ai pus ploaie-n ochii mei

8
Ai pus ploaie-n ochii mei Introducere. Bun, să vedem, cum nimeni nu mi-a sugerat vre-un titlu, am decis să pun eu unul. Am avut nevoie urgentă şi tot eu am găsit unul, deci, nu vă plătesc cu nimic! So, titlul romanului este “Ai pus ploaie-n ochii mei”. Romanul arată suişurile şi coborâşurile din viaţa personajului principal pe nume Dianne, o fată brunetă de douăzeci de ani proaspăt despărţită de iubitul ei. La început aveţi o lecţie de viaţă din partea mea, după care urmează să narez la persoana întâi, de parcă aş fi eu, mai mult nu spun, vă ţin în suspans. Romanul o să apară la 8:20 cel mai posibil, dacă nu, cel târziu la 9:00 online, azi, şi nu vă gândiţi chiar la tot romanul, ci doar capitolul I din nu ştiu câte o să fac. Capitolul 1 – Sfârşitul începutului Nimeni nu te întreabă dacă vrei să te naşti sau nu, ce viaţă vrei să duci, dacă vrei să fi cineva, dacă vrei ca lumea să ştie de existenţa ta, câte greutăţi să ai în spate, adică, nu poţi să alegi mai nimic în legătură cu viaţa ta, totul parcă e scris în stele deşii, sunt unele momente când tu îţi croieşti drumul în viaţă, nu spun asta în necunoştiinţă de cauză, ci ca pur exemplu, un experiment al acestui univers ce vrea să mă dărâme de când m-am născut, aruncându-mi oameni care cred că mă cunosc în faţă sub numele de prieteni. Desigur, există şi prieteni reali dar rari, sunt ascunşi bine şi când pleacă, iau şi o parte din tine pe post de asigurare, ca să nu-i uiţi, dar e bine, o să devii puternic, ştiind că au fost persoane foarte dragi în viaţa ta, persoane pe care n-o să le uiţi, o să le preţuieşti şi iubeşti zi de zi fiindcă au fost un exemplu şi un model pentru tine, au fost inteligenţi şi înţelepţi ca tatăl tău, oameni pe care i-ai admirat, blajini şi calzi ca mama ta, idioţi şi imbecili ca fraţii tăi, deşii, în numele unei surori nu pot vorbi fiindcă n-am avut de sânge, ci doar de cruce, pot să zic cum ar fi sora perfectă pentru mine. Caldă-n vorbe, să te certe ca un tată şi să te iubească ca o mamă, să îi poţi spune tot fără jenă ştiind că nimeni n-o să mai afle ce-aţi vorbit după, mai pe scurt, pentru mine, aşa a fost o singură fată care s-a stins, adică, într-un singur cuvânt, sora perfectă ar fi fost Eva. Sunt sigură că nu o

Upload: sorina-ileana-mesaros

Post on 05-Sep-2015

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

diverse

TRANSCRIPT

Ai pus ploaie-n ochiimeiIntroducere.Bun, s vedem, cum nimeni nu mi-a sugerat vre-un titlu, am decis s pun eu unul. Am avut nevoie urgent i tot eu am gsit unul, deci, nu v pltesc cu nimic!

So, titlul romanului este Ai pus ploaie-n ochii mei. Romanul arat suiurile i coborurile din viaa personajului principal pe nume Dianne, o fat brunet de douzeci de ani proaspt desprit de iubitul ei. La nceput avei o lecie de via din partea mea, dup care urmeaz s narez la persoana nti, de parc a fi eu, mai mult nu spun, v in n suspans.

Romanul o s apar la 8:20 cel mai posibil, dac nu, cel trziu la 9:00 online, azi, i nu v gndii chiar la tot romanul, ci doar capitolul I din nu tiu cte o s fac.

Capitolul 1 Sfritul nceputului

Nimeni nu te ntreab dac vrei s te nati sau nu, ce via vrei s duci, dac vrei s fi cineva, dac vrei ca lumea s tie de existena ta, cte greuti s ai n spate, adic, nu poi s alegi mai nimic n legtur cu viaa ta, totul parc e scris n stele deii, sunt unele momente cnd tu i croieti drumul n via, nu spun asta n necunotiin de cauz, ci ca pur exemplu, un experiment al acestui univers ce vrea s m drme de cnd m-am nscut, aruncndu-mi oameni care cred c m cunosc n fa sub numele de prieteni. Desigur, exist i prieteni reali dar rari, sunt ascuni bine i cnd pleac, iau i o parte din tine pe post de asigurare, ca s nu-i uii, dar e bine, o s devii puternic, tiind c au fost persoane foarte dragi n viaa ta, persoane pe care n-o s le uii, o s le preuieti i iubeti zi de zi fiindc au fost un exemplu i un model pentru tine, au fost inteligeni i nelepi ca tatl tu, oameni pe care i-ai admirat, blajini i calzi ca mama ta, idioi i imbecili ca fraii ti, deii, n numele unei surori nu pot vorbi fiindc n-am avut de snge, ci doar de cruce, pot s zic cum ar fi sora perfect pentru mine. Cald-n vorbe, s te certe ca un tat i s te iubeasc ca o mam, s i poi spune tot fr jen tiind c nimeni n-o s mai afle ce-ai vorbit dup, mai pe scurt, pentru mine, aa a fost o singur fat care s-a stins, adic, ntr-un singur cuvnt, sora perfect ar fi fost Eva. Sunt sigur c nu o cunoatei, nici n-avei de unde, dar v spun c era o persoan de nota zece pe care o s o tot pomenesc fiindc a fost cineva important n viaa mea, pentru mine, am preuit-o, dar, ca oricine, Dumnezeu a cules florile frumoase din grdin, asta nsemnnd s o culeag i pe ea de pe Pmnt, lsndu-mi o via n amrciune care nu m-a ntrebat dac am suferit, mi-a fost greu, am zmbit dup, m-am nchis n sine, n-am mai fost eu. Da, mi-a fost greu i am plns i am zmbit, am zmbit ironic i fals, nici acum nu-mai am acelai zmbet, m-am nchis n sine i m-am blamat, n-am mai fost eu pentru foarte mult timp i nici acum nu sunt eu, tiu, e foarte greu, s-i moar cineva drag, s se despart un om la care ii foarte mult de tine, s alegei ci diferite tiind c v va durea.

S nu te neleag nimeni, toi s te blameze pentru ce nu faci, tu deja blamndu-te pentru ceva, s simi acea vin c te-ai nscut, dorind s n-o fi fcut vreodat, dar n-a fost vina ta, tiind asta, tu continui s dai vina pe tine. S n-ai nimic i totui s zici c ai speran. Nu zic c financiar eram srac, dar nici bogat, ci mai potrivit, dar, nu erau banii mei ci alor mei, nu asta-mi psa, chiar dac mai tnjeam dup aparatur ca-n prezent, m refer la partea sufleteasc pe care toi o neglijeaz, uitndu-se dup perfeciunea-n frumusee, toi se uit dup frumuseea trupului, dar uit c frumuseea-i trectoare, c o s prseti odat trupul, dar sufletul, sufletul e adevratul tu, nu n inim i tot, ci n suflet, cu el gndeti cu adevrat, e cel care te va face nemuritor, cel care-i d nemurire, via etern fr ca tu s-i dai seama, i mai conteaz i comportamentul, cel dup care celor dragi or s le fie dor, dup care toi or s plng i or s-i simte lipsa din cauza asta. Eu sunt o persoan aproape mplinit sufletete fiindc n-am vrut multe de la viaa asta, sunt doar dou lucruri ce m despart de mplinire i muli care vor s fac mai multe lucruri din dou, dar, n-o s le permit fiindc nu sunt copil ca s pun botu la tot ce aud.

Fiindc sunt un om cruia nu-i place minciuna, chiar dac minte, a prefera s mor n adevr dect s triesc n minciun, fiindc, nu e chiar aa uor s mini precum nu este uor s spui adevrul. Fiecare avem caliti i defecte, spunnd c nu e adevrat, dar la fel de bine, am putea s ne mndrim cu ele, fiindc i defectele pot deveni caliti precum calitile se aseamn cu defectele, e ceva perfect s fim imperfeci fiindc perfeciunea nu exist, precum nici curcubeul nu e drept i nu poate face nconjorul planetei, artndu-se doar n partea care plou, precum ploaia din ochii mei care se aterne de fiecare dat cnd e dezamgit de tot ce vd, vznd atta rutate unde trebuia s fie buntate.

Era o zi ploioas de primvar, parc i cerul vroia s pun ploaie n ochii mei, la fel cum fcu-se el. Aveam nasu lipit de geam, privind cum el pleac, l priveam din apartamentul nostru modest trntise ua fr s zic Pa. era att de greu pentru mine, ct de egoist putea fi, s m lase pentru ea, parc trei ani n-au nsemnat nimic i tipa pe care o cunoscu-se ntr-un bar acum o lun era mai important speram c o s se ntoarc i o s m srute pe frunte, dar din pcate, oprete taxi-ul, plecnd cu acesta, i odat cu ei, au plecat i planurile mele de viitor, o cas frumoas undeva la ar, animale, un trai decent, ce-i putea dori un om modest de la via, dar din pcate, se pare c el nu vroia s mpart aceleai idealuri ca mine. M ridic de jos, plecnd spre buctrie, avnd ploaie-n ochii mi-i plni, triti i disperai. Eram brunet, pr lung i drept, douzeci de ani, nalt, slbu, firav, faa oval, nas crn, gur mic cu nite buze potrivite, ochii de un albastru intens, uor migdalai. M ndreptam spre buctrie. mi tot repetam n gnd ceva, ceva ce-mi spus-se el mai de mult, Ce dulci sunt ochii ti, o s fug cu ei, aa mi-a spus odat de mult, poate nu chiar att de demult pe ct fac s par, m aez pe un scaun rou, un rou relaxant, privind ncperea alb.:

-Ai pus ploaie-n ochii mei nu tu vroiai s fugi cu el? Spun pe un ton ironic, ncet, doar pentru mine, parc pereii ar fi avut urechi s m aud, lund din bar o sticl de vodk, parc a fi putut s-mi nec amarul n ea. Dar se pare c amarul meu nva-se s noate, ncepnd s golesc sticle, pn ce soarele apus-se i afar, nu doar n viaa mea. M ridic de pe scaun, mergnd n zig-zag, cznd pe sub mas de beat ce eram, se pare c vedeam dublu, deii, tot nu mi-l scossem din mintea mea pe el.

Capitolul II Uit-l.

mi las capul pe gresia rece, dup care prind puin curaj, trndu-m pe jos pn n sufragerie, suindu-m pe canapeaua roie i privind cerul ce era vopsit n albastru, asemeni cerului, m gndesc c a putea zbura departe de sentimentele ce erau pentru el, dar mi amintesc c, oriunde m-a fi dus, tot la el m-a fi ntors, lacrimi inunzndu-mi chipul, bgnd n lanuri sufletu-mi ndrgostit ce suferea cumplit din lipsa unui biat. Probabil o s m credei proast i c nu tiu ce-mi doresc de la via, dar v asigur, tiu sigur ce-mi doresc i ct sunt n stare s lupt pentru propriile idealuri, dar cnd visele te prsesc, te hrneti cu sperana i te droghezi cu ea pn-n ultima secund.

nc nu m-am prezentat, deci s o fac prin urmtoarele rnduri. M numesc Dianne, sunt o brunet, cu pr lung i drept, l am lung pn la olduri, am douzeci de ani, faa oval, nas crn, gur mic cu buze potrivite, ochii de un albastru intens, uor migdalai. Naiv i prostu, c-am aa par n faa tuturor doar fiindc art firav Provin dintr-o familie nstrit, am avut o educaie aleas, tiu s cnt la pian i vioar i zmbeam, aveam un zmbet frumos pe care nu l-am mai vzut de mult din cauza lui, fiindc era singura persoan pe care am iubit-o i mi-a fost team s l pierd, dar, s-a dus odat cu planurile mele i clipe minunate, n care doar s-l vd zmbind m fcea s zmbesc, acum inima mea bate pentru o persoan n minus, dorina de a merge nainte i al uita, s dau peste altcineva, cineva care ar vrea s-i petreac viaa cu mine, i poate i eternitatea, asta dac nu l-ar deranja. Atta timp ct triete s m iubeasc ca s-l iubesc, s m fac s uit c viaa-i rea, s-i zmbesc i s-mi zmbeasc, s m fac s simt c triesc.

Picturi mi curg iroaie din ochii-mi lipsii de via, plni, ce simeau un dor nebunesc dup el, seara venind ncet i sigur, eu adormind pe canapea cu gndul la persoana care tocmai m prsise pentru altcineva. Acum s o spun de-a dreptul, muza mea m prsise i nu puteam face nimic, eram geloas pe cea care mi-l luase c-l putea face mai fericit dect l-am fcut eu vreodat, dar nu-i nimic, tiam c timpul o s curee totul, inclusiv acea iubire plin de pcat i persoana care ne-a desprit ca s fie ea fericit cu persoana pe care o iubeam. Aa e lumea

Noaptea trece ncet, luna plecnd, fcnd iar soarelui loc s rsar pe cerul care parc m privea printre ferestre, btndu-m cu razele sale pe chipu-mi plns i amrt, trezindu-m uor, o durere de cap manifestndu-se n zona frunii, de parc a fi luat un anestezic i acum i trecuse efectul, sau senzaia a o mie de cioburi nfipte n suflet, c-am aa m simeam i eu din pcate. mi deschid ochii de un albastru aprins, ridicndu-m de pe canapea i privind ceasul, era dousprezece i un minut, semn clar c m ura, oftnd lung, plecnd n camera mea. O ncpere modest, vopsit-n rou sngeriu i albastru marin cu un pat din lemn de stejar. M duc spre ifonierul de un maro imaculat, deschizndu-l i lund o rochie de un negru intens, de parc, doar cu privirea te-ai fi putut pierde de tot ce te nconjoar, rmnnd i privind rochia. mi dau jos hanoracu cu dungi albastre, albe i negre, tricoul de un cenuiu de parc ar fi fost cerul umplut de fum i jeanii de un alb, de parc ar fi fost cusui din fulgi de nea, mbrcndu-m n acea rochie, prsind casa nu nainte de a o ncuia. Oare unde m duceam? Nici eu nu aveam o destinaie fix-n minte, ducndu-m prin mall-uri i diferite magazine cu haine, spernd c o s-mi mai treac suprarea, dar, parc era altfel, nu era aici, ceea ce-mi strica proasta dispoziie n mai ru, parc muream fr el, fiecare firicl de via din mine se scurgea-n amintiri frumoase petrecute cu persoana care m prsise. Oftez lung, observnd o btrn care plngea. M aproprii de ea, dndu-mi prul la o parte de pe ochii-mi albatrii, ducndu-m lng ea.:

-M scuza-i, ce s-a ntmplat? ntreb mirat, observnd cum lacrimi i se scurgeau din ochii-i negrii i plni.

-Maic, am doi copii i i-a luat sou, ce pot s fac, mi-a sfrmat inima-n buci. Continund s plng, eu admirndu-i lacrimile, oftnd lung, n-aveam cu ce s o ajut, aa c plec, ce puteam s-i fac? N-aveam nici o putere, mai ales acum

Timpul trecea la fel cum se rupsese-r visele mele n acel moment, de parc ar fi vrut s-mi arate ceva, dar ce? Seara vine cu pai repezi peste oraul n care locuiam, fcnd n aa fel ct s m pierd, singura ncpere public de lng mine, fiind un club de noapte. M uit n jur speriat, observnd tot felul de fete care mai de care dezbrcate, intrnd i eu cu ele n acel club, uitndu-m n jur, erau machiate de parc aveau feele stricate, i mbrcate de parc i-au pus doar buci de material care acopereau pe jumtate prile intime, dac te aplecai puin, puteai s le observi i lenjeria intim. M aez pe un scunel la bar, vznd lumina albastr-rozelie, privind n jur cu o privire temtoare i ntrebtoare, vznd un domn mbrcat ntr-un costum negru care se apropria de mine cu un pahar de cocktail, ncercnd s-mi iau privirea de pe el, tiind c venea chiar aici unde eram eu, speram doar s nu intre n vorb, fiindc, ncperea i tot ce era acolo m speria, m speria att de mult nct a fi vrut s fug, dar unde s m duc? Nu tiam oraul seara, fiindc nu m plimbam trziu, tot ce tiam pe de rost n ori ce timp al zilei era drumu de acas i parc.

Capitolul III Tipul.

Tipul se aproprie de mine, privindu-m-n ochii, de parc ar ncerca s m seduc. Se pune pe scaunul de lng, comandndu-i o sticl de bere. l privesc cu, coada ochiului, l privesc cum aciona i ce fcea. Bea cu poft din acea sticl, privindu-m i el cu coada ochiului, eu schimbndu-mi timid direcia privirii, oftnd lung. Tot felul de tipi se apropriau, i comandau o butur i plecau, dar acesta se ddea i mai aproape, prea aproape ntr-un final, se pare c se mbat ndeajuns ct s se dea la mine, eu mpingndu-l mai ncolo, ntr-un final, fcndu-l s cad pe spate, i la propriu i la figurat, dup acel scaun, ridicndu-se i ncepnd s ipe, eu srind imediat dup scaun i fugind de pe acel scaun, deja m speriase mai mult dect puteam eu s ascund, ceea ce nseamn c acum trebuia s fug de ceea ce m sperii, ca s m pot pregtii s nfrunt mai trziu, da. i cum fugeam eu, dau de un biat nalt cu ochii negrii i blond.

-Scuze. Ducndu-mi minile la gur, speriindu-m i de el cu privirea, era destul de drgu, ce cuta ntr-un bar? mi spun n gnd, dup care dou sunete asemeni unui pistol care tocmai a tras dou gloane se aud n club, se pare c cel ce se puse-se lng mine avea o arm la el, dorind s o foloseasc pe mine, biatul blond, trgndu-m dup el, afar din bar, eram n strad, n lumina stlpilor illuminatori.

-N-are nimic, intr n main. Spune n timp ce intr ntr-un Ferrarri rou cafocul, eu uitndu-m-n spate, vzndu-l pe cel but, dup care intru repede n main, blondul apsnd pe acceleraie i bgnd n vitez, maina ncepnd s se mite din loc, plecnd cu o vitez destul de mare.

-Unde locuieti? ntreab el n timp ce observ c-l priveam i pe el speriat, oftnd lung. Scuze, m cheam Dandes, dar prietenii mi spun Dan, cum te cheam? Punndu-mi o a doua ntrebare, poate pentru a m mai calma, cine tie, dar vznd c ncepuse s se prezinte, ncepea s m calmeze.

-Dianne, dar prietenii mi spun Dia. Schind un uor zmbet pe buzele-mi roze, ncercnd s nu-mai par speriat de bombe, acesta ntorcndu-mi zmbetul napoi, parc mai vesel, era destul de drgu c m luase de acolo, cred c vroia s m duc acas, deci, era n regul tipul, a- fi vrut s fi fost el, cel la care ineam enorm, n locul lui, ca s m conduc fostul meu iubit care a fugit cu secretara malefic.

-i unde stai? ntreab acesta, ntrerupndu-mi gndirea aprofundat.

-De ce? ntreb oarecum timid, fiindc, nu vroiam s-l duc fix la casa mea, dar, trebuia din pcate, fiindc ar fi trebuit s-l servesc mcar cu un ceai sau o cafea, mda, asta deja mi ddea dureri de cap.

-Ca s te duc acas. mi replic acesta n timp ce micoreaz viteba mainii care era destul de rapid.

-Ah, lng Sweet Models. Spun cu un zmbet nelinitit pe buze, acesta schind la rndul lui un zmbet calm, dup care se uit la mine, n cteva minute, ajungnd n faa magazinului de haine.

-Ahm, vrei s intri? ntreb puin ruinoas, cci s-ar fi putut subnelege altceva fa de ce vroiam eu.

-Da, intr prima, eu m duc s ascund maina, ce numr ai la interfon? ntreab n timp ce deschide portiera la main, cci se nchise-se singur pe timpul mersului, ceea ce nu am prea observat.

-Am numrul unsprezece la etajul cinci, poi folosi liftul. Artnd spre un bloc imens care prea nou fcut, adevrul era c blondul rmse-se uimit, fiindc a crezut c e hotel i era uimitor de nalt.

-E uimitor! Exclam acesta, n timp ce eu m ddeam jos de main, oftnd lung, ntreptndu-m spre acel bloc, da, era uimitor, pcat c n-aveam cu adevrat cu cine s m bucur de viitor, lund liftul i suindu-m la etaj, nebgnd n seam decorul, un dcor viu colorat, cu parchet din stejar vopsit i lcuit ntr-o nuan de mov cu pereii ce aveau ca mbrcminte, un tapet rou, un rou sngeriu, ajungnd n faa uii de lemn, era din acelai material ca i parchetul, doar c era maronie, un maron spre un auriu, cum erau toate uile de acolo.

Dandes bag n vitez maina, parcnd-o undeva la marginea oraului, lundu-i numerele, dup care ia un taxi, plictisit de cele ntmplate. Se oprete n aproprierea blocului puin gnditor, dup care observ o florrie n apropriere, cumprnd un buchet de trandafiri, unsprezece trandafiri roii, de parc se ducea la aleasa vieii lui i o cerea de soie, doar c tipul nu avea inel pentru aa ceva. Se ntoarce i d s intre-n bloc, uitndu-se-n stnga i dreapta, dup care ia liftul, ajungnd la apartamentul meu. Admira mprejurumile, ce-i drept, dup care i face curaj i bate la u.

mi fac curaj, deschizndu-i ua, n timp ce-l invitam nuntru, acesta dndu-mi minunaii-i trandafiri mie, fiind plcut surprins, dar i speriat de gestul lui, erau exact de la aceai florrie de unde i cumpra i el, puteam recunoate asta fiindc acea florrie avea o metod a lor de a aranja florile-n buchet, tiu asta fiindc mi-a artat de unde luase florile, deoarece mi plceau prea mult cum erau aranjate, dar, oare s fi fcut destinul aa ceva? Nu destinul este podul pe care mi-l construiesc ctre persoana divin ce mi este muz cum eu compuneam, scriam i cntam, el era muza mea, i a plecat cu inspiraia ce trebuia s o am, se pare c m bgase ntr-o pur melancolie, ce puteam s fac fr el? Cum puteam s triesc fr s-l tiu aproape? Nu tiu, dar se pare c o s aflu, fiindc, viaa merge nainte, trei cuvinte ce-mi miun mereu n minte i ce simplu pare s o spui, dar mai greu e s o faci, cnd trebuie s-i calci pe orgoliu i s taciDin pcate asta este realitatea nfruntat de muli, i nu e nimic plcut n asta, dar poate, i pentru noi, cei ndrgostii cu adevrat, o s fie cineva care s preuiasc ntreaga noastr dragoste pe care suntem n stare s o oferim ctre ce-i care nu merit, s o redirecionm ctre persoana potrivit i s nu-i mai dm drumul din braele noastre, deii, pentru aa ceva, trebuie s trecem prin multe greuti i ncercri puse la cale de via, s ne mpiedice croirea destinului pe care-l ticluim de mult timp.