Roberto Bolafro

AL TREILEA REICH

Traducere din limba spanioli

de

LAVINIA SIMILARU

ffu***t

20 AUGUST

Prin fereastri intri freamitul mirii amestecat cu rAseteleultimilor noctambuli, un zgomot care e produs poate de chel-neri, cdnd string mesele de pe terasi, din cAnd in cind de citeo maqini care circuli cu vitezi mici pe Paseo Maritimo, sau dezvonuri stinse gi nedeslugite, provenind din celelalte camere alehotelului. Ingeborg doarme; chipul ii pare al unui inger ciruianimic nu-i tulburi somnul. Pe noptieri e un pahar cu lapte pecare nu l-a gustat qi care acum trebuie si fie cald, iar lingi per-na ei, pe jumitate acoperiti cu ceargaful, o carte despre detecti-vul Florian Linden, din care abia a citit weo doui pagini inaintede a adormi. Mie mi se intdmpli invers: cildura Ei oboseala numi lasd si dorm. in general dorm bine, intre qapte qi opt orezilnic, degi rareori mi culc obosit. Dimineafa mi trezesc proas-pit ca o liptuci qi cu o energie ce nu se lasibiruiti dupi opt sauzece ore de activitate. Dupi cite imi aduc aminte, aqa a fostmereu: face parte din natura mea. Nimeni nu mi-a insuflat-o,pur qi simplu sunt aga qi cu asta nuvreau si sugerez ci sunt maibun sau mai riu ca alfii; insigi Ingeborg, de exemplu, care sim-bita Ei duminica nu se scoali decit dupi ce trece amiaza, iar intimpul slptiminii doar a doua ceaqci de cafea - cu o figarn -izbuteqte s-o trezeasci de-a binelea gi s-o impingi la lucru.Totugi, in seara asta oboseala qi cildura imi alungi somnul. lnaceeagi misur6, dorin{a de a scrie, de a consemna evenimentelezilei nu mi lasi si ml vir in pat qi sd sting lumina.

Cilitoria s-a desfiEurat fbri nici un incident demn de a fimenfionat. Ne-am oprit la Strasbourg, un orag frumos, degi eu

il cunogteam. Am mdncat intr-un fel de supermarket de pemarginea autostrizii. La granifd' in ciuda avertizirilor primi-te, n-a trebuit si stim la coad6, nici si agteptim mai mult dezece minute ca si trecem dincolo. Totul a fost rapid gi eficient.De atunci am condus eu, fiindci Ingeborg nu are incredere inautomobilis,tii din partea locului, cred ci din pricina unei ex-perienfe neplicute pe o gosea spanioli', cu ani in urmi, cAndera o copili si venea in vacan{i cu pirin}ii ei. Pe de alti parte,cum era normal, se simfea istoviti.

La recep{ia hotelului ne-a intdmpinat o fati foarte tiniri,care se descurci destul de bine in germani gi n-a fost nici oproblemi si ne gdseascd rezervirile. Totul era in ordine gi inweme ce urcam am observat-o in sala de mese pe Frau Else;am recunoscut-o numaidecAt. Aranja o masi, arlt6ndu-i inacelaqi timp ceva unui chelner de l6ngi ea, care finea o tavlplini cu solnife. Era imbricati intr-un costum verde si aveaprinsi pe piept insigna de metal cu emblema hotelului.

Anii abia o atinseseri.Imaginea lui Frau Else mi-a evocat zilele adolescenfei, cu

orele sumbre qi cu orele luminoase; pirinfii mei qi frate-meuluind micul dejun pe terasa hotelului, muzicape care la ;apteseara incepeau s-o reverse la parter difuzoarele restaurantului,risetele fbri noimi ale chelnerilor gi glqtile care se organizauprintre tinerii de virsta mea ca si mergem si inotim seara sausi ne ducem la vreo discoteci din sat. Care era melodia meapreferati pe vremea aceea? in fiecare vari era una noui, oare-cum aseminitoare cu cea din anul anterior, fredonatd gi fluie-rat* pAni la refaz qi cu care obiqnuiau s6-9i incheie ziua toatediscotecile din sat. Frate-meu, care a fost intotdeauna exigentin ceea ce privegte muzica, alegea cu grijl, inainte si inceapivacanta, casetele ce aveau si-l insofeasci; eu, dimpotrivS, pre-feram ca hazardul s[-mi aduci in urechi o melodie noui, ine-vitabil melodia verii. imi era de ajuns si o ascult de doui saude trei ori, din puri intimplare, pentru ca notele ei si mI ur-mireasci de-a lungul zilelor insorite gi noilor prietenii pe care

10

ni le insiilau vacanfele. Prietenii efemere, prMte din punctulmeu de vedere actual, concepute ca si alunge cea mai miciinsinuare a plictiselii. Din toate chipurile acelea, abia mi-aumai rimas cdteva in memorie. in primul rind Frau Else, alcirei farmec m-a cucerit din prima clipi, ceea ce m-a transfor-mat in finta glumelor gi ironiilor pirinfilor mei, care au ajunschiar si ridi de mine in prezenla lui Frau Else gi a sofului ei,un spaniol al cirui nume nu mi-l amintesc, fhcdnd aluzii la opretinsi gelozie Ei la precocitatea tinerilor, re.ugind si rni facisi mi inrogesc pini la urechi, gi care i-au inspirat lui Frau Elseun tandru sentiment de camaraderie. incepdnd de atunci amcrezut ci vid in purtarea ei fafi de mine o cilduri mai maredecdt cea pe care le-o arita celorlalli membri ai familiei mele.De asemenea, dar la alt nivel, fos6 (oare aga il chema?), un bi-iat de virsta mea care lucra la hotel qi care ne-a dus, pe mine gipe frate-meu, in locuri prin care ftri el n-am fi cilcat nicioda-tl. Cind ne-am luat rimas-bun, poate ghicind civara urmi-toare n-aveam s-o mai petrecem la Del Mar, frate-meu i-adiruit douiL casete de muzici rock, iar eu blugii mei vechi.Zece ani au trecut qi imi aduc inci aminte lacrimile care l-aupodidit deodati pe fos6, cu pantalonii impiturili intr-o mdniqi cu casetele in cealalti, fbri sd gtie ce si faci sau ce sI spuni,murmurdnd intr-o englez| de care frate-meu ridea neconte-nit la revedere, prieteni dragi, la revedere, prieteni dragi etce-tera, in vreme ce noi ii spuneam in spanioli - limbd pe care ovorbeam destul de fluent, nu degeaba igi petreceau pirin{iinogtri de ani de zile concediile in Spania - si nu-gi facd griji,ci in vara urmitoare aveam si fim din nou impreuni precumCei Trei Muschetari, sd nu mai plingn. Am primit doud cirlipogtale de la |os6. Eu am rispuns, in numele meu gi al frateluimeu, la prima. Apoi l-am uitat gi despre el nu s-a mai aflat ni-ciodati nimic. Au mai fost un bdiat din Heilbronn pe numeErich, cel maibun inotitor al sezonului, gi o oarecare Charlottecare prefera si faci plajd cu mine, degi frate-meu era nebundupi ea. IJn caz aparte este al bietei mele mituqi Giselle, sora

11

mai mici a mamei, care ne-a insofit in penultima vari petre-cuti la Del Mar. Mituga Giselle iubea mai Presus de orice lup-tele cu tauri gi apetenfa ei pentru felul acesta de spectacole nuavea limite. O amintire de negters: frate-meu conducdnd ma-gina tatei in deplini libertate, eu, lingi el, fumind fbri si-mizici nimeni nimic gi mituga Giselle pe scaunul din spate con-templdnd fascinati falezele acoperite de spumi sub gosea giculoarea verde inchis a mirii, cu un zimbet de satisfac{ie pebuzele atAt de palide gi trei postere, trei comori, in poala ei,care adevereau ci ea, frate-meu gi cu mine ne-am aflat alituride mari figuri ale tauromahiei in Plaza de Toros din Barcelona.Pirin{ii mei dezaprobau fbri indoiali unele dintre preocupi-rile de care mituqa Giselle se llsa acapantd cu atita fervoare,a$a cum nu le plicea nici libertatea pe care ea ne-o acorda,excesivi pentru niqte copii, dupi cum vedeau ei lucrurile, cutoate ci eu pe vremea aceea mergeam pe paisprezece ani. Pe dealti parte, mereu am binuit cl in realitate noi aveam grijn demituga Giselle, sarcini pe care mama ne-o impunea ftrL canimeni si-gi dea se.una, intr-un mod subtil gi foarte stinjeniti.Oricum, mituga Giselle a fost cu noi doar o vari, vara anteri-oari ultimei pe care am petrecut-o la Del Mar.

Nu-mi amintesc cu mult mai mult. N-am uitat rdsetele dela mesele de pe terasi, dozatoarele imense de bere golindu-sein fa[a ochilor mei uimifi, chelnerii asudafi gi pitifi intr-uncol1 al tejghelei, discutind incet. Imagini independente.ZAmbetul fericit qi repetatele gesturi de incuviinfare ale tati-lui meu, un atelier unde se inchiriau biciclete, plaja la noui qijumitate seara, inviluiti incd intr-o slabi lumini solari.Camera pe care o ocupam atunci era diferiti de cea pe care oocupim acum; nu qtiu dacl mai buni sau mai rea, dar diferi-ti, la un etaj inferior, gi mai mare, suficient de mare ca siincapi patru paturi, gi cu un balcon larg, ddnd spre mare,unde pirinfii mei obiqnuiau si se instaleze dup|-amiaza,dupi ce mdncam, si joace nesfdrgite partide de cdr{i. Nu suntsigur ci aveam baie separati. Probabil ci in unele veri da 9i in

t2

altele nu. Camera noastrd actuali are baie proprie, iar pe dea-supra un dulap frumos gi spafios, un enorm pat matrimonial,covoare, o masi de fier gi marmuri pe balcon gi un dublu setde perdele, unele interioare de stofb verde foarte fini la pipnitqi altele exterioare, de lemn vopsit in alb, foarte moderne, lu-mini directe qi indirecte gi nigte difuzoare desivdrgit disimu-late, cirora e de ajuns si le apegi un buton ca si transmitimuzici in frecvenfi modulati... Del Mar a progresat fbrd pu-tinfi de tigadi. Concuren{a, judecdnd dupd privirea rapidipe carc am putut s-o arunc din magini in vreme ce o luam pePaseo Maritimo, n-a rimas nici ea in urmi. Sunt hoteluri decare nu-mi aduceam aminte, iar blocurile cu apartamente aurisirit pe vechile maidane. Dar toate acestea sunt specula{ii.Mdine am si incerc si vorbesc cu Frau Else si am si ies s6 dauo raitd prin sat.

Am progresat oare gi eu? Fireqte: inainte n-o cunoqteam peIngeborg, iar acum sunt cu ea; prieteniile imi sunt mai intere-sante gi mai profunde, de exemplu Conrad, care imi e ca altfrate qi care are si citeasci aceste pagini; qtiu ce weau gi am operspectivi mai vastl; sunt independent din punct de vedereeconomic; spre deosebire de anii de adolescenld, astdzinu miplictisesc niciodati. Despre lipsa plictiselii Conrad spune cieste dovada de aur a sinitifii. Sinitatea mea, daci finem contde asta, pesemne ci e excelenti. Firi a cidea in picatul exage-ririi, cred ci sunt in cel mai bun moment al vielii mele.

Rispunzitoare de situafia aceasta este in mare misuriIngeborg. Si o intilnesc este cel mai bun lucru care mi s-a in-tAmplat. BlAndefea ei, farmecul, tandrelea cu care mi privegtefac ca restul, eforturile mele cotidiene gi piedicile pe care mi lepun invidiogii, si dobAndeasci alti dimensiune, dimensiuneaexacti care-mi permite si infrunt faptele gi si le inving. Cumse va incheia relafia noastri? O spun pentru ci relafiile cu-plurilor tinere sunt astdzi atit de fragile. Nu vreau si mi gin-desc mult la asta. Prefer amabilitatea; s-o iubesc gi si am grijide ea. Apropo, dacd sfArgim prin a ne cisitori, cu atAt mai

13

bine. O viali intreagi alituri de Ingeborg, a$ Putea oare si cermai mult in plan sentimental?

Timpul are s-o spuni. Deocamdati dragostea ei e... Dar silisim poezia. Ziele acestea de vacanfi vor fi 9i zile de lucru.Trebuie si-i cer lui Frau Else o masi mai mare, sau doui mesemicl ca si desftgor tabla. E de ajuns si mi gAndesc la posibilitili-le pe care mi le oferi noua deschidere gi la diferitele dezvoltirialternative ce pot urma, ca s[-mi vini chef si desfigor joculchiar acum gi si incep si-l verific. Dar n-am s-o fac. Nu mi mai

fine prea mult cureaua si scriu; cilitoria a fost lungi 9i ieri abiaam dormit, in parte Pentru ci era prima oari cAnd eu 9iIngeborg plecam impreuni in vacanfi gi in parte pentru ciaveam si calc din nou in Del Mar, dupi zece ani de absenfi.

Mdine vom lua micul dejun pe terasi. La ce ori? Presupunci Ingeborg are si se scoale $rzirt. Exista cumva orar fix pen-tru micul dejun? Nu-mi amintesc; cred ci nu; in orice caz,plJ'tem si luim micul dejun intr-o cafenea din sat, intr-un vechilocal, mereu plin de pescari gi de turigti. Cind eram cu pirinfiimei mincam intotdeauna la Del Mar gi in cafeneaua aceea. Orfi inchis-o? inzece ani se intdmpli multe. Sper ci inci existi.