adevărul ca poveste. andrei pleșu. recenzie de ioan i. jr

8/18/2019 Adevărul ca Poveste. Andrei Pleșu. Recenzie de Ioan I. Jr.

1/14

O fenomenologie a parabolelor şi a Împărăţieiîn lectura reflexivă a lui Andrei Pleşu şi lecţiile ei

teologice

Arhid. Prof. Dr. Ioan I. ICĂ JR *


2/14

Un nou şi surprinzător dar a făcut la sfârşitul anului trecut culturii şi spiritualităţii româneştiAndrei Pleşu cu minunata sa carte Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste [1] !arte a anului"#$"% este în multe privinţe o carte eveniment !riticul de artă% gazetarul şi eseistul neobosit%risipit cu dăruire şi &ar după $''# în proiecte vitale de normalizare şi civilizare a spaţiului

public şi cultural românesc% Andrei Pleşu le dublează pe toate de o graţioasă% dar şi profundăreflexivitate (eflex al unei vocaţii filozofice% dar al interogaţiei esenţiale crescutenonconformist în pedagogia neconvenţională a )colii de la Păltiniş% din exerciţiul ei constants*a ţesut într*o stilistică inconfundabilă substanţa unei gândirii vii şi provocatoare Încă înaintede $''+ , aşa cum mărturisea în cuvântul*înainte la cartea Despre îngeri-.umanitas% "##/0 ,%Andrei Pleşu imagina 1o trilogie a intervalului2 Una din circumstanţele constituirii ei s*a aflatîntr*o interogaţie critică asupra limitelor culturalismului metafizic promovat de !onstantin

3oica nu doar ca strategie de rezistenţă spirituală sub comunism% dar şi exaltat de acesta caunică formă de existenţă a spiritului în lume -14umnezeul culturii20 Încă într*o memorabilăconferinţă ţinută la 5ugo6 în $'+/ Andrei Pleşu accentua% dincoace de absolutismul filozofului

păltinişan% dar dincolo de relativismul autoreferenţial postmodern% statutul de 1interval2 alculturii umane situate în spaţiul median dintre animalitate şi sfinţenie7divinitate 8ntuiţiaacestei condiţii intermediare proprii umanului şi*a găsit o primă explicitare în 1eticaintervalului2 sub semnul lui (obinson !rusoe sau 9alstaff cuprinsă în meditaţiile publicate înserial în 1:iaţa (omânească2% grupate apoi în volumul Minima moralia din $'++ 1Ontologiaintervalului2 a luat apoi forma imediată a unei 1angelologii2; sc&iţată într*o conferinţă la2% tendinţa perversă de a proiectaidealul% absolutul% într*un dincolo utopic inaccesibil% cu simultana degradare a realului şiimediatului proxim într*un element străin% rezultatul fiind apariţia între ele a unui vid pustiitor?ituaţi simultan în apropierea lui 4umnezeu şi în vecinătatea oamenilor% îngerii convertescacest abis într*un imens spaţiu al comunicării% într*o imensă scară a lui 8acob - Facere "+0 pecare se urcă şi coboară în acelaşi timp Îngerii sunt totodată trepte ale lumii şi trepte alecunoaşterii% arătând că aceste teritorii sunt modulate infinit şi constituite după un modeltriadic% nu binar*di&otomic 9ormă de sensibilizare a spiritualului% ei se află într*o lumeintermediară proprie , lumea imaginal ă între corporal şi spiritual , şi sunt percepuţi de ofacultate a spiritului intermediară între senzaţii şi idei , imagina l ul sau imaginaţia adevărată%divină -distinctă de imaginar ul fantastic0% sufletul omului fiind 1un înger latent2 Îngeriiguvernează atât elementele cosmosului asigurând muzicalitatea lui% dar şi naţiunile şi istoria;sunt lângă om ca păzitori cereşti% iar omul% care stă lângă înger prin excelenţă% este mona&ul , dar% aş adăuga% şi artistul% muzicianul% reflex al îngerilor muzicieni !uvântul*înaintela Despre îngeri dezvăluia şi tema celei de*a treia părţi a trilogiei intervalului gândită încăînainte de $'+'@ aceasta urma să abordeze problematica itineranţei% a parcursului spiritual%tema 1căii2 -odos0

Parabolele lui Iisus sunt% să o spunem anticipat% forma surprinzătoare a acestei 1odologii2% prezentându*se ca o fermecătoare fenomenologie 1răsturnată2 a căii spirituale 9iindcă aici

http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=79&a=4966#_ftn1http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=79&a=4966#_ftn1


3/14

căutarea lui 4umnezeu nu are sensul umanist% antropocentric% al unei morfologii de tipeliadesc a multiplelor manifestări ale raportărilor omului la transcendenţă În sens biblic%căutarea omului după 4umnezeu apare% deci% ca una de ordin secund% integrată în 1economia2teocentrică anterioară% primordială% a căutării omului de către 4umnezeu% culminând înîntruparea 9iului ?ău% atestată de ?cripturile


4/14

1analitică a receptivităţii2 -cf p B"0% iar ultimele patru evidenţiind 1subminareaideologicului2 în parabolele lui 8isus

!aracterul provocator al parabolelor lui 8isus este remarcabil surprins încă din primul capitol-p "'*DC0% consacrat unei excelente discuţii a afirmaţiei deliberat scandaloase -un 1scandal

teologic20 din Marcu B% $$ şi textele paralele% unde 8isus pare a institui o distincţiediscriminatoare între 1cei dinăuntru2% cărora li se descoperă tainele Împărăţiei% şi 1cei dinafară2% cărora acestea li se comunică doar enigmatic prin parabole% 1pentru ca văzând să nuvadăE2 !ontrar exegeţilor care au încercat să atenueze radicalismul afirmaţiilor lui 8isusmodificând c&iar textul biblic% Andrei Pleşu crede% pe bună dreptate% că el trebuie luat aşa cumeste% dar bine înţeles 3u e vorba de un 1ezoterism2 ori 1elitism2% sau de o 1cruzime2 orinedreptate neaşteptate din partea lui 8isus% ci de o constatare esenţială@ comunicând revelaţia?a tuturor% 8isus atrage atenţia asupra problemei receptării 5ui; dacă ea este 1pentru toţi% nueste pentru oricine2 -p BB0 3u există două categorii ireductibile de credincioşi în sens gnostic

-iniţiaţi şi neiniţiaţi0% dar există o distincţie între ascultătorii 1indisponibili2 ai parabolelor%care rămân din opţiune liberă proprie 1în afară2% şi alţii 1disponibili2% dispuşi să se anga6eze pe calea spirituală care duce din afară spre înăuntru Împotriva creştinismului sentimental%flasc% democratic% comun -p BB0% 1nimeni nu este exclus în mod arbitrar şi nedrept% dar nimeninu este inclus în mod necondiţionat2 -p DC0 Împărăţia iubirii este pentru toţi% mai puţin

pentru cei care nu o percep% nu o doresc% nu o suportă -p BB0% preferând interiorităţiiexterioritatea lumii% refuzul lor soldat cu 1învârtoşarea inimii2 fiind sancţionat la 6udecata de

pe urmă tocmai de permanentizarea acestei exteriorităţi alienante ?ituaţia e pasibilă de ogeneralizare filozofică% în câteva pagini esenţiale -p BD*B'0 Andrei Pleşu sc&iţând liniile uneifenomenologii a exteriorităţii şi interiorităţii care evocă fenomenologia similară a lui Fic&el.enrG xistă astfel exterioritatea mundană a lumii în care suntem aruncaţi -în sens&eideggerian0; există apoi 1păcatul2 exteriorităţii% riscul de a exista excentric% dislocat proprieifiinţe; şi există exterioritatea 1aruncării afară2 la 6udecata es&atologică% unde 1a nu fi înăuntrula nimic% a nimănui% a nu avea un =înăuntru>% acesta este iadul2 -p B+0 Pentru 8isus parabolaîşi propune astfel să fie un corectiv al dislocării generale% să fie 1un dispozitiv al aruncăriiînăuntru2% unde para-bolē - par-ball!0 apare drept reversul lui e"-bolē -e"-ball!0 -p B'0 ?au%în linia aceluiaşi demers etimologic% s*ar putea adăuga@ parabola este şi un sym-bolon% care îşi

propune să vindece traumele produse de un dia-bolon. !a atare% parabola e un dispozitiv1ambiguu2 adecvat lumii de aici@ revelează voalând şi voalează revelând; pentru cei pregătiţi e

o indicaţie% o desc&idere% iar pentru cei nepregătiţi e o interdicţie% un obstacol

Parabola comunică adevărul ca pe o 1inevidenţă luminoasă2% cum sună titlul celui de*al doileacapitol -p DH*H"0% dedicat unei meditaţii asupra parabolelor făcliei sub obroc şi cetăţii de pemunte Prin aceasta 8isus arată că locul adevărului este nu doar interioritatea% ci şi1verticalitatea2 -p C$0% subminată permanent de 1orizontalitatea2 aplatizantă a exteriorităţiiParabolele 9iului întrupat sunt ele însele% într*o formulă memorabilă% 1efectul răstigniriiintelectului divin pe lemnul limitelor raţiunii omeneşti2 -p C"0 1Altitudinea2 apare% aşadar%atât drept regulă a vieţii noi a credinciosului% cât şi drept exigenţă metodologică pentruinterpret 4incolo de orice alegorism contextual facil -p C'0% la fel stau lucrurile şi în cazul

luminozităţii adevărului Aşa cum .ristos Însuşi a realizat altitudinea 5ui prin ridicarea ?a însfeşnicul crucii% tot aşa ucenicii% ieşind din obscuritatea exteriorităţii şi văzând lumina din


5/14

acest sfeşnic% revin în lume ca purtători şi transmiţători ai acestei lumini -p CH0 Iot aşa şiinterpretul scoate prin interpretare parabola din norul obscurităţii şi de sub orizontalitatea

plată a omileticii moralizante sau alegorizante şi o pune în altitudinea iradiantă de sfeşnic şimunte înalt al adevărului -p H$0

!ele trei capitole care urmează desenează tabloul patologiilor receptivităţii inventariind principalele maladii ale opacităţii şi înc&iderii în exterioritate O amplă meditaţie pe marginea parabolei semănătorului creează cadrul unei discuţii detaliate a formelor luate de1receptivitatea deviată2 -p H/*'D0 Acest gen de receptivitate inadecvată e produsul uneinesesizări a naturii anti*naturale a adevărului revelat în parabole; acestea nu vor săconvertească misterul în evidenţă% ci% din contră , în sensul blagianei potenţări a misterului ,%vor să iniţieze în 1marea reţea a inevidenţelor2 care constituie% întemeiază şi &rănesc lumea învizibilitatea ei -p HH0 1Parabolele ne pun doar în situaţia de a presimţi ce ar putea să fie=Împărăţia lui 4umnezeu> şi pe ce cale se poate a6unge la ea2 -p H+0 !a atare% interpretarea

autentică a parabolelor este doar 1o paradoxală =fenomenologie a inevidenţei>% a ceea ce nuapare şi nu este dat2 -p HH0 1?cenografia2 introductivă a parabolei semănătorului sugereazăde6a simbolic la nivelul gesturilor ritmul triadic al ieşirii% coborârii şi urcuşului% emblematice

pentru 1biografia2 lui .ristos -p HC*H+0 !ele trei tipuri de soluri în care cade sămânţa suntimaginile a 1trei tipuri de opacitate2 admirabil descrise@ 1indigenţa mentală2 greoaie şi obtuză%cu un excelent excurs -p +$*+/0 despre prostia întotdeauna vinovată% deloc benignă în?criptură; vine apoi 1superficialitatea euforică2 exaltată% lipsită de rădăcini şi% în fine% 1asfixiamundană2 care sufocă sufletul sub gri6ile lumii ?ămânţa parabolelor aruncată de 8isus tuturor 1fără preselecţie2 pătimeşte prin însămânţare calitatea sau lipsa de calitate a solului interior al

primitorilor (odirea ei are loc numai într*un suflet receptiv la modul feminin al interiorităţiimaterne şi înzestrat cu virtutea răbdării% tema unui alt inspirat excurs -p '/*'D0 9ormă de1creditare a irealizabilului2 în 1suspensia temporală a succesului2% răbdarea evang&elică este1corelativă speranţei2 şi expresia ei cea mai subtilă% ambele având în comun 1o referinţă lainevidenţă2% o 1valorificare a potenţialului de realizare a unei absenţe2; şi ca atare nu esteînsoţită de resemnare şi frustrare% ci de mângâiere şi bucurie În această perspectivă toate celetrei tipuri de receptivitate deviată sau opacitate evocate de parabolă sunt tot atâtea forme de1carenţă a răbdării2% obtuzitatea% superficialitatea şi asfixia gri6ilor fiind expresii ale nerăbdăriifaţă de adevăr% ale uitării esenţialului prin bloca6ul în inautentic

Acestor forme 1inferioare2 li se adaugă ratarea 1superioară2 produsă prin 1abuzul spirituluicritic2% a le cărui patologie% ravagii şi 1obnubilări2 soldate cu 1pierderea filialităţii2 suntdescrise pe firul unei insolite şi pătrunzătoare interpretări a parabolei puţin frecventate acopiilor din piaţă -p 'H*$$$0 În centrul interpretării stă un memorabil excurs despre sensurile1copilului2 şi 1copilăriei2 în vang&elii -p ''*$#H0 !a şi în cazul 1iubirii2% şi aici ?criptura%dar şi lumea antică în general se dovedesc a fi la antipodul 1&ermeneuticii sentimental*idolatre2 a 1prunciei2 tipice pentru modernitate% care exaltă mitologic copiii ca modele idealede puritate şi inocenţă .ristos şi ?cripturile demontează această transfigurare emotivist*idealizantă în favoarea unei viziuni realiste@ copiii sunt daţi drept modele ale receptivităţii nuîn lumina virtuţilor lor prezumate% ci tocmai a slăbiciunii şi precarităţii lor 4e asemenea%

departe de a fi priviţi ca perfecţi% ei trebuie să evolueze prin educaţie; maturizându*se% ei suntc&emaţi să treacă de la stadiul de 1copilaş2 - paidion0 răzgâiat şi neanga6at la acela de 1copil2


6/14

-te"non0 matur care asumă serios 6ocul înţelegerii şi maturizării prin care abia devine 1fiu2-hyos0 desăvârşit !opiii mofturoşi din parabolă care refuză să intre în 6ocurile plânsului şi

bucuriei sunt persona6e negative din prima categorie !a atare% ei sunt interpretaţi filozoficdrept embleme ale patologiei spiritului critic Abuz al inteligenţei care refuză să intre în 6oculrevelaţiei% criticismul preferă posturii anga6ate a 6ucătorilor pe cea de 6udecător şi comentator exterior; riscul acestei dezanga6ări este însă bloca6ul în imaturitate% ratarea filialităţii a cărei

probă de maturitate este tocmai 1a*filierea2% cura6ul dedicării unui scop trans*individualForala parabolei este necesitatea permanentei convertiri a imaturităţii 1copilărelii2 în1filialitate2 matură şi responsabilă O lecţie neasumată însă niciodată pe deplin decreştinismul


7/14

adevăratul şi unicul stăpân al Împărăţiei ?ale -p $/B*$/D0 Ientaţie a exteriorităţii facilă% şiimatură spiritual% această uzurpare este 6udecată şi condamnată la exterioritatea perpetuă

Înscrise în simetrie contrară% următoarele trei capitole trasează tabloul pozitiv al uneiaretologii sau a virtuţilor receptivităţii autentice faţă de revelaţie sugerate de parabolele lui

8isus 9orma pozitivă fundamentală a receptivităţii este cea a aşteptării minuţios analizată pefirul a şase parabole specifice într*un capitol -p $/H*$CB0 care se constituie într*o veritabilămică fenomenologie a aşteptării 4ominanta acestei atitudini este dată de 1tema absenţei2 lui4umnezeu şi a credinţei ca 1organizare a vieţii având ca reper însăşi absenţa celui aşteptat2-p $B$0 !redinţa este astfel nu atât un mod de a te asigura de prezenţa lui 4umnezeu% cât odesc&idere% o formă de asumare a existenţei ca aşteptare7participare activă a revelării depline alui 4umnezeu Într*o splendidă formulare paradoxală de tip ecJ&artian% prin credinţă14umnezeu este astfel absenţa care devine prezentă prin aşteptarea ta2% 1prin aşteptare eşticreatorul !reatorului tău2 -p $B$0 Aşteptarea evang&elică are însă un set de note specifice

3u este în primul rând o aşteptare nebuloasă% pentru că ştim ce şi pe cine aşteptăm -?tăpânul%Firele0 3u este apoi o aşteptare pasivă% ci însoţită de faptele slu6irii% ceea ce nu înseamnăînsă o cădere în cultul 1productivităţii2 care înlocuieşte aşteptarea cu 1mecanica2 făptuiriiAdministrarea corectă a intervalului absenţei stăpânului implică slu6irea şi responsabilitatea şiexclude comportamentul de vătaf brutal% suficienţa% triumfalismul şi eficienţa lumească%nemilos portretizate într*un alt excurs memorabil -p $D/*$DB0 Aşteptarea implică trezie şiveg&e% 1bilocaţia2 unui mod de a fi prezent în acelaşi timp% în timp şi în afara lui% aici în lumeşi între oameni% dar şi dincolo de ea% cu 4umnezeu -p $D#*$D$0 Aşteptarea şi veg&ea1omogenizează timpul2% situându*se deasupra alternativei zi*noapte% trezie*somn -p $DD0;ceea ce exclude demonizarea somnului şi înnegrirea nopţii% care pot fi simboluri aleapofatismului Aşteptarea este% încă şi mai esenţial% 1atitudinea definitorie a inteligenţei2% a fiînţelept -ca 6umătate din fecioarele din parabolă0 însemnând şi a fi 1deştept2% a te deştepta latimp; pe cale de consecinţă% cei care nu aşteaptă sunt nebuni -asemenea celorlalte fecioare0%1proşti şi vinovaţi de faptul de a fi proşti2 -p $D+0 1Iaina uşilor înc&ise2% intrarea refuzatăfecioarelor 1nebune2% nu este% aşadar% deloc o interdicţie arbitrară% ci evocă o 1criză de re*cunoaştere2 din partea Firelui es&atologic% care nu*l recunoaşte pe cel care cere să intreînăuntru fără să fi fost prezent anterior în spaţiul aşteptării pentru Fire încă în intervalulabsenţei lui 3u poate fi preluat şi introdus aici decât cel de6a situat în anticamera unei atenţiişi aşteptări vii şi lucide -p $C/*$CB0

(eceptivitatea poate fi însă şi ea 1combativă2 şi 1ofensivă2% luând formele 1îndrăznelii şi perseverenţei2 evocate de parabola prietenului în miez de noapte şi cea a 6udecătoruluinedrept şi văduvei stăruitoare% tema capitolului următor -p $CD*$HC0 13e*ruşinarea2insistenţei nu este nici lipsă de respect şi de politeţe% ci o virtute% o 1versiune a cura6ului2 şi oformă de răbdare% de tenacitate Parabolele pledează pentru perseverenţa necondiţionată înrugăciune şi în căutarea dreptăţii şi% dislocând pre6udecăţile simţului comun% reabiliteazăîndrăzneala şi cura6ul în credinţă (ugăciunea şi credinţa , pe care 9iul Omului vrea să le aflecând va reveni pe pământ , sunt forme tenace de aşteptare activă răsplătite% sunt răspunsuri deîncredere răbdătoare din partea oamenilor la propria 5ui aşteptare şi încredere răbdătoare pe

care le are faţă de noi -p $HD0


8/14

În fine% receptivitatea ofensivă este şi una 1creatoare2 şi 1cura6oasă2% capabilă de inventivitateşi dispusă să asume riscuri ste lecţia celebrei parabole a talanţilor interpretată în continuare-p $HH*$+/0 Ialanţii diferiţi primiţi trebuie valorificaţi prin multiplicare Prin condamnareaslugii sterile şi fricoase deznodământul ei evidenţiază limpede faptul că 4umnezeu nu

primeşte 1supunerea inertă% confirmarea nereflectată% tezaurizarea pioasă% fără dezbatere% fărăîmbogăţire interioară2 -p $H+0 , tot atâtea maladii ale receptivităţii imobile% pur conservatoare% 1literale2 ,% ci răsplăteşte ascultarea vie% roditoare şi îmbogăţitoare în 4u&ulÎntr*o perspectivă mai largă% parabola poate fi citită , ne sugerează convingător Andrei Pleşu

, într*un registru metodologic principial% şi aceasta în două feluri Fai întâi vorbindu*nedespre raportul dintre ?criptură şi Iradiţie% dintre revelaţie ca dar şi fructificarea eimultiplicată în predania vie a


9/14

&ermeneut prile6ul unui pătrunzător excurs pe tema fricii -p "#/*"#H0 !u repetatele eic&emările la netemere şi bucurie% vang&elia lui 8isus face% în mod cert% 1inacceptabilă oteologie a fricii2 de pedeapsă în sensul unei terori fizice primitive% animalice% pentru că fricade 4omnul nu poate fi 1o psi&ologie de penitenciar2 -p "#D0 În ?criptură însă 1frica şicutremurul2 desemnează în primul rând capacitatea spontană şi normală a omului de a seminuna% de a se lăsa copleşit de mister% de epifaniile lumii de dincolo% însoţind ca atare oricesupunere faţă de o autoritate legitimă% inclusiv a femeii de bărbat% şi fiind 1începutulînţelepciunii2; 1în acest sens% şi numai în acest sens2% deloc surprinzător şi în răspăr cu

percepţia modernă despre iubire% 1frica de 4umnezeu este condiţia supremă a receptivităţiifaţă de mesa6ul 5ui2 -p "#H0

4imensiunea paradoxală% neconvenţională% a discursului în parabole preferat de 8isus are însăimplicaţii nu numai în planul subiectiv al receptivităţii revelaţiei ?ale de către oameni% ci areconsecinţe asupra modalităţii 1obiective2 a acestei revelaţii% ea însăşi reflex al subiectivităţii

speciale a Însuşi (evelatorului acestei revelaţii Astfel spus% parabolele corespund personalităţii lui 8isus Profet şi vestitor itinerant al unei Împărăţii% 8isus nu a scris nimic@ n*aconstruit nici un fel de doctrină% nici teologică% nici 6uridică% şi n*a fost sacerdotul nici unuinou ritual 1Fereu imprevizibil% scandalos2 c&iar% 8isus a fost străin de orice dogmatism sauutopism A făcut 1tot ce e de făcut pentru a nu*şi transforma prezenţa şi destinul pământesc întemeiurile unei ideologii2 -p "$"0% parabolele fiind totodată o sistematică şi radicală1subminare a ideologicului2 -titlul părţii a doua0% ba c&iar 1cea mai radicală destructurare aideologicului din zorii culturii şi civilizaţiei europene2 -p "$/0 O lecţie însă insuficient

preluată de posteritatea creştină% unde credinţa% ne avertizează filozofic Andrei Pleşu% a fost1sistematizată instituţional% simplificată electoral% redusă la un inventar geometric de

postulate% prescripţii şi 6udecăţi în alb*negru2 !onsecinţele acestei ideologizări au fost banalizarea vang&eliei% reducerea ei la un dogmatism sau eticism% devenind la limităfundamentalism sau voinţă de putere 9undamentalismul religios a iscat fie altefundamentalisme religioase% fie ideologiile anti*religioase ale ateismului% ideologizareacredinţei subminând şi spiritul ecumenic contemporan !aracterul funest al ideologiei% politicesau religioase% este că substituie adevărului existenţial viu un 1adevăr spectral şi născător despectralitate2% simplifică% masifică şi sărăceşte viaţa şi lumea 1de dragul câtorva idei fixe şi aunui activism monocolor2 -p "$/0 !apitolele părţii a doua vor să surprindă câteva dinmodalităţile prin care parabolele evang&elice deconstruiesc 1abuzul ideologic2

Pornind de la o interpretare a mizelor de profunzime ale parabolelor casei pe stâncă% a turnuluide clădit şi regelui la război şi a celor doi fii% o amplă meditaţie e consacrată relaţiei dintre1faptă şi contemplativitate2 )i aici parabolele invită la depăşirea înţelepciunii 1loculuicomun% de regulă moralizator2; acesta nu este un 1loc fals2% ci doar unul 1blocat în propria luievidenţă2 În cazul de faţă înţelepciunea comună invită la unirea în viaţa de credinţă a teorieicu practica% la traducerea în viaţă a doctrinei -p "$H0 Or contextul arată că% dacă pentru noiteoria e baza şi actul e o aplicare a ideii% aici e tocmai pe dos@ 1adevărata temelie durabilă efapta2% 1nu teoria e fundaţia% ci actul care o împlineşte şi 6ustifică2 -p ""#0 Acesta pentru căfapta la care ne c&eamă 8isus nu se cuprinde într*un cod de legi l neaducându*ne un nou

regulament sau cod penal% deoarece 1nu putem admite că 4umnezeu ?*a făcut om ca sălivreze o lecţie de dirigenţie2 -p ""$0 1A face2 înseamnă în primul rând 1a da roade% a fi


10/14

creator% a te distribui% a iradia2% iar fapta e 1ilustrarea coerenţei tale existenţiale% întruc&ipeazăunitatea şi unicitatea ta% coerenţa între ce eşti% ce spui şi ce faci2 -p """0 4e aceeavang&eliile nu încetează să avertizeze asupra 1capcanei faptei2 şi patologiilor ei% 8isusdenunţând 1procedurile magice% ocultismele ostentative% agitaţia mistagogică2% 1c&iar şiritualul legitim% dacă el se reduce la îndeplinirea unor forme goale2 - ibid.0 Într*un alt scurtexcurs filozoful face un portret nemilos ritualismului exterior al 1funcţionărismului

bisericesc2 denunţat% pe urmele părintelui AndrK ?crima% ca înlocuind adevărata ort&o*doxiecu o 1orto*praxie2 conformistă% autosuficientă şi amorală -p ""/*""B0 9apta% arată

parabolele% e o construcţie care nu poate fi realizată şi dusă la capăt decât în c&ip inteligent% cucunoaştere 9apta şi cunoaşterea se întrepătrund@ a face devenind un fel de a înţelege şicunoaşte% iar a cunoaşte un fel de a acţiona şi a fi -p "/#0 4e aceea polemicainterconfesională în termenii dis6unctivi puşi de protestantism% credinţă sau fapte în realizareamântuirii% e un exemplu clasic al ideologizării vang&eliei% care cere atât una% cât şi alta

pentru intrarea în Împărăţie -p "/$0 8deologică poate a6unge însă şi 1complementaritatea2 lor

-p "//0 Parabolele circumscriu şi în acest caz în mod viu faţetele complexe ale adevărului%care se sc&imbă în funcţie de situaţiile concrete descrise şi invită la inteligenţă şi discernământ

perpetuu% nefăcând 1nici o concesie simţului comun% tezismului liniar% somnolenţei comode%conformismului ipocrit2 -p "/D0 Paradoxul culminează în rugăciune -p "B"*"BB0% care înmulte parabole apare drept 1fapta cea mai impunătoare% ofensivă şi dinamică2@ departe de a fio simplă meditaţie intelectuală% rugăciunea apare aici drept o 1înfăptuire ziditoare2% realizarea

pragmatică şi paradigmatică a dialogului cu 4umnezeu% în lumina căreia 1orice faptă trebuiesă fie o specie a rugăciunii2

?ubminări ale ideologicului ne invită Andrei Pleşu să vedem şi în alte două parabole lucanice pe cât de celebre% pe atât de enigmatice şi provocatoare% cărora le sunt dedicate paginile finaleale cărţii 5a o privire atentă% adevăratul 1erou2 al faimoasei parabole a fiului risipitor% atatălui iubitor sau a celor doi fii din inima $vangheliei după %uca este% într*adevăr% 1risipireaînsăşi2 prezentată în trei ipostaze -p "D'*"H#0@ 1risipirea de risipire2 a fratelui rebel mai mic-păcătoşii0% 1risipa de cuminţenie2 ranc&iunoasă% resentimentară şi suficientă a fratelui maimare -fariseii0 şi 1risipa de iubire2 necondiţionată a tatălui iertător% a cărui iertare anticipată%1nesistematizabilă după criteriile 6udecăţii omeneşti2% învie şi restaurează umanitatea dincolode orice categorisiri mortale ale unei legi mortificate în ideologie 4incolo de ideologia

pietistă şi 1călâie a sufletului2% care confundă inocenţa cu 1o blândă decerebrare2 şi

culpabilizează din principiu inteligenţa ca luciferică şi 1eretică2 în fiinţa ei% se situează şi parabola economului nedrept -p "H$*"HH0 ?ingurul aspect lăudat ca exemplar de parabolă încomportamentul dubios etic al economului , care rămâne unul nedrept şi nerecomandat înfondul său , este modul de procedură inteligent% ingenios% sagace logiul reacţiei inteligentearată că morala controversată a parabolei economului nedrept este într*adevăr% evident 1spreconsternarea şi dezamăgirea predicatorilor intransigenţi şi moralizanţi2% nu alta decât1reabilitarea inteligenţei ca virtute2

Parabolele lui Iisus în măiestrita interpretare filozofică a lui Andrei Pleşu se înc&eie oarecum brusc în volum cu această recuperare a inteligenţei în planul religios Adevăratul final al cărţii

este% cred% mai degrabă splendidul capitol antepenultim -p "BD*"D+0 dedicat nu unei paraboleanume% ci simbolismului unei imagini*parabolă% şi anume 1misterului uşilor înc&is*desc&ise2


11/14

Omniprezentă în scrierile 3oului Iestament% de la $vanghelia după Matei până la Apocalipsă%uşa este aici .ristos% nu un simplu simbol% ci o Persoană; ca atare 1uşa este vie2% ceea ceînseamnă că 1nu funcţionează mecanic după reguli previzibile2 -p "BH0 ?pre deosebire de

poarta 1largă2% uşa e 1strâmtă2% dar 1nici opacă% nici exclusivistă% ci doar selectivă2 -p "B+0%marcând în ritmul ei de desc&idere şi înc&idere fazele alternative ale respiraţiei Împărăţiei@între 1ex*piraţia2 divină a golirii -"en!sis0 descendente a 9iului urmată de 1in*spiraţia2umplerii ascensionale îndumnezeitoare - pler!sis-the!sis0 a umanului mântuit Pe aceeaşi

poartă 1strâmtă2 a întrupării şi crucii pe care a intrat 9iul în lume ni se cere şi nouă să intrămspre îndumnezeire -p "D/0 )i aici condiţia care ni se pune este să acceptăm să ex*pirăm% sămurim asumându*ne botezul% golindu*ne şi ieşind din &otarele eului propriu% pentru a ne lăsain*spiraţi% absorbiţi de atotcuprinzătorul u divin -p "DB*"DC0 !u această moarte*înviere%ieşire*intrare% din afară*înăuntru% enstază*extază% expiraţie*inspiraţie% conc&ide filozoful% 1neaflăm dinaintea unei subtile dis6uncţii între =eu> şi =persoană>2% persoana fiind 1tocmai ceeace îşi afirmă deplinătatea după ceea ce eul a fost redus la starea de simplu agent al

interlocuţiei% un =indicator> mai mult decât un =actant>2 -p "DH0 Potrivit vang&eliei%singura atitudine în faţa uşii înc&ise care duce dincolo de lume este într*adevăr 1anularea desine% sacrificiul ca probă a identificării cu !el care stă aproape lângă uşa2 -p "D+0 Împărăţiei

persoanelor vii% nu a eurilor moarte Iocmai în această perspectivă devine evidentă catastrofareducerii religiosului la ideologic@ ideologiile sunt construite toate pe 1supremaţia de principiua =eului>2 individual şi comunitar; 1evacuează =persoana> pentru a exalta eul mundan şi areteza perspectiva transcendenţei2 -ibid.0% astupând uşile Împărăţiei care duc dincolo pentru ale menţine doar pe cele care duc dincoace

4esc&ise de o 1introducere2 despre 1adevăr ca poveste2% Parabolele lui Iisus în interpretarealui Andrei Pleşu se înc&id cu o 1înc&eiere2 cu caracter metodologic dedicată unei savuroase%dar şi provocatoare 1critici a raţiunii exegetice2 -p "+$*/##0 Fai puţin 1înc&eiere2% câtapendice% aceste pagini ar fi putut fi foarte bine o a doua parte a introducerii% 6ustificând atuncişi caracterul ştiinţific al volumului garnisit copios de circa trei sute de note şi referinţe

bibliografice În c&eia narativă a întregii cărţi înc&eierea devine însă şi ea o 1poveste delaborator2% în care Andrei Pleşu ne relatează experienţa şi constatările personale la care aa6uns în urma unui efort remarcabil de a acoperi esenţialul imensei bibliografii acumulateasupra parabolelor evang&elice Periplul a fost unul obositor% dar şi instructiv% şi din el&ermeneutul a învăţat multe% dar a înţeles şi multiplele forme în care 1se poate rata2

interpretarea parabolelor Astfel% exegeza patristică şi medievală a înclinat spre 1alegorism2%iar omiletica bisericilor spre 1moralism2 sentimental% ambele reducând parabolele fie ladecodificarea unor mesa6e criptice% fie la încifrarea unor reguli de comportament% nivelând caatare inacceptabil caracterul provocator şi nonconformismul inconfortabil al discursului lui8isus 5a fel de discutabil şi ratat este 1zelul ideologic2 al multor exegeze contemporane care%atunci când nu reinventează textul% îl utilizează drept pretext şi poligon de testare pentrudiverse mode intelectuale ale momentului@ marxism% ecologism% feminism etc În faţa acestor excrescenţe demersul istoric al unei alte părţi a exegezei actuale% creştine şi ebraice% de arecupera cât mai fidel contextul istoric şi social -1?iz*im*5eben20 al parabolelor este unul

salutar% dar şi el riscă să deraieze în 1labirintul exactităţilor inutile2 trecând pe lângă texte şimiza lor de adevăr% oferind doar răspunsuri la întrebări pe care acestea nu le pun !onvingerea


12/14

filozofului Andrei Pleşu este însă că există un adevăr ne*ar&eologic al parabolelor cuprins în1teme şi soluţii fără dată şi fără patină muzeală2% iar acesta se dezvăluie numai unei abordăride tip &ermeneutic care identifică interogaţia fundamentală a acestora în fuziunea deorizonturi care uneşte intenţia textului% interogaţiile proprii ale &ermeneutului şi aşteptărilecititorului de azi -p "''*/##0 ?curta bibliografie din final -p /#$*/#+0 selectează esenţialedin imensa literatură acumulată în 6urul parabolelor lui 8isus cincizeci şi ceva de titluri% vrândsă ofere doar câteva orientări pentru cititorii care 1vor simţi nevoia să facă% pe cont propriu%câţiva paşi mai departe2 Între cele două serii de titluri , trei recente compendiifundamentaleL"M şi alte treizeci şi opt de referinţe despre parabole în special% şi altedouăsprezece pe tema parabolelor Împărăţiei , întâlnim o mărturisire neaşteptată în acest loc%dar importantă Anticipând eventuale reproşuri venite din aşteptări născute de natura generalăa titlului cărţii% &ermeneutul îşi declară modest limitele întreprinderii sale !artea ar avea% înopinia autorului însuşi% 1două lacune2@ este selectivă şi 1nu dă socoteală de toate parabolelelui 8isus cuprinse în 3oul Iestament2 -p /#D0% şi% mai grav% cuprinde o 1insuficientă

aprofundare a parabolelor &mpără'iei2 Un 1atac frontal2 al acestei din urmă teme ar finecesitat însă 1un volum distinct2% 1amânat2 însă de filozoful*interpret 1pentru un alt momentsau pentru niciodată2

4in punctul de vedere al lecturii sugerate aici% această mărturisire esenţială% deci necesară%trebuie citită însă altfel decât sugerează contextul bibliografic în care este inserată steimpusă de titlul generic% şi ca atare ambiguu% al volumului% de natură să trezească aşteptăridiverse şi contradictorii% şi astfel să dezamăgească inevitabil o parte a publicului În orice caz%titlul creează un orizont de aşteptare teologic de tip exegetic sau omiletic% pe care nu*lsatisface şi nu*şi propune să o facă 9iindcă Andrei Pleşu nu ne oferă -şi nu vrea să ofere0 niciun comentariu biblic sui generis -gen Noac&im Neremias0% nici o carte de predici laice -gen

3icolae ?tein&ardt0 despre parabolele lui 8isus vident% cartea sa nu produce nici oreconstituire istorică a mediului iudaismului palestinian din secolul 8% în care au fost elerostite% dar nici transpuneri actuale ale mesa6ului lor pe portativele mentalităţii contemporane

, demersuri faţă de care filozoful se delimitează nu doar în 1post*scriptumul neştiinţific2 dinfinal% dar peste tot în cartea sa

Avem aşadar de a face cu o carte care este de fapt o fină şi subtilă meditaţie filozofică despre parabolele lui Iisus sau (alea &mpără'iei , acesta putând fi şi un titlu mai precis ,% cu o

reflecţie &ermeneutică asupra )enomenului parabolelor lui 8isus în lumina lui 8isus ca Parabolăşi a adevărului revelat al Împărăţiei în formă parabolică% precum şi asupra consecinţelor şiimplicaţiilor practice ale acestei înţelegeri specifice% unică în felul ei în peisa6ul religios alumanităţii (ezultatul este o fenomenologie a !ăii şi Adevărului revelat de 8isus în paraboleO fenomenologie specială% în sensul răsturnat al fenomenologiei franceze contemporane% cualte cuvinte una care nu vrea să reducă fenomenele saturate la condiţiile posibilităţii lui demanifestare în planul unei conştiinţe care le constituie ca atare% ci îşi propune să restituie într*o conştiinţă reconstituită modul de auto*manifestare propriu acestor fenomene lăsate să aparăîn propria lor modalitate (evelaţia este aici lăsată să survină în propriile ei modalităţi deauto*manifestare% în loc să fie redusă arbitrar la condiţiile mediului în care aceasta survine O

fenomenologie de acest tip restituie mişcarea însăşi a revelaţiei şi ca atare asumă inevitabilteologicul% c&iar dacă nu neapărat şi teologia ?*a putut astfel vorbi despre 1cotitura teologică2

http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=79&a=4966#_ftn2http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=79&a=4966#_ftn2http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=79&a=4966#_ftn2


13/14

a fenomenologiei franceze contemporane În acest sens% Andrei Pleşu este% perfect sincron%momentul fenomenologic al filozofiei religioase din cultura română% iar Parabolele lui

Iisus este ec&ivalentul românesc% absolut original şi independent% al (uvintelor lui *ristos%ultima şi provocatoare carte a regretatului Fic&el .enrGL/M

Parabolele lui Iisus în superba interpretare fenomenologică a lui Andrei Pleşu întâlneşteautentic revelaţia şi dă seama pe deplin adecvat de teologic% cu alte cuvinte de logica

paradoxală a revelaţiei Asumă teologicul% nu însă şi teologiile istoric constituite; aşa cumasumă şi filozoficul% nu şi filozofiile 3e reaminteşte tuturor% deci inclusiv teologilor şiclericilor 1profesionişti2% o constatare esenţială% uitată sau ignorată de creştini% din care decurgo serie de distincţii &otărâtoare

!onstatarea esenţială% pe care filozoful*interpret al parabolelor nu o tematizează% dar caresusţine implicit sau tot demersul Parabolelor lui Iisus% priveşte natura prinexcelenţă eshatologică% recunoscută de o parte importantă din teologia vie contemporană% aadevărului revelat de 8isus .ristos 9iul lui 4umnezeu a vestit şi a inaugurat Împărăţia lui4umnezeu% o realitate paradoxală% cu neputinţă de asimilat de natură şi istorie Împărăţia lui

Dumne+eu e cosmosul şi istoria asimilate şi transfigurate în 4umnezeu% nu asimilarea lui4umnezeu în natură şi istorie


14/14

Aceasta e constatarea de fond care susţine şi setul de distincţii capitale pe care ni lereaminteşte în cazul creştinismului Andrei Pleşu@ cea dintre ideologie şi revelaţie% dintredoctrină şi prezenţă% dintre eu şi persoană !reştinismul este în esenţă revelarea prezenţei într*o Persoană vie şi surprinzătoare a realităţii es&atologice paradoxale a Împărăţiei lui4umnezeu% o revelaţie surprinzătoare% provocatoare şi transformatoare pentru credinciosulconvertit la interioritate şi presc&imbat şi el în persoană la fel de misterioasă !a fenomenetotodată istorice însă%

adevărul ca poveste. andrei pleșu. recenzie de ioan i. jr

Documents