un GULIVIJI{l'ericit.

Mi-a mai ardtat cAliva mongtri, cdteva ,,pe-rechi siameze" , incd unul care semdna cu unarici - ii iegeau de sub piele tot felui de sdrmu-life. El sg plimba, imi dddea explicafii.

- Unii se si inmultesc, am acolo-ntr-o cugcddoud femele care trebuie si nascd' Sunt extraor-dinari in pri.vinfa asta, he-he !

Mai avba o cugcd gi pentru castrafi. Erau gragi,enormi si, dacd n-ar fi-fost ochii, nu mi-ag fi pu-tut da seama cd sunt vii.

LAnga cugca de castrali era o vergea subfire -de ote[iru'iptd perpendicular in percte. Capatulliber'era in6grii; sub el o lampd^cu petrol, fardsticld. Am vXzut cd ardea de ngrdbdare sd-l in-treb; se tot invArtea-n jurul ei. Igi freca mAinilechicotind.

- O micd invenlie, rnare ! da, da !

S-a uitat roatd prin !arc.- Uite sd presripunem cd n-e-a supdrat dla de

colo; nu, nu hla slab, celdlalt. AIa t

Se duse spre el, il_apucd de ceafd.- Acum o sdl pedepsim.Se apropie cie vergea, potrivi gobolanul cu bur-

ta in di'eptU varfutdi. Biusc il infipse in vergea,impingdndu-l spre capdtul celSlalt, la zid. Dupdce va#ui ei stribdtu fAntecul animaiului, iesindprin partea cealaltd (surprinzdtor de curat), eliprinse iampa cu gaz, o^potrivi cu flacdra subvbrf. nupa uh timp. vergeaua se inrogi, goboJanufincepu da tipe patrunzEtor 9i scurt: riiiii ! Iiiiii !

hiiiij Carnei aln jurui fierului incepu sd sfArAie,cred cd intestinele ii fierbeau. Zvdcniturile se

intetird, gobolanul incepu sd se dea peste cap.

LlA ALEXANDRU MONCru-SUDINSKIREBARBOR 115

Irlln !

- Onriti, domnule, opriti ! - dar el privea fas-

cinat, lga, pAna cAnd ;bbolanul incetd sa se ln-vdrt6., inlePeni.

Cdnd mi-am revenit, i-am vdzut lentileleo.n-ui*ifot,-fafa,la o palmd de.fala mea' Md pri-vea cu o nesfdrgitd, duioasd blAndele'"": il;tfi*d"'bletut de tine, te-am speriat' do-

bitoc batrAn ce sunt... Iartd-md, miculule' ar sa

ma lerti ?... te ro8:.. - 9i mi mdngdia cu palma

uscatd gi calda Pe frunte'-" Ft;;; ;i se.?isipea, trecea,.rd.manea numainedumerirea, chinuitoare 9i nelinigtit5'-*:*De";,

d" ." toate asiea? De ce, domnule'

zdu, de ce?--lN; ffebuie sd te sperii aga"' De fapt' eu. sunt

de vind, trebuia sa-ti fi sPus' Uitd-te btne Ia er !

i".ni""i"+i acum cd sunioameni' Haide' incear-

;Jn'o?-fi fi;Pt*; grqu' Vezi ?.Ujte dia de colo:

;;i.-Ja;6va dbcAt fiete omulefl; fiecare cuhzio-

"o-iu lui, ctr necazurile lui, cu micile ticdlogii"'

il;tilt-6unt aici,pur 9i simplu' si niciei nu gtiu

;d;t'F;;: ft-;ittH mine, la tine, tac"' Ai infeles ?

"- N; iii" aaca infelesesem, dar brusc m-a

cuprins o Poftd nebund de rds'"-A-iiu^6ni ? spunearn"' oameni ? ! ha-ha-ha'

ha, ha, ha'.'^-''- Ou*"ni, da, oameni, rAdea el'

- Ha, ha, ha, ha...

- He, he, he-he, hehehe"'RAsul lui, ca un troPdit'iida;; cu hohote, din ce in ce mai tare' md

,.,rt,ttut sughit-uri, suspine de rAs'

- Tu de c6rAzi? zise brusc'I-am ardtat printre lacrimi, scuturdndu-md lncd

I

de spasrnele acelea nefiregti, tdblila strAmbd,negeluiti de la intrare. Pe tdblifd scria: LIBER-TATE 9I RATIUNE.

Ardtam cdtre ea gi rddeam.- Ce rAzi ? Ce gdsegti de rAs ?Hohoteam, ntiputeam spune nimic.-- Nu-ti permit, auzi^sunt cuvinte sfinte, idio-

tule,,cum ifi pe^rmifi ? I1i interzic categoric, mu-cosule, tu auzi ? Sd nu rdzi !

Mi-am tras rdsuflarea... i-am spus:- Cum... asta... 9i asta... tdblilaqi gobolanii nu

sunt de rAs ? Nu se prea pofrivesc, nu ?

- Dar ce se potrivegte atunci ? Ce ? Cum nuse potrivesc ?

Rdcni:- Libertate ? Uite-o aici, dacd vrei.,A deschis poarta farcului, larg; lentilele ii

sclrpeau turlos.- Poftim lVezi tu pe cineva.cd fuge ? incearcd

mdcar cineva ? Niii micar .,u sE rniscd. nuvezi? Poftim I

- Ce dracu-i asta, dacd nu libertate ? Ce?...Se mai uita ined Ia ei, fala i se descongestiona

treptat.IntorcAndu-se spre mine deveni mohordt gi

cumva solemn.. - Cat despre rafiune, spuse, cAt despre raflu-

ne...il vedeam inalt, transporta t parcd., infipt ca

un cui in cerul pe care se brofila.^Semdna cu ui mare cohducdtor de ogti, poate

cu un rege fanatic 9i omnipotent - un GULIVERin pragul unor mari intAmpldri.. - Da, zise. HotdrAt lucru... ratiunea sunt EU.

REBARBOR "t17

PEISAT MEDIEVAL

ternea de ele gi ele puteau face orice,lucruri multrnai groaznice decAt simplul fapt de a pufi; fie 9iatAt le infiordtor pe cAtl dar eiau singurele lu-cruri permise la promenadd, onorifice, legale,obligatorii chiar. Balenele, cele cinci. Nici un cu-rremur nu zgudgie cozile pianelor, nimic, toatecutremurele se intAmplau

-hltundeva, scria gi la

ziarul oragului, nefolositor la lmpachetat pentruizul sdu umed de gAndaci de bucdtiirie;i muce-gar. Aga se face cd iu-i pdsa nimdnui de nimic. $iIand trecuserd nemlii incolo, incarcerafi in super-bele tancuri Panzer zuruind implacabil Wagner,oragul ipi acoperise peste noapte ziduriie gi caselegi chiar turnurile cu acele misterioase ;i apocalip-tice pAnze cenugii: grosolane, zdrenfuite, cie cA-nepd, aiArnAnd.

Nernlii aveau reflectoare, noaptea luminilelor brutale zvArlite compact ca din tun atingeaucontururi-le gheboase ale clddirilor, luminaupAnzele fAffdYte ugor de vAnU se opreau acolo,fipaina suprafefele, nu puteau pdtrunde maideparte, poate cd se temeau.

-Si nicf asta nu se gtie cum, dar insugi Prima-rul, cu bidineaua in mAnd, fu vdzut zugrdvindzvastici pe pAnzele acelea, dupd cum iar nu segtie de ce nemlilor nu le plac zvasticile desenatede mAinile altora, n-au incredere; sau de ce totise ascunserd in borte ca de obicei, pi cdnd nemliise retrdgeau zorndind mai pufin implacabilWdgner, zvasticile s-au gters, s-au topit, poate ausclipit un timp incArligate prin aer, dar precis cdau dispdrut.

Flui gi reflux, toate-au trecut, au rdmas pie-trele mai departe, gi casele, nu s-a clintit nici unfir, nici mdcar somptuoasa plimbare-a balene-

. Era, sau rdmdsese, un burg medieval cu sttdziingusie, pavat cu pietre fuluiate, case inalte,pri"smatic'e, si cu turnuri ascufite de stuc inver-'r,it, siintortocheat ca un labirint, pentru ci toatdi"*"u trebdia sd se ascunda, 9i gunoaiele, degi

nici ele nu erau la vedere, Pufeau. -

Porfl grele, forjate, zdvorAte cu la.cdte rugini-te, gi cu ifrtral infuste cdt gaura cheii erau, pen-tru'cd seara - ceatd gi intuneric - localnicii nu se

"fi*iri", .i se furigau de-a lungul zidurilor, se

Lituu intotdeauna in urmd inainte de a intra un-deva, in gdurile umede de piatrd,.umede, sau incasele cu"piane greie si cu perdele grele, viginiisi mAncat6 de molii, dar:'

Incapabiie gi greoaie, ele, cele cinci mari, se

"fi*iluu fdrd teXmd in vdzul mullimii, oarbebr".n* destirml, dar nu erau oarbe, dddeau nu-inai impresia.asta, atAt, ochii lor se vedeau cugreu, erau mlcr/ erau numai cAt o farfurioard,fierduta, neobservatd in imensitatea inertd a fie-tarui trup. De balend, pentru cd erau cinci, eraucele cinci mari batrene rirunicipale'

Erau sinzurele care-gi permiteau sd' Lunecaunepdsdtoar6 gi calme priri noroiul strddutelor 9it-ai."r"u,, tolul in iur-, nesinchisindu-se, nu, de

nimeni, nimic, pentru cd era ceafd 9i lumea se

1r,8 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

1or, dirnineala 9i dupd aprinderea ldmpilor' fluxgi reflux.'- Su" a venit vara 9i iar nu s-a intAnnplat nimic'nici cele cAteva mici molimi care au bAntutt peascuns, si n-a murit nimeni, pentru cd e gtiut' in-rnormdntdrile demobTltzeazd' un orag'-^

DecAt cd limba mare a ceasului = turnul pri-mdriei. era prevdzut cu aga ceva,.dar se oprise

Je muit -, iimba mare s-a desprins 9i-a cdtz.gt

i;t; zi zdrdnganind pe pavaj' Toate perech.ile

negre care iegeau duminica din brsertca se satu-

tard ceremonlos, iar de-atunci despre minute nu

s-a mai vorbi! minutele d'ispdrusera Cestllnlate'

I tacit, ca un Atribut.i Or, eu nu gtiu nimic, am dedus asta pentru cd

i ntt cunogteam pe nimeni, n-am avut onoarea' 91

i atunci eravafi') cald, si duhoare, iarintr-o ngap-

ie balenule au fost remorcate, trase Ia tnargineaotudl"i, dincolo de ziduri, 9i impinse acolo,pe. o

timbd de nisip. Totul s-a petrecut cum treoule'

"ouoi"u, neoficial, decAt cal dupa aia' ia"soare' pe

ii;6" aceea de nisip, ele s-au innegrit si s-au

spart; s-a vdzut cd eriu pline de viermi si au con-

tii"""t sd puti, iar miasmele care s-au tdrAt ina-

ooi tpre drag,'incinse 9i grele, au fost denumiteiga: ,)Zephir".

I Eram un strdin, nu-i cunopteam 9i oricdt a9 fiI vrut sd desenez pe cineva - pAnd 9i ia cArciuma

,iii ,,i"t"ana" rlimeni nu sd imbata' demnitate

-.-ti'au.d incercam sd desenez' \eqea doar unI cianiu alb,linie neagrd, 9i sub ei papion'

PEISAJ

De loc strivitd de perspectivd, in timp ce ei,al1ii, fdceau burfi. Zdvordfi in casele urnedb pecare ei nu le apdraserd ascunzAnclu-se dupd col-furi 9i rdspunlAnd rafalelor cu alte rafale mu9-cdtoare gi isterice de automat, dospind din spumahalbelor grave gi pAntecoase, nu aveau pentru cemullumi, nu, nimdnui, cu atAt mai pulin lui, ce-lui care.

Cdzuse stupid.Nu, pentru cd oricine ar fi cAstigat, lor le-ar fi

fost la fei de bine 9i cald 9i la fel de ca gi acunt arfi fermentat in tdcerea morald a mirosului aburitde supd 9i de piper, gi-ar fi citit Bibliile, si ar fifdcqt burfi. De loc strivitd de perspectiva 9i chiarintinzAnd mAna spre Turnul Primdriei, inalt siverzul.

Ca o chemare.Ca un indemn ?

Privind in lungul mAinii lntinse in proft.rnzi-me, urmdrindu-gi propriul gest plin de o mdre-lie pateticd gi clarvdzdtoare, dar ochii, bineinte-ies incolori, orbi. E o statuie nici anticd, - n-arezborul gi zAmbetul lor ascuns -, nici modernd -pentru. cd unde-i fipatul nud al ideii sclipindlrud si curat ? - nicli barocd nu e, n-are faldulacela darnic qi mdiestrit fluturat; nimic din toate

120 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI ITEBARBOR 12l

acestea, gi totugi, pentru o statuie cazond nu e

Prea rea.Le-a trebuit mult timp pAnd sd i-o {acd, sd-l

scoatd din groapa comund (ce mai era de scos),sA-l inchege din piatrd indllAndu-l tocmai aici,in acest fals avAnt indreptat spre un punct oare-care/ pare-se fix.

Est:e eroui lor, le-a trebuit rnult sd-gi dea sea-ma de asta, le-a trebuit mai tntAi sd-l vadd cummoare fara sA-i dea mdcar o cand cu apd sd-gipotoleascd oh ce mult vrei sd bei ceva rece ina-inte de a muri, le-a trebuit sd-i vade viscereleamestecate cu bdlegar gi poate pleoapele ciugu-lite de curiozitate de gdini, ie-a trebuit sd-istrige gi sd-i blesteme gi sd moard gi sd scrie laziar, iar apoi incd vreo cinci-gase ani sd se ldmu-reascd de treaba cd un orag care zice cd se res-pectd hre nevoie pe iAngd iiceu cinema WCpublic muzeu farmacie, gi de un erou, un ErouCunoscut; atunci au scormonit cimitirul, crucilegi mormintele fdrd cruci, au comandat marmurdtocmai de la hdhahat, i-au cdutat os cu os pretu-tihdeni, i-au lipit Atributul, numele gi iatd, acdmi-au sdsit.

in"timp ce altii fdceau burti.Eroul acesta de marmurd calitatea a doua in-

velit in ceargafuri de piatrd neprihdnitd, prihd-nit doar de ciori, zeul acesta frumos ca un nevi-zdtor care salutd spalios Primdria, turnul verzui,toate acestea plus gestul dramatic - entuziasm -optimism - ddruire - toate acestea plus materia-lul, sunt EU.

Md rezem cu fruntea de cer, ascult vAntul cAn-tAnd luguiat in streginile triste, de tabld, dintr-ungotic tArziu, agteptarea mi-a ros muchiile frunlii,

rni le-a umplut insesizabil cu mugchi; agtep-tarea n4gte goiuri ciudate ln concavul craniuluimeu:

- Am sd fug, he-hei,gtiu eu.* He-hei, chicotegte o voce ascutitd, de undeva.- I{e ! Hei ! Hahaha...NedeschizAnd, ne-nchizAnd ochii, negtergAn-

du-mi transpiralia rece de pe ceafa 9i gdt. Estelinigte, este ca gi odinioard ln subsolul casi-mu-zeu, in care altidatd doar eu, in care venea linip-tea, in care meditam... ,oSirt" imi spuneam, apoi,,,InB" imi spuneam, apoi ,,Srn", gi iar ,,Ing",apoi ,,Sing" ..., apoi,,Ngur"..., p6nd cAnd se go-lea de sens gi se rostea inchegat ca o bild iosto-golita indiferent lncotro.

Asta era cuvAntul, ,,singtJr", pAinea mea ceade toate noptile, singur, ndimpailitd cu nimeni,singur, lantul greu nelegAndu-md de nimic, sin-gur, poate cel muit de mine insumi, singur, su-netul pagilor pe pavaj gi ecoul lui:

slngur.Noaptea in schimb, dinfr-o pivnild se aud ur-

lete, nu md mird, gtiu cd ln acest orag este ars cufier rogu pe limbd Rabelais. Au ei acest obicei.

Stau singur gi privesc de sus si nu-i nici preainteresant, nici prea neinteresant, cam o datd pean piaia se umile, aud mullimea izbucnind^inuraie. Lumina Zilei imi inundd orbitele, nu mdpot feri; deasupra rumorii, deasupra tuturor lu-crurilor gi chiar deasupra mea, vocea patetici,neldrnuritd a cuiva; din nou urale, rnii de pal-toane negre cu pdldrii, piala e plind pAnd depar-te, pAnd la zidul de granit al Amiralitdtii, edifi-ciul acesta mohorAt gi murdar. Sunt aici, pe acestpostament inalt, md avAnt inainte gi am inghelat

/

L22 ALEXANDRU MONCI{J-SUDINSKI

in plin zbor, vAntul smulge-n- rafale cuvintele;;"i;;L"i^este ziuimea, ie izbe;te departe' de

tia*i,le acluce inapoi, vdd tn fala mea cerul grl

i"no.it 9i spdrturd din nori; profilatd pe cer'

mdna mea dreapta]o-6"tuii ai" ea; palma larg

desfacuta, cele iinci degete ca o chemare sau ca

un indemn-"i" ;i"ta cAntd fanf-ara, multimea incepe sd se

imprdstie, trebuie sd fie dimineatd ' s-a orgarr'lzar

si.j tombold, s-au recitat poezii, s-au depus t'oft ,

Miroase frumos, a cArnali; gra9l/runsuro9l 91

de porc.

DOCUMENTAR

Deci, copii, ce vedem noi in acest film ? Nigtesoldati imbrdcali in uniforme cochete, cdldto-rind in aceste drdcii. Soldatii, imbrdcali in uni-forme cochete, fac semne cu mAna spre ecran.in urma tancurilor aleargd sau se taraie prin prafniste tipi antipatici, negriciogi ;i ur6ti; ei suntieeati ci funii,'iucrui ace-sta se vede cd nu le faceplXcere, dar iatd cd solddfeii simpatici au in!e-ies; ei opresc cele doud tancuri intr-o poienifdcu flori,-acolo ii dezleagd pe urdli gi le inmAnea-zd nigte lopefele care s-ai putea numi 9i Line-mann. Le flc semn sd sape gropife. Ei, gi-n timpce urdtii (cA!i sunt ? ia sh-i numdr6m: unu, doi,trei, cinci,'gase, opt. Opt sunt,'da, copii ?), in timpce dgtia opt i9i sapd gropifele, baielagii nogtribLonzi 9i cirminfi se-agE"za la umbra gi, uitati-vd,scot termosuri cu cafea cu lapte gi ziare si ul pa-chet cu cdrfi, de-dla penku Fopu prostu' 9i beaucafea cu lapte 9i cite-sc ziate 9i joacd un joc inte-resant care poa' sd nu fie chiar PgPa p-rostu'.Vedeli ce frrlmos ? $i ce clar se vede.'. Uite-l 9ipe negrul acela cdrlionlat lAnga genila tancului,b sing-urul care nu e blond, da'oricum, e simpa-tic, u"ite-l cum std cu pistolaqul dla automat 9imestecd pdine cu unt $i-i pdzegte pe urAli sd nufugd.. $i te frumugel ne zAmbegte. Iar melodia

I24 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

ca.re se-aude din tanc 9i ttlturor vai ! ce ne placei" t.t*";le Yes, yes, she smiled to me; adicd

,,Da, da, ea mi-a iambtt". Drdguld melodie, gi-n

timp ce unul dintre ei se duce la tanc.s--o Pull*ui t*", s-o auzim gi noi, cd doar se filmeazd !

i" ti-put dsta altul se cirice spre cei opt 9i le face

sernn'sa t" grdbeascd, ce dracu' , dttpd' ce sunturdti, mai srint si puturogi; doar n-o sd tot pier-dem timpul Pe agd o cdldurd...---

Ei, dai un'u1 dintre urAfi se-apucd 9i-i rAnjegte

iniita, rAnjet se numegte asta, aqa obraznic,of*i"i..". i,tm sd nu-i cdrpegti nesimlitului opilmuta ? I-Jite, i-a 9i cArpit-o ! Vai ! Vai ce gro-Liii", urAtul ridicd lopdlica aceea, igi face vAntsi iatd ! iopdtica a intlat ca-ntr-un pepene ln ca-

pul solda.teiului, i s-a-nfipt Prlt gurd pAnd taieafa, vai ce grozdvre, 9i urAtul le strlga la ce-

ilalti sa fusa.Solddlelul a cdzut, se zvArcolegteintie floric-ele incercAnd poate sd-nghitd l-oPa-

tica, in timp ce gapte uriciosi mititei vor sd f."ga'b;';; td ftrga,'cd-ntre-timp. solddtelul cel ne-

Eru da' simpalic a ldsat felia de pAine cu unt pe

i"rira 9i pArir-pac, pArrr-pac, trfg! cu pistolagu-automat. Bravooo i toti cad pAna 9i criminalut."i.piti.a (pentru cd a scos-b din capul,solda-

leluhii gi acum s-a -repezit spre tanc)' PAr-pac,

sata, cade $i dsta, da rru-i mort, nu, cd I-a lm-B;;"i;;mai in picioare. Vedeli ce cumsecadeiunt solddleii sin'ipatici, chiar dacd unii nu-s eipiui Utotri ?... 9i iotupi, ce trist ! Acum sunt si-

fiti ra nu mai iie simpatici. Se reped to!i, auaruncat chiar 9i carlile din mdnd, se reped 9i-ntimp ce din tanc se aude Yes; yes, she smiled to

-""i opt negriciogi se zvdrcolesc in iarbd 9i

iaptic"t'curge"din termose 9i un solddtel cdzut

I

REBARBOR L25

in floricele rAnjegte c-o gurd rogie pAnd la 9ichiar dincolo de urechi pi din gura asta ldgnescsferAmeturi de dinli 9i sAnge, iar pe bucata depAine cu unt a negrului s-a depus o muscd mareii verde 9i plind d"e rnicrobi... ih timpul dsta e unsoare frumbs 9i o linigte in poenifd... iar cdrlilealea s-au imprdgtiat pe jos"

S-au repezit gi-acum 5la cu lopata, gata, nuse mai vede, l-au acoperit cu uniformele lor co-chete, 9i bine fac, il bat de-i omoard...

Ei, dar n-o sd-i batd aga pAnd la infinit... Maiobosegte omul ! trar dia, uitafi-vd ce obraznic,nici mdcar n-a rnurit... Ei tot eI zbiatd' a9a, plinde urd, spre solddlei, gi noroc cd nu-l infelegem,da precis cd le aduce injurii. Acum chiar cd eilrAi; cu ochiul dla scos i:are-i curge 9i urecheasfd;iatd gi-o bucatd de obraz lipsd. si sAnge...aproape cd ne-ar fi mila dacd n-am sti cd-i unciimirial si cd soldatii nostri sunt atAt de buni ;isimpatici.

$i nici aiea opt gropife nu le-au terminat de-c6t pe iumdtate ! Ei, da nu-i nimic, soldeteii iiiau |i-i'inghesuie agd cum se poate in gropile 9iiatd, ce calagknios ! nu se mai vdd decAt opt ca-pete rdsdrind din iarba 9i florile poienifei. Acumsd vedem ce-o sd se rnai intAmple.

Ah, da ! bdieleii in uniforme se suie-ntr+untanc gi tancul pornegte gi-ncepe sd- facd occi'lulpoienitei pdnd-aiunge-n partea cealaltd. Iar ca-

ful criminalului'cu ochiu scurs gi-un obraz gi-oureche cam lipsd se vecle atAt de mare pentrucd,-i in prim plan, asta se numegte prirn plan, co-pii. Vetleti cum urld, el nr.r gtie ce se-ntAmpld inspatele lui pentru c-a fost ingropat cu fala la noisi crede ca-i imbarbdteazd. pe c-eitalti, dar el nu

126 ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI REBARBOR 127

gtie ce se-ntdmpla. SA nu ne mai uitdm la el,copii, e aga de dizgralios !

In spatele lui, tancul a inceput sd treacd ugu-rel pesle capetele celorlalli, nu^ se prea vede clarde-aici, dar auziti urletele-acelea care ne strd-pung urechile 9i dup-aia, hop, dispar ca prinrninune. Unu, doi, trei, patru... gapte, gataaa.S-a terminat. $i cum sd nu fie ? Capul dstadizgralios din prim plan, prostul dsta de cap totle mai strigd cuvinte de-mbdrbdtare celor gaptemici bdltoace albicioase ! Nu se mai aude Yes,yes, se aude alt cdntec, iar unul dintre soldati acoborAt din tanc gi se pare cd vomeazd. I-o fi ve-nit rdu, nu vd mai uitali acolo, Md-ntreb numaide ce or fi filmat lucrui dsta atdt de grelos cuvomatul. Nici mdcar nu putem trage ceva invd-ldminte.

Dar iatd tancul face din nou ocolul poienii.giacum capul nu se mai vede, tancul s-a interpusintre noi si el, fundul tancului e-acum in prim-plan, adicd gros-plan dar voi nu gtifi ce-i astaim sd va explic alta data,,ceea ce putem vedeaeste capul irigropat, din profil, cu bchiul intreg(slavd Domnului) ln partea noastrd, iar genilatancului, tot profil, foarte aproape de cap. Dupdcum vede{i, la un pas. $i voud vi se pare cd numerge, dar genila tofugi merge ! numai cd foarteincet, aga ca rninutarele unui ceas. Vedeli cumuruie tancul, ca innebunit (asta se spune cd-i inralentt),9i genila lucioasi lrarca-i vie, cum tre-murd ! Pdcat cd din ca$za uruitului infernal nuse poate auzi ce-gi spun felele solddleilor careau ingenuncheat hnga cap ;i genild, ca sd vaddcum o sd se-nt6mple: fara sd le pese cd restulacesta de cap urla plin dp furie, ca o bombd in-

cendiard (dar urletul nu-l auzim pentru cd eacoperit de ralenti-ul ceasorniculuf urias), fdrasd le fie scArbd de faptul cd restul de cap scuipdspre ei salivd scArboasd cu sZinge 9i sfarAmatriride dinti; ei se gterg doar din iand in c6nd cumAneca uniformei gi-gi comunicd observalii in-teresante pe care nu le putem auzi din cauzazgomotului.

Iar tancul e doar la un pas de capul acela des-creierat, care, nu/ nu/ nu inceteazd, si acum cdte-va minute pdrea cd nu inainteazd de loc; dargenila urld'9i tremurd, tremurd 9i puliiin, cAtepufin inainteazd iar toate astea nu ne plictisesche loc, pentru cd e taie interesant sd vezi cummoaie un om/ mai interesant decAt orice altce-va,^mai ales cAnd te uifi in prim-plan.

In sfArgit ! Iata genila, gata, e ca o palmd deolel nervoasd care tremurd, vrea sd-i mdngAiefruntea, nu indrdznegte, dar iatd a indrdznit "nu-mai pufin gi iar s-a retras sclipind rece gi tdncul

urule/ urule/ uruleiar capul scuipd gi se-neacd de {urie spre pal-

ma nervoasd, dar palma il mAngdie cdva inaitare de astd datd, ca gi cum i-ar spune hai liniq-tegte-te, 9i el nu se

uruie, uruie, uruieliniptegte 9i urld dar nu se aude de unde atAta

furie gi palma-l apasd pulin cu unui din aceidinfi din genild si-n clipa asta capul se smulgefoaite pulin din pdmAnt doar atAt cAt

urulecAt sd-9i infiga gura schimonositd de furie

cioturile de dinti in otelul aibasfru lucios al se-nilei gi si mu$te in timp ce senila-l apasd-napoica o patrmd, ca o talpd de cizmd o vietate infipti

.t

I

128 ALEXANDRU MONCIU-SLIDINSKI

cu dinlii in ea, inapoi in pdmAnt, gi-n timp ce fafanu se mai vede inclegtafa pe veci in pahira talpacizma geniia aceea

URUIE coaja capului se crapd incet ca un ou/improgcdnd cu al^bu9. Iar cuvAntul dsta de la sfAr-sit se traduce SFARSIT.

C6nd vedefi cd scrie in felul dsta SFARSIT sauSFARFIT sau SFAR$IT, trebuie sd vd ridicafi inpicioare gi sd.mergeli acasd pentru ci totul, bine-inteles. s-a sfdrsit.

POSTFATAA L EXA NDR U MON CIU- S U DIN SKI

La 15 mai\978, un scriitor romAn declara grevafoamei la Bucuregti. Alexandru Monciu-Sudinski,,bentru cd despre el e vorba, a inceput aceastd gre-iya spre a-gr salva de la inchisoare un prieten-uncolei de pe vremea cAnd siudiau amdncior fiiozo-fia lX facultate, Cezar Mititeiu" Cum nu e primulqest anti-conformist al acestui scriitor, sh schi-iam, in cAteva cuvinte, biografia lui. Ndscut la 13iu\i;19M,1a Turnu-Mdgulele, el a fost mai intAipedaqog ia o Scoald prdfesionald din DragalinaItg0f-tg6Z). A inceput apoi sd studieze la Facul-iatea cte limbi slave diir Bucuregti, intre 7963-1964. Din nou a fost pedagog, la o gpoaid profe-sionald din Piatra-Alba (1964-1965). lsi ia licenlade filozofie la Facultatea din Bucuresti in1972.ln1973-1974 este redactor ia revista Argeg. A debu-tat in reviste in 1964. Primele cdrti -ale sale, Ca-ractere (1973) si Biogratii comune (7974) au fostbine priinite de critida neinfeudatd partidului co-munist. Nu asa s-a intArnplat cu vo-lumul sdu dedebut, Rebarbof (1971"r, care a suferit direct de peurma cenzurii lui'Dumitru Popescu" Mai trebuiesd addrrgdm cd Alexandru Moirciu-Sudinski nu ecu totuf necunoscut la Paris, unde revista luiJean-Paui Sartre, Les Tbmps Modernes, a publicat*IJifuzarca acestei cdr-ti. a fost opritd 9i inkegul tiral topit (n. ed.).

r/

131130 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI REBARBOR

extrase din cartea sa Biografii comune. Ceea ceexplica interesul imediat 5e care l-a stdrnit vesteacdMonc^iu-Sudinski a inceput greva foamei la Bu-curegti. In ziarul Libdration, Thierry Wolton i-aconsacrat un articol, pe care l-a intilulat Le Dio-gdneroumain arrdt6. -

f)ar, pentru a situa mai precis cazul Cezar Mr-titelu si'curajul exemplar dl iui Alexandru Mon-ciu-Sudinski, sa reddm aici propria declaratie ascriitorului, scrisd la Bucuresii de mdna lui, si ca-' re ne-a fost adresatd pentru a o face cunoscutd inOccident:

Subsemnatul Alexandru Monciu-sudinskiaduc Ia cunoptinla opiniei publice cd Ia data de12 aprilie 1978 filozoful romdn Cezar Mititelu afost'arestat pi internat in Spitalul penitenciarului/ilava. EI ^este detinut actilo fdri nici un temeimedical. In ceea ce priveste sdndtatea morald simentald a d-lui Mititelu - e in afard de orice du-biu" Fac aceastd afirmatie ca un om care-l cunoscde pgste zece ani, incd de Ia Facultatea de filozo-fie.'Incd de pe atunci, dI Mititelu se remarca prinmatuntatea- sa de gAndire, prin neobisnuita iapa-citate de muncd, brin profunzimea c:unostint\lorsaie, dar ntai alei prin'caracterul sdu cinitit si in-transigent. EI hotdrdse incd din primii ani de fa-cultatb sd nu presteze muncd-salariatd, indiferentde ceea ce i slar outea intdmola.

Din 1973, de'cdnd a absblvit facultatea si pd-nd-n prezent, eI a reugit sd supravietuiasia laraa-pi incdlca hrstdrdrea gi fdrii-a apela cumva Iaaiutorul cuiva. Prestigiui intelectfual si moral decare se bucurd fdcea da oameti din cele mai Cife-rite categorii sociale sd-l consulte, sd-i ceard sfa-tul ;i aiitorul. I se so]icitau consuJtat'ii de spec.ia-Iitate fn elaborarea unor luc'rdri cu caracter filo-zofic sau literar. Indiferent de serviciile adase,nu accepta nici o remunerttlie bdnea,scd. Printea

insd, nuntai de Ia prieteni, cdr.ti, pdine, haine uza-te, figdri. Singurele bunuri de'care a dispus aufost hainele d6 p" el, o pdturd pi o sacopd -'9i el nuse simfea nedreptdfit, nu acuza pe nimepi desoqrtl sa si se rdpo1tq Ia regimul.politic din Ro-minia cu aceeaFl obiectivitate gtiinlificd cu careun meteorolog ar studia clirna unei ryiuni.

A fost areitat pentru prima oard tn vara anu-Iui 1977 in legdttird cu fdptul cd era frecventat destudentii FadulAtii de filozofie ceea ce a alertatatdt c6nducerea' facultdtii c1t' si Securitatea. Afost interogat in mod brutal - pdlmuit - 5i pentrucd nu i se-putea gdsi un cap de acuzare plauzibil- a fost dis sub 4scortd inbragul Bdrlac{pentru afi aneaiat in muncd.

(u binceritatea sa obisnitd, el a declarat anche-tatorilor cd nu concepe sd munceascd din fricd gicd singura formd dE: muncii pe care ar putea-oaccepia in congtiint'a sa es^te inunca preslatd substari: de arest permanent. Intrucdt organele de mi-litie l-au ldsat in libertate provizori-e, ,sechestrdn-du-i buletinul de identitate) el s-a reintors Ia Bucu-resti. A continuat sd trdiascd ca inainte, tlar faranici un fel de act de identitate. Nu se ascundea denimeni, era congtient cd situalia lui era fdrti iegirepi cQ va sfdrgi prin a fi arestat.

Intr-adevdT - Ia 12 aprilie 1978 prietenii sdi auconstatat disparilia lui. Trei dintre ei, un paznicde noapte gi un muncitor necalificat, to;i fogtisnden.ti in filozofie recent exmatriculali pentrurefuzui de a face parte din asociatia studentilorcomunigti, s-au idresat Militiei pi Procuraiuriicerdnd ldmuriri.

Dupd repetate insistente Ii s-a comunicat cd dl.MititLlu a'fost intr-adeidr arestat si cd este de-linut in spitalul penitenciarului Jilava pentru a-i,,testa capacitatea de muncd" ! Aceast'd ,,testare"are ]oc-in mare secret, nici mdcar mama sa n-a

REBARBOR IJJL3Z ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI

primit autorizatia de a-l vizita. Internarea lut nu"este efectul unei erori, ci constifuie o represiunepremeditatd.

Prin depoziliile date de o seamd de persoaneanchetate'se p'utea deduce cu evidenfd'capacita-tea sa inteleituald gi caracterul sdu. Voi iita dindeclaralia d-lui Cdlin Candiescu, logician Ia Insti-tutul de Filozofie Bucuresti, memFru al Partidu-lui Conunist. Degi dezaprobd atitudinea fat'd demuncd a arestatuIui, df Candiescu il descrie inmodql urmdtor: ,,Conform convingerii sale, in-trdnd in cdmoul mtrncu st-ar orcrde libertateamorald. Aceistd convingere ti dsrc adAnc inrddd-cinatd, cee4 ce este ateslat de existen.ta sa pdnd-nprezent... desi trdiepte fdrd sa munceaLscd, iu are o-structurd

de om ]ipsit de caracter. Este cultivat, acitit enorm si are- un soirit de observatie deose-bit. Dacd pe tema atit'udinii sale fa;a de muncdn-am aiuns prea departe, am avut in schimbmulte discutii cu el fn domeniul literaturii $i pebaza acestoi discutii oot a.firma cd este un mArespecialist in beletrisftcd, indeosebi literatura ru-.id... Acest am nu -furd, este corect gi, paradoxal, intoatd situalia de paria in care -ce a{ld are a dem-nitete ca.re se impune oricdrei persoane care-l cu-noaste. Nu oot -sa-mi

explic cum reuseste sd trd-iasia astfel,' Car o explitatie trebuie'cdutatd toc-mai in trdsdturile mbrale si cultura acestui ont,trdsdturi care detennind in cei cunosculi respec-tul si gi interesul pentru e1... Se mulyumegie cupufin, se intrefiie indeosebi cu pdine si apd)'doarme

oriunde (in bucatdrie, in pod, pe ios elc.).Trebuie sd mai aidaog cd nu-i cautd eI pb cunos-cufi, ci el este cdutat"de oricare are cevi de discu-tat cu el .''

Declarafia se Incheie cu urmdtoare]e cuvinte:,,... discutd cu oricine despre oricq dat indeosebi

orob]eme personale, probleme morale, indeosebi'cele care-f preocupii be omul respectiv"'---

Este evident ca, iitincl asemenea depozifii, or-ganele de anchetd 1i-au ciat seama pertect cu onetui'ii-i Aie.;i au dispus arestarea'domnului Mi-titeiu i,scmai pe.ntru cd esie cult 9i tntegru, pe11-

tt'u cd are convingeri adilnc inrdddcinafe, pentrucd-;i apdrd libertitea morald, pen.{u c/ pre,tqra,sa,tie inchis decAt sd-si vindd conftlmla tn scntnlDurunui salariu.-

bi"i,,tuttarea" d-lui Mititelu va mai continuamult, sdndtatea acestui om nu va rezista Fi a7a in.-;;;

*iiitii"it"r fndurate, Ia o vArstd de numaifi;;'r;i C"ii ntitit"tu a albit compiet, gste.d.e o

iabiciuie inspdimdntdtoare 9i a suferit in ultirnavreme trei oPbratii de hernie.- -li-"""u

cb priveste convingerile saie - md temca-iriii ii isiniat it de penit4nciat nuJ va puteavindeca ! -

Cer tuturor care mai au un Sratn de cural F! o.

idee oarecare despre solidarttatea umana sa-FI' ;;; if* i- d e sch i s'a ti tu d i n e a ta la d 9 c e I e re I a ta te'"'*i; ;;iprliepte declar greva foamei pdnd Iaeliberarea lii Cezar Mititelu.

Buc. '5

mai 19Zg

De indatd ce am primit scrisoarea lui Monciu-Suainstci, am consuirat doud emisiuni autorului'i;;ft;""ea ,,Povestea Vorbei", la postul de^ra-dio Europa Liberd. Arn difuzat in primul rAndscrisoared sa, ciupd care am dat largt fragmentedirr prima sa carte, Rebarbor, aProaPe necunos-cutd'in RomAnia din cauza cenzurll/ Precedailqi."tt" fragmente de o prezentare a lui Alexandrul,r.irE"-S? ai"slii, dit iare extra g u rm dtoarcle :

Am dori, aFa cum am promii -sd ne intoarcem

spre literaiura spre a regasi 4col9 coresponcle-n-i;." i; "if; ;

- ;' l&l ; it i fr ,i1 u t

" i d ove d i t, p c' p t a n

,_/

etic, de Alexandru Monciu_Sudinski. Deoarecenu numai in volumul sdu de debut, Reb;;b;;.dar pi in urmdtoarele, caraitire- ", Ei"*ZTi{J":mune/ eI a in treprins de-mi toloejzaT:ui' ui""imuncitorimi a cdrei reprezentari ik.iir*_rrr;;ii_

ziacd, atd.t de curentd ln ,uporAieii ;;A;;;r;;;r.de partid, e cie fiecare datuE ;-"';;l*;*;;; *;i;rcnla cofidnnd a celor ce muicesc cu adevdrat(celor qy (sapa-i n, cu ,,mapa',, ium spuneaugIevrylr ae pe .Valea /iului). Prin depistarba clise_er or a e il mbal/ Alexan dru Monci it -r9u d in ski' seI!!lpu!e:a .un scriitor de o facturd pulin curentdn nol r-entru eI absurdul nu e o modd, o gcoaldIiterard, un c,urent, un stil, ci iisiqi-iceastd mctcir_Id ce-l pdndepte, aceastd stradi pe care u-bie.acgst orag_in care nimeni nu_9i alld locul" u"iiithuiald vdduvitd de orice orizont, aceastd moartepe carg.o pofi suferi cu oarecare indiferenyd, itru atdta in celdlalt talger al balanlei oi iiaiianici o greutate (...).

D,lFa dffuzdrea celor doud emisiuni consacra_te,scrrsorii-apel a lui Al gxandru Monciu_sudinsiii:l.l*,l1q1l:.1i_9, Cezar_Mitiletu a fost pus in tiber_tate, iar autorul Rebarbor_ului a fost rmpms spreexil in Suedia, unde kdiegte in clipide i;i; - ".^"

1,34 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

VIRGIL IERUNCANoiembrie 1979 *

*Din vol. Semnul mirdrii,Humanitas, Bucuresti 1995. Postfatd 129

-&

t'

f,

.a

*-;t

t#:l

"&P

'. 'J{1"?

Culegere 9i tehnoredactare:Lucica Hdpdu-PetcuStanHdp-&u-Fetm

Corectur* Radu Ctit

a --'NA- Tinarr rl ar*'ls- - -r-.. *. -xecutat la tipografia,4, Edicrrrpii Miracol

:)3f.f

o{f?tlHI

/\I

////xu \-, ) 1, l )

Ll .

A

,r --,,,/M

Alexandru Monciu-Sudinski se impune ca unscriitor de o facturd pufin curentd la^noi. pentruel absurdul nu e o modd, o gcoald literard, uncurent,.un stil, ci insdgi aceastd mocirli ce-lpAndegte, aceastd dtrada pe care umblA, acestora.s ln care ni'meni nu-si afla locul, aceastA viafdvdduvitd de orice orizont, aceastd moarte pe careo poti suferi cu oarecare indiferenfd, intrir atAtain celdialt talger al balanlei nu atArnd nici ogreutate.

Virgil Ierunca

alexandru monciu-sudinski

Documents