anca oprescu - apa de ploaie

203
anca oprescu anca oprescu apă de ploaie 1

Upload: ancuta-dionisie

Post on 02-Aug-2015

325 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

anca oprescu

apă de ploaie

1

Page 2: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

anca oprescu

apă de ploaie

2

Page 3: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

Editura InnocentiaIaşi - 2011

3

Page 4: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

Ilustraţie copertă: Elena Albu 

Design copertă: Blue Buffalo Advertising Company

ISBN: 978-8432-17-3

4

Page 5: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

Bine-Cuvântare de început

Dacă s-ar fi născut mai la sudul calendarului secolului trecut, Anca Oprescu ar fi fost o minunată iubită pentru Nichita. I-ar fi sorbit cuvintele-zmee, simţindu-se zee şi i-ar fi întins zâmbitoare ultima cană cu vodcă. Apoi, l-ar fi iubit nemuritor şi postum. Poezia Ancăi Oprescu din volumul intitulat, cu un simbolic paradox prezent prin multe unghere ale cuvintelor ei, “Apa de ploaie”, este un vârtej aparte în lumea poetică de azi. Nehotărâtă şi sentenţioasă, totodată, mustind de senzualitate, dar şi secată de speranţe, adesea, ca o adorabilă constatare a unui eşec.

“Iar piatra şi frunza şi ţărâna/ mi-au spus/ NU/ mai mult/ decât ceea ce sunt”, scrie poeta, căreia titulatura de poetă i se potriveşte infinit mai bine decât de “scriitoare”, aşa cum se mai prezintă în varii ocazii. Problema rămâne, prin urmare, “ce şi cât e”, de fapt, Anca Oprescu. “Sunt umbra doar de tine ştiută”, murmură ea însăşi într-

5

Page 6: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

unul dintre poeme, iar starea de “umbră” este, de fapt, a doua natură pentru ea. O umbră ce îşi devine, pe parcursul cărţii, tot mai consistentă, chiar dacă nu şi mai senină, deşi zâm-bete autoironice se ivesc la fiecare câţiva paşi.

Lumea poeziei Ancăi Oprescu e populată cu îngeri, arhangheli, zei şi rugi, uneori nenumite, dar presimţite prin orice metaforă. În această lume, ea se plimbă în “rochia roşu-stropit, fără tiv”, adulmecând mirosuri, gusturi şi culori cu aceeaşi graţie cu care poate privi ochii orbi ai câte unei icoane din care vor fi plecat sfinţii, inundată de suprema nostalgie pentru “probabil singura duminică fără o răspântie”. Ea se joacă împletitor cu cuvintele, flirtează, respinge, iar cel mai adesea “face dragoste” cu ele, în duhul nichitescian al cuvintelor nenăscute încă.

Îndragostită iremediabil de Iubire, Anca Oprescu se insinuează vestal în poezia română, ca un “corp delict”. Dovada vie a unei vinovăţii impardonabile în veacul vecilor: şi-a devenit însuşi Mărul din care şarpele muşcă pofticios. În timp ce visează,

6

Page 7: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

profan, la o cafea fierbinte. În căutarea Iubirii Absolute, Anca Oprescu a devenit, surprinzător, poate, chiar şi pentru ea, o Poetă. “Prizoniera” de bunăvoie pe insulele altor Circe, cum ea însăşi e pentru auzul multor muritori, dar privind zi de zi spre zarea dincolo de care i se afla propria-i Ithaca.

Gabriel Peneş

7

Page 8: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

lumina cea de toate zilele

8

Page 9: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

9

Page 10: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

lumina cea de toate zilele

asculţi… neauzit foşneşte luminaîn umbra-ţi albă -substrai neatinsaninat la marginea tăceriitulburi cu piciorul desculţapele cuvântuluiîn cercuri de neliniste oarbăaduni lumina din cenuşa neplecăriirămânându-i in urmă,talpă nerostită de drumiubitule,mâine imi cioplesc un felinar de piatrăsă pot auzi, deodată cu tine,ne-întoarsă vreodatăîn aceeaşi privire,lumina…

10

Page 11: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

veniţi de luaţi-vă

Veniţi de-mi luati carnea de pe oaseCerşesc dezbrăcare…Veniţi de-mi luaţi visul de sub cap Cerşesc nedormireCuvântul de la gurăVeniţi de-mi luaţiCerşesc ne-linişteDezveliţi-mi dinţii de zâmbetLacrimă cerşescScobiţi orbita mea de luminăCerşesc uitareVeniţi de luaţi din minePalma asta întinsăPoftind cerşire…Veniţi de vă luaţiPe voi...

11

Page 12: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

înviere

Îmi ţin răsuflareasă nu răzgândesc morţiipe partea umbroasă a lumânăriiîmi curge fierbinteluminaîn palmacu linii viu-afânate...

sunt mort şi mormântdeopotrivă vielumea mă plângede mâine...mai am de murit o veşnicie...

12

Page 13: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

anonima...

m-am aplecat asupra pietrei şi mi-am văzut ochiulprivire fiind statuii din lăuntrul ei..

m-am ridicat de-asupra frunzei şi mi-am văzut cădereatoamnă fiindînălţării din lăuntrul ei..

am păşit pe drumşi m-am văzutţărâna sub-pasului fiind fără-de-urma din lăuntrul drumului..

un nume mă căutaprin risipirea căreia mă dedasemfiind...

iar piatra, şi frunza, şi ţărânami-au spusNUmai mult decât cea care sunt..

13

Page 14: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

în urma mea

în urma mea nu am lăsat vreun îngerdeşi parfumul lui va fi rămaspe-o ramă oarbă aninându-şi ochiicăzuţi din rugăciune în păcat

în urma mea nu am lăsat vreun demondeşi amare ierburi îmi fumegă în trup şi din a dulce sânului otravăoştiri de demoni strigătul mi-au supt

în urma mea nu am lăsat vreun zâmbetdeşi o lacrimă l-a povestitcum din durere eu ciopli-voi cruceape care zâmbetul mi-am răstignit

în urma mea , sub-pasul mi-am lasat,întoarcerea în dulcea neplecare,lumina să-mi destrame al ochiului nesaţşi să-l ivească iară în oarba-mi depărtare..

14

Page 15: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

alb doliu

în şoapta pasuluimă adăpostesc de negăsirea iubiriieu, cea stearpă de cuvânt,cea schiloadă de luminăeu şi dimineaţa ce-mi jeleşte numele uitatpe buzele dumnezeului mut…

alb doliutârăsc prin colbul priviriiîn umbra neîncepută a absenţeiîmi strig iubitulîn durerile faceriilumiipe numele de apoial omului:“dumnezeule!”

alb doliucât văd cu ochii...

15

Page 16: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

deschide

l-am văzut pe omul fără sfârşitcu straiul lung al absenţeimăturându-şi prea-albul umbreidinaintea ochilor

petrecându-şi luminaîn orbul exil al privirii

condamnându-şi privireala veşnica întoarcereînapoia tăcutei orbiri

l-am văzut pe omul fără sfârşitumplând infinitul defără mine

l-am văzut pe omul fără sfîrşitintrând în casăînaintea mea…

deschide,deschide, iubitule!!!!

nenuntităse lasă tăcerea-n cuvânt…pe pragul

16

Page 17: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

omului nesfârşit…

17

Page 18: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

în loc de veci

statuile se scutură de veşniciişi pleacă pietruind umbra fără de druma tăceriiîn urma lorziua de mâine îşi naşte dimineaţastrigându-şi pe numele de botezdumnezeul rămasorfanla marginea netivităa omului

în urmă, prădat de nemurire,un înger îmi aruncă sămânţăde piatră pe umărul drepto statuie mă alegesă-i fiu loc de veciiar iubitul îi şterge lacrima neplânsămorţii nefericindu-mizâmbetul…

18

Page 19: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

Ars Moriendi

m-am sinucis de ieri,dar, având pe stoc nişte secunde,voi fi murit abia mâine.

exersez arta muririi de când mă ştiuîmi leg de privire câte o piatră îndărătnicăce refuză să se arunce în golpoftind la minunile fiinţei de care atârnă…din a noastra pendulare consubstanţialălumea învăţând să se învârtă după lume,iar eu şi piatra să ne mirăm mai puţinîntre noi...în fundal Dumnezeufăcea din minechip cioplit pietreisemnând isteroidîn colţul de susal Omului"Eu"…

19

Page 20: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

o cruce, roşu-sec, luna şi dumnezeu

Iubitul mă plânge Şi chipul îi părăseşte lacrimaIubitul mă mângâie,dar palma îi părăseşte mângâiereaIubitul mă strigă,Dar numele meu îi părăseşte strigătul

Omul de la capătul omuluiFăra chipFără palmăFără numele meuPărăsit de părăsireE dumnezeu ori iubitul meu ?

20

Page 21: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

Dumnezeu nu umblă desculţ

Dumnezeu nu umblă desculţ Ar îngropa cu pasul zăpada aşteptăriiÎn scobitura tălpii ar tăinui cădereaCalcând pe caldarâmuri minunea ÎnălţăriiCu talpa scâlciată ,el, flamânzindu-mi drumulÎşi va culege umbra din albul uităturiiprin lume se petrece spre glodul nemuririiIn lacrimi încălţându-şi prea-greul călcăturii...

21

Page 22: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

nebuni (de ochii lumii)

castelul cu nebuniare un zid,o uşă,o fereastrăspre răsărit

zidul e încă nezidituşa nedeschisăprecum tăcerea

fereastrataie in douăneîncăperea

răsăritulstă cu faţa la zidtimid

nebunii numărăpână la unudin doi in doi

restulîmpărţindu-lla trifoi cu patru foi

se joacă prin zidfiindu-i uşă, fereastră şi chip…se joacă-n ochii lumii

22

Page 23: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

ca-n nisip…

23

Page 24: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

roşu-stropit

rochia mea roşu-stropit, fără tiv ţine timpullipit şi captiv pielea îmi geme de timp horcăie înecatăpe voci tremurate întrecoapsă şi spată cântă despre ne- şi iubire strigă tăceri în ne- şi în ştire îşi fâlfâie fluidă margineane- şi sfârşităseduce pudoarea secundeisub straie pitită rochia mea roşu-stropite un zid în care ne- şi suntem fiindfără tiv...

24

Page 25: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

îmbraţişare

cu palma cea stânga si mutăzăvorul spre drum să-mi dezmierziîncuie-mi si dorul de ducăşi poarta spre străine amieziîmi umple ulciorul cu dreaptaşi-mi toarna înserări aurindpe lacătul buzei cuvântulla taina din struguri poftind…îţi varsa apoi din privirepreaplinul senin şi îndrăzneţ,alunga arhangheli de piatrăşi îngeri, şi sfinţicu lacrimi lumeşti….

25

Page 26: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

donaţie

Donez Parţial colorBlogUnui orbAşteptând cuvântulCu urechea pe calea ferată

Ofer cheieŞi zăvorPentru cel mai orbDoritor…

26

Page 27: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

CV

Naştereami-a fost cel mai greulucrudeshumare …

Aerul mi-l strigamviu si frumosstrigam răstignirea cărniipe os…

Creşterea nefiresc de simplăprecum un muntece are doar urcuşo joacă a tălpii de-a pasulîntre daltă şi piatra lui Brâncuşi…

Apoi necuprinderea palmelormângâiereneajungerea cuvântuluipoezieprea-plinul neîmpliniriiiubire

27

Page 28: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

Rest

Moartea, suptă de fricăîmi pare din ce in ce mai micăun punct la contrapunct perfect, defunct,

clickaplic laQED-ul dumnezeiesc…

28

Page 29: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

simt

simtfacerea lumiiîntr-o ploaierăsarităîn neîmpreunarea dintre palmele taleprecum o rugănăscându-şiîn chinuri iertarea

simtviul fiinţeisălăşuindu-ţi în trupmă simt fiindu-ţipântecşi sâncasăşi rug

Dumnezeu m-a aflatamintindu-şi că nu m-a uitat…

29

Page 30: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

ni-mic dejun

Pâinea unsă cu NimicImi cade TotPe aceeaşi parte

30

Page 31: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

alergare

alergăm,alergăm spate în spatecu picioare tăiatede căi ferate îmbrăţişate

alergarea umple golul dintre noielastic gol, ne pocneşte în spatăîn ceafă, în dorscăpat de sub control

alergare accelerată de alergarefără mâini, fără picioarefără de noi,de noi alergămprin noi împărţind doi la doifugim între viaţă şi moartespre pretutindeni şi nicăierispate în spateaproape departe…

31

Page 32: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

îmblânzirea Evei...

Şarpelemi se agaţă de gleznă pasul mi-l strângecând calc în vreo beznă genunchiul mi-e moale să-mi ţină femurul prelung în picioareaş putea zice-acum de bazin dar desigur v-aş goli ochiul de plin aşa că zic de şold mişcându-se precum jumătateaîn tot în stânga şi-n dreapta de minemă-mparte egalîntre rău şi-ntre bine noroc cu sarpeledoar el mă reţine credincios îmi muşcă din gleznăca din mărfără pic de ruşine...

32

Page 33: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

dans

mi-e dor să dansăm pe struguri preaplinimi-e dor să strivim al sângelui ritmsă curgă din talpa zvâcnindă de drumdulceaţa şi praful şi mustul nebunsă stoarcem din paşii purtându-ne – adâncchiar viaţa ţipată din miezul de pruncşi-apoi asfinţitul cernut sângeriuîn lutul carafei ne picure viucând cerul se rupe-n fâşii violetîn ochiul de noapte ne prindem buchettu sorbi ca un zeu licoarea mieriecu gust de femeie şi frunză de vie…

33

Page 34: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

ca gândul...

Îmi iubeam armăsarul negru lucind a lumină şi mi-l ţineam în taină Taina sporindu-i răsuflarea divinăDar în timp ce -l hrăneam spunându-i poveşti cu zei grei plimbaţi în caleşti Armăsarul cel negru prin gând tropoteşte din taină-mi se smulge spre marginea lumii din gând drum îşi creşte...Se-ascunde în fugă în vorbe şi-n rime copita -i trudităîl vinde fiinţei straine...

34

Page 35: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

.

pe foaia albăde hârtieun puncta exageratsă fie

35

Page 36: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

SMS

Sunt la priveghi Îmi plâng geamul ucis De pasărea oarbă Îmi plâng fereastra Neputincioasă Ca o orbită scobită de ochi Ce-şi vinde înăuntrul Lui Dumnezeu Pe-un pumn de nisip...Ce-şi izgoneşte plinulÎn cerul Cu păsări oarbe Zburând După cai verziPe pereţi...

36

Page 37: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

dacă tot ai cerşit...

ai putea să mă cumperi cu un leu pâine, să-ţi ţin de foame carne, zid să-ţi faci de adăpost, din trupul meu să-ţi fiu vin sângelui, tropotind razne şi ploaie frunţii ,născându-i minţii tale cazne...

ai putea să mă cumperi cu un leu să te-ascunzi între mine şi eu socotindu-mi murirea în lacrimi de zeu...

ai număra restul uimit văzând că leul ţi-e întreg, necheltuit...

Dacă tot ai cerşit...

37

Page 38: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

facere

Facerea femeii începuse cu mult înainte de lumină Zeul lucrase în umbră frământând pofticios la lucrarea-i divină

Cum ar fi putut ochiul lui să-i măsoare viitorul păcat dacă ziua n-ar fi avut noapte şi somnul ei, pat?

Lutul fu uşor de-mblânzit mângâia zeul, mângâia lut dospit I-a dat privire întorcandu-i lumea spre răsărit,spre apus i-a dat gând şi cuvânt de rodit

Şi-n bucuria facerii a prins a mângâia zăvoruluitând că ea ştia ce-i aripa şi dorul...de-atunci îi urcă munţii, îi umblă mările femeii ce i-a tăcut "ESTE!"născându-i în zori,printre gene, cărările...

38

Page 39: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

39

Page 40: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

jocuri cuminţi

În vreme ce fruntea mi-aş fi înnoptat În moalele palmei tale, Tu-mi şopteai cu linia vieţii Cântec de dezmierdat sânul ... Timp în care pionii muriră pe caiIar regele făcea pe nebunul.Liliputane gânduri cuminţialergau, dând buzna în icoane Noi încercam să ne ghicim Pe sub straie De suntem îngeri sau oameni...

Jocul rămase undeva între şah şi mat piesele devenind grele şi gri,tu îmi guşti în fiece seară norii jullien-viorii...

40

Page 41: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

seducţie

Cum ai putea să mă seduci…cu orbitele tale uscate?tu, zeu, ce-ţi zideşti dimineaţaîn nenăscutul zid de cetate?

Mai bine…intră-mi în sânge, cuminte furtunăsiluieşte-mi fiinţa nebună,urlă-mi cioburi de lunăsub tălpi...mângâie-mi lupii,săruta-i pe colţidin femeia frumoasăfă-ţi casă de lutfă-ţi Olimp, zeu urât!

Dar nu-mi spune să te îmbrăţişez!te-ai răni în aerul violetdintre aripişi-ai sângera în apusuri adâncipătându-mi pielea şi oaselede prunci...

Dar nu-mi spune să te îmbrăţişez!O voi fi făcut... cu mult înainte de mine...Atunci...

41

Page 42: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

la ţărm

Marea îmi măsoară ochiul Precum o femeie înşelată Cu privirea crescând din albastru în verde Şi pupila zvâcnind în orbita-nspumată...Scoici colerice îşi risipesc mirosul carnal Meduze, poftind la talpa mea, salivează banal ...În ochi mi se strecoară un fir de nisip Asemenea ţie prin gândul meu...Mă zgârie un pic...Cât poate zgâria o perlă scoica -pântec Şi Penelopa al sirenei cântec...După prima picătură de vin Scotocesc îmbrăcată marea Doar-doar găsesc sticla ce-ascunde Licoarea -rubinNorii se-nfig între timp În senin Şi plouă cu algecu meduze cu soareşi vin...

42

Page 43: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

plec...

Plec să-mi desfăşor evaziv pielea pe nisipul abraziv să-mi umezesc glezna rotula şi sfârcul pe post de geamandură, năucul... să fac scufundări printre peşti şi meduze să-mi povestesc marea cu sarea-ntre buzeplec să-mi hrănesc talpa cu drum şi marea s-o fumez până la scrumplec fără ziua de ieri doar cu azi într-o geantă printre farduri si veri

43

Page 44: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

doar o ploaie...

mă privesc rareori în oglindă şi în ochi alge de mare îmi crescse agaţă de cercan şi geană şi talazuri umbrite -mi pornesc zăvoare uitate de vreme pe la porţi câte-o mână cerşesc dar din palmele sterpe şi aspredoar gratii de fier înflorescşi gemându-şi în şoaptă ruginarăstignesc dimineţi ce s-au duscu sânge pictează luminadin ochiul amurgului, smuls...doar o ploaie de vară lipseşte de pasi singuri să spele pământul răcorind "teiubescul” sălbaticşi săpându-i în mine mormântul...

44

Page 45: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

arhanghel răzgândit

Arhanghel răzgândit...în om păşeai domol printre icoane bune miresme înfăşurând pe drum între păcat, iertări şi rame...

De straie ce plecări îţi prevesteau se-anină strâmb pribegele icoane miroşi a om ce altare a pictat pentru Marii prelinse de prin rame...

In timp ce aripile în cer se suie iar pe pământ vestirea a murit cu palma dreaptă risipeşti tămâie cu stânga, Tainei, aur-asfinţit...

45

Page 46: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

dor

Câine negru rău mi-e dorul şi-mi latră liniştea din casă şi-mi face gard din colţul său pe talpă rânjetul ghimpat mi-l lasă

Dar am să-i dau un os de piatră să-şi rupă ochiu-n el poftind şi-un lanţ de fier neîmblânzit să-i cânte marşul fără umbră în miezul verii la amiază

Mi-e doru- albastru de durere mi-e câinele verde la fiere mi-e gardul munte, gândul hău mi-e ochiul alb de nevedereşi sufletul negru dulău...

46

Page 47: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

casandra

casandra suferea de transparenţătranspira des, din lipsă de prezenţădeşi părea o carie în trotuarnimeni n-o ocolea, treceau prin ea în drum spre bardeseori i-au atins ficatul şi splinai-au mototolit umbra, siluindu-i luminacasandra era grav transparentăse vedea prin ea moarteatrăind în stare latentă…

47

Page 48: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

muze

artistulavea muzecu sfârcuri şi buzecontau foarte putinfiind muritoareprecum apusul dintr-un pahar cu vindin ele rămâneaudoarurme zemoase de daltăprin aşternuturide piatră…ca să poată picta…uneoria inventat culori noiamestecand cu limbaprivirea de femeie în noroi…răstignind-o pe pânza blajinăgemând de-atâta lumina virgină….artistulavea muze, ce-i sărutau focoasemâinile lăuze…

48

Page 49: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

raznă cu armăsarul

armăsarul cel negruîmi ocupă tot locul dintre coastetot aerul din plămâniîmi e plămâniar coastele îi sunt drumnechează şi bate din piciormedicii numesc asta pulsbărbaţii numesc asta isteriezeii cred că-i poezienu contează ce cred eu poate nu credimportant e să-i dau armăsaruluisă mă pască zilnicprecum un pericolştiu că sună al naibii de ridicolcu urma asta de rimădar tocmai m-a-nghiontitcu coama in splină …

49

Page 50: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

melcul

Melcul lingând cărnos iarba de sub talpăTe face să crezi că poţi păşi pe apăIar tu calci pe melciÎn timp ce ploaia îi asmute Din ce în ce mai încetSă-ti urce Pe gleznă, pe genunchi, pe suflet…Unii coboară sub talpa vieŞi ne mângâie morţii Născatori de câmpie…

În rest, plouă, spălându-ne morminteleMelcii sunt lipicioşiMorţii curaţi şi frumoşiŞi uzi până la os…

50

Page 51: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

rezumat de dimineaţă

mi-e ochiul plin ochi de cafeami-e nara tutun fin sadeaprin spatele meu şuşotescdouă visuri ce mă facsă roşesc…trei stropi curg agale pe-a cireşelor pieleplângându-le rujulpe buzele mele...în aer leşină miresme roz paliar norii imită un tropot de cal...mi-e lene de varăîntr-un hal făr' de hal...

51

Page 52: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

razna

Cuvintele, înghiţitede web-găuri negre,s-au refugiat ca-ntr-un azilîn ochiul femeii mute

La rândul ei, femeia,scăpată dintre ea şi ea,s-a mulat perfect pe umbra mea…

Rezultatul fu previzibilprecum peniţa într-un scris lizibilpentru un orb…

Rezultatul fu jumătate femeie şi jumătate cuvânt dintr-un vers şchiop…

52

Page 53: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

cafeaua fierbinte...

Îmblânzeşte-mi dimineaţa astastridentă,femeie uşoară fluturând priviri,răsărindu-şi a dinţilor gheară...

Apune-mi luminaalungă-mi şi umbra şi vinate-aşează şi strânge-mi nătânge cuvintedin zaţul priviriizideşte-mi  pe buzenevăzute morminte...

Te-am visat că-mi eraicafeaua  fierbinte...

53

Page 54: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

spune-mi...

Spune-mi cuvinte,sălbatice herghelii,sub copita lor asprătăcerea din pietresă invii…

Spune-mi cuvintesă mă trezesc din găsirişi să-mi adorm căutareazidindu-mi în minemuriri…

Spune-mi cuvintesunând necumintedecoltate vocale în sânge să-mi geamă…fierbinte

Spune-mi cuvintepicurate din rama cu sfinţi rătăciţiprecum palida cearălingând lumânări asfinţind…

54

Page 55: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

de vară...

Vara uscată precum o frunză  dulce şi coaptătrupeşa-mi umbrăcernută alene pe-alei o aşteaptă… Vişine-amarevorbe mierii vor să asculteca un copac eu ţi-as rodivrute-nevrute…

Între tăceriaş plămadi vorbe aprinseîncuie uşapoftele mele se lasă prinse

Când violetchipeşul cer  se dedă înserăriiEu voi fi vinTu vei fi zeusorbindu-mi zorii…

55

Page 56: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

interior

Fluturi salbatici am în mineScoici însetate de nisipCuvinte nechezând de rimeAlge meduzand transparentPasari ce-mi fâlfâie aerul seriosLei de piatra ce sângele-mi mirosUnicornul e ultimul venitÎmi împunge pielea …Jivinele se tin de oase-miCa de gratiile unei custiCum m-as risipi Fara de ele ! Asa au patit tropotele cailor salbaticiSi-au pierdut vuietul în colbDe-atunci si apa fu uscataSi ochiul îmi ramase orb…

56

Page 57: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

hârtie mototolită (1)

Pana la urmaŞi nebuniaPoate fi perfectă…Asemenea unui cercCioplit cu ascuţişulMinţiiCa o desfiinţareA unghiurilorCel mai ades obtuzeSi niciodată drepteCa o tindere Spre punctul de vederePropriu şi centralPână la urmăŞi nebunia Poate fi perfectăAsemenea unui cercCe nu şi-a visat vreodatăSfera…

22 april febril steril inutil...

57

Page 58: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

hârtie mototolită (2)

Dincolo de mineRanduri de sarma ghimpataInfloresc in noduriGordieneCuvintele si-au pierdut sensulCurgand din litere-n semnePe margini fluide de limbaPrecum o saliva Ne-atarna dorinte-n deriva…Dincolo de mineBlestemate ierburi Imi fumega-n pantecPrecum un rugRenegand al focului cantecPrecum o rugaIertarea renegandDincolo de tinemi-e salbatic,imblanzitul gand…

58

Page 59: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

dimineaţa

Zăceam în oglindăPrecumNecunoscuta Într-o ecuaţie

Ce situaţie…

59

Page 60: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

te-ntrebi...

Te-ntrebi  de ce tac...cuvintele-mi dormprecum nuferii-n laccroind din noroi al apei alb frac…

Şi tac...nu asculţi, doar auzicum pică secundele-n veac…De-aia taccăci vorbele-n paşile prefac…

Spre ajungeri ne-ajunsecuvântu-i pribeagşi dulce, pe buze,îl tac...

60

Page 61: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

apoi

apoinopţile crescură cărnoase,din zile rămas-au apoidoar galbene oase

apoi Luna, de cerc lepădată,îşi înfipse crud colţ,orbitor, în privirea-mide lupi mângâiată...

apoi m-a durut să mă vădoarbăfăr' de marginefăr 'de zifăr' de iarbă...

61

Page 62: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

insomnie

îmi picură privireastropi vineţii de noaptede ce să dorm?mi s-ar părea că lupii urlă-n şoaptăm-aş înecacu praf de lunăspartă...de ce să dormcând ochiul meue-a dimineţiipoartă?

62

Page 63: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

prin câte...

prin câte ceruri reci mă vei fi zăvorât?miros a înger, domnul meu?miros a lut?mi-e timpul rană ,sălbatic înflorindurlând amarnic clipace mi te-a hărăzitmi-e ochiul stană  ,de orbită înghiţitpe umărul tău, munte,asfinţind...

rin câte ceruri mă vei fi iubit?mi-e sângele ,de gândul tău,talaz izbit

prin câte cruci aripa mi-ai ziditde te trăiesc ,murind la infinit?

63

Page 64: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

ochiul meu

ochiul meu flămânda respirat negru pământmirosind ale cerului palmeproaspăt încolţind verde crud

fiindcă Domnulplânse în palme curândochiul meu uscatde privire s-a lepădat...

fiindca pământul nu-i adânc,ci-i înalt,ochiul meu n-a coborât ,sub verde a urcatînvelit şi spălat de păcat...

fiindca privirea-i luminade neintamplat

64

Page 65: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

te căutam

Te căutam...

Pe pământ pictasei cu aripa umbra trudită a ochiului meuaruncându-şi sămânţa priviriiîn vânt...

Căutam dulcea Căutare...Cu talpa oarbă visam să te simt drum de piatrăostoindu-mi paşii de scrum...

Şi-am strigatÎngere!... şi înger mi-ai fost

Şi-am strigatIubite!....şi-ai aruncat aripile jos

Şi m-am strigat pe mineFemeie!..căutându-măsă-mi fiufiind oază şi pustiu...

65

Page 66: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

sunt femeie

Sunt femeie.... Am ochi în degeteŞi-n sângeSă-mi văd menireaÎn lumina care râdeCare plânge...Sunt femeie,Simţi mirosul?E carnea care-mbracăDulce, osul...Sunt femeie Femeie sunt Cu gust de amar De pământPe care Eval-a roşu-îndulcitdemult…

66

Page 67: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

cât mă vrei

Cât mă vrei fără de mineSă îţi fiu , dar fără tine...Că de eşti şi-ţi suntTe doare...Când sunt umbraMă vrei soareDe-ţi sunt rugă, mi-eşti iertareHei, tu, îngere,răsaisă mă-mparţi în iad şi-n raicând m-alungi strigându-mi hai...Hei, tu, ingere,să-mi puidorulîn al nopţiicui...şi în ochiu-ţisă mă-ncui...

67

Page 68: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

fără răspuns...

Ce gust are lunasorbită de pe buzele tale?E a tainei dulceaţăadânc adumbrităîn ochi de migdale?Ce miros are noaptea foşnindu-ne albastră pe piele?De tămâie-adâncităîn orbite de îngeriOri în straie tăcute de iele?Nu-mi răspunde ...Doar lasă-ţi izvorul să-mi picure dorulumplându-mi de tinesecându-mi de mineulciorul...

68

Page 69: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

eşti

Eşti liber, iubite,precum sângele-n vineeşti liber şi-alergi viu prin minecrescându-mi sălbatic,sălbatic tulburându-mi adânculfiindu-i parcăpântecului meu ars,pruncul...Şi de te-aş naşte durerile-aş iubidurerile ce carnea ne-ar rupedespărţindu-ne sângele-n douăpână la doi aş învăţa a trăidulcea murire nescrisă nouă...

69

Page 70: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

de-ale îngerilor...

Ştii că îngerii noştri se-ntâlnesc pe ascunsInfideli şi privind jucăuşSpre pământ ?

Ştii că ei au pictat cu roşuAl buzei mele păcatMinţindu-te că din mărAi muşcat?Şi ca cerul în cioburi albastre au spartRănindu-ţi privirea şi zborul înalt?

Şi c-au sorbit toată dulceaţa din vinŞi-au poftit la tutun fin...amin?

Ştii şi tu, stiu şi eu,Că îngeriiNu-s îngeri mereu...

70

Page 71: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

taine

Mă-mbrăţişezi precum o strană vechePăstrând esenţe de păcat lumescŞi mă alungi precum altarulCe-alungă ochiul femeiesc... M-ai sărutat sorbind adânca-mi tainăSfinţind cu buzele, apoi, păgânul vinM-ai botezat când ai iubit mărunta-micarneŞi gândul dulce miruit-ai cu pelin...

Nu mai încap nici sfinţii în icoane?!Păcate-s multe, pictorii puţiniDar ce nevoie-avem de oarbe rameCând vrem pe Dumnezeu în ochi să îl privim?

71

Page 72: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

verde

Verde-mi priveai rana din talpa neumblatăVerde-mi aşterneai ţărâna ,verde priveai roataVerde mi-ai scuturat secunda de îngeriVerde pe buza-mi tăcută tu sângeri…Verde strigam Când cu sfinţii nătângi mă certamCu verde păcat icoane neplânseAm cumpărat …Verde-am trădat , Pământul pe care-ai călcatŞi-am uitat…

72

Page 73: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

vin cu vina

Zăpada mi-a-ngheţat privireaŞi-n irisi înfloresc zăbrele reciSunt liberă adulmecând durereaPrecum un orb simţindu-te cum treci...

Să fie dor dulceaţa ce din buze-mi pică?Sau poate doar al vinului cuvânt?Mă caut pipăind în întuneric,Mă fugăresc şi-n ochiul tău m-ascund...

73

Page 74: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

pro nume

noi...între mine şi tinesunt eu şi tueu cu mine, noitu cu tine, doi...între noi nu încape noie prea plinde golul dintre mine şi eudintre tine şi tue prea plin de noiiar noi nu-nseamnă doi

74

Page 75: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

iubiri de piatră

Coboară-ţi buza vinovatăPe buza mea asprită de păcatNu-i un sărut, iubite,E năluca timpului neîntâmplat…

Dezmiardă-mi umedSorii din cai lactee amăruiNu-i un sărut, iubite,E nevisatul vis hai hui…

Ascultă-mi pântecul-vioarăVibrând tăcut prin stelelele gălbui…Nu-i muzică, iubite,Ci urletul seminţei nimănui…

Apoi vei cotropi nălucaŞi nesătul de-atât nimicCuvintele-ţi vei plânge, tutuniu:Nu-i dragoste, iubito,E doar ceasulCe macina al pietrei cenuşiu…

75

Page 76: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

fior

Plânge în mine moarteaDe-atâta zâmbet, printre ploi ucisăŞi între buzele-mi îndorurateReci fâlfâiri de scrum străbatOglinda ochiului,nescrisa…

Plânge în mine moarteaDe-atâta dor ce-mi arde carneaŞi între buzele-i întredeschiseSuflarea- vaiet încrustatPe gândul sângerând de oarbe vise

Plânge în mine moarteaCu lacrimi, dulci otrăvuri colorate,Şi între buzele-i însiropateSecundele firave se strecoarăSpre orologiul mut zvâcnind a seară…

Zadarnic nor... ne-adapăCu stele căzătoare...Plânge în mine moarteaCăci viaţa … dulce doare…

76

Page 77: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

atingere

talpile tale...

paşi frământând mângâieridrumuri gustând al lutului pulsochi ce-mi alungă ziua de ierispre apus

buzele tale...

pâinea şi vinul din al orelor fusdulce şi-amar umplând al iubirii pocaldalta pentru-al tacerilor har

palmele tale...

nări ce-mi adulmecă-al sângelui drumaripi ce-mprăştie al dorului scrum

orbitele tale...

pântece în care-mi închinsămânţa luminii născândă de dulce destin...

77

Page 78: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

printre dor şi secunde

Sunt Umbra doar de tine ştiută,crescută sub aripa-ţi amară şi mutăOs descârnat din coasta străvechemirosind dulce-a pământ şi cucută

Sunt dor şi durere gemând nicăieri şi oriundeClepsidră ce-şi macină alene nisipuri curgândeTăcerea pietrei ce ecoul secundei eterne ascundeSunt stâncă cu orbite uscate, uitate, urlândeCe-ţi spintecă timpul în ceasuri plăpânde…Sunt aici, nicăieri şi oriunde

...printre dor şi secunde...

78

Page 79: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

zid

Zidesc secunde albe fir cu fir,Culese  înainte de-a-nfloriŞi le agăţ tăcut de-al gândului zefirCuvânt cu chipul tău spre a clădi…

Cu aspra-mi palmă mângâieri aşternPe ochiu-ţi mut şi glasul sfârtecatDin trupul–carne pofte mi se cernŞi-ascund în pântec ierburi care ard…

Te-nalţi sticlos şi clar în jurul meuMă strângi între tăcerile-ţi urlândeAştept să-mi smulgi şi ultimul păcatEşti zid adânc clădit la mine-n sânge…

79

Page 80: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

oglinzi

Ce iubeşti tu?Drumul ninsorii spre paşii meinecuminţisărutând urme de sfinţi…

Ce iubesc eu?Rostirea zborului din cerul tăuAripiurlad înălţimea muntelui greu…

Cine sunt eu?Ploaia fecundă, Năluca luniiDin urletul lupilorNăscândNerostire plăpândă…

Cine eşti tu?Pelin–întomnat ,Dulcele vinului ,Sămânţa destinului,Înger poftind la păcat… 

80

Page 81: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

Cum îmi eşti tu?Piatra tăioasă şi asprăCioplindu-mi blândicoane pe talpă…

Cum îţi sunt eu?Rană pulsândă adânc sărutatăPe sufletul-sângeCe murirea-şi adastă…

81

Page 82: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

ruga-rug

Adâncul munte paşii mi-i înalţăŞi-i dulce rug tămâie-mprăştiindSunt oarbă, Doamne, paşii mi-i învaţăSă nu strivesc sub cearcane priviri…

Şi umple-mi cu tăceri pocalul Dezleagă-le cu aspru glas de vinÎn limba cea uitată şi de tainăDoar nerostirile mi se cuvin…

Durând durere dorul nu mai doareDă-mi Doamne umbra aripii de-argintSă-mi scriu povestea muritoare Cu rosul pulsului zvâcnind…

82

Page 83: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

masa tăcerii

Să ne-aşezăm…Tăcerea-i pregătită îndelung…La lumina ochiului acvilin vom cina.Nerostiri amăruiumplute cu rom vom fuma. Bem roşulsecundelor netrecute.Mângâiem cârniigândurile crude.Gustăm Nectar de fructeDe păcat.Mă iartăcă te-am păstratcocon de îngernăscător de aripă,Un unu în plusIubirii de-o clipă…

83

Page 84: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

vin

- Eşti dulce şi nebun, gemeau buzele –petale uscate de nesărut- Hai, apleacă-te peste margine…şi lasă-mă să-ţi fiu iubit!Gânduri-pelin buza paharului a povestit...

- Eşti greu de cupris în cuvânt , aspru –şlefuit cu miros de pământ.Iubindu-te picatură cu picatură ,până la fundÎmi trăiesc muzica sângelui şi dansul tău lunecând roşu -arzândÎn deget, în pântec şi-n gând….

-Hai, soarbe ce va fi rămas…ora 12 pe-un ceas...

Nimicul urlă sticlos Taie aerul ce ne-a privit beţia pulsuluiNinge roşu,cu boabe de struguri întru mustul născător de destinEu sânge, tu vin…picături fecunde în paharul preaplin…

84

Page 85: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

apă de ploaie

85

Page 86: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

86

Page 87: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

apă de ploaie

Eşti cerul care macină al ploii cenuşiuSunt ploaia care spală al stelelor pustiuÎn zori eşti doar un înger ce fuge din păcatÎn zori sunt doar nalucă de timp neîntâmplat

Şi-atunci străine haine m-alungă printre oameniDin cerul fără îngeri doar ploile mă plângÎn ochiul meu deşertul îmbrăţişează mareaPe ţărmurile tale valuri adânci mă strâng Când ploile se vor întoarce-n cer Şi vorbele se vor întoarce în tăceri Din trupul tău lumină am să rup Şi umbrei care sunt găsi-voi trup

87

Page 88: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

sunt călător

Sunt călător pe-o cale feratăGările oarbe îşi caută-un trenRoţile-mi taie privirea uitatăPe drum între Rai şi Infern

Sunt călător pe-o cale întoarsăIarba-mi răsare din cerNici n-am plecat, şi mă întorc acasăMerg dinspre mâine spre ieri

Sunt călător pe-o Cale LacteeCalc pe lumină de steaLa poarta cerului sunt lacăt şi cheieSunt călător pe marginea mea

Şi merg cu ochii închişi prin Lumea fără vinăEi nu ştiu că sunt viu şi cresc în ochi luminăPrivirea lor e goală, orbirea mea e plină

88

Page 89: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

21 de grame

Cu 21 de grame de nisipPot hrăni o veşnicie21 de grame cântăreştePoemul meu pe hârtieDin cer, 21 de grame de-aripăPort în tălpile sparte21 de grame de tăcereCurg între mînă şi clapeCu 21 de grame de piatrăPot ridica la cer, munţi21 de grame de luminăAdapă toţi ochii desculţi

Din tot ce am, nimic nu-mi aparţineAm totul în 21 de gramede mine

89

Page 90: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

preţul corect

Cumpăr neşansa cu un strop de norocCumpăr o iarnă cu-o vara de focCumpăr un cer cu un loc pe pamântCumpăr tăceri pe un singur cuvânt Vând zâmbete calde pe lacrimi fierbinţiVând negre păcate pe icoane cu sfinţiVând ziua de ieri pentru ziua de mâineVând foame şi sete pentru apă şi pâine Vând Lumea întreagă ca să pot dăruiŞi-o cumpăr tot eu ca să am ce primiIar când nimic nu mai cumpăr şi vândSunt singur şi-am tot pe pustiul Pământ Sunt omul sărac pe bogatul Pământ Pe mine mă cumpăr, pe mine mă vândVând tot pe nimic şi nimicul îl vândSunt omul sărac pe bogatul Pământ

90

Page 91: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

cârligul mi-e ascuns în ochiul tău

cârligul mi-e ascuns în ochiul tău,deopotrivă sunt pescar şi peşteascultă cum mă zbat în pleoapa ta,în lacul de lumină ce orbirea-ţi primeneştecârligul mi-e ascuns în ochiul tăudegeaba-ţi fluturi geanaprin mările-mi virginecăci fără mine n-ai nici ţărmşi nici înec cum se cuvine

te uiţi într-o oglindă prin plasa cea cârpităadâncul de sub tine-atârnă greuşi numeri pân’ la unu nisipul din clepsidrăşi numeri pân’ la tot mulţimile de eu…

cârligul mi-e ascunsîn ochiul tău…

91

Page 92: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

sub tălpile goale...

Mi-au zis că nu pot să zborŞi m-au încălţat....Pantofii îmi miros a asfaltNimic mai ciudat.

Fără somn, nu pot visaFără pat, nu adormFără vorbe, să tac nu ştiuDin zeul ce-am fost, am rămas om

Dar iarba e verdeDoar sub tălpile goale,Când aripi îmi crescŞi uit de picioareFiindcă iarba e verde doar...Sub tălpile goale

Mi-au zis că vremea treceŞi-un ceas mi-au dat,Acum ştiu despre mâine şi ieri,Dar pe azi l-am uitat..

92

Page 93: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

autodafé

Îmi ard cuvintele-n refrene Eu ard ca un poem cu două strofe-ntâiCu vorbe strânse-n noduri gordieneTăiate de tăcerea cea dintâi

93

Page 94: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

câteodată e joi

Câteodată e joiDar mereu este aziÎntre ieri şi mâineAi grijă cum calci Câteodată eşti tuDeseori altul eştiÎntre tine şi eiLumea scrie poveşti Câteodată bei apăDar adesea bei vinÎntre două pahareDai de golul preaplin Câteodată te cauţiRareori te găseştiÎntre talpă şi drumsimţi că singur nu eşti Câteodată-i prea rarCâteodată-i prea desCăteodată privind,Rareori ai să vezi

94

Page 95: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

bărbieru’

Am un prieten sus-pusStăUnde şoimul toarce vântul pe-o aripă Ca nimicul pe fus

Acolo ne-a dus ...

Când noi eram mai siguri că atingem cerul cu mânaEl ne dădea peste talpă cu LunaPoartă altă măsură la privire, la picior, la piele, la osPentru el sus-ul e prea jos

El are un munte pe care îl cară pe talpă O măicuţă ce din lacrima lui se adapăO cană de lut cu mâinile-n şolduri în care izvorul ţâşneşte din norduriare o sobă mică şi fierbinteca vorba de dojană a iubitei,sfânta lui necuminte

Am un prieten Care ne-a lăsat în odaia luiîn patul luiîn inima lui

95

Page 96: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

Am un prieten pe care azi l-am botezat Ioan, deşi aşa îl chema demult...

96

Page 97: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

degetul

Bagă-mi degetul ăla în urecheSă-mi traducă liniştea din greaca vecheBagă-mi-l adânc în ochiSă-mi scobească orbitaDe deochiBagă-mi degetul ăla în guraDe RaiSă-mi dezlege tăcerea de graiBagă-mi-l în inimă, răsucitSă-mi taie calea sângelui rătăcitBagă-mi degetul pe rândÎn locul coastei ce-ţi sunt,în buricul pământului,în mormânt,între-ale gândului coapse,să-mi dospească năpasteBagă-mi degetul în viscând îmi arăţi Luminacu degetul ăla întins

Bagă degetul ălaîntâiîn mierea mormântuluişi-apoi, tăcut,în locul cuvântului

97

Page 98: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

ah, iubirea !

Eu un am un deşert al meuo singurătate singură pe lumeun loc neîntâmplatîn care absenţa ta mă strigă pe numeTu ai o odaie albăCu răsăritul într-un zid nezidit în fiece dimineaţă speli lumina pătată adânc de asfinţit

Ne întâlnim să izbucnimdin aceeaşi sămânţă de piatrăori când lumea ne dulce-apasă sub talpă, în aceeaşi rădăcină de iarbă

Ah, Iubirea! Iubirea! …Iubirea mi-e margineiar tu, nemarginirea…

tăcerile nenuntite vreodată-n cuvânt ca apa de ploaie se scurgse scurg în gând

98

Page 99: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

Ahile, Ahile

Ahile, Ahile...mergi măi pe vârfuri. Inima asta e a mea,Deşi bate la tine în călcâi...

99

Page 100: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

doizerounuzero

Mai frumoasăOameni ale căror drumuri le-am purtat şi eu ...„Apă de ploaie”...Văd cu ochii mei că „Dumnezeu are ochii căprui” şi atât...PoezieIubiriNeiubireMai frumoasăDorDar din darIrish rain or irish pub..Alhambra..roşu stropitLipscani...erotismul clipeiTăcereSinguratate imperfectăMai frumoasăMereu iubită...Niciodata însăCoafura rezistăEu, Clipă în convenţia celor 365 de veşnicii,Aceeaşi DiferităMai frumoasăSunt...şi asta îi ocupă lui Dumnezeu până şi ziua de apoi

100

Page 101: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

La mulţi ani muritori, draga mea Lume!La mulţi ani, Iubitule, oricine ai fi tu...

101

Page 102: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

dor

tremur de frumuseţeca un soare în umbra mea goală

102

Page 103: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

de ce iubim bărbaţii ?!(poem sticlos)

Pentru că există.Pentru că Dumnezeu, tata, Alain Delon şi 90% din prietenii de FacebookSunt bărbaţi Pentru că ei mă fac să mă simt frumoasă, deşteaptă, şi de-Vreme a-CasăFie prin comparaţie, fie prin abstractizare, dar de cele mai multe ori din pură întâmplare.Pentru că preferă să fie misogini, decât homosexuali, neputând face două lucruri deodată.Pentru că singura unitate de măsură a bărbăţiei este una neconvenţională şi prea la îndemâna lor.Pentru că au descoperit adevăruri general valabile cum ar fi „teiubescul” şi „miedorul”.Pentru că ei cred că veşnicia s-a născut între preludiu şi orgasm. Pentru că îmi arată stelele şi Luna chiar sub picioarele mele...Pentru că unde pune mâna un bărbat, se vede cu ochiul închis.

103

Page 104: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

Pentru că, indubitabil, semăn cu mama lor. Pentru că nimic din ceea ce este bărbătesc nu mi-e străin...

Pentru că ei atârnă mai greu în balanţă şi astfel îi pot privi de sus.Pentru că îngerii nu au sex.Pentru că sunt femeie. Chiar dacă ei n-ar fi...

104

Page 105: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

din lemn de gutui

Iubite, ce să fac cu-atâta frunzăprinsă de mine?Îmi spui că sunt frumoasăŞi-mi vânturi viul verdeprin ochii tăifără ruşine…Tu, orb cu mâna-ntinsăcătând lumini căpruiîmi mângâi lung, cu orbita,vocalele-amărui...Pe marginea-mi de humăîmi taci a lună plinăşi-mi zvîrcoleşti nesomnulumplându-l de luminăŞi-adânc în carnea toamneimustind ca un păcatmă desluşeşti femeiedin lemn încercănat…

105

Page 106: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

doină

Ah, iubire, pară coaptăcum te muţi din poartă-n poartăşi-ntomnezi la mine-n soartă?

Cum se-ascunde blidu-n lutşi liniştea în cuvântcum curg stelele-n pământdin amarul mărilorplâns din sinea norilor

Ah, iubire, pară coaptăcum te muţi din soartă-n soartăşi-nvârţi dorurile greleca veşmintele pe iele?

Cum se-aştern valuri pe apăşi nu ştii de vin sau pleacăcum muşti dintr-o pară coaptăce hrăneşte lumea toatăom, iubire, fără poartă..

106

Page 107: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

dar din dar

Poetului i-aş dărui tăceriSă uite azi cuvintele de ieriUnui pictor beţiv şi bărbosI-aş întoarce lumina pe dos

Nebunului i-aş da un cal şi-un drum Să-ncalece gândul cel bunIar celui orb oglinzi i-aş dăruiSă-şi facă din noapte o zi

Păpuşilor părinţi le-aş găsiSă fie şi ele o dată copiiFemeii uşoare i-aş da un trotuarCu toţi trecătorii în dar

Cer din CerFiindcă de CrăciunMinunileNe dăruiesc minuniDar din DarFiindcă de Crăciun Eu vă privesc Şi-n mine văd ce-i bun

107

Page 108: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

de iarnă

Când lupi fierbinţi se răcoresc sub fruntea-miŞi peste zaţul toamnei îngeri calcăArunc în sobă încă-un dor de ducăStrănut.La focul tău se mai topeşte-o iarnă. Şi ard.Iar din cenuşa mea se mai înalţă-un munte.

Când prin bocancii sparţi îmi intră drumulŞi aripile-n palton nu vor să-mi steaDoar tu şi iarna îmi mai daţi de urmeRămân. Prin cer oierul ploii îşi risipeşte turmeŞi chemAlbe făpturi să pască în palma mea.

Pe cercanul ferestrei se pârguiesc colinde,Pe plita se-aureşte-un colţ de pâineLa geam roşesc de dorul toamnei două mere

108

Page 109: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

Măsor.În ochiul meu căpruiul se ascuteŞi tai. Egal să-mpart încă o iarnă între ele.

109

Page 110: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

ea

Ea mi-a arătat aerul Ce-i îmbrăca aproapeleEa a strigat cu limbă de moarteSă-l sufoc în respirarea meaEa era frumoasă şi nerăbdatoareŞi îmi tivea pânzele neîncepute Ţesute cu dragoste între coastele tateiEa m-a dăruitMormantului meu cu baldachin

110

Page 111: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

era toamnă

Era toamnăCând moartea a strigat după mineSfâşiind aerul ţipamDe-mi alergau morţii prin vineM-am aşezat cuminte la rândul ce şerpuiaSpre copacSă prind lumea din urmă …Unii, s-au ales cu merele“Sta-le-ar în gât!”Blestemau cei din spateCe-au apucat frunzele doar… despuiateCa o întrebare nevinovată,am întins mâna după frunza uscatăEra ultima, dulce şi coaptă,precum un cuvântpărăsind poezia pentru o şoaptăVisam că-i mângâiam adânc toamna zimţatăsângerându-mi apusul în palma cea dreaptă”S-au terminat”, îmi spuse norocosul din faţă“Ia copacul, şi pleacă!”Şi dând ocol minunii

111

Page 112: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

Am luat doar umbra lui ce ascunsese soarta Lumii…

112

Page 113: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

fără de mine

Eu nu voi fi muritLipsesc pentru o clipăFiindu-i unui îngerRisipa din aripă

Eu nu voi fi plecatLipsesc o veşnicieFiind cuvântuluiTăcere vie

Eu nu voi fi ajunsDoar umbra poartă vinaCă-n talpa-mi spartăPloaiaA mântuit lumina...

Eu n-am ajuns, fiindcă n-am plecatŞi n-am plecat fiindcă n-am muritIar nemurind, mă caut neîncetatDeşi neîncetat m-am regăsit...

113

Page 114: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

hai să ne iubim

Hai să ne iubim abruptCa un munte cu o mareEu sunt vers şi tu eşti cântFă-mi prin ochii tăi cărare

Hai să ne iubim cuminteCa un sfânt cu un păcatEu sunt ruga, tu altarulDin nesomnul meu fă-ţi pat

Hai să ne iubim divinPrecum zeii cu pământulEu mormânt, tu nemurireDin tăcere dă-mi cuvântul

Hai să ne iubim albastruCa un cer căzut în apeEu privire şi tu astruLasă Lumea să se-adape

Hai să ne iubim iubindFiecare ce iubeşteEu iubind şi tu iubindDor ce dorul ni-l hrăneşte

114

Page 115: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

kamasutra urbană

m-am întins alb,verticalpe peretenoaptea mi-a tras-o pe la spateah,de fericireplânge în mine moarteai-au rămas picioarele afară din visşi-mi alerga prin temelie viulneprins,

curgând insalubru,pe zid,ca un film indian pe retină,carnea mea,iedera întinsă la înverzitpe dinafara ferestreiregurgitând lumina…

orgasmul a survenit din cauzenaturaleperetele fiind în curs de reabilitare,eu, deşi nu încă în stadiul de proiect,iedera

115

Page 116: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

cu potenţial de efect

stai lângă tampla mea…gând neîntamplat…

stai lângă buza mea…tăcere nespusă…

stai lângă ochiul meulumină răzgândită

116

Page 117: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

jumătate

Jumătate acasă, jumătate pe drumJumătate sunt flacără, jumătate sunt scrumJumătate icoană, jumătate păcatSpre tine când vin, jumătate-am plecat

Jumătate de palmă, jumătate de-aripăSunt veşnic jumate, jumătate sunt clipăJumătate sunt tot şi jumate nimicJumătate eu tac atunci când te strig

Jumătate sunt cer, jumătate pământEu sunt jumătate, jumătate nu suntO jumate de cheie şi alta zăvorDe te văd jumătate, de tot îmi e dor

Jumătate eu cred, jumătate-nţelegJumătate-ţi spun da, jumătate te negJumătate jumate, jumătate întregLângă tine când stau, jumătate-s perfect

117

Page 118: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

iar şi iar

mi-a crescut carne pe carnea taşi ochi peste pleoapele taleuite cum mă doare să te nasciar si iarsă te înveşmântez din cap până-n picioare

braţele ţi le-am pierdut pe drumle-au găsit nişte orbi suferinzi de picioareşi-au călcat aerul pe urmele-ţi mutedin îmbrătişare în îmbrăţişare

te-aş striga pe numele meudacă-ai fi vreun cuvânt oarecareţi-aş spune vino, vino la minedacă-aş şti să rostesc vreo plecaredar eu pot doar să fiuuite, să fiu, cum mă doare...iar si iarsă te înveşmântez din cap până-n picioare

118

Page 119: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

haiku

Râu zbătând păstrăviÎn ochiul meu e apăNeînotată

119

Page 120: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

la marginea lumii

La marginea lumiiNimic n-o să moarăDin frunză, tăcerea îşi face vioarăDin lut veşnicia ne strigă pe numeNimic n-o să moară La margini de Lume

Nimic nu se naşte La marginea lumiiÎn ceruri, cu sămânţă de piatră,Aruncă păgâniiPe Pământ, cu seminţe de stea,Plâng nebuniiNimic nu se naşte La marginea lumii

La marginea lumii Nimic n-o să moarăDin clipă în clipă urcămPe veşnica scară Pământul tăcut, Mormintele-n cer ni le carăLa marginea lumii nimic n-o să moară

Nimic n-o să fieNimic n-o să moarăNimicul întreg va rămâne

120

Page 121: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

Nimic n-o să doară.

121

Page 122: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

lăcaş sfânt

Şi eu ţin pe creştet un Cer plin cu îngeriŞi eu duc în spate o cruce de viuŞi-n gura flămândă, pe limba de clopotCuvântul mi-e rugă-n pustiu

Şi eu port pe chip icoane din lutPrin inima mea trec sfinţii-n altarŞi eu ard de viu precum psalmul mutŞi-n bune miresme-nfăşor al vorbelor har

Dar nu sunt nici zid, nici înger nu suntŞi nu port vreun nume de zeuSunt doar un suflet în straie de OmSunt sfânt lăcaş lui Dumnezeu

122

Page 123: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

mai avem puţin

Mai avem puţin până ieriNe-au rămas în ochi sălbatice ierni În palme ne-au rămas doar aşchii de carneStraie ce poartă trupuri golite de oameni

Mai avem puţin până aziLacăte fără chei ascund tăcerile în glas, Ne-au rămas câteva amintiri pe pervazNişte îngeri căzuţi între cer şi asfalt am rămas

Mai avem puţin până mâineNe-a rămas din foame un colţ uscat de pâineDin sete ne-a rămas doar ţărmul fără valuriDin oamenii ce-am fost, au mai rămas doar maluri

123

Page 124: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

nespuse

Orice lucru neîncăput în cuvântE un lucru câştigatDeunăzi am uitat cum să-i zic unei pietreEa a rămas lângă mineFiindşi după ce-am trecut,ca un zid, ca o lovitură, ca un neînceput…Am o mulţime de arbori, de păsări, de zeiFără de nume, toţi ai mei

Drept care rogu-te pe tine, oricine,Taci în pietrele drumuluiîn arbori, în păsări şi-n zeii meiTaci în copilul născut deodată cu mineFără straie,Fără nume,Făr’ de rău ori de bine

Orice lucru neîncăput în cuvântE un lucru câştigat

124

Page 125: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

Deunăzi…te-am uitat…

125

Page 126: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

nicicând doi

Un singur munte, nicicând doi,urcuş îi eşti,eu, valeacelaşi timp curge prin noieu pas îi sunt,tu cale Pe-acelaşi chip Clipa încrustămeu lacrimă,tu zâmbetpe-aceeaşi coardă adăstămtăcere, eu,tu cântec Un singur Soare ne e rugcenuşă-i sunt,tu focullumină ţeşi la straiul Lumiieu rană-i sunt,tu trupul Suntem doar unul între noi, nicicând doi

126

Page 127: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

nimic din ce ştiam

Nimic din ce ştiam, pe nume nu mă ştieMă strigă depărtarea de-aici, de lângă mineMi-au spus că ce nu văd, nu are numeDar eu le-am strigat cu numele meuPână ce pasărea mi-a spus pasărePiatra mi-a spus piatrăŞi tu mi-ai spus tu

Doar Dumnezeu, mi-a spus eu…

127

Page 128: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

poemul unui poem

Poemul e-un copacCu rădacinile-n cerŢi-e prea foame să ceri?!Furi şi plângi..

Poemul e-o piatrăCe sângeră-n munţiŢi-e prea grea s-o arunci?!Fugi şi plângi...

Poemul e-o rană Ce-şi cautş trup şi nu vraciTe prea doare să taci?!Râzi şi plângi...

Sub îngeri sunt oameniPrintre oameni sunt zeiTavanul tăcerii se lasă Sub paşii lor grei...

128

Page 129: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

poftesc

Poftesc la zăpezi Să-mi ascundă zâmbetul de durereLa sfinte cuvinte poftesc,Să-mi tacă pelinul din grai,Să-mi dea miereLa îngeri, poftesc, să-mi cearnă visulDe-al nopţii noroiLa bocanci calzi şi moiSă-ncalţe paşii vechi cu drumuri noi…Poftesc la mere coapte-n Cer,La abur de ger fiert cu piper La colinde-mpănate cu Ler Şi-agăţate de grindă Poftesc să-i fiu copilului ce-i sunt copil, Oglindă...

129

Page 130: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

poţi să te-mbeţi

Poţi să te-mbeţi cu apă plată, cu soare-n ochi,Cu gust de portocaleLingând zăpezile de altă datăCe se preling pe buze de pahareOricum, când te trezesti, Jack habar n-are… Poţi să te-mbeţi de sete ori de foameDe dor, de draci, de îngeri ori de oameniDe şoapte, de tăceri, de vorba ce te duceOricum, când te trezeşti, Ovidiu nu va plânge…

Cu roşu, sec, cu dulce-amarCu gândul, palma, pasul ori privireaEşti punct pe-un zar, eşti eden şi tartarOri beat ori treaz, ori black or whiteTot n-ai habar

130

Page 131: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

poveste

Aş vrea să-ţi spun Despre fiecare înger ce-l ating şi-l transform în cuvântIau cuvântul, îl cos la capete cu un fir de luminăÎi fac din el nopţii Lună PlinăIau Luna în pumnul stâng şi-o strângO fac pe rând pulbere pentru vântCioburi pentru talpa ta neumblatăApă de ploaie în bărbia mea înnodatăLe amestec pe toate Le descântSuflu de trei ori tăcere peste fiecare cuvântşi deschid ochii din vis Ţi-am zis? Te iubesc.Tac şi împletesc la vocale un dor moale Să-mi ţină de cald când mă trezesc din visele tale.

131

Page 132: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

prefer orbii

Prefer orbii fiindcă doar ei ţin ochii deschişiŞi în toiul nopţii, îşi înfig unghiile în lumina-fetişEu îi trec strada, îi trec răsăritul, veşnicia pe partea cealaltăEi privesc rar în urmă,Eu mă fac nevăzutăŞi mă uită îndatăApoi îmi plac şi bărbaţii cu palmele aspreSă-mi mîngâie pielea până departe,În rănile caste,Să-mi cioplească icoane-ntre coasteÎmi plac şi barbarii frumoşiCe intră-n altare până la os dezbrăcaţiŞi sfioşiŞi zeii fugiţi din OlimpŞi poeţii ce nu dorm vreodatăDe teamă ca-n vis să nu tacăŞi menestrelii surzi atunci când cântăPrecum se-aşterne drumul sub zăpada mută Însă , cum spuneam, prefer orbiiAşa că, iubitule, deschide-ţi larg ochii

132

Page 133: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

Să-ţi mănânce întunericul ,Corbii...

133

Page 134: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

răni

EUîmi dor toate rănilemi le ţin în viaţă pe viaţă călcândele mă vindecă în schimbîmi picură dulce otravă-n cuvântcu sămânţa deşertului ploaia mi-o leaga de pânteceeu te cer,te cer, te tac în ale durerii descânteceTUmă priveşti ca pe o noapte jefuită de orbica pe-un rug intrat din greşeală în ochitu mă priveşti şi mă întrebi cum de nu mă doareeu îmi dezbrac rana de mine, ţi-o aştern drum sub picioare.şi te cer, te cer, te tacpe ale mele hotare...

EU îmi plătesc toate vămileTU îmi hrăneşti toate rănile

134

Page 135: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

rest

Ce-a mai rămas din pasăre după zbor?Din munte,ce-a rămas după urcare?Ce-a mai rămas din mare, după ţărm?O aripă, un pas, un val, un om…

Ce-a mai rămas din mine după zbor?Din mine, ce-a rămas după urcare?Ce rest în urmă las după un ţărm?O pasăre, un munte sau o mare….

Ce mai rămâne dacă dintr-un omO viaţă scazi, o moarte, ori o clipă?Rămâne totul şi nimicul tot, O veşnicie întreagă de risipă

135

Page 136: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

raznă cu armăsarul cel negru

În fiecare zi la amiazăArmăsarul cel negruNecheazăMai negru necheazăDecât umbra sângelui meuPe sângele umbrei taleÎnchegate Eu îi pup copita Din faţă, din spateNorocul,Potcoava călatorităDeparte…El mă plezneşteFix în creştetul dorinţei,În moalele gândului,În albuşul putinţei…Aşa că, musai să viiSă-i pustiim tropoteleDe drumuri pustiiSă mi-l înhami În loc de coastăSă mă plimbe în cercuriDe inimă-albastrăSă mi-l înhami Să-mi descânte lumina de deochiAşa că nu mai sta,Nu mai sta Cu armăsarul cel negru

136

Page 137: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

Veşmânt pe umbra ta…

137

Page 138: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

rod de piatră

ne căutam...două stânci visându-se statuiîn aşternuturi de piatră ne domoleam umbraîn daltă,la marginea omuluimăcinam gândul până la os,tăcerile ne-mbratişau frumos,cu buzele săpam în cuvintegenuni între noi şi morminte...pofteam la paşii lumiicalcând pe hotarul minunii

ne-am trezit în acea dimineaţăcă ne spuneam"te iubesc",că vinul iscariotne dezlegase de nimic şi de tot,ne-am trezit fiindu-ne al pietrei rod...

138

Page 139: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

scos din context

Orice picătură de ploaie scoasă din context poate deveni o lacrimă

Orice lacrimă scoasă din contextpoate deveni un zâmbet

Orice zâmbet scos din context poate deveni o mască

Orice mască scoasă din context poate deveni un chip

Orice chip scos din contextpoate devein o oglindă

Orice oglindă scoasă din context poate deveni un omIar un om, scos din contextpoate fi cel puţinun context scos din context.

139

Page 140: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

tablou cu noi

Din umbra lăuză a dimineţii,NoiÎl dezleagă pe unu de doi...

140

Page 141: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

tăcere pe cord deschis

Aşteptarea-i o odaie cu pereţii subţiriCa o piele nevăzută de soarePrin care poţi să auzi,Striviţi de trenuri,Doar paşii de plecare.

Aşteptarea e o odaie cu pereţii viiÎn care stai golit de depărtareŞi-i înfăşori veniriiPicioareleîn altă şi altă plecare

“Nu vreau să mai vii!”Strigi din odaie,Dar trenul îţi taie cuvântul în două

Te trezeşti din tăcereCa dintr-o ninsoareŞi vezi că nu aştepţi,Eşti aşteptare. Iar dacă plângi,Nu-seamnă că te doareCi plâns ai devenitCe râde-atunci când moare…

141

Page 142: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

tot mai pleci şi tot mai vii

Clopotul tăcerii batePrin zăpezile pustiiChiar dacă-ai închis zăvorul,Tot mai pleciŞi tot mai vii

În odăi neînceputeAlb foşnind a poeziiChiar de dorul te încuie,Tot mai pleciŞi tot mai vii

Armăsarii albi te-aşează,Te gonesc cei fumuriiChiar de casa ta-i niciunde,Tot mai pleciŞi tot mai vii

Drumurile duc şi aducNiciodată nu-s pustiiDrumului nicicând nu-i pasăDacă pleciSau dacă vii

142

Page 143: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

z-eu-lui meu

Zeu nătâng, Mi-ai scos lumina la târgŞi apa de ploaie mi-ai îndoit-o cu vin Iscariot şi netot Şi divin

Zeu stângaci,Îmi pui mâna pe sânŞi-aluneci în inimă Ca soarele-n fânÎmi pui mâna pe frunteŞi cazi pe gândurile mele Ca umbra pe munteÎmi pui mâna pe buzăŞi-mi laşi tăcerea lăuză

Zeul meu,Dă-mă lumii până la osŞi dacă talanţii plăcerii n-ajung Să-ntorcem lumea pe dos,Strânge-mă din ochii lor şi ia-mă înapoi,Să-ţi ţin de frumos…

143

Page 144: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

C U P R I N S

Bine-Cuvântare de început / 3

Lumina cea de toate zilele

Lumina cea de toate zilele / 7Veniţi de luaţi-vă / 8Înviere / 9Anonima... / 10În urma mea / 11Alb Doliu / 12Deschide / 13În loc de veci / 14Ars Moriendi / 15O cruce, roşu-sec, luna şi dumnezeu / 16Dumnezeu nu umblă desculţ / 17Nebuni (de ochii lumii) / 18Roşu-stropit / 19Îmbraţişare / 20Donaţie / 21CV / 22Simt / 24

144

Page 145: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

Ni-mic dejun / 25Alergare / 26Îmblânzirea Evei... / 27Dans / 28Ca gândul... / 29. / 30SMS / 31Dacă tot ai cerşit... / 32Facere / 33Jocuri cuminţi / 34Seducţie / 35La ţărm / 36Plec... / 37Doar o ploaie... / 38Arhanghel răzgândit / 39Dor / 40Casandra / 41Muze / 42Raznă cu armăsarul / 43Melcul / 44Rezumat de dimineaţă / 45Razna / 46Cafeaua fierbinte... / 47Spune-mi... / 48De vară... / 49Interior / 50Hârtie mototolită (1) / 51Hârtie mototolită (2 / 52Dimineaţa / 53Te-ntrebi... / 54

145

Page 146: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

Apoi / 55Insomnie / 56Prin câte... / 57Ochiul meu / 58Te căutam / 59Sunt femeie / 60Cât mă vrei / 61Fără răspuns... / 62Eşti / 63De-ale îngerilor... / 64Taine / 65Verde / 66Vin cu vina / 67Pro nume / 68Iubiri de piatră / 69Fior / 70Atingere / 71Printre dor şi secunde / 72Zid / 73Oglinzi / 74Ruga-rug / 76Masa tăcerii / 77Vin / 78

Apă de ploaie

Apă de ploaie / 81Sunt călător / 8221 de grame / 83

146

Page 147: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

anca oprescu

Preţul corect / 84Cârligul mi-e ascuns în ochiul tău / 85Sub tălpile goale... / 86Autodafé / 87Câteodată e joi / 88Bărbieru’ / 89Degetul / 90Ah, iubirea / 91Ahile, Ahile / 92Doizerounuzero / 93Dor / 94De ce iubim bărbaţii ?! / 95Din lemn de gutui / 97Doină / 98Dar din dar / 99De iarnă / 100Ea / 101Era toamnă / 102Fără de mine / 103Hai să ne iubim / 104 Kamasutra urbană / 105Jumătate / 107Iar şi iar / 108Haiku / 109La marginea lumii / 110Lăcaş sfânt / 111Mai avem puţin / 112Nespuse / 113Nicicând doi / 114Nimic din ce ştiam / 115

147

Page 148: Anca Oprescu - Apa de Ploaie

apă de ploaie

Poemul unui poem / 116Poftesc / 117Poţi să te îmbeţi / 118Poveste / 119Prefer orbii / 120Răni / 121Rest / 122Raznă cu armăsarul cel negru / 123Rod de piatră / 124Scos din context / 125Tablou cu noi / 126Tăcere pe cord deschis / 127Tot mai pleci şi Tot mai vii / 128Z-eu-lui meu / 129

148