O VIAȚĂ DE OM DĂRUITĂ STUDENȚILOR ȘI CERCETĂRII

ȘTIINȚIFICE ZOOTEHNICE! - interviu cu Prof. Univ. Dr. Ioan VACARU-OPRIȘ -

Este o mare onoare pentru mine Domnule Prof. Univ. Dr. Ioan

VĂCARU-OPRIȘ că ați fost de acord să acordați acest interviu

Revistei Agricultura și Viața! Sunt convins că și cititorii revistei vor

fi încântați de gândurile Dumneavoastră și, cei care vor dori, vor

putea să tragă anumite învățăminte.

Rubrica revistei încearcă să aducă în atenția generației tinere

adevăratele valori, care să-i ghideze prin Labirintul vieții.

De aceea, Domnule Profesor, vă rugăm să prezentați, pe scurt,

traiectoria ivirii Dumneavoastră pe lume, formarea ca Om, Dascăl

și Cercetător, evidențiind modelele umane care v-au marcat

existența.

M-am născut pe data de 9 decembrie 1938 în municipiul Piatra

Neamț, situat la poalele munților Pietricica, Cozla și Cernegura, loc

de legendă al ținuturilor românești.

Părinții mei au fost oameni simpli, dar cu sufletul curat, educați

în spiritul muncii neostoite și al credinței în Dumnezeu. Se trăgeau

din familii de țărani gospodari, cu foarte mulți copii și pământ puțin.

În anul 1950, luna August, ziua 29, când nu avea decât 37 de

ani și 7 luni, mama a plecat pentru totdeauna dintre noi, după o

suferință grea, dar scurtă. Eram pe atunci un copil, mic de stat și

puțin la trup, dar învățat, deja, cu greutățile vieții, pentru că în casa

noastră fiecare trebuia să se facă util.

Regret, dragă mamă, că nu am avut ocazia să fiu lângă tine

mai mult timp, să te văd cu părul nins, la vârsta senectuții și să-

ți vindec inima obidită cu smirna răsplătirilor curate. Ai plecat

în lumea veșniciei atât de devreme, încât nu ai avut plăcerea de

a vedea florile cu care mi-ai împodobit ființa! Cât de fericită ai

fi fost să fi văzut cum feciorul tău a reușit să se salte, cu prețul

sudorilor de sânge, din brazda umilă, în scaun de lumină!

Pentru mine, sora Georgeta, Andrei după căsătorie, a fost o a

doua mamă, care s-a străduit să-mi aline suferințele în

momentele grele ale vieții! Mi-am trăit copilăria în condițiile celui

de-al doilea război mondial, ale secetei din 1946, ale ocupației

rusești. Mi-am continuat studiile datorită bunului meu coleg de

bancă, Dănuț Borș, și a tatălui său, profesorul de matematică C.

Borș, care era directorul Liceului ”Petru Rareș” din Piatra Neamț,

ceea ce mi-a permis să continui studiile liceale, devenind elev

internist în clasa a VI-a.

Marele meu noroc a fost acela că am avut parte de dascăli

extraordinari, care au știut să-mi insufle dragostea pentru carte și m-

au educat în spiritul onoarei și al cinstei. Îi amintesc cu drag pe

învățătorul meu din clasele I-IV, domnul Niculescu, profesorul de

matematică C. Borș, profesorii Haralamb Mihăilescu și Geta Pralea

de limba română, profesorul Rotundu de istorie, profesorul Țilică

Velea de geografie, profesorul Ceaușu de chimie, profesorul

Teodoreanu de fizică.

La terminarea liceului aveam 16 ani, făcusem 10 ani de școală

după modelul sovietic, am hotărât să urmez o facultate. În ultimul

an de liceu am început să mă pregătesc sistematic pentru admiterea

la două facultăți: Medicină generală și Drept. Prima era dorința

familiei și a doua era opțiunea mea. În luna august 1950, cumnatul

meu, Mihai Andrei, ne-a adus la Iași pe mine și pe doi colegi, Petre

Plăcintă și Culiță Dobrin. După ce ne-am înscris la Medicină

generală și cumnatul meu s-a întors la Piatra Neamț, colegul Petre

Plăcintă a avut ideea să ne înscriem la Facultatea de Zootehnie, unde

am susținut aceleași probe ca la medicină și am fost admis primul pe

listă cu media 9,85.

Intrarea la facultate a însemnat pentru mine unul din cele mai

plăcute evenimente petrecute în viață! Era începutul unui nou mod

de viață, pe care mi l-am dorit să fie cât mai frumos.

(continuare în pagina a doua)

A consemnat Prof. univ. Dr. Mihai STANCIU

Publicație lunară a Facultății de Agricultură - USAMV Iași

Agricultura și Viața

Nr. 29

28 mai – 27 iunie 2017

2

O VIAȚĂ DE OM DĂRUITĂ STUDENȚILOR ȘI

CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ZOOTEHNICE!

- interviu cu Prof. Univ. Dr. Ioan VACARU-OPRIȘ -

Cum au contribuit anii de facultate la formarea

Dumneavoastră, Domnule Profesor?

În baza hotărârii Consiliului de Miniștri (H.C.M.) nr.

1056 din data de 2 octombrie 1951, s-au înființat Facultățile de

Horticultură și Zootehnie pe lângă Institutul Agronomic ”Ion

Ionescu de la Brad” din Iași. Durata studiilor era de 52 ani și

planul de învățământ cuprindea 39 de discipline. Numărul de ore

pe săptămână se ridica la 40-42, frecventarea orelor fiind

obligatorie. În afară de activitatea didactică, ca student am

participat la reuniunile studențești (de două ori pe săptămână), la

spectacolele de excepție ale Teatrului Național ”Vasile

Alecsandri”, la spectacolele Filarmonicii, la concertele educative.

După darea în folosință a Aulei Magna, acest gen de spectacole

au fost organizate și în universitatea noastră.

Am efectuat stagii de practică în Întreprinderi Agricole

de Stat (I.A.S.-uri) Urleasca (Brăila), Zorleni (Bârlad), Popricani

(Iași), la Stațiunea de Cercetări Zootehnice Popăuți (Botoșani), la

Institutul Agronomic din Chișinău (în anul 1958, timp de o lună).

La Oieria Palas (Constanța) am efectuat stagiul de pregătire a

proiectului de diplomă timp de aproape un an. În ianuarie 1961

am susținut examenul de stat, terminând facultatea ca șef de

promoție și, de aceea, am fost oprit în învățământul superior ca

șef de laborator la disciplina ”Alimentația animalelor domestice”.

Cu prilejul aniversării a 40 de ani de la înființarea

Facultății de Zootehnie (1991), în calitate de Decan subliniam cu

acest prilej: ” Desigur, frumoasele realizări amintite nu ar fi fost

înfăptuite dacă de pregătirea studenților acestei facultăți nu s-ar fi

ocupat cadre didactice de prestigiu, precum : prof. dr. Agricola

Cardaș, prof. dr. N. V. Pătrășcanu, prof. dr. Dumitru Contescu,

prof. dr. Emil-Honoriu Roșu, prof. dr. doc. șt. Ștefan Bârsănescu

și mulți alții”.

Am remarcat că în viața Dumneavostră ați avut parte de

momente dificile pe plan profesional. Cum ați reușit să le

depășiți?

Chiar la un an după terminarea facultății, peste 60 de cadre

didactice din universitatea noastră am fost detașate pentru a

sprijini dezvoltarea Cooperativelor Agricole de Producție, eu

desfășurându-mi activitatea la C.A.P. Dodești (județul Vaslui) și

C.A.P. Zănești (județul Neamț). De la cele două luni promise, am

fost detașați până în decembrie 1963. Deși condițiile socio-

economice erau foarte grele, am muncit cu pasiune, din zori și

până-n noapte, mulțumit că aveam satisfacția muncii prestate.

Mentorul meu, prof. dr. Emil-Honoriu Roșu mi-a trimis o

scrisoare în care îmi propunea să revin la facultate, unde este

vocația mea. Revenind la Iași, am primit o normă de asistent la

disciplina ”Alimentația animalelor domestice”.

Un alt moment delicat a fost cel al Revoluției din decembrie

1989. Studenții din universitatea noastră au constituit un grup de

inițiativă și au venit cu o listă de revendicări. În data de 18

ianuarie 1990, pe facultăți a avut loc o analiză a activității

cadrelor didactice de către studenți. Reprezentanții studenților mi

-au propus să fiu Decan al Facultății de Zootehnie. Am acceptat,

dar le-am spus că trebuie respectată metodologia de alegeri a

Ministerului Învățământului și Științei. Astfel a fost ales

Consiliul Profesoral al facultății, care, la rândul lui, a ales

decanul și biroul de conducere. Cu o echipă de conducere nouă s-

a trecut la traducerea în fapte a revendicărilor întemeiate ale

studenților.

De asemenea, în perioada 1990-2000 ne-am confruntat cu

unele probleme legate de optica confuză a unor persoane izolate,

dar influente, asupra profesiei de zootehnist. În timpurile acelea,

s-au petrecut și unele situații bizare, când persoane influente au

încercat să mă reducă la tăcere. Eu am rămas fidel principiilor de

moralitate acceptând o luptă deschisă cu forțele oculte. Cert este

că în anul 2000 am fost înlăturat din funcții de conducere!

Viața a mers înainte. Lucrând fără preget, am reușit să termin

Tratatul de Avicultură, pe care l-am publicat la Editura Ceres din

București, în trei volume, însumând 1647 de pagini tipărite și

numeroase planșe color. Lucrarea a primit premiul ”Gheorghe

Ionescu Sisești” al Academiei Române.

De ce o considerați pe soția Dumneavoastră îngerul păzitor?

Soția mea, Maria Opriș, a absolvit Facultatea de Horticultură

și când am cunoscut-o era de o mare frumusețe, brunetă, cu ochii

de smarald și mers de regină și era îmbrăcată cu mult bun gust.

În tot ceea ce am întreprins în viață, pe toate planurile, soția a

fost alături de mine și m-a sprijinit moral, chiar și atunci când

dispăruse orice șansă de a mai ieși din situații critice.

Atașamentul soției față de mine și demnitatea cu care s-a

comportat în viață mi-au dat o mare siguranță în activitatea mea,

putându-mă consacra cu toate puterile pe care mi le-a dat

Dumnezeu pentru a mă achita cu conștiinciozitate de obligațiile

profesionale și civice pe care le-am avut.

Ce au reprezentat studenții în viața Dumneavoastră?

Studenții au fost scutul meu puternic în lupta cu forțele

răului. De multe ori, cu sufletul plin de amar am intrat în

amfiteatru pentru a-mi ține cursul, dar la vederea bunilor mei

studenți am uitat un timp de necazuri și m-am dăruit lor,

încărcându-mă cu energie pozitivă. Și, de aceea, le sunt foarte

recunoscător studenților mei!

Mulțumindu-vă foarte mult pentru ideile împărtășite, vă

rugăm, Domnule Profesor, să transmiteți cititorilor Revistei

”Agricultura și Viața”câteva gânduri care vă definesc modul

Dumneavoastră de a trăi!

Pe mine nu fatalitatea m-a tras în sus pe scara valorilor, ci

numai munca neostoită, tenacitatea și, nu în ultimul rând, mintea

sănătoasă pe care mi-a dat-o bunul Dumnezeu.

Am iubit zootehnia, conștient fiind că munca mea în acest

domeniu de activitate contribuie la bunăstarea oamenilor. Mi-am

iubit colegii de catedră, bucurându-mă de succesele lor. Mi-am

iubit familia, care a fost pentru mine un sanctuar. Mi-am iubit și

îmi iubesc nespus țara în care m-am născut și poporul meu. Am

iubit viața, ca pe cel mai prețios dar al lui Dumnezeu făcut

oamenilor!

A consemnat Prof. univ. Dr. Mihai STANCIU

Agricultura și Viața

Nr. 29

3

Sărbătoriții perioadei

28 mai-27 iunie:

29 mai - adm.fin.I ELENA GALEA, Resurse umane

31 mai - Asistent universitar dr. VIRGIL VLAHIDIS, Facultatea de Agricultura

01 iunie - tehnician VIOLETA BURCA, Facultatea de Medicina Veterinara

02 iunie - inginer h CRISTIAN BUBURUZANU, Ferma Adamachi

03 iunie - Sef lucrari dr. MIHAELA-CLAUDIA SPATARU, Facultatea de Medicina

Veterinara

03 iunie – Conf. SERVILLIA OANCEA

05 iunie - Asistent universitar ROXANA-ANGELA TUCALIUC, Facultatea de Hor-

ticultura

07 iunie - asist vet ANTONETA RUSU, Facultatea de Medicina Veterinara

08 iunie - Sef lucrari (lector universitar) OLGA PANZARU, Facultatea de Agricultu-

ra

08 iunie - Profesor universitar NICOLAE DUMITRESCU, Prof. consultanti

09 iunie - TEONA AVARVAREI, Profesor universitar (consultant)

11 iunie - inginer PETRONELA POIANA, Facultatea de Horticultura

11 iunie - Asistent universitar dr. LUMINITA-IULIANA AILINCAI, Facultatea de

Medicina Veterinara

13 iunie - Sef lucrari (lector universitar) ANTOANELA PATRAS, Facultatea de

Horticultura

14 iunie - adm.fin. I S ILEANA CHIPERI, Administrativ

16 iunie - Secretar I S DANIELA COSTEA-CAPUSNEAC, Secretariate

17 iunie - Asistent universitar dr. ELENA-LUANDA OSLOBANU, Facultatea de

Medicina Veterinara

17 iunie - Profesor universitar PETRU MAGAZIN, Prof. consultanti

17 iunie - secretar ELENA-NONA VELESCU, Secretariate

20 iunie - Sef lucrari EUSEBIU-VIOREL SINDILAR, Facultatea de Medicina Vet-

erinara

21 iunie - secretar PETRONICA AMISCULESEI, Secretariate

24 iunie - Sef lucrari dr. NICOLETA-LUMINITA PARASCHIV, Facultatea de Ag-

ricultura

25 iunie - Cercetator stiintific IRINA-GABRIELA CARA, Facultatea de Agricultura

26 iunie - Subing LUMINITA POPA, Facultatea de Horticultura

26 iunie - inginer CRISTINA HARHATA, Facultatea de Zootehnie

27 iunie - secretar MIHAELA NEICA, Secretariate

Tuturor sărbătoriților acestei perioade, vă adresăm sincere felicitări,

cele mai frumoase gânduri și urări, dorindu-vă să aveți sănătate, multe bucurii și împliniri pe toate planurile.

La mulți ani !

ERADICAREA FOAMETEI ŞI SĂRĂCIEI –

DEZIDERATE MAJORE ALE CIVILIZAŢIEI

prof. univ. dr. dr. h. c. Constantin I. MILICĂ

(continuare din numărul trecut)

De-a lungul secolelor, perioade lungi de secete au decimat

populaţii din multe regiuni ale Pământului. În ultima perioadă,

frecvenţa şi intensitatea secetelor au devenit tot mai dramatice în unele

macroregiuni. Cea mai grav afectată a fost Etiopia din Cornul Africii,

unde secetele s-au succedat, în ultimele 5 secole, aproape în fiecare

deceniu. Foametea gravă datorată secetei excesive din anii 1984-1985

şi instabilitatea politică din zonă au provocat moartea a 8 milioane de

etiopieni.

Seceta din anul 2015 care a lovit partea de sud-vest a Statelor

Unite, inclusiv California, a fost considerată cea mai mare din ultimii

1200 de ani.

În România, anul agricol 1945-1946 a fost considerat cel mai

secetos din secolul XX, fiind urmat de o înfometare acută a populaţiei,

mai ales în estul şi sudul ţării. Au urmat secetele excesive din anii

2000, 2007, 2012, 2015, ultima provocând o adevărată catastrofă la

culturile agricole din sudul ţării. Au scăzut debitele apelor din Dunăre,

din râurile interioare şi din lacurile de acumulare, cu efecte în

diminuarea potenţialului de producere a energiei electrice de către

hidrocentrale şi de centrala nucleară de la Cernavodă care foloseşte

debitul apei din Dunăre.

După datele adunate de sateliţi, pentru anii următori sunt

prognozate situaţii alarmante la nivel mondial: scăderea dramatică a

precipitaţiilor anuale, secete prelungite în timp, diminuarea

rezervoarelor subterane de apă dulce, pierderea apei freatice, aridizarea

galopantă a solurilor şi impactul devastator asupra agriculturii. Zonele

secetoase se vor extinde în nordul şi sudul Africii, America Latină,

sudul Statelor Unite, Orientul Mijlociu, Australia şi sudul Europei.

În zonele tropicale musonice, mai ales în Asia şi Oceania,

efectele vor fi inversate: surplus de precipitaţii, inundaţii catastrofale,

cicloni tropicali, uragane, furtuni, tornade, tsunami.

Într-un viitor cu gust de praf şi foame se întrevede o acută

competiţie pentru apă, cu profunde efecte economice, sociale şi

politice, accentuarea sărăciei şi a foametei, inclusiv declanşarea unor

revolte civile şi chiar războaie.

Consecinţa marei carenţe de apă a generat pericolul

deşertificării treptate. Tendinţa crescută de aridizare, datorată unor

schimbări climatice globale dar şi a unor grave greşeli umane, a

declanşat extinderea procesului de deşertificare, mai acut în Africa şi

Asia.

În Africa de Nord, în jurul Tropicului Racului, se întinde un

deşert de circa 7 milioane km2. În Africa de Sud, în jurul Tropicului

Capricornului, este deşertul Atacama cu 105.000 km2 (cel mai arid din

lume) şi deşertul Namib. În Asia Centrală este deşertul Gobi.

Macrozone deşertificate s-au instalat în Orientul Mijlociu, sudul

Americii de Nord, America Latină şi Caraibe, totalul suprafeţelor

depăşind 950 milioane de hectare..

În ultimul secol, pericolul de deşertificare s-a extins în 110

ţări, pe teritoriul S.U.A., a Mexicului, 25% din America Centrală, 36%

din suprafaţa Africii, şi zone mari din sud-vestul Asiei (Arabia, Siria,

Irak, Iran), avansând anual cu 50.000 km2. Zeci de milioane de oameni

au trebuit să-şi părăsească locuinţele înghiţite de deşert, migrând în

zone mai bogate, chiar cu presiuni asupra societăţii locale.

Modelele climatice internaţionale prezentate la Congresul

Climei de la Montreal (Canada) arată pericolul deşertificării treptate, în

a doua jumătate a secolului XXI, pe teritorii din sudul Spaniei şi

Portugaliei, sudul Italiei (Sicilia, Calabria), Grecia, centrul fostei

Jugoslavia şi România (sudul Olteniei, a Munteniei, Bărăgan şi

Dobrogea).

Deşertificarea a devenit o problemă de anvergură mondială

pentru rezolvarea căreia vor fi necesari zeci de ani de eforturi ale

întregii omeniri.

Unele măsuri luate pe plan mondial s-au dovedit fără aplicaţii

concrete. S-a stabilit Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării

şi a Secetei la data de 17 iunie pentru a aminti guvernanţilor de

pericolele ce apar la orizont. Multe din proiectele şi propunerile lansate

la diferite congrese şi conferinţe internaţionale au fost calificate drept

eşecuri spectaculare, datorate intereselor foarte diversificate ale

statelor. (continuare în numărul viitor)

4

Agricultura și Viața

DEZVOLTAREA COMPETENȚEI DE

COMUNICARE LA STUDENȚII AGRONOMI DIN

ANUL I (Antrenamentul comunicării)

Prof. dr. Mihai Stanciu

Exemple de demersuri didactice în vederea dezvoltării

competenței de comunicare prin programele DPPD

III.1. Centrarea demersului didactic pe formare de

competențe

Definirea competenţelor poate fi realizată şi într-o

manieră metaforică (a transferului de cunoştinţe sau cea a

mobilizării resurselor subiectului la un moment dat) (Perrenoud

Ph.,2002). Metafora mobilizării pune accentul pe activitatea

subiectului, care implică « un ansamblu de operaţii mentale

complexe, conectându-le unor situaţii, transformând mai degrabă

cunoştinţele. » (ib.) Metafora mobilizării sugerează « o

orchestrare, o coordonare a resurselor multiple şi eterogene » ale

subiectului, o recombinare permanentă a acestor resurse (op.cit.).

«Mobilizarea nu are nimic magic, este un efort al

spiritului. » (ib.)

De aceea, fișele tuturor disciplinelor psihopedagogice

cuprind competența comunicării ca finalitate a demersului

educațional.

III.2. Folosirea metodelor de tip creativ

Creativitatea constituie una dintre cele mai importante valori

umane sociale şi educaţionale. »Creaţia –sublinia Vasile Pavelcu-

este legea însăşi a vieţii spirituale a omului, actul creaţiei este

autotelic ca şi jocul : raţiunea lui de a fi se află în el însuşi.»

Dezvoltarea socio-economică şi culturală a unor ţări au confirmat

ideea că investiţia cea mai rentabilă a viitorului este cea făcută în

inteligenţă şi creativitate (George Văideanu, 1988). Un rol

important revine şcolii în vederea depistării şi cultivării

resurselor creative ale elevilor. Din păcate, şcoala este încă

departe de ceea ce ar trebui să facă în acest sens. Aceasta

deoarece la nivelul şcolii este încă prezent fenomenul de

supraîncărcare informaţională a elevilor, cadrele didactice

folosesc strategii de predare care cultivă rutina, neparticiparea,

reducerea personalităţii celor educaţi la un grup amorf. La nivelul

universităţii miza este mult mai mare deoarece în spaţiul

academic se modelează specialiştii de mâine.

Metodele creative urmăresc crearea unei ambianţe favorabile

producerii unor idei şi lucruri noi, originale, formulării şi

rezolvării de probleme. Acest tip de metode se caracterizează

printr-un grad de toleranţă (deoarece cultivă explorarea,

tatonarea în procesul de creaţie) şi prin flexibilitate (fiind

aplicabile în situaţii foarte diferite, încurajând extrapolările şi

interpolările, jocul fanteziei, alternativele paralele şi concurente)

(Moraru,1995). O analiză, chiar sumară, a metodelor creative

pune în evidenţă faptul că ele sunt centrate, mai ales, pe

stimularea structurilor intelectuale implicate în actul creativ şi

mai puţin pe componenta nonintelectuală (de natură afectivă,

volitivă etc.). De asemenea, în efortul educativ accentul va trebui

pus pe metodele de microgrup şi individuale de stimulare şi

valorificare a potenţialului creativ.

Metodele de tip creativ au fost predate studenților în

cadrul orelor de psihologia educației și de didactică. Am

desfășurat numeroase activități folosind metodele de tip creativ

(brainstorming, debate). De asemenea, studenții au fost abilitați

cu tehnica elaborării hărților conceptuale din dublă perspectivă:

ca instrumente ale învățării eficiente și de valorificare a

potențialului creativ. Seminariile desfășurate din perspectiva

teoriei inteligențelor multiple sunt exemple elocvente în acest

sens.

III.3. Dezvoltarea competenței de comunicare orală

Preocupările privind dezvoltarea competenței de comunicare

orală încep din anul I de facultate. Imi încep seminariile la anul I

cu exerciții de prezentare în perechi (prezentarea colegului din

pereche după o schemă simplă : numele și prenumele, liceul

absolvit și câteva elemente seminificative pozitive despre

student), care au condus la îmbunătățirea climatului de

comunicare în grup și la cunoașterea colegilor de grupă.

De asemenea, tot la anul I, semestrul I, studenții au elaborat

un portofoliu pe care l-au prezentat oral, după care a fost notat

de către profesor. Prezentarea orală a avut o anumită pondere în

evaluarea finală.

Un seminar din cadrul cursului de Pedagogie I (anul I, sem.

al II-lea, 2016-2017) a fost consacrat dezvoltării competenței de

comunicare orală, mai precis de a crea situații concrete în care

studenții să realizeze un adevărat antrenament al comunicării.

Seminarul a început cu aplicarea unui test inițial privind

autoevaluarea modului de comunicare. Rezultatele individuale

fiind confidențiale, am realizat pentru fiecare seminar o

radiografie a modului în care ei percep realizarea comunicării în

diferite situații practice. Centralizarea rezultatelor evidențiază, în

mod îmbucurător, faptul că marea majoritate a studenților

prezenți aparțin tipului ”Arta conversației mai presus de orice” și

puțini aparțin tipurilor ”Armonia cu orice preț naște conflicte”,

”Cine deține puterea?”.

După o scurtă recapitulare a elementelor teoretice prezentate

la curs, studenții din anul I au desfășurat activități de comunicare

în perechi (față-n față folosind doar limbajul nonverbal; spate-n

spate putând folosi și limbajul verbal, aici lipsind cotactul vizual;

față-n față putând folosi toate mijloacele de comunicare. După

fiecare exercițiu, li s-a cerut studenților să facă comentarii și să

rețină sugestii privind îmbunătățirea comunicării didactice

(acesta a fost firul roșu al întregului seminar). Câte două perechi

s-au unit și au continuat discuțiile privind direcții de acțiune în

vederea îmbunătățirii comunicării dintre profesori și studenți.

Fiecare grup a prezentat concluziile și am reținut câteva sugestii

pe care le vom prezenta în concluzii.

III.4. Dezvoltarea competenței de comunicare scrisă

Ideea de antrenament a fost aplicată și în ceea ce

privește dezvoltarea competenței de comunicare scrisă. În cadrul

examenelor studenții au fost puși să realizeze mici eseuri pe

problematica psihopedagogică, fiind instruiți în prealabil în

legatură cu sturctura unui eseu. Cele mai bune lucrări au fost

premiate de către profesor cu cărți.

Concluzii

a) Comunicarea este trăsătura fundamentală şi revelatorie

pentru fiinţa umană, fiind singura şi simpla ei modalitate de a

fiinţa, prin care omul îşi depăşeşte permanent propriile limite (C.

Mircea). „Comunicarea umană înseamnă curajul de a te oferi

celorlalți fără teama secătuirii.”(L. Șoitu,2001)

b) Antrenamentul comunicării implică o formare inițială și

continuă a dascălilor, care trebuie să aducă lumina cunoașterii în

mintea și sufletul tinerilor. Comunicarea eficientă reprezintă o

pârghie importantă în acest proces dificil al modelării întru

valorile umane.

c) De aceea, cadrele didactice trebuie să fie abilitate cu

demersurile metodice de formare la elevi și studenți a

competențelor de comunicare orală și scrisă. Planurile de

învățământ ale facultăților trebuie să abordeze problematica

comunicării, inclusiv la universitățile tehnice. La USAMV Iași

am introdus un pachet de discipline opționale intitulat “Tehnici

de comunicare/ Tehnici de învățare eficientă” la anul I,

specializarea biologie.

d) Cadrele didactice trebuie să solicite un feed-back

permanent în procesul de predare-învățare, prin care să se asigure

că studenții au înțeles în profunzime cunoștințele predate și, de

asemenea, să fie receptivi la feed-backul solicitat de către

studenți.

Nr. 29

5

„Noi paradigme ale vieții sănătoase”

continuă cu Tudor Petruțiu

Alexandra Mocanu: Domnule Tudor

Petruțiu, în calitatea dumneavoastră de

președinte al Asociației Române de

Permacultură, ați dat curs invitației

organizatorilor evenimentului «Nouveaux

paradigmes du bien-être: santé,

environnement, média» („Noi paradigme ale

vieții sănătoase: sănătate, natură, media”).

Cum puteți caracteriza, în câteva cuvinte,

ziua de sâmbătă, 6 mai, și activitățile pe

care le-ați desfășurat în colaborare cu

universitatea noastră?

Tudor Petruțiu: Sâmbătă a fost o zi

constructivă, pornind de la discuțiile de dimineața, unde am fost plăcut surprins să văd

zeci de studenți de la horticultură, un domeniu conex, chiar central permaculturii.

A.M.: Care au fost axele discuțiilor din cadrul mesei rotunde?

T.P. : Introducerea teoretică în conceptul de permacultură a fost una scurtă, timpul avut la

dispoziție fiind limitat, mai ales că eram 5 prezentatori, trecând fiecare la discutarea

inițiativelor existente, în mod special a celor personale. Au fost acoperite câteva aspecte

generale ale permaculturii, diferite tehnici și strategii care pot fi aplicate în grădini, dar și

în educație (școaladingrădină.ro). Au fost prezentate inițiative de ferme de permacultură

(precum Baza Ulmu), grădini urbane (Cultivă

Orașul, Grădina socială de la Muzeul

Sadoveanu), ideea de lanțuri scurte de producție

(conceptul de agricultură urbană și rurală

susținută de comunitate) și consumul local al

hranei crescute natural și de sezon. Am avut

ocazia să auzim unele sfaturi și perspective

oferite de D-l profesor Hoha Gabriel Vasile, de la

Direcția pentru Agricultură Iași, legate de

susținerea fermierilor locali, dar unele dintre

propunerile dânsului au fost în afara sferei

permaculturii, fapt care a stârnit polemici

constructive legate de subiectul central al evenimentului: „Noi paradigme ale vieții

sănătoase”.

A.M.: În ce au constat activitățile desfășurate la Grădina socială de la Muzeul

Sadoveanu?

T.P. : La Muzeul Sadoveanu, alături de

participanții la masa rotundă și de alți voluntari

din Iași curioși de acest subiect, s-a început

implementarea unui mic ecosistem comestibil.

Unul din conceptele centrale atelierului a fost

cel de „ghildă”, adică o asociere de plante care

să funcționeze precum un micro-ecosistem,

ajutându-se unele pe altele în dezvoltare.

Elementul central al asocierilor fiind pomii și

arborii existenți (vișini, păr, nuc și salcâmi). În

crearea acestor ghilde s-au urmărit cerințele

plantelor asociate față de lumină, sol, modul în

care acestea își dezvoltă rădăcina, înălțimea la care ajung, alelopatia și funcția acestora în

ecosistem (unele având rol de repelent al dăunătorilor, de atragere a prădătorilor naturali

ș.a.). Participanții au lucrat umăr la umăr și pe parcursul a 4 ore grădina a fost instalată.

Mi-a plăcut să văd o astfel de mobilizare și mai ales faptul că lumea a fost curioasă să

afle cât mai multe despre această abordare, întrebările curgând una după alta. Grădina se

apropie de o stare de ecosistem care se autoreglează, dar acesta are nevoie de întreținere

și chiar extindere, motiv pentru care fac apel către cei interesați să continue intervenția și

să crească diversitatea de plante și relații dintre acestea.

A.M.: Cum vedeți perspectivele acestui eveniment?

T.P. : Speranța mea este că măcar o parte din studenți au devenit interesați de acest

subiect, pe care îl consider important în contextul unei societăți într-o continuă

industrializare și îndepărtare de natură. Cunoscând impactul negativ al multor practici din

domeniul horticulturii și agriculturii, consider că este esențial să schimbăm abordarea

creșterii hranei, mergând mai mult în direcția propusă de permacultură, și anume aceea de

a imita îndeaproape modul în care funcționează natura. Acest lucru îl putem face creând

agroecosisteme bazate pe policultură și pe o diversitate ridicată de relații benefice între

componentele acestora, reducând în acest proces consumul de resurse neregenerabile,

reciclând resursele disponibile și ajutând la creșterea fertilității naturale a solului

folosindu-ne de un design inteligent.

A consemnat Mocanu Alexandra–Andreea,

Facultatea de Horticultură, anul al II-lea

Mulțumim pentru fotografii domnului prof. dr. Mihai Stanciu, care ne-a fost alături pe

parcursul activităților zilei.

Masă rotundă și atelier de grădinărit pe

tema permaculturii la USAMV Iași

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion

Ionescu de la Brad” din Iași, prin Centrul de reușită universitară, a

găzduit sâmbătă, 6 mai 2017, două dintre activitățile Colocviului

internațional «Nouveaux paradigmes du bien-être: santé,

environnement, média» („Noi paradigme ale vieții sănătoase: sănătate,

natură, media”), o dezbatere pe tema permaculturii și un atelier de

grădinărit urban la grădina socială a Muzeului ”Mihail Sadoveanu”.

În cadrul colocviului a fost organizată o masă rotundă, la care au

participat peste 30 de specialiști (Gabriel HOHA (DAJI), Alexandru

BODNAR (Asociația Mai Bine), Radu CRĂCIUN și Tudor

PETRUȚIU (Asociația Română de Permacultură), Codrin ONOFRAȘ

(Food Forest) și studenți, ce a avut ca scop schimbul de experiențe și de

bune practici, în vederea dezvoltării conceptului de permacultură în țara

noastră, concept apărut în urmă cu 15 ani și care este într-o continuă

dezvoltare în domeniul agricol.

Permacultura – un subiect interesant și

captivant pentru iubitorii de natură, în

special pentru studenții Facultății de

Horticultură, care au participat într-un

număr mare. Acest tip de cultură

ambiționează o producție agricolă

durabilă, foarte economică și

respectuoasă față de ființe și relațiile

reciproce.

Colocviul a presupus îmbinarea

informațiilor teoretice cu partea practică

astfel că, după masa rotundă, în grădina

Muzeului Sadoveanu s-a desfășurat un

atelier de grădinărit urban prin care

participanții (cadre didactice și studenți

de la universitățile ieșene, voluntari,

studenți

francezi) au

descoperit

conceptul de

permacultură

și, de

asemenea,

aplicabilitatea

acestui

concept în

toate

domeniile

studiate la

universitatea noastră. Această activitate le-a dat celor prezenți prilejul

de a cunoaște pe îndelete un nou tip de cultură, mai complex, cu o

diversitate mare de plante pe spații mici, însă foarte productive.

„Am învățat astazi cum putem realiza o agricultură sănătoasă,

ecologică, prin cooperare cu natura şi prin grija pentru pământ şi pentru

tot ceea ce ne înconjoară.” (Golache Iuliana, Mineață Iulia, Melu

Ramona, Mocanu Alexandra, studente ale Facultății de

Horticultură,USAMV Iași, anul al II-lea)

Adresăm mulțumiri pentru sprijinul acordat în organizarea și

desfășurarea activității domnului Rector, prof.dr. Vasile Vîntu,

domnișoarei Decan, prof. dr. Lucia Draghia, precum și domnilor

prof.dr. Eugen Ulea și prof.dr. Mihai Stanciu.

În numele comitetului de organizare a simpozionului,

lect.dr. Elena Petrea

6

Studenții USAMV Iași premiați la Agronomiada 2017

39 de studenți ai Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară

„Ion Ionescu de la Brad” din Iași au fost premiați în cadrul competiției

naționale „Agronomiada” 2017, organizată în perioada 4-7 mai, la USAMV

din București. Evenimentul studențesc, devenit o tradiție și aflat la cea de-a

XXIX-a ediție, a constat într-o competiție la mai multe discipline profesionale

și patru secțiuni sportive. Astfel, delegația USAMV Iași formată din 50

participanți a obținut rezultate excelente pe parcursul celor 4 zile de concurs -

24 de premii și mențiuni: șapte locuri I, șase locuri II, patru locuri III și șapte

mențiuni.

La disciplinele aflate în concurs, studenții ieșeni au obținut primul loc la:

Entomologie, Microbiologie aplicată, Proiectare Peisageră, Poluarea apei și a

solului, Managementul proiectelor în agricultură și dezvoltare rurală, Tenis de

masă – mixt și Baschet băieți 3 la 3.

„Este o competiție la care participăm în fiecare an, cu studenți de la toate

specializările USAMV Iași. Ne bucurăm că și la această ediție, care s-a

desfășurat la București, am obținut rezultate excelente în toate domeniile. Atât

cadrele didactice de la noi cât și studenții acordă o atenție deosebită

pregătirii pentru concurs și de la an la an, rezultatele nu întârzie să apară.

Studenții premiați vor fi recompensați de Universitate, pe baza metodologiei

privind acordarea burselor speciale, care variază între 180 și 360 lei”, a

precizat Conf. univ. dr. Vasile STOLERU, Prorector cu activități sociale,

studențești și relații cu alumni, USAMV Iași.

Printre participanții ieșeni la „Agronomiada” 2017, s-a remarcat Delia

Achiței, studentă în anul III, Facultatea de Horticultură, specializarea Ingineria

Mediului, care a susținut o lucrare despre poluarea apei și a solului și care a

obținut locul I.

„Este pentru prima dată când particip la o competiție națională dedicată

studenților agronomi. Sunt studentă la specializarea Ingineria Mediului, iar

lucrarea pe care am susținut-o în cadrul concursului a fost despre poluarea apei și

a solului. Pot spune că timp de patru săptămâni m-am pregătit intens și nu mă

așteptam să obțin locul I, deși îmi doream, și asta pentru că a fost o competiție

strânsă, fiind 10 studenți din toată țara înscriși la această disciplină”, a spus Delia

Achiței, studentă USAMV Iași.

La ediția AGRONOMIADA 2017, care a avut loc la Universitatea de

Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, delegația USAMV

Iași formată din 50 participanți a obținut rezultate excelente pe parcursul celor 4

zile de concurs -24 de premii și mențiuni: șapte locuri I, șase locuri II, patru

locuri III și șapte mențiuni.

BAGHIU Alexandru – Premiul I- Entomologie

PERCĂ Adelina – Premiul I – Microbiologie aplicată

BENCHIA Iuliana, BOTEZATU Adriana, BRĂTESCU Larisa Elena –

Premiul I – Managementul proiectelor în agricultură și dezvoltare rurală

ACHIŢEI Delia – Premiul I – Poluarea mediului și a solului

DODU Diana, PĂSTRU Alina – Premiul I – Proiectare peisageră

VIŢELARIU Răzvan, DUBĂSARI Maxim, MUNTEANU Bogdan Andrei,

PISTICIUC Iustin – Premiul I – Baschet băieți 3 la 3

ŞTEFAN Alexandru - Premiul I – Tenis de masă

AILINCĂI Alexandru – Premiul II – Biochimie

DAVID Corina – Premiul II – Botanică sistematică

CHIPER Mihaela – Premiul II – Floricultură

MATEI Andrei Cristian – Premiul II – Nutriția și alimentația animalelor

ANDREESCU Diana – Premiul II – Controlul calității produselor de

origine vegetală

BUTNARU Claudiu, MUȘAT Alin, MAXIM George, MANDEA Victor,

NIȚĂ Petrișor, MITAN Petru Dan, LUNGU Răzvan, TIPA Marius, JUNCU

Tudor, TĂUTIANU Cătălin Valentin – Premiul II- Fotbal

MURARIU Margareta – Premiul III – Biochimie

TĂTARU Izabela Nicoleta – Premiul III – Floricultură

NICOLAU Nicoleta Diana – Premiul III – Tehnologia creșterii păsărilor

FOGOROŞ Silviu – Premiul III – Tenis de câmp

BUINCEANU Cristina- Mențiune – Fitotehnie

ALBERT Gabriel – Mențiune- Entomologie

ROTARU Andreea – Mențiune - Legumicultură

PATROLEA Elena – Mențiune – Tehnologia cărnii și a produselor din

carne

CIOCOIU Ştefania – Mențiune – Controlul calității produselor de origine

vegetală

STOICA Iordana – Mențiune - Fiziologie

CIOCNITU Anca – Mențiune – Tenis de masă

La „Agronomiada” 2017 au concurat peste 350 studenți de la Universitatea

de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iași,

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca,

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele

Mihai I al României” din Timișoara, Universitatea din Craiova și Universitatea

Agrară de Stat din Moldova și găzduită de Universitatea de Științe Agronomice

și Medicină Veterinară din București.

„Pentru mine concursul Agronomiada a fost o experiență unică. Pe lângă

satisfacția obținerii premiului întâi la proba la care am participat, am cunoscut

oameni noi din mai multe centre universitare din țară, am legat prietenii și am

rămas cu amintiri minunate” ( BENCHIA Iuliana, studentă în anul III,

Facultatea de Agricultură, U.S.A.M.V. Iași)

„Agronomiada reprezintă pentru mine locul unde ai ocazia să întâlnești

oameni minunați, inteligenți și cu simțul umorului. Este atât de plăcut să

participi la acest concurs doar pentru frumoasa atmosferă care se creează

mereu, datorită oamenilor pe care îi cunoști. Agronomiada este despre distracție,

jocuri sportive, plimbări, petreceri, iar ultima rămâne competiția. Anul acesta

este pentru a doua oară când particip la agronomiadă și cu siguranță voi

participa și anul viitor. Recomand tuturor această frumoasă experiență, deoarece

aduce numai beneficii. ” ( KEREZSI Andreea, studentă în anul III, Facultatea

de Știința și Tehnologia Alimentelor, U.S.A.M.V. Cluj-Napoca)

„Din punctul meu de vedere concursul profesional științific și sportiv

Agronomiada este cea mai mare și importantă competiție pentru învățământul

superior agronomic din România. Pentru mine a fost o onoare să particip. Vreau

să mulțumesc U.S.A.M.V. București pentru ospitalitatea de care au dat dovadă

și să urez mult succes U.S.A.M.V. Iași pentru organizarea Agronomiadei 2018.

” (ȚĂRINEANU Andrei- Georgel, student în anul IV, Facultatea de

Horticultură, Universitatea din Craiova)

În contextul aniversării Centenarului „Iași - Capitala Regatului României

1916-1918 și Oraș al Marii Uniri”, ediția de anul viitor a concursul profesional-

științific și sportiv, Agronomiada 2018 va fi organizată la Universitatea de

Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iași.

Florina ILUȚOAEI, Departamentul de Promovare și Imagine al USAMV

Elena PATROLEA, IV, TPPA

Agricultura și Viața

Nr. 29

7

BENEFICIILE ŞERLAIULUI - Iarba Sfantului Ion

(Salvia sclarea L.)

Plantă bienală sau perenă care face parte din familia Lamiaceae, creşte

până la 1 m înălţime, cu tulpini ramificate, frunze opuse, cu peţiol scurt, pe

faţă proeminente între nervure, florile formează verticile grupate într un spic

terminal lung, uneori ramificat. Întreaga plantă prezintă un miros puternic,

aromatic, iar gustul uşor amar.

Denumirea de Sclarea derivă

din latinescul clarus, înseamnă

clar şi care provenea probabil

din faptul că seminţele erau

folosite pentru a curaţa privi-

rea, acestea erau mucilaginoase

si decoctul lor era utilizat

pentru curăţarea ochilor în ca-

zul prezenţei unui corp străin

care cauza iritaţii.

După Ettmuler această plantă a

fost pusă în folosinţă de către

negustorii de vinuri din Germa-

nia, care o foloseau ca un înlo-

cuitor, infuzată alături de flori

de soc şi apoi adaugată în vinul

din Renan, transformându- l

astfel în Muscat. Planta încă

este denumită în Germania

Muskateller Salbei (Salvie

Muscat).

În anul 1822 era întrebuinţată şi ca înlocuitor pentru hamei, pentru a

obţine o bere mai sofisticată. În Anglia, de asemenea, se făcea din ea un vin

care avea o aromă apropiată de Frontiniac.

Chiar dacă a fost folosită în Antichitate şi Evul Mediu pentru proprie-

tăţile sale curative, o vreme a intrat în uitare, ca să revină apoi în atenţia

medicilor la sfârşitul secolului XIX. Planta a fost considerată antispasmod-

ică, carminativă, balsamică, tonică, aromatică, aperitivă şi astringentă folosi-

tă în special în afecţiunile aparatului digestiv şi de asemenea în afecţiuni re-

nale.

După Culpepper, pentru tumori şi edeme se foloseau seminţele al căror

mucilagiu era aplicat pe zonele afectate. El recomandă pulberea din rădăcini

uscate pentru dureri de cap, iar infuzia ca foarte utilă în afecţiunile gineco-

logice.

În altă ţară precum Jamaica, unde planta se găseşte de asemenea a fost

mult folosită printre nativi fiind considerată răcoritoare şi foarte benefică în

ulcer şi în inflamaţii ale ochilor, decoctul din frunze, fiert în ulei de nucă de

cocos a fost folosit pentru vindecarea înţepăturilor de scorpion, incă mai con-

stituie unul dintre ingredientele folosite în băi aromatice prescrise uneori

pentru beneficiile lor.

Planta susţine apetitul, este aromatică, balsamică utilă în afecţiuni ale

stomacului şi rinichilor. Ea conţine ulei esenţial aromatic, având în com-

poziţie pinen, cineol şi linalol, cu parfum asemănător cu cel al ambrei ce-

nuşii, folosit în aromoterapie. Mai este folosit ca agent de fixare în parfume-

rie, ca aromatizant la fabricarea săpunurilor, cosmeticelor.

A consemnat Roxana-Alexandrina RADU-CLINCIU,

drd. Fitotehnie, III

Prendre soin des êtres et de la Terre - Să avem grijă de fiinţe şi de Terra

Aceasta a fost tema concursului de fotografie lansat de Centrele de

reușită universitară ale Universității „Alexandru Ioan Cuza”,

Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” și

Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion

Ionescu de la Brad”, în cadrul Colocviului internațional «

Nouveaux paradigmes du bien-être : santé, environnement, média

» („Noi paradigme ale vieții sănătoase: sănătate, natură, media”).

Cei 4 fericiţi câştigători sunt: ISAC Gheorghe, student al

Facultăţii de Arte Vizuale şi Design, anul al III-lea, cu fotografia

Son

ancien (Sunet vechi) – Premiul I; BĂHNEAN Loredana-Geanina,

studentă a Facultăţii de Litere, anul al II-lea, cu fotografia Le

crepuscule des déchets (Apusul deșeurilor) – Premiul al II-lea;

CIOCOIU Smaranda, studentă a Facultăţii de Medicină Veterinară,

anul al IV-lea, cu Solitude

(Singurătate) – Premiul al III-lea

MOCANU Alexandra-Andreea,

studentă a Facultăţii de Horticultură,

anul al II-lea, cu fotografia Toi –

meilleur ami de la nature (Tu – cel

mai bun prieten al naturii) – Premiul

Publicului.

Deşi doar cele patru fotografii

au fost alese ca fiind cele mai bune,

toți concurenţii au primit, pe lângă

diplomele de participare, câte un

premiu, oferit de partenerii

evenimentului.

Expoziția cu cele treizeci de fotografii ale studenților este în

continuare deschisă în Sala 2 a Institutului Francez și poate fi

vizitată în afara orelor de curs care au loc în spațiul respectiv,

organizatorii încercând să găsească soluții pentru a o transfera și în

alte locuri.

Fiecare concurent şi-a încercat imaginaţia şi şi-a transpus o

părticică din el în tabloul conturat al grijei pentru natură şi fiinţele

ei. Deşi la prima ediţie, atât concursul, cât şi celelalte activități ale

Simpozionului s-au bucurat de reuşită, încât organizatorii promit o

următoare ediţie, la fel de incitantă şi de educativă, la care vă

îndemnăm să vă înscrieţi din timp. Cu siguranţă nu veți regreta!

Au consemnat voluntarele simpozionului,

Smaranda Ciocoiu (MV IV), Alexandra-Andreea Mocanu

(Horticultură II), Iuliana Golache, Iulia Mineață, Ramona Melu

(Peisagistică II), Ionela-Petronela Lionte (Montanologie IV),

Silviana-Georgiana Moșneagu (Agricultură II), Maria-Magdalena

Adam (Peisagistică IV)

Felicitări și mulțumiri echipei de voluntare a USAMV Iași

pentru entuziasmul, disponibilitatea și munca depusă în pregătirea

și derularea activităților din cele doua zile ale simpozionului.

Lect.dr. Elena Petrea

http://www.uaiasi.ro/agricultura/

Sponsor

principal:

Pentru susţinerea acestei publicaţii, vă rugăm să ne

contactați la datele de mai sus în vederea inițierii unei frumoase

colaborări.

Facultatea de Agricultură USAMV Iași Aleea Mihail Sadoveanu nr.3, Iaşi, 700490 tel./fax: 0232 407 347, tel. mobil: 0741 706 602 e-mail: redactor_sef@yahoo.com Coordonator: Prof. Dr. Teodor ROBU Redactor-șef: Drd. Vasilica ONOFREI Colectiv redacțional: Cadre didactice: Prof. Dr. Mihai STANCIU, Lect. Dr. Simona-Catrinel AVARVAREI, Lect. Dr. Elena PETREA, Prof. Dr. Mihai AXINTE, Conf. Dr. Aglaia MOGÂRZAN Doctoranzi: Ing. Roxana-Alexandrina CLINCIU-RADU, Masteranzi: Ing. Petru PRICOP-HARABAGIU Studenți: Elena PATROLEA, Costinela PATROLEA, Ramona-Petronela TOMA, Bianca-Mihaela PETREA

Agricultura și Viața

LIMBA NOASTRĂ-I ÎNCURCATĂ

Lect.dr. Simona-Catrinel AVARVAREI

Lect.dr. Elena PETREA

Colocviul internațional « Nouveaux paradigmes du bien-être :

santé, environnement, média », organizat în zilele de 5 și 6 mai

2017 de Centrele de reușită universitară ale Universității

„Alexandru Ioan Cuza”, Universității de Medicină și Farmacie

„Grigore T. Popa” și Universității de Științe Agricole și

Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, în colaborare cu

Institutul Francez, Lectoratul francez al Universității

„Alexandru Ioan Cuza” și alți numeroși parteneri locali,

regionali și internaționali, a adus în atenția tuturor

participanților doi termeni asupra cărora ne vom opri în

rândurile următoare, în speranța că analiza noastră lingvistică va

îmbogăți perspectivele pluridisciplinare anterioare din care

cuvintele cheie ale evenimentului au fost abordate.

Prezent în chiar titlul evenimentului, cuvântul bien-être este

atestat în limba franceză în anul 1555, într-un text al lui Etienne

Pasquier, avocat și literat prieten cu Ronsard și Montaigne.

Dicționarul Tezaur al limbii franceze ne dă următoarea definiție:

bien-être = „1. sentiment général d'agrément, d'épanouissement

que procure la pleine satisfaction des besoins du corps et/ou de

l'esprit; aisance matérielle permettant une existence

agréable” (sentiment general de plăcere, de încântare pe care îl

procură deplina satisfacere a nevoilor corpului și/sau minții;

confort material care permite o existență plăcută). Limba

engleză ne propune, în echivalare, pe „well-being” și

„wellfare” (de asemenea, „wellness” și „comfort”, cu unele

variații semantice), limba spaniolă îl are pe „bienestar”, iar

portugheza pe „bem-estar”. Dicționarele bilingve ne dau

următoarele echivalente pentru limba română: „stare de bine,

stare plăcută/bună; bunăstare, prosperitate; sănătate

(înfloritoare); îndestulare, confort”. În sursele consultate

(incluzând aici și IATE, baza terminologică a Uniunii

Europene), recurența cea mai mare o înregistrează „bunăstare”,

definit de Micul dicționar academic astfel: „situație materială

bună (sinonim: prosperitate)”. Vă lăsăm pe dumneavoastră să

evaluați cele două traduceri în limba română ale termenului bien

-être din titlului simpozionului (prima echivalență fiind din

dicționar, cea de a doua fiind propusă de organizatorii

evenimentului): „Noi paradigme ale bunăstării: sănătate, natură,

media” vs. „Noi paradigme ale vieții sănătoase: sănătate, natură,

media”.

Cel de-al doilea termen este permacultură, pe care nu-l vom

găsi nici în Dicționarul Academiei, nici în Marele dicționar de

neologisme, însă o căutare pe motorul Google ne va da aproape

9000 de rezultate în limba română, toate mai noi de zece ani.

Cuvântul a fost format din permanent și agriculture de

cercetătorul autralian Bill Mollison (1928-2016), laureat al

Premiului Nobel alternativ și cofondator al permaculturii.

Interesul analizei noastre fiind de natură lingvistică, să notăm

prezența termenului și în Grand dictionnaire terminologique, cu

variantele: permaculture și agriculture permanente, în franceză,

permacultura și agricultura permanente în spaniolă și

portugheză, permacultura în italiană, iar în limba română baza

de date citează ca sursă Academia de Studii Economice, 2014,

pentru sintagma cultură permanentă. Putem afirma, fără teama

de a greși, că, atât în română cât și în franceză, faptul că

noțiunea nu este încă prezentă în dicționarele tezaur este doar o

chestiune de actualizare.

Festival Folcloric la USAMV Iași

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”

din Iași a organizat vineri, 12 mai 2017, în Aula Magna „Haralamb Vasiliu”, Festivalul

Folcloric Național Studențesc „Așa-i viața omului”.

Moldova se mândrește cu o bogăție de tradiții populare, pe care USAMV Iași se

străduiește să le

reînvie, cu ajutorul

studenților iubitori de

folclor. Trăim într-o

perioadă în care multe

dintre obiceiurile şi

tradiţiile poporului

nostru, odată cu trece-

rea timpului, sunt pe

cale de dispariţie sau

au suferit modificări.

Oamenii şi-au adaptat

preferinţele în funcţie

de evoluţia firească a

societăţii şi şi-au

orientat interesul către

aspecte mult mai ac-

tuale ale mediului în

care trăiesc. Tradiţiile

şi obiceiurile nu tre-

buie lăsate să moară

sub cenuşa timpului.

Ne vom aminti că sun-

tem români prin ceea

ce avem mai de preţ,

prin tradiţiile care,

preluate de tineri cu

talent şi interes, tre-

buie redate vieţii pen-

tru a dura în timp.

Festivalul și-a propus

să reunească ansam-

bluri folclorice stu-

denţeşti și să

promoveze tinerele

valori din diferite zone

ale țării: Moldova,

Bucovina, Ardeal și Republica Moldova. Spectacolul a fost susținut de: Ansamblul

Studențesc TRADIȚII (USAMV Cluj-Napoca), Ansamblul Studențesc ARCANUL

(Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava), Ansamblul Studențesc MUGURELUL (USAMV

Iași) și Ansamblul SPICUȘOR (Universitatea Agrară de Stat din Moldova).

Evenimentul a fost organizat de USAMV Iași, susținut de Primăria Municipiului

Iași, în parteneriat cu USAMV Cluj-Napoca, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava și

Universitatea Agrară de Stat din Moldova, fiind inclus în seria evenimentelor din cadrul

Festivalului Internațional al Educației, ediția 2017.

Florina ILUȚOAEI,

Departamentul de Promovare și Imagine al USAMV Iași