Proprietatea si libera initiativaUna din problemele majore ale stiintei economice o constituie definirea proprietatii ca relatie sociala complexa, multifunctionala, fundamentala si determinata istoric.Continutul categoriei de propietate, in sens larg, poate fi analizat din perspectiva urmatoarelor premise axiologice:dimensiunea economica reflecta relatiile material-obiective dintre indivizi, socio-grupuri si organizatii in legatura cu modul de insusire a bunurilor economice;dimensiunea social-filosofica se fundamenteaza pe explicatia potrivit careia realizarea personalitatii umane si manifestarea responsabilitatii sociale are loc in cadrul relatiilor de proprietate existente;dimensiunea juridica vizeaza abordarea proprietatii ca expresie a unor raporturi juridice privind posesiunea bunurilor economice de catre o persoana fizica sau juridica in expresia dreptului titularilor de proprietate de a dispune si de a folosi obiectul proprietatii.In consecinta, categoria de proprietate exprima ansamblul relatiilor sociale statornicite istoric si reglementate juridic in legatura cu insusirea si stapanirea de catre oameni a bunurilor economice, relatii care determina manifestarea personalitatii umane. Aceste relatii exprima exercitarea unuia, mai multora sau a tuturor atributelor proprietatii, dupa cum urmeaza:dreptul la posesiune, respectiv dreptul de a dispune de bunurile economice;dreptul de utilizare sau de folosire a bunurilor. Proprietarul poate sa-si exercite acest drept in mod autonom sau poate sa-l transfere pe baza de de contract unei alte persoane fizice sau juridice;dreptul de dispozitie al proprietarului asupra bunului aflat in proprietatea sa, puterea deplina de a dispune de el;dreptul de uzufruct sau dreptul de insusire a rezultatelor economice;dreptul de gospodarire, administrare si gestionare a obiectului proprietatii. Acest atribut a aparut odata cu revolutia manageriala.Exercitatea acestor atribute este un monopol al proprietarului instrainarea lor fiind o functie exclusiva a acestuia. Instrainarea priveste unul,mai multe sau toate atributele proprietatii.Instrainarea totalitatii atributelor proprietatii pe baza de contra echivalent constituie continutul actului de vanzare-cumparare a bunului. Daca instrainarea tuturor atributelor dreptului de proprietate se face fara contra echivalent, atunci este fie donatie, fie mostenire a proprietatii.Transmiterea tributelor de posesiune si utilizare, pe diferite durate, genereaza relatii de inchiriere, locatie de gestiune, concesionare, arendare, de credit etc. Daca proprietarul cedeaza temporar atributul de administrare a obiectului proprietatii, se nasc raporturi manageriale.Transmiterea atributului de culegere a roadelor unui bun genereaza raporturi de uzufruct.In functionalitatea ei socio-economica, proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua componente: obiectul si subiectul proprietatii.Obiectul proprietatiiil constituie bunurile economice, inclusiv forta de munca a producatorului direct.Subiectii proprietatiisunt persoanele fizice sau juridice, care detin bunuri economice in proprietatea lor exclusiva si care isi exercita direct drepturile asupra acestora .Printre subiectii de proprietate se inscrie si statul, care prin intermediul administratiilor publice, detine, utilizeaza si gestioneaza o anumita parte a obiectului proprietatii.Prin esenta sa, dreptul de proprietate exprima libertatea individului, a fiecarui agent economic, libera initiativa de a dispune de anumite bunuri, de a le folosi si beneficia de rezultatele functionarii proprietatii.Notiunea de libertate economica exprima posibilitatea actiunii economice creatoare bazata pe libera initiativa si eficienta economica a subiectilor de proprietate care isi realizeaza propriile interese economice si isi satisfac trebuintele.Libertatea economica isi gaseste materializarea in manifestarea liberei initiative a agentilor economici in calitate de proprietari si intreprinzatori in scopul producerii bunurilor prin angajarea in mod liber in acte de schimb (comerciale), in asociatii si societati comerciale.Libera initiativa, conditie de baza a functionarii economiei de piata, asigura oamenilor libertatea sa desfasoare orice activitate economica in limitele prevazute de legislatia statului de drept. Libera initiativa cunoaste adevarata ei implinire si manifestare numai in conditiile proprietatii particulare.In practica sociala pot apare si fenomene anacronice, care aduc atingere liberei initiative si democratiei economice, in sensul existentei monopolurilor private sau etatiste, care prin politicile practicate ingradesc libera initiativa a agentilor economici.In cadrul economiilor dezvoltate distingem mai multe forme de proprietate.Proprietatea particulara (privata). Ea detine un rol predominant in tarile cu economie de piata.Aceasta forma de proprietate se caracterizeaza, in primul rand, prin autonomizarea deplina a unitatilor economice, ceea ce permite functionalitatea eficienta si manifestarea neingradita a liberei initiative de catre acestea.In al doilea rand, in unitatile economice din sectorul privat se realizeaza o cointeresare materiala sporita si o motivatie superioara in munca.In al treilea rand, proprietatea particulara are capacitatea unei mai bune adaptari economice la cerintele fluctuante ale pietei.In al patrulea rand, aceasta forma de proprietate este conditia economica a libertatii individului si a democratiei economice.Proprietatea publica (de stat)se regaseste in proportii diferite in economia tarilor lumii, avand o pondere mai mare in anumite ramuri economice: transporturi, cercetare stiintifica, centrale atomo-electrice, minierit etc. Aceasta forma este prezenta in sectoarele neatractive pentru intreprinzatorii privati datorita rentabilitatii mult mai reduse.Proprietatea mixtase formeaza prin asocierea capitalurilor private cu cele ale unitatilor de stat. Ea poate functiona si prin participarea capitalului privat si de stat din mai multe tari, constituindu-se in acest fel proprietatea mixta multinationala.Prezentarea formelor de proprietate evidentiaza ca pluralismul acestora este nu numai posibil, dar si necesar, deoarece intre ele exista o relatie de interdependenta, de influentare reciproca. Ele coexista in functionalitatea lor, ca sistem al proprietatii. O forma de proprietate nu se opune celeilalte. Astfel, compatibilitatea formelor de proprietate este o necesitate obiectiva cu caracter istoric, deoarece sectorul particular trebuie sa fie sustinut de catre stat prin parghii economice stimulative si un cadru legislativ, adecvat. La randul sau, sectorul public trebuie sa se bazeze pe sectorul privat, care prin impozitele platite asigura statului o sursa bugetara ce poate fi redistribuita in interes public.

Iniierea unei afaceri noiDeseori, iniierea unei noi afaceri se dovedete a fi soluia cea mai bun. Acesta este, spre exemplu, cazul realizrii unui produs nou (cnd nu exist practic nici o alternativ) sau atunci este avut n vedere o pia n cretere (unde exist deja mai multe firme concurente, dar care pot fi achiziionate, de regul, cu mare dificultate).n plus, iniierea unei noi afaceri ofer ntreprinztorului satisfacii importante de ordin psihologic.Aceast metod de lansare n afaceri are o serie de avantaje importante:- Libertate maxim de aciunepentru ntreprinztor, care i poate pune n aplicare planurile aa cum dorete. Poate stabili n mod liber modul de organizare a activitii funcie de ritmul de dezvoltare a firmei i i poate crea o imagine favorabil, funcie de ideea pe care o are despre propria sa firm.- Prestan social.Iniierea unei afaceri noi presupune un efort important i solicit foarte mult abilitile ntreprinztorului. Chiar dac va avea nevoie, probabil, de diveri experi colaboratori, ntreprinztorul este cel care va primi recunoaterea pentru reuita afacerii i pentru efectele pozitive asupra comunitii (locuri de munc nou-nfiinate, servicii i bunuri foarte utile, activiti caritabile).- Lipsa unor pietre de moar.ntreprinztorul nu este obligat s corecteze greelile fcute de predecesorii si n cadrul afacerii, nu trebuie s onoreze obligaii contractuale la a cror negociere nu a participat, nu trebuie s adapteze structura organizatoric a unei firme vechi la viziunea sa novatoare, i poate alege mijloacele de producie dorite (echipamente, stocuri).- Investiia financiar iniial mai redusprin comparaie cu achiziionarea unei afaceri funcionale, al crei pre include elemente precum poziionarea pe pia, imaginea, funcionalitatea prezent.Decizia de iniiere a unei afaceri noi trebuie s in cont de o serie de dezavantaje:- Interval de timp ndelungat pn la lansarea produsului.Chiar dac ntreprinztorul deine experiena i informaiile necesare, este necesar un interval de timp variabil pentru nfiinarea noii firme (atunci cnd este cazul), organizarea activitilor, stabilirea relaiilor cu furnizorii, rezolvarea problemelor de personal, lansarea produsului noii afaceri. Acest dezavantaj este cu att mai important atunci cnd ntreprinztorul vrea s valorifice o oportunitate imediat de pe pia.- Riscul implicat, mai ridicat dect n cazul achiziionrii unei afaceri.Deciziile complexe i variate care trebuie luate pe parcursul procesului de iniiere a noii afaceri reprezint tot attea posibiliti de eroare.- Credibilitate mai mic n ochii partenerilorde afaceri, finanatorilor, clienilor, furnizorilor. Relaiile firmei cu terii sunt cu att mai bune cu ct imaginea sa este mai bun, iar construirea unei imagini reprezentative favorabile poate dura foarte mult timp i poate solicita resurse foarte importante.- Dificulti n atragerea de finanri iniiale.Lipsa situaiilor financiare anterioare mpiedic utilizarea anumitor instrumente de analiz financiar n evaluarea viitorului afacerii, ceea ce provoac deseori reticene din partea finanatorilor.- Obinuinele de consum ale clienilor poteniali.n cazul intrrii pe o pia deja format, va exista o perioad de reinere din partea cumprtorilor, care vor evita produsul nou oferit n favoarea produselor pe care le cunosc de mai mult timp furnizate de productori cunoscui. Aceasta este una dintre cele mai importante piedici pe care noua firm trebuie s le depeasc la nceputul funcionrii sale.- Reacia concurenei.ntreprinztorul trebuie s identifice i s evalueze din timp punctele sale slabe pentru a anticipa probabilele atacuri din partea concurenei.- Subevaluarea resurselor i a eforturilor necesare.Pentru ntreprinztor, iniierea afacerii presupune un efort personal foarte mare i, de regul, pe o perioad de civa ani.nfiinarea unei noi firme este soluia aleas cel mai frecvent de ntreprinztorul care ia decizia de a iniia o nou afacere.Din punct de vedere legal, nfiinarea unei firme presupune parcurgerea urmtoarelor etape:Pregtirea dosarului de nregistrare i autorizare.ntreprinztorul trebuie s realizeze o serie de activiti obligatorii: Verificarea i/sau rezervarea firmei i/sau emblemei; Pregtirea actelor doveditoare pentru sediu; Redactarea declaraiei pe proprie rspundere pentru nregistrare; Obinerea autorizaiei emise de administraia public local; Redactarea actului constitutiv; Depunerea capitalului social; Acordarea mputernicirii; Redactarea declaraiei de avere; Pregtirea actelor privind activitatea comercial anterioar; Depunerea specimenului de semntur; Depunerea garaniei de ctre administratori; Pregtirea copiilor de pe actele constatatoare ale operaiunilor ncheiate n contul societii comerciale; Redactarea contractului de administrare; Pregtirea copiilor de pe actele de identitate; Pregtirea actului de nregistrare a fondatorilor persoane juridice; Adoptarea hotrrii organului statutar al persoanei juridice privind participarea la constituirea societii comerciale; Redactarea mandatului persoanei care va semna actul constitutiv n numele si pe seama fondatorului persoan juridic; Obinerea certificatului de bonitate; Certificarea copiilor; Oinerea avizelor prealabile prevzute de lege.nregistrarea firmei.Dup depunerea dosarului, se realizeaz urmtoarele activiti: Autorizarea constituirii comerciantului de ctre judectorul delegat; Obinerea, pe cale electronic, a codului unic de nregistrare de la Ministerul Finanelor Publice; Redactarea ncheierii judectorului delegat; nregistrarea comerciantului n registrul comerului; Editarea certificatului de nregistrare.Autorizarea funcionrii firmei,respectiv activitile necesare pentru autorizarea funcionrii unei firme de ctre instituiile publice abilitate. Aceste activiti sunt realizate dup data depunerii dosarului la Biroul Unic i pn la data eliberrii anexei coninnd avizele/ autorizaiile/ acordurile necesare funcionrii: autorizaia PSI, sanitar, sanitar veterinar, pentru protecia muncii, pentru protecia mediului etc.Notificarea ctre instituiile publice,respectiv activitile de notificare a nregistrrii firmei ctre alte instituii publice cu atribuii legate de publicitatea, nregistrarea sau evidena comercianilor.

Principiile de baza ale initierii unei afaceriIn afaceri se aplica aceleasi reguli ca in orice alt tip de activitate: pentru a avea succes trebuie sa stii elementele de baza. Dar pentru ca suntem bombardati cu informatii si sfaturi de afaceri din toate partile este destul de greu sa te concentrezi pe acele elemente fundamentale de care ai nevoie pentru a-ti transforma afacerea intr-un succes.Foarte multi antreprenori sunt mereu in cautarea solutiei salvatoare, a unei baghete magice proaspat inventata care sa le rezolve toate problemele si sa le ofere solutii rapide. In realitate, nici in afaceri, nici in viata nu ne putem baza pe bagheta magica. Exista doar cateva principii de baza pe care trebuie sa le cunoastem si sa le stapanim pentru a ne creste si dezvolta afacerea.Asa ca, am sintetizat cateva dintre acele principii de baza pe care orice antreprenor ar trebui sa le cunoasca si modalitatile pentru a le utiliza:Principiul # 1Trebuie sa stii unde vrei sa ajungi cu afacerea ta, si mai ales, de ce vrei sa ajungi acolo.Daca in momentul in care te urci in masina pentru a pleca la drum stii unde vrei sa ajungi si mai ales de ce vrei sa ajungi acolo, vei fi mult mai motivat sa iti continui calatoria chiar daca drumul e lung, cu serpentine si mai faci si cate o pana. La fel, o viziune clara asupra afacerii tale te va motiva sa continui sa investesti si sa te implici in afacerea ta, chiar daca vei avea si perioade mai putin productive. Asa ca, intreba-te cat mai des asta:Unde vreau sa ajung cu afacerea mea?siDe ce vreau sa fac asta?.O data ce ti-ai stabilit viziunea pentru calatoria ta ca antreprenor, poti sa iti setezi obiectivele afacerii si sa le transformi in planuri, actiuni si sarcini bine definite pentru ca singura modalitate prin care vei putea sa iti atingi obiectivele este de a le imparti in activitati mai mici pe care sa le faci treptat. Daca aplici aceasta metoda, vei fi surprins cat de multe vei realiza.Viziunea pe termen lung a afacerii va constitui harta ta pentru urmatorii 5-10 ani, asa ca investeste timp si resurse in stabilirea ei pentru a putea ajunge acolo unde ti-ai propus.Principiul # 2O afacere nu poate supravietui fara venituri, asa ca invata sa vinzi.Am vazut cu totii cel putin o data, o companie care are un logo frumos, birouri frumos amenajate si masini inscriptionate, dar care sta mult mai prost la capitolul clienti si vanzari. Fiecare afacere are nevoie de clienti, si pana nu ii obtii, nu poti spune ca ai o afacere, indiferent cat de mult ai investit in birouri sau in materialele promotionale. Asta inseamna ca va trebui sa inveti cat de mult poti despre vanzari si despre cum sa iti fidelizezi clientii. Pentru ca presupunem ca stii ca cea mai importanta vanzare este urmatoarea.Daca ai acele calitati care te fac un vanzator innascut, problema e pe jumatate rezolvata. Tot ce mai ai nevoie este sa te asiguri ca vinzi la un pret care sa iti asigure o marja de profit rezonabila si ca nu te lasi cuprins de febra reducerilor de preturi pentru a-ti creste vanzarile. Cel putin pentru o afacere aflata la inceput un razboi al preturilor nu este deloc recomandat.Principalul obiectiv financiar pentru un start-up trebuie sa fie fluxul de numerar si nu neparat profitul, la inceput vei avea nevoie de incasari mari pentru a-ti acoperi costurile operationale.Principiul # 3Vinde-le oamenilor ceea ce doresc sa cumpere.Multe companii si antreprenori au dorit sa creeze noi piete sau sa intre in piete netestate cu produse revolutionare, doar pentru a descoperi, ca, in realitate, nu exista o piata si ca se lupta pentru o felie dintr-o placinta foarte mica, ceea ce este consumator de resurse si total neprofitabil.Pentru a evita acest tip de probleme, incearca sa faci analiza plecand de la categorii mai mari. De exemplu, toti oamenii achizitioneaza haine, incaltaminte, tehnologie si servicii de divertisment, dar ar fi motivati sa achizitioneze mai mult din aceste categorii daca ar aparea un produs nou care sa le satisfaca cerintele/dorintele/asteptarile. Pentru a gasi noi nise profitabile, trebuie sa explorezi in profunzime in aceste categorii mai cuprinzatoare.Asadar, incepe de la mare la mic, iar in felul acesta vei obtine mai multe informatii si vei descoperi noi oportunitati.Principiul # 4Asigura-ti mai intai fluxul de numerar, si dupa aceea profiturile.Nu cred ca exista cineva care sa sustina ca profitul nu e important intr-o afacere, de aceea nici noi nu dorim sa va convingem de asta, ci doar sa va reamintim ca in primul rand trebuie sa va asigurati un flux de numerar consistent si de abia dupa aceea sa urmariti profitul.Unii antreprenori se concentreaza foarte mult pe crearea de sisteme de management sau pe team-building-uri menite sa le consolideze echipele, si e in regula atata timp cat sistemul creat are rolul de a genera incasari si echipele construite sunt instruite pentru a face vanzari.Asa ca, daca vrei profituri mari, obtine mai intai un flux de numerar consistent, pentru ca acesta iti va asigura cheltuielile operationale de la inceput.In aceasta etapa iti poti usura semnificativ munca utilizand o aplicatie Excel pentru planuri de afaceri, un soft creat special pentru antreprenori si pentru care nu ai nevoie de cunostinte de contabilitate extinse pentru a putea profita de avantajele lui.In final, apuca-te de treaba! Valoarea viziunii, obiectivelor, planurilor si proiectiilor este data de activitatile si eforturile depuse pentru indeplinirea lor. Daca nu faci nimic in directia asta, raman doar niste vise frumoase insotite de grafice colorate.

Initierea unei afaceri3.Crearea prin forte proprii a unui IMM. Planul de afaceri.Intreprinzatorul are mai multe optiuni:poate initia o afacere proprie,va cumpara o afacere existenta,vaincheia un contract de franciza.Initierea unei afaceri proprii trebuiesaaiba la baza o analiza atenta a avantajelor si dezavantajelor:Avantaje:Satisfactia de actiona in maniera proprieEvita reputatia fostului proprietarAplicarea neangradita a ideilor noi (novatoare)Dezavantaje:Saturarea pieteiCostul ridicat al dotarii tehniceDificultatea cuceririi unui renume pe piataNecesitatea apelarii la consultanta etc.Motivele pentru careunintreprinzator apeleaza pentru aceasta varianta sunt:Intalnite in cazurile in care respectivul a conceput sau produsunserviciu nou care impune existenta unui nou tip de intreprindere, a unei noi metode etc.Doreste sa evite o serie de procedee si practici folosite de intreprinderile existenteDorestesaaiba libertate deplina de decizie in privinta amplasarii, dotarii tehnice, angajatilor, Beneficiaza de resurse financiare pentru crearea unei noi intreprinderi.Crearea unui IMM are la bazaunfond de idei, un fundament psiho-socio-profesional care vizeaza urmatoarele elemente:Experienta in munca a persoanei respectiveCercetarile orientate spre un anumit produs sau crearea uneiHobby-urile persoanei respectiveOrice afacere trebuie pregatita in prealabil si de aici apare necesitatea elaborarii unui plan de afaceri. Aceasta realizeaza o prognozaaafacerii pe termen mediu (5 ani). Planul de afaceri este un instrument prin care se prezinta sub forma scrisa obiectivele care se doresc a fi realizate, etapele si resursele necesare pentru realizarea acestor obiective.Elaborarea unui plan de afaceriesteabsolut necesara in urmatoarele situatii:In cazul unei intreprinderi in curs de infiintare (date tehnice etc.) mai ales daca se apeleaza la credite bancareCand se doreste dezvoltarea unei intreprinderi sau modernizarea prin realizarea de investitiiOri de cate ori se modifica strategia conduceriiSe vinde intreprindereaPlanul de afaceri prezinta urmatoarele avantaje:Asigurarea unei imagini de ansamblu asupra activitatiiAjuta la evaluarea mai corecta si mai realista a unor idei de afaceriEste un instrument care daca este folosit corespunzator asigura o conducere eficienta,Permite comunicarea ideilor de afaceri persoanelor din exteriorul firmei.Pentru intocmirea unui plan de afaceriestenevoie sa se parcurga urmatoareleetape:1.Culegerea informatiilor necesare2.Organizarea si analiza informatiilor obtinute3.Redactarea propriu-zisa a planului de afaceri4.Cumpararea unei intreprinderi existentePrincipalele motive:Sunt diminuate riscurile date de infiintarea unei noi intreprinderiSe preiau utilajele, angajatii, stocurile de materii prime si materiale, furnizorii, beneficiarii sau/si creditorii;Pretul mai mic dacat la crearea prin forte proprii.Avantaje:Posibilitatea continuarii succesului afacerii existenteAmplasarea foarte buna a intreprinderii existenteStabilitatea salariatilor, furnizorilor, clientilorPreia si starea utilajelor si echipamentelorReducerea riscurilorPastrarea bunelor relatii cu partenerii de afaceri.Dezavantaje:Afacerea sa nu fie profitabilaPersonal slab pregatit (incompetent)Echipamente necorespunzatoare, utilaje uzate fizic si/sau moralStocuri invechiteReputatia proastaSupraevaluarea afaceriiDificultatea schimbarii.6.Sursele de finantare a afaceriiAceste surse pot fi:Proprii (economii personale ale intreprinzatorului; sumele primite de la prieteni, rude etc.)Imprumutate (bancare)Atrase (apar mai tarziu pa masura aparitiei activitatii)

Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului Succesulsau eecul n afaceri se poate datora unei mari diversiti de factori. n acest articol sunt descrii cei mai relevani factori de natur macro i microeconomic ce pot influena dezvoltareaantreprenoriatului. La baza ideii de iniiere a unei afaceri stau desigurmotivele i condiiile, factorii macro i microeconomici care pot influena ntr-o oarecare msur decizia privind lansarea propriei afaceri. Multe persoane consider c este prea mare riscul implicrii n afaceri. Alii sunt ncntai de avantajele poteniale pe care le pot obine i nu mai iau n considerare cauzele poteniale ale eecului n afaceri. Ori, decizia de intrare n afaceri trebuie luat cu nelegerea deplin a riscurilor implicate i a modului n care aceste riscuri pot fi evitate sau diminuate. n afaceri, concurena este mare i rata eecului firmelor noi i a celor mici este destul de ridicat. Cunoaterea factorilor care au dus la succesul sau eecul acestor firme poate fi un important pas fcut de ntreprinztor pentru evitarea eecului n afaceri. Factorii care influeneaz dezvoltarea antreprenoriatului sunt att de natur macroeconomic ct i microeconomic.

Factori macroeconomiciDezvoltarea sau inhibarea antreprenoriatului se poate datora unor factori macroeconomici, obiectivi, asupra crora ntreprinztorul nu poate aciona. Acetia sunt: Evoluia general a economiei. Fiecare economie are faze de cretere i de declin. n fazele de cretere afacerile prosper i se dezvolt. n fazele de recesiune ndeosebi firmele noi i cele mici sunt puternic afectate, deoarece sunt mult mai sensibile la aceste fluctuaii ale economiei. Inflaia. ntr-o economie cu o inflaie sczut afacerile prosper, rata profitului fiind frecvent peste cea a inflaiei. n economiile inflaioniste, inflaia produce serioase probleme n lumea afacerilor. Creterea costurilor materiale i a celor cu fora de munc mresc sensibil cerinele de capital circulant. Dac perioada inflaionist persist, unele firme pur i simplu nu mai pot face fa acestui fenomen, datorit concurenei i a controlului foarte redus asupra preurilor. Rata dobnzii. Dac rata dobnzii este sczut, mprumuturile se acord n condiii avantajoase pentru ntreprinztor. Cnd rata dobnzii este foarte ridicat, firmele care apeleaz la mprumuturi financiare sunt foarte vulnerabile. Rata nalt a dobnzii afecteaz ndeosebi numerarul, ceea ce pentru multe firme poate nsemna eecul. Unul dintre motive este c firmele noi se confrunt cu problema expansiunii, n condiiile n care nu au capital suficient. Ratele crescnde ale dobnzii tind de asemenea s reduc activul net, dac mprumuturile au o pondere ridicat. De asemenea, rata ridicat a dobnzii stimuleaz mai degrab economisirea, prin depunerea banilor la bnci i nu implicarea n afaceri, ntruct puine sunt domeniile n care se poate obine o rat a profitului mai ridicat dect rata dobnzii. Accesul la capital. Existena unor programe de finanare a afacerilor faciliteaz dezvoltarea antreprenoriatului. Totui, ntreprinztorul are dificulti n a accede la capital, n special n fazele de nceput ale afacerii. De cele mai multe ori bncile prefer s acorde mprumuturi firmelor mari, stabile, ntreprinztorul trebuind astfel s se bazeze n mare msur pe resursele interne ale firmei. n plus, firmele mici, prin natura lor, nu pot avea acces la surse externe de capital, cum ar fi emisiunea de aciuni sau obligaiuni. De asemenea, inflaia reduce tendina de economisire i n acest fel fondurile disponibile pentru afaceri se diminueaz i ele. Reglementrile guvernamentale. Reglementrile guvernamentale au un impact deosebit asupra dezvoltrii antreprenoriatului. Multe din reglementrile guvernamentale diminueaz ns ansa de supravieuire n afaceri. Impactul acestor reglementri este cu mult mai mare asupra firmelor noi i a celor mici.

Factori microeconomicin afar de factorii macroeconomic care pot favoriza succesul sau eecul n afaceri, exist i factori microeconomic, de natur subiectiv, asupra crora ntreprinztorul poate aciona. n continuare vom reda principalii factori microeconomice care dezvolt sau inhibantreprenoriatul. Competena antreprenorial. n cele mai multe afaceri noi principala cauz a eecului o reprezint incompetena antreprenorial. Muli ntreprinztori nu au pur i simplu calitile necesare derulrii unei afaceri. Ei fac greeli majore pe care un ntreprinztor experimentat, bine pregtit le sesizeaz uor i le evit.n mod ideal, ntreprinztorul potenial trebuie s aib deprinderi n domeniul produciei, financiar, aprovizionare i vnzri. Lipsa deprinderilor n aceste domenii critice poate duce la eec.Multe aspecte legate de incompetena antreprenorial pot fi atribuite faptului c implicarea n faceri pentru unele persoane este o situaie neateptat. Aceste persoane sunt n afaceri fie c nu au o alt alternativ de munc, fie c au fost ndemnate de cei apropiai s se implice n afaceri, dei nu au calitile i tragerea de inim necesare, fie ca le-a surs norocul unei moteniri care i-a luat pe nepregtite. Controlul financiar. Pentru ca ntreprinztorul s aib succes, el trebuie s instituie un control financiar adecvat i aceasta pentru c marja erorilor este foarte redus, n special n faza iniial a afacerii. Sntatea financiar a firmei este pndit de trei pericole: insuficiena capitalului, o politic de credit necorespunztoare i investiii exagerate n fonduri fixe. Controlului stocurilor. Dintre toate responsabilitile antreprenoriale, controlul stocurilor este cel mai neglijat. Aceasta poate duce la numulumirea clienilor i n final pierderea clientelei. ntreprinztorul nu numai c poate avea stocuri prea mari, dar i structura acestora poate fi necorespunztoare. Multe din articole pot fi domodate sau depreciate, ceea ce duce la diminuarea capitalului de lucru. Un control roguros al stocurilor evit acest lucru. Planificarea. Schimbrile rapide de pe pia impun elaborarea unor strategii adecvate. Planurile bine elaborate permit ntreprinztorului s obin avantaje superioare din oportunitile ce apar i s previn unele dificulti ce ar putea apare. Planificarea nu nseamn pur i simplu a gndi despre viitor. Ea presupune stabilirea unor obiective i determinarea metodelor de atingere a acestora. Omisiunea planului duce la o cretere necontrolat. Pe msur ce firma se dezvolt, cresc i problemele n dificultate. Uneori ntreprinztorii ncurajeaz creterea rapid, fr a fi capabili s o gestioneze. Fr planificare, gestiunea creterii devine foarte dificil, iar profiturile scad. Prin omisiunea planificrii, ntreprinztorul i poate pune sperane nejustificat de optimiste n afacere, ceea ce se poate transforma n iluzie. Amplasarea. Pentru unele afaceri amplasarea este critic. Se afirm chiar c cei trei factori de succes n afaceri sunt amplasarea, amplasarea i . amplasarea. Adesea ns amplasarea este aleas pur i simplu pentru faptul c s-a gsit un loc disponibil, fr un studiu prealabil. Aceast eroare poate duce la pierderi considerabile n special n comerul cu amnuntul. n amplasarea unei afaceri trebuie luai n considerare doi factori: costul amplasrii i volumul de vnzri aferent. Activitatea demarketing. Vnzrile reprezint succesul oricrei afaceri. Din pcate, unii ntreprinztori au falsa impresie c produsele sau serviciile se vnd singure. Ei nu agreaz ideea c trebuie fcute eforturi pentru ca produsul sau serviciul s fie vndut. Adevrul este ns c puine produse se vnd singure. Un plan de marketing bine ntocmit este esenial pentru contientizarea consumatorilor. Unii ntreprinztori vd diminuarea vnzrilor mai degrab ca un fenomen izolat dect ca o simptom a unui efort de marketing insuficient. n asemenea situaii, ntreprinztorul ncearc s stimuleze vnzrile prin reducerea preurilor, tactici de vnzri agresive, sau reclam. ns aceste msuri nu vor avea eficien, dac nu se gsesc soluii specifice fiecrei probleme de marketing. Reducerea preurilor nu poate nlocui amplasarea neadecvat, iar reclama nu va vinde un produs nvechit. Factorul uman. Salariaii experimentai contribuie din plin la succesul afacerii. Muli ntreprinztori ns au probleme serioase cu personalul. Ei se plng de calitatea lucrului prestat, absenteism, pauze lungi i dese i refuzul salariailor de a urma instruciunile. Salariaii nemulumii nu numai c pierd timpul i risipesc resursele firmei, dar ndeprteaz i clienii. Cercetrile arat c aproximativ 70% din clieni sunt pierdui datorit serviciilor de slab calitate i indiferenei salariailor. Cauza principal a acestor dificulti o constituie ignorarea personalului propriu. Un numr destul de ridicat de ntreprinztori i consum timpul cu problemele de producie, vnzri i cele financiare i rezolv problemele personalului n mod superficial. ntreprinztorul nu va avea salariai loiali i eficieni dac nu va acorda o atenie special angajrii, instruirii i ndrumrii personalului. Evidena financiar-contabil. Dei inerea defectuoas a evidenei financiar-contabile creaz serioase dificulti ntreprinztorilor, introducerea unui sistem de contabilitate corespunztor este adesea trecut cu vederea. Chiar i condiiile n care un contabil cunosctor instituie un sistem finaciar-contabil eficient, ntreprinztorul trebuie s neleag informaiile financiare respective i s fie capabil s le utilizeze n luarea deciziilor. Atitudinea. Fr o atitudine corespunztoare n afaceri, ntreprinztorul nu va avea succes. Succesul presupune un volum de munc deosebit i mari sacrificii. De asemenea, implicarea n prea multe activiti care nu au legatur cu afacerea poate fi foarte duntoare. Un alt aspect deosebit de important l constituie comportamentul etic. Cei care neal vor ctiga doar pe termen scurt i nu de multe ori. Cheltuirea unor sume nejustificat de mari fie pe lucruri care satisfac doar orgoliul ntreprinztorului (mobila, main luxoas etc.), fie pentru familie pot de asemenea ruina afacerea. Frauda i dezastrul. Multe firme sufer eecuri datorita fraudei i dezastrelor. Frauda se poate datora furturilor clienilor, furturilor salariailor, spargerilor. Cea mai obinuit form de fraud o reprezint furturile clienilor. Salariaii pot fura din diferite motive: deprinderi costisitoare, lcomie, tentaie, prilej, ciud pe ntreprinztor, impresia c nu sunt pltii suficient. Spargerile reprezint cel mai mare pericol pentru ntreprinztori. Printr-o politic managerial i de asigurare adecvat aceste fraude pot fi eliminate sau cel puin diminuate. Dezastrele sunt evenimente naturale neprevzute: inundaii, furtuni puternice, grindin. ntreprinztorul poate evita efectul catastrofal al acestor evenimente asupra afacerii doar prin asigurarea bunurilor firmei.

Cererea si oferta. PreturileCONTINUTUL SI CORELATIILE LEGII C/OCererea si oferta reprezintafactorii majoriai pietei concurentiale iar raportul dintre ele este esential in formarea si evolutia preturilor. La randul lor, preturile prin dinamica lor caracterizeaza la un moment dat o situatie de piata pe un segment sau in integralitatea sa; exista deci trei situatii posibile: abundenta pietei, raritatea produselor si serviciilor (inclusiv a Fp - prodfactori) sau chiar lipsa unui bun.Legea c/o impreuna cu legea concurentei formeaza esenta, coloana vertebrala a economiei de piata, functionalitatea acesteia.Continutul legiise refera la modul in care se stabilesc preturile si cantitatile care se vand si se cumpara pe piata la un moment dat.Esenta legii(definirea ei) consta in faptul ca intr-o piata concurentiala 'cand toate celelalte conditii raman constante',cerereapentru un produs sau serviciu creste cand pretul acestuia scade (relatie de inversa proportionalitate).Ofertapentru un produs sau serviciu creste cand pretul creste si invers (relatie de directa proportionalitate); preturile si cantitatile de pe piata (Qv, Qc) 'tind' sa fie determinate de punctul in care cererea egaleaza oferta.Prima expresie ('cand toate celelalte conditii raman constante') se refera;aurmatoarele conditii: veniturile, asteptarile si dorintele cumparatorilor si vanzatorilor. Cealalta expresie ('tind') se refera la caracterul dinamic al actiunilor si deciziilor cumparatorilor si vanzatorilor pe piata, in sensul ca atat cererea cat si ofertaa se misca inegal si in dezechilibru, ceea ce face caintarireasi apoi egalarealor sa aiba loc spontan intr-un moment dat de timp, prin invingerea dezechilibrului dintre ele. Legea actioneaza asadar catendinta dominanta.In cadrul raportului c/o, oferta reflecta productia iar cererea reflecta consumul; oferta are rolul determinant deoarece: determina obiectul consumului,modulde consumare, precum sinevoiade satisfacere prinobiectulprodusului propus.La randul ei, cererea are rol foarte activ deoarece in masura in care e cunoscuta pe piata (in urma strategiilor de marketing, prin studiul pietei) ca volum, ca nivel, ca structura si ca si calitate, ea influenteaza, orienteaza, structureaza, disciplineaza oferta.Asupra acestui raport si a legii in general, actioneaza numerosi factori pirntre care:-factori economici(preturile, calitatile, sortimentele, veniturile)-factori sociali si psihologici (comportamentul individual, reactii imprevizibile, situatia cumparatorilor, venituri, somaj, traditii, conceptii cosnumatoriste)Acesti factori actioneaza simultan si fac ca nu intotdeauna reactiacumparatorilorsa fie liniara si cu aceeasi marime la variatia preturilor, ceea ce rezulta din 2 categorii de efecte - efectul de venit si efectul de substitutie.Efectul de venitapare atunci cand reducerea pretului unui produs nu determina consumatorul sa isi sporeasca automat cumparaturile din acel produsm ceea ce echivaleaza cu o economie, cu un venit pentu elm este un fenomen negativ prin abtinerea de la consum.Efectul de substitutiepresupune ca atunci cnd pretul unui produs scade, cumparatorul sa cumpere iar la produsele a caror prt a crescut, cumparatorul sa nu cumpere, asigurandu-se intersanjabilitatea, substitutia unui produs cu altul. Este un efect intotdeauna pozitiv deoarece este in spiritul legii.Toate aceste modificari, reactii, efecte, se petrec concomitent, simultan, generand in finalcorelatiile legii= relatii biunivoce dintre cerere, oferta, preturi si cantitati vandute si cumparateI.influenta raportului c/o asupra pretului si asupra cantitatii vandute sau cumparatea. o>c - piata bogata, abundentaPv scade, Qc/v cresteb. o 1c.)cerere relative elastica - valori mai mici, cazul cererii partial satisfacuteKec/p > 1d.)cerere cu elasticitate unitara, echilibrata Kec/p = 1e.)cerere relativ inelastica, rigida - cazul suprasaturarii Kec/p < 1f.)cerere perfect inelastica, rigida, fara miscare - valoare teoreticaKec/p = 0, %Qc=0Asadar, cererea ca functie, contine numeroase grade de elasticitate si inelasticitate, valabile mai ales in concurenta perfecta. In cea imperfecta, marile corporatii incearca la un moment dat sa introduca noi conditii (calitatea, sortimentul, noile modele) pentru a face cat mai rigida cererea, ca astfel sa poata manipula pretul.Reprezentarea grafica este o functie descrescatoare de pret ce imbraca forma concava. Se observa ca pe masura ce preturile scad, creste cererea, dar reactia nu e liniara (are grade de elasticitate) si nu are nici aceeasi intensitate si marime.

OFERTA SI ELASTICITATEA EIOferta Qv si este functie crescatoare de pret cu forma concava dar orientata invers fata de functia cererii. Oferta se defineste ca fiind cantitatea de bunuri si servicii carepoate fivanduta la un moment dat de piata la oricare din preturile aflate pe curba ofertei.Oferta poate fiindivduala (a unui produs sau serviciu), a unei firme, a unei ramuri sau totala (agregata). Din punct de vedere al factorilor care o determina, ea poate fi fixa (in cazul raritatii absolute a factorilor) si flexibila (in cazul raritatii relative a factorilor si resurselor; se iau decizii).De asemenea, oferta mai poate fi: instantanee (pe cateva zile), pe termen scurt (oferta de sarbatori), pe termen mediu (sezoane), pe termen lung (permanenta).Factorii ofertei(tin atat de productie cat si de piata):1.costul produsului - implica Cmg precum si situatia resurselor lui (disponibilitate, mobilitate, randament)2.pretul produselor altor bunuri (graul pentru paine)3.numarul firmelor care produc acelasi bun (atomicitate, putini - oligopol, unicitate - monopol)4.nivelul taxelor si subventiilor (ajutoare de la stat)5.previziuni privind evolutia viitoare a preturilorOferta tine de productie si se compune din: productia curenta + stocurile anterioare influente exterioare (export, import, calamitati, crize)Elasticitateaofertei reprezinta reactia ofertei la variatia preturilor, reactia e liniara si pozitiva. Oferta e asadar o functie crescatoare de pret. Elasticitatea se exprima prin coeficientul elasticitatii ofertei in raport cu pretul:Keo/p =Se formeaza mai multe grade de elasticitate:g.)oferta perfect elastica - valoare teoretica, abstracta - Keo/p, %P=0h.)oferta cu elasticitate puternica - valori mari - Keo/p > 1i.)oferta relative elastica - valori mai mici - Keo/p > 1j.)oferta cu elasticitate unitara, echilibrata Keo/p = 1k.)oferta relativ inelastica, rigida - Keo/p < 1l.)oferta perfect inelastica, rigida, fara miscare - valoare teoreticaKeo/p = 0, %Qc=0Reprezentarea grafica a ofertei are de asemenea forma concava dar orientata altfel faa de curba cererii si e intotdeauna o functie pozitiva. Ea lucreaza intre 2 zone de rigiditate: cea acostuluisi cea astocurilor.

Din intalnirea curbei cererii cu curba ofertei rezulta pretul de echilibru care e cel mai bun pret de pe piata la care s-a inregistrat egalarea cererii cu oferta si la care cantitatea cumparata si vanduta este cea mai mare.

In jurul pretului de echilibru gliseaza alte preturi ale pietei fie in sus si in jos, fie in zona excesului ofertei. Astfel se formeaza pretul pe pietele abundente cu concurenta perfecta. Pe celelalte piete cu concurenta imperfecta, preturile sunt controlate, impuse, administrate(pret de monopol, de oligopol, de oligopson).Preturile se formeaza pe piata atata in raport cu conditiile ofertei de productie (prin oferta) cat mai ales in raport cu utilitatea si satisfactia consumatorului.