adevărul 1933 depozit-12 2014.04.10.pdf

ANUL 47 - No. 15202 Viner 28 lulie 1833

FONDATOIU: Ala V. RELDIMAN 1863-1897 CONST. MLLE ' 1897-lie

Viitorul se intreabfi ingrijorat: Unde va duce haosul din sfinui guvernului:".

...In opozitie:

31/30NAMENTE: 200 lei pe 3 hull 380 lei pe 0 bud 750 lei ne nr on.

In strainfitale thinly l

3 LEI

Cgmbatera vizO Union. Camerelor devomert Si

industrie s'a ocupat eel, -An se- canin conalliului ski, cat ern ado- rn. importatorllor, - de treble- mete economIce la ordlnea niel. ,

Discutia a urinal in Mrul memo- dului intocmit. de Unlace.

In acest memorls se tit alarma. Excedentul balantel neastre comer- elate a acted la. 732 milioane. In anil 1932 *I 1931 -el a lost. m- eekly 1 miliard 642 milioane si miliard 886 miaow's.

Reducerea excedeatalui se datoreste- scfiderli pretului mdriurilor exportate.

Astiel. in primele chid, luni ale militia 1932, am exportat 3.024.000 tone de manta (valoare 6 minarde 313 willow% lei), tar in aceleal oe- dema din 1933 - 3.426.000 tone (400.000 tone alai mull) in valoare de 5, miliarde 581 mdioane leh deci cu 732 tollhouse mai putin.

Daca Mom 0 comparatta intro valoarea mallet exportate 51 a ee- lei importate, - constaadle sunt dezastruoase. ' Produsele noastre exporters va- lorau in 141.3 de fret ori mai main deck cele importate; dIMO steboba -de ease ori...,iar acum de opt- sprezece ori (o tong, exportard de marfg romaneascä costa 1.600 lei, tar o candtate corespunatoare de meld imported' - 28.400 Iol).

Din aceast pricina, economia roasted rationale' - Min cemertel exterior - a Meedut in 1932 peste 30 millarde lei, in comparatie ca media preturtlor dIo 1926 11 1928.

Dacg am continua sa mergem pe aceastd ale am Mange in fun- dal prapastiel.

Uniunea propane mäsuri 'venire adaptarea economlei nationale la

actuate allude a prefuritor. Vrea on realm de incurajare a exportu- MI de cereate.

Iar In privinta diferitelor dome- nil, care anneatza Itinfluentate man rased °delete, Alniuneaare- Coronae: stabillzarea monetAM: dindonarea sarchnilor datoriet pox

asanarea datorillor vechi -- nu numal a color agrIcole, dar ei a detonator contractate de comer- eland si industriaal; uprarea its- RefflalrfalaMninallWinainlainnOWS

calitkil; rouladeen tarifulut ve- nial; realustarea Menefee de trans- Pert la actuate situade a modeller; organizarea productiel IndustrIale

agrIcole; mgsuri peMin stimularea exportultd; masuri mantra re- staurarea arecatultd, etc.

Din parMa mermaid a asistat la deshated d. Gr. Gateneu, subsecretar de stet pe land ministeral de cowed $1 de Industrie.

Usti' la not 0 yeah° greptg: le- giferarea si adminIstratia din bin- mu. ,

Repregantantul ministerultil de comert al de industrie este nu an- tral un teoreticlan, dar 51 un om al reallatilor practice - trecute in revistg al da zi.

De-aceia el nu se alundd in dosare, nemai vgzind nimic dincole de margialle tartalelor imprimate, cl vine in mijlocul comerclantilor industriaillor - care sunt oblectul viu al experimentkiler.

Reprezentastul guvernului a Id- adult ad nasurile etiolate nu se tor lua deck dupg o preatabild consultare a tregustorilor si indus- Mealier, KW lnstltnlllmo lor repre- zentative.

Desbatedle Deland -cu toate peeped& crizei rear fost co- Plesite de pesimlsm. Dimpotriva - se manifesta un curent ostil peti- tion bratelor incruciaate. Un opti- mism-robust incoltea in take se- flerele.

Medial moncitor al comercianti- tor $i industriaallor *Fa pastrat Makatea, animal, entuziasmul ehlar.

FaM de 'plerderile acestor ra- uri de activitate, stance de spirit

dfa conmet el industrie ne de, im- barbätare.

Defetistut de eaten. poate Mesa, desnärläidult, Canal - Main- tea dificultatilor. El *tie sg exploa teze chiar dezastrui td. panic&

Comerciantul ii industrinaul insg, casi agricultorul, - nu pot rot- ate arg maned si fare incredere in munea tor.

tar cal ce muncesle - tarlatan min a II cousins el trade bulgier sale nu se poate irosi zadanite.

intruninea Urania a lest o lecde de optitnintn Sevantos

Glose politice... "STER I L. !ZAMA"

D. Hitler, promotoral rassismulni germ., a gash o solutie genialä pentra ca.., sangele pur (colonic sa Colic in latter alterat au amestecuri staine. D. Hitler area sd pdstreze cu orice chip puritatea sdagelui Sermon, Meru care ad s'a prea par Mt Wind azi, spre marea deceptie a cerceldtorilor rassistil Epoca de eseara comentdnd bizarut meet al Iran:walla: Adolf, face aceste ob- saratiii

Guyer.] gentler, anunta telegramele, pregkeste co proect al sterilizaril.

Sterilizarea va fi oblinata, gla- suesc arniamtele berlmeze, iumate'o mica interventie cbirarcicobh, sim- plä ai nedureroasä, neafectand tetra nirnic esenta praxis a functiunilor biologice ale individuld.

Admirabil. Wothaniana superio- ritate a,natiei alese va, bi astfel de- Insulin garantata. Dar si mai ad- rarebit ar fi fost bob un asernenea mect ar fi Mst teener-at inainte de... nasterea Hitler".

Epoca" are dreulate. dupd cum anunta presa strdind chlar... puritalea ariend a d-lui Hit- ler este coniestatd, fnchipuid-va, d. Hitler este.., de oHgind evreiasetil icesinaisonmarationo.

TELEGRAMELE... D.LUI CALINE.

SCA.1

Seceristit" 'au deans arniele. D. Potdrcd a plecat la Marienbad, d. dr, E.ne se multunteste sd feed de a stage comentarii subtile, iar d.

Priboyami isi plimbd deceptide prin Bucuresa..

A fost deahrans ca garvernal ud land un act de autoritate. Rebell! eau potolit si isi vad linistiti cte treburile dunmealor. Asa se fermi- nd toate revolalide la noH

Interesant e cd guvernal nu s'a multiunit au east reveled. D. Ar- mand Calinescu, care pile sd aleagd momentid Potrivit, a organizat o degavuare a seariVilor. Telegra- mele Pe cart le public& gilnic gaze- tele surd o ',unlade. Dar d. Cdli- nescu este strateg prea abil. De- zavudnd acthmea intrePrinsd imps- triva dreptei takiste", d-sa a parat o loviturd ce se pregiltea linpotriva d-lui Mihalache, pe care seceristir it mad cri a pardsit idea tda- Pisa

Si beta cum telegramele ardele- tabor..., au servit Mifadactiel

Interim.

CARNETUL NOSTRU

9,1/ 1.1 "imea tmanä" Treptat, lecture, a fost pentru can

o descoperire, o pasiune, un vidu et an dead. Post in. tudanla fiei, cartale echilibreaza Inseam pro- errata, ',entrant.' au isbutit sa eter- Meese virtualitatile ereatoare ale fiinam mane. Peste Brava tor in- trupare, folle cartnar au forte mi.- OM. a misterelor. Ele suet o mar- turM a Mtn ai o aldire a amnia, In- nauntrul carom missend ne regastra sau ne pierdem, cu egala desavar- olre.

Dela criptica hieroglifelor, pent la eleganta ai transesdenta frazare a Ial Bergson, carfile pout& vine tu- truer pecatelor at a preludecktior roastre. Incontestabtl at contradul eate tot attt de adevarat.

Dar ne-am gfindit la puterile card! sub wale. unel !canal a caret sub- stanti depaseate mutt linia connate. Andre agalr.a, candela stráluett al inteligenta de elita a serisuld fran- c., a tiparit in velum minunatul sax roman Condition., umani" eunoseut et din Noma nevista. loan- ...". Am reeitit remand, blocat In patru sute de poplin dense. Niel- adatk nu ne-a turburat Mat o carte a umAnitiall. Maisano ne tranapune vehement et via in tragical elocot al Mari. Asia tutelar de mines=

BIROURILE: Bacure0i, Sir. Coast. Mille (strinoar) No. 5-7-0

CHESTIA

EFOANE Quatrain: 2_2470,

Directive 3-2474, Provineiat 3-1066, Administratia. 3_2473,

ZILEI Stratosfera, câmpul viitorului rkboi SATISFACTIE D. giattepona, militant Idea porno/on, a ost suing infedmor /a /I/stifle.

-2171

- 211t ea fiPoret pi Mie MI pie gie peetifie!

INSEMNAR1

oiaj ni jurul catastrofei Sun dotta, Mari' de slide de o-

&Mari. Miele de. opozlne. 5i sticle de guvernamant. Card porn, oclie larii.guvernulai - vezi ¡dean fel; cand peril ochelarii opositiei- vent cu totul aide!. Ce ochial liber se vede, palate; mai bine... tau nu se vede de lee, ant rnistica remind se relevg un.lapt curios: prin sticla opozitiei se tad pared situatiile mai clar. Dar faremare laico. cad tea- ta arta e sä iluzia optima tocmai send te alli po Milord de foc al puterii.

bunbarl, pe Trotzki. Eta- dent, un straMepelaic inzestrat cit o ptivire pätrunzatoare. Tragaci is- cusd, in opazitie. La putere, instru- mental lai a inregiatrat lust devia- Mini Mk de arimeldioase, lack ea and Prin rimalet.

La Prinkipo a avut timed sg-ai revizaiasca- dloptriile. chestM Hitler a tack star, a prevazat chMr ea un an inainte catastrofa Prole- tariatuld geramm ,Azi incheie ba- Manta. Prgbuanea socialismului in Germania este eel mai mare eve- niment din istória nouaancuta.. Ce mai fernane? Rename sa verilicam dacd-conducerea politicä a-praleta- riatului.a. fast Msta.

Trotzki nu-i verified. pe Marx,.

- de Alamein mdrunfi, mizeri, dar on- menL artisan& in cartes serlitora- ui trancez, care sparge cabals a- nut roman, pain potentlalui de

ce-1 cuprinde. Andre MahalO'5 trece dincalo de formele banale, emistructic. Le condition home. Ise' unneote oi dualat prin document." ei dramatic ol 171771 Mad- tele planuri materials ol spirduam pe care le Intretale. .

Diversitatea umank a ohipurilor din carte, fulgerkoarea accent a revalutiet rooii In China, a are 1- nimb specifiet, Shanghai, se sbate Insingeratt, il dk a alolenta, de fa- tantate, mat Poems an palorea noastra de disociere.

Nu mai sesizam Mina ca cupa no- taries. Lecture rape find timpulul it ne canfundi In Ineget ultra e roam., hiptatori pentru proletarii galheol,

Candidunea namtrit onienoasch ne apare relativl, mat vremelnica decal micand. Siortim traindu-se vied, anteo, tncomparabil mat Mine de sens at tang mat sehtlibrate, mil limped deck nitrite obianuite.

Malraux a sods o carte Mars. daspre supremo aventurit a elat.1 romans,

M. Q.

7,S

f

do B. BRANIOTEANU

Artileria i aviatia stratosferica Am luat zilele acestea cunoStintt

de ramie progrese artileristice $1 de aviatie, cari inn apar atat de interesante çi chiar de extraordinare, inck mg knit dator sa le aduc la cunostin(a unui public mai mare.

Ural din aceste articole e scris de un general german, care sernneaza Miles. Ne claim, spune auroral, in- tee perioadg, In care, cum s'a end intarnplat in istoria modificgri radieale ale tehnicei miners, ar pu- teamvea de armare, modificari

radicale. lar.actualele add alo tehnicei minters. mint mate, cele mai importante din sate s'eu produs dela inventerea tehnicei im- puecatului". In cellaltarticol, datorit unui tehmcian, anume Friedrich Krueger; se documenteaza oarsman afirmadile centralohn, chci se arata in ce constau-aceste radicalc 'modificari ale tehnicei Ele s'au Modus in dateh domettli: in cel al, avianei $i in-cel al artileriet, lar in ambele aceste domenii, rnodificgrile au fost determinate,. de ahorel in Strat001e03 al prolesondui Piccard.

Intreaga lume a sarbatorit pe a- cent savant,' clod a intreprins in- dance% lui explorare, tot Mk de riscaa din punct de vedere sportiv, cat de importanta dia punct de vedere 'attain. Dar de atunci s'a facet Meese in aunt lui. Continuerea actiunei profesorului Piccard, s'a netrecut si se petrect laboratorti si cred sa existe Multi unfurl, cad sä fi auzit de celaCe le voi po- mean acurn cari sent mural o parte, si desigur .ca cea mai pudn imbacuratoare, a zborulta in strato-. sferg.

Mai Mai ca trebui sä inmultim nomenclature militant, cu doi ter- ineni nod; aviatia stratosferica si artaeria nlralaaloobct. Ca artileri straloaledea se fac acorn Wilde in- cerctiri. AvIätia stratosfarica Msg., or destoltd-foarte repede.

Inca in timput razbolultat mondial, an ahmsese cu construirea obuziere. tor eat de depute, Inuit traiectoria for ajuncea Mind in straaut cu aer rar. Färä Ina ea aceesta sa Ii dus la un rezultat Abia lacontile teoretice, edificatoare si exacte, ale tarofesoruld Piccard, mecum si zbe- rut lui in stint:islet-6, au aratat ce importentä are stratul de aer rar Penton artilerlsticä. Expenente falcate imediat,au dovedit in mod cert, ca proectile-aztarlitent stratosfea, dialect pe supralata ' teoposfeei (adica, a stratului de aer mai am-- Plat de pamant ai mai des) cam a., cam aluneca o Matra netedä, arun- call spre suprafita atmi. O&M a- mesa constatare Mork torplla ae- Mule era nescutd. In construiree ei s'a twilit dela premise, ca petit- rile 4e aer rar, trebute sa Panda proectilulni zvanst la asemenea inaltime, si mat mad peal- !dad de alunecare. Torpila erriang,

amana, ca aspect, unei granate grele, Ea e prevgauta la coedt cu uprafete de carmg, canareste 2011

kilograme, dintre cari 70 kilograrne reprezina incarealura de exrdozive Si e azvartita printeo pulbere ape- meta, la o distanta de 21 kilometri in sus. In momentni sand Mince Penal culminant al traiectoriei sale (o hIperboa) mecanism de =- suede pune in mod automat In miE, care, un propulsor-rachea. Torpila. care in acest moment are cea mai mica vitezt, capätg, prin efectA raehetei, ml noua Promashme, care corespunde indottuld vitezei sale initiate. Cu acest chip se obtine o traiectorie de 260 kilometri.

Punt Inca in aceastg directie Mali de Mvins. Trebuie construild o teavä, care, fard a fi prea gore, sa reziste incarchturei. Dar e io afarl de orMe indoiall, ch dificulthr tile cur fi invinse.

Aviatica a metal sl ea de kmeal

fringed duet Infrahgeri.,Cominter- nal a, refuzat'sä rormeze 'frontal corium- socialist. Tatusi frontul co- ma trebue a lid realmat cu refor- nasal, insd färd reforrnisnt.

Cn Si'lgra an fel de a ver- b!. Sau, poate, rue mural oc fel de etcetera... Nici reformismul nu se Poke Made eu rezultatele obtinute. Oricat ar colcodhci gaina, tot in cratia Mange.- Data ce a fost Water, jumulitä at eusa pe Mc, II- rote a disparnt si colcodaceela reformisa, Dei putin io randurile emlgrantilor germani Cana iar co- cwt.

Hitler ea ferit deacancialg sä procedeze cu tratatui dela Ver- sailles si cu statute! earopean 'ea corn a procedat ca Reichstagol, cu literature socialista li cu patellae evreiesti. Dar Trolzki nu se indo- Mate ca Hider ve purcede in curand la germanizarea sau colenigarra al- ter pelmet.. Politica hitter-Isla duce la parietal ocitiam M an nou razbai.

Trotzki spune Pe Steen ceince al- tii gandesc in Mum, sau nu in- dräznese se gaadeasca.

De pe acum se desemneazg co 000MM barleada antihitteriSta Gh- ana apocalipsuld se urcg in stra- tosiera ca avloane de bombarda- ment. Secolul al Xill-lea a declarat rtaboi sedolulut al XX-lea. Lumea e arnenintatn, de hmendia st CiamA. Trait.' shin. 'Illodurde pentru a preveni catastaolaIn imperial-kale aetuale, nova orientare a Rusiei este , tIr o impartanta. deosebita. Bar Mined nu vie._ exact care-i greatatie Specifica a Runlet.. Gine One dead ,voimal de agrement al lui Trotaki, - care nu 'ea, oprit in Corti. - nu are si o serrinificatie

Exclus nu e! F. Mona

D. TROTZKI

cam fac ailii..Ár fi at zadarnic. Ni Beethoven, nici- Mozart na pat retinal% caci nu sunt resPonsabi i

Penh. Mveraele interpreted ale rijorilor, 5i orchestrator., Rsllcia !

biserica, dreptatea $1 bust-tia, sunt hicruri diferite.

Verificand caldaderec, gun. WS tni Trotzki se IndraaPMSPre turn, rile did Carínlia, Subevaluarea ad- veMaralui - falsa strategle! r Co- rnunitit germani au indemnat de doug,ori pe muncitori proclame erckm generald centre Muncitodi germani ad refuzat de do.ta. ori'acest Indents.

Ruperea particadui a fosn diaca- pal loculni,

Trotzkl pecetluelte nurnal ore- sale Caminternalui care n'a IMit la loc Caine a rupt.'Rozultatul,

prolesonain Piccard, care va fi me- ritat *Id de plaint' ni aviatiei noel. Constructorii de avioane, au incercat si el sh Wizen rezistenta recluse' a stratului de aer mai rar Si de posibiliatile de alunecare ale acestuia. Cu o repeziciune tiara- tone, constructorii au invins toate

ddicultatea respiratiet pentru aviator si observator. tempe- raturile de 50 grade sub zero si di- licit/ante carmei, determinate de insäsi densitatea redusä a actual. Aparate de respiralie Marne au fost repede constraint, suprafetele depi- loran au lost märite deoareee rezistenta retinat a aerului reclame o sporire a rezistentei carmei, haina de piele a pilotilor a fost protgzula ua aolai electric, iar motoarele au fost legate cu compresori speciali, cati condenseazd in mod cannon- atoc aerul necesar. Succesul nu a antarziat: Statele-Unite ale Ameri- cei, construiesc acurn un mare axon- cgtor de bombe stratosferic. la care lt cea mM mica rezistentä a aerului e evitath. El poaM transporta 4000 kilograme,..ier viteza sa este de 600 pang la 700 kilometri pe orb. In Punctul de gravitate al corpului a-

mOnului, e asezat un sistem de fa- end, la cari aunt infipte, bombele. La capetele aripelor 'erase. du- sari pentru preserarea de culled de bacili (hole de stela.). Aruncarea bombelor si preskarea bamlilor se face automatic. Fiecare aruncere de bombe, e tamale in mod automat, lo cabina paotalui aunt aparate de transmislune $i de reception° de radio. Duet aceasta descriere, e de brad., deed specialista proclaml, ca aviatica stratosferict, va its curand cea mai ingrozitoare armä. *

Ce urmeaza din Mate acestea, pentru cazul de razboi?

Chiar si fara a Ma consideratie aviatia stratosferica militarul care semneeza Miles, e de Mire.. ad a' 'mane va pane in caz de rlaboi, toate celelatte arms pe al doilea plan. Pentru a inlet= aceasta e dead a se spuie, ca distrugerea a douhreci de ail, in rnornentul rear bobilui, poets zadärnici intreg Ma- nia de mobilizare, toate transportu- rile do loupe si de material de fez- hot. Razhoiul ar fi dus contra pew,

Chili codinuarea in vagina a II-a) ,.....antatitatnynn

Admiradi de rand Cu prilejul mesajului presediatelui Roosevelt

Combateren oomajului oi a depre- siunei oconomicei acestea sent rate Maui mad scope. pent. a Parer eouiieors pregedintele Ithosevelt a !afloat sensahonalul mesaj, care a gleil rästinet prompt oi general Itahanaii-nertrialä comereialk

Se va vedea curia. pink la ce pun. oblective e ...Me au putut Derdiondatk,"desprindera

din tweet document do o deosebita. importanfk pentee marea republiek nord-americand uncle ad...0i, care trebuese relevate Si Pear in continuo sub oettii rood...Moo tie state oi popoare.

Prima admix. Prosperitatea u- net 'dui se seam mesagiu este o imposibilitate, dack numai o jumitate privilegiati a natiunai mte Prospe.". E sdevir tot slat de yalabil afar eind proportia Mare eei eie se alma bine cei et safert nu este chiar de ¡imitate la iumktaté.

Aphelia la tara noastri, adoring acmta suni in sensut ci nu se pealo coneepe propatoirea Visit dockt mho practiearea onestk a unei patina din care sa fle exch.& idols fundamental gresiti ek binele ob doa sr pot. iofiPtnit rocirea unor clase social°, a unor anumite pkturi din populatie.

Vedan tabula. a consulului roman Menenlu Aiptipa deem° lentils en- toilette pls5i alo eorpuloi impotriva stomacului colitisih a fi adevkrati imam toate timpurile ai la toate popoarme.

De Rosen, preoeuparea de °Porte- nm a end gnOnno - a oricirai gu- rem /rebus si fie /noels..sa as- Perna-Woe soeiale, iar nu adkneirea lon

Tot pentm meta* motav, sunt de andosdit meervirte intreprinse de a eidbcn pe o parte din eetateni impotriva altar cetiteni. Tara nu poate esi din dificultkile in eare se abate, dealt prin eolaborarea d bona intelegere intro toti eetklenii, iar nu prin dezantutrea unai raeboin de nimicire a unda impotriva altora.

Ca, ma eorolar al adevindui enun- tat nod sus, mesajol preaedintelui Roosevelt antiulcer.° ea sfortkrile individuate de invingere a criaei an dat oi adaugä: 0 sfortare co- tech. a natiunii, nu att.:Mettle ce se impun, poate ,-anoniasmosonal plastid de refacere nationall".

Acest apel la contributia ai la pu- tnre n

d de meant a intregli nette are.,ai o ala semnificatie, snarl de proelamarea unei necesitid de ordin economic. &Intent atoms in- dreptititi sk vedem in el o afirrnare

Ce neelintit demeeratism din partea ocmi mai Malt dregktor al vechei repuldiel americane.

rein avant la sfortarea colectivi preoedintele Roosevelt hi shrink increderea in Metals oh ale mad nat.. libere ri recunoeste a- cloaks. ei !node no poste regdlu deck din munea, si, eventual, din

berafek lilicr eonslmtite ale eetitte- nil., tar trir din eprUnarea lor prie practicarea unui realm de dietatura.

E cea mai bank desmintire ce a putut da prcoedintele, investit prin tege eu puteri intinse, lintentia or neintenteiate ne I s' au strilyait in allele din urnit rum ek in atitudinea sa tear inspIra Ida faseismul Rattan tau bitIcrism. gennan. El continua, a lt un adept eredindos al democratlei, lac Sta.le-Unite a idler prmperitate se datoreste an prim. rind respeetului Indsliee, no ireainta sosa serea favo- rabil pentru regimuri oi aventori dictate/761e.

Cronica literará de SERBAN CIOCULESCU

Gib. I. Mibiescu:Russaica, romanl Genul asnizi defuoct nuvelal tesca-Voinoti, care avea cuvantul romane5tiainlocult cu remand en- stir la editarea solicitatd de tana-

rid nuvehat. Inerdentu, abia a fost Pomenit de cativa pablialiti, /OM sa se sublinieze $emnif,catia faptuhr.

In neintelegerea sac Mapetenta vomit curaMase a d-lui Gib. I. Mi- ndanao, se reflecta mai mull deck un fenomen individual, de care sh se face raspunattor un maestru o- ficial ti atnrat ai literatudi noastre. Era ceva mai Melt: rupture dintre Maud gelleratii, inansand deal mentalltati. Pe de o parte, starea de spidt a Inoraturii crijulfe de a- =Meta mama a sabieuteler sale, edneateare aria excelentä, culture,

prin definitie. De altI patte, un spirt nou, disociativ, cu tendinta de a iscodi teats ascunzismile su-

cheta sau cateodetd chiar esenta, a realizat ultimeie clan post-belice datoritä &Jai Gib. I. Mihaescir (vo- lumete Li Crandiflora" pi Vede- nia"). In rt. Dm8, I. Mihaeseu gene- ratia de corked cam a debutat do- at rgabol ai-a arreunescut gel mai bun novelist, robust, geileros, ca- MIA Dm1 rafinamente de slit ei de analizg at dramatizeze situalii "O- rate exceptionale, de obseste sexua- mt si de nevroze varlets. Caracterul Patin coMun al sublectelor sale 51 tratarea Joe indraznealt, direca, a inspäimantat candva pe banal si malcomul Tovestitor ca I. Al. BM-

1) Bordelul pe atistru al wrote. nerdulpi Reggae. Nationale-Mg- nel, 1933, fletului, de a surprlude fortela la-

,

,

tente ale instinctelor obscure, de a seormoni cu ascutisul tnetalic al analizii lucide, valentele aubcoa- itientuld.

Alkali de rezistenta puritanä a spiritului conservator ei academic, reprezentat de d. I. At Bates., Voineati, s'a mainiestot o alta dis- criminate, de ordin midst, Obiectia stadia neartistic, ridicata de d. E. Lovinesco. In aceaSta privina, dia- catia trebue largitä, deoarece deal-

I.

,aco 1:nti eitelnoglp:r:eian sdialostba,v1:5:4cnh-bi el icGoaarni *al) aui shti oeuddlsire

Ora 01 interpreteze realitatea. Vern situa aceasta categarie Pe d-ad Livia Robreanit, Cezar Petrescu Ii Gib, E Militescu. cari Talätiseaza in momentum literar actual, credal cel mal consecvent obiectivare. Nidi lima din neon trei franteei ai Me- nu noastre, dunh cum se atie, ou intrunekte pe tant calitatea de car servator exact cealalta Msuaire, de artist (creator de expresie noug, originate, plastica). Departe last de a formula din aceasta constatare de fapt un cap de aCuzatie, are-

Balinaria

NAZBATII MANIFESTATIE

S'a Meat o manifestAile politick Duca la Miedfiresti...

...La Badkein, nu s'a facet nisi i'ioli Nimie nett pe frontal de Vest.

Klo

NOTE DOMNUL Duce are o mised ell cremene dole Avram lane. De acela Male rnocosald mind ad fa foe...

LA o intrunire, Inn om politic a Sd nu m.al aveti tucredere io toti manglicarii de bade. _Nunn sd nu i se intaiecii, vreo data, vorba

DEUNAZI, d. Dino Brigtiwat a declarat cd partidul liberal a avut de scop sporirea averilor". ...Unora.

AM vazut modelele tip de regd. laniente prevdzute de legea pentru organizarea finanelor locate".

Pe and ai finantele? MIRESZNIMMIIIMMINSI arm ca In acest fenomen rezidä o stare de naturä, 0 conditie fireasch. Este ceeace vom numi o Stare lone- Vendh proprie, prin care prom se suboodoneaza obiectului, pentru a se adapta.

Numai proza near-fisting (designr insd adecuatä) aeuseste aceasti direct". Dimpotriva, sealant artis- tic, ca acela al d-lor T. Arghezi 51 I. Vinea devine scan In sine, [tali- late stibieCtivrt 6i nu parvine a se subordona disciplinei objective, De- sig., in linia spice exisa si a treia Pesibilitate, Sau mat bins exclu- vied precedenta inadaptabilitate, o a doua posibilitate, de convietaire a scrisului pummel realizarea biectiva. Este cazul tl-nei Hortensia Papadat-Bengescu si al d-lui Ca- nn] Petresce, rornauclerl Matadi si totodatä scrlitori personali. sg se ia sterna insä de don't lucrori,

ca este o derogare de la ear "Ma generall, outman legala, genui,a, ai al doll., eh arnandoi re- arezintt in romand nOstru note in- telectuala, accentd interpretativ al

continuarea in nag. II-a)

www.dacoromanica.ro

Pagina 2-a 1113E BE R U L

safer, porturiler, magaalnelar din darltul frontului. Ciocnirile tare ar-. mate, ar veni tn randul al doilea.

Dar consecintele'drtilerlii si Siei stratosterice? Acesier deter mine seentaneitatea rlzboislui si durata Ird. In plus, o bung parte a puterei militare teem in mantle ca- torva specialist. Cele arai importante si mai incisive urmgri ale pro- gresalui aviatic, rezidg Insä, mai ca seamä in faptul, el acestei arme, na i se poate onane o aParare eficaeo. Malacca de nenetratie a unei tor- pile aeriene care cade dela al kilometri ingltinte, e atat de enorma, bleat niei cele mai puternice fort- ficatii, nu ar putea rezista unui asemenea bombardment. lar myrtle' rele stratosience mi pot II eficace contra aviatel stratosferice, dat Iliad el sunt mile mobile si nu pot avea, pang azi, tragere repede.

In rdzboial viitor, elemental sur-

prinderil ar Juca decl ne rol si mal mare decat a bleat pent scum. Asa cl necesitatea de a pune stavilg rgaboallui, de a-I destitta, trebuie St aparg necesarg mal Ales statelor mai mici, cart n'au Mel mijloacele lehnice, Mai cele financlare, pentru a putea tine pas ca statele imperia- liste. Gelid amai decidea totul, lee crul rea mai simpin. Dar card Ina- Sine, specialised sl banul decid, clod superforitatea Minded ern, tentg pe cel inai slab eu bombe ve. Hite din inaltimi ale hdclol, Paul la cari °child nu poate patrunde clod la distrugerea prin exPlezive se adaugg, infectarea min badIl u- ciggfori, dud rgabolul se ggieste sl meargg si contra fernellor si co- pillar sg teceapl cu distrugerea culturM, ciee nu vede, cg parole nu mate fi deal: rgaboi razboislui.

B. BrAnisteanu

AMERiCA tara tuturar posibilltarilor, ye Mai& la expeeitla Internationals dirt

cu voledurile oreanizate de biroul de volai Ramburg-Arnerika Ltnie s. a. r. VetrinI al 9-lea are loc deLa 7 August pant la 17 Septeminte 1933. Core& prospecta detainre dela bleed de &dal HAIILBURG-AMERIe

1 KA WEIR S. A. R., Ducureetl, Calea VlotOrlel NO. 84; Tindesara, Strada Mercy No. 2; Cernautl, Ste. Resole Peddinand NO. 35; COnStants, plate Independentei No. 2.

..lasmenerre

Petreceti Durninicä 30 lulie in

EXCursiile Reatitgii Ilustrate" La Mare CONSTANTS SI MAMMA

Tren accelerat dus-Intors, teansportul eu eutocare II Mantels 51

Masai, cabiel bee, plate, cesium ei mareeaf. MASA COPIOUS SEILMTA LA CONSTANTA.

Pllmirlei pfina elapd apnea/ soarelus. Visitaren orasului el e porMIul. 0 xi de recreare si de distract& la mare.

PRETUL TOTAL 295 LEI

La Munte CURTEA DE ARGES-CUMPANA

Tren special des-Wars /tidal la C. de Arse. Aseenslane Mean- tamale aria men& defileeri os Demur/Ile-al pint la Campeau..

ItInA 001210ASA SERVITA PE IARNA, IN PADORE. Dao in Arse* Si le basM. Visit-area MANASTIRD C. DE ARGES feo.nstruita prima oar.

de Moteral Hanalei, unde se MI6, mormintele savermilor nostri. Palatal Realest Elisabeta. Pam& EplamPal.

PRETUL TOTAL 280 LEI Inscrieri Sa Realitatea redraft, Sectia Turkana, at. C. Mille

7, et. IV (aseensor). Tel.: 3.59.99. Aceste encamp filed organicste pentre salted! Ilealitakii bus-

Irate", blietele de relators se ellbereaga namai la pretentarea b. nil& de excursil din caviares.

Loam. 'Imitate. wirsinaissateassereestamcgotas

Cu 2.C50 lei IN Tr:RCIA

je

ASIA MICA Ultima siptiimana, de

inscrleri ISTANBUL - PRINKIPO -IEVUS - SCUTARI (Asia

Diehl 5._11 AUGUST

Cilestoria an caporal dus el int.. Intratinero absolat complied-a la ISTANBUL, edict hotelmi al toete trel Inese pe ri, Mate visitarile din program, toate exeursille irmio im- prejurirni,. palaport ei vim °stame- n., ghin, bagieuri, taxe de mu- m. et.

Begat program de visitari: PLATA IHIPODROM, MOSCREEA SF. SOFIA, IHOSCHEES LUI AHMED, COLOANA

THEODOSIU, FANTANA LIII HELM, MUZEUL DE ANTICHITATI, ,

MARBLE BAZAR, CART1ERELE VE- CIII si EUROPENE, etc.

Excursie Is

61661E.21ra86

Petreceti vacanta pe ,Marea Mediteranä!

Participail la interesantele Intern de place. lyre Wile Merl Mediterane, etectuate cu confortabilele v.paare ale sec. OratorIo Atrika-Liniee".

Recreare Distractli

Comfort Rule Bucureeti, Hamburg, Rotterdam, Anvers, Bouthanni- ton, Lisalsons, Chit., Ceuta, Tetuan, Malaga, Patna de Mallorca-, Vafidernosa, Deno., Bucuresti. Prot conspleat de participate

Lei 27.500 prospect° el informatruni ce-

reti la Blued de volai Ilambusg-Amerika Link 54.R. Bscureetl, Calm Victoriel, 84

2. Cernauti, ,strada Regele Ferdi-

nand, 35. Consianea, Pieta Independen-

ter 2.

SHIVESSI"

PR1NKIPO: celebra 0 begets sale, cu palatele amide si paranoia orientale. Bale in MARISA DE MAR- MAKI. kless pe tore. HOTEUILUI DES ETRANGERS.

&PUB: cu eimitirele asiterame, en masehoea prefer-alai, cu sinzatmed de parfumuri de &momrd ei eafeneana im Fierce Lott.

SCUTARI: primal eras din Asia Mloa, pe tirraul continentelui yeah,

ULTIMELE INSCRIERI LA RE- AUTIATEA LLUSTRATA ascala Turion, strada Const. Mille No. 7 ,

Telefon 3.09.99.

nInern11811 Vineri 28 lulie 1933

CALEIDOSCOPUL VIM INTELECTIMI.E

LITERE, STHNTA, ARTA nien ,

Despre tuberculeza puimonarä" In an.. de grtle de a se ourar10, spital II In ate. de cuno4tintee

- grila care nu-I. la toil bolnevA speciale de care Oa dovada, are de pastes sa o vasta expellent& de al cu 01, pe care Ole, In novae de fa/a, s'o pima la dIspozilla mare. PH publie. '

Cu o emulate siiatioabilh, d. dr. B. Mandel inaugureasit broods se cu Minya nothull neeesare de a- natonne e1 functianare a plameni- tor-, descrierea bacilulut berculezei" 51 trem apoi la capito- lele: Cum ne imlcolnaylm de tu- berauloge.", Tratamentui tubercule- vat pulmonare (bigieno-dletette,petri tinny lietul, toberculins, Arun de aur, medico-chirercks),, pneurnoto- rag,

CapItolul intitulat Hemopties Presnpune toldeauna tabeeculozir va lini5ti teem care scut- peed rasit" se reeds banest do tuberculosa. 0 indelunge senile a- supra Profilaxlei tuberculozei" va da cltitoridul o clari notlune despre care sunt mtiloacele de corn- batere el de prevenlre" ale boatel.

Toate aceste intormatiunt surd pretioase nu nuns& pontru boinavi ci ur pentrs eel start* care se gar, dese sa-0. miens sanatatea. Astfel, 00i00510 (16, Mandel ma 11 citite cu interes.

Prea eldnultoare - bolnaval are totdeauna curiondatea de a sti de unde Vine boala, cum se deem/. te, ce sonata ...mental 0 Mai ales prin ce mfiloaco se poate ving deca.

Inerucat erlsta patatee bolnavl a- crag& implacabill curtozdtate ei In. treat, pe de Data parte, etiinta rae- Merest sinde de multe ori nevoia sti distrust conslagerea multor dent' ea, la vindecarea lor preeidea-

rairacol, ni se pare orkand bine vend. o lamas Poltelara, ou temeiul de strict& Inforraare elfin-

'Una din bolne cute mat respandlte ei cam ac la not Makes ravegli, este to,rS, indolalt mamma. ea. Informatil mum& manifestant et, asdeers prianelor eireptome a- supra teatameneului general, info:- matn care se. petrunde, poturlle largi ale populatlel suet incontes- tabil Immure.

De scale scurta lumare d-lui de, B. Mandel, recent apitrutee Inc Co trebse ea stie olieine Si arl- ce balsas despre tubereeloza VOI- stionerd", linplineete un gol, cal pu- t. denionlal cuMplitel bottle de clamant.

Autorul broeurli este medic de CRONICAR

Permit Cenral ,,Cuvbribal femeller, Ca pelertnal In satul Ceres. !test Excelentul tar saptemanal Cu-

cu eaten& ella tn urine la case re. &mull hymen." de sub direcria ealt modeste a ei malmodestului Pa- d-nel Ortansa Sanitary, cu colabo- nail Cerna, ne-a reInters in ann. rarea celor mai Matins° send.sr tire figure deosebllb a scent ma e el pabliciste, anunra In ultimul sau poet roman, &tat pe nedrept de ca.. ea n beat vacant& pant la tánara beam.. cand lei va reincepe Holda-

ll Unclad.. Ulm activitate pe teramul social-pis-

-mum& nurrar e consacrat Il- renal Toluene.

Seenneent artkole Interment. 41 documentate 41-nele Maria Stan, serafina Bruckner, G. Corodi, Mena Gr. Ron-inked-nu, dr. Arety Gloom- ghlu, dr. Medea NIculescu, nat.& na Carniol, Ella Negraml, etc. etc,

Redactbs ei adminiatratia: strada nserica End 113,

CONTENCIOSUL", birou de in- forrnatiani juridier si administra- UM, se weak cst reeolvarea chests. allor de orice naturet macee instantelor judeatsfineti sau amoritatilor 'Jubilee din Capitall.

Sune scull& de 011(168(16)ga <Iola- sari( cei din provinde, canna CON- TENCIOSUL" le ialesue5te Kin co. respondeuta arenjarea interselor Indeplinirea oricaror formalitati, lii- macled-I sl ou eonsultatiuni in orice matarie Meidied.

r 1

,

Chrtlareviste A anent No. 7 anal II din revista

&ova Progreaul soala2' de sled& sociale ei economise de sub

direetia d-lui inginer Stefan !Me- ese", Redectla str. Paris No. 2, cu unnetorul bogat et beteresent au- men Cartelarile lodustriale de Al. Topliceanu; Idici Moil de N. N. To- one; Locuinta In Romania de C. stthtesca; Raspentle istorioa de Issarescu; RIM& eau pace ?! de Const. V. Gherasien; Ce vrea Ger-

IdE mania? de P. B. Marian; Misiona- rises agriml Co G. Vodd; Cornice externe. de Maio P. elasta; Cronlea econornict de Weiss eftedescavCro- nica literate dei Deorge Sr. zantei- ream; Buletbaul do Tudor dripper!.

Ca exemplar de 68 pacini lei 20.

0 rotsdi operdi a lui

CERNA , Mat po nedrept" pentruce gaillal lob amintese Noapiea" 0.d.ra capodopera a Muster& re- mine die tare, desprindem din memorie catrenul acesta: I.Seed tavoruz cu darem mare Ca sd'enplineascd raga ei Par cine sai agaillt-o rupdminto Mar ceseer ce-a Dena del.! ofloare?

Numal acesto patma randun daal ar fi rtmas din intreaga opera 5i totuel ealletirea ist Celina avert reptul la o waret mat bunge

Baliapin decorat eu legiunea de enoare

PARIS, 26 (Rader). - Printre persounolo Quo fac pal* din al- b= Promorie a Legiunii de o- noare se at si celebrul cántdret

Saliapin, care a fost distins cu Legiunea de onoare irt gradul de comandor.

Un inheresarat pro. ces literar

Astrid ore 9 lum. seara va area too senzationalul proms Mane cu tram Idaral este un dport, salt bar- baric ui brutalitate? In great. la- banda" din calm. Vecareeti.

Juriul ye !I cowl& din: 41. rant- &re D. R. Iosoltescu, premelinte; d. Alex. I.Protopopescu, primer& sec- Omni II Negru; d. avocet Gica V. Macaresev, cleputat ei O. avocet 1. Moscovici-Eteciu, mernbri.

In acazare vor lee cuvenhul: de- htesaesdlltui scriban; cl. dr. A. M. Belt; d. Ion Bucovineann prolesor de educatle O. dr. IustIrt Neu- man, medic; tar in aperare: d. GIs Recoveanu, redactor al damn& Ca- venttil"; d. avocet R. Weinberg-Ve- ma, presedintele organizatel Ma- cabl" olios Romanis; d. dr. Baruch, Medic; O. de, Mireea. Stroescu, pre-

Kdi,`Ìidl,,,?Vg.11.1g...,uiggle, R. R. Ca marten vor apare: d. Moll

Spakow, common& Romanlei, care re hipto cu cei ma1 distrust boxeurt, epee a face tel de fel de demonstra- t/i Pe seena In MM. publicului. Ju- rat% vor 11 aleei din lumea &tense, a a a

sere libraallo:r1=3;L 1-11.7f1; C1tIti REBUS" artistica el sport1va. Biletele de yin-

eases teatrulul.

D. EL SIsaw G. B. Shaw Increase actual-

moults la o nOut opera sl easel tibia nu a lost inc. ales.

Premiere va avea loc In toanms, el Meerut Princess untie se va ceder- zenta va reduce cu aceasta scan ...rile de intrare.

erárarri s/ thrgoveli* editia

RotrIsmil L 9t. fitaatlinsawa Termed el tergovell" a aluns la edl- tia tacit

Este unul din matte succese nee- rare ale anulul et ne grabim a-1 stub- :tine cu Mate elogite. Pentruct, in stars unel aetiunl patella.. 0 a- trigatoare, cartes d-lul I. M. Iee- ctimescu, deschide luid perspective in probleana sociale nesolutlone- ta la 001 -P. poste aid &urea n. a caiaisii Il orasului.

Nu voni /nsista, prea rault asullira caret In sme. Nenumerate cranial tdcrer5 aparnte in intresge meal au fleet lucrul imeste.

3

Adevrul" sportiv Natalie

Din Balativa forultd de sPeelal- tate , Durainica dimineata 'ea ave. loc Medea primarlel de Albastru dela Rond, o reuniune regionalt re- servatl enpillOr. In concurs nu yea putea PaetIciPa dergt conmerentif ngscati dupe /917, Pm putea lua start& sl elemetele netegitimate, reuniunea flied tie propaganda.

Cursele sent: a. baell par& la 14 ant, !not

liber; b. bakt1 pink la 16 ant, Innot

Ober; c. blet.1 ping la le ant, lend

Masse; d. beet One la 18 ant, Must pe

spate; e. (ete pine. la 14 anl, Senor

Inner; I. fete pan& la 16 ant, lanot

brae.. fete pang la 18 ant, innot pe

spate; h. fete ping la 18 eel, innot Ilber. La specialltatile Indicate, stint e

obligattniu dupe regulamenlele R. N.

Boxulitt proces litarar 0 societalc de biconcave a ant

idols de s lust bWal drept tema

I), L ST. IOACIIIMESCU Not subliniem sealnificatia suite-

real o °cast& /nieces: trei earn le mat satin de un an Inseams& un public cititor care pretuede scrisul bun 41 opera constructive ei care, e- ducat Taal departe, ar mine capit a an moment dat eternei problem.. Min carfil",

0 revistdi de succes Un text brodat pe humor el fan-

tezie, platrand, oc lartga facture pur testrala, o tirade Iltnrare Kn. Preablla forseeen earactertil revi- del d-lor I. Sternberg si M. Altman 66 a Card Inseenare se Penatelte lo tratmll Liubilelt.Jlgrslid. Caricatiti- UM sterner& au evens duloase, de- canal spintuale el productil come- gratis, stau le be05 acestel restate pe care trope. Siegler -- ma mat bung formatiune actoriceascl Pe care o posecte, actualmente scene e- vreeasce din tare o va huce, sub recta poetalui I. Sternberg.

Mira Roosevelt, re- deetcore la o revi- sth ale tiraj

Dena Roosevelt, solia preeenste- Starelor-Unne a aCceptat at fie

reciactarea revised arneirican man's Borne Companion" eu un U- ral de 2.000100 exemplare.

D-na Roosevelt se va acne in spe- Cial de chestiuniba PoWitcate la via- . residet familiar. ei nu avea ea esistenta Pe film sa d-na Curtis Dale.

BERNARD SIIAW Fara a aproba acessta mamma G

B. Shaw a spas oh ar Il bine ca la meat. -.mein de erica Melee sa poeto asista pentru sic Peet mnilm la un spectacol de aria.

Sedans& a adeogat ce opera ea, care ye, eve o tenta politica, va doe- lasts/ MI Polannel.

CUTREMUR DE PAMANT

IN ASIA MICA

ANKARA, 26 (Rader).- In regiunea Cisoril s'au protfeas noul cutremure de phairant, din care daub deosebit de salolente.

Au fast dirrEnnate 49 case.

ANKARA, 26 (Rader). - Un puterniic eadrernur de gulanAnt s'a produs asihdi la 250 krn. dephrtare est de Smirria. Duph 5tiri1e sosite, ar fi peste 30 case därhmate. Numbrul vier!. molar ornenesti nu este cunoscut.

. . Farmed& de servleitu

nui proces literar can are loc asti, sea be 0514 Iebtinda. Intre acuzatorl este el neenduale-

catul aclversar al nobilel arte, ar- Ineaandritul Scriban, acetate care a revnlugionat lames sportului cis a- firm/die ca boxin este-illa cult al barbarlei.

Natural ce. punctUl Principal al procesulut va 11 In /mill Medal probleroe. 0110215 de ern/needs-dui Scribe., O. dr. Justin Neuman plus ou profesor de edutatie fixda sus- tin interesele omelet. Fein unnare inserica, medicine st abler an disci. pol al dIrtarlUBB ,,mens Sane In eor- pars germ" vor emits argument. Irepotrive boxidul.

In sp./rare este dr. Mean stroescu din tr. R. B., ay. Judi& Wein- berg-Var., etc. Presedintele turn, lut e d. ministry D. R. Ioaniteace.

Ca nlartcr ye figure 1.,1o11 one &Ow cii o aching de boxeuri.

Materialism DuminicS, are lee la Velodrom o

renal-tine tutcrnaliosalt la Cate vox partleips Killmaim ("Mates). Sorensen (Danemarcal, KUPsiall (Austria/ si C. Cs...casino 0 NI- relue Iordsou Geburt

E ma. mat mare reenter. mot.- clonal a araului.

INFORM D. prof. Dardelopol, presedintele

Asociatinnel Generale a Mediello. a fast penult erl in audientli de A.

shieldss de justitle Bonier.. Meassianse a eopus pelletal de se- !ere ul asoelatiei In se priveste le- durum. etestleallor de ordin me-

Seal d proteslonal in antellreeatcla de ood else el penal es peeper. cmi- &stem& de Piddle.

D. relnistre Ilafiegams a Mapes sh se trimiti asociatiel anteprooe- MI de cod cieli, md penal 5i precede. pencil petitee ea asmiatiunea sit poata lua in stadia cue:Alan/le medicate ail sht propuni ministreni de justitie modiflearile se mode de

D. dr. S. Irintescu pleacl, din tart inter chlatorie de stunt in Smite SI Italia el se va Inapoia la ingenue tul lunei Septernbrie. --n-

D. Viet Clevaesou, senator al led. &merle, a Met supus und mole slum- eahinel rennegkeee, dos:Matt ue I. prof. dr.. lassa Hans, la smitten& Diaeoneselor".

Operetta remind, d. vira mergence, a Mtn in mevalesceeta.

IN NOAPTEA DE 301 27 IUUE C. Andriee, rlevnel 244; J. Con-

stantine.0 Mina, Bd. Carol 9; J. Alegi, Stefan cel Mare 24; J. Reps- novici, 13 Septernbrie 83; V. Gtmore Oda, Dian pamtmeseu 2; Farma- n Joanid (N. Fasclarnanl, Sf. A- postoll 52; Al. B. Nicolesca, peebar Veda 147; J. Lozinca, CAlinteilor 300; A. Albinl, Victoriel 86; Farms- cla Dr. Chiale (V. Oriraberg) 1)u desti 58; Lelia Niculesca, Males nonnului 1; Joan Sthnemu, Bd. Pale 127.

IUNI In siva de 27 August vor ayes loo

aalsol serbiri le eamenele RUSCa MontAni 51 Cfrega din ladeltd Se- eerie.

Se sox &mama Geode Meliorate intemdate In aceste dot& cometr ei se voc demeli monumentele

1316UXiLLES, 26. (Radar). - Con- stlial general al partidslut democrat belgian a reaping ettgestla Iv Iva-turd od proclamarea ;met greve generale.

tlltiacul mmtsts. rs.ludie LI;

earleaturi surest:We ji spirituale ale- lento cunoscutalut desenator Anes-

Expiazie ininierä in Turtia ISTANBUL, 26 (Racien°)..

La Zunguldac s'a prodas avi o explovie In galeria Ousel mine de crirlanni.

Boca lacy:Atari au murit

Spectacolele zilei TEATRUL CAR-metro. - CD/Mosul

ORA/DIEM FOSTA MARCONI.- Com- peted Toneanu: Pena satirul".

TEATRUL JIGNITZA. - 0 minta la targ eland& es Sevilla Pastor.

TEATRUL SOIL -- :Premiers/ retold de rumple entertain] Mischa. Fisebron

TEATISUL COLL./Ems (Statute Bra- naiad. - Mart atracfient de testrU, mnsie-hall Si sport.

TRUISM. NORA - Enamels d-lui Prefect, coined. La 3 act.

PRATER DISTRACTRYNI Ed. Kiss- beta 5. - Penland Rego si alto ells- Madam.

STEANDILL IMSELEFF. - Ape di- alu schIsebate, &sip de mare.

Cluatuatograle GRADINA SI &ALA CAP1TOL-Coplii

in fats Minn ou Paid Otto, Ellen SM...., eta. TRIANON PALACE - ,Chands" eu

Bela Lagos/ 1i lomplectam Sister Samuel ri Banal Fox.

GRADINA COLDS,- Clench," ea Bela Lugosi, 20100 Amerim. Compd... sister Bowel, Juraal Fox ri revista Tinereesa rsda".

PARCUL OTETELEBANIL - Premiere filmulle Juniata Ines gayer:lateral" rev's. De as" 41 cei 7 condor" en- bell REGAL. - Cannel& Miliardard cu

Ben Lyon 0 Thelma Tood 51 o core- plectere.

SELECT. - Cocaine cu Mammas °na- tal si Mal-shin de S. cu Lilian Err- vet 0 Conrad Veklk

VOX. - Amin meu guvernatorul. GRADINA 61 aeLA FERDINAND. - Madame Butterfly, jurnal fi oomedle.

CORSO. -Nu vreau st stiu cine esti Addetentel al.tel sale au Mesta Burn.

PALACE. - 1001 Indlei cu Ramon No- ram., ei Canaanite film de expeallle.

PEMINA- Generale/ Yen 0 Via. pa-

MARNA. - Alpinistul cu Otto Wal- burg, Maria Solves si Trude Berliner

tango fermeeltor si o nouli re- eu Stroe ei Vasilache.

AMERICAN. van: imperial ea Martha Eggert o Echipa de scallion

GRADINA SI aar.ar TOMIS. -UM: mdc Mie ale ormului Porripee 0 Via- Isla (Dunes& saugeleil.

GRAMM/ 51 SALA FORME - Su- zan Len. cu Greta Garbo &doll

LUCIFER. - nman, senor si vorbitor ei Banda Vona.

17-3111017.5. Ocana duct senzalil 00 Chart. Bickford si peacoat. In A- tria cu Slim Summerville,

VOLTA BUZE6TI. - Petite, &a pro- s/mi. Dentist o mundane din trace ste o mrepenia de reviate Badman.

GRADINA $1 BALA IZBANDA. - Ini- rot de mall O Simian. Jungle/

SPLENDID. - Perieolul temellor Si Vole/ de mom tn reel au Brilinte

Reim. GRADE,. BCAI.A. -Perm& cea

mare" ell Jahn Gilbert. Lampe ea- race Sweice Suntan. Duo AlfuiPuL

Ckniemil Primtvelli, !amid el cc:mauled..

MILANO. - Pea& 0 cu Greta Moschella. Marlon" cu Magda

Schneider. BIC (Tabacul. -Doi& label ferdite

0 a female dam& au Irani Liedtke. GRADINA LYON. - Doubt Minn

E Pemeia vinoventte SALA PRANCLIN. - TO51 o vor pe

Erim cu Lya Mara el Femela Spasm,. rannui cu Eta Vila. et,

mum:R. - Reuel, lloteluriler id Geis- ha Media strksilor cu Heinrich George. OMNIA..- Lefty Igniton eu Joan Craw-

ford si Marina a debarcat. LIDO. - Leeringl de lubre au Clive

Brooek Conto x eu Fella &Tessa, TERRA. - Contele de Monte Cristo en

Jene Ameelo, poetut Vagabcnd au Joma sarryeaore, Conrad Veidt d tru pa Juvenal.

MARCONI. - none pagan cu Clara Bow Gomm de feme1 odisinkie-tin

carne oases Omul Ma cep au Carlo at..

dim si nine Polio. BALA EPISCOPIA. - Prtnpa Orlov CC

Liaise Haid Sti Aim.. Kitty ea Tony von Hals.

GRADINA SI SALA VOGA. - mass- nson eu Sans Albers, Banal 01 cam- &s . eta.

MODEL, - Atlantlda eu Brigitte Helm 0 Gustav Diesel; Pe frontll de vest 19111 si complectere.

BALA 61 GPADINA PARIS. - Tanta ma Mare ea Wiup Forst 0 reviste Paris& vibreass 05 leatanta Parelescu

TERASA BASARAB. - Victoria si al el Omar si Matmktsa de Pompadour.

GRADINA ROMANIA. - Pardee, din Chicago 41 Mane° Innings moartea.

amyl-TA. -In umbra sgArie niter 0 Casa Dare. (mama).

KISELB173. - Semnul Crucil 0 com- ply:tar/

LOAlls paserea Perm:haul& au Dolores del Rio si ompleciare.

MAGICTEI. - Podul Vagabond ei Stan si Bran maiden.

MACEDONIA. - Butane Rill In Per- ma mortii sl Monty Beals RAIMIA31-011AND. - Pe front& de vest 1918 si Tom Mix se rnitunt. spouts - Insult-eels ca Greta Garble Bautorli de skip el Macy Maus.

INTIM. - Monstnul din Duesseldorf ai Pat si relation In came losephInel Baker. Seem areistl.

TEIE2dp. Regele lustragillar cu Mil- ton 0 EMI& ea pilips

LOLICA. - Domalta Roan.. CINEMA PuIu. - 2 fume Fuga dIs Siberia O Masaarelo din senFran-

ohm, Soma de 001101 osniel Gear-

ATENEUL TEI. - Biletul Gelben, ennui 51 simedle.

Tu ori nici oes cu Gilts Al- Por, jurnal 01 cumlileCiarn.

MODERN-VERME. - Ben-Hur cu Ra- mon Navarro el o mmedie ame000¢0.

ILEAN.A. - Regale Junalel Match& de box Sehmellinc-Wallser.

DORCBANTI. -- Pat si patechen la vendee 0 Stan qi Bran el aim... seta. LNoaptca de groese. eO Boela Kar- la& e Un den de fate.

BOGACIU. - Deschideree tel Jot 27

tulle, BARCELONA. -- Cava/era Iadului Il

Balul Helm Opera Man,

realitati, ceiace Mseamaa cu totul alfceva deck realismul par.

Am alaturat mai sus pe d. Gib. I.

Milleseu de d-nil L. Rebreanu si Cesar Petrescu, recunoscuti ca cei mai de seamä romancteri al Socie- tati noastre contimporane. Apra- pierce neastra ria este insl de sub- stantg, ci de metedg. Nu viZeaza o tematict sociald comund, ci o term, realistg asemangtoare. D. Oib. I. Miligenu nu este un observater al societatli romanestl actaale. Do- menial sau este constiinta si sub- constiental, stapante cu exclusivi- rate de ate a obsesie, mai adesea de naturt sexual. Germinarea ob- sesiel, cristalizarea ei, ndpddirea el din subconetient in constiintl, pant la totala posedare a indlvidulul, la- td substanta personall a autorultd, de la volumele sale de nuvele, la romanele sale: Bralel Apdrolrle- del", pronlitator debut 51 recent Rusealca".

Dupd cum am defrleat altädatl terenul prslindnar analizei, de o-

'nettle stillstleti a d-lul Lovinesen, SI de aceastg datt,e necesar a res- Pinge simnara oblettare a d-lul pom pilia Censtantinescu (Vremea

de la 2 lalie a. c. privitoare la de- ficientele stilistice' din Rusaal- ea"). Ceiace numeste d-sa ciudate deviatil de gust ei de an efect Pe- nIbil /a curial lecturii anal roman de neldgadaite insaSirl de tend" sent foarte neinsemnate Scorli cari ce atng substanta epica. Thin ra- POrtare la d-nli Livitt Rebreanu Si

Cezar Petrescu, d. Gib. I. Milidesca este un scriitor nu mal Patin frust Si elemental% dar mai viguros, rem,. etc si articulat. Usoara retorlet a Wahli se potriveSte va tensianea morall a personagillor sale carl nu sunt fiinte evaluate, exceptionale, dar puse in situatil maiale excel,. tionale. In schirnb, peisagille delal Mihttescu sunt desertse cu o sobrie- late si o sin-oblate cari dau sure unel posibilltill de evolutte remarcabile.

Situat pe linfa caracteristia a Preommarilor We, Han& Nit- scaica" este povestea Cristalizgrit mitului erotic In sulletele Peralela al erorlui principal, locotenentul Ragaiac 51 al eroului secundar, locotenentul Iliad, Pe malal Pe linia de peal a liotarulul rasa, ritean, trnaginatia masculine Ist itureste din lemeia straing o Tepee-

zentare inegrcall de sensuri ideate Rusomca, ala dar, este femela lo

este absolute] cdtre care tilde nesatul de dragoste, fizic si moral, al berbatalui care nu a inalnit in- cl idealul stilt incorporat ann. A- ceasta este ideia care a dat nastere remanelui, 0 opera nu e Iamb vale- bilg in raport cu noutatea sau e- ventual, framusetea idol]; ceeace interesearil este realizarea circumstantierea el, anPunerea ei. dintiuntne in afarg.

D. Gib: I. Mihgescu a corespan Perfect sarcinli delicate de a da cc titorului Impresla nett a material. rani Met, a cresteril idea la treap- ta de Idea fixg, de obsesie, in con. Otiinta eroilor sti. Doi rdsdritt de La Inceput, iluzia eternulul fernenin in specie rusoateel, 0,1 0 un leit- motiv, admlnistrat brie, ceeace ar il fost foarte pagabitor romanulul. Intreaga &dune se desftsoart situ-

dar presdrald ea intricate bine distribute, In vederea incendieril otale a sulletelor barlstitestl, mis- tuite de Maio.

Alimentat cu octane strIct clentd, cu peripetl Pattie, dramgli- eat. PlEgreig (d. Gib. I. Millgescu a

trecut si prin Matra Il curmaste mestesugul), ca mena Principala dintre Ragaiac si Nlcalisa. 011m Per virea din dosul ferestnecu. al sa- WWI el, contrabandistrl Serghie Bglan, Rusoaica. este un roman bare constrult, hIrt fisurg rolunjit. Nepopulat cu femei, melanin ar li carat ic patologie matt si si-ar fi ingreanat must. Surd insl aci eareva fernei care inggclee Prate- gonistilor verifIcarea mature a mirajulat, a acestei Tara Morga- na" a iablril, care nu se satisiace ill poesie, al In dorinta Pasesiei sad in regretul plerderii. Astiel se pls. treazl mai departe focal mean, fe- lt de consume% min absenta IlIad o pierde pe Valentina An- dreevna Grusina el Regaiad nu mu- seste se o reaseascii - sus Prin nesallsfacerea &Matti 51 a strife- rilor de rusoaicele diapuaibllo, ea Mantsea say basarabeanca Niculi- na.

Absolutul erotic dginueste minim prin piedici si in aceastg privjairi abllitatea autorulel s'a dovedlt pa' ceinit1. Nu col spune notes: lacru despre gresta, laud mbie, COneelv

lie a d-lui Gib. L Mingsseu de a fa-

ce din Ragaiac au intelectual. Nu a reusit sl dreseze decal an livresC, un consurnator de literaturg sl

indigeste. Este regretabil ci lacia lui Ragaiac e crescult cam

ca a bunting Pe materlalui cart. egrese al eroinelor din romanul ru- ses, Pang si incidental& hua (mol- dovean sau ba, nedumerree leM dialogattO saupict dapg fetele romanulul ruse= Dacl trecem in- St peSte acest detalla de Merritt,- :learn a unul Instinct da nesatislag- tie amoroast, am epuizer cu o sM- gurg. obiectie vulnerabilltatea nett. semnatg a romanului.

Pe al doter plan, de abiectivita. !a desdvd.rsitd, se sit.dazg viata tidlang, de at SI de ',mete, a coe. doanelor dr pea care trind pe re, fuglatii dincoace de litstra Doca- mentarea d-lui Gib L Mlhgescu e

tau pare exacta, sustinull de o

Perfeell atmosferg cenusie a Pai- saciabll, in varlatie mohorild a masalul II anatimpuld. D-sa. a Stet st dea cadru Potrivit de ree. lisin (oameni, laurel, attoeferg) Pavesiirli sale care dosigur, pain esenta sa, less din torn:ale simple. al realism. Luat In parts. militare

sal, matt Marinescu, Gob= Oarneatg, locotenental Iliad, Sergie Man, femeile sale: Mantuan, Oho- nea Weiss, Nimble, ivldriaca, Va- lle, rudimentul poste care se crIsta. lizeazt mitul, Cunt tot Mitre sbil- tite crueti midi..

Is ceeace priveste tenet princi- pall a romanalli, este vrednIca de laudg generalltatea, wave Salitatea ci, care deplseste altorescul real al descrierllor de Pelaegli sI denieni.

Cu IRusoaka". 4. Gib I 11,141ges- ca a oast defintiv nragul Ritnanu. lui, ale cum no asteptain dupa Bratul Andremede ei si-a edge,

et lic loc alltud de eel met mace. sati romaneieri ai nosiri. In acest an bogat de reallarl epice, a odus =tributu sa consIderahilg Fart mg fi fiscal imixiunea nbrull a 11 rIsmulal, ruin fareastra pe care e deschide Sete necimoscut, :Nest ro. man realist include n leasoblid somnificatie, De acela Rusodica'. pe IS"et verificarea deciseel a Pa' 'stbilli. aloe de meander ale d-lut Gib I Mihaescb, este ile. Indemn la Ire M. -, aori da a.ta data din dis- dains e reaterilor maid.

$erban Maclennan

Biruinta Cereetapliii

de

I. SIMIONESCU Cermatalil Mean sa. Maimal in bi-

mecum Cartee le este o chltusl pnetenossa pentru a Intelege ,et co constitue sublimul el framosul In nature, dela floare la Samoa Nu- Mal Terestasit Imbue lb o citeascar Oricare elev de Amu, care se in- mama sa mina. cesa din ferment natunt, der el din mood vietli ante- sort va tipi as indruniater in carte,. Immoral. Cartes Rerntneasel Lei e0.-

www.dacoromanica.ro

Vineri 28 lulie 19 kirervEnuL

O. prof. dr. AI. Slätineanu despre vechea Miscare socialisti"

-OM

Istoricul grupului socia list roman din capitala Frantel-George Diamandy a introdus marxismul in Franta.-Erwditia lui Ion Nädejdo

trenul Bucurest1-Ia0 rind impreunie cu dani prof nut- vended dr. Al. Sidttneann Pvt. Brain am auait la nn moment dat ca prof. dr. Si/Neer/nu spune eoles guilt! sill: - et/ am fast in vechea raisca- re socialised fa Paris inspreund cu ootZOlft sludenli romIni earl la- teen aturliile in Franea.

Lucrul acesta m'a flout sit inter- trin ei 010 aullaD fostului s clalist din 'Liner* altern araintIrl si o apre- ciere clespre grupul &Olden-tiler ro- mint, socieliett ei despre lucrarea d-lut I. C. Ata0001a. TiMp de a- proape deal ore, am ascultat amln- tirile d-lui profesor dr. Slictineanu pe care-1... arichetam mereu. Din create reprodue surnar se vor des- 'prinde Om& luarurt esentiale:

1) Ro lul important Pe eare 1-a a- vut grupul socialist, roman, la

prin acece. al Ge0 "VC Diamandy a foot aceIa care a introdus doctri- nes marxistd In actiunea socialtetilor Trancezi, ti

2) Mares eruditie a lul Ion Nd- delde care n avut o Influent& hell- riteare In educatiunes, ctdturali aoestei generatiunt.

Nu mai patio lateresante In to- talltatea lor aunt reminiscentele d-101 prof. de Al. licitineanu care constituie un prel ta. capitol inelitt din tstoria soliallamultd roman.

Firedte ea am intrat lau =torte Intrebind pe I. prof dr. Sleitineanul - Aft cefit Mlecarea Ocala Ps- Me, premiata luceare a d-lui I. C. fitanosiu ? - Da, am cetit-o ti mi-a lama place., dal mi-a redeeteptat fru- moose amintirl din and tineri clad am activat si eu In miscue.

pi tu 0ducIr cu pleicere si eu col- lard comUnicativd, Pe »llamas Ira-

' reel/Ardor mele, eminentul Proteoor. - care e ¡mote comunicatin si a- «mobil .in conversatiune, a 0010, put sd depene final amine-Sailor gale, - Ara flout socialism hica din Doerr de clad eram in abase V-a. Intl lateral meu a feet dr. Paraschiv Stedanoff, estazi prolesor la facili- tatea de medicial din Sofia, Cu el ern mers destul de des la clubul din seta Sate, unde am cunosout pe Ion Nadejde, care a and o Id considerabild asupra coasted, ciciva elevi liceeni ei studenti - care ficeau parte dopl expresia tor din pained cultd". Indrumarea ronoranci pe care mi-a dat-o rate personal Ion Dade>, le, a feat foarte profunda. Ltd ti dotorasc in mare tent, putinele cunostinti economize ne le posed si tot loi ti darorese fasonarea intelectulai men o close- st care deformare cam ml face sir Wivem matte dln evnimentele po- litleo-sociale subt unghiuT economic

trances, auea nuererost reprezen, Mantis Vaillant, B. Malon, etc. Ant- rim Monet debate st mark/semi nu era representat decdt de ginerele tal Marx, Paul Lafargue St de . Jules Guesde cu care Diamandy area strdnse legator!.

Revista .,L'Ere Nouvelle" a M- eat un mare rot in istoria socialis- t/101M francez marxist. Ea a publt- cat articoltri tut Ghcrea asupra ma- r

vias

D. PROF. SLATINEANU

rialismuld eel:atomic", si eke ar- cade ale ha anesde, Latargue, De- lls (singund eunoseltor al lut arx pe vremurile melee) $1 In

pecial tin sit senmalez 01 In aceasti evist& a debutat G. Sorel autotral elem. al operet Rellexiens sur la

ololenee" rare a setts o serie de ar- Bole In revises noestriii L'Avenir e la Metaphysitue" 0 La fin du aganisme". Tot In revista lui Oto-

moody au apirrat si cateva arlicole le lul Engels, Larsoff, etc., precum

00101001 Manifest Comunist" a lul farx 0 Engels - Darius In Bon- tmezte. Revista lut Diamandy

marcat o dab& interesanti in istoria ocialismulut tranceo dela finele wa- uhal treeuta.

GRUPUL DIN PARIS LA BUCURE3T1

in ce priveste grupul nostru din aris, continul d. profesor -Pe

mimeo oe unit dintre noi lei loon-L- ean studille ti plecau In lark ou-

nolcul deverwa din ce u ce eat mic. Maxi de prof, . dr.1. Canto-

venit ceva mat in urma, nu mat veneau elemente coral.

PalICA ISTORIOGRAFIE 'Pontioudiire -Cat/aura profeeor

but soltitermet mortar o mica' istorio- grille de mare Enterer - Boaalaureat din 1891 am ple- a. la Paris sa fac medicine. MI se diduse recomandatia pentru gen- ital socialist al studenfilor romAni din Paris" care area zestful la ca- toneaua Cluny. M'arn dus la Clamp undo cunoeleam putin pe d-oul S. trimmers, care m'a nrezentat celor- lalti membri ai grupulut Etau pe atunci in grup: dr. Ion Badovid, dr, Gales., dr. trimmest, Garollid,

' care urmau medicine, eu, an alt co- leg Eustatiu care e Molt lunotionar la domenii, 00 fralbei eare urma si el medicine, d-rul Matta ram. la Part.% Mir anti, DIOlat TI,01014 - 'de case vorbeete 01 d. Atanasiu bu lueraree sa el cam In aeel an Si-n luat doctoratul in Meat; tot la &rot, G. Diansandy, Costidi Clot manly. C. Crupensky, Purcareanu, actualmente deputat. 10s11e $teran tcoleg au mine), George Georgemit, defunct, fast secretae general la in- terne. NoMara, fost procurer la Bu- zau i fratele men Ion Slatineanu, fast magistrat la &lamest. De la stint, eram Paul Dolor, care si-o trecut doctoratul la Geneva, D. Voi- nos, profesor unlversitar, Emil Ra- mold, prof esor universitar, D. Ifur- =assess, profesor universitar, De la arbiteaturer era, P. Autonescu, Mai era dr. Miltner care a devenit Ben- cex si a fog mult tjmp doctoral am- basadei franceze la St. Petersburg 0 cluPE revolutia rus1 au slabilit la Alamo (Comma) et dr. late, care si el a devenit celdican franc0,0 ei doom* care nu mai etiu nimic. In- tent pe aireet Bet Bald Costioa, Peml el Dinsitrie Anghel, defunctul poet.

Ne regisimir de delta ori pe zi la eafenearta Cluny. Aproape regulat

seara ne Intalneam in camera doctorulul 1071 Rovlovici, care era animatorul gruptiltd.

Ir-rul Ion Radovici era o naturi energici, al:ameba e o vitalitate ex- treordinarti. A lost o mare pLerdera pointer tare noastri disporttla lui voluntatli atins de o bean'. de primal% care totust ar fi fast curablla, ea arum. In mare_

Duminielle seara, plecind dela Cluny, mergeam in Rue Monge No. 18 uncle domicillau d-rul Radovici, Crupenski si acolo lineara scurte aeraferiati fie asupra Ial Marx, fie asupra 'cirtilor eu tendinte sedate, °are anima. Aceste confertnte in- tretineau o mare ernulattune printre not

Am plecat din Paris pe la finele anulti 1901. Wait in Bueurestf ne-am string din nou laotaltal. Dese ori plecam eu prof. Cantacmino ti ou d-rul Radovici la Gherea la Plo- esti. Cu ocazia unora din aceste vizite am cunoscut la Glierea pe roleniso Il altt dell pe Caragiale.

Arn intr. Inept-rani 00 ..- clallst din Paris in partidul liberal constituind area ce se numea nerimea generoasel". Due& memoria nu mi ineeala nra se pare ca prof. Cantacusino si. au mine ne-am In- serts In organizatia liberala din Taal, determinatt Bind de C. Stere.

Miscarea sociallati din anti 1885- 1891 a avut o profundi influenta culturala. Tot liceul Sf. Sava aetep- ea Contemporanut" cu Infierban- tare. Ile Impeurantam numerele mad áltuta. Colegit met Paschide, I. A. Bassardbaseu, C. Bann, l'aigara el alibi erau in reenice d0000lli fiecare diMre not stderind influent. deo- sebite. Teigm'a st C. Rana esau fluentati de Maitrescu, not de Glic- rea, Citearn si &soutane co 'multi aprindere. Erudiffonea protunda a lui Nadejde ne venea deseori ic0 a- juror.

Mai Mead gentralla mea a slate,* Aired sau rndirecl influenta ettin- Dfiad st culturald pe Care ne-a dat-o Ion Nadefae. Memoria loi prodigi- oes& anterenea in Dream mornent In mod arnical, tratindu-ne - desi nu eram dead ntste copli po Ikagi el - pe un piclor de egalitate care ne minuteu oi ne slimedo in scales limp".

Cei sari c.a. trachea intecare oars aroma, astdal trosit, at tineri- nrei generoase vor aprecia interment acestor teacart ale d-lui prof. dr. Slitineanu care impreund eu d. prof. dr. I. Cantacuzino On rondus ant de sile partea etiinflited a re- Motet Viola Romeneascl".

pi fancied e unanim stint, - cOal ales in cercone medicate 1.1 politics cd doctorului Si se oleo ca proacui Tune Pam intrebat: - Cut datorati percale de turn, cdnd roard lumen Oa aired/La un 0001labii occidental? - Tot loi George Diamandi, care sustinert ed mine et< Abdul Fla- mid. 0 buccal de vreme el Met arm- ada Abdul" iar tu uretri mi-a zis Turee, poreold cu care Warn a- im deffnitiv de ye urma &Imo' sale prierenii".

Convorbirea 'wastrel s'a ternsinat dupl ce d.prof. Slitineenu u insistat din nou asupra valormsei Isserdri a d-lui I. C. Atanasio.

C. Safeanu

Consfituirea ministerial&

de aseará Pregramul finagler al guvernului-Valorificarea

ceraaleler.-Laul ramlna stabilizat .Aseara a ora 5 a avu log, la M-

c-elite d-lui G. G. Mironescu, al Oinsidluire la care au Inat parte 1-nii miniStri Alex. Vaida Voevod. G. G. MirOnescu si Virgil Madge. ra, mecum si 1. G. Angoiesen, vernatorul Bancii Nationale.

Sian disCulat cheatiunile financiare si econumice care au LAraut et

disoutiilor din consilittl du ministr1 de astral. Constatuiree de aseara a emit clod an gamete. Pre- Ihrinr.

D. a VIRGIL MADGEARU a fricat

o expunere a color discatae ta COn- ferin(a delta Londra si a ardtat ape) care este prograntal 010 financiar Cc urineazd a fi pus in arricare.

D. C. ANGELESCU, gavernato- nil Edna Nationale, a ardtat con- tribalia Institatidod de emishine la aplicarea conversinnii. A ward deasemeni dl Posibilitati ale ajatOrare a agricalturd mai existd in aceased

lii legaturd cit ajatorarea agri- sla mis in disetaie si pea-

llama oatoriffedeli ceredlOon Se ode el stated va vent in aft/-

tore agricultorilor, cumparand prin hltermedlul coop:ma/lei mari cantitall de area, Nina la eon.- routa same de 70e mIlioane lei, defalcate dela Credltul Ipotecar a-

S'a mai stabilit un nerd Mire guvern si Banco Nationalt, Penn/ aeordarea mud mat mare coeficient de varantare.

In felul acesta guvermil va con- tribe la mentlnerea pretrial rnal ridicat al wield, iar bonne de. 7'60 milioane va Il rulat prin ono/retie varantern.

Cerealea tamp/irate vor U vin- eunosciator al pm:biome- date In strain/ilea. Se armour/ in lop sponniole.

,,L'ERE NOUVELLE" De 1893, G. Diansandy, care era un

romantic intreprinzator /carte a- Inatome in miscarea socialiold francetd, a decis ip mod braze al fad. sa, aimed revista Ligro Nou- velle" cu naljloacele minima de care distrait". si cu Motorail anellor noastre cotizsen almeale auntie e- nergici I,' Ere Nouvelle" a du- lcet aproape del ani .0893-94) eind din lips& de milloace (creditorli It vAnduserft si at bllcatirmea a displerut ficand loc revistel Le Devenir Social" care rt ea a Atop.. Minh` cative L'Ere Nouvelle a foot prima re- Matt/ marristd in franfuseste. Pdna attend nu existase iota 0 reined ma, xistd in Franks. PecialiEnua fran- get era anti-maretst. beams &g- oalie intro PrOu0h010 al Mare sd-. PeCe un ;ant adanc. Socialsmul u- topia, collk truntoam, nO1 soc¢alismal

acest moment tratadva au diverse tad. pentru vindegoa cerealelor noastre pe cale de compensatil.

Tot in sedurla de award eau mai discutat t alle chestnut) care for- ITleaf 9 program') econtentic al gm

Nlembrii guvernului, cum sl guvernatoruI Ransil Nationale, au casut de a- Card orsopra tuturor she-

csre a ...Boman sä fie reluate «sa discurlia consiliallui de ministri de

A camas bine slabilit ca atfit camera-awl cad vi Ban- ea National/I vor menthae

apnura stobilizarea

Trotzki arobasador al

sovietelor la Varirld? PAR I S, 26 (Europa

press). - Ziarul emigran- ¡Nor resit ,,Postiledni No- wail" anuntli ca cu toate desmintirile, o intrevedere Wire Trottki ji now este iminenta.

Aceastá intrevedere ar 'Imbed sn pregateased im- pacarea lui TroUld cu Sta- lin.

Trotski a urnla sa fie numit apoi ambasodor la Madrid ca fiind un bun

CAZANELEpentr, INCALZIRI CENTRALE

HSTANDARD M" runt potrivite pentru Pr-

derea oricrui combustibil

în'toecz1 oentru '

PACURA CARBUNI

NADRAG, CALAN SECT/A 1,1CALZI0I CENTRALE

Cazul HuditV in altá luminá...

Ce credo d. coat univ. Dan Rädireu IASI, 25 - Revocarea d-lut I.

ltndllb continua a if, heed subiect de disculte in cercurile universitare locale.

D. Dan Warm conferentiar an/emit., referitor la cete po- trecute recent, ne spline dale de mat Jos

,CAZUL" HUMP, SI ,CAZUL" OCTAV BOTEZ... - Pentru a mustra moral/mile

secoradui nostru, cazul }halite ear putea exotica io diferite Blurt Ne Monde sa annntim al decanul con- ferentiarllor Famdratii de litere din Iasi este d. Oétav Baez In ordinea virstel, In ordlnea vechimei Inca, sunt eu Pe lingi nor aceetelalti, d. RulliI, cu teati adorabila d-sale &Ole, este un Kinder", jar pe Om- ura) In care tagma prolesornor sen- timentall al Paculti(ii maestro ex- cl./au deja r Bletul Hudill, nu este de cat conferentiar, door) e- late limp!" d. badilI ayes exact lu- matate din stagraa infiptult de cel doi racket eonferentiari

SA lisam deoparte, peanut motive de dellcatetit pe care cetlemul le pricepe, situatia subsemnatului. SA vorbim bra de cazul Octav Botez) cici duel exist& un caz Hurd* cols- ta el un caz Octav Botez, D. Ootav Bolen rim& nu este la 01050101 ca- rierei sale - $i ii dorim multi ant ferleiti - a atins totuei o rant& care commdb respectul tineretului, de oallree a 1,,E.zut lumina filet a- cum apreape Curtail.° de vent. CO-

ai d-sale sunt profesori titulari de mutt; ce Oa? etc)/ de al 1-1111 0. Rotez /unit profesori universitart Blulari tau agePgall tele le Florin Cerniteseu). Pe lama acts., al nu vorbim anneal de varstA. D. O. Botez eel eoaecu dit ounoscut 01 un spirit a carui subtilitate a foal intot- demme, apreciatii In lumea inte- lectuala romfineasea, d-sa comp& un loc pe care multi pot sir 1-1 nevi- dieze. Cariera universitari a d-loi O. Bete. nu Iasi tari$1 ramie de fiord; Putini membri at invatiman- tului nostril superior aunt mat a- tenti si mat exaell. SE adAugam al acest &WM. 17. 0. Botez este pent excelenta, un tip reprezentativ al Instrita, una din acele figuri care s'a integral tirgulut.

0 MARE NEDREPTATE Cu toate acestea, d. O. Botez este

de vreo 7 ant conferentiar, 0 pro- fesord romantic) nu s'au gindlt M- IA la nedreptatea ce 1 se face valo- rosului nostru concetidean.

Nam %unit nisi earl In presrans d-lui Bate. acele voci indignate, a- cele ecouri tumultoase simpati- zente rare intovärisese price =sca- re u d-lui MAO, din sort si pima in seari si care 000511 10000cr l de camp sonar ce se deplaseasa ou simpatioal istorie Cowen de clod s'a intors de la &Mona.

Mai odati nu 1-a trenut macar min glad vreunuf profesor ca, I. Octav Botez ar fi in situatia de a fi numit titular. Ba mai mull; am feat martor cArad, In cutlet simi- lare, s'a. pretins OE In Pranta, ele- ment. de valoare rimin la confe- Ana pial la teeniest la pensie, il 01, la urma unreel, nu errata cool o 10000bite intre On cunferentiar el un titular, nici maw din punctul de vedere material. Asta nu 1-a imple- dicat pe acetasi profesorf si afirme oft I. Hudita are tot dreptul .1 se considere Bonn si nectreptitit duel ramane mai depute eonferentiar.

Cum se ensile& acea.sta diteren- lit? Parlern cl catitorul poate Od deselfreze sing. enigma deed, bine inteles, eunoeste caracterele ambilor cirturari - vorisesc de d-nii O. Bo- tee si 1101111. D. Iluditir face parte din sleets azejor anergli tune...rate care eleetrizeaza massele; din clasa sustaiee tacti00e01 care se primp sh ridlce o lame Intreag& in OR- Baal unei nizointi personate; care Obi nl giseasca sprijin la omul cel

Succesul unei cirri neglijate

Claude Le Martinet: Myr CaMea d-lui Claude M Margret.

en toate dl refunta de editorl ti de juriul =mini prerniu al eremi- te) Lyon, a reusit sl Sc Chia jarful care ii daduse ott vot nodally, a reveal/ asupra deciziei sale e i-a atribuit prennul pa care titai malt co orieare altd hierare ti merlta pentru calitatje ei excel- donee si met co seania daterill rnarettei pe care annual a remit s'o dea acestet preaentari a Lyon-rile Renasterli. E epoca cand in Foanta se redesteatd cu mai Inam putere genie latin, card, sub mile euteruic yenit din Rela, infloresc artele, literature st stlin- tee, luxul sl dorinta de viola, ire- busite Pena aourrt de scol7stica re- (ale> e de innoranta.,

eliagues la Brumeuse Myrelingues la Prumeuse", nu

e oc roman in sense obisnuit al cltsdratului. Ac(iunea, entrem de raseandita. nu are rid un fir con- ducltor. nu se supune OM> mIei ataaili. Mai de graba fresca >sto- ried, de o ainplOare neobisnitii, in- globeazá personagii nerminärate

MUM ordure de mite or) sna- dar din care se dega)eaza o

viala ent atat mai puternica cu cat abettor ma) pulin constrangedle obiumite impuse autorulin de ge- mil tuatara sou de gustul

Actimma inceee in primavara a- erial 1536. 0e cativa ant limpid secelos a dial= repitele. a onur tat yitele, marmd Memeleo sr nu.

mai indiferent ei one, purtInd pare ei in singe o intreagl nein- eredere loo ce priveste aventul spon- tan al bietel omeniri, deesebeen in chip iratenetiv ob o siCualie Below cuceritit Ms no obeinuta er ea nu este destrd 01 motif o decoralie, trebuie tI o mat ceri cu insistent& In aceasti privinli, Wassermann are o aorta magistrali, Societitti Benue

preiine chiar imposibilui; totdeauna va ad. la o tranzactle". D. Octav Baez, dIrnpotriva, ne io- flBsearE pe intelectualul cel mat timorat, cel mai discret, eel mat tint; o modestie care merge pin& la celace franeezul numeete l'efface- ment", o renuntare la poftele ce I se par a ti ale omolui Prinittir ce confinearl cu resemnarea si cu ab- cocotte pin& la saerfitiu de sine.

Pagina 3-a .1

oCa cdimlád'efle acesfor cam. s'a (MO obarni de ultimo!o perlectiuni; ele au deci randementul eel mai bun Surf mal fable deal cele ma) bunn ea- sane din sirrainAfaie, obis In ce orb** cosful Mr, cif si in privinla corts made tornbustibilulut, Ilindol comma combu- Pflailtil col rnai ieffin si in

nentitati

Au inceput conversatiile intre d-nii Goemboes si Mussolini

Bri dimineati a avut 10c prima intrevedere intro &nil Mussolini 01 Goemboes. Nu se poate eti ce anume au discutat cel dot bärbatt de stet. Dar, clunk ate se spune, obiectul convorbiril ar fi foul raporturile dintre Austria st lingerie. Italia as dort o apropiere economic& intre a- ceste cloud tarl.

In tot cursta ohm au urmat <W- ould el intreexpertil econorniet

SI 0 MICA COMPARATIE Astfel el, pe cand I. HadlIl err-

mireste catedra eu impetuazitate ca pe o peut1, I. O. Bete0 o asteapti pe a d-sale ca pe o consacratie.,

Din punctul de vedere estetic 1. Botez este de sigur mmerior; din nutlet de vedere practic ins& I. dill lese en mutt inainte; totuei temperamentul d-sale are nevoid si se mai InjAdieze, calomnia, armE suprerni pe care a aridno ci

dispretueete in caul falmosului dosar, Bernie mantra eu mai mol- bd rezervi, co mat mutt meetesug, fvorbirn in psiorlog, nu In admire- tor); aid I. Hoag nu ea matut de loc stipin; Aceastri perfeeti °Mili- tate i-a lipslt Deocamdati el In preajma noun eferoive, d. .0.'Botez

'mate mil in citetig; d-m eel Ingle a Minas conferentiar evitandipsi si tumultbase I. 1101111 nu' mai este nimic la Facultate. CM despre viltor...?".

Arn redat intocmal declarapiile' dIstinsului mostru interlocutor..

P. ORANCEA

meta poportilui. Saracia nature de ;Os, deja mare in thnpul evert media si inceputul secorallui al XVI, marital Inca dr vitregia anilor ral, e descrisa de Claude Le Maraud in eulori sober. De la Inceput avciu =win. de count. a mare gra- meat a Warder.°

eiror «1.0, raspandea un mirou greu pe drumurio torbad de

inghileau prao, arpaglc, us- tarot 51 ceepa toate crude, gene actauga /Meade duhoarei la aceea a truourilor rnlaerabile al bolnave. Unit se (Wean la talhärie, alai re- chateau ta barlyade", and se nutlet- navIri de un sol de holera care mt lase Mel per pe cap, We unghti la degete. Cal carl mincasere tuba souffle - say sella - aveau mono. brew jurmite ca semi> si soparlele card navirlese. And hranIti oca jir, an Wilde si scaed alma. Plena- role slabe ca ale bitlanllor l ear- nee hare undlati tie oase si tn. toad ca plelea label. La bOlnavii anode. de Name se ¡Watteau cei obloylti chelbool, loprosi ,

IMPORTANTA PACTULUI CE- LOR PATRU

Pre.. Bahama sublinical din nou el intreaga chestiune trebue altfel astizi doe'. tua Noembrie

trecut, deoarece de atunci a inter- vault paetul ember patru.

In general, 10011 mesa Italian& Insisti asupra italo-ma- glider*, sponand el unul intro Pile- tend eel mai statue at Italiel este ungaria Annette uestor &ma tire constitue baza nouei orientate a Europei.

0110IIIMMEZISINIMI0

Deasemeni presa din Budapesla =tit importanta pe care o are in tratativele de astfizi pactul eetoc panel. Astfel ziarul Pester 1,10111" sale:

Se afteaptd in general cd, tu cursul Intrmederilor care au toe ac- t/M./manta la R0000, d. Mussolini co profita de oenvie pentru a expune oamendor de stat unguri conacil- lia sa cis privire la rail pactului celor Writ puteri lic reglementarea cheoriunflor Simonet cenergle, in special a chestiunilor din bazinta

dVane'Parte Marta aminteete ca. vintele rostite de d. GoemboesinCa- mem maglaaridi nitnie 710 05 poare face icibapirtal duneiman Tdrd Lin- gerie si'AuelIt'a. '

DISCUTII IN SKUPCINA MOO- SLAVA

Sedinla de ert a Scupeinel ju- Enslave s'a vorbit despre discutille dela Roma. Deputatul

Revendicarile functionarilor

financiari 6 delegatle A functiOnarilar

nanciari s'a prefect. eel 1-111) ministru de final* nu 00 memoriu Drib Care protestcafd liapotriva brafului ce s'a Ideal in vremea din rumà p000 muneroale destituirt ei

nernativate. De(egatia a formulat tuniatoarele

revendicarii /) Retunotteterea dreptarilor Cel-

la-Cate /Bin write in bocoolloolle Ce au, consfintite de Statatul Punctio- ',ardor Pablici, Pedro toti fan, lienarii lac' nu mind 00111010 0 par- e din ei.

2) Sd se lase functionarii la loco- rile lor (dM a se 00010 dinteo Ware intr'alta, alai au irmiiti crele si e dislocare, atrage dapri sine distrugerea gospoddrlei, destramarea fanaliet.

3) $d se reviatt asapra tuturor muldrilor si plmerilor in disposal- (late falcate nand astdz).

4) Ed se anuleze toate numirile ideate dela 5 Mai 1933 intrucdt stint ilegale.

lii legatura ca dolcantele hum- tionarilar finanCiari, Federate genet-all, a sal...latrine pubbol a limit aseara o sedintd extracts/Mori, in care s'a choculat cliestinnea cadm- lui disponibil In general si sttuada special:1 a fatchonartlor /merman.

D. consider Georgesoor s'a plans oh delegatia functionarlor n'a fost bite primila du d. ministru al ii- naldeloc.

Consilial a delegat pra a, Geor- ges. obi inloomeasait oir inernoriu 10Cumentat, eat asupta sittlatlei furichonarilor nedreptarti, cif si

module cam a fist erimitb delegatia la minister.

luand cavintul la un prime comer, ale intre Jugoslavia el impala, ti-a eamituat spear ta cd, vor urma re- latluoi economice el mat statue Intre rem oud. tari.

CE SCRIE LE TEMPS" Mama Le Temps" este seformat

din Roma ed Mare d-tati Mussolini Il Goemboes nu se va discura nict snflintatea anal Lacarno &disarm's,. niai peoblema raporturilor austro- ?snore niet problema tratatelor. Se vor discuta alma/ relegate Mato. maghiare at germanommighime.

ACTIUNEA PEVIZIONISTA In ae priveste actiunea revisto

nista, presa endless', reproduce stir1 din mesa ungard dun& care Malta dela Roma va ineemna un pas inainte sore revituirea tratatelor. UngaDa ar dori fen Locarno sud est european, drat care set faed Meta Italia, Turcia, Gracie It Bulgaria.

Luerfil de cdpetenie care lea dis- auto la Roma, carte Daily Tele- graph. ei Daily Mail", ar fi pregd- Uri de Dateline do statele Micei ln felegeri pentru revieuirea tratatelor.

Times" este informal tor din Ro- ma ad Italia va ineercasarestabtlese cc/ relalli economise mat stance in. tre Ungaria ti Austria, I), TITULESCU SE VA DUCE LA'

ROMA. Magyar Grazed" prtmeete din

Roma etirea di in ceratalle de acolo verbeste insistent despre Viztla

in-tine/ME a Tituleseu laRoma. Mil-Aston de externe al Romanlei ar anon de ciScutat-nhestluni importante ou d. Mussolini.

Amiss ziar mat ammta el ailed mestea se va produee o deoleraRA a guvernultd austriac, asupra mkt- titior dintre Austria el Illegaria.

Pentru biserica din Allure

Sumo din urma Lel 31.111 Colecta donenulut Iancu

Sternberg, fieuta, cu oeazia festivalului eco- lar dal de mai multe a- r leve de curs prim. SI 1

second. dln Bechet 700 Total tel 11.812

Arestarea unor agrorgeri - IASI, 26. - In cercetare p01111e1

se afla panned Dumitsu Gull et Emd Vicol, carl au dour at Irma- 101 d-lui I, Polak din str. Ticiu o au amenintat au armele Sena_ lul localulut

,

Ward postale pentru cincantenarur

castelului Pele Se implinesc BO de ani dela coa-

st-Mr. catelului Pelee din Sinai. Penteu a sErbabori aceasta antra, sare, dBeetia generali a poetelor a hotfirit, cor asentimentral cogolol, si samba o noui emisiune de infirci postale jubilare.

Comlsia limbralin de pe Magi Ministend de Industrie a to ales mo- delete nounor timbre, thiamin-le totodata 01

leenhe mint am Li erneso in trei valori, de un leu, de 3 lei 0 de 6 lei, Dona din aceste valmivor avea rmprimate fotografra easteluiol Pe- te, in aspeete diferite, lar a trek va reprezenta obimalle regelui Carol I

si reginei Elisabeta, ettterii actualel resedinte regale din Sinaia.

Prianol oaeriiao si fost efctuate la fabrica de thnbre.

Asti seari io ora 7 comisia thn. Merlin, fermata. din 1-nit aurel peace Cost secretor general si chimesoa directond faltrieet de bre, ze va Intruni din nou, please ou d-nii Buchman, i7 tor postal dela palatul regal s 0e0e00, direete001 eentrabilitallt T. pentru a Ina ultimele disport,

Mireile cornernorative vor fi prise in fanfare clitar saptamino cam*

In eustietatea si sarlIta ger, rail tot mai mare, Lyon se RI)o rnal bog., ma) puternic Min con- trast. 'arc induatrial, 000i bogat. ma.1 mitered decal Partial. Lyonl foi vota shim Mule impogitele, inunmea tuturor institutinor. Tacna statute si ordonante politienesti si se condueea prin consilieri numni, forma/id o mica republica in slat.

Aci sc aduni, 00000 de WO Pauline, negustori din tot aeusul, curies) din Roma, Florenta si strract cilitan1 bucata de paine, nobiii mutate!, de secrete, saria- tani st otravitori. Pungasi si tal- lied de drunnil mare &Nina pdm, desc meth-ilea atrasa de metropola, Si care menu mai met se indeasli Pe clormarile ce due spre ea. In Lyon acelas amestec, begat in contraste t cersetori nemancati, Prostituate. regulated boned al rabid. Condus do o semParisto- cratie. consilledi orasului - nerd numiti 00 nobtli ndscuti - ceiace nu-I imetedica sa attune blazoane pentru care se fereau last sa ob-

Pod cousaerarea regaldi. anc111-0 Lyon-ul condos de n0-

Titbit regelui n'ar maf awn bine- cuyintota libertate a Le/01mM bur'

du l0,,ome 2W:it .cdoun r,s tot e hetil oese_

conic, ci man muse de bogatii vittoare, chemand mestesugart di- feral, punEncl bagele - si 'n threnody noastre trica prospera, - a mätasei.

Protejat de Francisc 1, care vine adesea co curtea si care s'ar sta.- bili cu drag la Lyon claCE I ear

1111 palate tuba de 'mostenttorul tronu(ui blAndul Ftanciac, Lyanul ac It PUtut devent primal ores al Emote). Vedetn langa rege pe Mar- guerite d'Angoul5me, regitla. a Na- va/hi, savanta If literata. pe Cathe- rine de Medicis, able pure in Franta, rezervata si licoldI /1C, du ocupandu-so deja de astral/l- ate in tovatasia Nostradarms, pe bfenrle, al doilea fir al regeran, total Catherine de Mediels, nicio- data collator. Influential lot no-

bib, Bali.' Burnoose of ' Mai litter dealt Parise. laicize"!

Si ilia cenzura Sorbonei, Lyonall atrage marea Inultime a ocoilifOol cOr ut artiditilor. rloçi On p00W ca Marot, protejatul 'Margaretei de ,

Novara, on alt noel mai Pent in- tales ArliturIce ScEve, oraditii ca E- Reline Dolet sau medical literati, Vent, titbit de toti si de ended hurdle tutturar, Rabelain.

Aci CErille se imprilni cpot usor. Mode stint me acre, red .ia mat entin remora. Reformat. I Jean Calvin crier indrazneste l sa stca un timp ad. In multimea ; aceasta DeStritt Si Wind de via* intrigi nenumarate se tes, inform) se in- crueisearli, peste tot crime/ ama- ,ll,c ', beIn si torturi. 0 vial& in, tensE pc care attforul o recta in loofa rnisearea ei pasionanta. In valmasagul acesta, o intamplare reasteptath.

Delleatul Foancise. fin! Mehl!, o otolytt. Ameatt. desgustat de ora-

(add continuarea in Pad. 4-a)

www.dacoromanica.ro

Pagina -4- A DE VE R U L Vineri 28 lutie 19 3

AD V UL" ECON CRONICA SOCIALÄ

Cum se fac cererile de import c ontingentat

IC Conferinta dela Londra -

se inchide azi LONDRA, 26 (Radar).- Peery marile organisme !ado.

Conferinta din Londra ii tine Joi $edinta de in- chidere.

In aceasta yedintii se va institui o &scut& general& asupra chestiunilor care ass facut Weansl examinfirli in biroul con- , feriMei $1 in special asm pra conditiunillor in care se va putea convoca o not& sesiune a conferim sei-

S'au inscris par& acurn seapte natiuni la aceasta discutie, auume: Stakele- Unite, Franta, Marea Bog- tanie, Italia, Germania, Glenda t Cehoslovacia.

O interventie mind in fa-

voarea creditorilor NEW-YORK, 26 (Radar). -

In cercurile informate se crede en, in raportul final al conierin- tei econramice mondiale dela Lon- dra, d. Cox, delegat american, va cere, in calitatea sa de pre-

- tedinte al comistunli monetare, sä se intreprindä o actiune inter rationale pentru protefarea color cad au imprumulat capitalta Aceasta actitine ar urma sn fie dust prin Intermedinl Societätii Natiudlor sau a altui organism Permanent.

D. Cox`crede cd o actitme de acest lei ar protein nu mimel pe purtátorii de valori oteálne, dar

striate care pesedä mine In Minh nätate sau au investlt capitaluri in sträintitate.

Statete-Unite poplins o mo-

nod internationalä? LONDRA, 28 (Europa-

Press). - Asia seara elm cula in cercurile conferintei aroma ca senatorul Cox, prmedintele con& siunei monetare va pre- Ceuta in sedhata Plena" de &aline tan proect din partea delegatiei americane, preconixiind area- rea unei &on ete de schlnall internationale, des stinatä s parme

variatiunel monetelor.

Propunerea aceasta este privita ca direct sematio- nala into-mat ar fi de fapt revenirea Statelor Unite la o conceptie favorabilla

monetare.

Aplicarea acordului asupra argintului

LONDRA, 26 (Rador). - Air stralla, Canada, Statele Unite. Mexicul ti Peru au semnat astazi acordul compllmentar care regle- menteark repartizarea mamma- turii de 35 utillioane uncil argint, cantitate previztfil In aeordul asupra argintului, semnat

ce ar It de o mare utibtate 51 hate seam, -- SIMI I ECOURI D. ministra Virgil Madgearu a la- D. Dent Dobresca primarul ge-

Crat eri dttnineaid ca d. p-of. Toter octal al Capitalel, hoterat sl efti- la chesthmea plaid datorillor ex- case& si mat mutt Mime, a coact, Mute. cat eri la primerie pe brutari

Tratativele vederea tgardrii le-a %Cut cunOrmut ace.% bole- pitiiiior trending ad inceapd re la nice. ini¡oeut land August. NermItuntiti, brutarii au %atone

Este mai mut ca probabil ed, ele ministerului de industrie si contort me vor putea ineepe dealt spre metnoriu in care au arätat ce

nele arestel necesar ea, nu pot se mai efiineescit plinea. intre timp, ad se coastline ergot" Xepregentativ al tuturor iderptibikatitstroliferite e'aMTna-regoluliei dela Londra. Mare ca sedlul &limit Centre%

Cooperistivear ft svut loom adonare Ministermi de linen% a ad. la de constituire pentru o societate cO-

conostinta organelor locale in sub- operativa sub denumirea an OpI' ord'ae el, intrucat prin art. 14 din rarea", eenducerea Beam& Centrale

legea penes esesarea impositului pe Cooperative tine sa 'irate el nu a

automobile, nurnai comunele nu pot dat autorizatle nitninui si el net sub aid un motiv, aft percent, vre-o nu s'a Mont vreo adunare de can-

asta dare asupra automobile., stituire la sediul el,

f ari taxele stabilite in base lea saran*" publice, este dela sim %- toles oIs legea pentru unificarea non- tyébutiunilor directe iel produce in- , trend efectele in priyinta taxirit cu impositul prolesional sau comer-

Lamaum. sae mai multor anent. ta venison& realisat din emit.-

I. Asa nar, impozitele directe con.: ut.. a se slab% a a se percepe ea n

pat arum.

S'a nexschis un credit extraordinar de 13 moilmane lei pe seanm mints- termini tie agriculture penes enti- ce:ea mAterialelor lemnoasr apro- bate a de C A. P. S. stnistra- tilos a taritrmilor.

&rest reMt se va acoperi din fon- om %evesal in bugetul general al stotalui pe exeraillul 1933-34 11 va

p tru cumptmarea sedesentet ena ratre de C: A P. S.

, mnisteral de agriculturd ea One eurdnd licztatie manta pentru

ramparatea de selectoare, in mite stones de use Milseane, atectald wcestui seal, prin buoetal secttunei tantbe

Direct. ',Rini-Wei din ministe rai de agriculture a luat hotarire

"car in esrSal sau Ial curent al ecto- derm o serie de curate speciale tn

'iegtdasäoseeslsoiaea pomilor mdi- ire in vederee ornogenizasii peachi-

er din Demise regime in parte. acest scop vor avea loc pe %m- inces de viticulture dela Ara- i de inMte studii agronomice

Iitmeurestl, in a dono jumitate del August, doub seen de cursurl.

va discuta chestia unificern o netodei de altoire a vitelor beeline.

La senate minuet von participa delegati specialisti ai Camerelor de agriculture. din judetele nlstoote, Vor fi admisi la cursuelle dela Bum-

si proprietani anastorl sau vi- ficultorit hate-resell.

'remain Oriental din se pre. gateste sOnt redeschidl neaten a patra reels porfile, -la 6 Septem- brie Ott.. Caeva nitre pot aratli desvolta-

rea acestui tide In emus 1930 au fost 1300 expostenti; in 1931 mime-

lor s'a ridicat la 3600, pentnt a col depasi 5000 in 1932. In 1930 au luat pare 16 slatting, in 1911 numeral lor s'a 'tidiest la 21, iar to 1932 na- Mini% partietpante au foal de 39:

MISCAREA SOCIETATILOR

ANONIME' -^ Socitatea hotelariter ti ermi00ed/1M

din Sine% - Bucesesti. Coast- list de administratie a Cede coop- area st-lort Ionel Lupescu si Petre

Papacostea.

Seaga de scent din Craioga-Cra- Lora. - Consiliul de administratie onstatand db totalul capitelulul de el 20.000.000 este 'ample. acoperit prin virsemaintele %cute de dope- nenti in curet& acestui an a avand In vedere sotinl adunirli generMe din 29 Martin 1932 a sleds aerobe- rea majorieil capitalulm social, cu suma de tel 2.300.000, pain erniterea unel noui serii de 5.000 aelitni no- minative a 500 lei firmare.

gieldria Skida"-Bucaroti. - A- dunarea genera% a armionariler a decis melorerea eapitalului social% 2 milioane lei.

cum LECTU RA"

care i-a rapit mostenitorul MA- pM131O1 dar intelept, in care ID pu- n ea4 Sperantele. Francen t Pare- sestn Lyonul.

E apusul marMe ores. Un Map stela Pansului, pe minced do a

d e vent capitals Frantei, ono" itu me' ratnalle tracer ,,Re- publma &termini". Regale Plecand. 11 Irmis inn cuvernator sever, pe Cardinatul do Tourtion. Cu acesta, rablic $51 reunite puler. pier- dull in ores. Sfirslte sunt destra- belarile, veselia, libertatea, cattle nerespijctaoate si cenaclurile atee,

Rabelais pleael la Montpelier, Itelet fuge la Parts, Clement Ma- ria la Ferrare. In toate platile se Imprättie get ce flcuserk (aima a- cestei mui Allsene. Myrelingues smarm& in Crate Pe care aii moment o striptinsese.

Duel cum mu spus, oartea nu cie tin fir conducktor Urtitatea o Braman Lyonul, Le Merged ha

Ofensiva î mpotriva somajului

Experienta americana Ne pare ram cl DU avem pu- .

n industriei nu sktitnnua de 1u-

tinta de informexe exacts ti la si asupra mesurilor cu care se combate lipsa de lucru In Uniunea Sovietelor at In Statele-Unite ale Americii. Modul de cenzurare a tuturor informatiunitor referitoare la Rusia este detestabil si din acest punct de vedere.

Celt despre experienta Ame- ricii, trebue 01 ne multumim cu telegramele, deacamdati.

Fapt este M. Ins cele daub lumi avem de a face cu acelasi feriomen 0010dm li cu sistemul economiei dirtjate - anti- call prin metodele aparent contradictorii ale dictaturii: intrio parte acceptatb, intrialta

Ideia dominatoare care el/ sentiment de plenitudine vietii individuate si sedate In ambele state, Klein diriguitoare pentru orice activitate se deft-, nette mai clar In egalitate, e- galitatea fieceruia cu ceitalti In massa nationall.

La sovietici lucrul e limpede In tot soiul de planuri; a devenit scum o banalitate. La a- mericani pretedintele Roose- velt o apnel in toate legile Si ordonantele de refacere nett, nala, elaborate de clubul ami- eilor sat intelectuali (trust of brains) tt o prodama prin me- sagiut recent, clambnd prin undele hertziene el prosperi- tetra unei tari este o impel(' bilitate dacl numai o junta- tate privilegiall a natiunti este prospern". Deci un efort al tuturora intriun spirit de cooperare.

descris cu eruditie, us arm& nu 0 animal% surprinzatoare. Uaetr m- onde ea acela in care descrie camera torturilor fittliset sulturate arSe Mfrs degate, ginner strivite, plumb topit turnat in uredi sau descrierea dapltctalut sIt Manteca- colli, acuzat de ofilvirea lui Fran- eise - nenorocitul e stisiat dupe. toate regulile artistice ale tartan- lor - lemmata' pagini de o viziu- ne halueinantg,

Pentru prezentarea acestei fees- ce. Le Maraud intrebuintema un stil colorat, irnpänat eu euvinte vechi, jargon popular. expresiuni late. Secures, begat dar farb Pentad inutile, alitaI acesta corm plectemk fericit tabloul grandies pe care multi 1-ate (Scat de capo diaper/. 51 care va educe poate redesteptare a umi gen de roman trecut dis, mud& romenul si foes-

Mircea Richard Parie.

crm de 48 ore, m de 35 ore pentru lucritorii manual', de 40 ore neaten functionatii de birou, de 52 ore pentru functionarii de magazine.

S1a mai (iaat un safer% minimal. calorie ethitabil 4 dictat de metal vietii (numerile indice) cu care

omeneste muncitoral si care sä-I :manna ca important factor do consumalie si pentru e- commie. nationalk.

Manna mentor a Ms) complect suprimata, iar adolescentii sub 16 ant nu vie putea hicrai mat matt de 3 ore pe sì.

CoMil mutton tn Statele-Unite va

fi 1un model neaten toate statele in rnaterie de politicl sociall. II as- teptim.

Rationalizarea si standardizarea americanl - aleltuite Si mcoman- date de presedintele investlt cu de- One uteri, acceptate cu elan de gategoriile sociale mint de na- tura al refaca emnomia Statelor- Unite. Notati bine tool. o rcfacere pe plan national, intrio economie

adieä In regim de autar- hie nationall dirlata. .

Asa se deseninesak exponenta americanl, marcatl de optimem 5i efort voluntarist.

VICTOR GODEANU

Coinertul fati de regimul

contingentárii Discmiile dela Uniunea Camerelor de omen

Ieri au avut lac le Venus., Ca- rarrelor de comert si de %dusts% don& constatuiri, um a constiuluf de administrafie al Uniunii si con- ofatuirea importatorilor din %re.

La ambele constatuiri a participat d. Gr. Gafeneu, subsecretar de stet la ministerul industriei si 0050er-

SEDUCE:1 CONSILIULUI DE MIMI- NISTRATIE

Instate de a se intra in ordinea de al, d. Apostol Popa, unease minletru oatenrs bun yenit

D-sa arata et, Unitises a arma- ritt Indesproape evolutia erect inca. &la primele ei manifestattuni, a- velnd la term asupra masuillor ce M crede COMERTUL EXTERIOR $1 5111UA-

, TIA ECONOMICA mt Gh. Cristodoreaca directorul

general al Uniunii. di elfin rapor- Oului canntetylui de direetie, privi- tor la situatia noestri economice in lumina apmectului mien' mite. rior.

Raportul acesta dupe ce some in evident& acaderea excedentului be- 'ante' noestre comereiale, se ocu- pb de problemele in legatee& ra 'Leasure» balantei platter care in- fluenteasa de a1tfeli00resta eeone. mie nationsal.

Aceste problem .sunt mold. re+ gim al impartului, actiunee guyer- nuluì mates intenalficarea 'goer- tuba problenaa Immesh saminilor datoriei noastre nuance exterhe: a- poi mares enableral a disparitt411 dint% preturile produselor agelcole si cele ale produselor

In ambit tirnp se inststa asupra postulatelor formulate In Infiniti arn de Uniunea Camerelor de comert industrle, pentru combatereu case& postulate cart tind la men- (Mena, stabilised" manetare, precum st la adaptarea noastre eronomiee la actiala situatiune a preturilor Oriente printeo serie de mtsuri cad tind la comprimarea costurilor de produrfitme.

CUVAN,TAIIRA, GAFIENCU D. Gr. Gatencu a manumit consi-

Eulai Caftan Camerelor de cornert si Industrie pentru prImirea rIlan- roast_ Ltimureste, in patine rmvinte, atitudinea guvernulus fate, de anele probleme emanate in report.

D-sa anilines% de scopurile pe mat le armäreste politica de costa. gentare, de hottirirea mivermilui de a apara exportul si'de a marmi- te debuseurIle firesll ale productiet neastre nationele.

D. Galeneo la act cu snaltumire de declaratla Unborn' Camerelor de comert si de industrie to %lost&

rnonetare denies% ca- tegoric cd guyed/al e hotarit ad pere si ad intdreaged monad tar&

IIOTARAREA CONSILIULUI In urma cliscutiunilor cari au n-

oun loc, Consillul a hotimat si se fee& printre Camerele de comert ni de Industrie o encl.% urgentl a- supra situatumil economee din in-

In plans' de lucru si do rota- care a Statelor-Unite sunt done" obiectivei agriculture si plasarea celor Girl de Meru.

Nu retinem Mato patosul presedintelut, cIt adeziunea entuziaste a arnericanilor, no fenomen nou de mihologie teethe, o schimbare profun- dä, mat exact o metamorform re a spiritutui individualist In MI mai reprezentativ stat de regim burghezo-capitalist. Su- biectul merit& o observare au totiol speciall ti interpretarea Its e alta decal pbsirea =sick In ails erkt, a vietii dirijate, éra colectivismului national ori de deed.

Din programul si experienta arnericarie trebuie retina- tit partea privitoare la mulled, din punct de vedere al acestei ronice. Este adevarat cl Sta-

tele-Unite au atinn primatul In dim muncii. Putem spune al cifra celar Cara Inds a mers pe o scarii amenintatoare. Ala se explkb ti de ce a prins a- eon) un eurent demagogic (al fifi Huey Long) despre o noun impiirtire a averilor ale tuturo- rat poate o adeziunea imen- sä a Intreprinzdtoritor anueri- cant la programul lui Roose- velt este o reactiune de salve- re a tor fate de propaganda derciagogieä a lui Long.

Programul de salvare a muncli urmärette sl dea tuturor de Imes si sI li se OM teasel salarii echitabile.

Data toti lucratorit vor fi ocupati $1 vor primi platä ficientä - au rationat priete- nil si sfäluitorii intelectuali ai lui Roosevelt - Mate in- treprinderile vor active ai productia ye fi absorbitil de marea mass& a consumatori- lor americani, a clear putere a crescut. E o sfortare calm- tick a natiunii, dupti un plan determinat, nu puterea credi- tului - si economia general/ se va stabili (fireste cl pe planul colectiv ti dirfiat, asta va fi evident la 'Mom).

Idela o fi simplä dar e sal- vatoare

Plan nu de mult s'a !nee, cat plasarea somerilor in gel- dinile afkricole; se achizitio- nau sionafete de a/meat (n jurtil oratelor, cari se distri- buiau someritor eu locuintk sumara ti Mile) agricol pentru intretinerea lor i pentru desfacerea produselor din grldini. Uri fel de colonizare agricole, care a alms sute de mii. Totus mijlocul era numai un slab paliativ pentru armatele de milioane de ta- med.

Prin char% Mandl 51an preCOne oat mäsuri extreme, revolutionare, nsk de 'almb al remedieze plaga

socIalk a somaitilui. Cunciattent al agent numai enteva amide e- tentiale din aceastl constitutie a muncit: Sint In adevar revolidio- nare salvatoaM, marl erei co- ectiviste de care vorbeam mai

S'a II= tin maximum de mama

Urimind o anchetä nos privire la feint cum functioneaza rarea autorizatillor de import, de Mitre Direetia Reglementlrei Importului din Ministerul de Industrie, suntem astimi In tnl- curl sä aim urmatoarele

Toate cereride adresate acestui servido, trebuese sä fie pre- date, numai, 4 numai, la flegi- stratura Generall elm In feint acesta se exereitä, controlul a- devärat, ca toate cererile M. fie rezoleate in termenul promis de maximum 15 Ale de la data primirei. Se atrage In mod special atentia petitionarilor, de a cere nuniárul de lnregistrare.

Aceste cereri odatä primite sunt dirijate la diferite sediuni cari le rezolv5 in mod monoto- nic.

Se Intimpfit cä unele eereri nu aunt destul de sustinute de petitioned.

In amid acesta Serviciul, prin scrisoare recomandatä, cere pe- titionarolui anumite acte. Pen- tru uturarea rezolvirei se men- tioneml In aceastä adresl despre care cererea trateazä. De a- ci nevoia pentru toti petitionarii de a-0 reline copii dupe cererile garde.

Din moment ce, cermile stint concludente Iso meace privette importul in trecut, servidul re- speefiv, trimite cererile, Comi- tended de Contingentare, care

Prelurarile de sal el In special a- nima urmitoarelor problem':

1. - Soul regim al importalui. 2. - Actiunea pentru stimularea

exportului. 3. - tieurarea sarclailor datoriei

4. - Mentinerda s'au modificarea postulatelor anterioare ale Unitinii, privitoare la combaterea creel. CONSFATUEREA IMPORTATORI-

LOR

La. arrest& consfituire au luat parte pe lang& enembril ConsiliMul deadminlatratie al un nu- sobe important de fruntasi %toe din intreaga lards

Au participat la 'Meat% rand pe rand: d-nii Apostol P. Papa, I. Ann- %Id., Th, Orghiclan., I. Botes., Silvio Marino, Bogsa-Galati, Negreanu, Scherer, Klein-Galati, Fr, Saraga- Iasi, AbrarnovIci Botosani, Stem, memo la Galati.

Sere, ctivanterllor a inchelat-o d. D. P. Niculeseu ,Rits, vice preseCin- tele al" care a concreteat obiectiunile mat Important'. Obiec- tiunile accaso noceetee a la regimul contingentemil si la tehnica

acestui regim. EXPUNEREA D-LUI GR, GAFENCU

SUBSECRETAR DE SEAT D. Gr. Gafencu, declara el a ti-

nut M. in acest contact direct cu co- merciantli si industriaet', pentru a cunoaste regimul contingentemii sub toate aspectele. El a Yost Mea- d. nu de Mani vote, ci ea o urn& Cie lupte, pentru a spare productiu- ma national& sI exportul Irnpotelva misuoilor restrictive Si prohibitive mte in alte parti.

mtreg sIstemul de confingentere va fi menfinut sau Inleturat Mape cure Innate% s'au Slit lumen- neascli menirea. Numal experienta va putea hotiri de soarta acestui

reVetre a ne da Insh searna de fo- loasele nl nealunsurile lai, trebue oh avem aplictinclu-1 in, fala ochilor scopurile pe earl le urmarelte. Fati de %rile uncle evens debuseusi fl- resti de recastigat penes produsele noestre, se cuvine si apnea= mist% Me de contingentare cu toata ener- gla dandu-le testa eficacitatee po- SILL.

Scopul contingentirn este 51 ne readucl la libertate, singurul re-

lciloglar1:1/Tédeun't:"Ll..Te' at:Ittag noastra.

In ce priveste doleantele negus- trmilor cu wive' la felul cum se s- plice contingent..., de catre co- mislunea de import si de devise, d. Gafencu fealdueste se impreuna nu mernbrli acestei comisiuni, si repre- sentantii Camerci de corned sa cer- seem deaproape milloacele de in- dreptare, lt In special sie cele de ar- ena techma si practic. Mai figidu- cote se continue o conlucrare settee, ca cercurile comeeciale si industriale pentru apararea intereselor lor profesionale in cadrul intereselor generale si in spiritul acestei prime

Operatiile Bursei Bucuresti

in trimestrul Aprilie-lunie 1933 mesa la ora %se jam. a a-

vut loc %din% conntetului Curse] de efecte, acliunt el whin% cjin Du- cureett. sub president% d-lui Ion Seven'', pretedbite, mistat de d. P. Iconomu, secretar general.

Au luat parte la %Milli 'd-nlit CM. Niculeseu, I. Gr, Dimitrescu, GM. Cinstodorescu, Alex. Cercel, A. Axenrmld membrl, precusa si d. M, Epureanu, cornisaral guyernalui.

Dap& ce eitit si aprobat 'pro, maul verbal al tedintei precedente, comiterml a lout ant de desemnarea

delegati al Canornel de co- aled si inductile In persoana d-lor N. Ionfirm si A. Asenteld.

D. cormsae al gusernalul, a dat citee repretului eau asupra activ tile! Buresi in trimestrul 1 Aprilie- 31 tunic 1953, din ease, multi ce. In acerm interval de limp, volumul operativallor Inchelate in bus& s'a ride. la 384 mil., fa% de 269 rml. in epeeu corespuralitoare din anul trecut, edicb cu circa 80 55011. met mult ea In 1932. Reportul constata cit in "seat timp preferinta

dellnitrm de valori mobillare a mess noel malt cite actlual dealt sore efecte publice si scrisuri, 0015e1 is trimestral II 1933, s.au negociat prin Musk un numbs .tle 454345 bualtl actiuni fa% _de 123.732 bu- can In 1952, Oar valciarea, stassloall a efectelor negoclate a fost de 593,6

ran, in metes trimestrm, fate de 526.0 mil. In 1932.

Valoarea medie genera% a unel 0511551 a fast In trimestrul II 1933, Ce lei 331.45.

lar in acelasi epoci din anul %e- mit a fost de lei 291.85, de uncle resulti o crestere de lei 39,60 la bucati.

In schimb la efecte gasim, la a- rmiesi opera, o aside% de leI 1,67 la flecare bunt& de 100 lei nominal:

In partea raportul se o- ctane, de agent' oficlali, de fumplo- narea Casei de compensatiuni si 11- chidare, de completarea garanfiel legale a agentilor oticlali el de mi- ner00 in functiune a Casei de II- cheese, pentru toate one00C.11e de busses

Comitetul a solutionat Opel lucre- rile =mote, Cm% care sedinta s'a 'ideal la orele 8 sears.

CONVOCARI Urindioarele imeteldjt moraine

concocted Pe actenart io adunaro aenerald la aedltil

Sarpime-Dragdaant pe inua de 11 August 1933.

,,mineratia"-aucaresti pe zl. de 15 August 1933 In atr, Pope Rues No. 32,

In tedintele zilnice, rezolvl toate cele sunt pupate.

De Ici se retntorc la Servicii- le respective cari etnit eutoriza- fine ti prin scrisori recomandate sunt remise celor in drept.

Se Intâmplä ca uncle mini, cad cer iroportul din taxi eu cari avem balante deficitare, lo- (irate a fi rezolvate, ha attepta- rea rezolutfilor,

Atund mi hateresati se adre- semi Direetiei respective, pc formular special, care se rezol- vä In 24 ore, iar cel interesat poate ridica räspunsul a done zi dole registraturl de stadiul In care se gäsette cererea sa,

Ni s'a obiectat el aunt multe cored cari nu se gisese, tau cari atteaptI eam de mutt a fi rem]. vate.

ni se db rlspunsul ei toate aceste cereri au fmt introduce In mod nereglementar tar cei cart le-au introdus nu pose- dl nuralrul de inregistrare re- specfiv.

Ar fi ded issopoulbil ca o act- fel de cerere care nu a lost inre- gistratii sl fie gäsitä in mite de cereri cari au fost introduce.

Deci trebue sä mentionfim tn- oIs

Dati cererile nurnai la Regi- straturä ti cereti numärul re- 'pectic de limegistrare. Astfel melt garantia cl cererea ajun- ge ist timp util la rezolvare.

BUP,SA BUCURESTI, 27 tulle 1933

SCHIMBUL Diorite Comte

Fraud framed 6.59 63811 -ire sterline 568 00 561.00 Dolari 127.00 118.00 Franci belgieni 23.55 23.90 Lire italiene 8.96 8,83 Franci elvetient 32.80 32.40 Märci germane, 40.75 39.75 norini Mandezi 68.20 67.70 -

i Monete efective Franci franeezi 6.60- 6.90 Lire sterline 561.00-570.00 Dolan 113.00-133.00 Franci elvetiern 32.40- 33.00 Franc, belgieni 23.35- 23.80 Lire italiene 8.80 -925 Commie cellosloyace 4.95- 5.00 Shilingi austriaci 20.00-22.00 Nlärci germane 39.50- 41.00

rongoe 23.00- 24.00 iorini olandezi 67.40- 68.00

Doti 18,70- 19.50 Lire turcesti 78.00--81.00 Dinari 2.20-2.50

Drahme . 1.00-1.15 Leva 1.05-120

Efecte si actiuni Pat cotat la

Bursa oficial6 Renta Stabilizien 44%, 14, 14

Renta Desvoltärii 41'4 Renta Expropnerit 32'9, 32 Urbane Sue. 5%, 30%, 31 Urbane But, 10%, 5011 %bane Iasi 5%, 26,1 Rents Exproprieni perpetuk 3114 Bence Nationall 9400, 375, 900,

9915, 25 Coed, Industrial 545 Banca Romancers& v. 195 Baum Romaneasek. pui 185 Astra Romana 640, 95 Steaua Romana 365, 71.72 Cred, Minter 235 I. R. D. P. 43, 94, 45 Petrol Black 62 Mite 740, 45, 40, 35, 38, 42, 40 Letea 350, 60, 55, 50, 56 Clad, Romaneasca 295 S. R. D. 320 Pest% 338, 37, 36, 37, 36 S. T. B. 1025

Tirgul liber

Rural' 10% 58.00-60.00 Case Rum% 5% 2200-23.00 Casa Rural/ 10% 45.00-46.00

sANCI Nationals ex. cup. 4400-4425

195- 200 Romaneasce pet.. cup. 185-- 190 Banca de Credit Roman 210- 220 Of Roum. Ltd 750- 800 Bence Com, Rom. 1170-180 Dom. Ital si Rona. 200- 210

oraertului Crairma ,

, 100- 105 Albin& Sibiu 100-110

nie%Ittsilirafr 100- 110 260-270 Vice. 15- 20 plea. - , 10- SO

scant 20- 25 ASIGURARI

Dacia Romania ex. cup. Generals ex cup. Nationale Agricola Yonetera Otoano Rorniniel Franco Romani

DAVIGATIl

Curansile din targui fiber an suet comanieate de cite Banes dean luster din strada Lipscomb No, 20,

RENT'S 5% 1903 sumo 4a00-45.09 5% 1903 mudicat 35.00-40.00 4% cony. 1905 A.B. orig. 3000-35.01 4% cony. 1005 A_13. dupl. 28.00-33.00 01'A 1913 orig. 4500-50.00 411% 1913 dupl. 35011-40.00 National 5% 1916 42.00-42.50 Uniril 5% 1919 37 00-37.50 Refaced' 55 1920 3500-35.50 Impr. 5% amort. 1922 32.00-32.50 Impr, 5% 1922 perpetui 31.00--3120 Accra Been. 41s % 240- 250 Acord Berlin 496 1928 122-112 Stabilizes% 7% 1929 44.50-44.75 Desvolterli 74411 1931 41.00-4150

OBLIGATIUNI Comunale But. siä% 36.00-3900 Comunale Buc, 4% 30.00-32.00 Comunale summit 5% 33.00-35.00 Lerman% ethos 5% 4800-50.00 lunetene 4535 35.50-36.00 Judelene 5% 33.50.-34.00

SCRISUR1 SI SCRUM Urbane Burmsestl. 5% 50.25-3050 Urbane Bucueesti 10% 50.25-50.50

Urbane Iasi 5% 26.00-26.50 Urbane Iasi 10% 37,50-38.00 Rural& 57 20.50-24.00

minima S. R. D. Romania ,aarinrua. scam

FETIZOLIEIIE Astra Romania steam Romani. concordia Semen% Oreille& Milner I. R. D. P. ROMiera Relgiana Petrolul Remanesc Petrol 5050r. canons 00051ro

2200-2250 1175-1200 250- 270 300-310

975-1000 650- 700

150-175 320-32i 275-300

10-- 20

650-655 370-375 380-390 180-170 236-240 43- 45

180-200 55- 65 75-80

10- 20 Redeye.% 85-90 Petrol Blok 60-65

DIVERSE SOCIETATI Creclitul Industrial ex. c. 345-350 S. T. B. ex. ems. 1020-1030

236- 240 240-1S5 150-170 290-300 80-100

Mails 'arpatiam cedes& Carmel:titer

Mid, Rornaneesrm ev. Constructia Modern&

Petrolierele mane la Paris PARIS, 26. (Rader).

AStra R01115,115, 85. Steam Roma., 59 Concordia 65 Izedevents necotat Petrol-Block 11.25

STIR! DIN STRAINATATE

Exportul de cereale din Statele- Unite, in cursul ultitnei saptlmant, a fost de 157.000 bushel, fall de 260000 in saptamana mecedentl,

amend de via a foss de camel 4000 bushel, fall de &COO in sap- tarnana preoedent&

Presedintele conmeniei Rhodesia Broken Hill a doctoral ed stocurito mondiale de zinc ding actualmente 67.000 tone. Cifra aceesta nu repro- zinte decdt Consumul Europet o singurd lend.

Numeroase mine de rositor din Maleesia us pdrdsit certetul international al producdtorilor de cosi- tor.

Vatorificarea cerealelor Iugoslavia

BELGRAD, 26 (Radar). - Ca- mera a votat In sedinte de cut di- mineald o sane de ratgicdri de conventil internationele.

Intre ecestea sunt araniamentul comereial cu lingerie, acordut dintre lugaslevia pi Mcrae realty fa regimel prsterential mars PO. rumb, conrectia asunra credrit unei Sochttdii internaiionale de credit agricol ipotecar si acordal regle- mentrind &teeth menial cu Ita- lia,

www.dacoromanica.ro

gineri 28 lune 1933

Guvernull stabile4te astAzi .

viitoarea politicä economic5 si financiarä

Ku se va Reseda la roc tif Mama budgetulk-Acord in sänid guvernului

mere probleinelor econonfme

guvemului au pdstraf o "desdvarsid discretie asupra ante- nuntelor discutillor din cons-Mui- r00 de asearit dela d. Mironesce.

Si e probabil ad nici comunicatul care se Va da duel consihul de miMatd intrunit eel dltninead la

orele 10 Mm., nu se va intinde prea nat asupra actittnel practice pe care o va desfasura guvernul In domentel economic al- financier.

Explicatia acestei atitudini de discretie o d faptul c inseai problemele pe caie le va ataca guvernul in acliunea sa 'aunt sal de %infuse incat orice anticipate in Public poate face mat mull du de- Gitt chiar unele erori de conceptie:

Ce se poate spune despre consiä- tuirea.de asearg, la care au participat d-nli Vaida, Madgearu, MI- conesen el guverntorui Sandi Na- tionale d. C. Angelescu. este et limp de eInci ore s'au examinat in mod foarte amanuntit rezultatele conferintei dela Londra si Kahle- Mete ca le Mica aceste resultate

' Mara tare 'Marta. .

hr expozeul pe care Fa dad d V. Madge.% in Mare de examine- rea acestor probleme sunt schitate ni solutille pe.care ministrul de li- Canto le socoate nonfinite, tn im- Drellträrile actuate, Pentru fiecare din ele.,

S'a castit award la on ward asu- ansamonnamommammenteee, pre acestor soled?

La aceastä intrebare respond. constatarea, De care stand nostru o Ikea orb eä aid n'a existat vre,un deeacord lo gavern asupra

. acestor aolutli, add in momental in care s'ar il putut vedea decd existe acord sau dezacord - d- trume in consfätuirea de Marti se, ra dintre Veda sit Madgeara - s'a constatat Mental un perfect acord intre primal mlnistru el chiral de !Manta.

Toate svonmile, asupra vreunui real dezaeord in anal guveroultd, eaf.Pra problemelor eeonomice. si financiare, sunt deal sau pure in- ventilud sau exPresia utter &side-

. rate cuearacter personal. Politica generalo a guvernului in

"dornenlid financier $1 economic poate li concretized in unnatoarea lOrnrulä:

Gavel-null continuil nut fermItate politico, de stno bilizare monetara, arm& rind in cadrul acestei pou ittici intregirea nsasuriler

,asanare a econceniel nafienale si in special, a graductiei agricole, necee

prsntre care cancer. ssunea datorillor a insem.

, nat prhna etapa, ' Wine inteles, in strannä leghtura mu eceastii for. maid si cu rezultatele conferintei deia Lentdra, .guvermul are sa-si leasc5 si un program pre. Cis de echillIzrare pi adap. tare a finantelor statulai.

* '

Problemele care se pun aunt cunoscute.

In primul rand o precilare isu- Pro echibbrului bugetar.

S'a spus eh, din calm incaAri- tor defiCitare dio priosnio luni Ole anclui bugetar in curs - dela 1

'Aprilie incoace - ministerial de finante va proceda, irnediat dung intoarcerea dela Londra. a dfitti Madgearu, la o rectificare a buge- tultri,

. Sub impresia informatitmilor pu- Vitale de unele clare, lcmau al in-

-cepuse sd imagineze un tablou ounibru in card, desigur, De primal plan,-apareau Wit reduceC de cat lotti si poate noui impozite.

&totem in Masora so aiinnem el nu se va, proceda la o rec- d.-1.re .a bugetultd.

De aidel acluatal minIstru de II- mule s'a rldicat Ind In timpul gu- vernalui large - and d."Argeto- lam a procedat. la tectificarea bu-

convendilor noastre comerciale ca strilngtatea, Pe tare a proVocat-o adiczenteree landed de Mar- ini ratline.

odoto logspilrea regimullti contingentgril, s'a pus Penta las- vent problema dug nu trebue sg se redea acestei miseri mentrea ei ftreascot enema de a tannin in. chelerea de noui couventil comer- elate mal favorabile tar nu de a M- illi.. SI Pe cote exlstente. -

In momentul de fall sunt In curs mete creative comerclale eu stal- ndtatea Jar in curánd friinisterel de industrie va relua complect itth Vallee politica noastre comermale, läsend Inch NafMnale nurriai

devlzelor care ¡ma le adevdr irratrlbuttlle normale until institut de emislune.

Guvernul asteaptit dela aprodata lut action in domeniul restaudrit one( retele de tratate comerciale, Cele mal bun efecte Denton balan- lo cornerciall si deci al mitre manna

Asupra celorlalte problerne de care e preocupat guvernul, eonsi- Hui de minintri se Va Ilya dease- meal astiiii in Unit generate, fO" mimind departamentelor de re- sort sarcina de a urtari aplicarea Infected' a solittiller.

Ajutorarea agticulturii se va Jane

cetului pe anal 1931 - impultrIva acestel mind, aritind el sistemul bugetelor,lunare Ontroduse prIn legea contabilitilli publice din"19:29) Puente statului sg-el comprime lu- nar chelluelile la limna incasartior,

And riscul ca, la sfirsitel andai bogyter, sg dezulte tun deficit prea

,Ittare din dildrenta intro Incasild al Chelluellie dandy augaiate.

In ce priveste maul special al bllgetului, in curs,- se observg Ca Primele tint - dola Aprild Incoace -luni care de obicei se prezind slate la incasäri, eau resimlit de dateareasta ai de tranzilia de noud orgaeliare,e-sistemului de consta-

- tare Si PereePere, care a idlers/O. nit simultan ea al-Alcorre could beget.

Se cOniteld bud la Minisierul 'de Beanie Cd incasdrile cunt susiinute Im artdegdad perspective wiei reda. coal le capitolul detoriei publics ',cam nl conwrimerea chelluelitor la oriole lunare, se crede cd nu va rarndne nand la sfaraft anului o diferentd prea mare Mire incasdri St angajarite elective, chiar dacd d- ire tearelled a budgetalui nu va putee Ii alinsd dela distant&

.

Punt Miele indicti cg a intervenit o modllicare in conceptia gayer- nulul despre rostul Oentingentglil kuportultd. '

'alternate Mang In Cane opt Ian do cAnd fanctioneazi contingent.-

- rea le 1501, n'a lost din Cole mal fe- delta. Dacg este drept, leteadevAr, cd, min contiagentare $1 controlal devizelor, s'a creiat o oaring sh gang manna] nallonale, in schimb ballade mastra dOmerciall a safe- LONGRA, M. (fader), - Man- git de pe urma canine! !nun, chaster (tlardlan" comenteaza yi-

potrivit one!, formate de valoritl- care a cerealetor ate egret 011117 Miele se vor cunoade.de momentul apliclrii, pentru a Se e. vita speculatituti riacate..,De altfel nitrite publicate ping =mint pri-, vesc deal latura Minded .a inter- ventiei .statului. Asupra laturel ff. nanciare si a sistemUltli care va sta la baza valorifictril, on se vOf co- noade amgmuntele decAt In momental clod se va produce inter. ventia statubd.

Actbalniente .se. lucreazg la re- dactarea conventiet dintre stat si .Gredital hipotecar agriCor Pew tru preluarea color, 750 mIlioanc-

o altg problemg asupra egrela' so va fixa consinul de *Infant de astät1 esto nee 'privitoare la man. rile merlin el faelliteze funeflona- rea mocattismalui legll converslu- nii. a card sabotare in tonne lo. curl In provincle iste hOtirlre reproball de cavern.

Odatd fixate aunctale examinee mat sue, se crede rercurile go, remind ea ma se vor putea produce surprise tn demenial finourelar St economic, awe Sd ienese actiunea de guvernare nand la deschlderea seztunll de teamed a partementulni.

L. Romanos

Mari inundatii' in jud. Cahul

Intreaga receita este distrusa Apele Pratului ielind

din matcä in dreptul detului Cahul, s'au roe/be- set acoperind zed de mil fie hectare cultivate. Tea. te comunele incepand de la Leave pi pants la abr. scree Pretului in Dunbre, sent sub apa. damage reccita mf lestS pe came S'au format cl comitete disfrusa §i i'mrne''a" locale de ajutorare plerdutb. Multi bruitori pi.au pierdut pe lang5 re. Om'ace papalatia a raioas colte pi averted. merltoaro de foame. cvsvann

De laid la Foltepti ed. stir un dig de pirnint. Dar tiranii au strfipuns digul, pentru ca apele di se soured din bindle forma. te recent.

Prof octal judetullui, d. Harlin, a cerut' guvernu- hai gra bn ars ajutoare.

m Ie Dom cetiterancezi ph m

de lutleristi in Saare

Protestul la Liga Natiunilor 20. (Rados). - De curind Telegrama relateazti cb

u" eidioste t"..."..40 Sacre in seara de 22 lulie mai multi agresori Inarmati, veniti de pe teritorld gen. man, au rfipit trei perpono ne, dintre cari daub erase de nationalitate francezti, perseane care landau in orApeled Romberg.

Persoanele rtipite ar fi detinute actualmerite la Karlautern.

Goinisia guvernamente. IS protesteaza in termenii cei mai energici, cerind gucernultel german sir eli- bereze imediat pe cele trei persoane si dea or.

liatiunitor na eig sfi fie neintbr. dal reconduse pe

GENEVA, 26 (Radar). - riul Sarre. Cannivienea grovernamern Yelegrama insistfi oa gu- tala din Seritoriul Sarre a vernal Reichului sir faca comausicat secretariatuled emanate condamndrilo oe Secletirfii nadunilor lea- se, vor da rSpitorilor, send telegramei pe care a rind de asemeni pi repa- adresart.0 ministrului de radi echitabile dented ia externe al Germaniei, d. osemenea. inablcare, de von Beneath. drepturi.

gi transportate an Germania *et persoane, intro earl doi framMel.

Comisitmea guvernarmentall din Sarre a adus acest fapt la canal- tints secretariatulal Societätii Na- Gann., cerind ad interring pentru ea &vernal get/Ian so elibereoe i- medfat persteadele ridicate sir le reconduol pe ternorial provincial.

Se erede ca docietatea Natlantor va trebm1 intervind in aceasti. Marc', dart °11111*C*** ce,eftiett mentali nu va cipita satiefactie.

Protestul comisial mmerna-

mutate la Societatea

ADEVERUE Pagina 6-a

s'ar,lautea numb aceit aparat. Ei tote apaiatul ideal de OM, 'Cli maltiplo posibilitati de

iietrebuintare pi totupi cu o

reamire atM de simpli. Prin.

-Snoartirea onui eingur baton, .000 g8ti, praji pi coace.

GA-rm.-IN, MOO IDEAL:

- CLI APARATIJL [OEM:: iNFORMATILJNI LA

CALEA VICTORIEI 50-

Tratat milltar-franco-sovietic?

Us arlicol senzational-al ziaruliii Daily Expres" LOPIDRA, 26 (Europa.

press). - Odd informa- dunile darului Ex. press" ae fi iminenta in. cheerea untai tratat milltar dine Freida pi Socie- te.

Acest fratat ar fi fast redactat sub presiunea warder st at e majore ale Frantei pi Poloniei. El precede furnizarea de material de rtizboi penitent sevide ou eredite pe termen lung.

Marta adangit cd aceas. ta winventie este indrep. StatH fled indoialle imps. trice Germaniei. Cis toate cd Franta a test pinto a- mens un adversar hotbrit al Sovietelor a fost totuyl determinatis de a inched o intelegere militarb cu Sovietele din Cauza rein. vierii splendid militarist n Germmsia.

Viit ziartistului refs

Radek la Versovia

Rime informatii Audierea marto rilor in proce§ul ceferi5tHor S'a reelucerr-dee50'la

sutg pe c, I. t., pentnt serbirlle Ce au Toc 'la. Morisettl ;in clue de. 6 AnCusr.

Eno ' partIclite la Set- biri sl saveramd.

0111.51N40,, 26. - Din Tronitine, fudetta getafeá Albil se actstt ed Oopo de tauten permant *Mate Inenne la era's lurnuOta cerest '1st Reingold fuss au defilat lob presedintia ni-lui in loafer/he httleriste. infernos:fad 4dadermit ei, an Jost >is-1MM ,,rF,

mingeroose `areatart. "

er .terittino companle de jenr

etnal, '

La tetrads,' a feet tirestal agi- tator& antiseriat reamer, carp a itn- pdrpt. mantieste inceildtere. ....---

D, mlnlatra .ail airiculturd et, do- manner s suumbat ca vane/0Weo ratelor eh Oie permal Mcepand de la 1 August art. .

terceturea rapoartelor Urithi- ta.dela II Camera de agriculturt, se constati et suprafaja totall eaho cu bumbe. o in tweet an ar fi de Oros F726 de actare..

ap aranat alegerea. Cameral. de agricultura, a ludetului Suceava pe Mus, degi keptembrns, '

Pagodas!' Directlunea generall s Cadastsu-

lut Mimed, pe inginert ante- prenorl cart u,tr ofertat pentext In- crirI str demm de urgenta reellUsale de garant.le si Mt coraplecteze lele indichnd ajhboarele lor,

beasemenea tuturor cart detin asupra lor insteumente sau piese de dosare cari apartirt Dihestlici Ca,dae- lanaui ei nu le Nor precis: li se face cunoseirt cis MI ITT primi delegatie de tlucrari pe anal In Purs.

Ziva .-$edinta de dimineatä

zita Mang Aide trecute de cane Radek, camscutul statist sovletic, la Varsovia ei o pane In legated cu svonutile asupra semalrii end iu- Olean! polono-ruse.

Cole anuntate de darn Ger- mania" cu privire la un tratat Se- cret intre cafe floug state, pentru a se attire contra Germaniel, sunt exagergrl scrle Manchester Guardian".

Faptul Mad ea Radek a lost intent exceptional de bine al el amen alaristal sovietle face Investigatli in Coridorul Palmed, este destuI de semifinalist".

In ended ordine de !del, Daily Express" publiel o lungg relatere at privire la prelim! tratat Iran- co-rUS.

Ziarul credo el tratatul acesta ar li cam-Mende ou nett, care existau intro ¡waste doul state, in 1914.

Origin Matel stbi este gor- mand.

0 fetnele ministru in

Statele-Onite cmcHINGToN, 26 (Ra.

doe). Prepedintele Roo- sevelt a numIt pe deem. na Marion Glass Banister in postal de subsecretar de stat la Trezereries

Ste disolvat Camera de agriculture, Patti - constitubadu-se o conn- ote interlmarrin frunte du O. Men-

,DEFOZITIA 'MAREDIDLOR . Oefenntlned ascultirea Metter

lor; filed atudiat -mártegulst DOSGR MARINtteareItepunifiventalsil.ped tru'anzata Faris Vilroa. Nos atiela- eft educate e comunista. Martorti cont.-Ea culPa co I se aduck do a fl 11.4 o conferind off caracter' sub- versiy, IO timed eat ea, detinUt la Judy Manual SAVA 'STEFAN: °Donne

f avorabil pestru iscusatul Teatime Damitra. Intrebar de Umulpitul Donee deck in Mutt gonad, =mad- torli au lost forga4 a est dirt atelier. re, martorul arati ca a vgant un map de lueratori care 11 indemnau

n..¡VetPraraiv,tizlifIlalan nu Ole =Me Ils timmil grevel, patimle de luarbtort opreau pe moncitori a la- a din etutea ate/erect.

E amultat martorul STEFAN A- LEXANDRE, turnet or, care depurle favorabll pentru inculpatul 'Tanao Durnitru.

Martorul epune a tool lumitorli erau nersultumiti de situagLa dela C. F. R.

D-ra avocet LIEETA =ORGIES; ei avocet' SRAM pun allele Mtn- lotri martorului au oriole la reven- diclivile luergtorilor dela e F. R.

Despre mobil conducatorl at Ifni- /dill, declare, et ri.au 'heat alteeva decht st-el umple busuriareie, dealt- jfind interesele muncitorlior.

ROLUL SOC. ROHM?.

Ototo."! rare t eerie darda tie searni ne un rhspuns precis, deoarece smelt. muse te e

D. Ina/ HOTIbTEADIS: Ii vor ruga pe 61ariatt st vie aid. 1.1MartortalififlMileIGN depune.pene trarinculpatelf Direeltru Tina., a-

tilud ocionnuoisat vieutfrou,rden listAte subscriptte:

$edfola se suspendd tundra cater' minute.

redeselddere e nudist matte- cal AL,STAN. care depone 'faveca- bit pentru ad/again' Constantinescu Nicolae.

Actuatul TAMA! Intrebat clack se floes priepagande; eamunigat mina, munelterli'delao. f. nepunde a- fitatativ. c

Mai sunt ascultati martorit MA- RINESCU GABRIEL ei ISAR RICO-

Aptrarea intreabA pe mark, da- ce/ otie et societatea TIMM" -a spe- ulat nevoile lucratorilor. Martorul raspundeca intradeva.

.. - muncitorii eau specalati si eh so cietatea Finial" lei prlmea ratele

. .-ROMAN, Inf arum. end regulat dela.O. In, R., Indiferent da- Sell/nib Violent de cuvinte, d. Maion ca muncitorli Incesau sett nu sala- V.'Rautti tilting martori dr, rmIllletitneteraspl, soch.iartanutort a.pecula ca- C, Varner.

1V-eo1 HOTINEANIP spline et rameitorli erau oblige" et dinn- pere mutual dela See. Itorul"f ;

APARAREA: Emu- Jortatt de. ma- voile lor.

lt.-coI ROTINEANilt Puteau bumpers de ortunde. / .

CONDORPATIIL geDEGRI MIRCEA AceastA -ehestitme da lee Muir .

a- Flonulgnat Mira. a cord din manse &multi; Mime alearare ei- a-

non concordat Preventiv ea desfiin- enure. .

tares legit lichidirli ludiciare si pe CONSTATARILE D-LUI MIRED base noun leaf a concordatulut proyentiv, DOA ce s'au 100001 lei I d25laAlaOA art ne splint Marto- 'Mate formele legate, tribunalul co- rul ce constatari a laooi I. ministru mercid-Ilfov sec& I corns, du de- Mirts, eu prilejul insprellet fAcute risu-ssupet emologgril. In Instants Cole trecute le atellerele Orivda. de =Mousse un creditor a ridicat mARTOROL, D. ministru a con- o chestiune de forma. Au urrnat dts- statat al localul ca.ntinel nu EC:spe- d/4MM tare duptr care tribunalul laos el ce, nu exist& o bee pentru

resping inch:ten:tut, 'Ineeplindu-se nevolle celor mil morlitori, desbateres omelegirli creditorli tz. CHESTIA FOCURSWIt TRASE DE 11:ixixOtgogentukeeruts nrgtitati,irilu4 LUCRATORI '

invent/. agape. Web actuate a ac- Martorul CONSTANTIN IoN Uvula! debiterulul. Tribunand dopä relatimn faVorabile pentru' deliberate a minds .cererea eredito. liii Nicolaelbranan.

ordonand cit se fee& expertl- Otte eit atesta a Met cuvindel ea. Vs fast termen pentru deadly- be glue grevel, Disk nu or caracter roe omologirll la 23 August,

nutZtrtsha.tuf ROMAN NICOLAN a- AFACEREA BANONOTELOR FALSE rat& et lp,

fast, la atelleto In TribunalUI, Diem a reconfirinat Dun grovel.'

eel mandatele de endue emLse Martorul realm amines depoaltle/ Impotriva raembellor'' f millet Cum- sale, spunand et &Hi lueregori au pknaeu, din Craton, implies* in ale- inderrmat pe ceforisti la geed, tor., faislflettril de bancnote de iSl pind. e iaseteollocre,

chte o mie ' EXECUTAREA GAJ DE

niAP't'AR".1ÁR'EA71fnttealit: pe titntor, dad,. atalt .tocuri de arnie true, de muncitoil, in timpul grovel.

MARTORUL spime ott ausit; deossece int. era acolo: ' .

D. 3.-col.:HOTINEANU: Sao:teas focurt,din eurteAstelierelor, Vb vat dovedl acest Meru cu Eicribtit. cad

.fost acolo st..au stet Au cot cu mine, Intruntand gloantele. '

APARAREA 1 VI rog ltiatr sa-I ghematt al pu gazetarul dela

Palatul justitiei

mamma& DOMNULUI DEPUTAT ' LOFAR RADACEANU

E mcultat apol d. Lotar Radiom- an. cate oratt, rit muneitoril au In- copal lupta pentru-satisfacerea re- vendicetrilor bug din anul 1920.

D. LT.-COL,. HOTINEANII: Rog Pe d./Ttädtrennu St ne spunk dean nemultsimirlie inuncitottlor se dabo. rose neglijeritel conducerti social- demomatilor.

LOTAR RADADEAIOU: Nu. Du cred et se deform° guvernelor.

D. It-eol, HOTINEANU: VA mg a

Curtea de Avel s. ludectnd In Ica de 22 Mile, apelul limn de 4.

Nathan Mdinger, contra sentintet Trib. Omit s. 13-a, min care se in- auvitata 135500e1 Italtene a execute on gal de acttual, S. admia apeltd, stspendand verizarea pinit, le decarea In fond a procesulut de da- Mm, latentat de d. raldtpger, BUcel Itallene.

slats ' comfy/gore. mea. D. avoeS EMILIAN din organizada

L. A. N. a: Rog pe martor et mate mire este deosebirea dintre social- democrati al coruunIstl, deoarece inculpatli pe care 0 aptár au fost a- cusati de comurased pentruci stalk rldicat impotriva social-demean* lor.

MARTOREL area ca. Mel un muncleor n'a fost concediat pent= rnotivul Mt nu impArtagea concep- Uile social-demoMate.

D. avseat ETULIAN: Ce deosebire de tutted ori de dealing e intro cornunism si socialism?

D. LOTAR RADACEANU: 510 e o deasebire de doctrine., el de program i tasted. de Mutt.

APARAREA: Social-demorcatil lost contra grevel ?

MARTORUL: Da. D. LT.-COL HOTINEANU: Dock

nu suntetl convinai oft greys a fast push la cale de Moscova, ab sot dovedì eu acest Meru.

D. L, RADA.CEANU vorbeete nun de frteliunile Matta neall-demo- crap, si comunall, In lupta de a ege- tiga adesiunile muncitorilor dela atellerele GriVita.

Spline c5 prefact se, fie Miami de class muncitoare, decit nC alba dreptate contra ei.

Casei .mussii

Leresti

(Mussel) Din Callta sumeroeselar casuri de

ditterie sentnelate In saint Lereati din , ¡yd. muscat, dtrecinatea Casa nutmeg C. 'F.' ISS a disuse .ca pand le sour ordine, sa se amine trimi- terea cbloniel Co F. gt. Solid tr-a fete, earl snag» set-of ittCeapd ofro la 1 Miguel.'

'Data trilltitetit ea"anunitt rani

Trafieut intre Reinània

Germania

IncepOdd dela 1 Augual ear. sr..e vor apnea urmatoarele supllmente la tariful de calitorL.,bagaje it mesage- ril intre Romania al Germania: ea- plimentsll V, Jo fascicola I, tariful de eilatorl, si bagaie: onplimentul IV, la faze. IV a torifului de colete mesagerli; suphmentul II la ordinul de servlelu; suplitnentul V la Pres- ...battle de decant el la tabloul de clog aferente. Suplimentul V la fan. I a tarifulul, prevede arile taxelor de cglatorle 41 de ba- gale, cum si Introducerea MAW Craton,.

Orin auplimentul IV la fascicola II a tarltnut, au foit,abrogate

pl./Atom la tam., tran- sporturllor Minder pretioase st de ard, pe battle 'canon ferate ea si ungare.

Tank dlrecte pentru asemenea coins se vac percepe In valor runnel pentru 115111e D. F. B., de onus in Rominla. oblectele ,panii la o Brett- bate Imitate de cincl kilograms in- Musty, sent supuse umnopmulul postal. Ca stare. pot fl adonise la tran- sport numai obiectele earl au o greutate mat mare de 6 kg. Tableu- rile taxelor pentru transportul co- letelor mesegeril 14P 10$ Oclaislolt annaticate,

$tiri artistice Zilele mete au lot la tea/mil de

sub dlrectia d-lui C. TAnase ultimele representsti ale revise. Cellists* delta" cu aortae excelent assemble de, la prendera ri cu Four Bouds gi Duo Saxton faiinceeele numere Maine care mat Masan in WA Oda la 1 August.

Miercuri a August premiere, nutter revista Cdrablisul in salmi:Dare" de xi- Mosul, Madolanu C N. Consrantinrsou.

Costune noui aduse dela Paris pre- sidia pe Helga festal nl bunul gust al ratInatei lor confeetiondri ei s sale de costume trucate de mare acad....

'Coral:runner* I. Vasilescu si G. Den- drido au sots must. trout 41 figuchd- terse de mart recuceriri meledice.

Taterpretares e ineredintata eyelet.. stralucit amerablu, in Mmte cu C. TS, nese; care a dus la straluoire prima revista a sett lsis pi sub directs de roost a d-lul Di. Eititescu.

La median Mat Marconi, din calea GThatei 94, comp.* Toneadu a re-

* purist an nou sucees cu sauna", tarsi stroking ia s acre de fedora fraaati Satire. gi Chartrettes.

Sating" se Feat in terrine sear& pi este flad Indolent, cel mat clamant spee taco!. Publiord rdsplateste au atitre ne interpretti in Matte cu &nit Ca- llao, Ion. Tandy, Vosilia, And* Ca- nasta, Renee-Annie gi Didy Theodor re.11.

Slagand stateun*ei e pleas. rental de npapte" de A. Riegel, care se meg nt-pd noun na 'innO siptimAnc aceasta la Teatrul Eau.

Artistul Mischa Pischson se !e- fface pe sine in creeps pe cure 0 define in rolul titular.

Un mimeos Ix ample In fiecaro cart ,griidiggegrmig,, Nora" din str. Spume. eo Wiedreet, uncle 100.011 spiritualo comedie in e ads Ginerele &MI Prefect", localism.*

el-lut Paul Gush. Apleue unanime Is seeds decium

obtin d-nii: C. Rooting, St. oaratan, cu. Banda, N. Antonio ete.

Asia send are l'Ice la Teatna Mies rep/errata.. rarer.. 0 must& la tara9.

Ansemblul Siegler in frunte au de- lidos.. sal:sett Sevilla Pastor ri ma. mum .primadons Erna &Disler fee cos- mad fairness* mere..

loo le! 3,08 fi . el, la Zurich

www.dacoromanica.ro

Pan Ina Sta DEVERUi Vineri 28 lulie 1933

ritv

Drama conjugal5 din str. Aurei Vlaicu

pelitistulut Mingo pO s'a dupä ce a impuscat pe sotul el

In imobilul din str. Aural VIalcu No, 8, s'a desfänurat'ati dimineano impresionanta drama familiara $eful de pantie. Alexandra Mingo- Vol a iost await de Oda rha cu an oe de revolver, deed care dma

Mingopol s'a inipincat, ineetind imediat si ea din AMR

r`A-4.71"

6X([ Wr POLITISTUL MINGOPOL

Carnet+) acestei tragice pläri nu se cunosc inca In dealuns.

Se bannene de cel din apropie- rea barillet Mingopol cal Meta sä- vArsitä de d-na Mingopol a foot de- terminatä de anon..

In consul allet de eri, intre cei dot soli se decisese in prindraa se- parada aria divort.

La ora 6 d. a., palitistal a lost MO chlemat la ninon de soda sa, a.-

MiagaPol s'a dus $i vecinii Vann intränd.

Ce a umnat, s'a allat de abia la ora 9 dimineata, duck descoperlrea cadavrelor. CUM AU FOST DESCOPERITE

CRIMA SI SINUCIDEREA Drama a fast descoperita deabta

la ora. P dimmest.. D. Inspector Franotdestu, intrigat at Minglepol nu venise inca la serviclu,, telefo-

fc

nat mast. bra penult mid on ribs- puns. A banalt ceva ran/anent, In- trucht 0tia al 110 imobilul din strada Aura Vialan, rm prea damnes ar- mania, tri ultirna name. Aellma o

d-na Dena Mtrigolool, RAM> crick de diverge, a incercat st se sinucidi. A fast Insk himedicatif la tinnp.

Acest fapt an restabIllt Insi ha- note raporturt iba menaj, oohs Lent- nuind de befldelitate pe barbatul Se credea at saints divortulut la Care instdreit conventsert Vs fi a- ducktoare de theists.

D. inspector Eranculescu, num arn opus, intiagat, a cornunicat anal co- miser al cirmanscriptiel respective at se deplaseze pant la case lui Min- gopa.Reste putin a mmoscut dra- mattcul reaultat.

Comicartal la nek, n'a urban Mel un rispuns. A apart fereastra dela intrare et petrunahnd in/antra a dat peste tin spectacal impresto- nant. Cei doi soil, intln.a in pat_cu Miele .franmemte, erau morti.

ANCHETA La fata loculul a venit imedlat n.

jade-instructor H. Bogdan, procurer Banana, median legisti Sava al Va- sniu. inspector Erhiacalesca, coral- sand 37Thear500.

Din ancheta orbiguith s'au MGM deduce imprejurfulle dramei.

Amara satin Mingapol eau cuMat ca de obicei, inainte de ennui nop- te La ora 5 diatineata, alt apical, s'au treat ea' acoatd mitelusta of ard - animal ce dormea impreund cu stdpdgi.

rfen amdnunt interesant relatat de vecinir eri Maid niva cdteiaRti a Er- ica incontinutt fdra viol urt motiv.

CUM A YOST IMPUSCAT MIN- GOPOL

Duet revenirea canting in cash, sprit s'au calcat din nou D-na Dina Setngopol Owed fereastra, sa . Ial ei sure Iola Din felulicum En fast ofialte cadavrele, s'a ,putut, re- constitut scenarial dramei. La an moment dat, ailnaopm conga- rand ah satul ei doarine, a sees re- volverul pe care ammo di pregatise, ra aproplat de ceafa politistalul-ce dermes cu spatele la dansa li cu canto sprinnit de un brat - 01 a Iran an adage. Exact in regiunoa cervical& Maarten a ton fulgeri- tome. Cu =Mast arml, crimmala

Situ* filliftgr C. F. R.

In consul alai de mi o ploae to- rentiali, cam a durat mal bine de dank are a inapt terasamentul bidet Innate Vasite Lupu-Bklti intre sta- tine PännInteni el Bala.

Pima oe se va face o van/anti ei liai va fi reffscuti, trenurgn vac arada pan transbordare, iar drat- latia Mantilloc de mutt va ft sta- tor&

Pe linia Vales Viemlui-Borea nie- enintia continua a se face tot pain transbordare Mine Leordina ei vi- lest de jof

Lintz Abaclia-Prut se MG hare- runt& pe intreaga distantig, circa- latia hind trichina gonna intregul trafic.

nu Ind mitre

Academia i CNitaik Cannibal profesoral al Acadeiniei

negaM de mania. ot arlai dramatick din Hocuresti,,in utintuniba sedingi a botbrit sit stränok feacturile nave- sane in vederea eanstruirei unui no load pentru. mensti institUtie.

In acest occip s'a ales tin comitet commin din d-nele Maria FilattE C. Cienca-Pipm, Lucia Comm, A. Vat- nemu Nona Otescu. Geor- ges., BMA., 0i P. Nitulesan.

Ministerat instructiunni a aprobat aensta initiatink a a delegai pr d. C. Waltman, directarul general al

goperion, sk not parte din comitet.

D. Harriet plead' in Rusia

PARIS, 27. (Radar). alatin" stasuntite

D. Hem-int, insatit de se-

littil(lO1 anatorul ul de depu- tation Ilustide, se ea ion- bereft tins dlursilia la 3 August, pentru Istanbul, de undo ea pleat, tit Ittlaia.

D, Harriet se va inespOiss nrobubil twin Erdman.

Atelierelle 5,AdeveratI", sir. Coast. Mille No. 7-1 l.

,

sburat creeril cu 1)111 Aonte tras In tárnpli.

POZITIA CADAVRELOR Cadavrele au Post gänte in pozl-

tn. Meath de desnodirchrital Musa. Mingopol, snag pe a parte, cu canal pe brat, In oaltudinea omului care a plait ha neant, deadreptul art ..¢r¢til area. Sotia lui la fel.

MINA mINGOPOL

Arrihndoi erau acoperiti pinb la sit cu plapoina.

In cash pi61 o decordlne oblorraL Ib in astfel de Intamplhn.

MNA MINGOPOL N'A LASAT MCI 0 SCRISOARE

Inns Mingopm rea IlMat vreo scrlsoare explicativt. In gut de raved:vend, din care lipsesc cele dout gloa.nte, s'a mal grait l o silt arma cu amnia calibru.

Sotil Mingopol au avut tref cola apartinfind nematel dintres alM cks- nicie. Imobllul din str. Aurel 'Sancti, dental de aritas, a propiretates. per

Cadavrele au fast transportate la rnorgh.

Vestea acestel drame, ¢ impresio- eat puniima, Mingonat filed o rd rasamirntal, La fata Memo numeral! =log au stational in carnal diminelit.

DELEGATUL AMERIC

DESPRE INCHIDEREA C ONFERINTEI ECONOMICE

D. Hull este convins C lucrärile vor fi reluate LONDRA, 27. (Rantorl. - Inchele- d

ama lucnalor .confeantel remora- ce face antsal amain comentartilor deramigite ale preset. Deoselat in- terns stalemate lost un acacia al d-lai Hull, seral delegatiet america_ ne, care inceard at fixate bilantul conferintei cu perepectivele de vti- tor.

D. Hull sulallnlan dtficultitile cu care aveau de luptat grannie tan Irt momental child s'a hottrit con- vocarea canfarintel manonsice, Bro- omall menferintel a fast oprit de Iln- potrivirea primeldloast a acelora cart din orbire sau din ember) fun meant coop...art economice Internationale 51 de Mishit ai un numir de Mal spat st tack Intl u- nor imprejurari d total exceptional, Indian', desvoltaré a pleura- mului lox economIc.

e portelamari, care a fost mama geolopc, local de ultruntre al conferintei, tut s'au apart prea marital revine in band parte MacDonald, a mind rabdare ionic- reascil a trecut prin momenta pate- lice. 0 band parte din merit ravine deasemema d-Ini Bonnet, seful delegatiei franceze, a carat diatom-le neobositd s'a treble& au energia clar velzdtoare in andrarea etalonm tut am, care Meal* ca o ancord de salvare'in midocul flatunitor pro- vocate de devalorizarea dolaratai".

In aceste condittuni, adaugi (1.

Hun, este absolut natural ea confe- anta nl secOteamb prefenabill o a- mariare pentru ca Male paraci-

te sa pasta monde. planurile ca Programul de coope-

rare internationali. Conferinta acononnek a avut to-

tusi rezultate. Ea a .pérmis o mai buna cunosetere a conditiunitór nei- zei din tiri depirtate el a patents in meta disentialar armate, o mal lap- ai compfehenslime, care este ban Monet a tuturor raporturnor Inter- nationale.

D. Hull erode et principahll ratline de a xemedia craa este Inviano- rea cornertului International pria reducer. barierelor vamale. Spori- rea' .m11111.1111 cornertulul va rezol- va aomajul. Este de datoria eamerd. or de stat ai punk capht intrecerei de inarmirl, economice,ca si mill- tare, aceste flagele ale lumei mo- derne.

D. Hull incheie afirrnand et da- torn si rispunderea eonfenintei ¢ commit. interalc partnirea sarcinei pe care conducitoril popoarelor Si-au asurnat-o. D-sa aste convins eh Mantels conferintei vor trebui al fle reluate.

Etalenul aur este aura de salvare

PARIS, 27 (Radar). - Cy prile- zile a conferintel din

Londra Excelsior".scrie: '

Ar fi nedrept sd se sound cd conferinlaa'fosi stearpel. Ea a au- tat Europei o pninteidie errant, re- distort blocul monetelor am, cart, fdra acordat intervenit Mire &Mane centrale dlnm Frank', Italia, Beigia, Elvetia si Olanda, ar fi Mtn sd fie tamale in cantatai fhictuatillor vio- ante ate devizel americane.

Anglia a inteks at& de line a- comfit primeldie, twat, Ca ¡mad rezistenta 'mar dominioatte, a ',mat natant lira startled o Waal Pa- /Meld ca a franctaal.

Dual 1mm magazinul international

Performanta aeriana

a &Id Hitler

IMprumut intern pe

termerl lung in

Statele-Unfte

NEW -YORK, 27. (Ra- dar). - Guserraul studianä lansarea umui imprurout intern, pe termen lung, de &Pun miliarde dolari.

D. Roosevelt va discuta chestiunea cu d. Weedim secretarul tesaurului, in c ursen I sdptemánli vii. blare.

Tranzit de márfuri

sovietise la Blia. LE '873NT DEOTINATE AHSTRIEli

SI GERMANIEI BRAILA, 26 - In portal nostru a

ancorat cargobstul Virginia", sub pavilion amen, venit data Odessa, nu o incirchtud de 2.979.920 kg. &age, din lemne de fag, de provenienta ruseasca

Marfa e destinath pantry Austria si Germania,

In acest mop, au sosit In portal Braila mai multe arming, in car ur- meam al se inures oar'ealvnpaoa- ial Virginia", spre a-1 transporta la destinatte.

Cum bastinmetul a vanit dintr'un port rusesc a fost °amoral in largul Dungsli 01 pus rub supravegherea

BERLIN, 27. (Radar). - Ziarele mImI performanta aerlana lade-

eri de cancelars.ul Ritter. plIellis Pineal la ora g dimineata din Bao

reuth, cancelasul a asistat la Muen- alien 10, sosirea ung OHM de Gnarl Repent, inaintea carom a rostit o cuvantare de bun sosit, spot a plc- cat din nou ea avional da ora 11 el SO la Berlin, unde a aslant la lime- ruble andralului von Schroeder.

De aci, cancelaral a plecat ca a- vionul la Bayreuth n a emit la limp pentra. a fi la Inceperea re. Prezentatiei pperel Siegfried",

Londraf Lira sterlinS 565

Ztiri diverse Abia acum a aparet in Monito-

rul Oficial" situatia incasärilor el platilor stataliti in lima, Mal.

. Din aceastä sltuatie naaultd el ineaskrile pe seama Imgetulal ordinar, au lost de 1478 milloane, in care se cuprind si MS mitioane värsämäntal Caen agonome a Monopolurilor, lar incasarile be- egoist extraordinar au lost de 137 milioane.

Earl de Mai 1937, incasarile pre- deficit de 49 mIlloane.

Mille in weal bogetului ordinar au insumat, in Mai 1836 milioane, deal tut man totalutinCasarilor da la ending $1 extraordinar dar si cu aproape 200 milioane in ram

Restabilizarea leului ar fi o nebunie

Consiliul de ministri de azi dimineati s'a declarat in intregime de acord in ace astä privinti

Membri gutternului 's'au intrunit mi dinar:mkt la ora 10 intr'un con: snit, de ministri' sub PreSedinda d-lni Vaida Voeved.

EXPUNEREA D-LUI MADGEARU

D. MADGEARU, ministrui hoar, tempt, a flout consilialal p amplO expunere a celor disoblige si reali- zate la conferinta mandlair, dela Loridra si a impresillor personale ce a cules din cerçurile de acolo coupon direnivelor financiare si e- conomice cane care se vor indren- ta statele din Math. lumea.

Abaa'dalsarl ehestiunea lesolui, d. Vir-

gil tIdadgearu si spas ed eonvingeree se, este ed so

se Mreereor art o restabiti- sore tte fl o nebunie.

D. Saida a intrerupt pe annistrid de finarde si a deciarat ad assapira ace - stei chestiuni intreg nu-

D. Or. Filipescu, telai partidului conservator, care a filicat o vizill /TIM Mu Mania, s'a intors eri de la 510101e. D-sa ege asaltat din boat& partile sk spine ce impresil a males din intrevedema cu fostul *et el partidului national-tkranesc

D. Hinesca explMl insk d din tot ce a verbal nu poate Impärläsi dealt o singura <tactualic a d-Ild Mania, si anima in chestionea mo- netark.

D.' Mania s'a pronuntat bollard contra oridrel experiege ban- tioniste. Mr la o observatie a a-lui Grigore Filipescu, a ripostat ad a- ceasta declaratie sa, e absolutä Si cd page li data

Direella Regtementdrii Importu- lai atrage atentiunea importateritor cil na se mordd, sub nici aa ted- dy, prelungiri de valabilitate pentru autorizatide de import expirate. Cererile de import trebuesc Ideate potrivit dispozinitor lot vigoare Pe formularele spectate si minai in masura necesitillii and aprovizio- ndri !tamale pe 3 had.

Paten nimresa, dintea musk fearte apropiatk de d. luliu Manta, cd tot ce se spune pe seama In- tentillor d-sale fall do eavemall Vaida, sunt simple scorntri lante- ziste.

D. Mania ye continua sa se man- dril in acelall rezerva fata de guvern nu se giudeste fad nici an fell de dltieultati &MI Valda.

La ora 21,20 va man act io Radlo, d. G. G, Mtronescit, vicepreledlatele constituter de minntii, dawn: or- gan-tzar. apharli pasive".

NENOROCIRE DE CALE FERATA

INTRE STATE RIMIAN-T.-SEVERIN

Patru oameni omoriti de un tren accelerat Azi noapte trenul ancejerat No.

15, plecat din Bucuresti la ora 7.25

seara ea destmatia pentru Timi- soara-iimbolia, a surprins la kilo- mmHg 237 bairn statiile Simian si

T. Severin. o caruth cu doi cai si in care se elseaa patru satent.

Din cauza intanericulai, meco- nical trenului n'a putut vedea la limp cicala ni n'a paid evita lle- norocirea.

CPA PATItt SATENt CAll FOOT OmORATI

Oran, tenth' ou paten, s fost cameleer, err...Amara si aruncati la o mare (distant& de nine.

Cei paten salmi, can se Maim/au din T.-Severin, au font omor41 It a- runcati desernenea la o mare Ms- team', iar can dela drat& au roe emeriti 51a' anti de botul locomotive Maya fed de meta dela load nod- dentului.

Para sal dimineati autoritatile

vernal este de acne& a flag o analial.a raporturilor re Romania i Societatea Nathr I Or.

La ora caret Inaildam Milky con- sing continua.

Polibca acestui guvern este de a apara stabilism rea leului cu erica risc vi cu erica sacrificii.

In continuare d. Vmrgii Madgearu

Concordant* de vederi italo-ungará

Comunieatul asupra intrevederii Mussolini-Goemboes' ROMA 27. (Rader). - re a asiatat i d. Suvich,

s'a constatat din nou con. cordanta de vederi in tea- te chestiunile cari intere. cease' raporturile dintre cele deu5 pat.

4,0elaTie ,,$tef ant" madded urroodtorul 00171.1.irato

D. Mussolini a prineit pe Goemboes vi Konya.

In intrevederea lode- Fungatni si cordialM la ca.

Divergentele dintreconhchtori partiQdui national-täränesc

Nu se poate SpOfl5, eh ihr vacanta aceasta, activitatea pOlitick bomea- ak., Guvernul c mooting de Pro- niernele cele mail vitale ce se pun si pe cari e aging al le rezolve,

j. aceloras probleme, discutm 'gm conducktorii partidului national tbranesc, e foarte vie a diver- Crete de pkreri toarte Produtate, se manifestO. Situalitmea aceasta e ma deoseln interesann, ¡nodal de ea se leagli,insgai problem existOo

tei gavernutui. Cum diferde particle Padao sconteazá o eventuall re- Havre a acestaia, evident eä se diseutk ti =casino. lei. Ditimele calätorii si intrevederi ale oameni- lor politici,vizitele. la MOM% la Dobrestt si la Topoloveni, feria d-lui Tuca in Ardeal, a d-lui Goga la Roman, bate acestea au ibm vedere cele mai aproptate even- tualitätt Politico posibile si proba- bile.

en

In pentrul dlscutianitOr MS inci d. Manta si sta aCum si d.

elm Contrar vershmIler can ea- gala, este absolut sigur, at nici until

'din acent doi conducäberi ai pant- Maui nationahlranesc, nu va faCE

dilIgultiji guvernului Vaida. Ambit Mad stint de aoord ca cu prelungi- rea existentii acestula, se tinted., al st se falsilid tot mai vault idea- logia partidului natienal laraneses

In ce priVeste problemele funda- mentale asupra dram poartl dia-

cutiunen in partidul national-tint- nese, ale sunt chestitmea conversia . net si a reviauirii stabilizkril lea- Mi. In prima d-nii Mania si ladle sunt complect de acord. In a doua existh o deosebire de pkreri

dinsii. D. Mihalache este pentra revizuire, adick antra devalori- care, Bind convins cO aceasta na trebuic al .duck la intlatie. D. Ma- ola e adversarul anci menage monetare, ale drei avanfami nu le vede, dar ale chrei pericole eon- siderk formidabile. Dar d. Milnain-

cart se gasesc de mi noapte la fata loculub n'au pinta identifin cele paten victime ale amain gram- s/a accident.

CE A STABILIT ANCHETA

la schimb, anchelatorii au stabi- it et bariera la trauma trenului

nu era, lasatd; eh soaerig &retried care vestene din than traceran no- tarial, era defectk, iar cantonierul ipsea III momenta] clad accelera- tul 15 venea ill plink vital, - Ma- sora Craiova la Timisoara.

Interesant este aceastk nano- moiré a fast mmoseHrt dual, vre-o lo. are .dela trecerea accelerant.

de'catre art revizor al iniei, care trecea in revizie. .

41E

Gaul inspector] C. F. R. au fast delegati de inspectla C. P. R. dela Craiova, sk eerceteze amknuntit COnditiunile in Care se defectase sl- neria electrich.

ehe nu Intelege sk Cedeze asuPra punctului ski de modem si datal e hoftrit sh nu fad dificultäti ga- vernahri, aceasta insemneazi noci cal d-sa nu va'ridica proble- m dealt dad gavernul o pane. Or. In mod fatal, guvernul dock vita sk guverneze, Imbue sa vie Ca 0 sale de mOsuri, cart modick Hama atitudinei in sensul mend- darn leului la actuala immi valoare. Or, in consfktuirea de eri a minis- trilor, toti &an pranuntat, in pre. zenta Angeles., guvernator al Blanch Nationale, pentru mend- nerea leului. .

Se poate deci prevedea eh in eel Mai Smut limp, problema se va pune si d. Milmlache va avea sk-st manifeste knife sale n sä la atitudine, Se pare cl d-sa, Men ea-5i va expune gandul sad el va for- 'hula solutlunile ce ere& nea' sare din punctul de vedere al Mee. login täräniste, - va care pant- dului sa se prommte sl attract sant dotra posilmilitilla sau nankin] de- aide in smut d-lui Mihalache $1

euvernul nebula al se mania sau decide in alt sens,,dar at in aoest cau guvernul va trend. St se re- tragâ, flindd d. Mihalache ar lua

atitudine asemängoare cu cea De care a luat-o d. Mania.

Or, este cert cii =venal' national Wines% nor s'ar incumeta st se anode anal asemenea slaw third. De atrial se stie cä un can- dler intro genera si d. Mihalacite, ar determina demists) near ministri, WO de cari guvernarea ar li Ma- nta de sons, asa ea nankini national thränesc nu ar mai putan dealt truce him opozitie Deana a se re. face.

Trebnie reamoscut cd Waite ce sustine d. Milmlache ar da pant- &dui st o excelenn Madonna de opozitie, Dar aceasta il interesenza de sigur, abla in al doll. loc.

Inter.

monitor. Maki Corvin area brat sm. de scrillorl. Dar liPogratia tuat painea. Cand aalost itarodusi ail in muncd, multi &anon au rd-

ams fdra palm, Cali oll, font into- clan mum, co motoral. In America ant cu dual' milioane ate cat mai

Punta decal mai lnainte. ExemPlate

'

D. IOLIII MANIC

acesfea aunt nesfdrsite. Data Chi. nezii ar manca Nine ele aril in km de orez, s'ar lam pretal strtialui.

1NFL4,TIA SAU, RESTABILIZA- REA, AR El UN DEZASTRU

Se face mare grevala en se trambiteasä, inflatia restabilinarea,-a mai de- Marva a, Mattis, In Bomb- aria mesa poate recurge la Mai ulna din aceste no- lutii &AM nmor duce la decants-le.

0 $T1RE INEXACTik -Ce este ea stirea ziarultd Ves

all', cal yeti iniminta 0v partid national-socialist? - Aut deelarat rie tad- tea °A erl am am Fantle de

í.Maniu regret" soldat Credineios parti- Owed. Est molt vi rdsmin

c5 nu face politic5 dulni stational - trirdnese. Dui Inuit nu am de spus, a McCaig d. luliu Manat.

T. ¡Mani

Citeva interesante explica tii date de d-sa cu prilejul

vizitei d-lui Gr. Filipescu la Birläcin ORADItA, 27. - Seat partidulat

conservator a fast eri la Badkcin sä viziteze De d. laib Mania. Cei doi bOrbati politici au avut o Nark con winner. intirnk. Pal se an la Bi- dkcin. si d. lanal Pop. Dar nici d-sa on putut afla despre ce s'a vorbit.

Intrebänd pe d. Fillers. des- tore =put genet vizite, in local siu a raspans d. lulia Mania: A veldt sd vadd Sdlaial pa care nu-1 mai Wane nidodatd".

Intrebat dad este adevOrat el a chamat pe d. Ego Mania in frun- ea partidalui conservator, d. Fili- De= a limas doter Cy rallaunsol.

In saladm a adus pe tapet chestia conversiunii. D-sa este de parere nl aceasta lege nab. abolitii Si

creditul reheat D. Win Mania a observat ed este

canna! mal Interesaat punctul de vedere al d-lui Filipescu, cu cat d-sa este 'manlier bogat, are matte datorti si folusi nu care conversi- um.

Send Partidalui conservator a pa-

rasa sore scard Baddeinul du-se cu aatomobilal la Chicea. De molt, a lima trentil spre.Ducurestl.

Nki &pi plecarea d-sale d. Ma-

bIli n'a dat vrem lanturile asapra neobisnuitei vizite ce a orient.

VIATA ISP RENUNTARI A D-LIM MANIU

Intrebat cat va mg dura tribal slit politic, d. Mania a fispans, - Via. Chad citesc ziarele sl vdd attitea yawn ce se lac, Ind dome mat rd nu far politied. Dar meld. De alit el viola mea at cons- at numai din remaddri, Cia toatil

dorittla Wald meta, care voia sd mod cdsdloresc, eu n'ani Weta. Pentrucei Ini viata mea fratelintald de om politic, nu patron introduce o tome. Ml-a rid= ¡mental. - am renuntat. Mi-a admit jowl de 0.4i,- am remnant. deli Stitt toate badlands mind la bridge. Ml-au vid- cat evade de cal si le-aut vlzitat des la Viola si Badanesta. Dar ant renuntal sl la asta. Acorn Velma ad rm.( si la notified.

MAMINISMUL, CAUZA 11191381 ECONOMICE - Care e cauza principalt a mg-

Lei ecanemice? - Desvollarea technical. Masi- nistual a adancll Criza intealdta lai istoric sant nanteroase exempla ed tuasina la pdinea dela Ora aa-

Fiedaclee responsabil .0

CitiU in pag. 5-a:

Overiml isi stabileste

politica, economise'

finandari

ltirerariul escadrilei

italiene la intuarcere SHO,AL HARBOUR, 27 (Radar).

Generatal Balbo a hoteirat ca ina- Polerea escadrilei sale Fe Eurona sd se fined pe la Nord, ca escald In Wanda.

Escadrila pima pale ocean neri it tulle.

Aviatorul Post felicitat

de d. Roosevelt NE.W-Y ORR. 27 (Radon), - A-

viatoral Post a soSit la Washington Si a lost Omit la Casa Albd,

Presedintele Roosevelt i-a Wet- mat fellcildri polka 'mmHg raldu- Imol sda,in land PdmantUnti,

Nicolae fdateescu

www.dacoromanica.ro

adevărul 1933 depozit-12 2014.04.10.pdf

Documents