Memr-LouISE voN FruNz Sapienla . PrimaMateri.a. Pogorfi.rea

Sfantului Duh.Isisaqteptandu-l pe Horus

AlchimiaIntroducere in

simbolism qi psihologie

Traducere din limba englezi

ANc.n Boooc.ns

NEMIRA

CUPRINS

trrMulfumiri..... f,

Prelegerea 2: Alchimie greac5...........:................. - . '.......' 37

Prelegerea 3: Alchimie greac5.....:........................;,..r... -.....:- " 67,

Prelegerea 4; Alchimie greacS/arabi........ ......-...-. .....' ...... ?7

Prelegerea 6 Alchimie:arabd ............ 165

Prelegerea 7: Aurora consurgens.. .....'^........'.... 189

Prelegerea B: Aurora consurgens ....................- 223

Prelegerea 9: Aurora consurgens .. 251

Prelegerea 1:

INTRODUCERE

Am reflectat indelung la modul in care ar trebui sE suslin

aceastd prelegere, o introducere in simbolismul alchimiei, ;i m-am

decis asupra prezentdrii pe scurt a mai multor texte, in loc s5 aleg

un singur text, cum am procedat altSdate. Fiindci vor fi noud pre-

legeri. m-am gdndit sd aloc trei dintre ele alchimiei in vechea

Grecie, trei alchimiei arabe ;i alte trei celei europene, astfel inc6t

s5 vd ofer cel pulin o scurtd privire in fiecare f az6 a dezvoltSrii

acestei stiinfe.DupE cum stifi, dr. Jung a dedicat multi ani de studiu acestui

subiect pe care l-a dezgropat practic din gramada de balegar a

trecutului, cdci el reprezenta un domeniu de cercetare uitat ;i dis-

preluit, pe care insS dr. Jung l-a reactualizat dintr-odati' Faptul cd

acum un biet pamflet se vinde cu circa 100 de franci elvetieni, pe

c6nd cu zece ani inainte puteai cumpSra o carte serioasS de alchi-

mie cu doi sau trei franci, i se datoreazd de fapt lui, pentru ca,

exceptand interesul c6torva cercuri masonice, preluat maitirziu de

rozacrucieni, nimeni nu gtia nimic despre acest subtect, c6nd el a

inceput s5-l studieze.

Pe mdsurb ce vom aborda textele, veliinlelege poate de ce alchi-

mia a fost uitatd 5i de ce, p6nd si in cercuri jungiene, sunt mulli cei

care spun c5 nu au probleme cu interpretarile mitologice ;i nici cu

lntroducere i 9I

orice altceva scris de dr. Jung, dar se predau in fala alchimiei si fie nu

citesc, fie citesc bombdnind c5(ile sale pe aceasG tem5. Motivul este

acela ci alchimia in sine este extrem de tenebroasd ;i complexS, iar

textele sunt foarte dificile, astfel cd e necesard obazd largd de cunot-tinle speciale, pentru a pitrunde in acest domeniu. Suslin acest curs

introductiv in speranla de a inlesni doritorilor o cale de acces in ma-

terial, pentru ca atunci c6nd vor citi carlile doctorului Jung si aibd un

fond de cuno;tinle care si le permita inlelegerea lor.

In Psihologie 5i alchimie, titlul ne spune deja, dr. Jung introduce

alchimia in psihologie, in primul 16nd, public6nd o serie de vise ale

unui naturalist, care confin o mare cantitate de simboluri alchimice

si, apoi, cit6nd din texte vechi, in speranla ci va putea demonstra

importanla ;i actualitatea acestui material gi elocvenfa cu care se

adreseazi omului modern. Elinsupi descoperise alchimia in mod ex-

clusiv empiric. Mi-a spus odati cd se lovea de anumite motive din

visele pacienlilor sdi, pe care nu le putea inlelege ;i intr-o buna zi a

inceput si caute in cir.ti vechi de alchimie, observ6nd o legdtura. De

exemplu, o pacientd a visat un vultur care se in6lla inilial la cer, pen-

tru ca apoi, intorcAndu-si brusc capul, sE inceapi sd-;i devoreze pro-

priile aripi si sd cadd la pdm6nt. Dr. Jung era desigur capabil sE

inleleaga acest simbolism, fdrd paralele de naturd istoricd - ?naltul

spirit av6ntat sau g6ndul ca o pas5re, sd spunem a;a. Visul indica un

fel de enantiodromie, reversul unei situalii psihologice. Cu toate aces-

tea, motivul i-a suscitat atenlia, fiindcd poate fi recunoscut de la bun

inceput ca arhetipal si e;ti convins cd vei gdsi paralele;ili atrage aten-

tia ca motiv general ;i totugi nu-l afli nicSieri. Apoi, a descoperit IheRipley Scroll in care apar o serie de ilustrdri ale procesului alchimic -publicate parlial in Psihologie;i alchimie -, printre care un vultur cu

cap de rege, care se intoarce ;i-;i man6ncd propriile aripi.

Coincidenta l-a marcat puternic, d6ndu-i de g6ndit ani de zile

;i convingdndu-l ca alchimia are mai mult de oferit;i trebuie apro-fundatd, insS a ezitat sA atace acest domeniu de mare complexi-tate, realizdnd c6td muncd presupune, cd arinsemna sE se pund la

1 Lucrare importantd de simbolism emblematic, din sec. al XV-lea (n.tr.).

ro I er-cHrmrA. TNTRoDUCTRe iN srMeoLrsM sr psrHoLoGrE

r

/ Vulturul ca simbol al spiritului, prin

r ,rre alchimigtii infelegeau, potrivit lui

lrnq, ,,toate facultalile mentale inalte,

r,r ryAndirea, inlelegerea si puterea mo-

ralS de discriminare".

l)rrnct cu greaca;i latina si sa citeascd enorm. Darin cele din urmd

,r ,rjuns la concluzia ci trebuie sd o fac5, fiindca subiectul e prea

rrrrportant ;i esenlial pentru o mai bunA intelegere a materialului( u care ne confruntem in visele omului modern.

Pentru dr. Jung nu a fost o probleme teoretica. ci o paralelS

rr,rnarcabila la materialul cu care lucra. Natural, ne putem intrebarle ce ar fi simbolismul alchimic mai apropiat decSt alt material deprodusul incon;tient al omului modern. De ce n-ar fi suficient sd

rtudiem mitologia comparatS, basmele si istoria religiilor? De ce

trebuie neapdrat sd fie alchimia?

Existi varii motive. C6nd studiem simbolismulin istoria compa-

ratd a religiilor sau in cregtinism - toate alegoriile Fecioarei Maria, depildd, cele ale copaculuivietii sau ale crucii, sau simbolismul drago-rrului in materialele cre;tine medievale etc. - sau cSnd studiem mi-

tologia amerindienilor - credintele poporului Hopi, cAntecele

Navajo - ne aflam de fiecare data in fala unui material formatintr-ocolectivitate ;i transmis in cadrul unei tradilii mai mult sau mai putin

organizate. in traditiile ;amanice ale amerindien ilor; anumite c6ntece

5i ritualuri se transmit doar viitorilor gamani. in timp ce altele suntcunoscute de intregul trib care participe la ritualuri. Acelagi lucru este

valabil gi in cazul simbolismului crestin, care se transmite in tradiliaBisericii, iar simbolismul liturghiei ;i al misei, cu intreaga sa

lntroducere | 11

semnificalie, e, de asemenea, transmis doctrinal, tradilional 5i orga-

nizalional. Trebuie amintite 5i diferitele forme orientale de yoga sau

de meditalie. Simbolurile astfel formate i;i au originea, cu siguranfd,

in incongtient, dar ele au fost prelucrate prin giin cadrul unei tradilii.

Avem in mod repetat ocazia de a vedea cum cineva care a ficutnemrllocit experienfa simbolurilor incon;tiente va incepe apoi sd le

elaboreze.

Si luim exemplul lui Sf. Niklaus von der FlUe, sf6ntul elvefian,

care a avut viziunea unei figuri divine itinerante, venind spre el,

inve;m6ntatd in pielea strdlucitoare a unui urs ;i inton6nd un cAntec

de trei cuvinte. in mdrturia originalS e evident ci sf6ntul era convins de

faptul ci Dumnezeu sau Christos apdruse in fala sa. Acest prim

raport s-a pierdut 5i pSnd in urmd cu vreo optzeci de ani exista doar

versiunea unuia dintre primii biografi ai sf6ntului, care reitera viziu-

nea mai mult sau mai pulin corect, omi!6nd insi blana de urs! Cele

trei cuvinte ale c6ntecului se referd la Trinitate, divinul itinerant este

Christos vizit6nd sfdntul etc. Toate au fost menlionate de biograf,

dar cu blana ursului nu ;tia ce sd facd - de ce ar purta Christos o

blanS de urs? A5a cA acest amEnunt a fost lSsat pe dinafard ;i doar

;ansa redescoperirii mdrturiei originale a ficut ca el sd fie reintegrat

in viziune. Asta se intSmpla in transmiterea experienlelor originare,

cdci are loc o seleclie gi ceea ce se potrivette sau coincide cu ceea

ce e deja cunoscut se transmite, in timp ce alte detalii vor fi excluse,

fiindcd par stranii ;i nu prea gtim cum sd le abordim.De aceea putem spune cd simbolismul transmis prin tradilie este

rationalizat intr-o an ume m5suri ;i epurat de ciudSlenii le inconStien-

tului, acele detalii amuzante pe care i le aplica incon;tientul, uneori

contradictorii si semdn6nd cu murd6ria. Asta se intdmplS, la o scarimai mic5, ;i inlSuntrul nostru. Un t6ndr doctor devenise deodatd

foarte susceptibil vizavi de felulin care ne scriem visele, crez6nd ca le

rEpim mult din autenticitate, scriindu-le dimineala. $i-a instalat, a;a-

dar: un magnetofon 16nga pat 5i in timpul noplii, c6nd se trezea, i;iinregistra imediat visul, chiar dacd era pe jumdtate adormit. Dimineafa

i;i scria visul a;a cum ;i-l amintea si apoi compara cele doud versiuni.

A descoperit astfel cd scepticismul sdu era exagerat. Ceea ce scriem

12 I alcHtutA. TNTRoDUcERE iN stvgoLtsM st psrHoLoGtEi

rlrrnineala e aproape corect, dar introducem involuntar o ordine in

vis. De pilda, t6narul a visat cA intr-o cas6 se int6mpla ceva ;i cd el a

rntrat dup5 aceea in acea cas5. Scriindu-;i visul dimineala, a corectat,,ccvenfialitatea cronologicS, spun6nd cd a intratin cas5, unde a v6zut

,r1.roi una, alta. De fapt, visele inregistrate imediat sunt mai confuze

',rrb aspectul timpului, dar; in rest, sunt corecte. De aceea, chiar c6nd

visul trece pragul constiintei, reiterdndu-1, constiinfa face ceva, il mo-

rlrfica, devenind pulin mai inteligibil.

Cum grano sa/rs, am putea compara cele de mai sus cu modul

r r care sunt transmise experienlele religioase intr-un sistem religios

viu, experienfa personalS imediati fiind in genere purificatd, clari-

lrrata si revizuitS. De pilda, in istoria persona16 a vielii interioare a

,,lintilor catolici, cei mai mulli sfinli fac experienfa substanlei lui

l)umnezeu - care intrS in definirea sfdntului- sau au viziunea

It'cioarei Maria, a lui Christos etc. Biserlca a publicatinsd rar astfel

rlt' marturii, inainte de a elimina ceea ce a considerat cd e material de

rr,rtura personal5. S-a selectat doar ceea ce se incadra in tradilie.

Chiar ;i in comunitdtile primitive libere se intdmpld acela;i lucru'

Arnerindienii omit de asemenea anumite detalii pe care le considera

rrt'levante pentru ideile colective conttiente. Aborigenii australieni ser-

lrt'aza un festivalcare dureaz6 treizecide ani. Timp de treizecide ani,

,rrrumite ritualurise repet5 la datefixe-este un mare ritual de re-

n.lstere care dureazd c6t o generalie -, iar c6nd se scurg cei treizeci

ric ani, festivalul reincepe. Etnologul care l-a descris pentru prima

o,rra a colectat visele tribului, privitoare la festival. El a descoperit

r ,r membrii tribului aveau adesea astfel de vise si cd in aceste vise,

r rrm e de atteptat si cum ni s-ar int6mpla ;i nou5, detaliile variau ;irru se potriveau cu evenimentele care aveau de fapt loc. Aborigenii

,rrrstralieni spun cd un vis care conline o idee bunE e povestit tribu-

Itri si adoptat ca parte a festivalului care e uneori variat in acest mod,

rrna esenlialmente acesta respectd tradilia transmisS'

Analiz6ndu-i pe catolici. am remarcat adesea acela;i fenomen,

,rnume faptul ca ei viseazd despre mis5, dar mereu apare ;i ceva

rx'obisnuit in aceste vise; de pilda, preotul imparte supi caldd in loc

r1, hostie sau alt detaliu care contrazice rigurozitatea ritualului. imi

lntroducere ! 13I

amintesc visul unei cdlugdrile, in care, chiar in mijlocul sanctus-ului,

adicd in momentul in care ar trebui sa aibd loc transformarea, b5tr6-

nul episcop care citea misa se opri pentru a spune: ,,acum insa e mai

important sa ne ocupdm de altceva", ;i !inu o predici despre incar-

nare. Se opri apoi din nou, spundnd ci acum vor continua cu vechea

misa tradilional5 ;i lasa pe seama a doi tineri preoti sd termine slujba.

Se pare c5, asemenea multor alti oameni, aceasti cSlugari!5 nu avea

suficientd cunoattere asupra misterului misei; pentru ea, era doar o

repetilie mecanicd a misterului ;i din acest motiy inainte ca transfor-

marea si aiba loc, visul atenlioneazd ci ceea ce se int6mplS realmente

trebuie explicat oamenilor, c5ci, dac6 ei nu participd ;i cu mintea,

nimic nu le este de folos, ei cred doar; fard a infelege' in acest vis,

asadar, episcopul d5 o lungd explicalie, dupd care misa continua,

condusS de preoli mai tineri, sugerSnd reinnoirea. Reinnoirea are loc

in functie de modul in care misa e infeleas5, iar in acest caz, bdtrdnul

predd stafeta unor doi barbali mai tineri. Avem aici o ilustrare a mo-

dului in care experien,ta individualS a simbolurilor religioase diferd

pufin de formula oficiala, care reprezintd doar un tipar mediu'

Arareori incon;tientul se manifestd imediat, in istorie sau in altd parte.

Observ6ndu-si visele, viziunile si fanteziile etc., omul modern poate

acum, pentru prima dat6, sd priveascd fdrd prejudecdti fenomenele

incon;tientului. Ce ne rezervi incon;tientul poate fi observat prin in-

divizi. Trecutul ne-a lSsat c6teva, puline, mdrturii ale experienlelor

individuale, dar in ansamblu, simbolurile incon;tientului au ajuns la

noi in mod tradifional, fiindcd omenirea nu a abordat in genere indi-

vidual inconstientul, ci, cu cSteva exceptii, s-a raportat la incon;tient

indirect, prin intermediul sistemelor religioase. Din cdte pot sa-mi dau

seama, exceptSnd cele maivechi si primitive societdti, aceasta conduce

de regul5 la forme de abordare codificata a incongtientului.

in unele triburi de eschimosi, nu existd practic conlinuturi de

constiinti colectivd. Sunt cSteva invatdturi despre fantome, spirite 5i

zei - Sila, zeul aerului, Sedna, zeila mirii etc. - care vor fi transmise

oral de anumili oameni, dar;amanul ;i vraciul, personalitSlile religi-

oase ale comunitSlii, transmit exclusiv experienle personale' Din

cauza condiliilor aspre in care tr5iesc, eschimo;ii duc o via!6 la limita

ra I ar-cnrrrA. rNTRoDUcrRe iu stt',tgoLtsM sl PSlHoLoclE

supravieluirii, toli concentr6ndu-se practic asupra greutSlilor cotidi-

ene ;i doar c5liva ale;i au de-a face cu spirite, au o viald interioard

si vise. Astfel cE oamenii se raporteazd la acele vise, se g6ndesc la

ele mai degrabd ca indivizii moderni aflati in analizS. Singurele in-

drumdri de care beneficiazd se rezumi la schimbul de experientb in

int6lnirile cu alli ;amani, care le dau senzalia cd trdirile lor nu sunt

singulare. in genere, cei tineri caut5 tamani maiin v6rst5, fiindu-le

teami cd altfel vor innebuni, la fel cum am face si noi. in cazul lor,

traditia conttienta colectiv6 e redus6 la un minim, iar experienlapersonalS imediatd a cStorva indivizi primeazi.

Cred cd e foarte probabil ca in cazul descris si ne aflSm in fafa

'6mdSilelor stdrii originale a omenirii, fiindcS, potrivit teoriilor an-

rropologice, putem presupune cd omul a treit la inceputuri in

:rupuri tribale restr6nse, de dou6zeci, treizeci de indivizi printre

.are se giseau doi sau trei introvertili cu experienle interioare,

acegtia fiind indrumitorii spirituali, in vreme ce vdn5torii 5i lupta-

:crii erau conducitorii laici. in asemenea cazuri, traditia lipse5te,

'ic6nd loc experienlei interioare imediate.

Anumite popoare cunosc intdlnirea imediatd a individului cu-constientul, in cadrul inilierilor organizate. De pilda, in nume--:ase triburi amerindiene, o parte din initierea unui t6nir Saman:,^sta in izolarea sa pe un v6rf de munte sau in degert, dupa o

:r'oadi de post sau, uneori, de consum de droguri, unde isi va

:i-:a viziunea sau himera sau tr6irea, pe care apoi o va comunica-.aestrului sdu, celui care il iniliazd. Dac5, de exemplu, tdndrul a.:--t o;op6rla, ise va spune cE aparline clanului PasiriiTunet 9i-:. :'ebuie sd devind un anume fel de vindecitor. intr-un astfel de caz'-'- interpretarea experienlei personale e legati de tradilia con-

,: :^ta colectivi ;i tot ceea ce e exclusiv individual, neobignuit va

' rmis. Paul Radin a publicat vise ale indienilor, ardt6nd modul in

::'e le interpreteazd gi e evident cd trec peste ceea ce nu inteleg.

i selecteazd din vis doar ceea ce are legdturd cu ideile colective

::-stiente;i sar peste detaliile stranii - la fel cum fac siincepdtorii-

='aliza jungiand c6nd i;i interpreteaza propriile vise. Daca le

-,-':t'=zi sd incerce o interpretare, aleg de obicei un motiv care pare

lntroducere I 15t

a avea legitura cu ceea ce inleleg, spunSnd cd stiu ce insemni, cd

se raporteazi la cutare ;i cutare lucru. iar c6nd ii intrebi ce creddespre un detaliu sau altul, incercd s5-l evite.

Ulterior; experientele personale imediate ale incon;tientului potfi codificate, interpretate sau dezvoltate intr-un sistem religios.Desigur, in toate sistemele religioase exista secte care au tendinta de

a reinvia experienle imediate. Ori de c6te ori o religie pare a fi prea

codificatd, se natte o sect5 cu rol compensator, care incearcd sd re-

invie experienla individualS ;i acesta este motivul numeroaselor se-

parEri in cadrul comunit5tilor religioase. De pild5, avem sunilii 5i

siitii in islam sau $coala Talmudic5 si Cabala in Evul Mediu iudaic,care transmit simboluri religioase codificate. Cabalistii incearcii sa

acorde mai multd valoare experienlelor individuale siisi arogS spiritulviu, ceilalli afirrn5 cE sunt ortodocgi, ceea ce ar reprezenta gi con-trastul dintre tipul introvertit gi cel extravertit. Dar inclusivin traditiatipului introvertit, care afirmd cd deline spiritul viu, experienla per-

sonald autenticd a incon;tientului e rard. intotdeauna existd puliniindivizi care au asemenea trairi, probabil, pentru cE ele sunt at6t depericuloase ;i inspiimdntdtoare, inc6t doar oameni deosebili ;i ne-

obignuit de curajo;i iau aceastS cale sau incon;tienfii care nu ;tiu c6te de riscant;i i;i pot pierde mintile in urma acestei experiente.

3. Alchimist lucr6nd cu a sa soror mystica (asistenta-femeie),

reprezent6nd colaborarea cu propria laturi femininS.

te I ar-curvrl. TNTRoDUCERe iN srNaoLtsM St pstHoLoctE

t\:ntru a exemplifica simbolismul procesului de individuare gi ce

urlt,lt:gea prin acesta, dr. Jung a adus in discutie o serie de imagini

,rlr, rrnui text oriental de meditatie, faimoasele Exercitia Spiritualia

,rlr'5f . lgnatius de Loyola, precum j Benjoumin minor de Hugh de

',t Victor, in prelegerile pe care le-a !inut la E.T.H, colegiul tehnicrlrrr lUrich. El a demonstrat cd toate aceste forme de meditatier or lif icati conlin teoriile sau simbolurile esenliale, care apar in mod

rrorrral pe parcursul procesului de individuare. Dar toate aceste

,rtrordari ale incon5tientului ;i majoritatea formelor de meditalierrrrorrtalS, ca 5i cele cre;tine medievale, contin, de asemenea, un

lrro(lram. De pilda, cineva care face exer:citiile spirituale ale Sf .

hpr,rtius va trebui sa se concentreze in prtma sdptdm6nd asupra

lrrrrlroziliei Homo creatus esf, in urmitoarea, asupra suferintelorhrr ( lrrrstos 9i aga mai departe. Dacd in mijlocul exerciliului gi-ar

rlorio cafea, asta ar fi o deviere mundanS, indusd de diavol, pe

,,rro trebuie sd o controleze. Dar ar putea interveni ;i devieri sacrel

Ar putea sd vadS de-odat5 o lumin6 albastrS, c6nd mediteazd la

I nl(c, sau o coroand de trandafiriin jurul ei, dar gi acest gdnd ar

lrr,lrtri alungat - ar fi diavolul degenerdnd procesul sau ceva in acest

11'rr, De aceea invalatura impune respingerea acestor eruptii spon-

t,rrur ale incon;tientului si aderarea fanatic6 la program.

Desigur, practicantul se concentreazS la simboluri ale incon5ti-

r,nlului, cbci crucea esfe un simbol al inconStientului, dar mintea.,,r c canalizatd intr-o direclie bine definita, data de tradilia colec-

lrv,i. Dacd al sau Drrecfeur de Conscience aflS ci in loc de cruce a

v,'rzrrt o cadd, i se va spune cE nu s-a concentrat corect, ca a deviat.

Ar ost lucru se aplica 5i anumitor forme de meditalie rdslriteanS.( ,1rrd yoginuluiii apar minunate zeitdti, incerc6nd sd-l abatd de la

rr opul siu, el trebuie si le alunge ca factori perturbatori. Astfel, in

il',(,rnenea aborddri ale incon5tientului, trebuie sd ne conformdm

rrrrci direclii con5tiente ;i unei cdi prescrise, iar 96ndurile spontane

trr,truie ignorate. Din acest motiv, simbolismul acestor forme nu

r oirrcide complet cu cel din vise si imaginalia activS, pentru c5 noi

k, rpunem analizalilor sd observe pur si simplu ce apare, ;i asta

tntroducere | 17

produce desigur un material usor diferit, pe care apoi il supunemunei comparatii relative cu celalalt produs.

Alchimi;tii se aflau intr-o situatie cu totul diferitS. Ei credeau cd

studiazd fenomenele necunoscute ale materiei-vii voi da mai t6r-ziu detalii- si se limitau la a observa ;i interpreta cumva ceea ce

apdrea spontan, dar fdra un anume plan. Luau o grdmSjoard dematerie stranie;i, fiindca nu ;tiau ce este, o amestecau cu altceva,ceea ce reprezinta bineinieles o proieclie incon;tienta, insS nuaveau o intenlie clard si nici tradilie. De aceea putem spune ci inalchimie proiecliile se fdceau c6t se poate de naiv si neprogramat

;i fdrd nicio corectura.SE ne imaginam situatia unui alchimist. Un birbat construieste

intr-un sat o baracd izolata, unde fierbe lucruri care explodeazS.Cu siguranta, va fi privit ca un doctor vrajitorl intr-o zi vine cinevasi-i spune ca a gdsit o bucdticd bizari de metal si-l intreabi dacavrea s-o cumpere. Alchimistul nu cunoatte valoarea metalului, darii plate;te ceva omului. Pune apoi ce i s-a adus in cuptor si adaugdsulf sau ceva de acelasifel, pentru a vedea ce seint6mpla. iar dacametalul e plumb, vaporii il vor otrSvi cumplit. Bineinteles, va trageconcluzia cd acea anume materie te imbolnSve;te. e aproape letalSsi de aceea va spune ca in plumb zace un demon ! Apoi, scriindu-siretetele, va introduce o notd de subsol care spune: ,,Atentie laplumb, conline un demon care ucide oameni sau iiinnebunette".Aceasta ar fi o explicatie evidenta ;i c6t se poate de rezonabilS,pentru acel timp ;i stadiu. De aceea plumbul reprezenta un minu-nat obiect al proiectiilor factorilor distructivi, din moment ce inanumite amestecuri are efect otrdvitor. Substanlele acide erau, deasemenea, periculoase, dar pe de alta parte, datorita proprietdtilorlor corosive si dizolvante, erau extrem de rmportante in operatiilechimice. Deci, dacd doreai s5 topesti sau sd lichefiezi ceva, puteaisd o faci cu solutii acide ;i astfel se proiecta asupra acidului carac-terul de periculozitate, fiindca dizolvS, dar si calitatea sa de mijlocde operare cu anumite substanle. Sau altfel spus, acidul era mediu detransformare - deschidea un metal cu care nu puteai face nimic,dar devenea accesibil transformdrii. Alchimistii scriau asadar in

ts ! elcnrNrl. TNTRoDUcERE iN stMBoLtsM $t pstHoLoclE

,r(est mod naiv, pe care tocmai l-am descris, fdra a-gi da seama cd( ('ea ce fdceau nu !inea de domeniul stiintelor naturale, ci de cel

,rl purei proiectii, dacd privim din perspectiva chimiei moderne.in alchimie existd deci o cantitate uimitoare de material provenit

rlrn incon;tient, produs in situatiiin care mintea constientd nu urma

ur) program definit, ci cSuta pur;i simplu. insusi dr. Jung a abordatrrrr onstientulin acest mod, iar noiincercim in analizd sd-i determindm

lrr' pacienli s5 ia aceea;i atitudine fa!5 de incon;tient, s5 nu se apropier k'el conform unui program. Spunem doar cd situalia nu arata bine, de

lrrkla, cd starea subiectului nu e satisficitoare si cd ar trebui sd o ob-',r'rvam alaturide acelfenomen alvielii numit incon;tient, sd consta-

l,irn impreunS ce-ar putea insemna sau unde ar putea duce. Un astfel

rk' point de depaft con;tient, care conline un minimum de progra-

nr,rre, corespunde punctului de plecare constient al alchimistului, iar

rrrronstientul raspunde in mod similar;i de aceea scrierile alchimice',rrrrt at6t de importante pentru intelegerea materialului modern.

intrebare: Am avut senzalia, citind un volum de material oniricvr,r hi, Ihe lnterpretation of Dreams in the Ancient Near Easf, de( )l)penheim, ca interpretii de vise din vechime isi fundamentaurrrterpretdrile tot pe o tradilie colectivd. Dumneavoastra ce credeli?

Dr. Von Franz: Asa e, pi ei selectau din vis ceea ce avea legaturSr rr materialul colectiv. Aceastd afirmatie e valabila, de asemenea, inr,rzul lui Artemidoros. Cunosc doar un document din Antichitate,n r ( crre nu s-a fdcut nicio selecfie intr-o serie de vise; e un text gdsit in',,'rapeum-ul din Memphis. Un bdrbat pe nume Ptolemaeus (cred cd

r I rr umentul s5u a fost publicat de Ulrich Wilcken) a intrat intr-o incur-(,tlrrra, pentru datorii, cred, ;i trebuia sd fie intemnitat, dar a ales sa

r lr,vind novice , un Katochos,in serapeum-ul din Memphis, sanctuarul

lu Serapis din Memphis. Conform regulilor; un Kafochos trebuia s5-;i',r ric visele si gdsim in papirusul lui Ptolemaeus - unic in greaca vorbitirrr t giptul elenizat - cele mai uimitoare vise ,,moderne". De exemplu,

,, M-am int6lnit cu dl X si i-am spus ... ", urmeazd apoi banalitali ;i dinrrotr numele etc., tipic pentru visele noastre. Un asemenea vis nu poate

lntroducere | 19