ITOR !W..] OMAN 1 LO R

www.dacoromanica.ro

Impratul Traian.Bazo-relief de pe Columna lui Traian.www.dacoromanica.ro

. '

oo 1. i.....6r .. ..' c ''' 'r , -.4' ' e, . ; ,

,., .,A 4

..,

.:o

o

X,

,.,-

-

=Fr

1

Decebal se sinucide pe mormantul lard sale.Bazo-rellef de pe Columna ILA Traian.

V

4 t f ,ii;Ske o")

'e

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TONIA

thUIIL'IEuH

hA. b. XENOFOL

PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAI, MEMBRU AOADEMIEI ROMANE.MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA

EDITIA III-a, ingrijit deI. VLADESCU

DOCTOR IN LITEREASISTENT LA UNIVERSiTATEA DIN DUCUREVI

IYu surd vremile sub crma omulul,ci bietul om sub vreml".

ti/RON COSTIN.

VOLUMUL IDACIA ANTE-ROMANA SI DACIA ROMANA

513 innainte de Hr. 270 durdi Hr.

BI TCUREz;l'I

EL) [TURA ((CARTEA ROMNEA SC www.dacoromanica.ro

XENOPO

L VOL.I

IISTOW

PIP

Lttilb:10e

,_

_www.dacoromanica.ro

PREFATA LA EDITIA III-a

Poate prea indreizneald incercarea de a liza asupra-miingrijirea unei noui editii a Istoriei Romdpilor din Dacia Tra-iancl" a lui Xenopol.

Este o muncei de ditiva ani, de mult reibdare i de in-delungat familiaritate cu materialul.

Ceiteva cuvinte despre aceea ce am socolit cei trebuie fcut.Autorul 112C6 din 1913 reveizuse toate volumele, in numeir

de 14, cari duc povestirea trecutului nostru Oa la 1866, utili-zeind toate scrierile qi documentele publicate dela 1893 incoace"1.Revederea aceasta a tost socotitei ca o initiare fulgertoare careinspirti respectur (N. Iorga) 2.

Prime le 5 volume, peintila 1600, au aprut ubingrijirea saMai din 1913-1914 in -editura C. Sfetea". Restul n'a maiputut fi continual, din cauza boalei autorului qi apoi a eveni-mentelor, aduse de marele rtisboiu.

Nu va trebui deci sti se aqtepte dela mine aceastei reve-dere, adeiugire qi indreplare a operei lui Xenopol, fiindcel aceastaa lost fculei chiar de ctitre autor.

Pentru timpul insti dela 1914 incoace, voi incerca eu a faceaceasta puneind-o la curent cu toate scrierile aptirute in domeniulistoriei noastre, in ultimii 10 ani.

Ar fi mai multe feluri de a indeplini aceasta.Gel mai recomandat ar fi acela ca in josul paginilor sei

adaug, la fiecare chestiune tratatti de Xenopol, peirerile nouiaduse de cercettorii din urm.

PrefatA la ed. II-a, p. 13.Analele Academiei RomAne. Seria II, tom. XL (1919-1920), partea

administrativA i desbaterile. p. 47.www.dacoromanica.ro

Z ISTORIA ROMINILOR

M'am geindit mull la aceasta, am slat de vorbei cu multicunosceitori. Am luatholrcireadefinitiv numai dupeice m'am con-vins, c n'cqi depelqi intru nimic din ceeace autorul ar fi admissei se ac.

Timpul de 10 ani, destul de scurf i evenimentele tulburicari l'au caracterizat n'au dat putinfa s aparei multe studiiserioase mcdi s se poatet admite schimbeiri insemnate in istorianoastrei.

De obiceiu fiecare lucrare nouei aduce i un nou punct devedere, sau dei o noud solufiune chestiunei pe care o trateaza.Nu urmeazti insei neaprat, c ceeace autorul lucreirii aduce canou set' fie ap i de bine dovedit inceit sei se inlocuiasctidinteodat, fr discufie, lucrurile pe cari le tiam dinnainte.

A ma fi apucat, la fiecare fapt tratat de Xenopol, s di-scut noua peirere, de obiceiu, propusei, s vd dacti aceasta sepoate sau nu admite, s propun schimbrile pe cari le-a credenecesare, aceasta ar fi fost o in afara intenfiilor editurei qi inafarei qteptrii cititorilor.

Dacel a fi procedat in felul acesta volumele s'ar fi inmullitconsiderabil i timpul de aparifie al operei intregi s'ar fi pre-lungit cu Inca multi ani.

Se mai ivea, cu felul acesta, Mai o greutate foarte serioasti.Discuteind in josul paginei parerea cea nou propus, neapeirattrebuia s discut i pe a lui Xenoppl qi eu eram liber, in felulacesta, s le socotesc pe amndouti ca nefundate, dupti peirereamea, bozal pe cunotiinfele i felul de interpretare a faptelor,pe care eu l socotesc ca mai bun.

Chiar dac felul acesta ar fi fost cel mai bun, n'ar fi fo-losil deceit la ceifiva specialiqti, nu tuturor cititorilor ctirora seadreseazti opera lui Xenopol.

Acetia vor set cunoascel pe Xenopol, nu peirerile mete sauale al/ora.

.Aa a infe les qi editura.S'ar putea totui spune c de vreme ce este o carie de tz-acesta era cel mai bun mifloc, cautndu-se in primul rnd,

stabilirea adevrului, cu oricdte greuttlfi.Cine ii del seama inset ct sunt de infime posibiliteifile

de a afla atleveirul precis in domeniul istoriei, va trece repedepeste aceastel intdmpinare.www.dacoromanica.ro

Lin lucru holrtitor in aceasiti disculie li aduce insa, cu-noaVerea alitudinei pe care ar luat-o chiar Xenopol, fafade nouile cercelari.

In cei 20 de ani ccit au trecut dela aparifia primei saleedifii paella a II-a studiile istorice mai ales publicareadocumentelor, au luat un avant foarte imbucurator qi un marenumar de isvoare ce nu'mi erau cunoscute cand am indrznita scrie istoria neamului meu, au iegit la lumina" 8.

Ce atitudine s'a impus autorului MI6 de aceste lucrurinecunoscute la inceput?

Am &Vat de samti c toatti aceasta niare bogafie nuschimba deceit foal* puf in liniile fundamentale ale injghebreimete qi slujia numai cat spre a imbogali materialul pe care seintemeia expunerea. Dealtfel, patrunsesem adevtirul prin o intuifieistoricti, care suplinia adeseori dovezile pe care ma puteamintemeia,intuifie acum adeveritti prin isvoarele nou descoperite" 4.

Dacti Ma de aceast mare bogalie" de informalie nou,Xenopol n'a avut de schimbat decal foarte puf in, la ceeace eldaduse la inceput, cred cti cel puf in, in aceeaq situafie s'ar fi

acuma, candpublicafille istorice sunt cu mull mai puf me.Valoarea operei lui Xenopol coned in primul rand in in-

tregul" in care el a tiut sti organizeze faptele expuse i aceastacere el i o recunosc i ceilalf i.

..Cei ce se vor ocupa de lucrarea mea s o considere inintregul ei" se spune dela prima Mil le, de catre autor, iar d.Iorga recunotea c greolile de detail pot fi nebtigate in seama,fala cu insemnatalea intregului 5.

Tinand seama de aceasta qi de faptul ca autorul a crezutca intregul" pe care Il vtizuse la inceput nu se schirnba, am so-cotit ca nu-mi este ingaduil mie, a schimba nimic din cele ce afticut Xenopol, indiferent de credinfele mele sau ale altora.

S'ar socoll i cu drept, o lips de pietate pe care tantirulare fafa de batrdnul care candva i-a indreptat primii pai spre

drumul pe care acuma el insui se incearca a merge singur.Am credinfa di am uitat prea repede pe innaintaqii notri.

Prea s'a trecut in lacere munca lor, sau nu s'a finut samde bunavoinfa qi de imprejurarile grele in cari ei au lucraf.

3 Prefata la ed. II-a p. 13.Ibid.Arhiva. din Jai, IV, (1893) p. 553.

PRECUVANTARE

www.dacoromanica.ro

Infelegerea trecutului i inspirti cel pufin respectul dacnu i dragostea fafei de lucrurile pe care el le are. i ce! carei-a inclinat manca vietii sale in leimurirea acestui trecut estedator, cred, s se deprindd ca acest respect, in locul disprefuluiqi ironiei care se obiqnuele in destul.

Deci opera lui Xenopol, va rmdnea ga cum el a lei-sat-o in ultima sa revedere 6.

Eu voi aduga ins la sfritul fiecdrui volum, pentrufiecare capitol, o listei a lucreirilor noui cari trateazti aceig ma-terie, &Ind la cele mai insemnate, poate chiar la toate,rezultatulnou pe care ele il aduc. Niciodat nu voiu diuta a discuta lu-crurile noui propuse.

Caracterul pe care il are opera lui Xenopol se opune laaceasta, i publicul mare celitor, n'ar gsi nici un interes inaceste discufii contradictorii.

O all parte care imi revine mie este i punerea hrfilori a ilustrafiilor la cele 9 volume ultime.

O muncei mull mai grea deceit cele de pn acuma esteinset' la controlul notelor. Au scdpat, poate la corecturi, o mul-lime de note greqite ca pagind sau qi ca volum. A trebuitread bate ctirfile la cari trimite Xenopol i sei caul cu multmuncid sei gsesc pagina cea bun. Sunt cazuri cad manca a fostzadarnicd, aqa al au mai Minas note pe cari nu le-am pututindrepta. Sunt note cari dupei multe ceasuri de muncei, nu le-amputut gsi. Dacti a fi persistat in planul pe care Il feicusem lainceput, nici in zece ani, cartea nu putea s apard. Pentruunele note mi-au lipsit chiar cdrfile la cari trimitea Xenopol.

Cele mai multe note au lost indreptate i ca trimitere ica text.-

Mai rdmne de spus de munca la coredurile tipografice.Eu singur am /awl 3 corecturi pe 16110 cite 2 sau 3 ale edi-turei.

Voi observa insti in viitor bate greelile ce se vor fi stre-curat.

La sfeirqitul operei lui Xenopol, cred cei in un alt volumal 15-lea voi da eu un indice ameinuntit al tuturor volumelor,

S'a continuat Insfi Cu numerotarea notelor pAna la sfArpit, la fie-Care capital, neincepAndu-se mereu dela 1 la fiecare paragraf,

4 ISTORIA ROMINILOR

www.dacoromanica.ro

o labia de materii iaraqi dela toate volumele i o errata a tuturorgregelilor ce le voi observa i le voi indrepta. Tot acolo se vorda qi notele coree/ate in urma.

Pentru uqurinta cetztorilor am dal hffile nu in corpulvolumului, ci la sfarqit i pe o pagina dublei, cqa ca harta s'afie intotdeauna in afara paginelor, spre a o putea oricand uti-liza. Spre a se vedea de Mire cetitori cum a lost judecata valoareaoperei lui Xenopol, dau la sfaritul reindurilor mele, aprecieriled-lui N. lorga i a lui D. Onciul, cei mai indreplatifi, din ceicari au scris, spune cuvantul asupra ei.

Aa am crezut cei poi, qi-mi este ingeiduit a intreprindemunca pe care editura, cel dintai regretatul C. Sfetea, i autorul,mi-au feicut cinstea sa mi-o incredinleze.

Cartea neamului romnesc" cum linea Xenopol sei o numiasca, cred cei nu va avea de loe o alt infeifiare deceit ceavoila de autor T.

1925, Aprilie.

I. Vlildeseu

N. IORGA

PRECUVINTA RIO 5

Suntem datori a spune innaintea acelui care a reprezintatcalla ani ceea ce avea tiin1a romaneasc mai activ, maiplin de inifiativ i mai amabil in stil, mnliu, /Cud indoialei,ce-i datorete istoria Romanilor.

data, cu oricat entuSiasm la unii, cu oricatel naivei poesiela cu oricat de fericita divinalie la cale unul superiorinzestrat, istoria trecutului nostru se desfacea ca o expunere in-teresanta sau ca o luminoasei proiecliune de figuri i scene.Crescut in cele mai bune traditii ale coalei economice dela fu-matalea veacului al XIX, i mdi presus de loa/e, minte filo-sofica deprinsa cu abstraciiile i cu o nesfarit iubire laid desubtilele legaturi dintre deinsele, A. D. Xenopol a fault, princunotiinfele i aplicarle sale de spirit, din istoria Romemilorpentru nlia ()aril un sistem.

7 Nefiind gata, cateva carp, privitoare la epoca geticA, din istoriariaastr, notele dela vol. I, se vor da In fascicol separat la vol. III.www.dacoromanica.ro

6 ISTORIA ROMANILOR

Am urmeirit apoi aceiayi minte pe care anii n'au putut-oobosi, diuteind, indraznealei, ultimele yi supremele adeveiruri pri-vitoare la doctrina ytiinfifictr a disciplinei sale. Cartea care arezultat din acest studiu a represintat lard indoiard una dincele mai marl sforleiri ale spiritultd romeinesc aplical la yliinfcl.

Nu vorn triter niciodatelyi vom inftia aceasta ca un su-blirn exemplu pentru tineretul care trebuie deprins ca mama spornidi

idealismul activ acel moment eroic, epic, a zice, din viatacolegului nostru ceind el, smulgeindu-se dela speculafiile saleinnalte, s'a intors spre istoria neamului sag, nu numai cu aceaiubire adeincti ce se ascunde subt glumele lui uyoare i subt cri-lica lui surdzelloare, dar cu hottireirea de a-yi asimila imediatresultatul muncii de celleva decenii a unei generafii intregi. Amvetzut volumele revelzute ale marii sale lucreiri : ele reprezintei oinifiare fulgerilioare, care inspirer' respectul. Trasnit, el insuyia ctizut. Niciodatei ceiderea unui inveilat n'a lost mai nobilei de-cal aceasta...

(N. Iorga in An. Ac. Rom. Seria II, tom. XL, Desbaterilep. 46-47).

E o opera de indelungatei steiruinfei, o operei frumoastipentru multe peirli foarte trainicti.

Greyelile de detail pot fi nebeigate in seamti fafti cu insem-neitalea intregului.

(N. Iorga, Arhiva din Iayi, IV (1893, p. 553).Ar fi fost greu a lucra in mai rele condifii dectit d. A. D.

Xenopol. Dacel multe inedite s'au adunal de oameni vrednicide loat lauda, monografiile, feirei de care lucrarea generalti eaproape cu neputinfei, sunt lard exemplu de puf me seireiciafabuloasei a bibliotecilor noastre impiedicei la fiecare pas pecerceteitor. Acestea sunt greutelfile cu care d. Xeizopol a avut set'lupte : ele semi atilt de mari, inceit pe mull lucreitori harnici,curajoyi yi patrioli ele i-ar fi silit s renunfe. D. Xenopol n'afeicut aya: cu o statornicie mai presus de orice Lauer, operaa lost dusei innainte i mulfumitei acestei statornicii, carteamuritoare, de care cei ce lucreazei in marginile mai apropiateau nevoie necontenit, existei asteizi.

Cartea are partileeitrainice i acele care-yi vor pierde saumicyora cel puf in folosul. Trelinicia celor dint& e datoritei talen-tulai istoricului, caracterul provizor al celorlalte timpului, incare sistematizareg a lost pieta".

Cu timpul, pe baza enormului material nepublicat i nea-dunal se vor putea scrie pagini mai sigure dar nu orice cariese anuleazti de aceea care vine dupei ddnsa, chiar dacel aceastaare terne lia mai larger*. In afarei de fapt este judecata, punereain lumina yi explicarea lui, insuyiri pe care numai istoriculwww.dacoromanica.ro

i'RECUVINTARE 7

de talent le poscdd. Aceasid prefaccre a andinuntelor indoelnicc,confuse, contradictorii, in pagind organic, va face ca paginaaceea s trdiascei".

Oricdt s' ar imbogtliima1eiialu1, capitolele de istorie inte-lectuald i social din cartea lui Xenopol, sprijinite pe dovezimai imbelpgate, aduse de cei ce vor veni pe urind, iqi vor Ostravaloarea, fiindcd ele sunt luminoase i pdtrunalloare. Deaseme-nea i cea mai mare parte a considerafiunilor politice si rezu-matul condifiunilor, in care a trdit poporul nostru parid astdzi.

(N. Iorga in ziarul Timpul" No. 104 (1893).

D. ONCIUL

In Istoria Romnilor din Dacia Traian6" AlexandruXenopol ne-a dat cea dintdi forma sintetic a istoriei nationale,in expunerea ei cea mai largi pein acum, pe temeiul materialu-lui cunoscut pn atunci si adunat de ddnsul din izvoare deintdia meta".

(D. Onciul, An. Ac. Rom. Seria II, tom. XL, Desbatc-rile, p. 45).

www.dacoromanica.ro

PRECUVANTARE LA EDITIA I.

Poate parea indrazneata intreprinderea de a serie, in stareade astazi a stiintei istorice asupra poporului nostru, o istorie aacestuia. Izvoarele penlru cunostinfa trecutului sau curg adeseorimunai in picaturi ; multe parti ale istoriei sale sunt inca nisieghicitori ce asteapla o deslegare. Rodul este inca necopt pe arbo-rele istoriei noastre. S'ar Parea c culegerea lu ar fi o gresitapripire.

Si cu toate acestea 1111 este astfel. Istoria unui timp se cla-deste intoldeauna cu materialul adunat peina atunci. Daca ar fisa asteptam ca tot rnaterialul istoric al unui popor sa fie descoperit,n'arn mai ajunge niciodata sa expunem cursul viefei sale ; ccicidescoperirile se lac neincetat; cunostintele se intind si se addncesc,marind tara incelare orizonul Timpurile din tima in-dreapta necontenit cele ce se all gresite in expunerile de mainainte si, potripit ca propasirea poporului si imbogatirea cuno-stintelor, creste si se desvolta i arborele istorie sale. Fiecare timpoglindeste, in lucrarile istorice ce le infatizeaza, cunostinta de-alunci a poporului asupra trecutului sau. Fiecare timp este deciin drept sa aiba istoria lui, incepdnd chiar dela acela al copila-riei unui neam, alud el nu a iesit inca din fasele povestilor.

Noi credem ca chiar pdna actinia, cu toata pornirea uneigrabnice i pripite propasiri, precum este intreaga noastra desvol-tare, isvoarele de capetenie ale istoriei noastre sunt cunoscute,sau cel puf in adunate. Viitorul va putea Jara indoiala s mo-deleze cu mai mare preciziune corpul vil] al trecutului nostru,si sa infali.seze ochilor poporului o figura mult mai deplin decum putem s'o in fatiOm noi astazi. Lineamentele 'lusa obstesticredem ea pot fi puse de pe acuma si ca viitorul pa putea numairolunzi sau polei formele pe care chiar ochiul nostru poate sa leintrevada.

Intemeiat pe aceasta convingere am intreprins greaua inde-letnicire de a expune bdntuitele destine ale poporului romdn.

Departe de mine, falsa modestie de a ina preface ca po-negresc insumi propria mea lucrare, spre a atrage landele &lora.www.dacoromanica.ro

Totus se poate ea mai multe izvoare sd'ini fi scdpat din vedere,ceeace este prea usor in istoria noastrd, unde trebuie sd culegi sti-intele, adeseori ca albina, depe lorite cele mai indepartate.sibil irisa, pe crit mi-a fost prin pu/in/Cl a fi complect. 3I'am feritinsd de eruditia goald, carda fi place sa citeze, munai. ccit sprea minun pe cetitor Cu cunostinfele atitorului. Citatiile cure le-amlacta erau neapdrate, pentru a dovedi spusele mele, ceeace esteea atril mai de nevoe in istoria Romcinilor, ea cdt ea trebuie incdcrea/Cl in cele mai multe punfe. Atrita poi asigura ea a trebuit, pelaraa o serie, sd ce/ese mult mai mult, decdt ceca ce rerultd din citcttiilemete.

Se va gdsi poate inca un cdt neajuns lucrdrei mete, caminede a 1111 fi egald in stilul ei in toate pdrfile sale. Aceasta 117.5(1 erapeste pu/in/Cl. Ccind era vorba de a fixa o data, sau de a determinasuccesitmea unor domni, s'Uta trebui sCI ice caracterul unei dis-cutii Aiurea ande simtiam pulsul cel mare al natieirdsuncind in mima mea, la priveliste a faptelor mar*, sau la tre-cutul de durere al poporului romcin, 'ara sei fi vrut mi se incalziacondeiul si povestirea lua un caracter mai literar. Eu sunt animede pdrere ca istoria trebuie sa scruteze spre a afta adevdrul; darca acestuia nu'i va sta niciodatd Tau, ccind va fi invdlit in o haindfrumoasd. Deaceea cred ea, dei istoria linde a devela o stiintd,scrierea ei nu trebuie sd inceteze a rdmcinea pe ccit se va pu/ea maimult si o lucrare Merara-, si in imbinarea acestor doud caractere,std tocmai par/ea cea grea a formei in istorie.

Lucrarea ceo infdlisez natiei mete este 1111 sistern intreg curecauta &l'O dee seamd de succesiunea 1111111'01' imprejurdrilor princare ea a trecut. Acest sistem irisa nu este impus de o conceptieaprioristicd a faptelor islorice, ci este rezultatul fuese al inlantuireilor. Nu credem cd sd se poald da samd astfel de complexul tu-furor imprejurdrilor istoriei noastre, dedil in modul in care le-amnexpus noi. Poate set- fie d-e indreptat in oreo parte, de adaos sau deprefdeut aiurea. In marile lor trdsaturi liniile vor fi puse, si laradia numai poate ndzyi limpia in care traim.

Deaceea cer, l Cu drept cuveint, ca cei ce se vor ocupa delucrarea mea, .0 o considere in intregul ei, si sd nu se opreascdla o perioada oarecare; cdci bineinfeles, intr'o intreprindere atrilde vasta, era peste putinfd a nu sldbi cciteodatd. Mala poi apuneca. am scris aceste sase volumuri ca o egald iubire pelan' toatetimpurile cese desfasurau innaintea minfei mele, atdt acele de gloriesi mdretie, pe ccit si acele de durere ,g i restriste,- si as fi fericit daca'aceastd carie a neamului romrinesc ar fi 11-'1bn-71i:sala ca aceeasd'adiad ea cure a fost produsd.

Am imparta intregul curs al viefei poporului nostru in patruperioade, cure fusa nu se potrivesc ca acele ale istoriei generale

popoarelor apusene. Istoria (paica, medie, moderna si contirn-porcina se regasesc si la Romdni, Ins6 in/i' un al/ in/des i oprindu-se

lo ISTORTA ROTI;INILOR

www.dacoromanica.ro

aiurea deceit aceleayi perioade ale istoriei apusene. Imparlireafacuta de mine a lost urrneitoctrea. Istoria veche a poporului romeinincepe la primele cunoytinti ce le avem asupra farilor noastre yila primele neamuri ce le-au loctzit, spre a se opri la descdlecareaprincipatelor in secolul al XIII-lea. Ea cuprinde tot acel complexde imprejurdri care contribui la faurirea nationalitafei romcine.Din aceastd perioadd nalia romana ieyi cu cctracterul ei propritz,ca element deosebit in sinul popoarelor incunjurdioare ale carotainriurire o suferise. In aceastd prima perioada se cuprinde decimarele fapt al formilrei uationalittei romfme. Despre o viatapolitica, o istorie propriu zisa poporului nostru nu poate fi vorba,ccit limp el With adapostit in munfii Transilvaniei. De indata insdce se cobori la camp, incepcind a lega iardyi lirul viefei ayezate,se incepe pentru el istoria lui politica. Aceasta insd nu se plandesvolta peste Carpati, ande navalirea maghiara, supuncind ele-mentul rorminesc, innabuyi inca din laya pe yubredul prune alSlalului Tomtit?. Parka in/di a istorii romdne se pe/rece in centralCarpatilor ; a doua mai cu deosebire n cdmpiile ce se intindMire Nistru, Dundre si Marea Neagrd.

In aceasta parte de a doua a istoriei poporului nostru, i.storiayield sale politice, se inteilnesc insa trei rastimpuri caracteristicecare constituesc, in viola lui, tot alcitea perioade deosebite. Ele-mentul osebitor al acestor perioade nu poate fi insa lual din faptelepolitice care 1711 cuprind ceva caracleristic dela secol la secol. Deise intcilnese domnii stralucitoare i neatdrnate, totuy at& inaintede ele cdt i dupe" dnsele gdsim fdrile ingenuchiate, desbinate yisldyiate prin lupte politice. Dacd cautam insa la viola culturaldcctre tormai pare a lipsi din tdrile romdne, gasim in curdndo deo-sebire radicald mire momentele ei, care constilue tot ate-ilea perioadedeosebite in istoria acestei viefi.

Dela origina statelor Munteniei yi Moldova, ele trdesc subinriurirea Slavonismului, pcina catre jumatatea veacului al XVII,la domnia lui Matei Basarab yi Vasile Lupa, cad predomnireaslavond este suplantata de acea a Grecismului, care ii iea local.yi se mentine ca o pu/ere covdryitoare pcind cutre inceputul se-colului in come trclim. Atunci revolufia greceasca pune capat acesteinoue inriuriri straine, si poporul romcinesc ajunge in sldryit dupalungi zbuciumdri, s'a in/re in matca proprie a desvoltrei sale, acearomcineasca. Incepe dela 1821 perioada Romemismului, in caretrdim astazi.

As dar, istoria Ronainilor se poate imparli rational, dupdmomentele insemnate ale de.svollarei sale, in patru perioade.

Istoria veche, dela origine !mina la 1290 d. IIr. : Formareanationalittei romne.

I.storia medie, dela descalecare pcina lct Matei Basarabyi l'asile Lupa, 1290-1633 : Epoca Slavonismului.

PRECUVINTARE 11

www.dacoromanica.ro

12 ISTORIA ROMANILOR

Istoria modernii, dela Maid. Basarab i Vasile Lupttpcind la revolufia greceascd, 1633-1821 : Inriurirea greceascii.

Istoria contimporand dela revolutia greceascd din 1821!And in zilele noastre : Epoca Romnismului.

M'am oprit ca expunerea la faptul cel mare al unirei prin-cipafelor, adicd la realiza 'ea celei dintdi din dorinfele de reor-ganizare exprimate de divanurile adhoc. Pentru a pune in toatdlamina lui, tabloid regenerarei noastre, ar fi trebtzit sd cuprindain el gi indeplinirea celuilalt punct din programul lor : intemeiareadinastiei, ba chiar sd ating qi incoronarea edificiului nostru po-litic prin proclamarea regatului ; cdci deaici abiet incepe pentrttnoi era activa a vietei noastre politice, pe cad, pcind atunci, aproapeintreaga noastrd istorie nu este decdt reflexul adeseori necontiutal istoriei strdine.

Am crezut inset' al nu este bine a intra prect (Kleine in limp&de fati, care nu poate alma pentru propriile lui lapte privirea cectrece i nepdrtinitoare ce se cere dela o expunere istorica. A. fi vrufs ma opresc chiar inainte de anul 1848, din genera tia cdruia maitraesc inc barba fi care au influentd asupra mersului imprejurd-rilor. Aceasta insa nu o puteam face, cdci intreaga istorie a fostelorprincipate gravitdnd catre unire, trebuid sd aping expunereapad la implinirea menirei lor seculare. Mari f apte s'au indeplinitdela unire incoace, i cad se va f i aezat pe timpurile noastre pcinzalimpezitoare a trecutului indepartat, generafiile viiloare vor privicu meindire la domnia lui Carol I. Daca am socotit totu ca 11t1pot s o ating, am facut'o din credinla ea daca prezentul trebuiesa serie istoria trecutului, aceea a prezentului trebuie sa o serieviitorul.

1888. AUTORUL

www.dacoromanica.ro

LA EDITIA II.Sunt acum 20 de ani, in 1893 am dal la lumina cea dinIciite

injghebare a istoriei depline a popozylui 1'0111(111. In reistimpul celdestul de lung ce a trecut dela acea alcaluire pad astazi, stu-diile istorice i mai ales publicarea docurnentelor, au luat un avntoarte imbucureitor 0 un mare numcIr de izvoare ce nu'mi erau

cunoscule cnd am indrAznit a scrie istoria neamului rneu, au iesitla lumina. Am beigat lima de samci ca toat aceastei mare bogetfienu schimbez dealt foarte pufin liniile fundamentale ale injghebeireimele qi slujiez nuami ceit spre a imbogeifi materialul pe care se in-temeia expunerea. DeaIll el, patrunsesem adeveirul min o intuifieistoricei care suplini adeseori dovezile pe care ma puteanz in-temeiez, intuifie acum adeverit prin izvoarele 110U descoperile.Aceastel feticita constatare m'a indemnat a scoate o a doua edifiea Istoriei Romnilor din Dacia Traiaria pe care o inlet fiqez pu-blicului romcin, creznd cei fac o lucrare folositoare poporuluimeu. In loe de 6 volumuri cari i ael cum erau, alceituiau corpurigreu de meinuit, am desIticut lntinderea expunerei in 14 volurnuri,adelogeind y1 domnia lui Cuza-Voda aparute dupd 1893 0 voinda reduce pica marea intindere a volumurilor. Am inzestrat apoilucrarea cu ceiteva ilustrafii luate pe cell s'a putut dupd chipurilesi reimei0fele peistrate in monumentele vechi.

Istoria Romnilor cuprinsa in aceste 14 volumuri este o lu-crare 0iinfificei care nu lipseqte insel de a fi incalzitd de focul slntal iubirei de tara neam decciteori s'a infafipt prilejul de a o face.

Sandtate i reibdare cetitorilor iar tinerilor indemn la cetit,ceici insimirile cele mari ale unui popor nu se deseivresc decalprin studiul deslapreirei trecutului sau.

Criticilor mei insei le adue aminte cuvintele infeleptuluiistoric francez Gabriel Monod care spune, cd este soarta ardorcari intreprind cei dinteii de a schil o mare perioadd istoricei,de a da Un mare prilej de critica qi de indreptare celor care dupdei vin sa adeinceascd ameinunfimele. Nu este mai pufin adevdratea ei au pus cele dinteii indrumari care asigurd mensa! succesorilorwww.dacoromanica.ro

14 1STORIA ROMINILOR

lor si ca au statornicit marile linii ale tabloului pe care allii fl vorindeplini si aduce la desdocirsire" 1

Deosebirile textului de acum de acel din 1893 vor reesi delasine pentru acel ce-si va del osteneala de a le cerceta. Atragemluarea aminte numai asupra schimbarei datei la care pun fncetarectpiirlei I : Formarea nationalintei romne si fnceputul parleia II Perioada Slavonismului, datil pe care nu o mai asez la 1290,ci in secolizl al IX-lea, la Inceputul vielei de Stat a Romcinilordin Transilvania, care corespunde mai bine cu acel al Inriurireislavone, de C11171 corespundea desceilecarea Munteniei si Moldovei.

De alga aceastd a II-a edifie a lost mull sporild si Imbogri-Old Cu lolosirea tuturor scrierilor documentelor publicate dela1893 incoace, incdt ea repre:intd o noud muncd de 20 de ani pestearea de 20 pusd la lnjghebarea edifiei I.

L Revue historique, XLVII. p. 347.www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Istoria unui popor este in mare parte determina td de naturain sinul ereia este asezat. Dela aceastd lege fireascd nu s'a pututsubstrage nici poporul romAn ; ha la dansul chiar inriurirea na-Lurei s'a ardtat cu o putere deosebitd. O cereetare a aeestei in-riuriri va lumind ea un far intregul intuneric al veacurilor tre-cute. Deaceea deschidem cu dansa cartea istoriei sale.

Din elementele firesti, configuratia si asezarea rei vorjued rolul cel mai mare in mersul istoriei unui popor, desi acestrol se poate modified dupti cum se indreaptil pasul timpurilor.Natura reprezint5, in formele ei neclintite i intepenite, elementulstatornic in viala poporului ; mintei omenesti pe acelprogresiv i schimbiltor. Din intreteserea lor mutuald se desfaceIn decursul veacurilor panza istoriei.

Dacd privim la o hartd a Europei, alctituit pentru a ardidrasele ce o locuiesc, observdm ed rasa latind formeazd in apusulEuropei o massd compactd i asezatd pe un teritoriu ce se tinedela olaltd, pe o intindere de mai bine de 1.200.000 de kilometripatrati, numdrAnd aproape de 100.000.000 de locuitori, totiimpdrLsind aceeas religie i asezati in regiunea ferien undecultura omeneascd a dat cele mai strAlucite ale sale ronde. De-parte spre disdrit i frd nici o atint;ere direet5 Cu trupul cel mareal Latinilor apuseni, se afl aruncat celalalt grup de Latini orto-doxi, Roinnii, inconjurati de toate purtile de neamuri strdineIn cari niciodat sangele nu poate provoed pentru ei si o misearede simpatie,.ci numai interesul indreapt cu rdcoare calculele salesocotitoare. Aceast pozitie a RomAnilor, rdzletitti eu totul demarea familie din care fac parte, este pentru ei din cele mai,ddundtoare. Cu cat, se accentueaz mai mult politica de rasii,cdtre care graviteazd cu o nespus putero vremurile noastre,eu a ta ta poporul roman este expus la primejdie, etici el este lsatsingur sui lupte eu uriaii ce'l inconjoard. Popoarele !atine, chiarcnd ar vred ajute, nu o poi face, din pricina indeplrtdrei.Mai dliundlor insd este faptul cui poporul roman fiind asezat ingfera de actiune a altor popoare, acele latine mai ed nu au interes

www.dacoromanica.ro

16 ISTORIA ROMINIL OR

a'l ajut, i in secolul nostru cel de fier si de foc, simpatia cel multpoate si vin in sprijinul interesului, niciodata insa s.'1

Primul neajuns al pozillei noastre geografice este deci ea', pecand ginta Latina' formeazd ca un continent in apusul Europei, notLatinii rdsdritent suntem ca o tumid pierdutd intr'un ocean deneamuri strdine.

In aceasta parte deci, unde soarta a voit s arunce pe po-porul roman dela nordul Dunrei, el locuieste astazi o intinsaregiune de 300.000 de kilometri patrati, aproape cat este supra-faja Italiei si mai bine ca jumatate cat acea a Frantiei, cuprinsaintre trei ape curgatoare mari, cari marginesc mire ele o formatriunghiulara. Aceste ape sunt fluviul Dundrea la sud, fluviulNistru ca lature rasariteana i marele afluient al Dunarii Tisa,ca lature apusana. In aceasta regiune Romnii alcatuiesc maipretutindeni o poporatie compacta, trecand unele insule de alelor si peste hotarele aratate.

In mijlocul acestui triunghiu de ape se ridica un alt triunghiude munti, alcatuit din puternicele laryturi ale Carpatilor rasari-teni. Acest al doilea triunghiu intinde laturile sale aproape paralelcu cursul riurilor, stretaindu-le numai in doua punte : la nord,prin prelungirea Carpatilor Care centrul Europei, care desparteizvoarele Nistrului de acele ale Tisei, i la sud, catre Dunare,unde ingusteaza patul fluviului la Portile de Fier, pentru a seprelungi de ceea parte de dnsul,- in muntii Golubinski din Serbia.Aratatele prelungiri ale muntilor Carpati care apus si sud, des-part regiunea plana cuprinsa intre munti i riuri in doua sesuriacel apusan, al Tisei care, tinndu-se inteuna cu sesul Dunareimijlocii, alcatuieste ceea ce s'ar puted numi Mezopotamia euro-peana, i acel rasaritean care se intinde catre Marea Neagra,trece Dunarea si se opreste tocmai in muntii Balcani. Acest dinlama ses face un trup cu marele ses rasaritean al Europei.

O asemenea asezare a Carpatilor in raport cu poporulnostru este cu to tul exceptionala, si a avut asupra soartei saleurmarile cele mai insemnate. Inteadevar, daca vom observa cumsunt asezate popoarele in raport Cu muntii, vom gasi, cu toatanesfarsita deosebire ce Intalnim In configuratia geografica a ta-rilor impfstiate pe suprafata globului, o regula obsteasca :o nationalitate se intinde de obiceiu in basinul unui fluviu saual unei mari, i ca este marginita de catre o alta nationalitateprin un munte sau macar prin un colnic. Formulata mai scurt,aceasta regula s'ar putea rosti : O nationalitate este un basin,iar o granita un munte" 1). Pentru a rasa la oparte Italia, Spaniasau Grecia, asa de hotarit delimitate, vedem d. e. ca Francezii

Odysse Barot, Lellres sur la philosophic de l'hisloire, p. 32.www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 17

se intind in basinul Oceanului Atlantic si c sunt desOrliti deSpanioli i Italieni prin PireRei i Alpi, de Germani prin Vosgi.Germanii sunt iargsi inchisi de muntii Frantiei i ai Italiei cutreapus si sud, la nord de marea Baltictt i aceea a Nordului ; laeisrit de dealurile ce intovesesc cursul Oderului si care i de-spart de Poloni. Chiar acele natii cari s'au intins in sinul altora,precum Boemii (cu Moravii) i Ungurii, intre Germani, incA auoc.upat niste regiuni determinate in chip firesc de muntii sau dea-lurile inconjurAtoare. As Boemii s'au asezat in basinul supe-rior al Elbei, inrginit foarte l'Amurit de muntii numiti PAdureaBoem6 spre sud, iar dinspre nord cu Erz-Gebirge i Riesen-Ge-birge. Ungurii deasemenea sau asezat in regiunea Dun'arii mij-locii si a Tisei. inconjurati din toate prtile de muntii Carpati,si anume pe lAng'd Viena de Carpatii mici, dinspre Slavii nordici

RomAni de diversele ramuri ale Carpatilor mari, iar catre Slaviisudici de muntii Dravei (Waradin i Sirmiu). DacA privini na-lionalit4ile mai mici precum Serbii, Bulgarii, Albanezii, Danezii,vom gsi pre tutindeni niste Viri bine asternute, milrginite de munticari despart neamurile ce le locuiesc, de neamurile vecine. Numaiacolo vor lipsi margini hotilritoare, unde pe o regiune intins6munti nu se intainesc, precum in marele ses oriental al Europei,locuit faru hotare fireste apreciabile de Rusi, Poloni, FiniTrttari.

Asezarea geograficA a Romanilor face o exceptie dela aceastregul6. Ei sunt lipsiti de margsmi firesti, i muntele care ar trebui

despart de alte nationaliteiti, strdtate insuq poporul lor in maimulte raidulare desbinate, intre cari ridic niste stavile uriase,rupe continuitatea trii lor, impktind-o in mai multe regiuni cenu au intre ele nici un soiu de legtur. Carpatii au intr'adevr oconfiguratie foarte ciudat, precum n'o mai intAlnim la nici unmunte de pe fata prnntului. Desfilcndu-se din Alpi prin ra-mura numit Carpatii Mici, dela capAtul Moraviei, se intind caun lant care rAsdritul Europei, sfArsindu-se in parte a lor cea maioriental, in un pumn urias, in care este prins parte din natiaromn." ce se imprAstie apoi printre degetele sale strAnse, in se-.surile Nistrului i a Dun'Arei. Carpatii nu m'Arignesc nici o regiune ;ha nici m5car nu au rolul obisnuit al muntilor, de a desp`rtibasinurile a douil fluvii. Deaceea riuri pornite depe ambele lorlaturi, cea nordic i cea sudic, se vars in acelas fluviu, Dun6-rea, precum sunt : Siretul, Prutul deoparte, Tisa cu afluientiisAi i Oltul de alt parte.

Carpatii, ridicnd deci uriasa lor staturil in mijlocul natieiromne, o impart mai ales in doit trunchiuri deosebite, unulintors cu fata inspre apus, celalalt spre rsrit, cari ambele serazim cu spetele lor de zidul cel greu de str6bntut, asezat intre

Putine numai i anevoioase sunt egspunderile intreA. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. 1-11 2www.dacoromanica.ro

18 ISTORIA ROMA.NII.OR

aceste dott piri : ctitre Moldova pasurileluii acel al Hundid; d'Are Muntenia Predealul, Branul, Tur-nul Ro,yu si Vulcanul: iat aproape singurele punte pe unde1)01 da mana Romemii de peste munti eu acei de dincoace. Pre-tutindeni pe aiurea, ponoare sau prpilstii nestrbLule, decatdoarti de piciorul ager si neobosit al vanAtorului e munte.

Carpaiii sunt pricina holariloare a desbimirii politice a Ro-Vom vedea. c Romemii, stand in cetatea muntilor un

timp indelungat, se revrsar dela o vreme in afar, cilLre vilesesurile dela Marea Neagril. Astfel se nscur cele dou State,al Munteniei si al Aloldovei, pe cand dincolo de mun-ti lanturileluntrice desprteau pe Rometni in mai multe tilri dcosebiteTransilvania, Maramuresul, Crisiana i Banatul, asemenea can-toanelor sviterene sau republicilor .celor miel. ale Greciei antice_

Din aceast revrsare a Romnilor in afar de cetateaCarpatilor si anume, prin doutt desfundturi deosebite, una lasud din n'Oras si alta la nord dia Maramures, se explica' cum incampia rsritean i sudicil, chiar peo unitateteritoriala continua,se pulurti injgheb doucl State : Muntenia si Moldova, in loe deunul singur. i atat de puternic fusese indreptarea divergent,imprima-LA lor ine dela obrsie, inda; ele trebuir s triliasc5.desprtite, ha chiar dusmane, mai mult de o jumtate de mie deani. Abia veacul nostru vz disprand stavila ridicat intre elesi unirea lor intr'un singur corp. Dar aici er vorba numai depiedici reidicate de oameni, si de imprejurri cari dridur nastereunor greutti politice. Asemenea stavile mai usor se pot invingesau cel putin incunjura. Plzmuirile naturei ins stau inainteanoastr cu o putere mult mai mare si mai greu de rpus. De cat.incordare va ave nevoie siattimantul national la Romanipentru ca luandu-si zborul peste cumule carpatine, s prindinteun singur laift viata lor ca popor !

Tot asezarea Carpatilor hotri legtitrile in cari Romeadiintrar cu popoarele ce avur asupra lor o inriurire precumpe-nitoare. Sesul sudic rilsritean va primi inriurirea popoarelor su-dice .si rskitene. Prtile de peste munti, mai deschise spre apus,vor gravita ii sfera popoarelor apusene.

Dacrt Carpatii, in loe de a desbinet pe Romni in dotitriunchiuri lipsite de aprare, si-ar fi intins crestele in jurul na-tionalittii lor, ei ar fi fost in once caz un sprijia al de svolttiriilor nationale, in loe de a'i st ca o piedicA impotriv 2

Vezi sLudiul nostru asupra Mezilrei geogralice a Ronninilor" in Con-vorbirt lacrare, XV., 1881, p. 385, reprodus i in limba francezil in Reme deGeographic, a lui Ludovic Drapeyron 1891. D.N. Iorga, Studii li doc., 4, p. IIIII.sprijine plirerea neexactii c muntii ar legn mal bine popoarele decAL apelefArd \ ad si cAmpul f515 de botar.

www.dacoromanica.ro

Vorn veded totusi cum Carpatii au fost pe de alfil parteadlipostul neamului nostru in tirnpul vijelios al nrivriuirilor bar-bare, cum 1-a ocrotit i mantuit de peire, ba 1-a pstrat pilnla un punt ferit de multe amestecuri, i cum in acesti munlis'a fiert i inchegat marea si minunata unitate a poporuluirom n 3.

Pe munti se formeazil norii binefriciltori. cari aduc rodireairnbelsugarea i tot pe dansii icau nastere grindina si ploile

prpstioase ce rilspilnclesc pustierea si srcia. Natura ascultde propriile ei legi, fr a dita dac ele priesc sau fac ru omenirei,si acest rol nepilstor fall cu omul, natura il indeplineste atAt inviata de toate zilele cat si in lunDd curs al istoriei.

Si ca toa te acestea poporul roman nu ponte nabusl o spe-rantil ce locolleste in el, de cAte ori i arunc ochii spre loateacele pkti unde rsuml graiul romnesc, anume cri din pturileachloci ale unui viitor oricAt de indeprtat, va rsri odat fru-mosul arbore al unirei tuturor Romemilor; cri pe cdt se lnlindegrulla lor coman se vor injghebei gi interesele lor comune ; cd gra-nifele Statului vor cadeet odatd impreund Cu acelea ale nafionaliliifiilor. Poate cri mult timp vor trebui. Romnii sii mai astepte in-truparea acestei dragi vedenii ; dar orictIt ar fi sil asteptam,rimea elului s ne dee puterea de a rilbda, i intreaga noastrilstrdnuire, intreaga noastr munc sii fie indreptat numainumai spre acest scop sfiint si mret. Fericit e poporul ce poateave in aceast lume un ideal de realizat ; al nostru este viu innaintea ochilor si noi s nu'l valem !

Once om ca si orice popor trebuie s lupte peniru ceeaceel crede c este binele, fini s'A' cate la usurinta sau greuLatea rea-lizirei urmrite ; cci nimeni nu poate t incotro viatalui va fi impins de puterile istorice. Se poate intAmpla ca evo-lutia sri indrepte pasii mersului ei in sensul dorintelor noastreatunci strdania pusri spre a le realiza va aduce mai repede aIon indeplinire. Dactt ins evolutia ar tinde ciltre o indreptareprotivoicil scopurilor noastre, vom izbuti cel pulin a intrziapoate momentul mortei ion, ceeace incil este inca un ciistig4.

3 Mai jos capitolul : Daco-Rornanii in munli.' Vezi studiul nostru L'Inconscient dans l'Histoire" In Vances el tra-

man: de l'Acaclmie des sciences morales el polifiques, Paris, 1906, reprodus 5iroinilne5te In Analele Acaclemiei rotnane, 1907.

INTRODUCFRE 19

www.dacoromanica.ro

CARTEA I.

ISTORIA VECHEFORMAREA NATIONALITATEI ROMANE

din timpurile cele mai vechi pan& la navAlirea Ungurilor513 in. de Hr.-900 d. Hr.

www.dacoromanica.ro

CAPUL I

TIMPURILE ANTE-ROMANE513 in. de Hr. 106 d. Hr.

SCITII SI AGA,TIRSII

1. TOPOGRAFIA SCITILOR

Popoarele Seitiei. In vremile cele mai vechi despre cariistoria ne-a lasat vreo pomenire, Prile cari aleatuiesc patria li-bera' sau inca subjugata a Romanilor, erau adapostul mai mult orpopoare, pe radcina carora acum adtmc ingropata, s'au altoitpe rand toate acole elemente din ale carora introlocare se urzipoporul roman.

Pan in vremile mai noue cAnd s'au desvoltat studiile pre-istorice, tirile asupra acestor vremuri de mult apuse se culegeaudin singurul izvor direct asupra lor, din parintele istoriei, nemuri-torul Herodot. Acuma irisa artrile lui pot fi Indepliniteindrep tate prin interpretarea ramasitelor lasate de limpurilepreistorice dela Dunarea de jos si din imprejurimi.

Cu toate acestea, aratarile lui Herodot, nu raman mai putinde pret, cAnd ne dam sarna de iubirea de adevar a marelui istoricelin si de silinLele lui de a culege stirile ce le da, prin el insus,pe cat Ii sta prin putinLa, sau din spusele locuitorilor asupra re-giunilor pe cari nu le vazuse cu ocl1ii. Unde asemenea mijlocede informalle lipsesc lui Herodot, el are totdeauna grima de a daaratarile lui ca nesigure. As, intr'un Huid vorbeste el de un mare

1 Vezi studiul nostru Herodot in raport cu istoria noastril" in C011-vorbiri literare, VIII, 1875, p. 465 i unn.www.dacoromanica.ro

24 ISTORIA ROMNILOR

vas de aramg din rara Exampea pe care el insui 1-ar fi vgzut,pe cnd aiurea el scrie &A nu se ,tie nimic pozitiv asupra tgriloraezate dincolo de acest riu i. nu cunosc pe nimeni care sg'm fivorbit de ele dupg propria'i vedere" 2.

Herodot a vizitat i oraele Traciei. El spune de mai multeori : Am auzit dela Grecii ce locuiesc pe trmurile Helespontului

ale Pontului Euxin", sau : Mai spun Tracii cg peste Duntire".Tot ant de putin va fi calgtorit el in lguntrul Traciei precum iacel al Scitiei 8.

Scitia dupg Herodot, este o regiune foarte intinsg, din carenumai o mic parte cade pe -Wile ocupate astgzi de Romniidin stnga Dunrei. Ea cuprinde. i. o mare parte din Rusiameridionalg, mgrginindu-se spre rgsgrit prin fluviul Tanais (Do-nul), care o despgrti de Sauromati 4. Spre miazgzi se mgrginegcu Palus-Maeotides (Marea de Azow) in care Tanaisul se varsg,apoi cu Pontul Euxin png la Dungre, trece la gurile acestuifluviu i pe dreapLa lui, cuprinznd Dobrogea de asnzi, care invechime purt, Ong pe timpul Romanilor, numele de ScitiaMinord 5. Astfel Herodot ne spune ca Tracia ce se tine de Pon-tul Euxin, este innaintea Scitiei care nu incepe decgt in puntulunde se sfrete golful dependent de Tracia, i cg. deci Istrultrece prin Scitia pentru a merge in mare" 6. A dar marginealiare Scitia i Tracia pela gurile Dungrei nu este determminande Herodot prin cursul fluviului, ci prin o afundAturg. a MgreiNegre, un golf, dela care inainLe incepe Scitia, iar gurile fluviuluitree prin aceastd tard, nu o mgrginesc. In privinta celorlalte li-mite ale Scitiei, Herodot ne spune c : spre apus, dela Istru insus, se mgrginete Scitia inniu de Care Agatiri, apoi de CareNeuri, mai apoi de Androlagi, in sfrit de Melanchleni 7. In sprenord deci (dela Istru in sus) incepnd dela apus i mergnd Inspre rgsgrit, marginile Scitiei sunt argtate, nu prin accidentegeografice, ci prin locuintele altor popoare. Pentru a Igmurideci 'And unde se intinda. Scitia, este de trebuinn a se determinApozitia geograficg a acestor neamuri.

Cel inniu din ele care ar mgrgini Scitia din spre nordar ave tot data' aezarea cea mai apusang, sunt Agatirii. De-spre ei ne spune Herodot aiurea c sunt n4te oameni cu port rg-sfritat i foarte de aur purntori 8; Aceastg descriere a poporuluiAgatii*lor ne d mijlocul de a honri regiunea ocupan de ei.Imbelugarea aurului la acest popor i deci luxul hainelor sale

2 Herodot, IV, 7, 8, 16.Idem, V, 10.

4 Idem, IV, 21.Ammianus Mareellinus, XXVII, 4. 12-13. Nolitia Dignitatum in par-

tibus Orienlis, p. 11 si 134.Herodot, IV, 99. www.dacoromanica.ro

SCULL 1 AGAVE/pi 25

proveni din bogatele mine de aur ale Transilvaniei, exploatatedupd cat se vede incd depe atunci, i cari in vremile vechi eraude o productie mult mai mare decAt astzi. Tot acolo transpuneo altd ardtare a lui Herodot tara .Agatirilor. El spune anumevorbind de mai multe riuri ale Scitiei : Acestea sunt riurile ceizvoresc chiar din Scitia, cari mdresc fluviul ; riul Maris insti,ieind din tara Agatitilor, deasemenea se unete cu Istrul".Ldsand pentru un momnet la oparte de terminarea riului Marisanume cu ce riu de astdzi corespunde, observdm nurnai opozitiace o face Herodot tare riurile ce isvoresc din Scitia i acel Marisce iesd din tara Agatirsilor. Scitia fijad artitatd de Herodot cao tar de tot 'Amid 9, urmeazd ea ea se intinde, in partea eiapusand, cdtre nord, pand in Carpati ; prin urmare riurile auto-gene ale Scitiei vor fi acelea ce isvordse pe laturea exterioard,sudic. a Carpatilor : riul Maris ins, ce curge din tara Agatirilor,vat rebui sd izvorascd de pe laturea aceea a Carpatilor ce nu se atin-gea Cu Scilia, prin urmare depe cea nordicd, din Transilvania.

Pe ct timp incd popoarele nu sunt constituite in State,limitele intre diversele ginti sunt de obiceiu acele naturale, mdrii munti mai cu seamd, i aceasta cu ata mai mult cu un strat dinpoporul scit er nomad. Odatti ce Herodot ne aratd cti acest poporse intindai in Rusia meridionald i Moldova de astdzi, deasemeneain regiunile dela gurile Dundrei Cdtre Marea Neagr, nu avem niciun temeiu a ne opri la vreun pullet oarecare depe intinsul esal Munteniei ; toatd regiunea pland a acestei tdri cel putin pnd.la Oltul cel cu malurde rApoase, trebui sd fi fost cutreeratd dehoardele Scitilor cu turmele i carele lor. Precum cnd turndmapd pe o suprafatd pland i lipsitd de ridicAturi, lichidul se intindeIn toate indreptdrile i o acopere, astfel i toiurle de popoarenomade, cAnd le vedem ardtate ca ocuptInd o parte din un essau podi, putem spune cu sigurantd c intreaga regiune a aceluies sau podi este tara lor, in sensul adicd cd este cutreeratd de ele.

Din aezarea Agatirilor in cetatea Transilvaniei se explicdcum de ei singuri se putur." opune Scitilor, cand acetia, urmtiritide Darius, vroird rdsbune asupra popoarelor incunjurdtoareMelanchlenii, Androfagii, Neurii i Agatirii, cari nu voiser ale d ajutor contra marelui impArat. Melanchlenii, Androfagiii Neurii suferird pustiirile Scitilor ; singuri Agartitii putur sdse impotriveascd, cum ne spune Herodot 10,i aceast irnpotrivirele fu cu putintd numai din pricina muntilor ce'i aptir.

Mai avem o indicatie cu Agatirii trebuiau s" locuiascddeparte de Dundre, in faptul c popoarele din Tracia, depe malul

7 Idem, IV, 100.Idem, IV, 104. Asupra Intelesul cuvilntului Ex46,cecot vezi Hasdeu,

Isl. crilicei, p. 189. El nu ar Isennma moi ci mai curand luxuo5i.9 Herodot, IV, 47.1 Idem, IV, 125.www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

drepL al fluviului, aveau despre niste imprejurri, pe cari le vomvede c se refer la tara Aga tirsilor, id ei foarte confuze. Ele spuneau

: Dincolo de Istru prnemtul e cuprins de albine cari impie-decil pe oameni de a innainn in catea .lor". Vom vedeA c Aga-tirsii cultivan albinele, i Tracii, auzincl despre tara aceea in-cleprirtan unde erau albine, scornir inchipuirea c -tara dincolode Duntire er asa de plin de albine, Inct impiedecau pe oameniIn drumul lor. Tot astfel spuneau Scitii cri la marginea trei lorcAtre nord-rsririt nu este cu putinn a pritrunde mai departe,nici a vede cevA din cauza nenumratei multime de pene ceprin vrizduh", sboar ceeace Herodot el insust exlpicri prin o ves-nic si deas ninsoare. Precum Sciii nu pot ptrunde mai sprenord din cauza penelor, asa i Tracii din caliza albinelor. In am-bele cazuri, aceeasi transformare extraorclinar a unui fapt real,provenitri din cauza indeprtrei si a relatiilor nesigure si rare.Despre Sigini cari locuiau in Banat leing Dunre, Tracii

spun lui Herodot relatii adevrate 11. ; iar despre Agatirsi nu,pentru c erait desprti ti de ei prin toa t ltimea Munteniei.

Din toate cele spuse s'a demonstrat indestul cri Scitia seutinde inspre parLea ei cea mai apusaii, critre nord, pem laCarpatii Munteniei i c dincolo de acesti munti, in Transilvaniade astzi, locuid poporul Agatirsilor 12,

Dup Agatirsi, Herodot numeste, ca al doilea popor mrgi-nas al Scitilor, pe acel al Neurilor. Despre acesta spune hindic tri dupri obiceiurile scitice, prin urmare c era pstornomad ; Neurii apoi sunt din acei ai crifor tal-A a fost devastande Darius, duid acesta urmreii pe Sciiti13,. dou semne depecari putem recunoaste c locuiau o regiune mai piada' care, fiindmai spre rsilrit de Agatirsi si la nordul Scitiei, nu poate fi chitan'decAt in partea Moldovei numin tara de sus si pAriii pe la is-voarele Nistrului, pe unde spune Heroclot c se mrgineet Neu-ricla cii Scitia

Dup Neuri veneau Androfagii (mtinclori de -oameni)Melanchlenii (cei cu haina neacTr) ai cror locuhrti trebuiau srifie mai in spre nord-ost, critre obriile Niprului, .5i. mai ctre

se mrginea Scitia cu deosebite popoare, asupra crirorarelatiile lui Herodot sunt din ce in ce mai fabuloase.

Din aceste Flotare date de Herodot ca alctuind marginileScitiei, se vede cri o parte din ea, impreun ea intreaga regiunelocuin de Agatirsi, cuprinde Orne in cari mai nrziu s'a desvoltatviata

1.1 Ideal, IV,12 Hasdeu 1st cril., p. 189, sustine funi niel un euvant eil Agatirii lo-

cuiau zona submuntean5 a l'arel Romaneti".Herodot, IV, 105. 125.

14 Idem, IV. 51. www.dacoromanica.ro

SCITII I AGATIRII 27

Riurile Seitiei. Afarg de popoarele Scilriei, Herodot nevorbeste si de riurile ce curgeau prin ea. Lucru dcstul de straniu,cg el nu vorbeste de munti. Regiunea Scitiei este pentru el unses plan, fgrrt vreo rAdicgturg insemnatg. Acest caracter generalal tgrei se vede cg Il stgpneste pe Herodot in toate locurile unclevorbeste de ea; la mun-ti nici pare a se Ouch. Dupg ctIt se vedeel nu a fost informat despre existenta unor asemenea si mai alesnu de acea a muntilor apuseni, Carpatii. Dacg ne vom amintiinsg c Herodot s'a oprit mai mult la gura Boristenului, de unclesi-a cules notitele sale, atunci nu ne vom mird c existenta aceslormurrti nu i-a fost impgrtgsitg. Ea er necunoscutg sau foartepulin cunoscutg i Scitilor de lngg mare, care se aflau in asa deinsemnatg indepgrtare de dnsii. S ne amintim c Neurii Ii de-spgrteau de acesti muati i cg dupg Neuri er pentru Sciti sfAr-situl lumii. Cel mult vor fi cunoscut ei muntii cei dela sudulTransilvaniei pe unde le vor fi iesit Agatirsii inainte spre intgm-pinare ; dar o atingere mai strnsg cu acesti munti nu aveau.Poate c Scitii depe lngg Dungre sg fi stiut mai multe despremuntii ce le mgrgineau tara spre nord ; dar nu dela acestia seinformase Herodot, i pentru acele timpuri trebuie sg tinem seamgde inceata i greaua strrtmutare a kleilor. Mai este de observatcg Scitii au in genere mult mai bung cunostintg despre cele cese petreceau la rgsritul si la nordul lor, cleat despre cele delaapus. Astfel ei insirg un numgr insemnat de pgturi de popoarelocuind spre rgsgrit i nord, si marginile lumei sunt pentru ei in-teacolo foarte indeptirtate, pe cnd inspre apus ele incep indatgdupg Neun i Agatirsi. Apoi chiar povestile ce le spun despre.tgrile nordice au un grad de adevr. Astfel penele cele multece umpleau aerul ; apoi povestirea despre oamenii ce dormiausase luni. in care vedem un rgsunet despre noptile cele lungiale polurilor. Cauza acestei mai de aproape cunostinti cu nor-dul provine, dupg ct credem, din relatiile comerciale ce leaveau cu aceleregiuni, mai ales din comertul cu blgni. Toate acesteimprejurgri pot sg explice indestul cum se face de Carpa tii nusunt pomeniti in Herodot 15.

bespre riuri istoricul grec ne vorbeste dimpotrivg" indestuldepe larg. El aminteste pe Ingrt altele ce sunt mai cunoscuteIstrul (Dungrea) si Tirasul (Nistrul), si pe cAtiva afluienti aiIstrului, cad trebuie sg ne ocupe mai de aproape, ca unii cecurg prin lrile noastre.

Locul cel mai important din istoricul grec privitor la cursu-riie de al:a la Sciti este urmgtorul : Scitia procura Istrului cinciriuri : unul pe ca're Scitii Il numesc Porata iar Grecii Piretus,

Herodot, IV, 25. Hasdeu, 1st, crit., p. 206 207 crede c Herodotconfund Carpatii cu Hemul, drept acelas sir de munti. liar dacilar fi as, Carpatii Men n'ar fi fost cunoscuti in chip lilinurit lui Herodot.

www.dacoromanica.ro

28 ISTORIA ROMASILOR

altul Tiarantos i Araros si Naparis i Ordessos. Cel dintAiu numitdintre aceste riuri e mare si curgAnd spre rAsArit i uneste apelecu Istrul, iar al doilea numit Tiarantos mai In partea apusanAsi mai mic; Araros Ins5. i Naparis si Ordessos, curgAnd printreacestea, se varAs in DunA're" 16

In Porata al Scitilor sau Piretus al Grecilor recunoastemnumele de astAzi al riului ce desparte Romania de Bararabia,Prutul. Consoanele p, r, t au fost toate pAsLrate i numai cAtvocalele au suferit o schimbare fireascA, intunecAndu-se in u,din sunetele mai mult deschise ale unei limbi mai apropiatede originile limbilor arice. Etimologia acestui mime se aflAradicala sascritA peir, zendic pere, greceste Tripaw a trece, deuncle indianul pcira-mal, persicul peret-pod, elenicul 7c6po-drum,germanul furt-pAr'Au. La Constantin Porfyrogenitul, impAratulConstan tinopolei care face cAtre 952 o descriere a administratieiimperiului bizantin pentru invAtAtura fiului sAu, se intAlnesteforma contras6 Bpofitoc 17.

Tiarantos al lui Herodot nu este altceva decAt Siretul.Acest riu mai are, In alte fAntAni istorice, urmAtoarele numiriIn Ptolemeu lzpcso,; cii spiritul aspru ; In Ammianus MarcellinusGerasus, iar in Constan Lin Porfyrogenitul forma ce o are si astAZEpi-co; 18. Din modul deosebit cum i aud numele reproduccei trei geografi mai vechi, until cu t, celalalt cu spiritul asprusi al treilea cu g, putem inferA 19 c5." consoana initial avea un su-net cam nedeterminat, care se va fi apropiat si de s ce apare inConstantin Porphyrogenitul si se pAstreazil i astAzi. Derivatiaacestui nume trebuie dar cAtatrt mai curAnd in o radicalA lincep-toare cu s decAt In una incepAtoare cu t. El i trage originea dinraclicala sanscritA sru a curge, de uncle sraboanti-fluviu. Tiarantosal lui Herodot nu este deci decAt Sar-antus, de uncle prin supri-marea nasalii se naste Sar-al, prototipul direct al Siretului nos-trii" 29.

Dac6 ns Piretus i Tiarantos stint Prirtul i Siretul, undesil gAsim atunci celelalte trei riuri cari curgAnd printre acestea"s'A se verse In DunAre, de oarece Intre Siret i Prut nu se aflA altafluient al marelui fluviu? Pe de altil parte printre acele treiriuri arAtate de Herodot ca intermediare intre Piretus i Tia-rantos se aflA enumArat i Ordessos, al cArui nume aduce as de

" Ibidern, 48. c`O p.viTprog ye (71VtocqLiv 11.ipitos p.iTe4S Itoet np6Sfreibv VOLY.OLVOklia Tip" Icrcpy T.%) 5Stor 45 Si Sercepe4 Xexi$eig Ttocpxv,* apbc

iorcipyi re p.akov iihootov. b Si St .Apap ce. xalFi iNtaapt; Rat '0,oalaok St&picot) Tot:rums 16wcs.g ixf3AXooatv i Tbv latpoio.

" Constantin Porphyrogenitul. De administratione imperii, Bonn p. 171.Comp. Hasdeu, Ist crit. p. 183.

" Ptol., III, 8. Am. Marcel., XVII, 13. Porphyr., Ibidem." Asupra deosebirei inferentei de inductie, yezi a noastr Thorie de

l'Histoire, Paris, 1908, p. 465." Hasdeu. Isl, crit.. p. 185.

www.dacoromanica.ro

SCITII I AGATIRkIll 29

bine Cu acel al Argesului. Dar atunci cum s'ar pute impctrile lui Herodot cu asezarea i cursul riurilor noasire ? Argesuls se verse in Dunke intre Prut i Siret I 21.

Noi credem c Herodot a fost ru informat sau a intelesgresit lmuririle ce i s'au dat asupra cursului riurilor Scitiei ; &Adeste de observat c, pentru tirile geografice adunate dupei relafii,trebuie pus ca principiu de critick c partea cea mai sigurin asemenea relatii este numele geografic, iar partea cea maiputin sigur pozifia elementului : riu, munte sau -tarrt, ai cruinume e pomenit.

Inteadevr numele e ceva simplu, o form de sunet, carese fixeaz in memorie si se repet prin graiu ; din con Ir tetermi-narea unei pozitii este cevA foarte anevoios. E usor de a lineAminte e un riu se numeste Bistrita ; E mult mai greu ins a stisi a expune de unde isvorste, incotro curge, in ce se vars i alteimprejurri.

Prin urmare cu Loat indicatia gresit a lui Herodot asupracursului rurilor Scitiei, noi credem c Pirettis al lui Herodoteste Prutul, Tiarantos Siretul i poate i Ordessos, Argesul.

Herodot mai aminteste ins inteun alt loc, reprodusmai sus, un al patrulea riu al Scitiei, pe Maris. El zice anumesi riul Maris, iesind din tara Agatirsilor, se amestec cu Istrul" 22.

E probabil c Herodot intelege aici prin Maris, Oltulnu IVIuresul. Faptul singur ca Muresul se vars in Tisa i nu inDunre, ca Maris al lui Herodot, nu ar pute fi un temeiu, pentrua nu identifica aceste dou riuri, ale ckor nume sunt asa de apro-piate, intru cal se pute foarte usor lu Muresul ca riu principal

Tisa numai ca un afluient al ski. Herodot ins d pe Marisca pe un afluient tributar al Dunkei ce ie,5ia din tara AgatirOlor,dar trecea prin acea a Scifilor. Muresul ins curgnd In totalitateasa dincolo de Carpati, in o tar ce nu mai er Scitia, ne vinegreu a crede CA' s se fi raportat cllitorului elin numele unuiriu ata de indeprtat i s nu se fi atribuit acest nume Oltuluicare si el iesi tot din tara Agatirsilor, dar curge inteadevrprin Scitia pentru a se arunch. in Dunre. Ckre acest argumenthotritor se mai adaogA i urmtorul text din Strabon : Semai vars in Dunre, trecnd prin tara Getilor, i riul Maris,

Hasdeu, si. criL, p. 183, urmand pe istoricul rus Nadiezdin, pro-pune o traducere nouil a frasei cha aaoo oktov anume prin mijloci-rea acestora", Incat Naparis, Araros i Ordessos ar deveni alluenfii Siretu-lui : Moldova, Bistrita, Suceava, etc. Dar mai Intli nici un alt loe din Hero-dot nu invoeste o asemenea traducere; apoi Herodot spune c prin mijlo-cirea acestora adicil a amandurora, Siretului si Prutului, s'ar vArsa acele treiriuri In Dunilre, si Prutul n'are nici un afluent vrednic de insemnat. Vezi siGr. Tocilescu, Dacia innainie de Romani, 1880, p. 48

" Herodot. IV, 49 : (t'Ex Ii 'ATaMpour, 1116.pt Irotocp.k picar, aty.p.isy sTv.t.T41 lazpipz.

www.dacoromanica.ro

pe care Romanii transportara toate cele de trebuinta pentrurazboiu" 23. Tara Getilor nu s'a intins insa nici odata in regiuneaMuresului sau a Tisei, ci a fost totdeauna in Valahia, hick, siIn Strabon avem aceeas indicatie ea riul Maris ar fi insemnndOltul. Apoi vom vedea mai jos, la expunerea expeditiilor luiTraian, c acesta niciodat n'a atins malurile Muresului, cia doua a lui calcare a Dacilor, a intrat in tara lor prin valeaOltului, inct aceasta imprejurare confirma si mai mult parereadi Maris al lui Strabon, i deci i acel al lui Herodot, este Oltul 24._

Maris este numai cdt o derivare scitica a radacinei aricemar-apa de unde sanscritul mara, celticul mor, goticul marei,latinul mare, slavicul mare, litvanul mares, si prin cari se explianiste termeni ca Marmara, Marna, Marsala, riusor i oras inSicilia, Mara, pdrau in Maramures. Maris insemna deci in limbasci tied* tot ateita casi apa, riu. Prin urmare desi nu se poate iden-tified Marisul lui Herodot cu Mureul de astazi, se poate admitecu siguranta ea daca 011,1.11, care mai tArziu i schimba numele,se numi pe atunci tot Maris, cu atAt mai mult acest nume deNfaris trebuid sa se fi aplicat, in generalitatea lui de a insemndapa curgatoare, si la Mures care pastreaza acest nume pdnilastzi, Matt avem o dovada indirect ch. i Muresul de astazi senumit't pe timpurile Scirtilor tot Maris. Nu numai atdta : pentru aexplica numele Maramureplui suntem nevoiti a admite ed. siTisa, in prelungirea ei superioar dela vrsarea Muresului in ea,purt pe atunci tot numele generic de Maris-Mureq, care dupli-ficndu-se cu celalalt riusor din acea tara, Mara ce si astazipoart acel nume, dadii nastere numelui tarei udata de ambeleaceste dou cursuri de apa 26.

Analiza idrografiei Scitiei dupa Herodot ne-au aratat deciea trei nume de riuri : Prulul, Siretul i Muroul, ha probabilchiar si un al patrulea Argesul, isi au origina lor inca depe timpulcnd salbaticile oarde ale Scitiei locuinu pe marginile lor. Dupaaproape doua mii cinci sute de ani, Romnii pastreaza inca de-numirile vechi ale acestor patru cursuri de apa, o continuitate

" Strabon, VII, 13 : 'Pet ;i: F.c.? ocitibv (reTcipd) Meiptao notccap.6::, eZ ^:61+AavoPtov, ji Tc rcapaxeoliq ilvez6pgov oi Pcotiziot Ter; 7C pg..c6v no),Eliov.

" Aceste ne par argumentele hotrirtoare in chestie si nu acele invo-cate de Hasdeu (in parte dupil Nadiezdin) 1st, cril., p. 185 si urm. Tocilescu,Dacia in. de Romani, p. 46, nota 94, combate, insA frS drept, pilrerea in sineintemeiatd a lui Hasdeu.

25 D. Onciul, in studiul s5u asupra lui ,,Drago s si Bogdan" publicatIn Convorbiri iterare, XVIII, p. 304, crede ca numele Maramuresului ar fiprovenit din faptul cui cursul superior al Tisei s'ar fi numit maree Mures in opo-zitie, Cu Muresul celalt, cel mic. Mihaly, Diplome maramurwne, p. 2-3, crede.cui acest nume vine dela Maramure, cu un a intercalat Noi credem cui expli-catia numelui din cele douft riuri ale tiirei esteide preferat

30 ISTORIA ROMINILOR

www.dacoromanica.ro

in traditia local care nu se poate explicit decAt prin o continui-Late a poporatiei ce au locuit in preajma acestor riuri, pe candla alte ape mull mai mari, precum Tirasul, Tanaisul, Boristenele,numele s'a schimbat cu totul, impreunil cu elementele etnice cese oglindiau in valurile lor.

2. POPORATIA IIA5TINA.5i A SEITILOR.

Sei nomazi. Dupri descrierea lui HerocioL, Scitii pro-pinzii erau invederat nomazi. Neavand nici orase, nici sale,nici zidiri, i cantil fiind singura lor locuinth, transportandu'sicasa lor ori unde le place, ne nutrindu-se nicioclatil din producteleplugului ci ntunai din turmele lor, cum sil nu fie ei neinvinsi sipentru a zice astfel neg'siti? Toate aceste foloase le trag si delatara lor cea plan, i mai grisesc si in fluviile ce o percurg mij-loace de apilrare. Suprafata teritoriului cu totul sesil e imbel-sugatil in Wisuni si izvoare, iar fluviile i riurile stint asa de nu-meroase cum sunt in Egipt simplele canaluri- 26.

Aceeas stare socialti a poporului scit reiesil si din povestirealui Herodot, asupra expeditiei lui Darius I regele Persilorcontra Scitilor, Mcutil de el in anul 513 inainte de Hristos.

Depe timpul regelui med Ciaxares, sub care Scitii stint aril-tati ca nrivrilind in imparrttia Mezilor, in strtpanireLimp de 28 de ani, ei urmau regulat incursiile lor in bogateleState ale Aziei. Imperiul Mezilor Lnd rilsturnat de acel al Persilor,al 3-lea imprat de dup Cyrus, Darius I Histaspes, se hotrtrstes" pedepseascrt vesnicele incursii ale Scitilor prin o expeditiefricutil chiar in tara acestora. Fiind ns cui drumul prin Aziacritre tara Scitilor era 'That de greutrtti, Darius se hol'fir4Le a'iatacit prin Europa si trece Eiosforul tracic pe un pod de vaseconstruit de arhitectul Mandrocles din Samos 27. Elinii din AziaMinoarrt, care urmau pe regele pers in expeditia lui, fiindinnainte, pe Marea Neagrri, spre a intra in Dun'Are si a asterne unpod si peste acest fluviu, ceca ce si Mcmii in puntul uncle ea seimparte in mai multe bra!e, 28, deci prin apropiere de Tulcea,Da-rius trece cu armata lui in Seitia, atingemd sudul Basarabiei.actuale.

Scitii trimiserrt la Wale popoarele invecinate : Agatirsii,Neurii, Androlagii, Melanchlenii, Gelonii, Budinii si alte multe

le imbiar' la unire contra dusmanului comun. unele din po-poare frtgilduirrt ajutorul cerut ; altele, mustreind pe Sciti, pent ru

" Herodol, IV. 46, 47." Idem, IV, 87." tem, IV, 89.

bCITil I AcATin11 31

www.dacoromanica.ro

32 ISTORIA BOMANILOR

c ei, prin pradaciunile lor in Persia, atrsese ra razbunarearegelui, refuzara a lu parte la lupt. Scitii se hotarira a tuncia se retrage innauntrul tarei si a pustil totul in calea lor, astu-pand fntnele arzand fnetele. Darius urmareste in zadarpe Sciti pan in tara Budinilor, uncle d foc unui oras de lemaparasit de locuitori, i, ajungand pe marginile fluviului Oarus,(Wolga ?), pune sa se zideasca aici opt forturi la o indeprtareunulde aliul de cate 60 de stadii, din cari se vedeau Inca ruine pe timpullui Herodot. Darius, vazand cii nu poate da de Sciti, se pregatea&A se intoarc Indarat, cand primi dela ei o stranie solie. Un trimisscit remise regelui o pasare, un chitcan, o broasc i cinci sageti,ca ordinul de a le las fara' a-i da nici o explicare. Mndrul regeal Persiei talcui aceasta solie dupa dorinta inimei lui, anume ca,Scitii Ii supuneau lui parnntul (chitcanul), apa (broasca), vazdu-hul (pasarea) i armele lor. Un servitor insa de ai lui Darius,Gobrias, care cunostea limba simbolica a Scitilor, diid acesteisolii o cu totul alta interpretare, anume ca : ,daca schimbandu-viIn pasari nu yeti scripa prin vazduh, sau prefacandu-va in chit-cani nu va yeti Vail sub pamnt, sau devenind broaste nu vetisari in balti, loviti de aceste sageti nu va yeti mai intoarce in-napoi. 29 Scitii Insa pe de alta parte stiind armata lui Dariusslabita prin lipsa proviziilor, propun elenilor ce ramaseseraspre paza podului strice i, lrtsand pe Darius inchis in Scitia,s redobandeasca libertatea lor. Tiranii insa din orasele AzieiMinoare, cari i mairtineau autoritatea asupra poporului elinnumai cat prin sprijinul Persilor, nu asculta de aceste propuneri,

marele imparat, prinzand limba de cele ce se uneltiau la spatelelui, se grabeste a trece Istrul i apoi Helespontul in Azia innapoi 30.Aceasta expeditie se intamplase pe la inceputul secolului al VI-lea,513 innainte de Hristos.

Din toata aceasta descriere a lui Herodot rezulta ca'erau popoare cu totul barbare, nomade, i deci In stadiul celdintaiu al culturei. Crntene scene se petreceau pe atunci sub ace-las cer care inveseleste astzi cmpiile noastre i acelas soare,aceleas stele luminau adeseaori jertfe omenesti fcute amor zeimonstruosi. Astazi s'au schimbat lucrurile cu totul, si un poporasezat se trudeste spre civilizatia ce inlocuieste pe bogatele'iogoare. Nici o legatura nu pare a mai uni pe Romnul de astzicu vechiul barbar scit, cu toate acestea, nu stau lucrurile astfel ;ca sub acest strat ratacitor al Scitilor, stapanii pe cari mai alesi au in vedere descrierile lui Herodot, trgiau i alte semirrtiide acelas neam si de aceeas fire cu Scitii i carora deci li se potaplica multe din spusele istoricului elin. Aceste semintii erau insriasezate i statornice, si ele au putut deci transmite neamurilor ur-

" Idem, IV, 132.Idem, IV, p. 118 145.www.dacoromanica.ro

SCITII I AGATIRII 33

m'Atoare ce i-au inlocuit pe pamntul Scitiei elemente din viatascitica, a c in firea de astazi a poporului roman s'a putut in-filtr i picaturi din sangele intaiului strat de popoare pe caris-a innaltat nationalitatea romna, i in sufletul ei pot Inca rasunaacordurile slbatice ce incntau odata pe strabunii Sciti.

Seitii aezati. Cel din-Wu popor aezat, de fire scitic,erau Agatirii aratati ca locuind la nodrul Carpatilor Munteniei,In Transilvania de astazi. C Agatirii nu puteau fi nomazi,se vede intaiu de pe exploatarea aurului, indeletnicire care, fiec era pusa in lucrare prin culegerea acestui metal din riuri,fie CA er scos din mine, nevoi numai decat o aezare statornica.Apoi am vazut c Herodot ne mai da Inca' o aratare desprestabilitatea acestui popor, volo uncle spune ea departe de Dunarepeste Carpati ar fi foarte multe albine, ceeace am vazut ca nu sepoate raporta decat la tara Agatirilor. Asupra cultivarei albi-nelor de care aceast ramura a poporului scit pe care naturatrei ocupate o silise sa apuce mai curand pe calea culturei, maiposedm inca o notit de mult pret culeasa de Elian, naturalistce trai in secolul al IV-lea dup Hristos, din un autor grec,contimporan sau cu putin posterior lui Herodot. Asupra fantneisale spune Elian, c ar merit cea mai deplina incredere, caciel ar fi cunoscut lucrurile din propria-i experient i nu dupnesigure poveti, ca Herodot". Acest scriitor atat de bine informatasupra Scitiei, iata ce spune despre cultura albinelor : La Sciti,frigul e nesuparacios pentru albine, Meat ei intrebuinteaza numiere strain, ci local, ba o i expoart, vanzand faguri Mizi-lor" '1. Cu toate c izvorul lui Elian vorbete de Sciti indeobte,este invederat CA cultura albinelor nu pute sa existe la parteanomada a acelui popor, la Scitii propriu zii ; ea trebui sa .seafle la ramura asezata a acestui neam, la Agatirii din Transil-vania. Este indestul de curios fata cu aceasta imprejurare,marca districtului celui mai apusean a foastei Valahii, acel alMehedintilor, s fie o albing, i ca. mierea i ceara sa fi fost intoate timpurile productia, pentru a zice astfel de capitenie, atrilor romne 32 Si aici am ave o continuitate a indeletnicirilor

" Aelianus, De natura animalium rec. Herscher, Paris, 1858, H, 7, p. 37:ap.eXiTra ExtA18a5 eivat anaieLv TE TOD xp600 Gab* xa1 p.ivto %al rcurpetaxeLvsic Muaok xopgovrag ExtS6aq ox 69.yei6v 9.coty, OA& akrrevig p.ikt xat xripiaiiTtx6pLa. Ap. Hasdeu, Isl. cril., p. 198.

AstAzi apicultura e In puna decklere. Nu er tot astfel In veacul alXVIII-lea. Peyssonnel, Sur le comnierce de la Mer Noire, 1787, II, p. 185, spuneLa cire est le plus considrable article de commerce de sortie de Walaqu:eelle est de belle qualit et la quantit en est immense". Raicevici, Osserva-zioni intorno la Valachia, Moldavia, 1788, p. 87 spune de asemenea, una dellepiu pregevoli e riche produzioni delle due provincie sono le api perche la cerache danno senza dubbio la piu bella e ricercata di tutta l'Europa ; la quail-tit 6 considerable".

A. D. XenopoI. latoria Romanilor. Vol. I. 3www.dacoromanica.ro

34 ISTORIA ROMANILOR

economice intre locuitorii cei mai vechi ai Daciei i acei de astazi,precum am gasit mai sus continuitatea cea izbitoare in denumirilegeografice, ambele imprejurari cari denota o statornicie a stra-tului dela care am mostenit aceste elemente.

Agatirsii insa dupa cat se vede cultivau i viia i cunosteaudeci fr indoiala si cultura pamntului. Herodot ne spuneanume c Scitii aveau obiceiul de a bea vin curat si se spuneaIn Elada c deaceea innebunise regele Spartei, Cleomen, fiindcadeprinsese acest obiceiu scitic. Elinii aveau o zicatoare obisnuita,ce se intrebuint atunci cnd Se cered de baut vin curat : toarnaca la Sciti" 33. Scitii insa nomazi cari traiau din laptele iepelor

aveau ca bautura spirtoasa una pregatita din lapte, nu pu-teau s aiba vinul ca bautura obisnuit, i Herodot ne spune chiarea' vinul se intrebuinta la Sciti numai la ceremonii 34. Deaceea sun-tem de parere c i aceasta notita trebuie raportat la Agatirsi.

Tot despre acestia. adauga Herodot ca au femeile in comunsi c acest amestec stabilind hare toti indivizii o fralie si o inru-dire dela olalta, ei traesc inteo deplina unire, fara geloziifara ura.

Aristotel insfarsit ne spune ca Agatirsii puneau legile lorin versuri si le invatau pe de rost cntndu-le 35.

Herodot ne mai d inca stiri i asupra altor elemente et-nice de prin Scitia, cari dupa aratarile lui nu mai pot s se rapoartela triburi nomade ci numai la de acelea asezate.

El spune buna oara ca dela Boristene innainte locuescCalipizii cari sunt cu deosebire c ei seamna gransi se nutresc cu el ; apoi vine alt popor, Alazonii. Ei manncaceapa, usturpiu, linte i meiu. Dupa Calipizi vin Scitii plugaricari cultiva' graul, nu pentru hrana lor ci pentru a'l vinde. Scitiicultivatori ocupa o regiune de adAncime de trei zile catre rasaritsi de 11 &are nord. Dupa dnii, dincolo de fluviul Panticapeu,se intind Scitii nomazi" 36.

Herodot mai spune inca cum Scitii nomazi, faspinsi dinAzia de Masageti, ar fi trecut in Europa asupra Cimerienilorpe cari i-ar fi supus, luandu-i in stapnire. Legenda spune c dupao Iupta intre dou partide, acea a supunerei i acea a parasireiOrd., aceasta din urma iesind invinatoare, Masagetii ar fi pa-rasa tara lor, lasand-o pustie in minile Scitilor. C aceasta depeurma aratare a lui Herodot trebuie primita numai cu restrangere,se vede depe aceea c el insus spune, cum, pe timpul lui, mai exi-stau in Scitia ora.e cimeriene ca Portmeia i Cimeria, i ea' o

33 Hero dot, IV.34 Idem, IV, 66-70.35 Aristotel, Problemata, XIX, 28.36 Idem, IV, 17, 18.www.dacoromanica.ro

':Ed11,,,..&yr

-*

`S.E*,

944waif'

.4142i c

. 400g,

PT

Herodot, IV, 11,7.12.

SCITII I AGATIR*Il

parte din tail mai pAstrase numele de Cimeria 37, iar o strain-toare de lang4 Pontul-Euxin purtA pnil tArziu numele de Bos-

.

,trer414 :=

sal;r *b.;

"

.tareii;

- - /

gterro'IT--"--%:-. l' 1

_.;kt

,41; iiii i-:._ ___:-

forul Cimeric (stramtoarea de Perecop Intre Marea de Azov iMarea NeagrA).

I;

www.dacoromanica.ro

Din aceast6 antare a lui Herodot, unin cu aezarea net6-gduin a Agatirilor, se vede a. in Scitia locuiau dou6 feluri depopoare, snpnitori nomazi i suphi aezall cum erau Cimerieniicei cu orae, Agatirii cei cu albine, vii i mine de aur i Elino-Scitii i Scitii cultivatori cari lucran pmntul.

Scitii agricultori i Elino-Scitii trebuie s" fi fost de aceeafire cu Scitii nomazi, de oarece sunt insemnati cu acela nume.Asupra Cimerienilor dei nu putem da date etnice, totui ei para fi fost de rasA aric", de oare ce in geneza bibliei, Gomer, numeidentic Cu al Cimerienilor, este antat ca fiul lui Iafet 38.

Cercenrile preistorice care au ins neajunsul de a nu pre-ciz. nimic, i de a l'a's toate faptele descoperite de ele plutindIn generalinti nedefinite, tau confirm p6rerea c tniau inScitia i popoare aezate dela cari au nmas statiuni preistoricecari indic traiul lor .legat de localinti.

Intre statiile cercetate in Europa sud-rils'Aritean, cum suntacelea din Romnia, Serbia, Bulgaria, Tesalia, spre sud, apoimai spre nord, Basarabia, Galitia, Rusia apusanA i Ungaria,se constan o inrudire in destul de rostin a tuturor nrn'a'itelorOsite in ele.

LAsand la oparte uneltele de cremene sau de al M. piatndin epoca neoliticA, cari unelte nu pot sluji la nici o determinareetnicA, de oarece sunt atscute din nevoi identice omeneti i audeci o form6 asemAntoare la toate ppopoarele ne vom ocupnumai de acele nmrtiti in care o diferentiare etnic6 se poate ivi,anume unde in obiectul folositor intervine un element esteticreflex al gandirei deosebit coloran dup' nationalinti. Astfel suntobiectele de ceramicA, mai ales cea viergan i pictan, offiria inprivinta formei vaselor i sculptura inccpstornicA a idolilorde. lut.

RAmAitele unor astfel de obiecte gsite in statiile nrilor,amintite din regiunea carpato-balcanic6 au un caracter de ase-mAnare foarte rostit. Prin ceramica lor pican ca i prin formelei technica vaselor, statiile dela Petreni Cucuteni, Scipenitz,Horodnica, Priesterhugel, Turda, spre apus pAn' in Moravia,spre sud pAn6 la Marea Egee, stau in o definitL unitate de culturr33.Pe de alt parte este interesant de constatat c6 idolul egean de-vine din ce in ce mai sporadic pe m6sur ce ne indeprnm de li-toralul mediteranean, lipsind cu totul in Europa apusanA i nor-

3 Biblia, Genesa, X, 2, 3.3, Andriqescu, Contribuliuni la Dacia innainie de Romani. TezA de

Doctorat, Facultatea de litere din Iai, 1912, p. 88-89.

36 ISTORIA ROMINILOR

www.dacoromanica.ro

dic pe cnd in statiile din regiunea carpato-balcanic el se in-tAlneste In numr insemnat 40

Aceste pretioase inidcri ne dovedesc MCA pe lng asezareaacestor popoare i identitatea civilizatiei lor i deci, pentru aceletimpuri, si a rasei lor.

Rasa seitilor. Din care ras fceau parte neamurilescitice ?

Vestitul medic elin Hipocrat ne-a lsat o descriere a tipuluiscitic in cuvintele urm'toarc : Corpurile lor sunt mari i greoaie,membrele groase i flexibile, pntecele atArnAtor ; au numaiscurt si se asearnn foarte mult unii cu a4ii din cauz cA suntgrasi i crnosi. Femeile nu se pot doesebi de brbati, capulin incovoiat, pieptul lor e turtit, fata rosie 41.

Desi prin unele trgsturi aceast descriere i-ar apropi derasa mongol, precum scurtimea prului, i asemAnarea intre br-bati i femei, totusi caracteristica lsat de Hipocrat nu e indestulde precis pentru a determinA felul rasei Scii1or, ca apartinndcelei mongole. Lipseste mai ales un punt esne-tial care OA indoialar fi trebuit s loviase pe medicul elin, daC. 1-ar fi vAzut, anumenasul turtit, ochii i sprncenele oblice, lucru de care el nu facenici o amintire. Apio rasa mongol e de obiceiu slab si nu arepAntecele atrnat. Fenomenele de aceast naturtt pe cari le in-ftiseaz rasa chinez, sunt datorite ingrsrei prin intrebuintareaopiului. Herodot deosebeste anume pe Sciti de un popor ce arlocui care muntii Urali, tocmai prin faptul c6 acest popor ar avenasul turtit, dovad c Scitii nu-1 aveau in aceast form 42.

Cercetarea resturilor din bimba scitic, oricAt de putine arfi ele, ne va dovedi intr'un chip invederat c Scitii indcobsteerau un popor de ras aria. 43.

Herodot spune c6 in Scitia s'ar afl adeseori oameni lo-viti de slbiciune care ar ajunge s semene foarte mult Cu femeile

" Dchelette, Manuel d'archeologie celtique el gallo-romaine, citat deAndriesescu, I. c., p. 97. Volumul uries al def. Neculai Densusianu, Dacia pre-istoricd, 1912, cu toata exagerata recomandare a Doctorului C. Istrati, con--tine numai o Ingramadire de date traditionale, fabule, povesti, poezii popo-rane, TAM nici o baz serioas4 istoric : Teoria autorului c Dacii ar fi inchegatIntaia civilizatie a omenirei, arat ea avem aface cu un product al sovinismuluisi nu cu unul al stiintei.

" De aere, aqua el locis, Ed. Kiihn, p. 558.42 Herodot, IV, 23.42 UrmAnt in demonstrarea limbisticA cercetArile rknase definitive In

aceastd privint ale lui Mullenhoff, ber Sprache und Herkunft der PontichenSkythen", In Monalsberichten der konigl. preuss. Akademie, August, 1866. Comp.Tocilescu, Dacia In. Romani, pag. 119 si urm. Aducem insA numai etimologiiiesigure, nu si acele controversate.

BCITII I AGATIRBLI 37

www.dacoromanica.ro

38 1STORIA ROMINILOR

i. cari s'ar numi Enarei, 'EVdpESC 44. Aceast vorb6, explicafdde Herodot prin &vp6yuvo i de Hipocrat prin civavapfec in-seamn6 nebarbtesc. Etimologia cuvntului se afl in limba zen-died" : nar bkbat i negativul, e, a privativ latin, care inseamdd ne.

Scitii dAdeau, dup Herodot, Amazoanelor numele de Oior-pata, din cauz6 c'd ele ucideau pe copiii de parte Mrbneased cese n6teau la ele 45. Herodot el insui explic6 acest cuvnt prinucignor de tarbati, c'd.'ci in limba seitic'd cuvntul olor ar insemndbsdrbat i pata, a ucide. Oior nu este decat sanscritul vira, latinulvir, gotigul vair, litvanul Wyras, celticul gwr-b6rbat ; iar pataeste sanscritul bad, elenicul TCCCTi10.1.0, latinul battuere, slaviculbiti-a bate, a ucide.

Un topor de aram6 cu dou'd ascutiuri se numi in limbascitic Sagara, EOGyptv 46. Acest cuvnt st6 foarte aproape delatimul securis.

Scifii fiind un popor de arcai numele lor i Osete expli-care in germanicul Schtze-arca, i o dnalogie in latinul scutum.

Am raportat mai sus etimologiile numelor de riuri, PorataTiarantus, pe cari le-am gsit tot in limbile arice. La acestea

mai este de adaos numele scitic al Palusului-Maeotid, dat de Pli-niu in cuvntul Temarunda, care cuprinde silaba aric'd mar, pecare am gsit-o eft' insamn6 ap", la numele riului Maris 47.

Inscriptiile pontice 48 coirtin mai multe nume proprii sci-tice, ale edror etimologie se reafl iari numai in limbile arice

'Apacbtr,; dela vechiul pers arsaka, zendic arshan, bkbat.InaSix/x dela zendicul cpadha, armatsd.Toaccixlc dela zendicul rapaka, bucurie.Ociccp8c1qc, dela persicul vardanus, nume propriu ; sanscri t

vardh, a creste.PcgadcrwaoG, duruitor cu trsura ; dela zendicul rakha, tr-

sued i ghaosha, ureche ; scr. ghosha, sgomot.'Al9.io4 dela zendicul atyas, cgret, scr. atya, cal de aler-

gare.XoSaivoq dela zendicul hu-dama, bun6 lege.Xop6ex&oc dela zendicul hu-roadha, bun tale.Kgoupo; dela zenicul qa-pra, prin sine tare.lio;aro dela zendicul qa-zaya, prin sine armat.

" Herodot, IV, 67 si I, 105. Aceast infirmitate se gilseste i astzidestul de rAspandit la Nogal. Julius Klaproth, Voyage au Caucase pendant leannes 1807 et 1808 c. XVI. Compar a aceluiasi : Histoire primitive des peu-pies de l'Asie, St. Petersbourg, 1802, p. 175.

" Horodot, IV, 110." Herodot, L 215: aKal ToC6TaL Te aixp.ocppot, ancipec; vopgowce5 txsLv." Plinius, Hist. nal., VI, 20: Maeotim Scythae Temarundam vocant,

quo significant matrem marls"." Boeckh, Corpus inscriptionum graecarum, Berolini 1824-62 II, Comp.

Tocilescu, Dacia In. de Romani, p. 126.www.dacoromanica.ro

Naezi;o; dela zidnicul navaza, nscut.Bca6pczanog de la zendicul Baivar-acpa, care are 10.000 de cai.EatciarrN dela zendicul sat-acpa, cel ce are 100 de cai.Bopccart6xotpoc dela zendicul vara bun, acpa cal si kavan

,cunosctor, adec cunoscnori de cai buni.Cteva alte cuvinte i nume prezint o etimolgoie mai putin

sigur ; dar tot in limbile arice si mai ales in zendie i gsescanalogiile cele mai apropiate ; astfel sunt :

Numele zeittilor : 'Arum, pmntul ; comparg latinul ops.OF-coo-15po;, Apollo, compar zendicul ura, tare, maiestos ;

ser. sourya, soare.ITarcrato;, Jupiter ; comp. vechiul persic bab, babai, noul

persic baba, bab, zeul cel mare si a tot puternic.Numele proprii'Aptarcei,a7K, .ErcapyarcEMIK ; comp. zendicul paeca, form, figurg.liccpcadacct 48, cei mai superiori dintre Sciti ; cei regali ;

comp. zendicul parad/iota, cei mai supremi.Aceast analiz a cuvintelor celor ce prezint etimologiile

cele mai necontestate, dovedeste inteun chip invederat c Scitiise tineau mai aproape de rasa iranic i ea' eran deci i ei o vitdin marea familie aric. Fr indoial c rmsitele limbei lordatnd din timpuri foarte vechi, cAnd inc poate nu se diferen--tiaser inc bine deosebitele limbi ce se desfcur pe rnd dintulpina aricA, se pot usor gsi asemnri i in alte limbi din acestgrup ceeace intreste faptul eft' limba pe care o vorbeau Scitiiave caracterul aric, dovedit prin toate rmsitele limbei pstratedela Sciti.

CAt despre Agatirsi, resturile limbei lor sunt aproape nube.Cele cAteva nume proprii ce ni le-an pstrat Herodot ne arat inso asemnare cu numele scitice. Astfel numele etnic al Agatirsilor'Ayz'tpio seamn Cu '18avatpero; numele unui rege scit ; Ercocpya--Treift: este numele unui rege scit si al unui agatirs, i aceeasfinal se regseste la numele unui alt rege scit, AeLCUCEra% 4.

Mai trebuie amintit hied i legenda scitic care fAce cacele trei popoare principale ale Scitiei s se trag din trei fratiAgatiros, Gelon i Scites 5.

Prima ptur de popoare care istoriseste se adevereste afi existat prin Dacia sunt niste neamuri de ras aric.

CAteva artri din autorii vechi ar indrept inc o precizarechiar a subrasei arice.de care se tineau popoarele Scitiei. AnumeHerodot spune despre Agatirsi ca in celelalte moravurile lor arfi indestul de asemntoare cu acelea ale Tracilor 51, iar *tefan

" Herodot, IV." Herodot, IV." Idem. IV, 9, 10." Herodot, IV. 104.

BCITII I AGATIMIE 39

www.dacoromanica.ro

40 ISTORIA ROMINILOR

din Bizant arat c5. Agatirii ar fi numele elin al poporului, pecand ei singuri iar nurni Trausi, nume dat de Herodot i. unui po-por din Tracia 52 Aceast apropiere intre Agatiri i. dintre Sciticu Tracii primete o putrnicA confirmare prin cercefrile preisto-rice de oarece ele constat eft' poporatia care a locuit in epocaneolitied regiunea carpato-balcanie er de rasa aceea pe careo Osim in peninsula Balcanului unde a fost totdeauna aezati unde a lAsat i astzi ca reprezentant direct al ei pe poporul al-banez adee rasa tracie.

Ca rezultat istoric sigur, cu toat putinnatea i nepreci-zarea izvoarelor existente, putem spune c' cel dintAiu stratde popoare pe care s'a aternut nationalitatea romn, a fostnite popoare de ras6 aric din subimp'rtirea trac6 a acestei rase.

52 Idem IV, Stefan din Bizant ap. Toeileseu, Dacia tnainie de Romani,p. 147, nota 8, vezi i Herodot, V, 4.www.dacoromanica.ro

II

GETII I DA CII

1. MEZARILE GETILOR I ALE DACILOR.Geto-Dacii la sudul. Dunarei. Pe cnd Scitii ocupan re-

giunile dela Dunre in sus, in jos de acest fluviu se intinded dupHerodot, tara Tracilor care se mrginid din spre nord cu cursullui pn la un loc, apoi cu o linie ce plecd dela un punct al flu-viului pn la golful din Marea Neagr, care insemnd limita Tra-ciei de regiunea scitic6 1. Natia Tracilor este artat de istoriculelin ca loarte numeroas, cea mai mare din natiile existente,dup Indieni, care, dae ar fi sub domnia unuia dintre ei, ar fineinvins i mai tare cleat toate popoarele. Aceasta ins le estefoarte greu, ba chiar peste putintd ; deaceea sunt slabi. Ei au multei varii denumiri, dup deosebirea regiunilor : dar acelea mora-vuri i asezminte se ggsesc la toti, afar de Geti, de Trausi ide aceia ce locuiesc deasupra Crestonienilor" 2. Dintre toatepopoarele Traciei, ne spune tot Herodot, Getii fur singuriicari se incearc s se impotrivease regelui Darius, cnd acestatrecii in Eurpoa ; dar el Ii intlni in regiunea dintre Hemus iIstru i Ii spuse. Getii dupg cat se vede, vroiau s indreptteasedreputatia de care se bucurau la popoarele de ginta lor, de a fi ceimai nobili i mai virtuoi dintre Traci" 3.

Dup mrturisirea lui Herodot, Getii impreun cu toticeilalti Traci s'ar fi intins in timpurle sale in peninsula balcaniedpan la Dunre. Aceea arAtare este intrit i de alte izvoaretot a-at de vrednice de credinf. Astfel Tucidide (471-400 In.Hr.), in Istoria rzboiului Peloponezului, ne spune CO : Sitalces,plecnd din Tara Odrisilor, ridied mai intaiu pe Traci din munteleHemus i Rodop peste care domni el, pan la marea Pontului

Herodot, IV, 99.2 Idem V, 3.

Idem IV, 93. www.dacoromanica.ro

Euxin i la Helenspont ; apoi pe Getii de dincolo de Hemusprecum i alte natii cari locuiau mai ales dincoace de Istru (pentrunoi dincolo), lng6 Pontul Euxin. Acetia sunt Getii i alte po-poare vecine cu acetia, cari au acela nume i toti trag cu arculdepe cai" 4. Dio Cassius (155-229 d. Hr.) arat deasemeneaIn yechime Mysii i cu Getii locuiau in toat acea regiune carese aterne intre Hemus i Istru" 5. Filip al II-lea regele Mace-doniei (359-336) in Hr.), intrnd in lupt cu regele Odrisilor,un putrenic popor trac din acele timpuri, cut alianta poporuluiget i lu pe Medopa fiica regelui get Cotelas in cstorie 8. Peatunci se intinded puterea Getilor i pe lng6 gurile Dunreistpnind coloniile greceti, Tomi i Odessos (Vara) 1.

Getii cucerind Dobrogea din care respinser pe Sciti, tre-cur in curnd i pe malul nordic al Dunrei i'i intinser domniaasupra cmpiei muntene. Geii erau anume pe atunci un poporpe jumtate nomad, cci Herodot spune indeobte despre Tracic6 ei priyesc ca cea mai mare onoare a nu munc ; a ar p-mntul este pentru ei tot ce poate fi mai injositor i a Wl dinprad socot ei c este indeletnicirea cea mai nobil" 8 Asemeneaidei ins trebuiau cu att mai mult s fi fost imprtite de ceimai nobili i mai virtuoi dintre Traci". Se vede deci cA Getii,dei poate cunoteau agricultura, o practicau putin i triau capopoare nomade, mai mult din prdciunile vecinilor. Intrirearegatului macedonean, ne mai invoind Getilor, nepedepsiti,prdalnicele lor incursii ciltre sud, er firesc lucru ca ei s cauteo despgubire in o intindere ctre nord, unde cmpia muntean,numai rar strbtut de oardele nomade ale Scitilor, ateptliber i fr stpn ltirea puterii getice.

Aceste imprejurri explic6 cum se face c, indat dupg.moartea lui Filip al II-lea, gsim centrul puterei Getilor, nu maimult ca pn atunci, in sudul Dunrei, ci la nordul acestui fluviu.Astfel la urcarea lui Alexandru cel Mare in tronul Macedoniei,Getii, urmnd exemplul Elinilor i creznd c au aface cu un co-pilandru, r'pd mai multe expeditii, in provinciile 1VIacedonieiAlexandru, dup ce innbui inceputurile de rscoal ce se ur-ziser in Grecia impotriva lui, ii indrept armele impotrivapoarelor Traciei. In luna lui Maiu 335 el pleac din Amfipolistrece prin pasurile muntelui Hemus i atac pe Tribali cari fugsub regele