fiTl,rtli.l

VOLTAIRE

I

lCUPRINS

50

:!:,16.

7.

8.

261

14.

15.

16.

17.

13. Reforma la Moscova. Noi succese. intemeierea Petersburgului.Petru ocupeNarva ......... 94

intreaga Ingrie rimdne sub stipdnirea lui Petru cel Mare, intimp ce Carol al XII-lea are succes in alte locuri. Ineltarealui Menzikov. Petersburg in siguranld. Obiective atinse inciuda victoriilor lui Carol . . . 99

in timp ce Pehx igi intlreqte cuceririle qi-qi civilizeazd statul,duqmanul sdu, Carol al XIIlea, cagtige bdtnlii, dominAin Polonia qi in Saxonia. Augustus, in ciuda unei victoriia ruqilor, primeqte legea lui Carol al XII-lea. Renunle hcoroan6; il predi pe Patkul, ambasadorul larului; Patkulmoare ttas pe roati\. . . , . . . .......... 102

Se doregte inscaunarea unui al treilea rege in Polonia.Carol al XII-lea pleacd din Saxonia cu o armateinfloritoare, lltaverseaze Polonia ca invingitor. Cruzimi.Comportamentul larului. Succesul lui Carol care se

indreapti in sffrqit spre Rusia. 106

Carol al XII-lea trece de Borysthenes, ajunge in Ucraina, iamisuri nepotrivite. Una dintre armatele sale e invinsdde Petru cel Mare; iqi pierde muni(iile; inainteaze prinpustieta!; aventuri in Ucraina . . . . . . .. . . . . . . . . 110

Bitilia de la Poltava . . . . . . . ll7Urmarea victoriei de la Poltava. Carol al XIIlea refugiat la

turci. Augustus, detronat de Carol, se intoarce in statulsdu. Cuceririle lui Petru cel Mare l2l

Campania de pe Prut . . . . . 128

Continuarea campaniei de pe Prut. 144

Cdsitoria lareviciului qi proclamarea solemni a cisdtoriei luiPetru cu Ecaterina, care-qi recunoaqte fratele . . . . . 147

Cucerirea Stetinului. Descinderea in Finlanda. Evenimenteledin1112. ......... 1s3

Succesul lui Petru cel Mare. intoarcerea lui Carol al XII-lea instatul s6u 163

Situalia Europei la intoarcerea lui Carol al XII-lea. Asediuloragului Stralsund .......... 167

26. Ocuparea Vismaruiui. Noile cdldtorii ale 1arului... ... . l7l

262

27- Continvzrrea cdlAtoriilor lui Petru cel Mare. Conspiralia luiGortz. Primirea lui Petru in Franta ......... 174

28. Intoarcerea tarului in !ara.Politica gi preocupdrile sale. 181

29. Condamnarea prinlului Alexei Petrovici. . 184

30. Lucriri gi conshuclii in anul 1718qiinaniiurm6tori..... 207

31. Come4ul 210

32. Legile 214

33. Religia 216

34. Negocierile din Aland. Moartea lui Carol al XIIlea. Pacea de

laNeustadt. . .... . 221

35. Cuceririle din Persia ... ........ 227

36. incoronarea qi consfinlirea impdrdtesei Ecaterina I. Moartealui Petru cel Mare 235

TEXTE ORIGINALE. . . , . , 242

Condamnarea lui Alexei . . . . 242

Ordonanta impararului Petru I pentru incoronareaimpdrdtesei Ecaterina. 246

Povestiri despre Jarul Petru cel Mare .. ..... 247

18.

19.

20.

21.

22.

23.

25.

263

1

DESCRIEREARUSIEI

Imperiul Rusiei este cel mai vast din emisfera noastr[.Se intinde de la rdsdrit la apus pe un spa{iu de mai mult de2 000 de leghe qi are peste 800 de leghe de la sud la nordin panea

^cea mai intinsd. Se invecineazi cu Polonia gi cu

Oceanul Ingbelat. cu Suedia;i cu_China. Lungimea sa dela [nsula Dago. la vest de Livoniar. pdnb la marginile salecele mai estice, cuprinde aproape 170 de grade, astfel incAtatunci cdnd este miezul zilei in vest, la est este aproapemiezul noplii. Litimea sa este de 3 600 de verster de la sudla nord, ceda ce inseamnd 850 de leghe3.

$tiam atit de pulin despre marginile acestei {6ri insecolul al XVII-lea, incAt am luat drept fabulalie ceea ceaflasem in 1689, cdnd ruqii gi chinezii erau in rdzboi - cdimpdratul Cam-hi pe de o parte gi larii Ivan qi Petru pede alta himiteau, pentru a termina disputele, ambasadori la300 de leghe de Pekin, la granila celor doud imperii.

Ceea ce reprezinll azi Rusia sau Rusiile este mai vastdecat tot restul Europei gi decAt Imperiul Roman sau celai lui Darius cucerit de Alexandru cel Mare; fiindcd seintinde pe mai mult de 1 1 000 000 de leghe petmte. Impe-riul Roman qi cel al lui Alexandru nu aveau decdt in jur de550 000 leghe pltrate fiecare gi nu este un regat in Europacare sd fie a doudsprezecea parte din Imperiul Roman.Pentru a face Rusia atdt de mare, atet de bogatd, atat deplind de orage ca 1drile noastre meridionale, va fi nevoie decdteva secole gi de conduc[tori ca Petru cel Mare.

l. Livonia este un tinut isloric din regiunea baltici. care se intinde inparte pe teritoriile de azi al Estoniei si al Letoniei.). V#sta este o veche unitate de mdsLu€ rusd echivalentd cu 1,0668 kn.3. O leghe esre o unitate de mdsuri a lungimii sau a suprafelei, folositain tecul. reprezentdnd de obicei distanla pe care o peBoana o poateparcurge merg6nd, intr-o 016. Ea are diferite valori in funclie de {ari,variind inhe 3 9i 6 km.

Un ambasador englez, care locuia in 1733 la Peters-

burg qi care fusese sila Madrid. spune inpovestirile. sale

de iaiatorie cd in Spania, care este legatul Europei cel maipulin populat, se pot numlra 40 de persoane pe fiecare miliiat.uth $i ca in Rusia nu sunt decit cincil vom vedea incaoitolui urmdtor dacd nu cumva acest ministm a exagerat.

SJ rprn" in Dijma,lals arribuit?i mare$alului Vaubanr, cd

in Fianta fiecaie mi16 patrata are aproape 200 de locuitori.Aceste aproximiri nu sunt niciodatd exacte. dar servesc laa ardta eirorma diferenlb de populalie de la o lard la alta.

Voi sublinia aici cd, de la Petersburg la Pekin, cu greu

sisesti un munte inalt; ca le este cu putinld caravaneloria mearea prin Tdtaria independentd. trecdnd prin cdmpiilecalmucilor-gi prin marele deqert Gobil frebuie remarcat

ca de la Arharighelsk la Peteriburg Ei de la Petersburg la

marginile Franlei septentrionale' trecdnd prin Dan-zig.r.

Hani'burg, Amiterdam, nu vezi mbcar un deal inalt.Aceastd-observalie te poate face s[ te indoieqti de adevdrulsistemului de gAirdire potrivit cdruia munlii nu s-au fomatdecdt prin redagerea apelor mirilor. presupunand ca totce este pamant azi a foit mare cu mult timp in urmd. Darcum ac6ste guvoaie de apd, care, dupi acest ralionament,au format Aipii, Pirineii,-Taurus 3, nu au format 9i un deal

inalt din Normandia pAnd in China intr-un spaliu sinuos de

3000 de leghe? Geografia ar putea aduce pulini lumind Jn

fizici sau cil outin si ridice niste intreblri.inainte ii 'spuneam Rusiei Moscova. fiindcd oragul

Moscova, capitala acestui imperiu. era sediul marilor duciai Rusiei; astdzi a rdmas numai vechiul nume al Rusiei.

Nu caut acum sd aflu de ce tinuturile de la SmolenskpAnA dincolo de Moscova s-uu tt .ntit Rusia Albd qi pentru

I lo Oi,* ,tv"t, tOiima regaldl este o lucrare scrisd intr-adevar linciuda celor afirinate deVoltaiie) de cabe Sdbastien Le Prestre. marchizde Vauban, in 1695-1697, in-colaborare cu secretarul sdu, abatele

Vincent Ragot de Beaumont, publicatA in 1707.

Z. Oraq Uaitic, actualmente.p'arte integrante a Poloniei cu numele de

Gdansk.j. Muntii Taurus reprezintE un masiv in estul 5i sud-estul Turciei.vestul Armeniei si nordul Siriei.

ce Hubner a numit-o Neagrd, nici din ce cauzd Kielultrebuie sa fie numit Rusia roqie.

Se poate qi ca Madies scitul, care a fhcut o incursiunein Asia cu aproape $apte secole inainte de era noastr[, sdfi ajuns cu armatele in aceste regiuni, cum au fbcut-o maitdrziu qi Gingis Han gi Tamerlan qi cum probabil o frcuserdqi allii inaintea lui Madies. Dar nu meritd si studiem acumAntichitatea; Antichitatea din China, India, Persia, Egipt arbmas prin monumente ilustre gi demne de interes. Acesteapresupun existentra altora anterioare, fiindci e nevoie defoarte multe secole spre a se ajunge la arta de a transmitegAndirea prin semne care si reziste gi de o alt[ multitudinede secole ca sd ajungi la un limbaj inteligibil. Dar in Europa,c6t este ea de civilizat5, nu avem asemenea mal1urii astdzi;qtiinla scrierii a fost multd weme necunoscutd in partea denord; patriarhul Constantin, care a scris in rusegte istoriaKievului, mdrhriseste cd in aceste firi obiceiul scrisului aapdrut dup6 secolul al V-lea.

Las in seama altora sd examineze dacl hunii, slavii qitdtarii au rdtdcit cu neamurile lor infometate spre izvorulrdului Borysthenes 1. Scopul meu este sb inleligem cuma'creat laru1 Petru Rusia, mai degrabi decdt sb descAlciminutil ceea ce era odinioard haos. Trebuie si ne amintimmereu cd nicio familie de pe pdmAnt nu-gi cunoaqte primulstrdmog, deci niciun popor nu poate afla primul punct deplecare in istoria sa.

Le dau numele de ru;f tuturor locuitorilor acestui mareimperiu. Numele de roxolani, care li se dddea altddatd, ar frmai sonor, dar trebuie si-i numim aqa cum se spune in limbain care scriu. Gazetele qi alte memorii folosesc de ceva vremedenumirea de rusnac; dar cum acest cuvant se apropie cammult de cuvAntul prusac2, il voi folosi pe cel de ras, iqa cumil folosesc majoritatea autorilor. $i mi se pare cd poporul celmai extins de pe pdmdnt trebuie sd fie cunoscut printr-uncuvAnt care sdJ distingi de celelalte naliuni.

1. Borysthenes este un nume geografic din antichitatea clasicS, caxe serefe^rd de obicei la rdul Dniepr.2. In original Russiens Prussiens. Traducerea noastrd a incercat sArespecte eufonia originalului.

Mai int6i, cititorul trebuie sd-qi facb o idee clar[, cuharta in lala ochilor. despre acest imperiu. impd(it azi inqaisprezece mari gubemii. care vor fi intr-o zi impdr{ite dinnou, cAnd linuturile din nord si din est vor avea mai mullilocuitori.

Iatd carc sunt aceste gaisprezece gubemii, dintre caremai multe cuprind provincii imense.

LIVONIAProvincia cea mai apropiatd este Livonia, una dintre cele

mai fertile provincii din nord. A fost o lud pdgind pdndin secolul al XII-lea. Aici au fbcut negot comercianli dinBremen gi Liibeck, iar crucialii numitri porte-glaives (inrt6-tori de sibii), uni{i apoi sub ordinul teutonilor, au cucerit-oin secolul al XIII-let, in timpul in care furia cruciadelor iiinarma pe cre$tini impotriva tuturor celor care nu apa(ineaureligiei-lor. Albert. margrafr de Brandeburg, comandant alaceitor cuceritori religioqi, devine stdpdnul Livoniei qi alPrusiei branderburgice in jurul anului 1514. Rugii gi polo-nezii incep de acum s5-gi dispute aceastA provincie. Curdndsuedezii ajung aici. Provincia a fost multi vreme rdvdqitdde aceste puteri. Regele Suediei Gustav-Adolf a cucerit-o. A fost cedatd Suediei in 1660, prin celebra pace de laOliva, qi, in final, larul Petru a recucerit-o de la suedezi,cum vom vedea in cursul acestei istorii. i

Cvlanda2, care aparline de Livonia, este in continuarevasala Poloniei, dar depinde mult de Rusia. Iatd limiteleoccidentale ale acestui imperiu in Europa creqtind.

GUBERNIILE REVEL, PETERSBURG $I \TBORG

Mai la nord se gisesc gubemia Revel gi Estonia. Revela fost fondatd de danezi in secolul al XIIIlea. Suedezii auocupat Estonia dupa ce .tara a intral sub proteclia Suedieiin I 561 : este una dintre cuceririle lui Petnr de mai tdrziu.

l. Margraf a fost un titlu nobiliar geman, care dateazd inci din peri-oada carolingiani, unde desemna un principe care conducea o marc6,adic6 o orovincie de eraniti.2. Curllnda este una"dinre regiunile cuttural istorice ale Letoniei. cuieqire la Marea Balticd.

t0

Pe malu1 Estoniei se afld Golful Finic' La est de aceastd

mare. la gura de vdrsare a rAului Neva in lacul Ladoga, se

aflh orasil Petersburg, cel mai nou gi mai frumos oraq al

imperiuiui. construit*de larul Petru. in ciuda tuturor obsta-colelor int6mpinate.

Petersburg se inalld in golful Kronstadt, in mijlocul a

noui brate de rduri care impart oragul; un castel ocupicentrul oraqului. pe o insula lormata pe cursul rdului Neva:sapte canale scalda zidurile unui palat, sediul amiralitAtii.iahtierul naval si mai multe fabrjci. Treizeci gi cinci de

biserici mari sunt tot atetea bijuterii ale oragului: cincidjntre acestea sunt pentru strdinj, fie catolici, reformati sau

luterani - cinci temple ale tolerantei si lot atiitea exempledate celorlalte nagidni. in Pelersbug se affd cinci palate

Cel vechi, numit.Palatul de vard, situat pe malul r6uluiNeva, este mbrginit de o balustradd imensd de pietre foartefrumoase de-a lirngul rdului. Noul palat de varb", aproape de

Doarta triumlala, esle una dinme cele mai frumoase opere

be arhitecturd din Europa. Cl6dirile ridicate pentru amira-litate. pentru coruul de cadeti, pentru colegiile imperiale.pentru'Academia de $tiinle. Bursa. diversele ryta.gazineiunt tot atdtea monumente magnifice' Sediul Polifiei, celal farmaciei publice, unde toate vasele sunt de porlelan,magazin;ir rega1, topitoria, arsenalul, podurile, tdrgurile,pieiele, barncile in iare stau gdrzile. cele cilare sau cele

b.d'.rtr", contribuie la infru-muselarea oragului- dar ^$i

ia siguranta sa. Populalia numlra 400 000 de suflete. Inimpriiurimile ora$ului sunt case de vacanld a ciror splen-doire-ii uime;te pe cei care le vizileazd: una dintre ele are

lAntdni arteziene-mult mai impresionante decrit cele de la

Versailles. Nu era nimic in aceste locuri in 1702, doar omlaslina impracticabild. Petersburg este considerat capitalalngrieil, miba provincie cucerita de Petru l; Viborg. o alta

cuierire, si pariea Finlandei pierdutd 5i cedatd de Suedia in1742 reprezintd o alta gubernie.

1. lnsria este o reaiune istorjca situala in Rusia actualb. pe malulGolfuTui Finic, intre"sudul Lacului Ladoga qi fluviul Narva

11

ARIIANGHELSKMai sus, urc6nd spre nord, se afld provincia Arhaaghelsk,

tinut cu totul nou pentru naliunile din sudul Europei. $i-aluat numele de la Sfhntul Arhanghel Mihail, sub ocrotireacdruia a fost pus multi weme dupi ce ruqii au fost cregtinali,la inceputul secolului al Xllea. Abia ins[ la mijlocul seco-lului al XVI-lea s-a {Ecut cunoscut altor popoare. Engleziiau cbutat in 1533 o trec[toare prin Marea Nordului qiMarea de Estl pentru a merge in Indiile Orientale. Chan-celor, c[pitanul unuia dintre vasele echipate pentru aceastdgxpedilie, a descoperit porhrl Arhanghelsk la Marea Alb6.In aceastd pustietate nu mai era decdt o mbndstire cu obisericu{d inchinati Sfhntului Arhanghel Mihail.

Din acest port, englezii au urcat pe rdul Dvina, ajungdndin mijlocul acestor linuturi gi, in final, 1a Moscova. S-aufbcut cu u$urinld stApanii come4ului din Rusia, care s-amutat din oragul Novgorod, unde se frcea pe uscat, in acestport la mare. Adevdrul este cA e impracticabil qapte lunipe an; totuqi era mai folositor decdt tdrgurile din MareleNovgorod, serios afectate de rlzboaiele impotriva Suediei.Englezii au oblinut privilegiul de a face comer! aici frr{'sd plbteascd vreo taxd gi astfel celelalte naliuni hebuiau sipoarte negocieri cu ei. Olandezii au ftcut gi ei comert inArhanghelsk, care nu era cunoscut de celelalte popoare.

Cu mult timp inainte, genovezii gi venelienii stabi-liserd legdturi de comer! cu ruqii la gurile de virsare alerdului Tanais2. unde consfuiserd un oraE numit Tana. dar.dupi ravagiile ftcute de Tamerlan in aceastd parte a lumii,aceastd cale de negol cu italienii a fost distrusd. Cea dela Arhanghelsk a rezistat, cu mari avantaje pentru engleziqi olandezi, pAnd in vremea cdnd Petru cel Mare a frcutdeschidere ;i la Marea Balticd.

LAPONIA RUSEASCA. GUBERNIA ARIIANGHELSKLa vest de Arhanghelsk qi in gubemia sa, se afli Laponia

ruseascd, a treia parte a acestui Jinut; celelalte doud aparlinSuediei qi Danemarcei. E un teritoriu foarte mare, care ocupb

l.2.

Actualrnente Marea Balticain zilele noastre, rdul Don.

l2 13

in jur de 8 grade longitudine, iar in latitudine se intinde dela cercul polar la Capul Nord. Popoarele care locuiesc aicierau pulin cunoscute in Antichitate, erau numite troglodiligi pigmei nordici; aceste nume se potriveau intr-adevdr unoroameni nu mai inalli de trei coli I qi care locuiau in pegteri:sunt qi acum aqa cum erau atunci, de o culoare pdmdntie,deqi celelalte popoare nordice sunt albe; aproape toli suntmici, in timp ce vecinii lor gi popoarele din Islanda, de subcercul polar, sunt de talie inalti; par fbculi sd trbiascd aici inmunli, agili, indesaJi, robuqti; au pielea tdbecitA, rezistentdla frig; au coapsele depertate, cu picioa^re mici, aleargd maiugor printre stancile care domind aici. lgi iubesc cu patimdpatria, cum numai ei o pot iubi, frrd sd poatd hdi niciundealtundeva. Se credea, dup[ invdtdtura lui Olaus, cd acestepopoare erau originare din Finlanda qi cd s-au retras inLaponia, unde statura lor a scIzut. Dar de ce nu ar fi alespdmAnturi mai spre sud, unde v iala era mai comodd? Pentruce fala lor, chipul, culoarea, totul diferi in intregime fali depresupugii strdmoqi? Ar fi poate convenabil sd spunem cdiarba care crette in Laponia provine din Danemarca qi cdpeqtii din lacurile lor vin din Suedia. E foarte uqor de crezutci laponii sunt indigeni, ci animalele de aici provin din laralor gi cd natura i-a ficut pe unii pe potriva celorlalli.

Cei care locuiesc sprepA4ile Finlandei au adoptat expresiiale vecinilor lor, ceea ce se intdmpld la toate popoarele; darcAnd doui na{iuni dau lucrurilor obis,nuite, obiectelor pecare le vdd continuu, nume absolut diferite, este aproapesigur cd un popor nu reprezintd rczultatul colonizdrii decdtre celdlalt popor. Finlaadezii ii spun wsului karu, iarlaponii muriet; soarele se numeDte in finlandezi auringa,in lapond beve. Nu e nicio legiturd intre aceste cuvinte.Locuitorii din Finlanda Ei din Laponia suedezd au veneratin trecut un idol care se numea lumalac; qi din timpul luiGustav-Adolf, cdruia ii datoreazd numele de luterani, ei ilnumesc pe Iisus Hristos fiul lui Iumalac. Laponii moscovilidepind astazi de biserica greaca, dar cei dinspre munlii

l. ,,Cotul" este o unitate de misurE care reprezenta distanta de lavirful degetelor intinse de la o m6nd p6nd la umdrul opus, cam 50 decentimetri.

nordici incd venereazA un zeu in intruchip[ri grosiere, aqa

cum se intAmpla la toate popoarele nomade.Aceasti sp^ecie de oamini, nu foarte numeroqi, are foarte

puline idei qi sunt fericili cd nu au mai multe, cdci altfeli'avea alte-nevoi pe care nu ar putea sd qi le satisfacS;fiAiesc mu1!umi}i, nu se imbolndvesc, nu beau altcevadecdtapa in climatul cel mai geros ;i ajung la adanci baftanele.Cibiceiul pe care il au sa-i roage pe sffaini sd le facd so-[iilorsi fetelorbnoarea sd se culce cu ele vine probabil din laptulia-i considerd superiori pe ace$tia. creiand ca a5a pot ei

contribui la imbunataEirei propiiei lor rase. Era,un obicejstabilit la popoarele virtuoase din Lacedemonia.r (Sparta).

Un sot il rusa De un tiindr bine lhcut sa-i daruiasca copiilrumoii pe ciroel si-i adopte. Gelozia sj legile ii impiedicipe ceilalli bdrbali sd-5i dea lemeile: dar laponii aproape ci^nu

aveau lege qi probabil nu erau nici geloEi.

MOSCOVA i

Duol ce cobori pe Dvina de la nord la sud. ajungi inmiiloiul tinuturilor la Moscova. capitala imperiului. Oragula fost multd vreme centrul statului rus, inainte ca acesta sd

se intindd de-a lungul Chinei si al Persiei.Mor.ouu, situatE la 55,5 grade latitudine, intr-un loc mai

pulin frigwos qi mai fertil ca Petersburg, se afld in-mijloculirnei frumoase gi intinse c6mpii. pe malul rAului Moscova

si al altor doud rduri mqi mici care se varsd qi ele in Oka qi.

apoi. in fluviul Volga. In secolul al XIII-lea, acest ora$ nu

eia dec6t o grdmadb de barbci locuite de amdrafi oprima{ide poporul lui Gingis-han.

itbmtnul, care-fusese reqedinla mariior duci, nu a fostconstruit decdt in secolul al XIV-lea, deci in aceast[ parte

de lume oraqele nu au o istorie indelungatd. ArhitecJiiitalieni au construit acest Kremlin, precum qi mai multebiserici, in stil gotic, care era atunci in vog[ in toat[ Europa.Doud dintre eli sunt opera celebrului Aristot de Bologna

l. L"*ti" *" L"".d"monia este zona din sudul peninsulei Peloponez

din jurul Spartei.

t4 15

Fioravanti l, care era foarte productiv in secolul al XVJea;dar casele particulare nu erau decAt niqte colibe de lemn.

Primul scriitor de la care afldm despre Moscova esteOlearius care, in 1633, insoleqte o delegalie a ducelui deHolstein, o solie pompoasd, dar fhrd weun scop anume.Solii au fost probabil frapali de imensitatea Moscovei, decele cinci fortirele ale sale, de imensul domeniu a1 Jaruluiqi de splendoarea asiaticd de la curte. Nu exista cevaasemdnltor in Germania, aproape niciun orag nu era la felde lntins qi de populat.

In schimb, in 1663, contele de Carlisle, ambasadorul luiCarol al IIJea, pe ldngd tarul Alexei, se p16nge, in relatareasa, cd nu a g[sit nimic prielnic 1a Moscova, niciun loc undesdtragdin gazddpe drum, niciun ajutor de vreun fel. Primulgdndea ca un german din nord, celdlalt ca un englez - giamdndoi prin comparalie. Englezul a fost revoltat si vaddcd majoritatea boierilor dormeau pe scdnduri sau pe bdncipe care intindeau o piele sau o cuverturd; acesta era sftA-vechiul obicei al tuturor popoarelor; in case, aproape toatede lemn, nu era niciun mobiiier gi nu aveau fe{e de mas5;niciun drum pietruit, nimic pldcut sau comod; foarte pulinimeqtequgari, care erau destui de bldnrani gi nu fbceau decdtmunci indispensabile. Acegti oameni ar fi semdnat cu spar-tanli dacd ar fi fost qi sobri.

Dar curtea, in zilele de ceremonie, pdrea a apartineunui rege persan. Contele de Carlisle spune ci nu a vlzutdecdt aur qi pietre pre{ioase pe veqmintele larului qi alecurtenilor, care nu erau confectionate in !ard; totugi eraevident cd oamenii puteau fi harnici, de weme ce se topisela Moscova, cu mult timp inainte, sub domnia laruluiBoris Godunov, cel mai mare clopot care existd in Europaqi puteau fi vdzute la catedrala patriarhali omamente deargint lucrate cu multd grijd. Aceste lucrdri, conduse degermani gi italieni, erau insd eforhrri pasagere; o na{iuneinfloreqte gra{iei industriei de zi cu zi qi multitudiniiartelor practicate incontinuu. Polonia din acea vreme qitoate ldrile vecine Rusiei nu-i erau superioare. Artele

1. Ridolfo ,"Aristotele" Fioravanti (Bologna, 1415 Moscova, aprox.1486.), arhitect 9i inginer italian.

manufacturiere nu erau suporioare in nordul Germaniei,iar artele frumoase nu erbu mai bine cunoscute aici lamijlocul secolului al XVII-lea.

De;i Moscova nu avea afunci nimic din splendoareaqi din artele marilor oraqe ale Europei, totuqi circuitul de20 000 de pagi, partea numitd ora;ul chinezesc, unde erauexpuse raritblile din China, marele domeniu de la Kremlin,unde se afla palatul larilor, cAteva domuri aurite gi tumuri,qi, in cele din urm[, numdrul locuitorilor, care ajungeaaproape la 500 000 - toate acestea IEceau din Moscovaunul dintre cele mai remarcabile oraqe din 1ume.

Teodor, sau Feodor, fratele mai mare al lui Petru celMare, a fost primul care a adus civilizalia la Moscova. Aconstruit mai multe clddiri de piaki, deqi frr[ weun plande arhitecturd organizat, i-a incurajat pe cei de la curte sdconstruiascd, dAndu-le bani s,i materialele necesare. Lui i sedatoreazb primele herghelii de cai selecfionali si cdteva alteimbundtd,tiri din oraq. Petru, care a frcut tot, a al.ut grijd deMoscova, construind Petersburgul; a frcut drumuri pavate,l-a impodobit qi imbogdlit cu multe clddiri 9i manufac-turi; un qambelan al implrdtesei Elisabeta, fiica lui Petru,a predat aici la o universitate timp de cdjiva ani. Chiar elmi-a oferit toate memoriile despre care scriu. Era mult maiin mbsurd dec6t mine si alcdtuiascd aceastd istorie, chiarin limba mea; tot ce el mi-a scris demonstreaz[ c[ doar dinmodestie mi-a incredinlat mie aceastd sarcin[.

SMOLENSKLa vest de ducatul Moscovei se aflA cel al Smolenskului.

parte din fosta Sarmaliel europeana. Ducatele Moscoveiqi al Smolenskului alcdtuiau Rusia Albd propriu-zisi.Smolensk, care aparlinuse marilor duci ai Rusiei, a fostcucerit de marele duce al Lituaniei, la inceputul secoluluial XV-lea, fiind reluat o sutd de ani mai tdrziu de fogtii sdistdpini. Regele Poloniei, Sigismund al III-lea, l-a ocupatin 1611. Jarul Alexei, tatdl lui Petru, recuceregte ducatul

l. Sarmalia. denumita aqa de grecii 9i romanii din Anrichitate, esre oregiune de depresiune. situatd intre raurile Vistula la vest, Volga la esl,marginila la nord de Marea Balticd 9i la sud de Marea Neagrd.

t6 t7

in 1654; 9i de atunci a fbcut pafte din Imperiul Rusiei. Sespune in elogiul larului, proclamat la Academia de Stiintedin Paris. cd ruqii. inaintea lui. nu cuceriserd nimic in Occi-dent qi in Sud; evident, nu era adevirat.

GUBERNIILE NOVGOROD $I KIEV SAU UCRAINAintre Petersburg ;i Smolensk se afli provincia

Novgorod. Se spune cd aici vechii slavi (slavonii) qi-auar.ut primele aqezdri. Dar de unde veneau aceqti slavia cdror limbi s-a intins in tot nord-estul Europei? S/ainseamnd qefgi sclav - supus gefului. Tot ce se qtie despreacegti vechi slavi este cd erau cuceritori. Ei.au construitMarele Novgorod, pe un rdu navigabil incd de 1a izvor,care s-a bucurat vreme indelungatd de un come4 inflo-ritor gi a fost un putemic aliat al oragelor hanseatice 1.

Jarul Ivan Vasilievici l-a cucerit in 1467 si a dus toatetiogeliile la curtea de la Moscova, necunoscutd p6ndatunci, sporindu-i astfel splendoarea.

La sud de provincia Smolensk se gdseEte provinciaKiev, care este Mica Rusie, Rusia Rosie sau Ucraina,traversatd de Nipru, pe care grecii il numeau Borysthenes.Diferen{a dintre aceste doui nume, unul mai greu depronunlat, celdlalt melodios, ne ajutd sd ne ddm seama,pe lAngd alte dovezi, de duritatea tuturor vechilor popoarenordice qi de armonia limbii greceqti. Capitala Kiev, altd-datd Kisov, a fost construiti de impdra{ii Constantinopo-lului, care ftcuserd aici o colonie: se vdd incd inscripliigrecegti vechi de o mie doud sute de ani; este singuruloras care are urrne ale Antichitdlii - aic-i unde oamenii autrait atatea secole llrE sa inalle ziduri. In acest orag mariiduci ai Rusiei si-au stabilit reqedinla in secolul al Xllea,inainte ca talarii sa supund Rusia.

Ucrainenii, ntmili cazaci, se trag din vechii roxelani,din sarmali qi din tdtari. Acest linut ficea parte din fosta

l. Liga Hanseatica a lost o alianld militara qi comerciala a oraselorde la Marea Nordului pdnd la Marea Bahic6, in secolele XllI-XVII.La ultima conferintd a Hansei, deslbguratd la Liibeck in anul 1669, auparticipat doar noui ora$e: Liibeck, Hamburg, Bremen, Brar.nschweig,Danzig, Hildesheim, Kdln, Osnabriick qi Rostock.