EXISTA O CORELATIE INTRE AGRESIVITATE SI TRASATURILE

DE PERSONALITATE?

UNIVERSITATEA DE VEST « VASILE GOLDIS » ARADFACULTATEA DE PSIIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

SPECIALIZAREA – PSIHOLOGIE – ANUL II

STUDENTELEDUMITRESCU(CHITA) DANA STEFANIAPAUL GEANIANA ELENACONTA IOANA

“Homo homini lupus”- “omul e lup pentru om”

COORDONATOR

Conf.univ.drd MUSTEA ANCA

Agresivitate si personalitate

Agresivitate - definita ca ”tendinta de a-l ataca pe celalalt sau orice obiect susceptibil de a sta in calea unei satisfaceri imediate” sau din punct de vedre psihanalitic “ansamblu manifestarilor reale sau fantasmatice ale pulsiunilor de agresiune” - (Marele dictionar al Psihologiei-Larouse 2006)

Agresivitate(comportament) - „ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta în plan conştient, inconştient sau fantasmatic în scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unei persoane, unui obie ct investit cu semnificaţie socială sau orientate spre propria persoană (autoagresivitate), cum sunt conduitele autodistructive întâlnite în unele tulbu rări psihice sau chiar în afara lor (suicidul raţional)”

Agresiune - “comportament adoptat cu intentia de a-i face rau celuilalt,fizic sau psiohologic” sau “atac intraspecific rezultind din exacerbarea unei conduite agnoistice”(Marele dictionar al Psihologiei-Larouse 2006) Se manifesta sub forme diverse: furtul, asasinatul, umilirea, privarea de o recompensă anticipată etc si poate fi exercitata doar de placere(agresiune ostila) sau pentru atingerea unui scop(instrumentala). Notiunea de agresiune trebuie sa fie obiectul unei evaluări critice referitoare la situaţii,circumstanţe şi conatexte, care constituie o importantă sursă de informaţii asupra legitimităţii sale şi caracterului său adecvat sau nu,existind forme de agresiuni acceptate sau netolerate

Violenta - utilizarea ilegitimă şi ilegală a forţei(Landale), sau ca o forta care se utilizeaza impotriva ordinii, a legii sau a dreptului (Lafon),definiti criminologice,ori o conduită agresivă acută, caracterizată îndeosebi prin folosirea forţei fizice. Violenta este o forma particulara a fortei exercitate direct sau indirect in grade diferite (omor, rănire sau doar ameninţare) indreptata asupra unor nivele diferite - credinţa, libertatea sau integritatea fizică.

M. Wieviorka identifica - violenţa individuală – cu formele violenţa criminală care poate fi mortală (asasinatul),

corporală (loviri şi răniri) şi sexuală (violul) sau violenta noncriminală în cazul sinuciderilor sau accidentelor

- violenţa colectivă - identificata ca - violenţa unor grupuri organizate împotriva puterii (terorism, greve, revoluţie) - violenţa puterii împotriva cetăţenilor (terorism de stat, violenţa instituţionalizată) - violenţă paroxistică (războiul)

Stiinţă fascinantă şi relativ recentă – care consideră agresivitatea ca un instinct reactiv sau ramura a biologiei moderne care studiaza comportamentul, modul de viata al animalelor si vietuitoarelor(DEX)

Fondatorul etologiei moderne este Konrad Lorenz (1903-1989) cunoscut mai ales prin studiile sale asupra agresivitatii, in care extinde principiile etologice la comportamentul uman.,

Etimologia cuvintului ethos – comportament,morav,obicei,atitudine , logos – stiinta(gr.).

Se pare ca tocmai comportamentul normal este cel mai greu de defint corect, identificind:

Comportamentul submisiv – definit ca un comportament caracterizat prin supunere fara comentarii si fara resentimente in fata stapinului

Comportamentul mimetic – care considera viata un „joc la cacealma” si sa conduce dupa principiul „scopul scuza mijloacele”.

Comportamentul agresiv – caracteristic persoanelor instabile emotional din cauze diverse.Agresivul este datorita impulsivitatii,imprevizibil fiind un pericol social real,simpaticomimetic,are o mobilitate a starilor de excitatie si este dominat de adrenalina

Etologia – o stiinta a comportamentului agresiv ?

Formele in care-si manifesta agresivitatea sunt :

- agersivitae verbala,

- agresivitate atitudinala si impulsivitate

- tendinte de a domina pana la autoagresivitate

Teorii explicative despre agresivitate

Etiologia agresivitatii este departe de a fi elucidata intr-o maniera care satisfaca cerintele adeptilor diferitelor tabere.

Ipotezele privind etiologia comportamentelor agresive incearca sa explice si sa evidentieze factorii responsabili remarcindu-se patru grupe de teorii(G.Moser)

I - Teorii INSTINCTUALE – in care agresiunea este o manifestare a unei pulsiuni sau instinct înnăscut

II - Teorii REACTIVE - comportamentul agresiv este considerat ca o reacţie la situaţii frustrante, dezagreabile;

III - Teorii ale INVATARII - comportamentul agresiv este un comportament achiziţionat prin intermediul unor mecanisme de învăţarea prin imitaţie şi/sau observaţie

IV – Abordari COGNITIVE - comportamentele  agresive sunt rezultanta unui proces decizional: decizia de a acţiona agresiv este funcţie de raportul dintre costurile şi beneficiile prezumate

Forme de manifestare a agresivitatii

Tipurile principale de agresiuneAgresiunea reactiva - directa, biologic adaptativa, este indreptata spre pedepsirea raului

provenit de la o alta persoana.Agresiunea instrumentala - indirecta, biologic nonadaptativa, este indreptata spre producerea unor dezavantaje unei alte persoane pentru a atinge un anumit obiectiv Agresiunea simbolica - verbala, se refera la producerea unui dezavantaj care nu include

prejudicii de natura fizica.Agresiunea fizica - implica producerea unor prejudicii de natura fizica asupra victimei: raniri

sau distrugere.Agresiunea permisa - se refera la raspunsul la agresiune, la agresiunea de aparare,fie ca

este vorba de actiunile militarilor in timp de razboi, fie de aplicarea pedepselor, in justitie sau in interiorul unor diverse grupuri sociale guvernate de norme proprii (grupurile criminale). Mitrofan, Zdrenghea, Butoi iau in calcul mai multe criterii de clasificare

Persoana care adopta conduita agresiva - agresivitatea tanarului si cea a adultului- agresivitatea masculina si cea feminina- agresivitatea individuala si ce a colectiva-agresivitatea spontana si cea premeditata

Mijloacele utilizate - agresivitatea fizica si cea verbala- agresivitatea directa asupra victimei si cea indirecta, prin intermediari

Obiectivele urmarite:- agresivitatea orientata spre obtinerea unor beneficii- agresivitatea orientata spre ranirea sau distrugerea victimei ori unor bunuri

Forma de manifestare a agresivitatii:- agresivitatea violenta si cea nonviolenta- agresivitatea latenta si agresivitatea manifesta.

Agresivitate in grup

Grupurle pot fi identificate ca:

- grupuri primare si secundare,grupuri formale si informale si grupuri de apartenenta sau de referintaAgresivitatea intragrupala se manifesta in situatii tipice:

1.Ocuparea si apararea unor parti ale spatiului (teritorialitatea)- zonele spatiul interpersonal Zona intima pâna la 45 cm

Zona personala intre 45 – 120 cm Zona sociala intre 1,2 – 3,6 cm

2. Disputarea obiectelor3. Rivalitatea4.Agresivitatea explorativa5.Agresarea educativa6.Concurenta7.Reactia de respingere a anormalului8. Agresivitatea verbala

Savantul finlandez Pekka Kuusi vede problema agresiunii in grup astfel: toţi cei care urmează alte norme comportamentale sunt catalogaţi automat drept străini, iar în cazul unui element străin, mecanismele de înfrânare a agresiunii şi omorului nu mai funcţionează. Astfel se explică războaiele dintre naţiuni , conflictele interetnice şi interconfesionale, antisemitismul, rasismul şi discriminările – oamenii posedă un bagaj informaţional diferit şi nu tolerează alte interpretări şi forme comportamentale.

Comportament agresiv

– forma de adaptare si compensare a frustrarii -

Cele trei tipuri de modele explicative ale comportamentului agresiv vizeazaI - modelul biologic - este axat pe notiunea de instinct, explicat la nivelul psihologiei animale

de lucrarile Konrad Lorentz, iar la nivel uman de cele ale lui De GreffII - model psihofiziologic - se bazeaza pe notiunea de frustrare (a insela, amagi) al carui

sustinator este Brekowitz. Frustrarea poate fi primara sau secundara si poate duce la agresiune cand:

- Actul frustrant se poate atribui clar unui frustrator;- Într-o cultura sau o subcultura data, o situatie frustranta cere raspuns agresiv

Teoria frustrare- agresivitate spune ca agresivitatea creste daca persoana nu isi poate atinge scopurile. III - model socio-cultural - care se bazeaza pe notiunea de invatare si este determinat de

relatiile interpersonale (Bandura).Teoria atrage atentia asupra rolului invatarii in dezvoltarea

comportamentului agresiv iar invatarea sociala prin imitare joaca un rol deosebit.

METODOLOGIA CERCETARII

Obiective. In fixarea obiectivului principal al cercetarii am presupus ca ar putea exista o predispozitie a

anumitor tipuri de personalitati pentru dezvoltarea unor comportamente agresive.Din acest obiectiv principal am incercat surprinderea si identificarea naturii agresivitaii si a

factorilor care genereaza acesta forma de comportament,ca obiectiv secundar,pornind de la enuntul ca "Omul va deveni mai bun, atunci când îi veţi arăta cum este el în realitate." (A. Cehov)

Ipoteze

Ipoteza de covariatie formulata este vazuta ca fiind intodeauna speculativa, conjuncturala si provizorie

- exista o corelatie pozitiva intre agresivitate si unele trasaturile de personalitate

- cresterea agresivitatii este influentata de anumite trasaturi de personalitate

Procedura de lucru – desing si variabile

Desing-ul cercetarii este un desing de cercetarea corelationala,deorece cerceteaza relatiile dintre caracteristicile participantilor (trasaturi de personalitate) si agresivitate. El este eficient in realizarea descierii si predictiei insa rezultatele nu permit rationamente de inferenta.

Variabilele dependente cercetate

VD 1 – agresivitatea operationalizata prin scorul de la testul de agresivitate VD2 – trasaturi de personalitate operationalizate prin scorul de la FPI,EPI

Metode si tehnici de cercetare Conform definitiei metodelor ca fiind fiind modul de cercetare, sistemul de reguli şi principii de

cunoaştere şi transformare a realităţii obiective (S. Chelcea, 2001) aceasta cercetarea foloseste o metoda transversala,aproximativ statistica.

Tehnica de cercetare abordata ca un demers operational in cadrul metodei anchetei este chestionarul.Desi este o metoda laborioasa,am aplicat-o atit eu cit si colegele mele ca operatori, comunicarea facindu-se direct sau indirect, prin posta electronica Etapele de realizare au fost: - stabilirea obiectului anchetei – documentarea – formularea ipotezei – determinarea populatiei anchetei – esntionarea – alegerea tehnicilor si redactarea chestionarului – pretestul – redactarea definitiva a chestionarului – alegerea metodelor de administrare – despuierea rezultatelor – analiza lor in raport cu obiectivele – redactarea raportului final.

Procedura alesa referitor la modalitatea de colectarea a datelor este creion, hirtie si comunicare on-line. Instrumente de lucru – descriereInventarul de Personalitate Freiburg (FPI, Freiburger Persönlichkeitsinventar)Instrumentul a fost elaborat de Jochen Fahrenberg, Herbert Selg si Rainer Hampel dupa modelul multifazic

ALNEV(1968), pentru a evalua dimensiuni ale personalitatii adulte Chestionarele si inventarele de Personalitate Eysenck - am folosit forma A(Institutul de Psihologie al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice – 1975) a EPI desi cred ca s-ar fi potirivit mai bine forma EPQ-R/IVEChestionar(test) de agresivitate(AQ) – A.H. Buss si M.Perry - reprezintă o perfecţionare a Inventarului Ostilităţii Ulterior am aflat ca un pot folosi aceste instrumente fara licenta,IMI CER SCUZE,dar am facut-o in scop didactic !

Organizarea activitatii de cercetare - Esantion Cercetarea realizata corespunde profilului cercetarilor predictive in care se apeleaza la studii

corelationale prin care putem evalua calitativ relatiile dintre variabile,modul de asociere,de covariere a unor

insusiri cu comportament normal fara manifestarii patologice de agresivitate . Cercetarea s-a realizat in orasul Arad,luna Decembrie, 2009, incluzind in lotul de subiecti, adulti, din anurajul meu care au aceeptat sa participle la studiu. Am ales un numar de 11 subiecti cu varste cuprinse intre 17 si 60 de ani,5 de sex masculin si 6 de sex

feminin,fara a lua in considerare nivelul de pregatire,rezultind un lot eterogen,sper!

PREZENTAREA REZULTATELOR

Prezentarea datelor – analiza cantitativaIn urma analizei descriptive am constat ca s-au intrunit conditiile unei distributii simetrice iar

variabilele dependente sunt masurate pe scale numerice, motiv pentru care in studiul corelational am folosit coeficientul de corelatie parametric r Bravais-Pearson.

Rezultatele aplicarii EPI - Analizaind cotele brute constat ca la scara N aceste cote prezinta o crestere usoara la grupa de virsta tinara comparativ cu grupa matura. Transformind cotele brute in cote standard constat ca putini participanti(doar 2) au valori medii (4,5,6), la scala E, fiind putin deasupa sau chiar pe punctul de sectiune(6), concluzia fiind ca tendinta spre extoversiune este mai accentuata. Restul participantilor sunt tipolagi introvertite in grade diferite.Relatia dintre scarile chestionarului EPI

Intre aceste diemnsiuni de personalitate independente exista corelatii slab semnificative intre cele doua scari E si N ; r = - 0,525 la un p = - 0,215

La scarile Inventarului de personalitate FPI constat corelatii liniare,pozitive cu valori r = .817;.899;.826 intre scarile 2(agresivitate) si scarile 4(excitabilitate),7(tendinta de dominare),N(labilitate emotionala) si mai slabe r = .684;.661 cu scarile 3(depresie) si 9(sinceritate)  Corelatiile dintre agresivitate si scarile Chestionar(test) de agresivitate(AQ) referitoare la agresivitatea fizica,furie si ostilitate este deasemena pozitive,liniare r = .931;.893;.888;

Analizind corelatiile dintre scarile reprezentative ale celor trei instrumente de evaluare am constat ca doar intre scara AQ si FPI2 este o corelatie liniara pozitiva r = .921Interpretarea rezultatelor – analiza calitativa

Rezultatele cercetarii au confirmat ipoteza ca exista o corelatie puternica intre comportamentul agresiv si trasaturi de pesonalitate ca excitabilitate,tendinta de dominare si labilitate emotionala si mai slaba cu depresia chiar si in cazul subiectilor obisnuiti.

FPI2

1086420-2

AQ

120

110

100

90

80

70

60

50

CONCLUZII.

Sunt constienta de relativitatea rezultatelor datorita posibilitatii de a apare distorsiuni ale rezultatelor datorate deanturarii fara voie a rezultatelor prin interventia sistemelor de apărare sau de influenta comportamentului celor fata de care se raporteaza ori evenimente traite in perioada premergatoare aplicarii chestionarului.Deasemenaea dimensiunea redusa a esantionului nu permite extrapolarea cu acuratete a rezultatelor dar avind in vedere ca scopul a fost didactic….

Analizind teoriile formulate referitor la fenomenele agresive am identificat teoria conform careia o anumita labilitate emotionala ar predispune la manifestari agresive fapt care s-a confirmat prin efectuarea cercetarii pe subiecti normali ,fara manifestari patologice.

In final am ramas cu intrebarea „este agresivitatea un fenomen negativ?” si am ajuns la concluzia ca avem o doza de agresivitate care este poate chiar necesara pe parcursul vietii,depinde cum o gestionam.Si poate aici ar trebui sa analizam putin si UMBRA,dar asta in alta cercetare…

Cercetarea ramine deschisa si cred ca in epoca actuala devine din zi in zi mai actuala…..din pacate!

Bibliografie“Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologica”- Mihaela Minulescu,Gar Ell Publishing House,Bucuresti,1996‚‚Dictionar de psihologie’’ – Paul Popescu-Neveanu, Editura Albatros, Bucuresti,1978,,Dictionar de sociologie’’- G. Ferreol, P.Cauche, J.M. Duprez, N.Gadrey, M. Simon , Editura Polirom, Iasi, 1995 ‚‚Larousse Dictionar de psihologie’’– Norbert Sillamy, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000Introducere in psihologie – Mielu Zlate,Polirom,Iasi,2000“Psihodiagnoza moderna –chestionarele de personalitate” - Mihaela Minulescu.Editura Fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2004 “Teorie si practica in psihodiagnoza – Funadamente in masurarea psihologica.Testarea intelectului” - Mihaela Minulescu,Editura Editura Fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2003 „Teorii psihologice asupra agresivitatii”articol - Marius Florea, Institutul de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napocawww.testcentral.ro