adevarata istorie a lui vlad tepes

7/23/2019 Adevarata Istorie a Lui Vlad Tepes

http://slidepdf.com/reader/full/adevarata-istorie-a-lui-vlad-tepes 1/5

Cel mai vestit român din Evul Mediu este, fără îndoială, Vlad Ţepeş. Numele lui eracunoscut din Imperiul Otoman până în spaiul !erman, fiind su"iect al povestirilor de!roa#ă încă din timpul vieii sale. $opularitatea lui a fost reînviată la sfârşitul secoluluial %I%&lea prin romanul lui 'ram (to)er şi astă#i datorăm filmelor cu *racula asociereadintre acest persona+ şi omânia. *ar cine a fost el cu adevărat-

CIC/ 0ICI $EN12 0 VE*E0 O 30EIE 4O1O *E E%CE$ŢIE C2 5I *E($E V0*

ŢE$E5

Vlad Ţepeş a fost fiul lui Vlad Dracul, domnul Ţării Româneşti. Vlad, tatăl, fusese primit înOrdinul Dragonului de către Sigismund de Luxemurg, regele !ngariei, din care cau"ă i se spunea#Dracul$, de la dragon. Su numele Dracula sau Draculea, în sensul #al lui Dracul$, era cunoscut

de contemporani fiul său, Vlad, în timp ce turcii îl numeau Ţepeş, din cau"a pedepsei sale preferate % trasul în &eapă. La noi s'a încetă&enit în traducere românească porecla dată de turci, Vlad Ţepeş, în timp ce poreclaDracula, preferată de occidentali, a căpătat un alt sens, dat de persona(ul principal al romanului lui )ramSto*er.

+opilăria şi adolescen&a şi'a trăit'o mai mult pe meleaguri străine, prin ransil-ania şi !ngaria, alături de tatălsău, iar după ce Vlad Dracul, pus pe tron de Sigismund de Luxemurg, s'a supus sultanului, a petrecut câ&i-aani în mperiul Otoman, ca ostatic. /ână la preluarea domniei a trăit mai mult în afara &ării, ceea ce poateexplica politica sa internă. 0 cunoscut culturi diferite1 cea mag2iară şi germană din ransil-ania, cea otomanăşi poate mai pu&in pe cea românească. 0ceste contacte cu medii di-erse i'au permis crearea unui conceptpropriu despre ideea de gu-ernare.

6ustiiar- Mai de!ra"ă lider autoritar

/o-estirile contemporane despre Vlad Ţepeş germane, sla-e sau româneşti, au păstrat în memoria timpuluicâte-a ac&iuni ferme de gu-ernare. +2iar dacă ele sunt transmise într'o formulă mai degraă anecdotică,aceste legende medie-ale ne de"-ăluie dimensiunile şi principiile programului său de gu-ernare1 măsuridrastice împotri-a 2o&iei 3po-eştile cu negustorii, cu preo&ii sau cu cupa de aur la i"-or45 promo-area munciişi pedepsirea leneşilor 3po-estea so&iei leneşe care a fost pedepsită pentru că nu i'a cusut o cămaşă suficientde lungă so&ului ei45 primul program cunoscut de integrare a &iganilor, prin implicarea lor în luptele cu turcii3po-estea despre for&area &iganilor să lupte cu turcii45 primul program cunoscut de igieni"are a societă&iiromâneşti prin eliminarea fi"ică a cerşetorilor 3po-estea despre ospă&ul dat tuturor cerşetorilor45 desfăşurarea

unui comer& cinstit 3po-eştile despre negustorii străini4 şi, desigur, fideli"area oierimii prin pedepsireadrastică a trădătorilor.

/rogramul coerent de de"-oltare economică este do-edit şi de raporturile cu saşii din ransil-ania. 0ceştia seucurau de pri-ilegii comerciale în Ţara Românească, care le acordau un regim -amal preferen&ial şiliertatea comer&ului. +onform concep&iei lui Vlad Ţepeş, treuia să se aplice principiul reciprocită&ii pentruca negustorii români din Ţara Românească să eneficie"e de aceleaşi pri-ilegii în ransil-ania.

Domnitorul a profitat de implicarea sa în ră"oiul ci-il din !ngaria pentru a'şi impune punctul de -edere.După moartea regelui Ladislau V /ostumul a început în !ngaria un ră"oi ci-il între taăra celor care îlspri(ineau pe 6at2ias +or-in, condusă de gu-ernatorul 6i2ail S"ilag7i, unc2iul -iitorului rege, şi partida fidelă2asurgilor, între care şi saşii ardeleni. 8n acest context s'au desfăşurat primele expedi&ii ale lui Vlad Ţepeş în sudul ransil-aniei pentru for&area saşilor să renun&e la spri(inirea 2asurgilor la tronul !ngariei. /rofitândde rolul său de aritru, le'a impus saşilor din )raşo- principiul reciprocită&ii în comer&ul ilateral, desc2i"ând

calea negustorilor români.0dversar al "oierilor- *epinde de situaie

+ele mai mari pro-ocări ale lui Vlad Ţepeş în politica internă au fost rela&ia cu oierii şi întărirea autorită&iidomneşti. 9ără spri(inul oierimii niciun domnitor nu putea să gu-erne"e: Orice os domnesc, adică oriceurmaş de domn, legitim sau astard, putea să aspire la tron. eoretic, el treuia să fie ales de către &ară./rincipiul ereditar'electi- al succesiunii la tron a fost aplicat par&ial, deoarece după moartea lui 6ircea cel)ătrân 3;<;=4 au inter-enit întotdeauna puterile -ecine, !ngaria sau /oarta Otomană, pentru a'şi impune undomnitor fidel.

Disputa dintre cele două puteri su"erane a alimentat anar2ia din Ţara Românească, deoarece s'au format

http://www.historia.ro/galerii-foto/vlad-tepes







di-erse partide oiereşti, care, adesea, se regrupau în (urul unui pretendent la tron în momentul în care eraunemul&umi&i de domnitorul în func&ie. 0stfel, rolul oierimii era fundamental în gu-ernarea &ării, ea putând să încline alan&a în fa-oarea unuia sau altuia dintre pretenden&ii la domnie. )oierii a-eau puterea economică,fiind principalii proprietari de moşii, precum şi puterea militară, prin cetele oiereşti care erau o componentăimportantă în oastea &ării. Domnitorul nu putea să gu-erne"e fără spri(inul oierilor. 8nsă putea să îi acu"e de2iclenie, adică de trădare, şi astfel să îi execute şi să le confişte a-erile.

Vlad Ţepeş ştia foarte ine rolul oierilor în gu-ernarea &ării şi era conştient de necesitatea fideli"ării lor. 6ai

a-usese experien&a unei scurte domnii în ;<<=, când urcase pe tron cu spri(inul turcilor, în timpul în caredomnitorul Vladisla- al 'lea participa la ătălia de la >osso-opol(e, în ;<<=, alături de ancu de ?unedoara. 0fost o domnie efemeră din cau"a lipsei unui spri(in ferm din partea &ării. La întoarcerea din campania militarăVladisla- l'a alungat fără mare greutate din Ţara Românească. 0celaşi pericol al pierderii tronului planaasupra lui Vlad Ţepeş şi după urcarea pe tron, în ;<@A.

Vlad Ţepeş a optat pentru o domnie autoritară, în care po"i&ia domnului să prime"e în fa&a oierimii. Bu apregetat să îi pedepsească pe trădători, inclusi- pe cei din familia domnească, pentru a elimina pericolulformării unui nucleu parti"an în (urul unui pretendent. Orice ănuială de trădare inducea rapid la acu"areacelui ănuit şi pedepsirea sa, de oicei cu tragerea în &eapă şi confiscarea a-erii.

Cum îşi fideli#a armata- $ermiând +aful

/entru succesul igieni"ării clasei politice, adică a oierimii, pe lângă înfricoşarea ei, a-ea ne-oie şi de

spri(inul oştirii sale. +ampaniile de (af în ransil-ania, care oficial a-eau rolul de a'i aduce pe saşi în taăralui 6at2ias +or-in, apoi de a'i pedepsi pe aceştia şi pe românii din 9ăgăraş şi 0mlaş pentru spri(inireapretendentului Dan, i'au întărit lui Vlad Ţepeş autoritatea prin fideli"area oştirii. Orice ră"oi în epocamedie-ală însemna (efuirea celor în-inşi. 0tât po-estirile medie-ale, cât şi documentele de epocă auconsemnat (efuirea regiunilor atacate în campaniile din sudul ransil-aniei.

)eneficiarii acestor (afuri erau oştenii lui Vlad Ţepeş, care puteau astfel să se ucure că domnul îi conducea în campanii -ictorioase. La fel a procedat şi în campaniile antiotomane din sudul Dunării din ;<A;';<AC, când,pe lângă numărul mare al turcilor ucişi, i"-oarele consemnea"ă prădarea satelor şi oraşelor prin care a trecutoastea lui Vlad Ţepeş.

(e voia respectat în Europa

Desigur că aspectul cel mai important al domniei lui Vlad Ţepeş este politica sa externă, care nu treuie

redusă doar la campaniile militare. l a trăit ca refugiat politic sau ostatic mul&i ani în amele &ări su"erane, în !ngaria şi în mperiul Otoman. 0stfel, el a conştienti"at foarte ine statutul Ţării Româneşti şi po"i&iadomnului ei pe plan interna&ional. Bu degeaa s'a străduit el să se impună în fa&a solilor străini ca un principecare treuie să fie tratat cu respectul cu-enit. Legendele consemnea"ă anecdotic mai multe ac&iuni în acestsens. ste demn de remarcat faptul că întotdeauna el se numeşte #mare stăpânitor$, comparail ca rang şipo"i&ie cu ceilal&i mari stăpânitori: !n sol al regelui 6at2ias +or-in este onorat cu multe daruri deoarece aştiut să -orească potri-it şi i'a arătat respectul cu-enit.

/otri-it legendei, Ţepeş i'ar fi spus1 #u într'ade-ăr po&i să umli în solie de la stăpânitorii cei mari, la al&istăpânitori mari, pentru că eşti în-ă&at de stăpânitorul tău cum să -oreşti cu stăpânitorii cei mari. 0l&ii însăsă nu îndră"nească, ci mai întâi -or fi în-ă&a&i cum să stea de -oră cu stăpânitorii cei mari$ 3oan Stă-ăruş,/o-estiri medie-ale despre Vlad Ţepeş % Draculea. Studiu critic şi antologie, edi&ia a 'a re-ă"ută, ditura!ni-ers, )ucureşti, ;EEF, p. ;FG';F=4. ste o egalitate la care a aspirat în ciuda statutului interna&ional alŢării Româneşti.

*uşman al turcilor- *oar când avea interesul

Situată între mperiul Otoman şi regatul !ngariei, Ţara Românească a a-ut rolul unui stat tampon între celedouă puteri. 0ceastă po"i&ie i'a fost fa-orailă atâta timp cât cele două puteri erau într'un oarecare ec2ilirupolitic şi militar.

!ngaria a (ucat rolul de factor de ec2iliru în regiune, rol do-edit de efectele dispari&iei sale după ătălia dela 6o2acs, din ;@CA. 0tât regele !ngariei, cât şi sultanul otoman pretindeau rolul de su"erani ai domnilor ŢăriiRomâneşti. 0ceastă su"eranitate se manifesta în primul rând prin impunerea unui domnitor care #asculta$,adică era credincios. 8n func&ie de interesele lor în Ţara Românească, precum şi de preponderen&a militară a



uneia sau a alteia dintre cele două puteri în a"inul Dunării de Hos, domnitorul era pus fie de turci, fie deunguri.

8n perioadele de pace dintre cele două puteri era acceptat oficial un regim al dulei su"eranită&i. /otri-ittratatelor de pace, domnitorul român treuia să asculte şi să plătească triut sultanului şi, în acelaşi timp, săasculte de regele !ngariei. De fapt, acest regim al dulei su"eranită&i func&iona neoficial şi în cea mai mareparte a perioadelor de conflict între cele două puteri 3exceptând perioadele în care conflictul militar sedesfăşura în Ţara Românească sau în imediata ei -ecinătate4.

0proape întotdeauna domnul pus în func&ie de turci se străduia să depună sau să promită omagiul fa&ă deregele !ngariei prin intermediul unei solii secrete. La fel, domnitorul instalat de unguri căuta să aiă rela&iiune cu turcii acceptând plata triutului.

8n -ara anului ;<@A, Vlad Ţepeş a urcat pentru a doua oară pe tron, de această dată cu a(utorul lui ancu de?unedoara, care pregătea cruciada antiotomană de la )elgrad. 8ncă de prin ;<@C Vlad era &inut de ancu însudul ransil-aniei ca element de presiune asupra domnitorului Vladisla- al 'lea. 6omentul mult aşteptat a-enit cu oca"ia conflictului desc2is cu turcii, deoarece ancu dorea să îşi asigure flancul estic. nstalat deancu de ?unedoara, Vlad Ţepeş se recunoştea -asal al regelui !ngariei, Ladislau V /ostumul. După moarteamarelui căpitan la sfârşitul lui august ;<@A, răpus de ciumă după -ictoria asupra turcilor, Ţepeş s'a reorientatcătre rela&ii triutare cu mperiul Otoman. +el pu&in în ;<@G şi ;<@= el a mers personal la sultan să i se înc2ineşi să predea triutul.

2n important pion în cruciada $apeiSitua&ia s'a sc2imat radical în ;<@E. +onflictul nu s'a desc2is imediat. Domnitorul a moti-at întâr"ierea plă&iitriutului prin paguele produse de ră"oaiele cu saşii şi ungurii din ransil-ania şi a amânat înc2inareapersonală in-ocând riscul de a fi înlocuit din domnie de pretenden&ii spri(ini&i de !ngaria în timpul uneie-entuale călătorii.

De fapt, în ;<@E, resturile despotatului sâr au fost cucerite de către turci, care au transformat Seria înpaşalâc. 0cest episod a marcat puternic oierimea munteană, care se temea de urmări similare pentru ŢaraRomânească. /aşalâcul însemna pierderea tuturor pri-ilegiilor şi a-erilor oiereşti. 0ceastă teamă i'a adunatpe oieri în (urul lui Vlad Ţepeş şi împreună au decis lupta antiotomană:

ra în acel moment un context fa-orail pe plan interna&ional, care le conferea sus&inătorilor lupteiantiotomane o oarecare siguran&ă. La 6anto-a, /apa /ius al 'lea a plănuit organi"area unei ample cruciade

antiotomane, în care un rol important îi re-enea !ngariei conduse de tânărul rege 6at2ias +or-in.Dacă transformarea Seriei în paşalâc şi pericolul similar pentru Ţara Românească au ridicat prolemaraporturilor -iitoare cu /oarta, planul de cruciadă de la 6anto-a a fost factorul decisi- pentru Vlad Ţepeş şioierii săi. reuie re&inut faptul că, la fel ca şi în ca"ul altor domnitori români care au luptat cu turcii,contextul interna&ional fa-orail i'a antrenat pe români în lupta antiotomană. ste o falsă şi permanentăteorie în istoriografia noastră potri-it căreia românii au luptat singuri cu turcii şi au apărat uropa.

/oten&ialul militar al Ţării Româneşti era prea redus pentru a putea face fa&ă singură pericolului otoman petermen mediu şi lung. ar Vlad Ţepeş şi oierii săi erau conştien&i de acest poten&ial.+ampania din sudul Dunării din iarna ;<A;';<AC era un act integrat cruciadei plănuite la 6anto-a. 8n primulrând, se urmărea slăirea liniei defensi-e otomane de pe linia Dunării, fiind distruse cele mai multe puncte detrecere a Dunării. /e de altă parte, (efuirea regiunilor sud'dunărene de către oastea lui Vlad Ţepeş le ofereaoştenilor o plată anticipată pentru greul ce urma să -ină.

ste impresionant in-entarul riguros al turcilor ucişi în această campanie1 CF.==<. ra &inută e-iden&a pefiecare sat sau oraş pâr(olit de oastea munteană: La ;; feruarie ;<AC, Vlad Ţepeş îl informa pe su"eranulsău, regele !ngariei, 6at2ias +or-in, despre succesul campaniei sale şi îi trimitea un catastif cu numărul celorucişi. coul a fost impresionant la curtea de la )uda, dacă un func&ionar de rang inferior de la tre"oreriamag2iară a considerat necesar să îl informe"e pe un perceptor de dări dintr'un comitat din nordul !ngariei că-oie-odul Dracula a ucis C<.III de turci 30r2i-ele Ba&ionale 6ag2iare, DL GICAG4.

Desigur că cel mai impresionant moment din luptele cu turcii îl repre"intă atacul de noapte asupra taereiotomane din iunie ;<AC. După cum domnitorul anticipase, turcii au -enit să îl pedepsească pentru ac&iunilesale. 8nsuşi sultanul 6a2omed, cuceritorul +onstantinopolelui, era în fruntea unei armate numeroase, proailde circa ;II.III de turci cu tot cu personalul auxiliar. 0u fost mai multe confruntări mărunte deoarece Vlad a



e-itat o ciocnire directă, fiind conştient că nu ar putea face fa&ă cu cei C@'FI.III de oşteni ai săi.

8ntr'o noapte, a atacat taăra otomană deg2i"at, împreună cu câte-a mii de oşteni ai săi, în solda&i turci, cuscopul de a'l ucide pe sultan. deea nu este originală. 8n urmă cu şapte decenii, în ;F=E, un soldat sâr l'aasasinat pe sultan la >osso-opol(e într'o ac&iune nocturnă. Românii au ratat cortul sultanului, dar au semănatdestulă panică încât câte-a mii de turci să piară în acest atac cura(os.

4ăcând +ocul turcilor, 5tefan cel Mare îl atacă pe Ţepeş

8n aceeaşi perioadă de timp, în care sultanul ocupa o parte a Ţării Româneşti, Ţara Românească suferea un altatac la cetatea +2ilia c2iar din partea 6oldo-ei lui Jtefan cel 6are. +etatea +2ilia a-ea o garni"oanămag2iară şi munteană încă din timpul lui ancu de ?unedoara. Jtefan cel 6are, în alian&ă cu turcii, a atacatcetatea +2ilia, un important nod comercial care aducea -enituri mari în -istieria celui care o stăpânea.6oldo-enii au atacat pe uscat, în timp ce corăiile otomane au atacat pe mare, însă fără succes. Bu are rostsă îi căutăm scu"e lui Jtefan cel 6are, care a uitat că Vlad Ţepeş l'a a(utat în ;<@G să urce pe tron şi l'aatacat exact când acesta era la cea mai mare anang2ie. +ei care -oresc aiurea despre unitate medie-alăromânească ar treui să nu uite acest episod, ca multe altele în care muntenii şi moldo-enii se căsăpeau oride câte ori a-eau oca"ia:

După insuccesul asupra +2iliei, Jtefan a inten&ionat să intre cu oastea sa în "ona )u"ăului, unde putea să facă(onc&iunea cu turcii. 8nsă Vlad a reuşit să înlăture pericolul printr'un efort militar fenomenal, în care talentulsău de strateg militar a fost înso&it de fidelitatea supuşilor săi. Sultanul a plecat din Ţara Românească fără să

o cucerească. 0 lăsat în sc2im o unealtă care i'a adus &ara la supunere fără un prea mare efort militar.'oierii se reorientea#ă politic spre adu cel 4rumos

8n suita sultanului s'a aflat fratele mai mic al lui Vlad, Radu cel 9rumos. /re"en&a lui a fost un indicator sigurpentru oierime că sultanul nu inten&ionea"ă să transforme Ţara Românească în paşalâc, ci doar să îl sc2imepe domnitor. reptat, oierimea munteană a trecut de partea lui Radu cel 9rumos, care s'a do-edit undiplomat mai ail decât fratele său, Vlad Ţepeş, mai priceput în arta militară.

Radu cel 9rumos i'a atras pe oieri de partea sa şi, mai mult, a început negocieri cu ardelenii, ca regele6at2ias +or-in să îl recunoască pe tronul Ţării Româneşti. De(a la ;@ august ;<AC, -icecomitele secuilor lecerea raşo-enilor să respecte pacea înc2eiată cu Radu, domnul Ţării Româneşti. /ărăsit de oieri, încon(uratdoar de câ&i-a credincioşi, Vlad Ţepeş s'a refugiat în ransil-ania în aşteptarea lui 6at2ias +or-in, regele!ngariei.

Oastea mag2iară a-ea oiceiul să se moili"e"e doar la începutul lunii septemrie, din care cau"ă efortulmilitar al lui Vlad a fost sus&inut doar de trupe reduse numeric, trimise proail din secuime sau dintreardeleni până la moili"area cea mare. Regele 6at2ias s'a aflat în sudul ransil-aniei, în apropierea ŢăriiRomâneşti, circa două luni % octomrie'noiemrie ;<AC. 8ncă la ;; noiemrie oastea transil-ană de suconducerea -oie-odului se afla în prea(ma regelui pentru ră"oiul care era plănuit în Ţara Românească. !nră"oi care nu a mai a-ut loc, în ciuda pompei şi propagandei cu care a început.

Demersurile diplomatice ale lui Radu cel 9rumos au a-ut succes datorită mi(locirii duşmanilor lui Vlad Ţepeş,negustorii raşo-eni, afecta&i de politica lui comercială şi de (afurile din anii trecu&i.9aptul că 6at2ias a stat două luni în sudul ransil-aniei împreună cu o armată numeroasă sugerea"ă inten&iileelicoase, însă neentu"iaste, ale tânărului rege. Bemaifiind oaste turcească în Ţara Românească, pericolulimediat pentru !ngaria a dispărut.

0ten&ia regelui era atrasă spre alte e-enimente din 0ustria, unde, la Viena, inamicul său şi pretendentul lacoroana mag2iară, 9rederic de ?asurg, se confrunta cu răscoala -iene"ilor. 6at2ias încă nu era încoronat cucoroana oficială a regatului, care era în posesia 2asurgilor, ceea ce putea determina contestări alelegitimită&ii sale printre noilii mag2iari.

Victimă a manipulării şi 78 ani de temniă

Duşmanii lui Vlad au ticluit o scrisoare a acestuia către sultan, care a fost interceptată de oamenii regelui./otri-it acestei scrisori, Vlad îi promitea credin&ă lui 6a2omed şi se oferea să îl a(ute la cucerirearansil-aniei. Scrisoarea a fost in-ocată ca pretext pentru arestarea lui Vlad, petrecută, foarte ciudat, lagrani&a Ţării Româneşti, când ar fi treuit să înceapă campania militară.



0cu"at de trădare, -oie-odul nostru a fost arestat şi înc2is aproape ;C ani la Vişegrad, reşedin&ă regală peDunăre situată la nord de )uda. Regele 6at2ias +or-in l'a recunoscut pe tronul Ţării Româneşti pe Radu cel9rumos, care a domnit ;; ani fără să fie deran(at de către cele două mari puteri su"erane. /ractic, s'aexercitat din nou regimul dulei su"eranită&i.

După elierarea sa, în ;<G<, Vlad Ţepeş a condus câte-a campanii militare mag2iare în )osnia împotri-aturcilor. După o promisiune de a fi pus pe tron în ;<G@ nereali"ată, aia în ;<GA, în contextul ră"oaielor cuturcii conduse de Jtefan cel 6are, de-enit între timp şi el -asal al regelui mag2iar 6at2ias +or-in, Vlad Ţepeş

a a(uns din nou domnitor pentru scurt timp. Bu s'a ucurat de spri(inul oierimii, care nu uitase domnia saautoritară şi, după cum ne spun cronicarii străini, a fost răpus de ai săi.

0 fost un sadic- *epinde cine povesteşte

Vlad Ţepeş a intrat în legendă încă din timpul -ie&ii sale. xistă mai multe po-estiri germane şi sla-e, precumşi legende româneşti, dintre care unele cu suiecte comune. /o-estirile germane au pus accentul pe cru"imeadomnitorului. storicii sus&in că aceste po-estiri au fost răspândite inten&ionat de către saşi şi de 6at2ias+or-in pentru a se (ustifica astfel arestarea acestuia şi stoparea cruciadei.

Dacă suntem adep&ii teoriilor complotiste putem să acceptăm şi această explica&ie. 8nsă nu treuie să uitămmi(locul prin care aceste po-estiri se răspândesc şi nici să negli(ăm pulicul care le ascultă. Dacă astă"ispunem ancuri la un foc de taără, să admitem că în -ul 6ediu acest gen de po-eşti cu gro"ă-ii eraupredilecte pentru cei care însufle&eau atmosfera la 2anurile de la răscruci de drumuri.

+u cât gro"ă-iile erau mai mari, cu atât aten&ia celor din (ur era mai captată şi proail că răsplata, un pa2arde ăutură, era mai uşor de primit. ar fiecare po-estitor mai adăuga câte ce-a de la el pentru a mărifarmecul po-estirii. !n mecanism simplu de difu"are a po-estirilor medie-ale, pe care noi însă îl uităm a"i,ori&i de teoriile complotiste.

/rimii care au răspândit aceste po-estiri au fost negustorii saşi care plecau până departe cu nego&ul lor./o-estirile erau răspândite în !ngaria şi în spa&iul german. 6at2ias +or-in le'a folosit pentru a se (ustifica înfa&a /apei şi i le'a comunicat şi lui în scris. Dar scriii lui le'au preluat din mediul în care circulau, proailc2iar la +urtea de la )uda. Oricum, era un pri"onier de seamă în castelul regal din Vişegrad:

Vlad Ţepeş a rămas în imaginarul nostru ca un model de şef de stat prin ac&iunile sale ferme de gu-ernare şiigieni"are a societă&ii. Desigur, i'am acordat un rol esen&ial în pleiada luptătorilor antiotomani, desprin"ându'l, ca de oicei, din contextul interna&ional. 8n ciuda căr&ilor scrise despre el, rămâne încă loc destul pentru

tratarea corectă a locului său în istorie.Marius Diaconescu este lector doctor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A publicat numeroase studii şi cărţi, consultând arhive din Austria, olonia, Un!aria şi "atican.

adevarata istorie a lui vlad tepes

Documents