Alexandru Lapusneanulnuvela romantic

Nuvela ,,Alexandru Lapusneanul” a lui Costache Negruzii a fost publicata in perioada pasoptista in primul numar al Daciei literare. George Calinescu afirma in ,,Istoria literaturii romane” ca nuvela istorica scrisa de Negruzzi a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de naive idealitati.

,,Alexandru Lapusneanul” este o nuvela, creatie epica in proza, cu o constructie riguroasa, avand un fir central narativ si la care participa un numar relativ mic de personaje , iar accentual cade pe personajul central.

Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala a domnitorului Alexandru Lapusneanul , respective a doua domnie a acestuia.

Opera lui Negruzzi, ,,Alexandru Lapusneanul” este structurata pe 4 capitole bine conturare, ce sunt prefatate de catre un motto, semnificativ pentru capitolul respectiv.

Prin prezenta mai multor trasaturi specific romantismului in nuvela, putem spune de asemenea ca ,,Alexandru Lapusneanul” este si o nuvela romantica.

O prima trasatura proprie nuvelei romantice intalnite si in creatia lui Negruzzi este tema care evidentiaza dimensiunea nationala ( domnia lui Alexandru Lapusneanul ).

Sunt de parere ca in capitolul al treilea al nuvelei, trasaturile romantic sunt puternic evidentiate. O prima trasatura desprinsa din acest capitol se refera la culoarea epocii pusa in evident prin

descrieri amanuntite ale vestimentatiei si ale obiceiurilor :,,purta coroana Paleologilor si peste dulamaua poloneza de catifea stacosie, avea cabanita turceasca “. Reiese de aici si dorinta domnitorului de e iesi in evident.

Romantismul mai are ca trasatura prezenta multimii ca personaj, particularitate regasita in nuvela in scena de la palatul domnesc. Aceasta scena are un character profund realist pentru ca surprinde cu subtilitate modul in care se formeaza psihologia multimii.

Caracterul romantic al nuvelei este subliniat si prin prezenta scenelor tari precum scena macelului din finalul operei.

In nuvela ,, Alexandru Lapusneanul “ autorul realizeaza personajele potrivit esteticii romantic. Personajul romantic, Alexandru este un personaj exceptional ( calitati si defecte iesite din comun ) in situatii exceptionale. Spre exemplu scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit ilustreaza tipul domnitorului sangeros, tiran si crud. George Calinescu spune ca este ,,un damnat” romantic fiind construit din contraste, are o psihologie complexa, calitati si defecte puternice.

Prin trasaturile sale – crud, hotarat, viclean, dismulat, intelligent, bun cunoscator al psihologiei umane, abil – personajul este puternic individualizat si memorabil.

Ca trasatura romantica central consider a fi antiteza ca procedeu de constructive. Personajul central se afla in antiteza cu personajul secundar reprezentat de domnita Ruxanda. Trasaturile prezentate in antiteza sunt : cruzime – blandete, caracter slab- caracter puternic.

Sunt de parere ca o trasatura romantic puternic remarcata in nuvela este limbajul subliniat de prezenta argoului, a cuvintelor populare, a arhaismelor dar si aparatia expresiilor memorabile - ,,daca voi nu ma vreti eu va vreau “ , capul lui Motoc vrem “ etc.

Consider ca scriitorul Costache Negruzii a imbinat cu maiestrie elemente romantic cu elemente clasice. Imbinarea caracterului obiectiv al naratiunii cu interesul romantic pentru specific national si culoare locala ofera operei un caracter pasoptist.

In concluzie nuvela ,,Alexandru Lapusneanul “ este o nuvela istorica care imbina elemente ale creatiei romantic cu cele ale creatiei clasice.

Alexandru Lapusneanulcaracterizare personaj

Alexandru Lapusneanul este personajul principal din nuvela, personaj romantic, exceptional, care actioneaza in situatii exceptionale ( scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, a mortii domnitorului otravit). Acesta intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud, perfect intregrat in mentalitatea epocii, care guverneaza absolutist intr-o societate dominate de anarhie feudala.

Personajul este puternic individualizat si memorabil prin trasaturi precum cruzime, hotarare, viclenie, inteligenta, buna cunoastere a psihologiei umane.

Hotararea de a avea puterea domneasca este implacabila si formulate de la inceputul nuvelei , in raspunsul dat soliei boierilor :,, daca voi nu ma vreti, eu va vreau.” Domnitorul are o inteligenta diabolica, reusind sa manipuleze masele sau persoanele( boierii ) pentru a-si pune in aplicare planurile.

Alexandru Lapusneanul, personajul principal al nuvelei, este caracterizat atat in mod direct cat si indirect. Caracterizare directa este facuta de catre narator, de alte personaje dar si prin autocaracterizare, iar caracterizarea indirect se realizeaza prin fapte , limbaj, atitudini, comportament, relatii cu alte personaje, gesturi , vestimentatie.

Naratorul realizeaza in mod direct portretul fizic al domnitorului prin descrierea vestimentatiei specifie epocii. De asemenea inregistreza gesturile si mimica personajului prin notatii scurte asemenea indicatiilor scenice si avand pretentia obiectivitati. Caracterizarea realizata de alte personaje este succinta : ,, Crud si cumplit este omul acesta “ ( mitropolitul Teofan) , ,,sangele cel pangarit al unui tiran ca tine “ ( Spancioc)

Caracterizarea indirect se realizeaza prin faptele care evidentiaza in maniera romantica cruzimea personajului si dorinta lui de a distruge influenta boierilor.