de la vlad tepes la dracula vampirul

8/20/2019 De la Vlad Tepes la Dracula Vampirul

http://slidepdf.com/reader/full/de-la-vlad-tepes-la-dracula-vampirul 1/101



DE

L VL D TEPES

L DR CUL V MPIRUL

H U M N I T S

• •

un or

.



CUPRINS

1. De unde vine porecla de Dracula

sau

D r ă c u l e a ?

/ 5

2. Vlad Dracul e un

mândru

cavaler feudal

dar ca

domnitor

e

dornic m e n ţ i n ă pacea

cu

turcii; vom vedea

cum i n t r ă

în

conflict

cu

Iancu de Hunedoara

marele c ă p i t a n din Transilvania Ungaria / 9

3.

În

vara anului

1456

ajunge la

domnie în

Ţ a r a

R o m â n e a s c ă

al doilea

fiu

al lui Vlad Dracul Vlad c ă r u i a

i

s-a zis Ţ e p e ş

pe m u l ţ i pe prea m u l ţ i

cât

a domnit a

pus

de au

fost

t r a ş i

în

ţ e a p ă / 25

4.

Ce i se

î n t â m p l ă

lui

Vlad

Ţ e p e ş când trece C a r p a ţ i i în

Ardeal

ca

s ă - ş i

u n e s c ă mica o ş t i r e

cu

oastea lui

Matei

Corvinul

craiul Ungariei /

63

5. Vlad Ţ e p e ş s t ă doisprezece

ani în

Ungaria prizonier al regelui

Matei Corvin / 7

6. A treia domnie a

lui

Ţ e p e ş

moartea lui

/ 76

7.

Ce

nemaipomenite

p o v e ş t i

s-au scris despre

Vlad

Ţ e p e ş

chiar de când t r ă i a

/

8

8

al lui Eram

Stoker /

94



'

.

..

.

, . ,

1 e u r i . ~ ~ vine porecla de Dracu a s u D r ă c u 1 e a ?

.

,

trivnica.sajncnine a r a tun;ilor, I ă s â n d u - l e c e t ă ţ i l e de la u n ă r e p l ă t i n d

tribut anu3J, :

dar

p ă s t r â n d t o a t ă <;lutonomia

ţ ă r i i

cu Domnul,

i n s t i t u ţ i i l

.

, -

, si datinile, boierii si

mai

cu s e a m ă Biserica ei. /

. t 4

: -

Fiul

s ă u mai

mare,

Mihai, pe

care,

CUlTI v-am spus,

îl

asociase la

dom-

, ,

nie ca ă se

asigure

c ă - L v a urma e g r e ş i t . a murit din p ă c a t e

d u p ă

numai

un

c:m

j u m ă t a t e . A urmat ElJunc f o e r i o a d ă de

vreo

ş a i s p r e z e c e ani

de

lupte pentru tron: au urmatlh-

scaun

,

d u p ă nefericitul nostru sistem de

succesiune,

nu numai a l ţ i

fii

ai lui Mircea

, ci

d e s c e n d e n ai fratelui

mai

mare

al lui

Mircea,

Dan,

D ă n e ş t i i

fiecare

fiind

unealta

câte

unei

.

_ partide

de

boieri. Dintre fiii lui Mircea,

î n c h i p u i ţ i - v ă

c ă unul , Radu, care

a domnit.pentru scurt timp de

d o u ă

ori , a fost

poreclit

Radu ~ r a s n a g l a v a



Ianuarie

1437,

u r c ă în scaun

Vlad

Dracul

6

\IVREMBERG f

O r a ş u l

NOrnberg

g r a v u r ă de e p o c ă (sec. al XV-lea

În

ziua

de 8 februarie 1431. în catedrala o r a ş u l u i s-a d e s f ă ş u r a t

ceremonia de primire în rândul

Cavalerilor

Ordinului Dragonului

a

p r i n ţ u l u i

valah Vlad.

ceea

ce în s l a v o n ă î n s e m n ă

cel

f ă r ă cap, f ă r ă minte , cu

alte cuvin

Radu

cel

Prost'

Un fiu al lui Mircea, Alexandru Aldea, s-a

r ă t a t atât

de supus turcilo

cu

toate

c ă

ei jefuiau mereu

ţ a r a

încât un grup de boieri a

fugit

în

Arde

s-a dus la

regele Ungariei, Sigis

mund de Luxemburg

-

cu

care

a ţ i

f ă c u t

c u n o ş t i n ţ ă

când

v-am

vorbit

de

marea

b ă t ă l i e de la

Nicopole -

i-a cerut ajutor ca ă - I r ă s t o a r n e

pe Alexandru

Aldea

s ă - I d u c ă

în

scaun pe Vlad, un alt fiu

al

lui

Mircea. astfel a

r ă z b i t la

tron Vlad,

care va domni unsprezece

ani

-

Sigtsmund

de

Luxemburg,

regele

Ungariei

apoi Î m p ă r a t al Sfântului Imperiu

Roman

de Na.tiune

G e n n a n ă spre s f â r ş i t u l

vie tii sale. a ş a cum

l-a

cunoscut

viitorul

domn Vlad Dracul.



Ordinul Dragonulu1 (Ordo

Draconis - în

l a t i n e ş t e )

era un medalion de aur reprezentând un balaur

î n c o l ă c i t

în cerc. Deasupra era o

cruce

ce avea scris

pe

v e r t i c a l ă

0 quam misericors est Deus ,,0.

cât

de

milostiv este

Dumnezeu , iar pe o r i z o n t a l ă US lUS

et pius

{fii}

drept credincios . La acea d a t ă (1431)

mai

erau

membri

ai

Ordinului, regele Aragonului

Neapolelui

Alfons

al V-lea,

despotul sârb

Ş t e f a n

Lazarevici, regele Poloniei Vladislav Jagello , ducele

Lituaniei Witold binefn.teles Sigismund de

Luxemburg. deoarece

dragonul-balaur

era

numit

în l a t i n ă draco, Vlad a fost poreclit Dracul,

ceea

ce ar

i însemnat Vlad

p u r t ă t o r u l

de dragon .

î n s ă CU

O

întrerupere de vreun an j u m ă t a t e , când l-a i n u t închis sultanul

l-a înlocuit

cu unul dintre D ă n e ş t i . acest

Vlad

al lui Mircea va

r ă m â n e

în istorie cu n urnele de Vlad Dracul.

De

ce Dracul ?

ă

i

fost

el

poreclit

astfel,

de

ă u

ce

a fost,

d u p ă

numele

popular al Diavolului,

al

Necuratului?

Nicidecum. I a t ă

povestea,

chiar

extra

o r d i n a r ă , a acestei

porecle pe care

o va purta fiul

lui

Vlad

Dracul, prea

vestitul Vlad Ţ e p e ş .

În timpul

luptelor interne pentru domnie, t â n ă r u l Vlad se refugiase

pe l â n g ă regele

Sigismund

al Ungariei, care era suzeran al domnului

ă r i i

R o m â n e ş t i , cu t o a t ă supunerea

acestuia

c ă t r e sultanul

otoman. Iar

Sigis

mund, care acum fusese

ales

rege al

romanilor

va ajunge curând

î m p ă r a t al Sfântului Imperiu

Roman de

N a ţ i u n e G e r m a n ă

-

regele Sigis

mund,

zic,

care-l

ţ i n u s e

la mare

cinste pe

Mircea

o d ă ,

l-a

î n d r ă g i t

pe

fiul

s ă u Vlad, care era

un

cavaler mândru d e s ă v â r ş i t . A ş a

v e d e ţ i

lucru

nemaiauzit

p â n ă

atunci

la noi,

în

catedrala

marelui

o r a ş german Niirnberg,

regele Sigismund îl p r o c l a m ă pe Vlad voievod al ă r i i

R o m â n e ş t i

- el, care

n-a apucat n c ă domnia - ş i - l n u m e ş t e

Cavaler

al

Ordinului

Dragonului. Acest

Ordin era consti

tuit dintr-un grup

de nobili

de cel

mai

înalt grad,

dintre cei care în Ungaria în Polonia

erau u m i ţ i

m a g n a ţ i ,

a d i c ă mai-marii . Cavalerii Ordinului

S t e m ă

a

voievodulu1 Vlad

Dracul

,

provenind

de

la

prima b i s e r i c ă e p i s c o p a l ă

din

Curtea de A r g e ş , c t i t o r i t ă

de acesta r u i n a t ă la scurt timp, în unna unui

cutremur.

În

prima u m ă t a t e

a

sec. al XVI-lea, Neagoe

Basarab va ridica

pe

a c e l a ş i loc o n o u ă b i s e r i c ă cea

pe care

o

vedem a s t ă z i ( m â n ă s t i r e a A r g e ş ) .

D e ş i

nu

s e a m ă n ă

deloc cu dragonul de pe

medalion.

simbolul

dragonului victorios

( c r e ş t i n i s m u l )

este a c e l a ş i .

De

unde

vine

porecla de

D

sau

D r ă c u l e a

Dracula?

Februarie

14

Sigismund, î

al

Germaniei,

pe

V1ad

Cav

al

Ordinului

Dragonului

7



O r a ş u l S i g h i ş o a r a ,

la

s f â r ş i t u l

sec.

l

XVI lea

Întors de la Niirnberg. Vlad Dracul s-a stabil it pentru

o

vreme

1431-1435) În S i g h i ş o a r a . în a ş t e p t a r e a momentulu i

prielnic

de

a - ş i

intra în drepturi le

sale

de

voievod al Ţ ă r i i R o m â n e ş t i .

El va lo cu i În o r a ş u l

t r a n s i l v ă n e a n

într-una dintre

pu

Unele

case

de

p i a t r ă

din

acea

vreme unde,

cu

aprobarea

lui

Sigismund.

va

Înflin,la o m o n e t ă r i e ,

activitate

ce-i

va permite

o

Î m b o g ă , l i r e

r a p i d ă îi

va

deschide drumul c ă t r e

t ronul

Ţ ă r i i R o m â n e ş t i

O

tradi.tie r e c e n t ă

spune

în a c e a s t ă

c a s ă

s-ar fi n ă s c u t Vlad

Ţ e p e ş ) .

al

doilea f iu oficial al lui Vlad

Dracul.

trebuiau s ă

fie mereu p â n ă la moarte

t o v a r ă ş i i

de încredere ai regelu

Era o cinste mare faci parte din

acel

Ordin; la acea

vreme

n-au fost

R ă s ă r i t decât. trei principi s t r ă i n i printre care Vlad c ă r o r a

Sigismund

le dea

c e a s t ă

d o v a d ă de încredere. De aceea când

va ajunge

efectiv dom

al

Ţ ă r i i

R o m â n e ş t i în

1437

Vlad mândru

de a p a r t e n e n ţ a la Ordinul

Dr

gonului va pune se b a t ă m o n e d ă cu

emblema

Ordinului:

un

dragon



Cu ocazia unor repara,tii în

casa

.

Vlad Dracul din

S i g h i ş o a r a

s-au

descoperit

resturi de

f r e s c ă din

sec. al XVII-lea.

Unul

dintre

personaje

spun unii istorici ,

l-ar reprezenta

pe

Vlad Dracul.

o

cruce,

va

mai

pune Vlad o d ă aceas

e m b l e m ă

pe

unele biserici

pe

care

le va ctitori.

întrucât

..dragon" sea

m ă n ă cu

termenul

popular "drac" cu care are a c e e a ş i origine),

i-a

i e ş i t lui

Vlad

o d ă , în

popor,

porecla

"Dracul"

sau

D r ă c u l e a Iar cum a p a r t e n e n ţ a

la

Ordinul

Dragonului

se

m o ş t e n e a , la fel vor

i c h e m a ţ i , ba

în ţ a r ă ,

ba

de s t r ă i n i

fiii

lui

Vlad

Dracul, Vlad Ţ e p e ş Radu cel Frumos.

ş a a

ajuns, mai târziu,

fie

cunoscut

Vlad T e p e ş în t o a t ă

Europa cu numele

de Dracula Voievod.

Nu-i

a ş a e

c i u d a t ă povestea?

2. Vlad Dracul e

un

mândru cavaler feudal

dar c domnitor e

si

dornic s ă m e n t i n ă

p ce

cu turcii;

vom

vede

cum i n t r ă

în

conflict

cu Iancu de Hunedoara marele

c ă p i t a n

din Transilvania

ş i

Ungaria

E

ra

în Valahia

Mare un

domnitor

numit Vlad Voievod,

tare

renumit

în vitejie î n ţ e l e p c i u n e - a ş a v o r b e ş t e despre el, în amintirile sale,

.. ...

cavalerul francez Walerand de Wavrin, care va

comanda

pe

D u n ă r e ,

în 1445, ş a p t e galere c u m p ă r a t e

de

la e n e ţ i e n i de c ă t r e ducele de Burgun

dia, ca le v i n ă în ajutor r e ş t i n i l o r . v ă spun cum s u n ă în franceza

lui

m e d i e v a l ă : ung seigneur } moult fame de vaillance et de sagesse ..

ş a a p ă r e a voievodul nostru unui vajnic

cavaler apusean

A c e a s t ă

n e o b i ş n u i t ă

e x p e d i ţ i e

a

lui Walerand de Wavrin

s-ar

cuveni

v-o povestesc pe larg, e p l i n ă de î n t â m p l ă r i minunate, dar voi s u n t e ţ i

g r ă b i ţ i - nu-i a ş a ? - ajungem la mai nemaipomenite p o v e ş t i despre

9



1

Iancu de Hunedoara

a ş a cum

apare în

Chronica Hungarorum

a

cronicarului maghiar

Janos

Tur6czi.

e d i t a t ă

în 488 l Augsburg.

un desen ce î n c e a r c ă

reconstituie

p r e z e n ţ a i m p o z a n t ă

a

marelui strateg

comandant

militar.

Vlad e p e ş . Trebuie a ş a d a r alegem un drum

m

scurt. Mai cu s e a m ă

nu se poate nu

ă pom

nesc aici

de

un alt contemporan

ilustru de

un r i

al

luptei antiotomane

Iancu

de Hunedoara

al

c ă r

falnic castel î mai vedem a s t ă z i la

Hunedoara

Iancu

era fiul unui

cavaler

din oastea

regelui

Sigismund

provenit

d u

unii

dintr-un neam de

cneji

români hunedoreni d u p ă a l ţ i i dintr-o s p i ţ ă

boieri

munteni

e f u g i a ţ i în Transilvania.

Pentru

faptele

lui

i t e j e ş t i îi

fuse

dat

ca

e u d ă de

c ă t r e regele Sigismund

castelul

Hunedoara împrejurim

M o n e d ă

de rgint

e m i s ă de

Vlad

racul

în timpul domniei in

Tara

R o m a n e a s c ă

Pe

o

parte se

a f l ă

figurat

un

dragon

simplificat. realizat de un

m e ş t e r

nu prea

talentat. iar

pe a l t ă parte

apare

imaginea

vulturului

cu

cruce

-

stema T ă r i i R o m a n e ş t i .



Basorelief

de

pe

sarcofagul lui Iancu de

Hunedoara

din catedrala r o m a n o - c a t o l i c ă

din Alba Iulia

Convoi

de prizonieri turci

lui. Fiul s ă u Iancu, dovedit de

t â n ă r

drept o s t a ş

de

e x c e p ţ i o n a l ă valoare, a

fost

luat de rege în e x p e d i ţ i i l e c ă l ă t o r i i l e sale în Italia Germania. Înce

pând

din

44L

se a f l ă

în

fruntea armatelor

regatului,

luptând cu turcii , cu

armate recrutate

în

mare parte de el î n s u ş i

în Transilvania,

c ă c i î m p ă r ţ e a

de-acum

cu un grof ungur

sarcina

de voievod al Transilvaniei. S a r c i n ă

cu

atât mai

grea cu

cât,

cu p u ţ i n i ani

înainte, provincia fusese

z g u d u i t ă

de

o

mare r ă s c o a l ă

a

ţ ă r a n i l o r unguri, români,

care nu mai puteau în

dura munca

d ă r i l e

grele la

care

erau s u p u ş i de c ă t r e nobilime de c ă t r e

ierarhii

Bisericii catolice.

u p ă

o

p r i m ă f a z ă

a

luptei,

când

r ă s c u l a ţ i i

au

cre

zut c ă d o b â n d i s e r ă o u ş u r a r e a s o r ţ i i lor, o c o a l i ţ i e a nobililor, a secuilor

a o r a ş e l o r s ă s e ş t i

i-a

învins,

pedepsindu-i

cumplit

pe c ă p e t e n i i l e r ă s c o a l e i ;

de atunci,

soarta

ţ ă r ă n i m i i ardelene a fost mai

grea.

Poate n-ar fi fost

acest jalnic s f â r ş i t d a c ă chiar la începutul conflictului, când se pusese

dejde

în arbitrajul r e g e l u i - î m p ă r a t Sigismund de

Luxemburg,

acesta n-ar

i

murit, l ă s â n d tronul

f ă r ă

u r m a ş

direct.

Pentru a

pune c a p ă t repetatelor

incursiuni ale

turcilor în Transilvania

Vlad Dracul,

care

fusese silit o d a t ă s ă - i î n s o ţ e a s c ă el

pe turci într-o

ase

menea

a c ţ i u n e

era

în

acel

moment

prizonier

la

turci ,

Iancu

trece în

Ţ a r a


ş i - i

învinge pe

turci într-o mare

b ă t ă l i e

undeva pe

I a l o m i ţ a în

sus. D e o d a t ă faima lui de mare ă p i t a n se r ă s p â n d e ş t e în Europa p u s e a n ă

R ă s c o a l a

de l

Bobâlna, la

n

de Cluj, în

1437-1438

Între 1441

în fruntea lup

antiotomane

a f l ă în Transi

Ungaria.

m

p i t a n de or

r o m â n ă Iancu

Hunedoara

l



6

septembrie

1442:

Iancu

de

Hunedoara c â ş t i g ă

o mare victorie

asupra turcilor

La Conciliul de la

F l o r e n ţ a

1439)

s-a

h o t ă r â t Unirea din

nou

a

Bisericilor

c r e ş t i n e

din

Apus

din R ă s ă r i t

n

1443

Iancu

de

H u n e d o ~ a duce o

campanIe

v i c t o r i o a s ă în

Balcani împotriva

turcilor

2

unde

se

vorbea

din nou de c r u c i a d ă

pentru

salvarea Constantinopolului

alungarea

turcilor din

Europa.

Î n t r - a d e v ă r ,

cu trei ani

înainte, la F l o r e n ţ a , în Italia, d u p ă luni de n

gocieri

dificile,

papa

de la Roma

patriarhul

de la

Constantinopol ( î n s o ţ

de

î n s u ş i î m p ă r a t u l

Ioan

al

VIII-lea

Paleologul,

care

era

convins

singu

s c ă p a r e a c e t ă ţ i i sale imperiale a micului teritoriu pe care-l mai pose

era

unirea cu

Apusul

bogat

puternic)

a j u n s e s e r ă

în f â r ş i t

la

o

î n ţ e l e g e

pentru a

pune a p ă t schismei , a d i c ă

a

d e s p ă r ţ i r i i ,

a

certei dintre Biseri

r ă s ă r i t e a n ă

Biserica

a p u s e a n ă astfel s-a

încheiat

Conciliul

de

la

Fl

r e n ţ a

- mare

adunare

de

episcopi, m i t r o p o l i ţ i , patriarhi, cardinali

-

cu

n o u ă Unire

a Bisericilor

c r e ş t i n e . T o a t ă

truda

t o a t ă s p e r a n ţ a au fost î n

zadarnice.

Î m p ă r a t u l

Ioan al VIII-lea

s-a

întors

singur

la Constantinop

cu

actul

unirii,

c ă c i patriarhul care i s c ă l i s e actul murise

pe

drum

. Iar

no

patriarh

ales

m u l ţ i m e

de

episcopi,

m i t r o p o l i ţ i

c ă l u g ă r i

din lumea

gr

c e a s c ă

- n-au

vrut

accepte Unirea cu

Roma, unii,

i n d i g n a ţ i , zicând chi

mai

bine

v a d ă la

Constantinopol

turbanul sultanului decât tiara

p

pei ş a c ă , în p r a c t i c ă , Unirea de la F l o r e n ţ a a

r ă m a s , cum

se zice, l i t e

m o a r t ă .

Dar unii

tot

mai credeau

ea, d a c ă

se

î m p l i n e ş t e ,

va

da

din nou vi

spiritului de c r u c i a d ă , printre

a c e ş t i a

se afla Iancu de

Hunedoar

Trebuie ş t i ţ i el

a

fost un credincios al Bisericii apusene ş i , ca no

convertit, un "neofit", a fost partizan p ă t i m a ş al Unirii cu Roma. Era de

al

fel

c ă s ă t o r i t

cu

o

u n g u r o a i c ă

de

neam

mare,

din

familia

de

a g n a ţ i

Szilâg

( a ş a fiul lui, care va fi marele rege Matei [Mathias] Corvin

al

Ungariei [

l a t i n e ş t e

Mathias rex în u n g u r e ş t e Matyas kinilyl a

fost

pe

u m ă t a t e un

gur).

Iancu

de

Hunedoara, mai cunoscut

în

istoriografia e u r o p e a n ă

cu

nu

mele de Ioan Huniade (pe u n g u r e ş t e , Hunyadi Jânos), fiul s ă u , rege

Mathias COrvin, fac

astfel

parte t o t o d a t ă din istoria neamului

nostru

d

istoria regatului

ungar.

Î m b ă r b ă t a t de victoria din

1442, Iancu

de

Hunedoara

a

î n d r ă z n i t

anul u r m ă t o r lanseze

o mare

campanie la sud de D u n ă r e , î n ă u n t r u l îm

p ă r ă ţ i i t u r c e ş t i ,

c â ş t i g â n d

multe

victorii,

care i-au

dus

faima

p â n ă

depart

în ă r i l e

apusene. Atunci

a a p ă r u t ,

de p i l d ă ,

în Spania un roman

de

aventu

c a v a l e r e ş t i

care a

avut

un

succes

atât

de mare,

încât

s-a

mai

editat în r a n ţ



trei sute

de

ani mai

târziu

Romanul p o a r t ă titlul Tirante el lanco - adi

c ă "Tirant

Albul

.... , dar la

origine era

o confuzie

cu

"Tirant el blaco", a d i c ă

valahul,

românul ( c ă c i

de pe vremea

cruciadelor, preluând ortografia numelui

nostru

de la greci,

apusenii

scriau blac în loc de vlah sau valah V e d e ţ i

cum

se pot

schimba

lucrurile,

din

n e ş t i i n ţ ă ) .

Campania aceasta i c t o r i o a s ă din

1443

Iancu a trebuit s-o î n t r e r u p ă

l-au

prins

viscolele iernii în

m u n ţ i i

Balcani.

Dar

în anul u r m ă t o r , 1444,

îndemnat

mai

cu s e a m ă

de

trimisul papei de

noul

rege

al

Ungariei, po

lonezul Vladislav 1

Iancu,

stricând pacea

de

curând

n e g o c i a t ă

cu

sultanul,

p o r n e ş t e o

n o u ă campanie, cam

p r i p i t ă

cu

oaste prea

p u ţ i n ă . Armata

c r e ş t i n ă urma se îmbarce la Varna,

în

Bulgaria,

pe

c o r ă b i i v e n e ţ i e n e ,

a j u n g ă la Constantinopol. Când colo, v e n e ţ i e n i i n-au putut p ă t r u n d e la

vreme în Marea

e a g r ă ;

în schimb,

sultanul Murad ş i - a

putut

trece armata

prin strâmtori

-

zice-se

cu ajutor

de

la

genovezi, rivalii

pe

mare

ai vene

ţ i e n i l o r

- i-a surprins pe c r e ş t i n i la Varna cu oaste mare.

Vlad

Dracul

s c ă p a t

din

captivitatea t u r c e a s c ă

din

nou în

scaun), când

a venit la Ni

copole

cu

ş a p t e mii de o s t a ş i se u n e a s c ă

cu

Iancu, v ă z â n d p u ţ i n ă t a t e a

armatei

c r e ş t i n e , ar i

zis c ă

"sultanul nici la v â n ă t o a r e nu p l e a c ă

cu

a ş a

p u ţ i n ă

oaste " -

s-a

întors

în

ţ a r ă ,

I ă s â n d u - ş i

contingentul

sub

coman

da

fiului

s ă u

Mircea.

Plecarea

lui Vlad

tare l-a u p ă r a t pe Iancu, dar d e v ă r a t

g r ă i s e

el,

c ă c i , prea p u ţ i n i

la

n u m ă r

pornind

într-un atac nechibzuit

al regelui Vladislav,

c r e ş t i n i i

au suferit la Varna o înfrângere

c u m p l i t ă .

P a r c ă

dintr-un

blestem, cavalerii

c r e ş t i n i

au

f ă c u t

la

Varna, în 1444,

a c e e a ş i g r e ş e a l ă ca predecesorii lor, cu o u m ă t a t e de veac înainte, la Nico

pole.

Oastea

c r e ş t i n ă , în frunte

cu

regele

Vladislav

al Ungariei Poloniei

cu Iancu

de

Hunedoara, s-a

aflat

l â n g ă portul

Varna, în

câmpie. Oastea

sultanului Murad, mult mai

n u m e r o a s ă ,

s o s e ş t e de la sud, în m a r ş

f o r ţ a t ,

o c u p ă

dealurile de deasupra

r a ş u l u i ş i , în i m i n e a ţ a de 10

noiembrie

1444,

p o r n e ş t e la atac.

Iancu recunoscuse

dinainte

ordinea

de b ă t a i e

a

turcilor

h o t ă r â s e ca valea s t r â m t ă ,

prin

care trebuiau t r e a c ă

turcii

ca atace

s-o apere el, pe când

grosul armatei r ă m â n e

a mai

la vale, cu

regele

cu

trimisul

papei,

cardinalul

Cesarini.

O zi î n t r e a g ă ţ i n e Iancu

piept

turcilor în acea

vale

ş i - i s i l e ş t e se re

t r a g ă .

Apoi,

întors

în

vale, îl s f ă t u i e ş t e

pe

rege a ş t e p t e ca

turcii atace

La

10 noiemb

1444,

sultan

Murad înving

la

Varna

arm

c r e ş t i n ă . Reg

Vladislav al

Ungariei cade

în l u p t ă

3



din nou a doua zi. Dar â n ă r u I rege n e r ă b d ă t o r s ă

acopere el de glorie.

o r d o n ă

atacul întregii

sale

I ă r i m i c ă t r e dealul ţ i n u t

de

turci cu toate c ă în ac

zi de t o a m n ă soarele apune

mai

devreme ş i i de-acu

amurg.

Acolo

sus

î a ş t e a p t ă

sultanul cu

mii de a r c a

t e m u ţ i i

s ă i

ieniceri - copii

de

c r e ş t i n i c r e s c u ţ i d

mici numai la r m t ă în fanatism musulman. Atac

n e s ă b u i t al t â n ă r u l u i rege se s f â r ş e ş t e în

dezastru.

cade

în l u p t ă panica

se r ă s p â n d e ş t e printre ai lu

Fuge

fiecare cum

poate

spre

nord

spre

u n ă r e .

Ianc



B ă t ă l i a de

l Vama

noiem rie 444

u p ă

un drum de-a lungul D u n ă r i i în care u

cucerit

jefuit

c e t ă . t i l e

t u r c e ş t i de pe malul

drept al

fluviul

Vidin Nicopole Rahova, P e t r e ţ ş . a . , oastea c r u c i a t ă ajunge

la

începutul lunii noiembrie sub

zidurile

c e t ă

Vama la malul ă r i i Negre. Annata o t o m a n ă face d u p ă un m a r ş f o r ţ a t ,

doar

ş a s e zile â n ă la Vama.

D e ş i

în

prima

parte

luptei

nu

se putea

vorbi de un

î n v i n g ă t o r

sau învins, în doua parte atacul p

dat de

re

gele Vladislav peceUuit soarta b ă t ă l i e i În ciocnirea

care

avut loc Vladislav ă z u t

de

pe cal iar un ienicer turc, recunoscându-l i-a retezat

capul

l-a

înf ipt într-o

lance spre

a-l

a r ă t a

tuturor. Panica

devenit g e n e r a l ă

iar

c r u c i a ţ i i

r ă m a ş i

în v i a ţ ă

s-au retras

d â n d u - ş i seama totul e

pi



Iulie-august 1445,

Vlad

Dracul

,

î m p r e u n ă

cu

c r u c i a ţ i i

francezi

v e n e ţ i e n i

c u c e r e ş t e

mai multe c e t ă ţ i

la

u n ă r e

r ă m a s în vale, i z b u t e ş t e scape. Cardinalul Cesarini a s c ă p a t el pes

D u n ă r e dar e ucis - zice

Wavrin

- de

valahi

...

Urmarea

e a ş t e p t a t ă

a acestui dezastru e tronul ungar fiind ocup

de un copil .

Iancu

de

Hunedoar

a e ales guver n a tor al regatului

ungar

va

dobân9i atâta

putere

,

încât va

avea

a m b i s ă

comande voievozi

Moldovei

Ţ ă r t i R o m â n e ş t i .

Iar

în

Transilvania Ungaria

adunase

atât

m o ş i i

c ă - i mtrece

a a

cu

m în

v u ţ i e

pe

cei

mai

b o g a ţ i

dintre

m a g n a ţ i i

ungu

De altfel, din a c e a s t ă avere a

lui

a

putut

Iancu s ă î n t r e ţ i n ă un fel de

a

m a t ă proprie, bine a n t r e n a t ă .

Vlad Dracul i-a r ă m a s credincios un timp. Astfel,

d u p ă

dezastrul

la

Varna,

când,

în vara

anului 1445,

au e u ş i t intre pe u n ă r e cele ş a p

galere comandate de burgundul Walerand

de

Wavrin de un

cardinal

v

n e ţ i a n Vlad

fiul

s ă u

Mircea le-au

dat

mare ajutor, cu

m u l ţ i m e

de o s t a

cu

cincizeci de b ă r c i . Au înce

rcat

ia puternica

cetate

Dârstor (azi, S

listra),

care fusese în mâna lui Mircea

cel B ă t r â n dar acum

era strasn

a p ă r a t ă

de

turci , c r u c i a ţ i i n o ş t r i cu românii fl u . 15uti 8-0 c u c e ~

a s c

, i . ' V ~



E x p e d i ţ i a de p D u n ă r e 445

În

cursul verii 1445 o

parte

a

flotei cruciate

r ă m a s e

în

Bosfor Marea N e a g r ă

d u p ă dezastru l de la Vama, a in i,

iat

o e x p e d m i l i t a r ă pe D

ă r e ,

În cursul

acesteia,

c r u c i a ţ i i au ase

diat

cu

s ucc

es

cu

e x c e p ţ i a Sil istr

e

i)

to

ate f o r t ă r

t u r c e ş t i

întâlnite

în

cale

p â n ă ă r s a r e a Jiului

în

D u n ă r e de und

e a u

f ă c u

cale

o a r s ă

De

t

ali i l

e

acestei

campanii

ne-au r ă m a s

cunoscute

g r a ţ i e

î n s e m n ă r i l o r

ca

valerului Walerand de Wavrin

,

unul

dintre

c o m a n d a n ţ i a l ă t u r i de cardinalul

n e

a n Con

dolmeri.

În

t impul

asediului c e t ă ţ i i

G

u

g

iu aici

r e c o n s t i t u i t ă

a f l a t ă

p

o

i n s u l i ţ ă

aproape

de malul

românesc

în

zare sunt alte

d o u ă

insule

m ai mari),

au

fost folosite

bombarde.

Este prima

atestare

d o c u m e n t a r ă

privind fo l

osirea

art i leriei

în

Ţ a r a R o m â n e a s c ă



8

o m b a r d ă din a doua u m ă t a t e a secolului al

XV

-lea

Avea tunuri grele, cu ca

ar

i

putut scufunda gal

rele d a c ă se apropiau pr

mult. În schimb, arma

c r e ş t i n ă a cucerit cetat

Turtucaia, apoi

cetat

Giurgiu, c 1 ă d i t ă de

Mirc

V o d ă pe o i n s u l ă . Iar

c

tatea Giurgiului, fiind

c

e r i t ă de c r u c i a ţ i prin fo

p o v e s t e ş t e

Wavrin

cum

ruga

Vlad o d ă cu

lacrim

s ă se

s t i n g ă grabnic focul, c ă c i

a c e a s t ă f o r t ă r e a ţ ă

c 1 ă d i t ă de

t a t ă l

s ă u

cea mai

p u t e r n i c ă

pe D u n ă r e mai

zicea Vlad

"nu e

p i a t r ă

de la ac

cetate nu

i

costat o p i a t r ă de sare,

care

se ia

din stâncile din

ţ a r a Val

hiei -

de

unde ni se

c o n f i r m ă

n o u ă unul din primele venituri ale Ţ ă r

R o m â n e ş t i se încasa

din exportul

de sare

George Kastriota

din

KIuJa a fost poreclit de turci

Skanderbeg

pentru a-l asemui

cu

Alexandru

Macedon Skanderbeg = Beiul Alexandru).

Faimosul erou

albanez ş i - a început,

ca Vlad T e p e ş . cariera ca

ostatic

la Adrianopol Edirne , unde s-a

convertit

la islam. Între 1438-1440

Skanderbeg

de,Une un post de

s u b p a ş ă administrator de provincie)

în Albania, În 1443 r o c l a m ă

independen,ta Albaniei. c u r ă t â n d u - ş i

.Lara

de

turci. Timp de ani de

zi

le l u p t

cu succes

împotriva

turcilor, r e u ş i n d

p ă s t r e z e

independen,ta , t ă r i i .

Moare

de

b ă t r â n e t e în

1468 iar

turcii

vor

ocupa

t o a t ă

Albania.

patruzeci

de

an

i

mai târziu. În desen

apare

purtând

celebrul

s ă u coif

de

ceremonie cu un

cap de ţ a p

coif

ă s t r a t azi la Viena.

A l ă t u r i .

stema

Albaniei.



Basorelief de pe sarco[ag

ul lu

Iancu

de Hunedo r din ca tedr l r o m n o t o l i

din Alba Iul i 1460). L u p t cu turcii.

Dar

Vlad

Dracul a

crezut

mai apoi

politica d u s ă

de Iancu îi

punea

ţ a r a în primejdie, a c ă u t a t se împace cu

turcul.

V ă z â n d

aceasta, Iancu

de Hunedoara a

trimis un

corp de oaste de l-a ucis pe Vlad Dracul pe

fiul

s ă u

mai

mare

Mircea.

ş a a

pierit

t a t ă l

lui

Vlad

Ţ e p e ş .

Iancu de Hunedoara va duce neîncetat a c e e a ş i l u p t ă pentru a încerca

s ă o p r e a s c ă

înaintarea

turcilor

în Europa.

În

anul

u r m ă t o r , luându-l cu el

pe succesorul

lui Vlad

Dracul

pe care

-l pusese el

în

scaun la â r g o v i ş t e

Vladislav-Dan dintre

D ă n e ş t i ) ,

care

vine

cu

patru

mii

de

a r c a ş i

trei

mii de c ă l ă r e ţ i

moldoveni

p ă t r u n d e din

nou

în

ţ i n u t u r i l e s â r b e ş t i ocupate

de turci, cu

n ă d e j d e a

de a face

l e g ă t u r a

cu eroul albanez Skanderbeg

care i n e a piept

turcilor de

mai u l ţ i ani

în

m u n ţ i i Albaniei. Dar e interceptat

de

armata sultanului învins

pe

a c e e a ş i

Câmpie

a Mierlei Kosovopolje

unde -

ţ i n e ţ i minte?

-

f u s e s e r ă

î n v i n ş i sârbii cu vreo ş i z e c i de

ani

înainte.

D u p ă care

înfrângere a venit o mai mare l o v i t u r ă

d a t ă

c r e ş t i n ă t ă ţ i i

de

noul sultan Mehmet al

II-lea: în

1453, d u p ă un asediu

de d o u ă

luni

cu

sute de mii de oameni cu

tunuri grele

împotriva unei c e t ă ţ i a p ă r a t e de

numai

opt

m

de

l u p t ă t o r i ,

turcii

p ă t r u n d e a u

n ă v a l ă

în

ilustra

a p i t a l ă

Con

stantinopol m ă c e l ă r e a u sau robeau t o a t ă p o p u l a ţ i a . Ultimul î m p ă r a t ,

Constantin

Dragases

Paleologul murise eroic

în

l u p t ă . C r e ş t i n ă t a t e a s -a

Decembrie 1

4

la d Drac

ul

de oam enii

lu

Ian cu de

Hun edo a ra

17- 19 octom

144

8,

la

o s ovopolj e.

trei zile de

n o u

vi

cto

ri e

tu r

cilor împo

lui Ia ncu de

Hun

edoa ra

r29 m ai 1453

m a re eve

nim

din istoria

Co n

stantinop

9



sediul

Constantinopolului

Deseori asediat în cursul e x i s t e n ţ e i sale. Constantinopolul

mai

fusese cucerit

doar

o s i n g u r ă d a t

în 1204, de crucia

ii

latini. Acum

în 1453

o r a ş u l era ultimul

bastion c r e ş t i n a

ceea ce fusese

o d a

marele Imperiu

Bizantin.

Putemicele

ziduri

p o z i ţ i

s t r t e g i c ă deosebit

de a v o r a b i l ă nu

au

fost suficien

pentru a rezista ter ibi lului asediu la care

l-a

supus noul sultan

otoman

Mehmet al II-lea. u p

mai

bine

de d o u ă

luni

în care o r a ş u l

a

fost bombardat de cea

mai n u m e r o a s ă artilerie a

z

cile de mii de otomani au r e u ş i t fo r

eze

u

dintre

por ti. n ă v ă l i n d în o r a ş

ucigând pr int

l ţ i i pe

ultimul

î m p ă r a t , Constantin

Dragas

Paleologul, care nu

avusese

l â n g ă el decât n o

mii de l u p t ă t o r i .

Aici,

reconstituirea

unuia dintre e n u m ă r a t e l e as

tun asupra zidului, numit al lu i Theodosie zid dub

a p ă r a t de un ş a n ţ cu a p ă ,

lung

de ş a p t e k

ce

proteja o r a ş u l dinspre uscat. O r a ş u l

lui

Co

stantin

avea f o n n ă de triunghi. din care

d o u ă

latu

d ă d e a u una spre Marea Mannara alta spre

golf larg Cornul de aur.)

Unul

din tunurile folosite de

Mehmet

al II-lea la

ased

Constantinopolului a r ă m a s în l e g e n d ă ca f i ind cel

mai ma

construit

v r e o d a t ă p â n ă

atunci.

e

spune

a fost

turn

chiar pe loc de un m e ş t e r ungur, Urban Orbân).



cutremurat la

vestea

acestei

catastrofe

dar nici una dintre puterile

europene

nu

venise

în ajutorul b ă t r â n u l u i imperiu

muribund.

Atât

de

i m p r e s i o n a t ă a fost

lumea

c r e ş t i n ă

de

s f â r ş i t u l Imperiului

bi

zantin p â n ă de curând manualele de istorie

au

p ă s t r a t ,

simbolic anul

1453 ca a t ă a s f â r ş i t u l u i Evului Mediu. C ă d e r e a

Constantinopolului

a a p ă

rut ca semnul s f â r ş i t u l u i unei lumi.

t o t u ş i un om ca Iancu

de

Hunedoara nu

s-a

dat ă t u t . Când a c e l a ş i

sultan Mehmet al II-lea trei ani d u p ă c ă d e r e a Constantinopolului în care

s-a

g r ă b i t s ă - ş i

mute

capitala a pornit s ă c u c e r e a s c ă regatul ungar

s-a

ciocnit de Iancu la cetatea

Belgradului

care pe

vremea aceea

era poarta

Un

gariei.

În o a t ă Ungaria

chiar

în

ă r i vecine Cehia Germania

s-a

ă s p â n

dit

o s p a i m ă mare

s-au temut

poporul oamenii de

rând d a c ă

iau

tur

cii cetatea Belgradului

va fi poarta d e s c h i s ă

ca p ă g â n i i

s ă c o t r o p e a s c ă

t o a t ă Europa. s-au urnit gloate

mari

de ă r a n i , de m e ş t e ş u g a r i de

oameni

u p ă infrângerea r e z i s t e n ţ e i

localnicilor

turcii

u

avut dreptul j e f u i a s c ă in

voie

trei zile Constantinopolul. În acest timp sultanul a intrat

in

. b ă t r â n a c a t e d r a l ă

i Sofia unde impresionat

de m ă r e ţ i a

ei.

h o t ă r ă ş t e transforme

in moschee.

Apoi i n t r ă tr iumfal in

g r ă d i n i l e

fostului palat al i m p ă r a ţ i l o r bizantini.



simpli, ce

arme

ă s e a u

s ă - i

v i n ă lui Iancu în ajutor la Belgrad. acol

mai

multe

ă p t ă m â n i s a dus o c r â n c e n ă b ă t ă l i e în care

Iancu

de Hunedoa

l a învins pe marele sultan

otoman.

A fost

ultima

lui victorie, pentru ca

papa

a poruncit s ă se b a t ă clopotele bisericilor în t o a t ă Europa pentr

care

zi

se trag la prânz clopotele în Ungaria. Ultima,

c ă c i

la câteva

ă p t ă m â n i



B ă t ă l i a p ntru elgrad

u p ă lupte sângeroase

pe

a p ă

uscat

Iancu de Hunedoara îi

a l u n g ă

pe turcii care

asediau Belgradul u

peste

mult timp va muri

î n s ă r ă p u s

de c i u m ă chiar între

z

idurile o r a ş u l u i

va

i

înmormântat la Alba Iulia



Iancu

de

Hunedoara

d e s p r e s o a r ă

cetatea

Belgrad. dar

moare de

c i u m ă

la

august 1456

. J

4

Cetatea

Belgrad

în secolul al XV-lea

C r e ş t i n i i

turcii

u

purtat

numeroase lupte pentru

s t ă p â n i r e a

Belgradului

deoarece

puternica

cetate a f l a t ă

la c o n f l u e n ţ a râului Sava cu u n ă r e a era un pun

strategic

de p r i m ă

m ă r i m e cheia p ă t r u n d e r i i otomane c ă t r e Ungaria centrul

Europei. În imagine

o

l u p t ă între galerele t u r c e ş t i cele

c r e ş t i n e

unde nu l-a

ă p u s

turcul l-a

ă p u s

ciuma cumplita

o l i m ă

care din

câ

în când v e n i t ă din Orient bântuie în Europa f ă c â n d de fiecare d a t ă m

multe

victime

decât r ă z b o i u l

decât

foametea.

Dar înainte de

a muri

ba

chiar

înainte de

a

ajunge

la Belgra

Iancu

de

Hunedoara

a

mai

f ă c u t

o

u l t i m ă

i s p r a v ă :

l -a

adus

î

scaunul

la T â r g o v i ş t e

pe

Vlad fiul lui Vlad Dracul cel ce va r ă m â n e vestit la româ

sub numele de Vlad T e p e ş



3.

În

vara anului

1456

ajunge

la domnie în Tara R o m â n e a s c ă

al doilea fiu

al

lui Vlad Dracul Vlad

c ă r u i a i s a zis Ţ e p e ş , c ă pe m u l ţ i , pe

prea

m u l ţ i , cât

a domnit

a pus de au fost t r a ş i în ţ e a p ă

C

ând, în 1442, cum v-am spus Vlad

Dracul fusese

luat

de turci prin v i c l e ş u g

r e ţ i n u t o

vreme de

sultan care se temea - pe drept cuvânt - ca el

nu ia din nou armele

împotriva lui

a l ă t u r i de a l ţ i prin

cipi

c r e ş t i n i o d a t ă

cu

el f u s e s e r ă l u a ţ i doi fii i

lu i

foar

te tineri

î n c ă

Vlad

Radu

- viitorii

domni

Vlad

Ţ e p e ş

Radu

cel

Frumos . când, în p r i m ă v a r a anului 1444

Vlad

Dracul a

putut

ă - ş i r e d o b â n d e a s c ă tronul ă g ă d u i n d turcu

lui supunere, el a trebuit s ă - ş i lase amândoi fiii

ostatici în

mâna

sultanului. Era pentru

acesta

o g a r a n ţ i e un fel de

asigurare t a t ă l

lor

nu va

lupta

din

nou

împotriva

lui.

Cei doi

tineri

fii ai lui Vlad

Dracul au stat ani

de zile

acolo

la turci

într-o

cetate

l â n g ă Brusa în Asia i c ă unde se

ţ i n e a

una dintre

C u r ţ i l e sultanului c e a l a l t ă fiind în

Europa

la Adrianopol.

Nu

erau chiar

î n c h i ş i

în t e m n i ţ e

ci

t r a t a ţ i

ca n i ş t e fii

de

domn ca n i ş t e p r ţ s-au

putut

deprinde

Vlad Dracul

la S i g h i ş o a

În 1442 Vlad

Dr

acul. ch em

at

la

Adrianop

ol

Edim

e) de s

ult

a

nul

Murad

al II- lea. va fi ar

estat

în

chis

în ceta tea

Gallip

ol ,

.c

u

n d p i

cioarel e

fer ecate în n u r i eli ber

at

numai

d u p

ce

a u

f

ost d u

os ta

ti

ci

ce

i

doi

fii

ai m ai

mi

ci Vla d Ra

du )

.

În

im

ag

in

e. adol escen t

ul

Vl

ad în c

h i

s

în ca

stelu l Eg

r i

goz p r u t

az

i) . ce se

af la în

Ana toli

a. în tr e Brusa l z

mir.

5



6

cu limba moravurile

turcilor.

ca

v e d e ţ i cum doi

f r a ţ i

pot

i uneo

d e o s e b i ţ i r e a c ţ i o n a cu totul altfel la î n c e r c ă r i l e la care sunt s u p u ş i

v i a ţ ă i a t ă Vlad a r ă m a s

din

acea captivitate

cu

o u r ă n e î m p ă c a t ă împ

triva turcilor,

pe

când

fratele

s ă u mai

t â n ă r

Radu, devenea un intim al su

tanului

Mehmet De unde, cum vom vedea,

au decurs dramatice

u r m ă r i

istoria Ţ ă r i i R o m â n e ş t i

Întors în

ţ a r ă

în

1448,

d u p ă ce t a t ă l

s ă u

fusese

ucis,

Vlad, î n c ă

foar

t â n ă r încercase cu ajutorul unei "partide" de boieri p u n ă

mâna

pe

dom

nie d u p ă moartea t a t ă l u i

s ă u ;

dar n-a putut sta în

scaun

decât p u ţ i n e s ă

t ă m â n i

gonit

fiind

de

cel

pe

care-l

ă s t u r n a s e

Vladislav-Dan,

dintre

D ă n e ş t

Timp de opt ani va

pribegi

Vlad

atunci,

mai întâi în Moldova pe l â n g ă Bo

dan v o d ă

t a t ă l viitorului domnitor Ş t e f a n

cel

Mare, care-i

era

unchi,

c ă

mama lui Vlad

era

dintre

d o m n i ţ e l e moldovene. Dar,

când a fost r ă s t u r n

ucis

Bogdan

v o d ă Vlad s-a

refugiat

în

Transilvania

î m p r e u n ă

cu

v ă r

Ş t e f a n a încercat

acolo

fie bine ă z u t de atotputernicul Iancu de H

nedoara, când

acesta a început

nu mai

a i b ă

încredere în protejatul

s ă

Vladislav-Dan.

Acum,

în

1456, Vlad se

credea mai

sigur

pe

domnie. Nu

i-a

provoc

î n d a t ă

pe turci,

ci

s-a

a r ă t a t

supus

sultanului,

p l ă t i n d

tributul.

C ă c i

-

l

cru

ce ni se pare azi ciudat -

în

tot veacul

lui,

principatele române s-a

putut afla în

s i t u a ţ i a

de

d u b l ă vasalitate:

de p i l d ă

în Muntenia

domnul



Ridicarea în t e a p ă . Reconstituirea

d e s f ă ş u r ă r i i

suplic iului pr in

tragere

în ţ e a p ă .

A c e a s t ă

f o r m ă de c a z n ă era p r e f e r a t ă

În situa.tiile

când victima trebuia fie un

exemplu

de

neuitat

pentru privitori. Trupul

osânditului era l ă s a t . ca la spânzura.ti,

p â n ă se

usca

de tot. Pentru a

m ă r i

efectul psihologic asupra

,.spectatorilor .

p r e z e n ţ i

ViilOli Vlad T e p e ş nu

e z i t ă ridice

În ţ e a p ă .

d u p ă o

b ă t ă l i e ,

chiar

m o r ţ i i , a ş a

cum probabil a f ă c u t

în

luptele

din Bosnia

(1475).

jura

cu c r e z ă m â n t regelui

ungar, dar t o t o d a t ă p l ă t e a tribut sultanului, ca

semn nu

va

porni r ă z b o i împotriva lui. B i n e î n ţ e l e s , acest dublu

angaja-

ment nu putea i p ă s t r a t decât atâta vreme cât

era

pace între turci

re -

gatul

ungar.

Când izbucnea

ă z b o i

între

ei

domnul

ă r i i

R o m â n e ş t i ,

prins

între

ciocan

n i c o v a l ă ,

trebuia e a p ă r a t

a l e a g ă

ori o

parte,

ori c e a l a l t ă

Vlad

în sufletul

lui era h o t ă r â t

f a c ă

r ă z b o i turcului,

dar

voia

mai întâi

s ă - ş i î n t ă r e a s c ă puterea în ţ a r ă , în a ş a m ă s u r ă încât, la momentul potrivit,

cu ajutorul suzeranului

ungar,

s ă d e z l ă n ţ u i a s c ă lupta care

scape c r e ş

t i n ă t a t e a

t o a t ă

de primejdia jugului turcesc.

Trebuia,

credea el

c u r e ţ e

mai

întâi ţ a r a

de

toate

s l ă b i c i u n i l e ,

de

toate s p u r c ă c i u n i l e ,

pentru ca

t o a t ă vlaga ţ ă r i i s ă fie î n d r e p t a t ă c ă t r e

lupta

împotriva Semilunii

- acel

simbol

al

Turciei

musulmane.

Deci

primul

pas:

ţ ă r i ş o a r a

lui

fie o

ţ a r ă

bine

g o s p o d ă r i t ă ,

î m b e l ş u g a t ă ,

cu

oaste

u n ă î n s u f l e ţ i t ă cu vecini gata s ă - i v i n ă în

ajutor.

atunci,

ce

c r e d e ţ i a

f ă c u t ?

Aici trebuie s ă

ne încredem în documente,

dar,

în

7



Ce

era acea

c u m p l i t ă p e d e a p s ă :

t

rasul în ţ e a p ă " ?

8

Prizonieri

turci

t r a ş i în

t e a p

de oamenii voievodului Transilvaniei Gabriel Bethlen

detaliu

dintr-o

g r a v u r din 1617)

lipsa

unor

certitudini, în p o v e ş t i . Mai întâi, a prins pe

c â ţ i v a

mari

boie

pe care-i ş t i a

potrivnici

politicii

sale

sau doar îi b ă n u i

de

d u ş m ă n i e

i

tras

în ţ e a p ă - nu numai pe ei, ci pe tot neamul lor, nu se mai ivea

împotriviri viitoare de

acea

parte.

Pe

u r m ă ...

Dar,

înainte

de a

merge mai

departe,

trebuie

v ă spun

ce-i aia "

fii

tras în ţ e a p ă " .

Dragii

mei, c â t e o d a t ă , când

a f l ă m sau

citim de ucideri , de torturi ,

t ă i e r e a capului ,

de tras

în

ţ e a p ă ,

trecem

n e p ă s ă t o r i

mai departe, f ă r ă a î

cerca

ne

închipuim,

s ă v i z u a l i z ă m acele orori, acele

g r o z ă v i i . Cred

c

pentru a r e t r ă i în inima

i m a g i n a ţ i a

n o a s t r ă trecutul istoric, e bine

c u n o ş t e m cu d e v ă r a t ce erau acele r o z ă v i i : caznele, a d i c ă torturile pent

a stoarce m ă r t u r i s i r i , reale

sau

închipuite

s-au

mai f ă c u t în vrem

n o a s t r ă

a d i c ă

a

p ă r i n ţ i l o r

sau

bunicilor

o ş t r i ) ,

sau

t ă i e r e a

capului

ori

tr

gerea

în

ţ e a p ă . De aceasta din u r m ă vreau v ă vorbesc,

deoarece a f ă c

faima,

în Europa

în

lume, a

voievodului

nostru

Vlad Ţ e p e ş .



(Acum d a c ă unii dintre voi sunt prea sensibili

se tem

nu a i b ă

cumva vise urâte la noapte, sau d a c ă a ş a îi s f ă t u i e s c

p ă r i n ţ i i

lor atunci

f a c ă cum fac

eu

când

m ă

aflu î n t â m p l ă t o r la

un

film

de

g r o a z ă : când v ă d

a a p ă r u t asasinul de d u p ă

perdea

o

va

strânge de

gât

pe

ă t r â n a doam

n ă

care ţ i n e

în m â n ă

caseta cu

bijuterii,

încep

se

a u d ă

murmure

în

s a l ă iar unele

cucoane de

l â n g ă mine

încep ţ i p e eu închid ochii . .. îi

redeschid când s-a potolit

sala.

Crima e

s ă v â r ş i t ă

eu n-am ă z u t - o . Voi

dar, n - a v e ţ i

decât

s ă

î n t o a r c e ţ i

pagina În orice caz,

descrierea are

mai

pu

ţ i n

de o

p a g i n ă . )

Tragerea în ţ e a p ă

era cel

mai groaznic supliciu ce

se

putea închipui

felul cel

mai

crud de a curma v i a ţ a unui om, a unui osândit la

moarte,

a

unui

adversar,

a unui d u ş m a n

Scopul

era

de

a r ă s t i g n i

omul în

a ş a fel

încât moartea nu

urmeze

î n d a t ă ,

nu fie i m e d i a t ă , ca

atunci când

tai capul

cu

spada

sau securea, ci omul sufere

dureri cumplite

timp

de

ore

în

tregi sau

chiar

de zile p â n ă î ş i

d ă d e a sufletul.

Se

r e g ă t e a

un

ţ ă r u ş

mare, mai

lung

decât sta

tura

unui om,

care

se

va

fixa

în

p ă m â n t (mai rar, se t ă i a

c u r ă ţ a un

pom s u b ţ i r e ) , vârful

fiind

a s c u ţ i t

ca

un

cui

uns

cu seu, ca

alunece.

Omul

putea

i înfipt

în

acea ţ e a p ă

prin

mijloc -

b u r t ă sau

spi

nare, capul membrele

atâr

nând spre p ă m â n t

-

dar era

riscul de a s t r ă p u n g e

un organ

vital omul murea prea re

pede A ş a d a r , în metoda cea

mai

ă s p â n d i t ă

la

ă l ă i i

lui

p e ş , victimei culcate la ă m â n t ,

cu b r a ţ e l e legate la

spate

i se

Martiriu u Gheorghe

Doja

y ă r g y D6zsa . comandantul

b o i u l u i . t ă r ă n din

1514

- g r a v u r de e p o c ă .

Se cum oamenii lui Doja a u fost

t r a ş i

în ţ e a p ă

d o v a d in Un

ga

a secolului al XVI-l ea

aces t s upliciu era p n d i t

9



3

Cei

zece

m

de

mart i r i

f r e s c ă

din

satul Boian (sus)

panou

de altar

goLic

proven

din

satul T ă m a v a . azi

la

Muzeul

Brukenthal

Sibiu jos).

Legenda martiriului celor zece mii

de

legionari romani u c i ş i pe

muntele Ararat

în vrem

lui D i o c l e ţ i a n a fost i l u s t r a t ă într-o m a n i e r ă s i m p l i f i c a t ă in

r e p r e z e n t ă r i l e

din

vea

al XV-lea. Des întâlnitâ in Transilvania acelui secol. a c e a s t ă t e m ă

p r e z i n t ă

de obi

zece

b ă r b a t i arunca.ii

în c r ă c i l e ascu

.

ite

ale unor copaci. R e p r e z e n t ă r i l e realiste ale

m

l i r i lor t r a ş i

in

ţ e a p ă

ne poate face

credem

ce l

pu.Un unii

dintre a r t i ş t i

au f

martor i la

asemenea

t ipuri de e x e c u ţ i e .

înfigea

ţ e a p a prin

fund t r ă g â n d apoi de

a m â n d o u ă

picioarele legate

cu frânghii

la

glezne .

Pe

când nefericitul urla

de

du

rere

se zvârcolea se t r ă g e a de frân

ghii

se ă t e a cu un ciocan de lemn

în

c e l ă l a l t c a p ă t

al

ţ e p e i încet-încet cu

b ă g a r e de s e a m ă pentru a nu

s t r ă p u n -

ge

cele

d o u ă organe de care se

ş t i a

p r o v o a c ă moartea m e d i a t ă :

ficatul

ini

ma.

se scotea astfel vârful ţ e p e i prin

g u r ă sau de cele mai

multe

ori prin gât

între cap

u m ă r .

Omul

t ă t e a

astfel

r ă s -

tignit în chinuri cumplite dar cu

orga

nele vitale

u n c ţ i o n â n d .

Murea

cu

încetul



f rhe fi rn n gar fin grau f n

c r f c e t ' o c ~ e n l i ~ 6 ~ f 1 o t ~ t 1 '00" emwilt)m wu'

rice ZJraco(c weyt)e -ro il el

bit

leurgerpi/1 (}or \?nt)

p l l m n 'Oii

mit bm

a i i & r c r t l '" cInt t'effe ţ t m

" P ă d u r e a de ţ e p i

-

g r a v u r ă

c o l o r a t ă . din

povestirile

germane

despre Dracula Voievod

edi.Ua din 15 - Strassburg azi. SLrasbourg])

de s u f e r i n ţ ă , de sete, de foan1e -

vai - de atacul corbilor care

veneau,

stoluri-stoluri, s ă - i

m ă n â n c e

ochii, lim

ba,

trupul întreg ..

Trebuie t i u t ce

gro

z ă v i e

era

acel

tras

în

ţ e a p ă ,

ca

în

ţ e l e g e m

spaima pe

care a r ă s p â n d i t - o

Vlad

Ţ e p e ş .

Spaima

de el, cât a

dom

nit,

faima

lui

pe

u r m ă S ă

ş t i ţ i î n s ă

trasul în ţ e a p ă nu e nicidecum o

i n v e n ţ i e ,

o n ă s c o c i r e a lui Vlad e p e ş .

Supliciul acesta

l-au

aplicat a l ţ i i îna

intea

lui. Avem chiar o p r e ţ i o a s ă m ă r -

turie

în scrisoarea

unui

mare boier

muntean

care se

adresa

b r a ş o v e n i l o r

în

148

(deCi

d u p ă

moartea lui e p e ş ) ,

zicându-Ie ţ i n ă

minte

ai lor, îm

p r e u n ă cu unii

boieri

pribegi, au fost

cei care

au tras

mai

întâi în e a p ă n i ş t e

oameni

de ai lui Vlad, de unde acesta

s-a mâniat de a adus acolo foc pâr

joI. Care va z i c ă d u ş m a n i i lui

Vlad

î n c e p u s e r ă cu trasul în ţ e a p ă De

altfel, ş t i m de

Ş t e f a n cel Mare

c ă i-a

tras

pe unii în ţ e a p ă . Î n t r - a d e v ă r

contrar

ă r e r i i

larg

ă s p â n d i t e

supliciul

trasului

în ţ e a p ă

ar

fi

de

origine

t u r c e a s c ă

sau - mai general - a s i a t i c ă

tr sul

în ţ e a p ă se p re a fost

un obicei germanie,

astfel încât a ş i i din Transilvania

l-ar fi

cunoscut

din

codurile judiciare

Ceea

ce îl dis

tinge

pe Ţ e p e ş de t o ţ i

î n a i n t a ş i i - chiar

de

t o ţ i

u r m a ş i i

lui - e n u m ă r u l î n f i o r ă t o r de mare al vic

timelor sale; mai d ă u g a ceva: d a c ă a putut trage

în

ţ e a p ă

atâta

u l ţ i m e

de

oameni, c â t e o d a t ă mai m u l ţ i

l a o l a l t ă î n s e a m n ă a g ă s i t m u l ţ i c ă I ă i

îndemâ

natici

,

care

pesemne

e s i m ţ e a u

o

p l ă c e r e s ă l b a t i c ă

S o l d n executa li

d e

tu rci în

insul

a Creta

( d u p

un

desen din seco

lul

al XVIJ-lea)

3



Cum

a c u r ă ţ a t l

Ţ e p e ş ţ a r a

de

h o ţ i

de

c e r ş e t o r i

de

trântori

de a-i supune pe

semenii

lor la asemenea cazne. Din p ă c a t e astfel de c

zime

v i c i o a s ă

s-a

întâlnit p â n ă în vremurile

noastre la toate n a ţ i i l e

Unele fapte din

domnia

lui Vlad

d u p ă cum v ă spusei

le

a f l ă m

documente

vrednice

oarecum de

crezare; altele

î n s ă

din

multele

pov

tiri

ce

au a p ă r u t d u p ă domnia lui. Iar din aceste povestiri unele

par

a a

un

g r ă u n t e de

a d e v ă r altele î n s ă par

a

i n ă s c o c i t e de i m a g i n a ţ i a

î n s p

m â n t a t ă

sau

d u ş m ă n o a s ă

sau

n ă s t r u ş n i c ă sau chiar f a n t a s t i c ă a u

contemporani.

Una dintre aceste povestiri ne spune

cum

a

c u r ă ţ a t

el

ţ a r a

de

h o ţ i

c e r ş e t o r i

de trântori de

bolnavi

de b ă t r â n i care nu foloseau

ţ ă r i i

cu

mic

ba zicea el

mâncau

degeaba

pâinea

altora.

I-a

adunat pe t o ţ i înt

c a s ă mare unde întinsese

mese

î n c ă r c a t e cu b u n ă t ă ţ i . Zicea voia

ă

Vlad

T e p e ş

a

c u r ă ţ a t

t o a t ă

ţ a r a

de

s ă r a c i

nevolnici

este

u ţ i n

probabil.

Mai

u ş o r de crezut r i

i-a

dun t pe c e r ş e t o r i i

betegii nebunii

din

T ă r g o v i ş t e o r a ş u l de sc un

unde

se a d u n a s e r ă Î n u m ă r

mare.



Cetatea Poienari

a

În

mai

toate t r e c ă t o r i l e spre Transilvania. la intrarea În deflleul A r g e ş u l u i

s-a

construit.

u mult

t imp

înaintea

lui

Vlad

T e p e ş . un donjon

de

p a z ă .

Acest

turn p ă t r a t

va

deveni în secolul al XV-lea nucleul

unei

c e t ă ţ i ridicate.

probabil de

domnitorul

român.

În

pofida

legendei. a c e a s t ă cetate

nu

a

fost una în care s ă l o c u i a s c ă voievodul.

decât în

cazuri de r i z ă

pentru

o

s c u r t ă

p e r i o a d ă . Suprafa

a l o c u i b i l ă m i c ă

condi i i le dificile

nu

permiteau prezen la

unei

6arnizoane

prea mari.

Reconstituire

aspectul

actual.

ei s ă t u i

f e I i c i ţ i

barem o

d a t ă .

d u p ă

ce

i-a

o s p ă t a t cu m â n c ă r u I i

de

i-a

s ă t u r a t

cu b ă u t u I i de i-a a m e ţ i t a pus

de

s-au z ă v o r â t u ş i l e toate

a

dat

foc la c a s ă din

patru

p ă r ţ i . nu-i

p ă s

lui

v o d ă

de s t r i g ă t e l e ur

letele celor ce

ardeau de

vii. Zicea le f ă c e a

un

bine nu vor

mai avea

de

p ă t i m i t în a c e a s t ă

v i a ţ ă ci vor fi mai f e r i c i ţ i

pe

lumea c e a l a l t ă .

Apoi a vrut scape ţ a r a de tâlhaIii de drumul mare care se as

cundeau

prin codri

i e ş i n d

îi

jefuiau pe

t r e c ă t o r i mai cu s e m ă

pe ne

gustoIii care duceau cu ei m ă r f u r i bani. A pus p6tere a d i c ă cete de

o s t a ş i

î n s ă r c i n a ţ i

cu

m e n ţ i n e r e ordinii

-

am

zice

azi

jandarmi

-

de

au

împânzit

ţ a r a

cum

îi

pIindeau pe tâlhart î

t ă i a u sau spânzurau sau

t r ă g e a u în

ţ e a p ă .

atât de r ă u i-a speIiat pe h o ţ i

la

p u ţ i n ă vreme d u p ă

I

Vlad

v o d ă c u r

t o a t ă

tara de

Itâlha_r_i



V1ad v o d ă î ş i

a l c ă t u i e ş t e o

m i c ă

oaste

p e r m a n e n t ă

d e v o t a t ă lui trup

suflet

4

aceea puteai

cutreiera

ţ a r a în lung în lat,

prin

ş e s prin

p ă d u r i ,

n u - ţ i

mai

era t e a m ă

de a

i

atacat

de tâlhari. O

poveste

zice a ş a : un

negustor

s t r ă i n , venit

din ţ a r a

u n g u r e a s c ă " ,

s-a

dus la o d ă

se

p l â n g ă din

carul

lui,

pe care din

p o r u n c ă

d o m n e a s c ă

îl

ă s a s e

noaptea

f a r ă

în a ţ a casei unde

era în a z d ă ,

i

se u r a s e r ă

o

s u t ă

ş a i z e c i de

d u c a ţ i -

ducatul sau galbenul de aur

era

pe atunci

unitatea

m o n e t a r ă

cea

mai mare,

ar face peste un

milion de

lei

de azi

fiecare,

deci suma u r a t ă

era

o

s u m ă mare.

V o d ă i-a spus h o ţ u l

va

i prins.

a

fost prins

tras în ţ e a p ă .

Apoi, a

dat p o r u n c ă oamenilor

i

se

p u n ă banii

la

loc, î n s ă

cu

un

ducat

mai mult,

de

la

el. A

doua

zi,

negustorul

s-a

n f ă ţ i ş a t

lui o d ă ,

i-a m u l ţ u m i t

a

spus

a

g ă s i t î n s ă un ducat mai

mult. V o d ă

s-a

bucurat de cinstea

lui,

zicându-i

c ă ,

de ar i

t ă i n u i t

aflarea acestui

ducat

în plus, î r ă g e a

pe el în ţ e a p ă

a l ă t u r i

de

h o ţ

A l t ă

poveste ne

spune într-un

loc

pustiu pe

unde trecea drumul mare, la un u ţ

unde se opreau

c ă l ă t o r i i

ia

p ă ,

v o d ă

pusese de

se g ă ţ a s e ,

pentru

b ă u t

o

c e a ş c ă de aur. nimeni,

cât

a

domnit, n-a

î n d r ă z n i t

s-o fure.

A ş a

s p a i m ă

b ă g a s e

el

în

oameni.

Apoi

s-a apucat

Vlad o d ă de

reorganizarea

ă r i i .

A

n t ă r i t

c e t ă ţ i l e

cele

care nu u s e s e r ă

luate

de

turci

la r a n i ţ ă .

Apoi,

zidurile c e t ă ţ i i

de

scaun â r g o v i ş t e .

A

r e f ă c u t ,

ca un

a d e v ă r a t

cuib de

vulturi, cetatea

Poienari,

care

a p ă r a

capitala, înspre

Ardeal. De la

Curtea

d o m n e a s c ă de la T â r g o v i ş t e î vremea

lu

Vlad

Ţ e p e ş reconstituire i p o t e t i c ă . Puternicul

donjon numit

mai târziu Turnul Chindiei

a

fost

ridicat conform

t r a d i ţ i e i

în perioada

domniei lui

Ţ e p e ş .

R e ş e d i n ţ a

v o i e v o d a l ă era

f o r m a t ă

dintr-o

b i s e r i c ă - p a r a c l i s c o n s t r u i t ă î n c ă din vremea

lui Mircea

cel

B ă t r â n , o mare

c a s ă

d o m n e a s c ă cu p i v n i ţ ă

î n a l t ă

fortifica

ii care în majoritatea lor

erau

din

lemn

p ă m â n t .

U r i a ş u l

ş a n . t sec)

de

a p ă r a r e avea taluzurile

consolidate cu b u ş t e n i g r o ş i de

stejar.



astelul

ran

D e ş i

este

prezentat t u r ş t l o r

s t r ă i n i

c fiind castelul

lui Dracula.

în

realitate

acest

pitoresc

monument

fosi

edificat între.tinut

de

s a ş i i

b r a ş o v e n i El a p a r ţ i n e a regelui

Ungariei avea

un

rol clar:

de p ă z i

cel

mai important

drum

e

lega

B r a ş o v u l

de Câmpulung La poalele

castelului. era vama Branului

f o r m a t ă

din

o u ă

rânduri

de ziduri e închideau valea

în zona ei cea mai î n g u s t ă

Nu

e x i s t ă documente c

confirme T e p e ş r i stat

v r e o d a t ă în acest castel.

Î n s ă pe

a c e a s t ă

vale trecut

cu s i g u r a n ţ ă

deseori

când

venea din în Transilvania.

Castelul azi reconstituirea

V ă m i i Castelu

lui

la

începutul secolului

al XVI lea.



În

p r i m ă v a r a

anului 1460 ,

Vlad

v o d ă

trage

in

ţ e a p ă

sute

de negustori

s a ş i

apoi

trece

C a r p a ţ i i p r ă d ă n d

r ă v ă ş i n d cumplit

ţ i n u t u r i l din jurul

B r a ş o v u l u i

Sibiului

8

ş t i m c ă Vlad Ţ e p e ş a tocmit

mercenari

s t r ă i n i în stare

m â n u i a s c ă

a

mele

noi.

Dar, ori erau s t r ă i n i ori erau p ă m â n t e n i o s t a ş i i din

armata

pe

m a n e n t ă trebuiau între i n u ţ i

p l ă t i ţ i . Vistieria

ţ ă r i i trebuia

mai bine

ga

n i s i t ă

decât

o

g ă s i s e Ţ e p e ş .

ca

ai

bani

la

domnie,

el

ş t i a

trebu

ai mai

întâi

c e t ă ţ e n i cât mai a v u ţ i mai cu s e a m ă dintre o r ă ş e n i dint

negustori m e s e r i a ş i . Or, el vedea

din

n e g o ţ u l

ce

se

f ă c e a

în ţ a r ă

de-acolo, din

v ă m i

taxe î ş i

t r ă g e a vistieria mare

venit -

profitul

c

mai mare îl f ă c e a u negustorii s t r ă i n i mai cu s e a m ă s a ş i i de la B r a ş o v

de la Sibiu. C ă ei nu se

m u l ţ u m e a u a d u c ă mar

fa într-un loc de acolo

s-o u c ă

negustorii români

mai departe

prin

sate, târ

guri

o r a ş e

ci duceau

ei n ş i ş i cu

carele

lor

mar

fa prin o a t ă ţ a r a f ă c e a u

astfel

c o m e r ţ cu m ă n u n -

tu l ,

lipsindu-i

pe negusto

rii locali de o mare parte

din â ş t i g . Deci a luat Vlad

v o d ă h o t ă r â r e a a trâm

b i ţ a t - o

prin ţ a r ă a

dat

de

ş t i r e

mai-marilor

de

la

B r a ş o v Sibiu de-acum

B o m b a r d ă

din

a

doua

u m ă t a t e a

secolului

al XV l

negustorii

s a ş i trebuiau - ş i d e s f a c ă marfa

doar

în

trei târguri

de g r a n i ţ

a ş a d a r f a c ă

numai

o m e r ţ u l cu r ă m a d a (azi, se spune angro, din r a n ţ

zescul n gros .

Acolo le c u m p ă r a u marfa

negustorii

p ă m â n t e n i ca

s

care ei p â n ă

la târgurile

cele mai î n d e p ă r t a t e .

Dar s a ş i i ş i - o r i zis: Las' ş t i m noi cum

stau lucrurile

în

Ţ a r a

R

m â n e a s c ă - azi e v o d ă

un

Vlad, mâine un Dan,

poimâine un Radu,

care cum vine s c h i m b ă

ce

a f ă c u t cel dinainte .. n-au ţ i n u t seama

porunca

lui

Vlad.

Au cutreierat

a r a

cu marfa

lor,

ca

înainte.

Dar

Vlad o d

care

avea

cea

mai î n a l t ă p ă r e r e de ce î n s e a m n ă

un

domnitor,

un

mare s t

pânitor, cum zicea el, când a auzit cum î n d r ă z n i s e r ă a c e ş t i

s t r ă i n i

n



O r a ş u l Sibiu

la

s f â r ş i t u l secolului al XV

-lea. Vedere

dinspre

Poarta Ocnei, principalul

acces în

cetatea

de jos , În

timpul campaniei

de

pedepsire

a

zonei

sibiene,

T e p e ş

nu

riscat

atace

Sibiul. la

acea

vreme cel

mai bine î n l ă r i l

o r a ş

al

Transil\raniei,

El

s a mul.tumit a r d ă

satele

r o m â n e ş t i din ţ i n u t u

A m l a ş u l u i F ă g ă r a ş u l u i

care

i e ş i s e r ă de sub ascultare. acordând

sprijin

unui prelendenl

la

domnie

,

ţ i n ă seama de h o t ă r â r e a porunca lui î n d a t ă a pus de au

fost

p r i n ş i t o ţ i

negustorii s a ş i care umblau cu marfa

dincolo

de

acele

târguri stabilite de

el pe loc au fost

t r ş i

în

ţ e a p ă . Mai

mult, în marea

lui

mânie de pe ur

ma

acestei o b r ă z n i c i i a

pus

de

i-au

c ă u t a t pe t o ţ i tinerii s a ş i v e n i ţ i

î

Mun

tenia

ca

se d e p r i n d ă

cu c o m e r ţ u l

pe loc

- erau

c i c ă

peste d o u ă

sute,

i-a adunat într-o c a s ă le-a dat foc. ă î n c h i p u i ţ i ce z a r v ă ce furie a stâr

nit

la Sibiu

la B r a ş o v vestea acestor

cumplite

pedepse

s-au

plâns

la craiul

unguresc s-au apucat comploteze în ţ a r ă împotriva lui

9



v o d ă , a d ă p o s t i n d u - i

sprijinindu-i

pe unii p r e t e n d e n ţ i la

tron, rivali de-ai lui

Vlad

Ţ e p e ş . Atunci Ţ e p e ş a

scris

peteniilor r a ş e l o r

s ă s e ş t i

ia e a m ă :

d a c ă

nu l u n g ă

pe cutare pretend ent din cetatea lor, el

va ş t i ce

are de

cut.

cum nici

r a ş o v e n i i ,

nici sibienii n-au i n u t seama

de a m e n i n ţ a r e a

lui, el a

trecut u n ţ i i cu

oastea

lui

timp

de

câteva s ă p t ă m â n i

a f ă c u t p r ă p ă d

în

t o a t ă

ţ a r a

Bârsei

în

jurul B r a ş o v u l u i ,

apoi în

m l a ş

în

jurul Sibiului,

arzând satele holdele, ucigând

tineri

b ă t r â n i ,

femei

copii, de a b ă g a t

spaima

în t o ţ i

s a ş i i din

Ardeal.

De

atunci,

pesemne, va fi i e ş i t

povestea

cu puii

de n ă p â r c ă , r ă s p â n d i t ă printre

români.

Povestea

spune

un boier, care se mai încumeta s ă - i

v o r b e a s c ă

deschis

lui o d ă , i-ar fi

zis

face p ă c a t ucigând copiii. Atunci,

v o d ă

l-ar

i

luat o d a t ă cu el pe jos, într-un loc stâncos, pe

zi

cu

soare.

m i ş c â n d

el

cu

piciorul

un

pietroi,

a

ţ â ş n i t

de dedesubt o v i p e r ă cu pui

mici

d u p ă ea, se învârteau

t o ţ i în jurul picioarelor boierului.

Acesta,

speriat, d ă d e a

cu

bâta în

dreapta

în stânga,

cât

putea, strivea vi

pera mare

pe vremea aceea, i

se

zicea

n ă p â r c ă )

d ă d e a

Patrician

senior) sas .

Detaliu

de pe

un altar

s ă s e

de la

s f â r ş i t u

secolului

al

XV

-lea

altarul din

D u p u ş ) .

Biserica

Sf.

Bartolomeu este cea mai veche

b i s e r i c ă din B r a ş o v sec. al XIV-lea). A fost

a r s ă

j e f u i t ă

de

Vlad

T e p e ş

în

timpul

campaniei

Biserica

f o r t i J 1 c a t ă

din

Codlea

-

aspectul

actual.

Cu

ocazia

a c e l e i a ş i campanii

în Tara

Bârsei

,

T e p e ş a trimis un c ă p i t a n s ă atace

localitatea

Codlea. Rezisten,ta i n d â I j i t ă

a

locuitorilor

î n c h i ş i

in

cetate

l au f ă c u t pe

acesta renun,te la

asediu se

î n t o a r c ă

u porunca

d o m n e a s c ă

n e i n d e p l i n i t ă . a p e d e a p s ă nenorocosul c ă p i t a n

ar i

fost tras

in t e a p ă

de pedepsire

a b r a ş o v e n i l o r

iar in imediata ei

apropiere

a i n ă l t a t

,epele in care

au

fost

executa,ti prizonierii.



Biserica

f o r t i f 1 c a t ă

s ă s e a s c ă

de

la ozman

Dracula

a

alacal

ars câ eva

sate s ă s e ş t i

de

pe

Valea

Hârtibaciului

unde

aveau

lat ifundii

doi

palricieni

s a ş i .

s u s ţ i n ă t o r i

ai

lui

Vlad

C ă l u g ă r u l .

Între ele. Hozman

C a ş l o Nou

în puii

care se

strecurau

f u g ă

...

Atunci

v o d ă

l-a întrebat:

"

Dar

de

ce dai în puii

ceia

mici?"

Boierul

i-a

r ă s p u n s :

P ă i , Doamne puii de

p â r c ă se

vor

face ei mari de vor

m u ş c

... " -

" A ş a fac

eu

cu

fiii sa

ş i l o r ,

i-ar i

r ă s p u n s

Ţ e p e ş .

Acum

î n c e p e ţ i

î n ţ e l e g e ţ i voi de unde i-a i e ş i t lui Ţ e p e ş

v o d ă ,

la

s a ş i acea s t r a ş n i c ă r e p u t a ţ i e

Dar nu numai

pe

s a ş i i-a b ă g a t în s p e r i e ţ i , ci pe m u l ţ i dintre su

p u ş i i s ă i ,

în

special pe

boieri

care î n v ă ţ a s e r ă de

mult

ţ i n ă piept dom

niei. Acum

pe

care-l b ă n u i v o d ă n-ar merge cun1 voia el, îl

prindea

ş i - l

t ă i a

cu

tot

neamul

lui.

Cronicarul grec Chalcocondylas

,

contemporan

t r ă i n d

în

Turcia în general bine informat v o r b e ş t e

de d o u ă z e c i

de mii

de

boieri u c i ş i . E o c i f r ă ,

f ă r ă

î n d o i a l ă , mult e x a g e r a t ă , c ă n-or i fost

în

t o a t ă ţ a r a

d o u ă z e c i de

mii de

boieri

chiar

cu

tot

neamul lor cu t o ţ i slu

jitorii cu tot

Dar

desigur

au

fost m u l ţ i . cronicarul

d u g ă

c ă

domnul

d ă r u i a

banii averea

celor u c i ş i

o s t a ş i l o r

t r a b a n ţ i l o r

pe care-i adunase

îi instruise

ca

fie

oastea

lui

mai a p r o p i a t ă

cu

totul

d e v o t a t ă . a ş a

î ş i a l c ă t u i a

el o

s t r a ş n i c ă oaste în

jurul lui,

f ă r ă

dea

de b ă n u i t

turcului;

c ă - i trimitea an de an

haraciul

a d i c ă

birul

- semn al supunerii sale.

Asta timp de trei

ani

p â n ă

în

1459

când

d e o d a t ă

a

încetat de

a

mai

tri

mite

haraciul

cu fel de fel

de pretexte

.

Cronicarul

bizantin Ducas a f i r m ă ,

de altfel, pentru

prima

a r ă

turcul

ar fi cerut Valahiei - ca

p a ş a l â c u r i l o r

Vlad n i m i c e ş t

parte din

boie

ş i - i

r ă s p l ă t e ş t

o s t a ş i i ce-i

su

a p r o p i a ţ i

4



4

T e p e ş în costum domnesc

de

ceremonie

u c o r o a n ă .

În spate

turnul

Chindiei

recent construit

din

Grecia, Bulgaria, Serbia,

Bosnia

ca

în plus

de tributul de zece m

de galbeni s ă dea în fiecare an cinci sute de copii pentru a i c r e s c u

în legea

lui Mahomed

ca ieniceri,

c ă

Vlad

ar

i refuzat.

Nu

ş t i u d a

i n f o r m a ţ i a lui

Ducas

e c o r e c t ă

cert

este î n s ă c ă

principatele

române

n-

fost

n i c i o d a t ă

constrânse

la

acest tribut uman, c a r e ţ i d ă fiori

când

g â n d e ş t i .



Ş i i a t ă c ă sultanului i s-a adus acum

de

ş t i r e prin iscoditorii lui sau

prin boieri ostili

domnului,

c ă Vlad se p r e g ă t e ş t e de t r ă d a r e u m b l ă ia

l e g ă t u r ă

pe

ascuns cu Matei Corvin regele Ungariei, fiul

lui

Iancu

de

Hu

nedoara,

ca

p o r n e a s c ă r ă z b o i

împotriva î m p ă r ă ţ i e i

t u r c e ş t i . Atunci a

trimis sultanul în solie

la

el un

diac

grec,

pe

nume Catavolinos, care avea

s l u j b ă

la

Curtea

m p ă r ă t e a s c ă , cu

î n s ă r c i n a r e a de a-l

pofti

pe

Vlad la

Con- Iarna

1461-1

stantinopol

c ă r u i a

turcii

îi

vor

zice

Istanbul ,

pentru plata

haraciului.

Sultanul,

era

asigurat va i primit

cu

cinste

nu

i se va

întâmpla

nimic r ă u . Dar

în a c e l a ş i timp,

sultanul

d ă d e a i n s t r u c ţ i u n i unui p a ş ă ce comanda la Du

n ă r e , H a m z a - p a ş a

ţ i n ă l e g ă t u r a cu

Catavolinos, pentru ca

acesta

care

urma p o r n e a s c ă de

la â r g o v i ş t e cu

Vlad

v o d ă , s ă - I

î n ş t i i n ţ e z e

pe

ascuns

când s-or

apro

pia de

Giurgiu.

când ar ajunge

ei

la

Giurgiu

-

cetatea

o b â n d i t ă de Vlad Dracul cum

v-am

povestit, era

din nou în mâinile turcilor

-

atunci

s ă - I

p r i n d ă pe

Vlad s ă - I a d u c ă

legat

c o b z ă sultanului.

Dar Vlad a p ă t r u n s ş i r e t e n i a lor p r e f ă

cându

-se

vine cu

banii

haraciului cu în

s o ţ i t o r i p u ţ i n i el

pe

alte c ă i prin

p ă d u r i

ş i - a adus oaste b u n ă p â n ă aproape

de

zidu

rile Giurgiului. Iar

acolo

a trimis

un

grup îm

b r ă c a t t u r c e ş t e , iar unul care

vorbea

bine lim

ba a strigat a p ă r ă t o r i l o r s ă d e s c h i d ă p o r ţ i l e

când

au

fost deschise,

s-au ă p u s t i t

oame

nii

lui

e p e ş în cetate, au pus mâna

pe

t o a t ă

garnizoana

pe Hamza- p a ş a , iar

Ţ e p e ş cu

i lui

l-au

prins pe Catavolinos. Cu

î n t r e a g ă

a c e a s t ă p r a d ă

o m e n e a s c ă ,

sute, mii

s-a luat

calea n t o a r s ă c ă t r e T â r g o v i ş t e .

acolo

l â n g ă

o r a ş unde

se afla

acum o u r i a ş ă p ă d u r e

de

ţ e p i

cu trupuri

r ă s t i g n i t e ,

s-au

pus pe

t r e a b ă

Chipuri de

turci, a ş a

cum u

fost

z u g r ă v i t e

pe pere

ii m â n ă s t i r i i

Humor

Bucovina) de m e ş t e r i i

moldoveni la

începutul

secolului l XVI-lea.

b ă n u i n d u - l p

de

hainie t r

c a u t ă s ă - I

p r

prin v i c l e ş u g

4



Cum

î prinde

Vlad

pe t r i m ş i i

sultanului cu

oast.ea

lor trage

pe

t o ţ i în

ţ e a p

ă

c ă l ă i i ; t o ţ i turcii.

cu

slugile lor cu

tot,

au fost

t r a ş i

în

ţ e a p ă

lui Hamz

p a ş a

fiindu-i

p r e g ă t i t ă

în

f a ţ ă o p

ă

mai î n a l t ă

gemetele îngrozitoa

ale muribunzilor se

auzeau

departe

, ca

un vaiet greu neîntrerupt

, umplâ

v ă z d u h u l

de nu mai ş t i a i

d a c ă

era s t r i g ă t de om sau d a c ă

era

de la

ha

Lesne

ă p u t e ţ i

mchipw

ce r ă s u n e t

a

avut c e a s t ă

i s p r a v ă

la

Consta

tinopol

Dar Ţ e p e ş

nu

s-a oprit

aici:

î ş i

trimite o

astea

peste

u n ă r e

c u c e r e ş t e toate c e t ă ţ i l e

t u r c e ş t i de-a lungul

fluviului â n ă la mare,

p r ă

d â

arzând toate ase ă r i l e

t u r c e ş t i

t ă i n d

t r ă g â n d în ţ e a p ă t o a t ă

turcim

din

întregul ţ i n u t . m u l ţ u m i t de

i s p r a v ă

îi

trimite lui Matei Corvin

Cucerirea c e t ă ţ i i GiurgLu

de c ă t r e

o menii

lui

Vlad Ţ e p e ş

T r e c u s e r ă ş a p t e s p r e z e c e ni de când

Giurgiul m i

fusese

pentru

o s c u r t p d

în

mân t a t ă l u i s ă u

Vlad Dracul



scrisoare în care se

l a u d ă

de

izbânda

lui - scrisoare care

din

fericire s-a

p ă s t r a t .

E d a t a t ă 11 februarie 1462 î n ş i r ă

n u m ă r u l o menilor

u c i ş i :

3

884; a d ă u g â n d

nu

s-au putut u m ă r a

cei

care

au

pierit

în casele

care ardeau

N i ş t e

povestiri p ă s t r a t e p î n ă la

noi

spun ă t o t u ş i

au

fost r u ţ a ţ i

c r e ş t i n i i

de pe acolo

m u l ţ i

au fost t r ă m u t a , . dincolo de

D u n ă r e , a d i c ă

în M

un

tenia. Nu

era nici prima, nici ultima a r ă

c ă se

ă c e a o asemenea

t r ă m

u t a r e .

(Cavalerul

Walerand de Wavrin

ne

spune

c ă , la cererea

lo r Vlad

Dr

acul

primise

s ă

a d ă p o s t e a s c ă d o u ă s p r e z e c e

mii

de c r e ş t i n i din a r a

b u l g ă r e a s c ă ,

cu

prilejul e x p e d i ţ i

din 1445 de care v-am

vorbit. Cu

o

s u t ă cincizeci de

ani mai

târziu

ş t i m

de

asemeni

Mihai Viteazul a

s t r ă m u t a t ş a i s p r e z e c e

mii

de oameni d

in ă r ţ i l Bul

gari

ei

în a r a

R o m â n e a s c ă . )

Acum, în x p e d i ţ i a

d e s c r i s ă

mai

sus

pe scurt, ă întreb,

z ă u ,

d a c ă

cei 23

884 de

t ă i a ţ i plus

cei a r ş i

prin case erau t o ţ i turci

d a c ă în

i u r e ş u l n ă v a l n i c

de p r a d ă si

pârjol

oamenii

lui e p e ş

au ă c u t

întotdeauna i s t i n c ţ i a între

cine

era

tu

rc

cine era c r e ş t i n ...

Ianuarie-febr

1462: armata

Vlad

Ţ e p e ş

tr

u n ă r e a fa

m ă c e l cumpli

turcimea din

n

o r d u 1 ~ u l g a r



Mai

1462:

Mehmet

al -le a

cuceritorul

Constantinopolului,

p o r n

e ş t e

împotriva

lui V1ad

cu

o

a r m a t ă

î n f r i c o ş ă t o a r e

P r e v ă z â n d sultanul avea v i n ă cu

s t r a ş n i c a

lui

putere ca

r ă z b u n e Vlad

a

scris mai

multe scrisori lui

Matei Corvin, cu

r u g ă m i n t

fierbinte

de

a

se p r e g ă t i s ă - i

v i n ă

în

ajutor cu t o a t ă puterea regatului u

gar, zicându-i de fiecare d a t ă

c ă

el nu l u p t ă

numai pentru

ţ ă r i ş o a r a lui

pentru

regatul Ungariei, care, d a c ă ar

c ă d e a Ţ a r a R o m â n e a s c ă

în

mâ

turcului, s-ar

afla

el

în

mare primejdie.

Ba chiar

t o a t ă c r e ş t i n ă t a t e a . D

regele

n-a

ă s p u n s decât cu vagi f ă g ă d u i e l i ; a

venit

p r i m ă v a r a a

ve

vara

nu

pornise nici

o

oaste u n g u r e a s c ă

spre

g r a n i ţ a Ţ ă r i i R o m â n e ş t

În

schimb, se

auzea cum

din

a r n ă trimisese sultanul

solii în o a t ă î m p ă r ă ţ

ca se p r e g ă t e a s c ă

oastea

t o a t ă

acum,

la începutul

verii

se urne

a

la Adrianopol cea mai f o r m i d a b i l ă a r m a t ă cea mai mare s t r â n s ă de

Mehm

al II-lea d u p ă cea care cucerise Constantinopolul. se pusese în frunt

ei î n s u ş i sultanul. Cronicarul

spune

c ă

ar

fi fost trei sute

de

mii de oame

E mai

prudent

s ă socotim, d u p ă alte indicii, c ă trebuie s ă fi fost cam j

m ă t a t e din a c e a s t ă c i f r ă , c ă c i î n s u ş i Mehmet va

scrie

mai târziu

unui

su

tan tributar a pornit împotriva valahului cu o s u t ă cincizeci

de

mii

oameni

Era vorba n s ă

de

cea

mai t e m u t ă

a r m a t ă a vremii

cu

multe tru

bine organizate instruite, pe când domnul

Ţ ă r i i R o m â n e ş t i

nu-i

put

opune,

în

a f a r ă de boierime de mica lui o ş t i r de

p r o f e s i o n i ş t i ,

dec

vreo

d o u ă z e c i de

m

de oameni oaste de

ţ a r ă , ţ ă r a n i

c h e m a ţ i atunci în

gr

b ă de pe ogoarele lor

unde nici

n - a p u c a s e r ă bine

s ă

secere s-adune

r



colta anului.

înainte

de a se

urni sultanul cu grosul

o ş t i r i i a

poruncit

p a ş a l e i

de la

u n ă r e , M a b m u d - p a ş a grecul, p ă z e a s c ă

vadurile

D u n ă r i i ,

nu cumva

s ă

se încumete valabul t r e a c ă

iar

D u n ă r e a

s ă prade

ţ a r a

b u l g ă r e a s c ă , ca în a r n ă .

Dar

a ş a , d e p ă ş i n d u - ş i misiunea,

a

trecut fluviul

în a r a R o m â n e a s c ă

cu

oastea ce o avea, r ă u

i-a

mers, l-a prins e p e ş

pe

n e a ş t e p t a t e , de n-a mai ş t i u t cum f u g ă î n d ă r ă t , p i e r z â n d u - ş i mai toa

armata. aspru l-a mustrat sultanul

s-a a ş e z a t

Vlad

la un vad al D u n ă r i i , l â n g ă Turnu, a d i c ă în f a ţ a

Nicopolei unde se

a ş t e p t a t r e a c ă oastea sultanului,

care mai urma

fie a j u t a t ă

de

c o r ă b i i aduse

pe

mare pe D u n ă r e : d o u ă z e c i

cinci

de

tri

reme (vase

mari de

r ă z b o i cu trei caturi

de v â s l a ş i o

s u t ă

cincizeci de

vase

mai

mici.

A c e a s t ă f l o t ă v e n i t ă

pe

mare se oprise în

f a ţ a

c e t ă ţ i i Chilia

pe D u n ă r e încercând s-o ia. Era atunci o cetate

p u t e r n i c ă , cu

ziduri înalte

cu tunuri, era a p ă r a t ă de

o

g a r n i z o a n ă

u n g a r o - v a l a b ă ,

a d i c ă de tru

pe ale

regelui

Ungariei, de trupe muntene t i . pe

când

turcii o

asediau

Uciderea s t r ă m u t a r e a p o p u l a ţ i e i in sudul u n ă r i i , pustiirea satelor in nordul

Bulgariei Dobrogea.

Pustiirea satelor

s t r ă m u t a r e a

sau uciderea p o p u l a ţ i e i nu au fost

f ă c u t e

dintr un

capriciu

de

cruzime sau

r ă z b u n a r e . Lovind Î ţ ă r a n i T e p e ş t ă i a practic

sursele

de aprovizionare ale gamizoanelor

otomane de

la

D u n ă r e . D u p ă a c e e a ş i

strategie

au fost pustiite holdele incendiate satele din jurul Sibiului B r a ş o v u l u i .



unie 1462: turcii

... Ş t e f a n v o d ă al

Moldovei

a s e d i a z ă

Chilia

,

ţ i n u t ă de

munteni unguri

de

pe a p ă ,

cine c r e d e ţ i o asedia

de

pe

uscat? t e f a n al Moldovei Ş t e f a n care peste

zece ani va fi

marele

adversar al

otomanilor,

Ş t e f a n

c ă r u i a

i se

va

spune "cel Mare"

de

care papa de la Roma va zice c ă - i thleta

Christi, ["campionullui

Cristos"] S t ă n 1 o cli

p ă

n e d u m e r i ţ i

- zice

chiar

î n t r i s t a ţ i -

descoperind a c e a s t ă s u r p r i n z ă t o a r e c â r d ă

ş i e

a lui Ş t e f a n cel Mare

cu

turcii,

care l-a

silit pe Vlad d e s p r i n d ă o

parte

din

oastea

lui, a ş a prea

p u ţ i n ă ,

anun1e

un

corp

de ş a p t e mii de c ă l ă r e ţ i , ca ă - I t r i m i t ă îm

potriva

moldoveanului, împotriva

ă r u l u i

prietenului

cu care pribegise

o d i n i o a r ă

în

Ardeal pe care-l ajutase, cu cinci

ani

îna

inte,

ca d o b â n d e a s c ă tronul Moldovei

Da. Ne e greu azi

î n ţ e l e g e m .

Dar i a t ă

care este

e x p l i c a ţ i a :

Ş t e f a n al Moldovei

era

vasalul regelui Poloniei,

amândoi

-

el,

regele

- ţ i n e a u m o r ţ i ş

ca

portul Chi

lia, care fusese al Moldovei p â n ă cu

vreo

-

.-.

etatea

Chilia.

s c h i ţ ă

d u p ă

o p i c t u r ă

t u r c e a s c ă

din secolul

al XVI-lea. Este una dintre foarte rarele imagini ale acestei

c e t ă d i s p ă r u t e .

8

Mehmet al II-lea Fatih

Cucerttoru1)

u p ă o m i n i a t u r ă de e p o c ă

de la Topkapi Saray

cincisprezece ani

înainte,

r e v i n ă

Moldovei, c ă c i era de

mai mare

n s e m n ă t a t e pen

c o m e r ţ u l

pe Marea

e a g r ă

s

Polonia

Europa C e n t r a

Apoi va i

socotit

Ş t e f a n

d a c ă tot

se

apropiau

turcii

Chilia, cu puterea lor nebi

i t ă , mai

bine

s-o

ia

el

de

turcii

Dar

i a t ă

atunci

n

putut,

garnizoana ungaro-v

l a h ă l-a respins - a fost ch



r ă n i t la g l e z n ă de o ghiulea. Ş t e f a n n-a putut cuceri Chilia

decât

cinci ani

mai

târziu - o

va a p ă r a

împotriva turcilor. Dar

de soarta

acestei

c e t ă ţ i

vom afla

în

a l t ă carte.

Cât despre grosul armatei t u r c e ş t i în frunte cu sultanul Mehmet al

II-lea, Vlad v o d ă n-a izbutit s ă - i o p r e a s c ă trecerea peste

u n ă r e

l â n g ă

Turnu

azi,

Turnu M ă g u r e l e . C ă c i au r e u ş i t s ă t r e a c ă în noapte, f ă r ă

fie a u z i ţ i

de cei din a g ă r u I

românesc,

zece mii de ieniceri cu

o

s u t ă d o u ă z e c i

de tunuri

( bombarde l

se

zicea

la aceste prime tunuri a r u n c ă t o a r e de

ghiulele)

.

f a ţ ă de atâta

foc ce

nu se mai pomen

i

se

în

ţ a r a n o a s t r ă ,

ai

n o ş t r i n-au putut ă z b i la a d ă p o s t u l

acestui

cap de pod , a putut trece

t o a t ă

armata sultanu

lui

Mehmet.

D

ar, când ă

a p ă

înaintarea

c ă t r e

T â r g

o v ş t

câtre cetatea

de scaun

a VaJahiei,

~ i a t a

turceascâ a

avut

de

Ş t e f n cel

Mare Maria

ibJ,t

a fiica

lui Radu

cel Frumos

-n

sala

tronului de

la

Suceava



Iunie-iulie 1462:

armia tu

c e s c ă

î n a i n t e a z ă . pe

a r ş i ~ ă mare.

într-o

ţ a r ă p â r j o l i t ă

pustie

înfruntat

cea mai n1are greutate a

acelei

campanii: pustiul. C ă c i

Vlad

p

runcise

se p ă r ă s e a s c ă

toate satele,

se

a r d ă holdele,

se

astu

p u ţ u r i l e ,

se

care toate vitele ce

se

puteau lua, o d a t ă cu sacii de grân

porcii oile în

c ă r u ţ e ,

vacile

legate

de c ă r u ţ ă , boii

caii

la ham.

s-

tras.

care

spre

munte, care

prin

codri d e ş i ,

iar

unii,

zice cronicarul, înt

cetate n c o n j u r a t ă de

ape

p ă d u r i (poate m â n ă s t i r e a Snagov,

poate vech

cetate

a B u c u r e ş t i l o r

p o m e n i t ă pentru prima

a r ă într-un hrisov

al

lui V

Ţ e p e ş din

1459 .

În

zadar poruncise

sultanul

de

se f ă c u s e

cea

mai m i g ă l o a s ă

p r e g ă t i

cum scrie cronicarul bizantin Cha1cocondylas: A c e a s t ă

t a b ă r ă se

spu

a

fost mai f r u m o s ă decât alte tabere avea mare

p r e g ă t i r e

în

p r i v e ş t e

armele echipamentul -

în

zadar, zic f i i n d c ă o ş t i r e a ,

îna

tând

în

ţ a r ă pustie, nu g ă s e a

de

nici unele pentru hrana m u l ţ i m i i de

o

meni de

cai. când vreun grup

de

l ă r e ţ i se desprindea

de

grosul coloanei

în

c ă u t a r e de

furaje,

de

ceva grâne

l ă s a t e

sau

de vite

r ă t ă c i t e

prin islazuri z ă v o a i e ,

deo

d a t ă

p a r c ă

ţ â ş n e u din p ă d u r i

oaInenii lui

Ţ e p e ş

de-i

t ă i a u sau îi f u g ă r e a u .

se g r ă b e a

sultanul j u n g ă la ce

tatea

de

scaun a

lui

Vlad mai spre

munte,

mai la

r ă c o a r e , unde

mai

g ă s e a s c ă ceva

i a r b ă

pentru

cai pentru

vitele

lor

de

po

v a r ă , era

o v a r ă

de

mare

z ă d

uf. Croni-



carul turc

Tursun-bei, care a fost în acea vreme

secretarul

Divanului -

a d i c ă

al

"guvernului"

sultanului -

scrie: A r ş i ţ a

soarelui

era ş a

de

puter

n i c ă

încât pe v e ş m i n t e l e de zale

ale gaziilor s o l d a ţ i

turci)

se putea

face

chebap " i a t ă

într-o noapte.

cam

la

trei

ceasuri

d u p ă

apusul soarelui,

în u r i a ş u l

l a g ă r rânduit ca

un

o r a ş

de pânze, cu

miile de

corturi

a ş e z a t e

d u p ă fiecare corp

de a r m a t ă , cu alei largi

î n t r e t ă i n d u - s e în

unghi r p t -

la mijloc

era

o p i a ţ ă

mare, iar nu departe.

"Poarta".

a d i c ă un

cort mai mare

mai

bogat:

al

sultanului - i a t ă , zic t ă c e r e a n o p ţ i i e

d e o d a t ă

r u p t ă de

s t r i g ă t e s ă l b a t i c e , de sunete de g o a r n ă ,

de ropote de

cai. .. Din

d o u ă

p ă r ţ i

d e o d a t ă , Vlad a t a c ă

t a b ă r a cu

ş a p t e mii de c ă l ă r e ţ i ,

unii

purtând t o r ţ e

fu

megânde. Turcii de s t r a j ă sunt u c i ş i

pe

loc

corturile

r ă s t u r n a t e c ă l c a t e

de cai

- panica îi cuprinde

pe turci. În î n v ă l m ă ş e a l ă .

la lumina t o r ţ e l o r ,

o s t a ş i i

lui

e p e ş fac m ă c e l printre oameni, printre caii l e g a ţ i , printre

animalele de

p o v a r ă ,

c ă m i l e

catâri,

g r ă m a d ă . Dar

de la sultan

au

pornit n d a t ă crainici

c ă t r e

toate latu

rile taberei,

strigând ordinul sultanului

nu se

ur

ne as

nimeni

de la

locul

lui.

c ă

va i moarte de om -

c a u z a t ă ori

de

mâna u ş m a n u l u i ori

din porunca sul

tanului. Peste

tot, sunau t r â m b i ţ e l e

b ă t e a u

tobele

î n t ă r â t a t . Ş i

turcii

erau d i s c i p l i n a ţ i viteji.

Ceasuri

M a r ş

l

nn tei

otom ne -

f r e s c ă de

la m ă n ă s l i r e a M o l d o \ r i ţ a

detaliu

din scena

Asediul

Constantinopolulur)

primul

sfert al

secolului

al

XVI-lea

V1ad Ţ e p e ş

î n d r ă z n e ş t e

atace într-o

n

t a b ă r a t u r c e a

în n ă d e j d e a d

surprinde

pe

sultan

în

cor

de a-l

ucid



tacul

de

noapte

întregi s-a s t r ă d u

Vlad o d ă cu ai

lui

aju

5

la cortul

sultanului n-a

butit.

Cu

toate trimisese

dinainte

iscoade de

ale lui î n 1 b r ă c a ţ i

ca

turc

r e c u n o a s c ă a ş e z a r e a taberei unele povestiri zic chiar Vlad î n s u ş i

î m b r ă c a s e t u r c e ş t e p ă t r u n s e s e

în

l a g ă r

în

r e c u n o a ş t e r e , dar lucru

greu

de închipuit, avea

el

destui

oameni în

stare

î n d e p l i n e a s c ă

as

menea misiune f ă r ă r i ş t e c d ă chiar el domnul ţ ă r i i cap al oast

în

mâinile

d u ş m a n u l u i . A ajuns din r e ş e a l ă

la

cortul

marelui-vizir

aco



a fost mare ă t ă l i e

de

n-a putut nici

pe

el

u c i d ă .

A l t ă c a u z ă

a

relativului

insucces

al

acestui atac

de

noapte - zice cronicarul -

ar

i fost al doilea de

t a ş a m e n t

care

ataca t a b ă r a

din

latura

o p u s ă

nu

ar

i

avut

a c e e a ş i î n d r ă z n e a l ă

vitejie

ca

e t a ş a m e n t u l

condus de Vlad o d ă în e r s o a n ă ş i ,

f a ţ ă de

puternica

r e z i s t e n ţ ă a turcilor, s-ar i retras. Cronicarul nu ne

spune care va i fost soarta

acelui c ă p i t a n pe

u r m ă ...

Apoi, cum se c r ă p ă

de

z i u ă

goarnele au

sunat

retragerea ,

Vlad cu

ai s ă i

au

luat-o în g o n ă c ă t r e

munte.

Dar sultanul , zice

cronica

u r c e a s c ă chemându-i

pe viziri, p a ş a l e pe t o ţ i c o m a n d a n ţ i i a poruncit

se

adune t o a t ă

cavaleria

spahiilor

în

g o a n ă mare

s ă - I

u r m ă r e a s c ă

pe

t i c ă l o s u l

ghiaur •• . De asemeni ,

bizantinul Chalcocondylas zice i-ar i

prins

din r m ă

pe

români s-ar i dat ă t ă l i e

mare, în

care

ar

i fost

u c i ş i o mie din

oamenii lui

Vlad a l ţ i o mie l u a ţ i pri

zonieri t ă i a ţ i , t o ţ i în f a ţ a sultanului. Asta e versi

unea u r c e a s c ă a u r m ă r i i atacului de

noapte.

Dar

mai

târziu,

un

trimis al papei la Buda,

care

a putut sta de

v o r b ă cu

t o v a r ă ş i de-ai

lui

Vlad

la

acea

s t r a ş n i c ă

t ă l i e , r a p o r t e a z ă lucrurile altfel: Dracul, d u p ă ce a

provocat un m ă c e l

de

necrezut, f ă r ă a pierde într-o

ciocnire atât de mare pe m u l ţ i dintre ai dintre

care

t o t u ş i foarte m u l ţ i

au

fost

r ă n i ţ i , a

p ă r ă s i t t a b ă r a

d u ş m n ă înainte de zorii zilei s-a reîntors

în a c e i a ş i

m u n ţ i f ă r ă

ca cineva i n d r ă z n e a s c ă a l

u r m ă r i

într -atât le

d ă d u s e de f u r c ă

vârâse groaza

în

t o ţ i . Pe

cine credem?

Spaima a

pus s t ă p î n i r e

pe sultan

în

f a ţ a î n d r ă z n e l i i

lui

Vlad

de

atunci coloana

înainta cu

mai

mare

r i j ă .

N o p ţ i l e t a b ă r a era

n c o n j u r a t ă

de ş a n ţ u r i de ţ ă r u ş i

în p ă m â n t atât

de mult

se temea el

de un

nou atac

nocturn

al s t r a ş n i c u l u i voievod. Armia

t u r c e a s c ă

a

ajuns

în

s f â r ş i t la

Târ

g o v i ş t e . G ă s e ş t e o r a ş u l gol - doar n i ş t e tunari

pe

zidurile c e t ă ţ i i

încolo

p ă r e a

nu era i p e n i e de om. Temându-se de o c p c n ă sultanul a h o t ă r â t

•

Soldat

dintr -

un

corp de cavalerie

recrutat din râ

nduril

e

militare

t u r c e ş t i .

.. Necredincios (nume dat

t i n i l o r

de t

ur

ci în

mod o r ) .

5



Iulie

1462:

sultanul p ă r ă s e ş t e

grabnic

Ţ a r a

R o m â n e a s c ă pe la

B r ă i l a , dar l a s ă la

marginile

ţ ă r i i

pe

fratele lui

Vlad,

Radu

cel Frumos

Vara

anului

1462:

încetul cu

încetuL

boierii ţ ă r i i

îl

p ă r ă s e s c

pe

Vlad

pen ru a trece

de

partea

lui

Radu

cel

Frumos

6

j / .

1

-

Litografie reprezentând ruinele

Cur.tii d o m n e ş t i de

la T â r g o v i ş t e . prima u m ă t a t e

a

secolului al XIX lea - aspect de

dinaintea

r e s t a u r ă r i i Turnului Chindiei din vrem

domnitorului Gheorghe Bibescu 1846)

De-acolo, sultanul o t ă r ă ş t e

nu-l mai

u r m ă r e a s c ă pe Vlad, ci s ă p

r ă s e a s c ă cât mai repede a c e a s t ă

ţ a r ă cu

oameni c u m p l i ţ i

p ă m â n t

pusti

Dar

n-o

mai ia

pe

calea

pe

care

a

venit,

ş t i i n d acolo îi vor

muri

oam

nii, caii

de

foame de

sete,

ci o

ia spre

r ă s ă r i t

la

poale de munte, p

regiune de

podgorie,

unde s-ar

mai

g ă s i

h r a n ă ,

de

fapt,

oastea

lui

a

p

tut -

cel

p u ţ i n

a ş a

pretind

cronicile

t u r c e ş t i - mai f a c ă p r a d ă

m u l ţ i m e

de vite. Dar

ce nu

spun

cronicile

t u r c e ş t i e oastea

sultanu

a fost

necontenit

ă r ţ u i t ă de

o ş t i l e

domnitorului

chiar

de Vlad în p e r s o a n

care alergase

spre g r a n i ţ a

Moldovei -

d u p ă

unele

surse

se întâlnise

se

î m p ă c a s e

cu

v ă r u l

Ş t e f a n

Ş t e f a n

cel Mare -

iar

la întoarcere a

vit coloana

sultanului între B u z ă u

B r ă i l a ,

în acea

ă t ă l i e

au c ă z u t

i a r

m u l ţ i , de-o parte, de alta. s-a g r ă b i t

sultanul

t r e a c ă D u n ă r e a

la B r ă i l a s-a

întors

uluilit în î m p ă r ă ţ i a lui.

Dar

acolo,

la

r ă i l a ,

a

l ă s a t

cum s-ar

zice

azi, o

b o m b ă

cu

întârziere

L-a ă s a t

pe

fratele

mai

mic al lui Vlad, Radu cel

Frumos,

care-i era priete

i-a dat o s t r a j ă de patru mii de oameni. Bine socotise

sultanul:

ce nu



r e u ş i s e cu f o r ţ a a r m a t ă îi va r e u ş i

prin

i p l o m a ţ i e .

C ă c i , pe

când Vlad

v o d ă se ţ i n e a la poalele C a r p a ţ i l o r

ca s ă - I g r ă b e a s c ă

pe

Matei

Craiul

s ă - i v i n ă

în

ajutor,

boierii,

mai

întâi

câte unul-doi,

apoi din ce

în

ce

mai

m u l ţ i , au venit la

Radu

a u d ă din

gura lui ce propune

sultanul ,

care

ar

i soarta

ţ ă r i i d a c ă ar face

pace cu

turcul. i a t ă

cum închipuie

Chal

cocondylas

le-ar

i

vorbit

Radu

bo

ierilor (asemenea discursuri, închi

puite în f o r m ă , dar probabil foarte

apropiate de a d e v ă r a t e l e

cuvinte, se

numesc în

istoriografie

prozopo

pee"): " B ă r b a ţ i daci (români), ce

cre

d e ţ i

o mai i n ă

asupra o a s t r ă

în viitor? Au nu t i ţ i î m p ă r a t u l (sul

tanul)

ce

putere mare

are

foar

te

curând vor

veni

asupra v o a s t r ă

o ş t i l e î m p ă r a t u l u i , pustiind a r a ,

o fim d e s p u i a ţ i de

orice ne-a mai

r ă m a s ?

De ce

nu

v ă f a c e ţ i prieteni

î m p ă r a t u l u i ?

v e ţ i

avea

l i n i ş t e

în

ţ a r ă

în

casele voastre. Ş t i ţ i

doar

c ă acuma n-a mai ă m a s nici un

ca

Radu cel rumos

p ă t

de

v i t ă . toate aceste s u f e r i n ţ e

grele l e - a ţ i avut

de

îndurat

din cauza

fratelui

meu,

pentru c ă a ţ i ţ i n u t

cu

acest

om

f ă r - d e Dumnezeu care

a

adus

mare

nenorocire asupra Daciei Ţ ă r i i

R o m â n e ş t i ) ,

precum n-am mai

auzit n i c ă i e r i

pe p ă m â n t .

În u ţ i n e s ă p t ă m â n i ,

mai

o a t ă boierimea , care

i n e a în

mâinile ei avu

ţ i a ţ ă r i i ş i

cetele de o ş t e n i ,

s-a

l ă s a t c o n v i n s ă de argumentele lui

Radu

ş i ,

încrezându-se în

ă g ă d u i e l i l e

f ă c u t e

de

sultan

prin

acesta, l-a primit pe

Radu

ca domn al ţ ă r i i cu

el au

pornit cu t o ţ i i s ă - I

alunge pe Vlad;

ceea ce

zând,

Vlad e p e ş , d u p ă câteva ă t ă l i i

pierdute de mica

ş t i r e

ce-i

ă m ă s e s e

7



S t ă m j u d e c ă m

î m p r e u n ă fapta

boierilor care-l

p ă r ă s e s c

pe

Vlad

Ţ e p e ş pentru

a-l

ridica

la

domnie

pe

Radu cel Frumos

8

c r e d i n c i o a s ă , a trecut C a r p a ţ i i ,

crezând

se

va

putea

întoarce

cu t o

puterea craiului ca reia domnia. Dar

acolo, ce s-a

întâmplat e aproa

de necrezut

Dar

n-am v-o spun acum.

Vreau

facem o

s c u r t ă

p a u z ă , un p

pas în drumul nostru plin de

n e a ş t e p t a t e n e o b i ş n u i t e

î n t â m p l ă r i .

Vre

s t ă m la sfat m p r e u n ă , eu v ă spun, ca la o ş e z ă t o a r e - de acu

am

impresia

ne c u n o a ş t e n 1 - ce

nedumeriri

îndoieli am

încercat

privitor

la acest

episod

dramatic, când boierii mari ai

ţ ă r i i d u p ă

ce au lu

tat

a l ă t u r i

de Vlad v o d ă Ţ e p e ş , î p ă r ă s e s c ş i - l aduc în scaun

pe

fratele m

t â n ă r al

acestuia,

Radu cel

Frumos.

V e ţ i vedea,

mai târziu, în

manualele

voastre

de istorie,

mai

t o ţ i a

torii au doar cuvinte aspre

împotriva

boierilor;

îi

fac t r ă d ă t o r i , m i ş e i , v â n d u

s t r ă i n u l u i .

..

Eu

însumi, din fire, sunt

a l ă t u r i de cei

care vor

întotdeau

reziste, lupte v i t e j e ş t e orice s-ar

întâmpla.

De p i l d ă , am spus a

scris

atunci

când

Uniunea S o v i e t i c ă , în

iunie

1940 ne-a somat ev

c u ă m în 24

de ore, Basarabia

Bucovina

de

nord, ar

i fost

mai bine

r e z i s t ă m , oricare ar

i

fost u r m ă r i l e . Am spus am

scris

d u p ă p ă r e r

mea,

am

g r e ş i t

când, în primul

r ă z b o i

mondial,

p r i n ş i

ca

în

c l e ş t e

între

matele germane

de

o parte r e v o l u ţ i a

b o l ş e v i c ă de

c e a l a l t ă

parte,

am

se

nat, în 1918 o pace s e p a r a t ă d e z a s t r u o a s ă ) cu Germania Austro-Ungar

A ş a instinctiv, i

mai

curând

de

partea celui care a

ales

r e z i s t e n

p â n ă la

moarte decât

a celui

care

a plecat capul. .. Dar

i a t ă r e t r ă i n d

luni de zile,

p ntru voi

acei ani î n c r â n c e n a ţ i ai domniei lui Vlad Ţ e p e

cercetând din

nou toate izvoarele vremii

care

ne lumineze

cât

de cât

as

pra acelor î n t â m p l ă r i extraordinare, atât de greu de l ă m u r i t de

î n ţ e l e

am

v ă z u t

d e o d a t ă lucrurile p a r c ă cu a l ţ i

ochi.

Am "intrat la idee , cum

zice

Caragiale:

nu

cumva

în acel

moment

istoric,

în acele

î m p r e j u r ă r i ,

i

fost

mai

m u l t ă

dreptate de partea lui

Radu

cel Frumos decât de part

lui

Vlad

Ţ e p e ş ?



ă

î n c e r c ă m ne închipuim

cum

vor fi

cugetat

boierii. Trebuie întâi

de toate

reamintesc

ce v-am spus în a l t ă

parte despre a c e a s t ă categorie

s o c i a l ă ,

despre

a c e a s t ă i n s t i t u ţ i e a n1arilor

boieri:

ei

existau

în a r a Româ

n e a s c ă

înainte chiar ca

aceasta se i

întemeiat ca

stat

unitar, cu un mare

voievod

în

fruntea

ei.

Erau

s t ă p â n i t o r i

de imense întinderi de

p ă m â n t

de

cete de ţ ă r a n i o ş t e n i , l i se zicea cneji, sau voievozi, sau mai-mari ai ţ ă r i i

apoi

boieri vezi Cum s-a n ă s c u t poporul român . Ei,

d u p ă

ce l-au acceptat

pe Basarab întemeietorul

ca mare voievod,

a d i c ă

voievod

peste

c e i l a l ţ i vo

ievozi cneji, au r ă m a s întotdeauna

cu

gândul puterea în ţ a r ă trebuia

î m p ă r ţ i t ă

între voievod

ei. Voievodul avea nevoie

de sfatul

de

ajutorul

lor d a c ă

nu

ţ i n e a s e a m ă

nicicum

de

sfatul lor, ei se credeau oricând

în

d r i t u i ţ i s ă - I r ă s t o a r n e s ă - I î n l o c u i a s c ă

cu

o r u d ă a

lui,

alt os de domn ,

alt

membru al familiei domnitoare.

În

acea

t o a m n ă

a

anului

462

ce

v ă d

ei?

Vlad

a

pornit, nechibzuit,

o

l u p t ă de unul

singur împotriva celei mai mari

m p ă r ă ţ i i

din lumea de atunci.

Nu s-a

asigurat din vreme

- ca bunicul s ă u Mircea -

de ajutorul

regelui

Ungariei,

de ajutorul

sau barem neutralitatea fratelui moldovean. La sud

de

D u n ă r e ,

nu mai era nici o putere c r e ş t i n ă . Imperiul bizantin fusese des

f i i n ţ a t

cu

â ţ i v a ani înainte; Grecia, Bulgaria, Serbia, p r e f ă c u t e în a ş a l â c u r i ,

cu

t o a t ă boierimea lor i m i c i t ă

sau f u g i t ă

sau t r e c u t ă la legea lui

Mahomed.

Acum,

ei se

ă t u s e r ă

ca leii, tot

ă d ă j d u i n d

în ajutorul

regelui Matei

Corvin,

care nu

mai venise;

judecând d u p ă încetineala cu care

se

urnise

de la

Buda

îi

vor

trebui trei luni

ca

a j u n g ă

la

B r a ş o v ) ,

tare

se

îndoiau avea

cu a d e v ă r a t

de

gând t r e a c ă

dincoace de

C a r p a ţ i . F r a ţ i i moldoveni,

în loc

s ă - i

ajute,

îi l o v i s e r ă

în

c o a s t ă . De ajutor

din

partea l e ş i l o r polonilor) nici

v o r b ă - ei voiau pace cu turcul, lupta lor e î m p ă c a t ă era mereu cu nem

ţ i i

cu

O

rdinul Teutonic din

Prusia.

Acum.

ţ a r a era o a t ă p u s t i i t ă p â r j o l i t ă

oamenii s c u n ş i prin

codri

prin u n ţ i , vitele

mai

toate

pierite

sau c ă r a t e

de turci.

d a c ă duceau

r ă z b o i u l mai departe, cum

voia

Ţ e p e ş , nu

se

va

întoarce i a r ă ş i

sultanul

cu oaste mai

î n f r i c o ş ă t o a r e mica lor ţ a r ă va

fi p r e f ă c u t ă în p a ş a l â c ?

Ş i i t ă

fratele

mai

t â n ă r ,

c e l ă l a l t

D r ă c u l e a .

Radu,

lucru oarecum

de

minune,

era prieten

intim

cu sultanul. De

dragul

lui, sultanul accepta

nu

mai

f a c ă p a ş a l â c din a r a R o m â n e a s c ă . ci s ă - i

dea

domnia. Iar o n d i ţ i i l e

9



SFÂNTUL

IMPERIU ROMAN

DE NAT UNE

PH G

O

R M N Ă

\3 EMIA

~

R

PO L O N

o

Cr

acov

ia

E

CNEZATUL

LITUANIEI

MOR V I

TYROL

I

N

O

Mnren

IOllicn

o

Bis/rila

S i t u a ţ i a

p o l i t i c ă

din centrul

sud estul Europei

În

a

doua

u m ă t a t e a secolului al XV lea

o

K

le

p ă r e a u

oarecum

blânde,

erau

a c e l e a ş i

ca

la

s f â r ş i t u l

domniei

marelu

Mircea

v o d ă : r e n u n ţ e la c e t ă ţ i l e de la D u n ă r e

B r ă i l a Giurgiu, Turnu

(care tot

erau

în mâna

turcului )

dea bir zece

mii de galbeni

pe an. În

6



rest, ţ a r a î ş i p ă s t r a t o a t ă rânduiala ei voievodul, boierii biserica,

turcii

neavând voie se aseze în t a r ă si

s ă - s i a i b ă

moscheile si muezinii si ca-

, , .

diii lor. ..

Nu

era oare aceasta o t ă r â r e a cea mai cuminte, cea mai n ţ e l e a p t ă ?

Dar

l u a ţ i

seama

la paradoxul s i t u a ţ i e i la c i u d ă ţ e n i a lucrului: de

n-ar i fost fantasticul r ă z b o i dus de Vlad Ţ e p e ş , nici

târguI

ce

intervenea

acum între

boieri Radu

sultan n-ar i

putut avea loc.

Doar f i i n d c ă

se

temea

de o

n o u ă ,

tot

atât de s t r a ş n i c ă împotrivire

a

valahilor

cu

Vlad

în

frunte

s-a

resemnat

sultanul

la a c e a s t ă pace de

compromis ;

ş i - o

i

zis

turcul: cu nebunii ă ş t i a de valahi, mai bine nu le mai c ă l c ă m ţ a r a ,

ne

u l ţ u m i m

cu u m ă t a t e de ă s u r ă .

s-au

o t ă r â t nu mai încerce

s ă c u c e r e a s c ă a c e a s t ă ţ a r ă s-o anexeze

teritoriilor

de

lege

i s l a m i c ă ,

ci

s-o

lase n e s c h i m b a t ă ,

î n s ă c â r m u i t ă de un prieten credincios.

Ţ ă r i l e

române în

a

doua

u m ă t t e

a

secolului

al

XV lea



6

Aceasta a fost, timp de câteva veacuri, dilema în care s-a b ă t u t cla

n o a s t r ă c o n d u c ă t o a r e în

Evul

Mediu: neajutate

îndestul

de ţ ă r i l e c r e ş t i

mai

puternice,

ţ ă r i l e

noastre trebuiau alterneze între faze de

e r o i c ă

îm

potrivire faze

de

d i p l o m a t i c ă supunere.

Uneori,

a c e a s t ă a l t e r n a n ţ ă av

loc

sub

a c e e a ş i

domnie,

cum

a ţ i

v ă z u t c ă

s-a

întâmplat

cu

Mircea

cel

B ă

trân cu

Vlad

Dracul. Acum, aveam rivalitatea dintre doi f r a ţ i : Vlad

r ă

v r ă t i t u l Radu supusul. Boierii aleg când

pe unul,

când

pe

c e l ă l a l t d u p

cum li

se

pare e spre

binele

ţ ă r i i Mai târziu, peste d o u ă g e n e r a ţ i i , vo

avea o s i t u a ţ i e a s e m ă n ă t o a r e

când, în 1522, d u p ă

moartea

p r e m a t u r ă

a v

ievodului Neagoe Basarab cel

care

a c l ă d i t m â n ă s t i r e a de la Curtea de r g e ş

turcii,

la începutul

domniei celui

mai ilustru dintre sultanii

otomani, Solim

Magnificul,

au

vrut s ă n u m e a s c ă un

domnitor turc în Muntenia

Atunc

boierii

s-au unit cu

o ţ i i în jurul

lui

Radu

de

la u m a ţ i

ginerele

lui Neago

au ţ i n u t piept cu dârzenie

turcilor, p â n ă

când

sultanul

a

r e n u n ţ a t la

gâ

dul de a pune un turc în scaunul de la â r g o v i ş t e , a propus un alt dom

din neamul basarabesc - atunci boierii l-au acceptat. Cu î n c ă d o u ă g

n e r a ţ i i

mai

târziu,

î

avem pe

Mihai

Viteazul, care

e

sprijinit de marii

boie

în frunte cu f r a ţ i i B u z e ş t i care î n d r ă z n e ş t e ultima mare

încercare

de e

berare

a ţ ă r i l o r noastre

de sub s t ă p â n i r e a

t u r c e a s c ă - dar

care va

i

chi

z u i t ă pe plan politic, prin a l i a n ţ ă

cu

Moldova, cu

Transilvania,

c

î m p ă r a t u l Habsburg de

la

Praga, nu n e b u n e ş t e

cum

a f ă c u t

Vlad Ţ e p e

A ş a

cred

eu

trebuie

interpretat

gestul

boierilor,

care

în toamna 146

d u p ă

una dintre cele mai dramatice î n c l e ş t ă r i pe care le-a

r ă i t

Ţ a r a Rom

n e a s c ă , se h o t ă r ă s c s ă - I p ă r ă s e a s c ă

pe

Vlad v o d ă Ţ e p e ş

se

î n t o a r

împotriva lui a l ă t u r i de Radu cel Frumos. S ă

i intrat

în

h o t ă r â r e a

lor

spaima, a d e v ă r a t a teroare pe care a r ă s p â n d i t - o neasemuita

cruzime

a

l

Vlad? Oricine se putea teme, în

jurul

lui,

de toanele lui

n e c r u ţ ă t o a r e . T o

se

puteau

teme ca de la

o zi

la alta,

dintr-un

singur semn al cumplitul

lor

voievod,

se

t r e z e a s c ă ei a p u c a ţ i

de

c ă l ă i i

lui t r a ş i pe loc în ţ e

p ă , f ă r ă j u d e c a t ă f ă r ă m i l ă . Neîndoielnic, o asemenea s p a i m ă trebuie

i

fost

în sufletul

lor

.

Morala

acestei

p o v e ş t i e nu p o ţ i n a ş t e dragoste t r a i n i c ă t o v ă r ă ş

prin teroare.



4 Ce i se î n t â m p l ă lui Vlad Ţ e p e ş când trece

C a r p a ţ i i

în

Ardeal ca s ă - ş i u n e a s c ă

mica

ostire

cu oastea

lui Matei Corvinul

craiul Ungariei

S

acum v ă povestesc

ce

i s-a întâmplat lui Vlad Ţ e p e ş

când

a tre

cut în

Ardeal

ca ă - I

î n t â l n e a s c ă

pe

Matei

Corvinul. El

era

n c r e d i n ţ a t

Matei îl va primi ca

pe

un frate si c ă î m p r e u n ă vor relua lupta îm-

,

potriva turcilor. N u - ş i

dovedise

oare craiul prietenia

cu

abia câteva luni

înainte,

când îi

d ă d u s e

în c ă s ă t o r i e o

s o r ă

a

lui?

(Unele surse zic n-ar i

fost chiar o s o r ă a lui, ci doar o

r u d ă .

Dar, ori

era o r ă

ori

c ă

era e r i ş o a r ă

d u p ă obiceiul feudal aceasta era cea mai v ă d i t ă d o v a d ă din partea regelui

Vlad

îi

era

nu

numai

vasal,

ci

era unit

cu

el

printr-o

e g ă t u r ă

de

sânge.)

se u n e ş t e a ş a d a r mica o ş t i r e ce

i-a

r ă m a s lui e p e ş

cu marea

oaste

a d u s ă

în

sudul

Transilvaniei de rege,

cu

mare î n c e t i n e a l ă în trei luni.

s t ă t u r ă Vlad craiul î m p r e u n ă

la

B r a ş o v mai bine

de

cinci s ă p t ă m â n i .

U r m e a z ă -

suntem

de-acum în noiembrie - plece mai întâi

Vlad cu

ai lui un

contingent

ungar în a v a n g a r d ă în Muntenia, regele trebuind

v i n ă apoi cu grosul

armatei.

d u p ă ce

trecuse acea v a n g a r d ă de

castelul

de la

Bran ajunsese

la l t ă

c e t ă ţ u i e

în

drum spre R u c ă r Piatra

Craiului,

se î n t â m p l ă ceva de necrezut: oamenii regelui, c o n d u ş i

de

un mercenar

ceh,

mare

c ă p i t a n

de-al lui Matei

Corvin,

pun mâna

pe

Vlad

v o d ă

îi

o m o a r ă

sau

î m p r ă ş t i e oamenii ş i - l

aduc

pe domn captiv la rege Cum

de

s-a putut în

tâmpla

a ş a ceva?

Ce

putuse

prilejui

o

astfel

de

r ă s t u r n a r e ?

Lucrul a fost atât de n e a ş t e p t a t de

s u r p r i n z ă t o r

încât nici azi nu

s-a

ă m u r i t

pe

deplin

care au fost motivele uimitoarei

s c h i m b ă r i

de atitudine

a regelui f a ţ ă de Vlad. P â n ă biograful oficial al

lui

Matei Corvin - acel

c ă r t u r a r italian Antonio

Bonfini

care-i va povesti

v i a ţ a

domnia - scrie

u r m ă t o a r e l e : "Regele,

pornind

într-acolo spre Ţ a r a R o m â n e a s c ă u ş t i u

din ce

c a u z ă

c ă c i aceasta n i m ă n u i nu i a

fost

destul de

l ă m u r i t

l-a luat

prins

pe

Dracula

în Transilvania.

A s t ă z i

d u p ă

tot

ce

s-a

descoperit

s-a

scris despre acele

evenimente, putem

întrevedea

trei

cauze care s ă

se

i

combinat la acel

moment pentru

a pricinui ciudata atitudine a

regelui.

Noiembrie 14

regele Matei

Corvin, în loc

ajute

pe Vlad

îl prinde ş i - l

în captivitate

în Un

garia

63



1 E clar c ă d a c ă el ar i avut a c e e a ş i r â v n ă ca t ă l s ă u Iancu de

H

nedoara

de a î n d e p ă r t a pericolul turcesc ar i pornit mai repede în ajuto

lui

Vlad Ţ e p e ş

când acesta

s-a

g ă s i t î n c l e ş t a t în

lupta cu

temutul

sult

Mehmet al II-lea. Dar am v ă z u t ce încet a înaintat el cu

armata

lui

sp

Ţ a r a R o m â n e a s c ă

i-au trebuit

trei luni

s ă f a c ă

drumul

de

la Buda

B r a ş o v în chiar vremea când muntenii luptau singuri împotriva turcil

S-ar zice c ă

ar i

c ă u t a t orice pretext ca s ă nu f a c ă pasul h o t ă r â t o r

se afle f a ţ ă în f a ţ ă cu

armata

sultanului.

2. Avem

azi

dovezi c ă , pe când era

elIa B r a ş o v cu

Vlad

Ţ e p e ş ,

a

ve

o

solie de la

e t ă ţ e n i i

din

Viena, care se

r ă s c u l a s e r ă

împotriva î m p ă r a t u l

Frederic

al III-lea î n c h i s e s e r ă

în

cetatea Viena. Îi cereau

lui

Matei Corv

nici

mai

mult nici

mai

u ţ i n decât

v i n ă

s ă - i ajute s ă - I î n v i n g ă pe

Frede

s ă - I

f a c ă

pe el î m p ă r a t

"



u p ă

dialogul purtat

cu

Matei COrvin la

B r a ş o v

Vlad

Ţ e p e ş

trece

m u n ţ i i înapoi pentru

redobândi tronul.

O ş t i r e a

s

c r e d i n c i o ş i i

cu

care trecuse

î

Transilvania era

m s o t i t ă

la întoarcere de un corp de oaste din

armata

lui Matei Corvin

c o n d u s ă

de cehul Jan Jiskra .

Acesta

trebuia teoretic ajute pe Ţ e p e

r e c â ş t i g e

tronul.

Î n s ă

în noiembrie 14

62

în apropierea

c e t ă ţ i i

O r a ţ i a din m u n ţ i i

Piatra Craiului Vlad Ţ e p e ş este capturat

d u p ă

o

s c u r t ă l u p t ă

de oamenii lui

Jiskra

1>

•



Matei Co

rvin a

rost

unul dintre

cei

mai

mari regi

nobilime împotriva

marilor

feudali . Va fi domnind treizeci

doi

de ani ca

Mircea cel

B ă t r â n , unul dintre cei mai

mari

regi ai Ungariei. În Apus

s-a ş t i u t î n s ă

mai

departe

el era român de origine; croni

carul Commines sfetnic de tai

n ă

al

regelui F r a n ţ e i Ludovic

al

Xl-lea

î n u m e ş t e valah în

memoriile lui.

Matei

Corvin, în

setat

de

c u l t u r ă , va atrage la

curtea lui a r t i ş t i î n v ă ţ a ţ i din

Apus

în

special italieni, astfel

încât

Ungaria

a

putut

parti

cipa

atunci la marele avânt

cultural al R e n a ş t e r i i italie

ne.

Regele a avut o curte

f a s t u o a s ă a

c l ă d i t

cas

tele c e t ă ţ i castelul de la

Hunedoara

în

forma

lui

a c t u a l ă ,

d a t e a z ă

în

mare

m ă s u r ă

din vremea

lui.

ă

nu

u i t a ţ i

c ă

în

vre

mea

aceea regatul

un

gar

era statul cel mai

întins mai

populat

din

t o a t ă Europa

e n t r a l ă ,

c ă c i

nu-i cuprindea

nu

mai pe unguri a ş e z a ţ i

majoritar

în

pusta Pa

ai Ungariei. Aici. prezentat

cu un scut

ce i a apar.tinut

se

p ă s t r e a z ă

azi la

udapesta

cu

o

a r b a J e t ă

noniei

Ungaria de

azi;

el

se

întindea

spre

nord

asupra Slovaciei a

unei p ă r ţ i din Ucraina

cu stema sa - corbul {corvus} cu inel în cioc

- a f l a t ă

la

B u c u r e ş t i .

7



8

de azi; spre apus, a

s t ă p â n i t

un timp

Moravia

(care

face

azi parte d

Cehia); la sud , regele Ungariei era rege al C r o a ţ i e i apoi mai s t ă p â n

Slovenia j u m ă t a t e a de nord a Serbiei. În fine , în regiuni locuite majori

de români avea

tot

Banatul, C r i ş a n a ,

M a r a m u r e ş u l

Transilvania.

V e d e

deci

din asemenea p o z i ţ i e regele

Ungariei î n ţ e l e g e a

v o r b e a s c ă

de

egal la

egal

cu regele Poloniei, cu sultanul

otoman

, cu

regele

F r a n ţ e i

cu î m p ă r a t u l .

S ă facem acum m p r e u n ă

p u ţ i n ă

psihologie: ş t i ţ i ce î n s e a m n ă cuvânt

parvenit ? Parvenitul,

în special în s o c i e t ă ţ i l e cu s t r u c t u r ă

a r i s t o c r a t i c

e

un

om

n ă s c u t

într-un mediu social

mai

modest

care

, f ă c â n d avere , a

re

ş i t p ă t r u n d ă

în

cea mai î n a l t ă societate; întrucât acolo lumea î

p

v e ş t e oarecum de

sus,

el î n c e a r c ă

s ă - i î n t r e a c ă

pe

t o ţ i

t r ă i n d mai

luxo

mai fastuos

a f i ş â n d u - ş i

ostentativ

cultura

manierele.

Cei

mai

vec

din

acea

societate vor

zice

despre

el

are

a p u c ă t u r i

de parvenit

,

a d i

unul care a parvenit din alt mediu în mediul lor. Acest fenomen poate av

loc

în

cea

mai

î n a l t ă categorie

s o c i a l ă în lumea marilor

s t ă p â n i t o r i

re

î m p ă r a ţ i . Când apare o n o u ă dinastie într-o ţ a r ă , regii vecini, o vrem

se

vor

uita de

sus la

ea -

ba

nu numai regii vecini, ci

adesea s u p u ş

care ar

fi

de

î n a l t ă veche

n o b l e ţ e . Iar nou-venitul,

ca î n f r â n g ă

a c e a s

s u r d ă ostilitate

sau

d i s p r e ţ ascuns, e ispitit f a c ă lucruri mari,

arate din ce în ce mai iscusit mai

s t r ă l u c i t

pentru a fi deasupra

tuturo

ca fie

u i t a t ă cu totul vechea

deosebire. Matei Corvin îmi pare a fi o ilu

trare

a

unui

asemenea

caz:

în ochii

m a g n a ţ i l o r

unguri

,

el

era

un

parven

Fiind primul din neamul lui ajuns

rege

, a vrut s ă fie mai s t r ă l u c i t dec

regii

din trecut.

A

vrut s ă - ş i î n t i n d ă regatul asupra Boemiei

Cehia)

porni r ă z b o i împotriva domnitorului

de

acolo, George Podiebrad , cu toa

a fost ginerele acestuia. Cehia ă c â n d parte din

Imperiu,

el visa pesemn

pe a c e a s t ă cale, s ă a j u n g ă î m p ă r a t - suveranul

de

cel mai înalt grad

Europa. (V-am mai spus

în

a l t ă

carte

nu trebuie vorbit , la acea vrem

de

î m p ă r a t u l Germaniei ; numele oficial al m p ă r ă ţ i e i era

Sfântul imper

roman de n a ţ i u n e

g e r m a n ă ,

f i i n d c ă

se

p ă s t r a

iluzia

mai continua t r

lucitul Imperiu

roman,

d u p ă

cum

în

R ă s ă r i t

Imperiul

bizantin avuse

p r e t e n ţ i a , mai bine de o mie

de

ani, de a

fi

continuatorul Romei antice

Spre

s f â r ş i t u l domniei sale, Matei Corvin va

fi

s t ă p â n pe o u m ă t a t e a regat



lui

Boemiei pe mai t o a t ă Austria m u t â n d u ş i

chiar

capitala de

la

Buda

la

Viena

Trebuie î n s ă

a d ă u g a t

el avea o s c u z ă de a ţ i n e ochii

a ţ i n t i ţ i

tre Apus:

î m p ă r a t u l

de atunci

Frederic

l III-lea de Habsburg

d u p ă moartea

nepotului

s ă u

Ladislau

Postumul

ridicase

p r e t e n ţ i i

asupra

tronului

Ungariei,

avea un n u m ă r de partizani printre

m a g n a ţ i i

unguri. Matei Corvin a tre

buit

se

r ă z b o i a s c ă cu el p â n ă au

ajuns

la o î m p ă c a r e .

chiar

cu p u ţ i n timp

înainte de

r ă z b o i u l

lui

Vlad cu

turcii.

Dar solia aceea a o r ă ş e n i l o r de la

Viena

de care

v-am vorbit care a

sosit tocmai când

Matei era cu Vlad

la

B r a ş o v î va i tulburat pe rege. Îi

va

i î n c o l ţ i t în

minte

c ă nu era momentul

se

arunce

într-o a v e n t u r ă

m i l i t a r ă

împotriva

turcilor.

tocmai când se

ivise

poate un

prilej n e a ş t e p t a t de a pune mâna pe î m p ă r ă ţ i e . Deci

trebuia

nu plece mai departe

ci

se

î n t o a r c ă

încet

c ă t r e capitala lui. stea

la

p â n d ă

nu cumva i

se

m p l i n e ş t e

visul

d a c ă austriecii îl a l u n g ă pe Habs

burgul Frederic

ş i - l

c h e a m ă pe

el?

3.

Va

i

intervenit în

l treilea

rând o

a l t ă

c a u z ă . care

va i c â n t ă r i t

greu

în

o t ă r â r e a

lui de a

se

l e p ă d a de Vlad e p e ş : acolo.

la

r a ş o v

o r ă ş e n i i

s a ş i care

jucau

un

mare rol

în c o m e r ţ u l

industria

din

Ungaria.

trebuie

s ă - i i z u g r ă v i t regelUi

un portret

în

grozitor l

lui

Vlad e p e ş avu

s e s e r ă de suferit de pe urma

lui - cum v-am povestit -

p r ă d ă c i u n i

cumplite

tra-

geri în ţ e a p ă cu su

tele,

poate

chiar cu

miile. Acolo, în

mediul

O r a ş u l B r a ş o v

în s o

lul al XVII lea



s ă s e s c

î n c e p u s e r ă s ă circule p o v e ş t i î n s p ă i m â n t ă t o a r e despre

fioroase

fapte

ale

lui

Ţ e p e ş p o v e ş t i care

se vor r ă s p â n d i

curând

în t o a t ă Europ

f ă u r i n d legenda lui Dracula.

Astea vor

i

fost

motivele

care l-au

oprit

pe rege de

a

trece

la

sud

C a r p a ţ i . L-a n t e m n i ţ a t pe Vlad curând l-a recunoscut pe Radu cel Frum

ca

domn al

ă r i i R o m â n e ş t i .

Dar cum s ă

se justifice

el în ochii

apusenilo

f a ţ ă

de care

se I ă u d a s e c ă

p l e a c ă

cu t o a t ă puterea

în

c r u c i a d ă

îm

p

otri

turcului? Mai

cu s e a m ă f a ţ ă

de v e n e ţ i e n i de

papa

de

la Roma

car

t r i m i s e s e r ă

sume

mari

de galbeni ca

subsidii pentru r u c i a d ă . Atunci Ma

Corvin a recurs la o

s t r a t a g e m ă

foarte

u r â c i o a s ă

-

b ă n u i e s c

va i fo

i n s p i r a t ă

de

vreun

sfetnic

ş i r e t

s-a

fo

losit

de o scriso

ar

e c l u i t ă pare-

de

un

o r ă ş e a n b a ş o v a n J ohann Reudel ajuns paroh al Bisericii Neg

din B r a ş o v care-l

ura de moarte

pe Vlad

scrisoar

e

a d r e s a t ă chipurile

Mai-

marii

o r a ş

u l u i

r

d

e v e n i s e r ă

d u

m a n i i

n e î m p ă c a ţ i

ai v

oievodului

Ţ ă r i

R o m

â n e ş De aici

au

porni t probabil, in trigile

care au dus

la arestarea

lui Ţ e p e ş

tot ei

a u î m p r

zvonurile mult exagerate

despre

cruzimea

n e m ă s u

a t ă

a do



t a i n ă

de Vlad

sultanului

Mehmet, de acolo din Ardeal,

prin care

cerea

ier

tare sultanului pentru

toate

relele

pe

care le f ă c u s e î m p ă r ă ţ i e i

otomane

f ă g ă d u i a , d a c ă este

iertat

i se ă domnia n d ă r ă t , s ă I p r i n d ă prin i c l e ş u g

pe regele Ungariei s ă - I predea sultanului. A c e a s t ă scrisoare , p a s ă m i t e

ar fi fost i n t e r c e p t a t ă acum era t r i m i s ă în copie l a t i n e a s c ă papei

Sig

noriei

( S t ă p â n i r e a )

de la e n e ţ i a Nu-i c u n o a ş t e m cuprinsu l decât printr-un

act al papei Pius al II -lea, dar originalul nu e x i s t ă n i c ă i e r i ... probabil

n-a

existat i c i o d a t ă . Ni se pare cu

totul

exclus ca

u p ă

lupta r o i c ă aproa

pe n e b u n e a s c ă ,

pe

care o dusese Vlad împotriva turcilor, el d e o d a t ă s ă - ş i

î n t o a r c ă cojocul"

s ă

se arunce în b r a ţ e l e sultanului - de altfel,

cu

ce

s o r ţ i

de

i z b â n d ă ? cu ce ş a n s e

de

a fi crezut?

Din p ă c a t e

papa ,

marele

p a p ă

Pius al II-lea, a crezut în autenticitatea scrisorii nu s-a

îndoit

de cuvântul

credinciosului

s ă u

vasal,

regele

Matei Corvin al

Ungariei

astfel

a

început

pentru

Vlad

e p e ş

o

captivitate de

doisprezece ani.

Ca s ă nu p ă s t r a ţ i

î n s ă ,

din ce v-am spus, o imagine prea rea despre

regele Ungariei,

Matei

Corvin, trebuie

v ă

spun a fost un

rege mare,

care a

încercat

s ă î n t ă r e a s c ă autoritatea statului f a ţ ă

de indisciplina

in

teresele egoiste ale marilor

feudali;

a

creat

o a d m i n i s t r a ţ i e c e n t r a l i z a t ă a

favorizat c o m e r ţ u l , nu numai

prin bune

legiuiri, ci prin cucerirea unor

centre

comerciale majore,

în

Cehia

în Austria. Apoi a încercat apere

pe

cei mai slabi

împotriva celor

mai

puternici,

a ş a

în memoria poporului

maghiar

i-a r ă m a s

porecla de

Matei cel Drept".

Dar

f a ţ ă

de noi

,

românii,

acest

fiu

de

român n-a avut

o

a c ţ i u n e

b i n e f ă c ă t o a r e :

cu

Ş t e f a n

cel

Mare

s -a r ă z b o i t din pricina portului Chilia; pe Vlad Ţ e p e ş l-a ţ i n u t prizonier doi

sprezece ani

dar mai cu s e a m ă marea lui

g r e ş e a l ă

e nu s-a angajat în

tr-o l u p t ă t o t a l ă împotriva turcilor, cum f ă c u s e t a t ă l s ă u , ci a u r m ă r i t în

schimb, planuri de grandoare în

Europa

C e n t r a l ă .

A murit

relativ

t â n ă r , la

patruzeci

ş a p t e de ani; la numai treizeci

ş a s e de

ani

d u p ă

moartea

lui o g e n e r a ţ i e de oameni ), m ă r e a ţ a lui con

s t r u c ţ i e se

p r ă b u ş e a

într-o s i n g u r ă b ă t ă l i e împotriva turcilor

,

la Mohâcs

,

o mare parte a Ungariei

era

p r e f ă c u t ă

pentru

un veac

j u m ă t a t e

în pa

ş a l â c .

Aceasta

a fost,

în

u n ă

m ă s u r ă

urmarea

r e ş e l i i

politice a

ilustrului

rege Matei

Corvin. urmarea n-a fost d r a m a t i c ă

numai pentru

regatul un

gar, ci

pentru Muntenia

Moldova: cu

Ungaria

Banatul ocupate

de

La

numai trei

ş a s e

de

ani

d u p

moartea

Matei Corvin ,

au gus t

1526

dezastrul de l

o h

7



1462-1474,

captivitatea

lui

Vlad Ţ e p e ş

în

Ungaria

7

turci,

Transilvania e v e n i t ă t r i b u t a r ă

turcului,

ca

Muntenia Moldov

cu

t ă t a r i i din Basarabia, Ucraina

Crimeea

s u p u ş i ei sultanului, vo

vodatele noastre s-au

aflat de-a dreptul încercuite orice încercare de e

berare

p ă r e a de-acum de

neînchipuit.

ş a

s-a

p r ă b u ş i t

marele regat

ungar sub

lovitura Imperiului otoma

la

scurt timp d u p ă s t r ă l u c i t a

domnie a

regelui Matei Corvin.

5. Vlad

Ţ e p e ş s t ă

doisprezece

ni în

Ungaria

prizonier l regelui Matei CoIVin

um

ne

închipuim a c e a s t ă l u n g ă

captivitate

a

lui e p e ş ? P o v e ş t i

despre

cruzimile lui

spun

n i ş t e

lucruri

de

neînchipuit

,

anum

în

e m n i ţ ă prindea

o a r e c i ş i i

t r ă g e a pe ei în e a p ă

Î

închipu

deci

î n t e m n i ţ a t într-o

î n c ă p e r e î n t u n e c o a s ă ,

l u m i n a t ă doar de o f e r e s t r u i

cu

ă b r e l e ,

unde

în

o l ţ u r i

sunt pânze

de ă i a n j e n pe

jos

i ş u n ă ş o b o l a n i

De

fapt,

tot ce ş t i m

e

c ă

a fost

ţ i n u t

ba la

Buda,

ba

în

cetatea Visegrâd.

ce

mai la nord.

Eu

cred

c ă

el a fost doar p ă z i t într-un castel, ca

s ă

nu p o a

fugi,

dar c ă

a

fost tratat

ca

un

suveran, i a t ă de

ce

cred

c ă

a ş a a fost:

r ă s t i m p u l cât

a stat în

Ungaria,

el a

avut mai

m u l ţ i copii

cu acea s o r ă

s

v a r ă a regelui Matei Corvin, a avut deci o

v i a ţ ă

de familie; celebrul port

al

lui, f ă c u t

neîndoielnic de

un

pictor de

ş c o a l ă

a p u s e a n ă

a

c ă r u i repr

ducere o c u n o a ş t e ţ i cu

t o ţ i i ,

ni-l a r a t ă

î m b r ă c a t ca un

mare

senior ungur,

b l a n ă s c u m p ă

la

gât,

cu

m ă r g ă r i t a r e

la

p ă l ă r i e

la

nasturi, t u n i c ă

de

tase sau brocart,

plete

lungi îngrijit buclate -

asta

nu-i i n u t ă de n t e m n i ţ a

De

altfel, un trimis al papei, Niccol6 de Modrussa , î poate

vizita

" î n t e m n i ţ a t "

-

pe l â n g ă

întâlniri

cu t o v a r ă ş i

români de-ai lui

Ţ e p e ş ,

la

care

a

cules

foarte

p r e ţ i o a s e a m ă n u n t e asupra ă z b o i u l u i împotriva

su

tanului.

zisul trimis papal

( legat li

se

spunea

acestora, de unde cuvân

" l e g a ţ i e " care este un echivalent

al

cuvântului m b a s a d ă " ) ne-a l ă s a t

o

descriere

f i z i c ă

a

lui Vlad

Ţ e p e ş ,

care

s e a m ă n ă

mult

cu

ceea

ce

ne

a r a

portretul de

la castelul Ambras Era "n

u

foarte

înalt de

s t a t u r ă , dar foar

vânjos puternic,

cu

î n f ă ţ i ş a r e a c r u d ă î n f i o r ă t o a r e , cu nasul mare



Cunoscutul

portret ce se a f l ă

în castelul Ambras Austria

pare

fi fost realizat în t impul

c a p t i v i t ă

sale din

Ungaria.

Probabil

a c e a s t ă p i c t u r ă

servit c model

tuturor

portrete/or de mai t ă r z i u .

acvilin

n ă r i l e

umflate, f a ţ a s u b ţ i r e p u ţ i n r o ş i a t i c ă

în

care genele lungi

înconjurau

ochii

verzi larg

d e s c h i ş i ,

iar

sprâncenele

negre

stufoase

îi

a r ă t a u a m e n i n ţ ă t o r i ; f a ţ a b ă r b i a erau rase, cu x c e p ţ i a m u s t ă ţ i i . Tâmplele

umflate îi f ă c e a u capul mai mare. Un gât

ca

de taur lega ceafa î n a l t ă de

umerii

l a ţ i

pe

care

ă d e a u

plete

negre î n c â r l i o n ţ a t e .

Era

deci

foarte pre

zentabil

pentru un distins vizitator s t r ă i n de ar

fi

fost

r ă u tratat,

nu

s-ar fi plâns

el acestui trimis

al papei,

care ne-ar

fi raportat

faptul? A l t ă

d o v d ă

mai

i n t e r e s a n t ă

a acestui

ciudat

regim

de captivitate: italianul

Bonfini de

care v-am

spus a redactat o c r o n i c ă a domniei lui Matei Cor

vin

ne i n f o r m e a z ă

în 1468

sultanul

Mehmet al

II-lea a

trimis

o solie

la

Buda ca

s ă o b ţ i n ă

o asigurare

nu

va

i atacat

în timpul p r e g ă t i r i l o r de

l u p t ă din Asia împotriva unui t ă p â n i t o r

al

Persiei. Doar regele nu-i primea

7



7

D o n J o n u 1 - l o c u i n ţ ă

de

la

Visegrad

Locul unde se spune

Vlad

T e p e ş ar i petrecut

ani

buni.

Visegrâd.

localitate

a J ] a t ă

pe

D u n ă r e ,

ceva mai

sus

de Budapesta

a

fost î n c ă de timpuriu r e ş e d i n . t ă

a

regilor unguri.

În

prezent

la Visegrâd se

p ă s t r e a z ă

mai

multe monumente

medievale printre car

cetatea de

pe deal (Felle

gv

âr )

turnul de deasupra

D u n ă r i i

Als6vâr)

curtea

palatul regal

Nyara16palota)

în

a u d i e n ţ ă pe

solii turci

decât

în p r e z e n ţ a

prizonierului s ă u , Dracu

neînduplecat

d u ş m n al turcilor

care

le

inspira

o t e r i b i l ă

f r i c ă A c e ş t i

v ă z â n d u - 1 pe

cel

care

le-a

pricinuit

n e n u m ă r t e

groaznice

chinuri

care

de

atâtea

ori

i-a

înfrânt

pus pe

f u g ă , îl

priveau

cu t e a m ă , fiind

atât mai mult h o t ă r â ţ i încheie a r m i s t i ţ i u l "



A c e a s t ă punere în s c e n ă î n c h i p u i t ă de rege,

care-l

aduce în acest

scop

pe Ţ e p e ş de

la

Visegrâd

la

Buda, precum

faptul c ă Vlad a c c e p t ă

s ă joace acest

rol

de

sperietoare în f ţ t r i m i ş i l o r

turci

mi se par a fi do

vezi Vlad nu a fost ă u tratat în timpul lungii sale a p t i v i t ă ţ i în Ungaria.

Cetatea

Buda f o r t ă r e ţ Pesta în vremea lui

Matei Corvin. În

vremea

marelui rege

ma

g

hiar

castelul

regal din Buda

a cunoscut o p e r i o a d ă de m x i m ă s t r ă l u c i r e ,

fiind la acel

moment

una

dintre

cele mai

somptuoase r e ş e d i n , t e

regale din Europa.

zi

nu

se mai

ă s t r e a z ă

decât p u ţ i n

din ceea

ce a

fost

o d a t ă d a t o r i t ă

n e n u m ă r t e l o r

asedii

suferite de

-a

lungul timpului

.

' p.

E

ST

A

..

.

-,

. •

• •



1ulie - august 1476:

Vlad Ţ e p e ş

voievodul

Transilvaniei

Stefan Bathori i l

~ j u t ă pe

Ş t e f a n cel

Mare

s ă - i

alunge

pe

turci din

ţ a r ă

6 A treia

domnie

a

lui Ţ e p e ş ş i mo rte

lui

S

i a t ă d u p ă

doisprezece ani,

Matei Corvin

h o t ă r ă ş t e s ă - I

lase d

nou

liber

pe

acest fioros cumnat

l

lui, ş i - i d ă o c a s ă la

Pesta,

în

f a

Budei,

pe

u n ă r e .

acolo

a f l ă m de

o

n o u ă

p o z n ă

a

ciudatului

person

într-o zi, chipurile,

un

h o ţ fugind de cei ce-l u r m ă r e s c , i n t r ă

în casa

lui Vl

ca se

a s c u n d ă .

C ă p i t a n u l care-l u r m ă r e a cu oamenii lui, p ă t r u n d e

f o r ţ a în

c a s ă ,

s c o t o c e ş t e peste

tot,

îl g ă s e ş t e pe

cel

u r m ă r i t

ş i - l

prinde

s

d u c ă la j u d e c a t ă . Vlad v o d ă ,

auzind

a c e a s t ă

z a r v ă

în casa

lui, merge

v a d ă

ce

s-a întâmplat.

Aflând c ă

acel

c ă p i t a n a dat buzna în casa

lui f ă

s ă - i

c e a r ă

voie, scoate

sabia

i - i

taie capul pe

loc.

Oamenii aceluia, s p e r i a

i n d i g n a ţ i se

duc

p o v e s t e a s c ă

treaba la

u d e c ă t o r în u n g u r e ş t e , biT6

iar

acesta

merge se p l â n g ă

la rege. Ţ e p e ş ,

întrebat de

ce s-a purtat

a

fel, a

r ă s p u n s

c ă

acel

pristav

f u n c ţ i o n a r )

intrase

t â l h ă r e ş t e

în

casa un

mare s t ă p â n i t o r ,

f ă r ă c e a r ă

vo

a c ă

i-ar i

cerut

caute în c a s ă

1 preia pe

ă u f ă c ă t o r ,

el ori îl pred

ori îl ierta. Dar pristavul,

d a c ă

n-a t

cum

s ă se poarte cu un

mare

s t ă p

nitor,

î ş i merita moartea Povestea

z

c ă

regele ar

i râs

de

r ă s p u n s .

Curând,

regele face î n c ă un

p

spre

"reabilitarea" lui Vlad

Ţ e p e

aceasta i i n d c ă se h o t ă r â s e în s f â r ş

s ă p o r n e a s c ă o mare campanie împ

triva

turcilor,

care

c u c e r i s e r ă o

par

din Serbia din Bosnia, aflându-

a ş a d a r la o r ţ i l e

Ungariei. Atunci

s

gândit

f o l o s e a s c ă vitejia i s c u s i n

lui Vlad

s ă profite

de groaza car

apuca pe

turci numai la

auzul num

lui

s ă u . Astfel, în iarna 1475-147

avel

Chinezu

-

a

fost poate cel mai mare comandant

de o ş

din vremea lu i

Matei Corvin. R ă m a s în l e g e n d ă

ca

un

om

cu s t a t u r ă

herculeene.

d u ş m a n n e î m p ă c a t

aI

turcilor

viteaz

crud

În

a c e l a ş i t imp , Pavel Chinezu -

erou

na

.tionaI

atât

pentru unguri. cât pentru ro mân - se pare

l -a cunoscut pe Vlad

În t impul

campaniei din iarna 1475-147

unde u lupt

at Î m p r e u n ă

la

asedierea c e t ă ţ i i Sabac.



Cetatea Sabac

- g r a v u r ă

de e p o c ă

Fortifica.tie

c o n s t r u i t ă

de turci în

apropierea Belgradului cetatea

Sabac

a

fost

martora

vitejiei

lui

Pavel

hinezu

Vlad T e p e ş

Vlad p a r t i c i p ă la o campanie împo

triva

turcilor în

Bosnia. Îl g ă s i m la

asediul c e t ă ţ i i Sabac Ş a b a ţ ) , la

vest

de

Belgrad,

a l ă t u r i

de

un vestit

pitan de-al lui Matei COrvin,

Pavel

Chinezu

- el probabil de origine

r o m â n ă

nu ă mire numele de

Chinezu, n-are de-a face cu China

Chinez

[ m a g h i a r ă

kenez

vine

din

slavullmez,

în

u n g u r e ş t e ,

Pavel Chi

nezu

este

Pâl Kinizsi, a d i c ă

de

la Kinizs".)

Tot

a l ă t u r i de Pavel

Chinezu

se

a f l ă

la asediul o r a ş u l u i minier

Srebrenica.

O r a ş u l e cucerit d a t o r i t ă

unei

stratageme

care ne

a m i n t e ş t e de

cea

f o l o s i t ă

de Ţ e p e ş

la

Giurgiu în

1462: cinci sute de

oameni

î m b r ă c a ţ i t u r c e ş t e au p ă t r u n s în o r a ş

într-o

zi

de

târg, a s c u n z â n d u - ş i

armele sub haine sau în c ă r u ţ e , iar o

d a t ă î n ă u n t r u ,

s-au

n ă p u s t i t

asupra

garnizoanei

t u r c e ş t i ,

au

deschis p o r ţ i l e c e t ă ţ i i ca

p ă t r u n d ă

oastea c r e ş t i n ă care se ascundea în apropiere

a ş a

a

fost m ă -

c e l ă r i t ă t o a t ă garnizoana

s-a pus mâna

pe mare

p r a d ă de argint de

robi.

De acolo

s-a

îndreptat

Ţ e p e ş

cu

oastea

lui

c ă t r e

c e t ă ţ i l e

Zvornik

Kuslat,

pe

care

le-a

luat.

Ş i , din porunca lui, t o ţ i turcii

p r i n ş i

au fost u c i ş i

t r a ş i

în

e a p ă ca se bage spaima în

turcii

care

revenind

pe acolo vor vedea acel specta

col. În 1476 îl ă s i m pe Vlad e p e ş

în Transil

vania, unde,

î m p r e u n ă

cu

voievodul Ş t e f a n

Bâthori, se r e g ă t e ş t e p o r n e a s c ă cu o oas

te

de

treizeci

de

mii

de oameni

în

ajutorul

lui

Ş t e f a n al Moldovei, atacat de î n s u ş i sultanul

Mehmet

al

-lea,

cum

fusese

Vlad

cu

paispre

zece ani înainte.

Ei

î n s ă nu sosesc

la

vreme

ca împiedice înfrângerea

lui

t e f a n cel Mare

Ş t e f a n

cel

Mare portret

contemporan

din biserica

m â n ă s t i r i i

V o r o n e ţ .



La 8

noiembrie

I

1476, Vlad Ţ e p e ş

e

pentru a treia o a r ă

în

scaun

la

T â r g o v i ş t e

Decembrie

1476:

la

p u ţ i n e

s ă p t ă m â n i

piere

ucis

- nu

se

ş t i e prea

bine cum

8

B ă t ă l i a

de

la T â r g o v i ş t e pentru reinsta1area

lui Vlad

g r a V l l r ă g e r m a n ă din

1488

la Valea A l b ă .

( C u n o a ş t e ţ i

desigur

legenda,

p r e l u a t ă de poetul Dimit

Bolintineanu,

d u p ă

care

Ş t e f a n ,

fugar în urma

înfrângerii, n-ar

fi f

l ă s a t

de

m a i c ă - s a se refugieze

în castel

p â n ă

nu

reia lupta cu turcii

Un

orlogiu

s u n ă

noaptea j u m ă t a t e /

În

castel în p o a r t ă oare

cine

bate

Eu sunt, b u n ă m a i c ă , fiul

t ă u dorit;

/ Eu, de la oaste, ă

întorc

ă n i t

Vlad Ţ e p e ş Ş t e f a n Bâthori i n t r ă

t o t u ş i

în

Moldova ş i - l

a j u t ă pe Ş

fan

s ă - i

alunge

pe turci

din

ţ a r ă . Apoi, Ş t e f a n cel Mare voievodul Bâth

p ă t r u n d

în

Ţ a r a


ş i - l

aduc

din

nou

pe

Vlad

Ţ e p e ş

în

sca

la

T â r g o v i ş t e ,

pe

când

domnul sprijinit de

turci

fuge peste D u n ă r e .

Dar,

ca

prima

a r ă ţ i n e ţ i

minte?

în 1448,

d u p ă uciderea t a t ă l u i

s ă

când

era

î n c ă

foarte t â n ă r ) ,

Vlad nu

d o m n e ş t e

decât

p u ţ i n e s ă p t ă m â n i .

valul

s ă u , Basarab

L a i o t ă - dintre

D ă n e ş t i

-

se

întoarce cu ajutor turce

în

ciocnirea care are loc în ultimele zile

ale lui

decembrie 1476, V

Ţ e p e ş e ucis,

po te cu

complicit te

unor

boieri de

â n g ă el

d a c ă i n t e r p r e t

în acest sens unele povestiri. S ă vedem

î n s ă

ce scrie Ş t e f a n cel

Mare

anul

u r m ă t o r : El m-a rugat s ă - i las, pentru paza lui, oameni de-ai n o ş t

c ă c i

în

munteni

nu

se

pre încrede

.

)

Numaidecât,

necredinciosul

Basar

s-a

întors

l-a ă s i t

singur

l-a omorât,

î m p r e u n ă

cu

el

au

fost o m o r â

t o ţ i oamenii

mei, a f a r ă de zece. D a c ă dintre cei zece moldoveni, zic

eu,

ca



au s c ă p a t .

vreunul ar

i z ă r i t

Vlad v o d ă

era

ucis chiar

de ai

lui n-ar i

raportat-o lui Ş t e f a n

v o d ă ?

Ce c r e d e ţ i ?

D u p ă

una

dintre

p o v e ş t i l e

care

au

a p ă r u t

pe

u r m ă

capul

lui

Vlad

Ţ e p e ş

ar

i

fost t ă i t

trimis

sultanului

la Constantinopol

ca

nu

fie

vreo î n d o i a l ă

temutul d u ş m a n

fusese r ă p u s . S-a crezut m u l t ă vreme

trupul lui a

fost

înmormântat

la

m â n ă s t i r e a Snagov o

ctitorie

a lui a mo

ş i l o r lui. Dar c e r c e t ă r i

mai recente

ne fac s ă credem c ă Vlad trebuie i

fost

înmormântat la

a l t ă ctitorie

a lu i mai a p r o p i a t ă de

locul

unde se

duse b ă t ă l i a la sud de

B u c u r e ş t i :

m â n ă s t i r e a

Comana.

Oricum

ar

i

atunci

a pierit î n c ă t â n ă r cam la patruzeci

cinci de

ani unul dintre

domnitorii

cei mai extraordinari pe care i-au avut ţ ă r i l e ro

mâne

iar persoana

lui a

fost u d e c a t ă

în fel chip

dând

a ş t e r e în

decursul

Capul lui lad T e p e ş îi

este prezentat lui

a i o t asarab va i trimis la Constantinopol



întrucât, în veacul

lui uciderile torturile, cruzimile de tot felul erau

lucru

r ă s p â n d i t în

o a t ă Europa, deosebita cruzime a lui Vlad n u m ă r u l neînchipuit

de mare al

victimelor

sale

s-au

nimerit

a i

un

subiect

tocmai

potrivit pentru

î n s p ă i m â n t a r e a

c r e ş t i n u l u i . Oare în

vremea

o a s t r ă când cei mai

vârstnici

au t r ă i t . î n

veacul gulagului

sovietic

al camerelor de gazare naziste,

nu

se repede

lumea tocmai

la

filmele

de g r o a z ă de i m a g i n a ţ i e

d i a b o l i c ă ? ş a

e firea o m e n e a s c ă ne place s ă

ne facem

f r i c ă . În

acel

veac aLXV-Iea în

Tipogratle

g e r m a n ă

de la începutul

secolului al XVI-lea. În

astfel

de

tipografli. numeroase

în

ermania

s -au

publi

cat b r o ş u r i l e despre T e p e ş 511



~ a btmt

quaben

d J l t ă n e

~ 2 a r o l t

turna·

tI:

Ei ttldnottlicl)e \nI0 ~ l I ~ , k t i d i c l c

l)l'ltori \lon

tintm

llojjtn

wunrid) genant

9racole

w vo

i?)f r oefo gannkrifltn

liel)t mllrntr

bar

an

gdtgr oit

rrttnfc 1c.altl

lIIirfplfftn.auc )

3 U tOO gtRyff(n te

a.

b.

Port retele lui Vlad Ţ e p e ş

â n ă la Mihai Viteazul. T e p e ş

a

fost cel mai

porlretizal

domnitor

român portretele sale

mai

mult

sau

mai pu.Un

imaginare fiind r ă s p â n d i t e în

t o a t ă

Europa. Porlretele

prezentate provin din diferitele e d i ţ i i ale povestirilor

germane

despre

Dracula

voievod

(Oracole

Wayda);

a . Liibeck 1485: b.

amberg

1491;

c. tipografie

n e c u n o s c u t ă

-

secolul

al XVI-lea;

d.

Niimberg -

secolul

al XVI-lea.

82

carte

pot

fi

multiplicate

cu sutele miile. Ş i i a t ă

concursul

de î m p r e j u r ă r i

care a f ă c u t ca povestirile

despre Dracula

voievod

fie

preluate,

rescrise,

amplificate de

mai mul

te ori s ă c u n o a s c ă în

c.

mijlocul

r ă z b o a i e l o r , al

r ă s c o a l e l o

ţ ă r ă n e ş t i , al p e r s e c u ţ i i l o r religioase

al

epidemiilor de c i u m ă , i a t ă oa

menii

erau î n s e t a ţ i de s e n z a ţ i i ta

le ă s e a u

în

povestirea, a d e v ă r a t

sau

x a g e r a t ă

sau de-a dreptul în

c h i p u i t ă , a cruzimilor - p a s ă m i t

n e m a i v ă z u t e -

ale

lui

Dracula

voievodul valah.

Iar

regele Mate

Corvin, cum

v-am

spus, g ă s e ş t e î

aceste

povestiri un

pretext idea

pentru a a r ă t a apusenilor îndeo

sebi papei de la Roma de

ce

n-

putut porni

elIa r ă z b o i împotriv

turcului a l ă t u r i

de

un

asemene

tiran care

necinstea

numele d

c r e ş t i n .

se

i m e r e ş t e

tocmai atunc

a descoperit Gutenberg tiparul ş i

în loc fie

manuscrisele

copiat

de m â n ă (cum a r a t ă numele d

manu-scris , de-acum un text,

d.

~ o n

em

l 9 C O r

~ e m

groffen

Zb}



Germania, înainte de

anul

1500,

paisprezece

e d i ţ i i în mai

multe

dintre

marile o r a ş e Nurnberg,

Augsburg , Strassburg , Leipzig Leipzig,

c ă r u i a noi

românii îi ziceam , d u p ă slavi, Lipsca, unde s-a ţ i n u t

timp de

veacuri un

mare târg

, la

care se

vor aproviziona

negustorii

n o ş t r i -

de

unde azi î n c ă

numele

s t r ă z i i comerciale Lipscani

din

B u c u r e ş t i ) .

Dar,

pe

l â n g ă

aceste

povestiri de origine s ă s e a s c ă r ă s p â n d i t e cu vre

mea

modificate

în

mai a mai fost

a l t ă s u r s ă de

r ă s p â n d i r e a faptelor

lui Vlad Ţ e p e ş : un

lung poem

în versuri compus

de

unul dintre acei p o e ţ i

care în Evul

Mediu apusean

mergeau din o r a ş în o r a ş din castel în cas

tel ca s ă - i

distreze pe seniori pe

o r ă ş e n i cu p o v e ş t i

din vechime

, cu fap

te

mari

sau

î n t â m p l ă r i nemaiauzite - c ă c i pe

vremea aceea

nu erau toate

d i s t r a c ţ i i l e

pe care

i n v e n ţ i i l e

moderne le-au

oferit

omului contemporan,

ast

fel încât

aceste

povestiri poeme erau ascultate de m u l ţ i m e de

oameni cu

mare

interes.

A c e ş t i p o e ţ i a m b u l a n ţ i

erau

n u m i ţ i

în

F r a n ţ a

trubaduri

(nu

mele vine

din F r a n ţ a

de

sud)

,

iar

în

Germania Minnesangeri

Deci un ase

menea Minnesanger german, Michael Beheim, cunoscând povestirile deja

scrise despre Ţ e p e ş având î n t â m p l ă t o r o

istorisire

de

viu

grai de la un

c ă l u g ă r catolic

care fusese

în ţ ă r i l e

noastre,

s-a apucat ă p u n ă

pe versuri

o l u n g ă poveste i n t i t u l a t ă

Despre

un tiran cu numele Dracula v o d ă

din

Valahia (ceea

ce

în germana lui m e d i e v a l ă

s u n ă

astfel: Von einem

wiitrich

der hiess

Trakle waida von

der Walachei) acest

poem

al lui

Beheim

a

avut el o l a r g ă

r ă s p â n d i r e ,

de l u n g ă d u r a t ă , peste tot

unde

se vorbea

sau

se

î n ţ e l e g e a

limba g e r m a n ă

Mai trebuie

a d ă u g a t

acel

cronicar

al

domniei lui

Matei Corvin, ita

lianul Antonio Bonfini,

de

care v-am mai vorbit, a l ă s a t el o s c u r t ă isto

risire - mai p u ţ i n

p r ă p ă s t i o a s ă

- despre

faptele

lui Ţ e p e ş Dracula

istorisirea lui

a fost p r e l u a t ă în

veacul

u r m ă t o r

de

o

Cosmografie a d i c ă

o istOlie a omenirii),

s c r i s ă de

unul

Sebastian Munster

a p ă r u t ă în e m ţ e ş t e

l a t i n e ş t e ,

apoi t r a d u s ă

în

f r a n ţ u z e ş t e e n g l e z e ş t e . Aceasta ne

e x p l i c ă

de ce a t â ţ i a

oameni

c i t i ţ i

în

veacurile u r m ă t o a r e , au avut o

oarecare

u n o ş

t i n ţ ă

de e x i s t e n ţ a lui Dracula.

P u ţ i n

d u p ă

a p a r i ţ i a

acestor

focare de r ă s p â n d i r e

a

istoriei lui Vlad

Ţ e p e ş

în

Apus, a a p ă r u t

în

R ă s ă r i t , tocmai

în Rusia

, o a l t ă

povestire

,

apa

rent ă r ă

l e g ă t u r ă cu p o v e ş t i l e

germane

, î n t o c m i t ă în r u s e ş t e d u p ă o versiune

Un trubadur

german , Beh

scrie

un poe

l

despre

Oracula

-

Povestirea

în

s l a v ă pe car

citit-o chipu

ţ a r u l Ivan ce

Groaznic

1533-1584)

8



în s f â r ş i t

8

în l a v o n ă

i n t i t u l a t ă

"Povestire despre Dracula voievod"

Skazanie

o rakul

voevode).

Aceasta

a avut mai

u ţ i n ă r ă s p â n d i r e , deoarece

tiparul nu

ă t r u n

sese î n c ă destul în Rusia. A fost c u n o s c u t ă mai

cu

s e m ă printre cleric

pare-se mai apoi de

c ă t r e

ţ a r u l Ivan al IV-lea

zis

"cel Groaznic , car

pesemne

s-a inspirat

din exemplul lui

Vlad

Ţ e p e ş

ca s ă - ş i

i m p u n ă gu

vernarea a u t o c r a t i c ă

prin

s t r a ş n i c e m ă s u r i împotriva marilor boieri.

De când

s-a descoperit, într-o

m â n ă s t i r e din

Rusia,

manuscrisul ce

mai vechi al acestei povestiri,

e

mare d i s p u t ă între s a v a n ţ i pentru

a

stabil

cine a putut

i

autorul. Ultimii istorici de la noi care s-au aplecat asupr

acestei

probleme sunt de p ă r e r e

c ă

trebuie

s ă i fost

scris în

s l a v o n ă

d

vreun

diac ardelean; în

primul rând f i i n d c ă 1 p o m e n e ş t e mereu pe

"regel

Mathias , ca când ar

i

un supus de-al lui; în al

doilea

rând, f i i n d c ă în

text, chiar

rescris în u s e ş t e , se recunosc

câteva

a r t i c u l a r i t ă ţ i

ale slavone

din

ţ ă r i l e

române.

Dar disputa

asta

e

s e c u n d a r ă .

Ce

ne

i n t e r e s e a z ă

e

povestirea din

Rusia,

s c r i s ă în

orice caz

de un

ortodox

-

î n c ă unul ha

botnic, v e ţ i vedea

-

e mult mai i n d u l g e n t ă f a ţ ă de cruzimile lui Vlad

o d

i n s i s t ă

mai cu s e m ă asupra

faptelor

lui de vitejie în lupta împotriva tur

cilor.

De aceea,

cu

ele

voi

începe,

r e ţ i n â n d u - I e

pe cele

care

se

a f l ă

în

po

vestirile germane, ca cele care par a i

confirmate

de scrierile cronicarilo

turci sau

bizantini; atunci sunt mai

multe

ş a n s e

ca ele a i b ă un sâmbur

de a d e v ă r :

1. La Dracula o d ă v n

n i ş t e

soli de la î m p ă r a t ( a d i c ă de la sultan). Ei

î n f ă ţ i ş â n d u - s e

Domnului,

ş i - a u

d e s f ă ş u r a t

turbanele,

dar n-au

scos

ti

chia care le acoperea

capul pe

dedesubt. Î n t r e b a ţ i

de

ce

nu scot tichia

au

r ă s p u n s

a ş a e

obiceiul

în

ţ a r a

lor.

Atunci

a poruncit

o d ă

li

se a t

fesurile în cap

cu

trei

c u i ş o a r e , ca nu

le mai p o a t ă

scoate,

le-a

da

drumul se î n t o a r c ă s ă s p u n ă s t ă p â n u l u i lor " s ă nu mai

t r i m i t ă

obiceiu

s ă u

la a l ţ i mari

s t ă p â n i t o r i " .

2.

Î m p ă r a t u l

î m p ă r a t r ă u a pornit

cu

oaste mare împotriva lui. Da

el a adunat

t o a t ă oastea

c â t ă avea - 30

900

de o s t a ş i - i-a lovit p

turci

în

timpul

n o p ţ i i

omorând

o

m u l ţ i m e

dintre ei. Dar

nu

a putut

bi

ruie

cu

oameni

u ţ i n i

împotriva

unei

o ş t i r i

mari

s-a

întors.

( R e c u n o a ş t e ţ

aici

un

ecou al

atacului

de noapte de care ne pomenesc

cronicile

t u r c e ş t

bizantine.)



D u p ă

l u p t ă îi r i d i c ă la

rangul

de viteaz (v-am spus

însemna

în

româna m e d i e v a l ă cavaler ) pe cei pe care îi

g ă s e ş t e r ă n i ţ i

în f a ţ ă

dar

îi

trage în

ţ e a p ă

pe

t o ţ i cei

ce

erau

r ă n i ţ i

în spate.

Înainte de l u p t ă ar

i

zis

o ş t e n i l o r

s ă i :

"Cine

vrea

se

g â n d e a s c ă

la

moarte,

acela

nu

m e a r g ă

cu

mine

, ci r ă m â n ă aici.

3. Când a

venit

trimisul î m p ă r a t u l u i

ca

ă c e a r ă birul, i-a

spus mer

ge cu el

la î m p ă r a t

cu

birul. Dar,

în drum,

se întoarce

p u s t i e ş t e t o a t ă

ţ a r a punea

pe unii

turci

în ţ e p i iar pe

a l ţ i i

îi t ă i a în

d o u ă

îi

ardea.

(Aceasta

e un ecou

al e x p e d i ţ i e i la sud de D u n ă r e

care

avusese

loc

câteva

luni înainte

de

campania de

r ă z b u n a r e

a sultanului )

4.

ş a de mult ura ă u l în ţ a r a

sa,

d a c ă

s ă v â r ş e a

cineva

vreun

h o ţ i e t â l h ă r i e m i n c i u n ă sau

nedreptate, acela

nu era

chip

r ă m â n ă viu.

Nimeni nu

putea

se

r ă s c u m p e r e

de la moarte ,

chiar

a c ă

era

boier mare,

preot ori c ă l u g ă r sau om de rând,

ba

nici

chiar

d a c ă cineva ar

i

avut mari

b o g ă ţ i i .

Aici

se

a f l ă

a m ă n u n t u l

cu cupa de aur

a t â r n a t ă

la

o

f â n t â n ă într-un

loc pustiu

pe care

nimeni, cât

a domnit Dracula

o d ă

n-a î n d r ă z n i t

o

fure.

5.

Vine apoi fapta

pe care

v-am

mai

spus-o

pe

scurt

,

cum

a c u r ă ţ i t el

ţ a r a de

c e r ş e t o r i .

A

dat s f o a r ă

în

ţ a r ă cine este

b ă t r â n bolnav sau

este beteag

de

ceva

ori

s ă r a c t o ţ i

v i n ă

la

el. s -a

adunat la

el

o m u l ţ i m e n e n u m ă r a t ă

de

s ă r a c i de vaga

bonzi care a ş t e p t a u

de

la el mare m i l ă .

i-a ă g a t într-o c a s ă mare s-a servit aco

lo mâncare b ă u t u r ă din b e l ş u g p â n ă au

fost t o ţ i s ă t u i de mâncare v e s e l i ţ i de

b ă u t u r ă .

Atunci a venit

v o d ă

la ei le-a spus:

-

V r e ţ i v ă

fac f ă r ă griji

s ă

nu d u c e ţ i

l i p s ă

de nimic pe

a c e a s t ă

lume?"

au

zis

cu t o ţ i i

într-un

glas voiau. D u p ă care a

Grup de turci delal iu din Judecata de apoi

de la biser ica ă n ă s t i r i i Vorone l

(primul

sferl al

secolu lui

al XVI-lea)



i e ş i t , a

pus

de s-au z ă v o r â t

toate

i e ş i r i l e s-a dat foc la c a s ă din

mai

mul

p ă r ţ i . Iar

celor

care

vedeau de

a f a r ă

acest

p r ă p ă d auzeau s t r i g ă t e l e

cel

d i n ă u n t r u

le-a zis: -

S ă ş t i ţ i

c ă am f ă c u t a ş a mai

întâi

ca s ă nu mai

p o v r ă altor

oameni nimeni nu mai fie

s ă r a c

în ţ a r a mea, ci

t o ţ i b

g a ţ i .

În al doilea rând,

i-am

slobozit, ca s ă nu mai sufere

nimeni

dintre

pe

a c e a s t ă

lume

de

s ă r ă c i e

sau

de

vreo

n e p u t i n ţ ă .

6. Vin la el, din Ungaria, doi

c ă l u g ă r i catolici,

d u p ă

milostenie.

El îi p r i m e ş t e într-o curte l i n ă de oameni r a ş i

în ţ e a p ă , apoi îi

c h e m ă pe

rând ş i - i î n t r e a b ă

ce

zice lumea

despre el ei

ce cred.

-

Am

f ă c u t oare

bine

a ş a ? cum

îi s o c o t i ţ i

pe

a c e ş t i a

de

prin ţ e p i ? Primul îi spune lu

mea î p r i v e ş t e

ca

pe un mare tiran el r ă u face,

c ă c i se

cuvine ca un

s t ă p â n

fie milostiv, iar c e ş t i a de

prin

ţ e p i

sunt n i ş t e

martiri .

Al

doilea

l-ar

i l ă u d a t ,

zicând

era

pus

de

Dumnezeu

ca

s t ă p â n

ca

p e d e p s e a s c ă

pe

cei

care fac r ă u m i l o s t i v e a s c ă pe cei care fac bine . Dracula

a pus de a fost tras în ţ e a p ă primul

c ă l u g ă r , f i i n d c ă nu ş t i a

v o r b e a s c ă f a ţ ă de marii s t ă p â n i t o r i ; iar celui

de

al doilea

c ă l u g ă r

i-a

dat

cincizeci de d u c a ţ i de aur i-a spus:

- Tu e ş t i un b ă r b a t

î n ţ e l e p t .

7. Povestea,

pe care

am pomenit-o,

cu

negustorul din a r a ungurea

c ă , din

c ă r u ţ a c ă r u i a i se f u r a s e r ă o s u t ă ş a i z e c i de galbeni.

8 .

Femeile c a r e - ş i

î n ş e l a u b ă r b a ţ i i sau fecioarele necinstite sau

ă d u v e

care

n u - ş i

p ă s t r a u

v ă d u v i a

erau

pedepsite

cu

cazne

cumplite:

li

se

jupu

pielea

din deosebite

p ă r ţ i

ale

trupului, l i

se

înfigea

jos un

drug î n r o ş i t

foc l i se

scotea pe

g u r ă . ş e d e a a ş a g o a l ă , l e g a t ă d

un

stâlp, p â n ă ce carnea oasele

ei se

risipeau sau

era

spre

hrana p ă s ă r i l o r .

9. Mergând v o d ă pe drum,

vede

un

ţ ă r a n

cu o

m a ş ă

r u p t ă m u r d a r ă . Întrebându-l pe om

d a c ă

a

n e v a s t ă d a c ă a s e m ă n t anul trecut in, acela a r ă

puns are

n e v a s t ă

are in

destul. Atunci Dracula,

i

trând

în

casa

lui

v ă z â n d

nevasta

e

t â n ă r ă s ă n ă

t o a s ă , ca

s-o

p e d e p s e a s c ă pentru lenevia ei, a pus d

i s-au

ă i a t m â n d o u ă

mâinile apoi a fost r a s ă

în

ţ e a p

Martiriul SJ ntei Margareta -

f r e s c ă g o U c ă

din

seco

lul

l

XIV-lea

biserica

r e f o m 1 a l ă din

Mugeni.

jud.

Harghita.

Reprezentare a supliciului prin

fierbere

în a p ă

sau ulei



T ă r a n

Adam) la câmp detaliu

din ciclul V i e ţ i i

lui Adam Eva

z u g r ă v i t e la Vorone.t începutul

secolului al XVI-lea)

10. O d a t ă , Dracula

lua masa sub trupurile

unei

m u l ţ i m i de oameni

t r a ş i

în

ţ e a p ă . Vede

pe

unul

din comeseni

c ă - ş i

p l e a c ă

într-o

parte

capul

ş i - ş i a s t u p ă nasul. V o d ă

p o r u n c e ş t e fie minte

n a ş tras el

într-o

ţ e a

p ă

mare,

ca acolo sus

nu j u n g ă

putoarea â n ă

la el.

Il Vine

un

sol

de la Matei, craiul unguresc . Solul

era

boier mare

de

neam

din

Polonia.

Dracula

l-a poftit

stea

cu

el

la

m a s ă

în

mijlocul

l e ş u r i l o r

în

ţ e a p ă . Drept

în

f a ţ ă era o ţ e a p ă mai mare, g r o a s ă î n a l t ă ,

a u r i t ă t o a t ă . Dracula îl î n t r e a b ă

d a c ă

ş t i e de

ce

a

f ă c u t

acea e a p ă .

R ă s p u n d e

solul: - S t ă p â n e , pare-mi-se vreun boier

mare

a g r e ş i t

înaintea

ta vrei s ă - i faci o

moarte

mai cu cinste - iar când o d ă îi spune pen

tru el p r e g ă t i s e ţ e a p a ,

solul

ă s p u n d e : S t ă p â n e ,

d a c ă voi fi s ă v â r ş i t ceva vrednic de moarte,

ceea

ce vrei, pentru

tu e ş t i un

u d e c ă t o r drept

nu

e ş t i

tu

vinovat de

moartea

mea,

ci

eu

sin

gur.

Dracula a

râs

i-a dat drumul, î n c ă r c a t

cu daruri, zicându-i: Tu î n t r - a d e v ă r p o ţ i

umbli

în

solie de la

s t ă p â n i t o r i i

cei

mari

la

a l ţ i

s t ă p â n i t o r i mari, pentru e ş t i î n v ă ţ a t de s t ă

pânitorul t ă u

cum

v o r b e ş t i cu s t ă p â n i t o r i i

cei mari ...

12. În

povestea

r m ă t o a r e ,

tot de soli

s t r ă

ini e vorba, ori veneau de la î m p ă r a t sau de

la

rege,

d a c ă

nu

erau

î m b r ă c a ţ i

în chip ales

d a c ă nu

ş t i a u

r ă s p u n d ă Domnului la între

b ă r i l e

sale, îi t r ă g e a

în

ţ e a p ă

pe loc le

spunea,

~ l e r a c b

( i ( a n g a r t l n grauf cln

1d e

trf

):ocfmlid)t Inf '>li

tn

"On

brm

wdCtn

i'Draeolt

roAV ) C

ro

it

( t

Ift c:

gtfpif 9

at. tlnC

gtpt/ltcn.

tm )

mit Crn l)

au6tct'r1.,n tll1tm rcffd q ~ t m . \ fi wic tr Oie

Ifl

it gtf

l)

urn>m

}CfQ4cfm

lafftn ala

tin

t'raut.

JetJ

n-l) at aud

ben

mllttrn

Il't

tinC 9cplatt tln )

fv l a6ie

mllf'

( t ~ (i16trf/ftn.

nb

t l l ţ a n b m a f d ) l ~ c n l i d ) ( ~ n g t > i e i

blffem ttactQt

gtfd)tt6cn

l c n ~ . nbUll\'tld)cm lRnb ( l

gtrt

gint J

at

.

ă d u r e a de

ţ e p e gra

u r ă

din Oracole Wayda -

Nurnberg 1499

•

87



invariabil:

-

Nu

eu

sunt

vinovat de moartea ta, ci

sau

s t ă p â n u l

t ă u , sa

tu î n s u ţ i .

..

D a c ă s t ă p â n u l t ă u , ş t i i n d u - t e cu

minte

p u ţ i n ă n e î n v ă ţ a

te-a trimis la

mine,

la un s t ă p â n i t o r î n ţ e l e p t , atunci s t ă p â n i t o r u l t ă u te

omorât,

iar

a c ă cumva

ai î n d r ă z n i t tu

n s u ţ i vii,

nefiind

î n v ă ţ a t ,

atun

tu î n s u ţ i

te-ai omorât. *

13 . Se

spune

c ă ar

i

tocmit n i ş t e m e ş t e r i

ca s ă

f a c ă

b u t o i a ş e ,

care le-a umplut cu aur -

d u p ă

care i-ar

i ucis, ca

nu afle nimeni

a s c u n z ă t o a r e a

acelei comori.

- U r m ă t o a r e l e

ş a s e

povestiri r e l a t e a z ă

pe

scurt cum l-a prins

Mat

craiul pe Dracula l-a ţ i n u t

î n t e m n i ţ a t

doisprezece ani apoi cum i-a d

drumul l-a ajutat ia din nou domnia Ţ ă r i i R o m â n e ş t i , dar la scu

timp, a

murit.

Nu

vi le mai n ş i r ceea

ce

e vrednic de crezare într-înse

am

folosit mai sus

în

istorisirea

mea; dar ă

dau barem o

p ă r t i c i c ă din

p

vestea a

cincisprezecea, unde autorul anonim

- probabil

un cleric ortodo

p o m e n e ş t e de

trecerea

lui

Vlad

la

catolicism.

Pretinde

Matei

Corvin

i-ar i f ă g ă d u i t c ă - i d ă

din nou

domnia

în a r a R o m â n e a s c ă

dar

în

schim

p r i m e a s c ă c r e d i n ţ a l a t i n ă .

Autorul e

a m ă r â t r ă u

Dracula,

din

intere

n-a ş t i u t reziste ispitei,

s-a

l e p ă d a t

de

legea lui, scrie: Dracul

î n s ă a iubit mai

mult

d u l c e a ţ a lumii

vremelnice

decât pe aceea a lumii v e

nice

f ă r ă

de

s f â r ş i t

s-a e p ă d a t

de

ortodoxie

s-a b ă t u t

de

la d e v ă

a p ă r ă s i t lumina a primit întunericul [ a ţ i î n ţ e l e s : ortodoxia

este

lumin

iar catolicismul

este

întunericul], s-a r e g ă t i t

pentru

chinurile cele ă r ă sfâ

ş i t a p ă r ă s i t c r e d i n ţ a n o a s t r ă o r t o d o x ă a primit î n ş e l ă c i u n e a l a t i n ă

Întrucât autorul a fost o vreme la Buda - o s e m n a l e a z ă chiar el când spun

spre s f â r ş i t c ă

l-a

ă z u t acolo

pe fiul

mai mare al lui e p e ş , viitorul

Mihn

cel

R ă u

(din

a l t ă m m ă decât ruda lui

Matei

Corvin) - e probabil

aco

va i aflat

de

convertirea

lui

Vlad

la

catolicism.

Povestirile

g e r m a

S ă vedem acum câteva

dintre povestirile

germane,

care ne dau

toa

o imagine

mult mai s u m b r ă despre Vlad Ţ e p e ş .

Dar interesant

este

p

când în culegerea s l a v ă

convertirea lui Ţ e p e ş la catolicism

se g ă s e ş t e

• Asemenea

a r g u m e n t ă I i

se

numesc în

filozofie sofisme : ele au o

c o n s t r u c ţ i e ,

a p a r e n ţ ă , perfect l o g i c ă .

dar

duc

la o concluzie

total

a b s u r d ă .

S ă i avut cu a d e v ă r

V1ad Ţ e p e ş o

minte

atât de s u c i t ă ?



ultima povestire, în cea mai

veche versiune e r m a n ă

ea i g u r e a z ă în prima

nu mai e l e g a t ă de "târguI"

pe

care-l face cu

regele

Matei Corvinul ca

recapete domnia, ci

se

zice aici

a m ă n u n t

interesant)

Vlad

ar

i fost

f ă c u t catolic,

de

t â n ă r , chiar

de

" b ă t r â n u l

guvernator al

Ungariei"

,

a d i c ă

de

Iancu

de

Hunedoara

- E p o m e n i t ă b i n e î n ţ e l e s

e x p e d i ţ i a

lui

e p e ş

în

a r a

Bârsei în alte

p ă r ţ i din

Transilvania,

se

zice

c ă în unele sate

oamenii

au fost t o c a ţ i ca

varza Pe

a l ţ i i

i-a

luat cu

el , în l a n ţ u r i , b ă r b a ţ i femei , tineri ,

trâni, iar,

a j u n ş i în a r a R o m â n e a s c ă

i-a

tras în ţ e a p ă . Iar

în

a l t ă parte

,

se

p o m e n e ş t e de un nou chin pe care l-

ar

i imaginat înainte

de

a

ucide

, cel

de

a jupui pielea

t ă l p i i o s â n d i ţ i l o r

de

a

pune

capre

care l i n g ă

rana,

pricinuind

dureri mai mari

cu asprimea limbii lor.

- În l t ă poveste, se

e l a t e a z ă

prinderea tinerilor s a ş i din a r ă ( n u m ă r u l

lor

e

aici

de

patru sute

,

dar

d u p ă

surse

mai

de

încredere

ar

i

fost în total

patruzeci unu); sunt

î n c h i ş i într-o h a l ă mar

e

c ă r e i a

i

se d ă

foc.

-

Ar

i

prins negustori c ă r ă u ş i din Ţ a r a Bârsei , pe unii t r ă g â n d u - i

în

ţ e a p ă , a l ţ i i

î n g r o p a ţ i p â n ă la brâu l u a ţ i apoi

drept

i n t e pentru

a r c a ş i

a l ţ i i

fiind

j u p u i ţ i

de piele. (Interesant e

faptul ă

"

jupuirea" unui

osândit

nu ne este c u n o s c u t ă în

obiceiurile

noastre , în schimb

u r e a z ă

printre

supliciile cunoscute

de

germani

- de unde b ă n u i a l a

t o a t povestea

e

i n v e n t a t ă )

- Când a venit

asupra

lui,

din Transilvania

,

un â n ă r pretendent, Dan

,

din

ramura

D ă n e ş t i l o r .

Vlad

î

învinge

în

l u p t ă

apoi

î

pune

s ă - ş i

sape

sin

gur groapa asiste la prohodul lui, a d i c ă

slUjba

de

înmormântare

c u t ă de

un

preot, abia apoi

t ă i a t î m p r e u n ă

cu

cei

p r i n ş i din jurul

lui.

(Povestea aceasta

a

mai aproape

de

a d e v ă r . )

-

Ar i venit la el cincizeci cinci de soli din

Ungaria,

Saxonia

Tran

silvania. El îi ţ i n e în n e s i g u r a n ţ ă vreme

de

cinci s ă p t ă m â n i cu

ţ e p i ridicate

l â n g ă

locul unde

erau g ă z d u i ţ i . Între timp , face o e x p e d i ţ i e în

a r a

Bârsei,

unde arde , ucide, ia prizonieri. Pe

a c e ş t i a

îi aduce în a ţ a c e t ă ţ i i

B r a ş o v u l u i

la capela

Sfântul Iacob

, d ă foc

întregii

mahalale,

iar

a doua zi îi trage pe

t o ţ i

în

ţ e a p ă

pe

când

î ş i

ia

masa

de

d i m i n e a ţ ă .

Tot

atunci

ar i dat foc bisericii Sfântul

Bartolomeu,

d u p ă

ce

a luat

cu el toate podoabele. Pe

un

c ă p i t a n al lui. trimis cu un pâ1c ca

a r d ă

9



Codlea care s-a întors f ă r ă

s ă

- ş i î n d e p l i n e a s c ă misiunea

din

c a u z ă

s-ar i împotrivit

locuitorii, l-a tras pe el în ţ e a p ă .

A b ă g a t

oameni

într-un cazan cu

a p ă acoperit

cu

scânduri care

sau doar

s ă t r e a c ă

capul a f a r ă , a pus foc sub cazan.

A pus s ă fie t r a ş i

în

ţ e a p ă î m p r e u n ă femei cu pruncii la sân,

ca

erau î n ţ e p a ţ i în sânul mamei.

La c e a s t ă povestire, unul

din

manuscrise

germane a d a u g ă : a provocat

destule

alte s u f e r i n ţ e atât de

mari dure

torturi

încât

n i c i o d a t ă

nu

au imaginat aceasta schingiuitori ai c r e ş t

n ă t ă ţ i i

î n s e t a ţ i de

sânge cum au

fost

Irod,

Neron,

D i o c 1 e ţ i a n

a l ţ i p ă g â

care

n-au

f ă c u t nicicând a t â ţ i a martiri ca acest nebun

însetat

de sânge

A poruncit unor ţ i g a n i spânzure pe unul de-ai lor care era vin

vat de furt.

Ei

n-au vrut

se s u p u n ă , zicând nu

le

d ă

voie legea l

Atunci

a

pus

de a

fost

fiert

ţ i g a n u l

într-un

cazan

i-a

silit

pe t o v a r ă ş i i l

s ă - I m ă n â n c e

E x e c u ţ i a

lu

Dan l

III-lea

Unul dintre

p r e t e n d e n ţ i i la scaunul

Ţ ă r i i R o m â n e ş t i anume

cel spri j init

de b r a ş o v e n i , Dan

al

-lea (fratele

lui

Vladislaval II-lea , voievodu l

ce

domnise

înaintea lui Ţ e p e ş a încercat c u c e r e a s c ă cu armele domnia. Este

învins

în urm

unei scurte b ă t ă l i i (aprilie 1460 executat d u p ă ce i

s-a

slUjit prohodul de

viu .



- Un

preot

a

f ă c u t

o p r e d i c ă în care a

spus c ă p ă c a t u l nu

poate

fi

iertat decât d a c ă nedreptatea o î n d r e p ţ i . Ţ e p e ş l-a

poftit

s ă m ă n â n c e cu

el

au

dumicat

pâinea, a d i c ă î ş i f ă c u s e fiecare b u c ă ţ e l e

de

pâine pentru

a le

lua

cu

mâncarea.

Preotul

, din n e b ă g a r e

de

s e a m ă a

luat

cu

lingura

un

dumicat

de-al lui". V o d ă l-a

întrebat

atunci d a c ă a d e v ă r a t a ş a g r ă i s e

în

predica

lui. - M ă r i a

ta

, a ş a este", a r ă s p u n s el.

La

care

Dracula i-ar

fi zis: - "De ce

atunci

îmi iei pâinea mea pe care eu

mi-am

dumicat-o?

î n d a t ă a pus fie tras

în

ţ e a p ă .

-

Ar

fi

tras în

ţ e a p ă cinci sute de boieri

f i i n d c ă

nici

unul

nu ş t i u s e

r ă s p u n d ă corect la întrebarea c â ţ i domni î ş i aduc aminte c ă a avut ţ a r a ?

Unii

au

r ă s p u n s cincizeci, a l ţ i i treizeci

sau d o u ă z e c i

-

nici unul

n-a

dat

r ă s p u n s u l voit

de Ţ e p e ş , anume ş a p t e

(care pesemne era n u m ă r u l

s t r ă -

m o ş i l o r s ă i d i r e c ţ i ) ,

a ş a

i-a tras pe t o ţ i

în ţ e a p ă .

-

În 1462

,

Dracula

a

sosit

în o r a ş u l Nicopole a poruncit fie

omo

r â ţ i

peste

d o u ă z e c i

cinci

de

mii

de oameni

-

i a t ă

aici

povestea

nici nu i n v e n t e a z ă , nici nu

e x a g e r e a z ă :

v-am

dat

mai sus cifra

pe

care Vlad

Ţ e p e ş

a comunicat-o el

î n s u ş i regelui Matei

Corvin Dar povestea a d a u g ă

c ă

slujitori

ai lui Dracula i-au cerut ă le fie date ca o ţ i i "cele mai

frumoase

femei fecioare" pe care le p ă s t r a s e r ă în i a ţ ă . Dracula i-a pedepsit crunt

pe

a c e ş t i a omorându-i

pe

ei

pe

femeile

pe care

le ţ i n u s e r ă pentru ei.

- Dracula

ar

fi decapitat c â ţ i v a

boieri capetele

lor

le-a

folosit ca

m o m e a l ă pentru raci.

Cunoscut

este

racul,

acest

gustos crustaceu, se

h r ă n e ş t e

cu

m o r t ă c i u n i . Apoi a

poftit

pe a p r o p i a ţ i i ace-

lor

boieri

le-a

dat

de

mâncare

acei raci

,

zicându-Ie:

-

Voi tocmai m â n c a ţ i

capetele prietenilor v o ş t r i .

-

Apare,

cu variante, în

p o v e ş t i l e

germane,

istoria ţ ă r a n u l u i g ă s i t

cu o c ă m a ş ă prea s c u r t ă .

Aici se

spune

trage în

ţ e a p ă pe

nevasta

l e n e ş ă

ş i - i

d ă ţ ă r a n u l u i

a l t ă n e v a s t ă ,

pe care

o a m e n i n ţ ă

de

ace

e a ş i s o a r t ă

d a c ă

nu-i face s o ţ u l u i o c ă m a ş ă mai l u n g ă ...

-

U r m e a z ă povestea ă s t r u ş n i c ă

a

c ă l u g ă r u l u i c ă l a r e

pe un ă g a r

care e

tras

în

ţ e a p ă

el,

m ă g a r u l .

C ă l ă u v i c t i m ă .

Detaliu din

ă i e r e a capului

Sf Ioan

B o t e z ă t o r u l

-

începutul secolului

al

XVI lea. Altar gotic

î biserica

din

o a d e ş

jud

B r a ş o v .



- A l t ă poveste e x t r a o r d i n a r ă e u r m ă t o a r e a : c i c ă v e n i s e r ă în ţ a r a

trei sute

de

ţ i g a n i . Dracula a

ales

trei

dintre

cei

mai a r ă t o ş i

a

porun

fie f r i p ţ i , c e i l a l ţ i fiind s i l i ţ i s ă - i m ă n â n c e Apoi i-a m e n i n ţ a t s ă - i s i l e a

pe t o ţ i

se m ă n â n c e

între

ei d a c ă

nu

vin

cu

el se

b a t ă

cu turcii. Ţ i g

nii, b i n e î n ţ e l e s , primesc schimbul. Atunci

Dracula

i-a

î m b r ă c a t

pe

t o ţ i ,

caii

lor, cu piei

de

a c ă , când

au

ajuns

de s-au ciocnit cu turcii, caii ac

tora au

nechezat

au luat-o la f u g ă din

cauza

vuietului, de care

se

sp

r i a s e r ă -

a ş a

ajung ei la o a p ă

unde

s-au înecat cu t o ţ i i .

- G ă s i m în s f â r ş i t în p o v e ş t i l e germane felul cum c u r ă ţ ă Dracu

ţ a r a

de

s ă r a c i dându-Ie foc; povestea

cu

vizitatorii care nu i - a u descope

capul, numai aici

nu

sunt

turci,

ci italieni C i c ă s-au plecat, s c o ţ â n d u -

p ă I ă r i i l e , sub care aveau berete sau

scufii brune r o ş i i ,

pe care î n s ă

le-au scos. La întrebarea lui v o d ă

de

ce nu le-au scos

pe

acelea,

i

zis: S t ă p â n e , e obiceiul nostru. Noi

nu

le

scoatem

nici înaintea î m p ă r

tului. Atunci

Dracula

le-a spus:

Eu

vreau

v ă

respect

obiceiul

nu le

c a d ă

de pe

cap ,

a

pus

de

l

s-au ţ i n t u i t scufiile de

jur-împre

j

cu

cuie de

fier tari groase .

- În s f â r ş i t , iar o t e m ă

pe care

am g ă s i t

în

povestirile s lave : c

a

celor

doi c ă l u g ă r i s t r ă i n i î n t r e b a ţ i "ce se spune bine despre el". Num

Vlad Ţ e p e ş

c ă t r e

boieri

Ş U . U

c â ţ i domni a avut

ţ a r a

p â n ă azi?



aici morala e

tocmai i n v e r s ă : Dracula î

trage

în ţ e a p ă

pe

cel care l-a lin

g u ş i t

zicându-i

c ă - I v o r b e ş t e lumea numai

de

bine, pe când î l a u d ă

pe

cel

care i-a spus a d e v ă r u l , c ă

este "cel

mai mare

c ă l ă u pe care

î p o ţ i

g ă s i în

lume"

Acum, dragii mei, s t ă m cu t o ţ i i pe gânduri. Ce

putem

crede din toate

acestea

Câteva

lucruri

sunt

sigure, ori ne sunt raportate

de

mai

multe

surse

independente,

ori, într-un caz, s-a ă u d a t

cu

ele chiar e p e ş ,

cum

e cazul zecilor de mii

de

oameni

c i ş i

la

sud de D u n ă r e

în

iarna 1461-1462

de

t r i m i ş i ai lui, incursiune despre care a m i n t e ş t e într-o scrisoare a

lui

c ă t r e Matei

Corvin. P ă d u r e a de d o u ă z e c i de mii de t r a ş i

în

ţ e a p ă , de l â n g ă

T â r g o v i ş t e ,

a

v ă z u t - o

sultanul cu

ochii

lui,

lucrul

ne este raportat

de

mai

m u l ţ i

cronicari,

dintre care

unul pare

a

i fost martor ocular,

era atunci

secretar de Divan".

C ă

l-a prins pe Albu cel

Mare,

care fusese boierul

cel

mai de

s e a m ă

al predecesorului

s ă u

care

î n d r ă z n i s e

se

ridice cu

oas

te împotriva

lui; nu

s-a m u l ţ u m i t

s ă - I

taie pe

el,

cum

ar

i f ă c u t un

alt

voievod,

ci i-a ucis tot neamul,

fii, femei, copii,

slujitori

e

i a r ă ş i

un

fapt

atestat

de mai multe

izvoare. P r ă d ă c i u n i l e

omorurile din jurul

B r a ş o v u l u i , din a r a A m l a ş u l u i din jurul Sibiului

sunt

ele

fapte

istorice,

ca uciderea,

cu

o înscenare m a c a b r ă a t â n ă r u l u i pretendent Dan, învins

într-o

b ă t ă l i e .

Atunci , e lesne de închipuit î n t r - a d e v ă r cruzimea de care d ă d e a

do

v a d ă

n u m ă r u l

uluitor de mare al victimelor (nu u i t a ţ i de asemeni

p o p u l a ţ i a Ţ ă r i i

R o m â n e ş t i era

pe atunci de

zece ori

mai

m i c ă )

vor

i

frapat


contemporanilor - mai

cu

s e a m ă a acelora care

a v u s e s e r ă

de

suferit

de pe urma lui. i-a mers faima, din u r ă în g u r ă , fiecare mai a d ă u

gând, mai

sucind, mai deformând,

mai

ă s c o c i n d câte

ceva

sau confundând

a d e v ă r a t e l e

fapte ale lui e p e ş

cu

p o v e ş t i populare de

cu

totul a l t ă origine.

Chiar

de n-ar

i

a d e v ă r a t e

decât

o zecime dintre faptele

ce s-au

raportat

de

spre

el

ar

i

de

ajuns

pentru

a

conchide

c ă

î n t r - a d e v ă r

cruzimea

lui atin

gea anormalul,

prezenta un caracter c ă r u i a

i se zice

morbid

fiind

un

fel

de

b o a l ă .

Apoi, au venit

scriitorii, p o e ţ i i trubadurii dornici

de a

capta

9



În

1897

apare

romanul Dracula

de

Bram Stoker

9

excita


a s c u 1 t ă t o r i l o r -

într-atâta

încât numele lui

Dracula

devenit, cu vremea,

în Europa, un a d e v ă r a t

simbol al

cruzimii gratuite, di

bolice,

iar a s t ă z i ,

noi, oricât ne-am s t r ă d u i , nu mai

putem d e s f ă ş u r a

v i ţ a

î n c â l c i t ă

a

v i e ţ i i

faptelor

a d e v ă r a t e ale

lui

Vlad v o d ă zis

Ţ e p e ş ,

z

Dracula.

Dar

cu

Dracula

vampirul cum

t ă m Trebuie s ă v ă povestesc pe scu

despre aceasta

- va

i ultima n o a s t r ă poveste.

8 Romanul

Dracu a al

lui Bram Stoker

L

a s f â r ş i t u l veacului al XIX-lea -

deci

nu chiar

de

mult,

acum o s u

ceva de ani p ă r i n ţ i i mei, de p i l d ă , erau

pe

-at

unci

a d o l e s c e n ţ i ) -

un

scriitor

irlandez,

Bram

Stoker,

autor

de

romane

fantastice

g r o a z ă (moda romanelor

p o l i ţ i s t e

cam

tot

atunci tot în Marea

Britan

se

n a ş t e ) ,

face

c u n o ş t i n ţ ă cu

un profesor ungur,

care îi

p o m e n e ş t e pent

prima o a r ă de Dracula. Dar

nici

acesta nu avea c u n o ş t i n ţ e temeinice as

pra

a d e v ă r a t u l u i personaj

istoric,

ci

ş t i a

de el, probabil,

doar

din fai

moasa

Cosmografie a lui Sebastian

Munster.

De aceea

Bram

Stoker

crede

Dracula

a

fost

un voievod

al

Transilvaniei.

Ce

u r m ă r e a

Bram Stoker? Voia

s ă - i sperie pe

cititorii acelei

perioade

de

glorie a

Marii

Britanii

(cu vreo

d o u ă z e c i de ani înainte,

regina

Vic

toria a Angliei

fusese

î n c o r o n a t ă ca

î m p ă r ă t e a s ă a Indiei Imperiul colo

nial

britanic

era de departe cel mai

întins din

lume,

iar

flota b r i t a n i c ă

domina

oceanele) A

inventat

deci

un

personaj diabolic,

care

u r m ă r e ş t e

distrugerea Marii Britanii. .. cine

Bram Abraham) Stoker (1847-1912)

scriitorul irlandez

a c ă r u i

carte

a provoc

În lume o

a d e v ă r a t ă

draculomanie



Actorul

Bela

Lugosi

în f i lmul Dracula.

Cinematografia l-a transformat

pe

vampiru1 Dracu1a

Într un

personaj

universal. iar chipul unuia

dintre

primi i

actori care l au

interpretat

Bela

Lugosi a

r ă m a s în memoria c o l e c t i v ă

ca

imaginea m o d e r n ă a conte1ui vampir.

putea

i

mai

potrivit

decât acest

mi

tic personaj

medieval a

c ă r u i exis

t e n ţ ă o descoperea? I-o i p l ă c u t

numele

"Dracula": aducea cu dra

gonul,

animal fabulos din mitologia

c h i n e z ă e u r o p e a n ă a n t i c ă ,

poate

cu

numele unui legislator din Gre

cia a n t i c ă , Dracon, celebru pentru

asprimea pedepselor sale de unde, expresia 1 0 d e r n ă m ă s u r ă d r a c o n i c ă ) .

î n c h i p u i e ş t e

un

conte

Dracula care

t r ă i e ş t e

într-un

castel

din Transil

vania care

e înzestrat

cu

puteri

supranaturale,

diabolice:

noaptea

se pre

face

în

vampir,

un

fel

de

stafie

care poate c ă l ă t o r i

ca

vântul

ca

gândul,

c a r e - ş i m u ş c ă victimele

de

gât,

sugându-Ie

sângele. Dar

aceste

victime

nu mor, ci sunt la rândul

lor

p r e f ă c u t e

în

strigoi, care vor îndeplini voia

contelui-vampir Dracula .. V e d e ţ i ce n ă s t r u ş n i c ă e t o a t ă povestea, de te în

trebi

cum

de a putut

romanul

a i b ă atâta

succes atâtea

d i ţ i i .

Romanul

se t e r m i n ă printr-o a d e v ă r a t ă e x p e d i ţ i e

î n t r e p r i n s ă

de

un

grup de englezi

un

american care, c ă l ă t o r i n d

în

secret

prin Moldova, de la G a l a ţ i p â n ă

la

pasul

B â r g ă u l u i

Borgo

ass

în roman),

î

surprind noaptea

pe conte în

castelul lui,

înainte

de ceasul în c a r e - ş i c a p ă t ă puterile supranaturale,

ş i l

ucid,

salvând Imperiul

britanic

T o a t ă povestea

e

absolut a b r a c a d a b r a n t ă

n-are, în a f a r ă de

nume,

nici o

l e g ă t u r ă cu

personajul istoric Dracula,

alias

Vlad

Ţ e p e ş . Adaug

nici

m ă c a r

nu

se g ă s e s c

în

s u p e r s t i ţ i i l e

noastre

populare p o v e ş t i cu

vampiri. Strigoii

sau

sta

fiile din crezurile

eresurile

noastre nu sunt

vampiri.

Ş t ţ

unde s-au n ă s c u t vampirii?

În

ţ a r a v e c i n ă ,

în

Serbia

Chiar

cuvântul, azi in

t e r n a ţ i o n a l ,

e de origine s â r b e a s c ă .

Nosferatu primul f i lm de g r o a z ă inspirat de cartea

lui

Bram

5toker

a fost realizat

de regizorul german

F W Murnau

în

1922.

9



(

..

, ,

- I

eu mai am o idee, privitor de

data

asta la s u b c o n ş t i e n t u l l ţ i i ~ r c

Stoker,

d a c ă

era cu a d e v ă r a t de peam iI;landez: el scria

pe

e n g l e z e ş t e , d

îi

ur?,

în ascuns" pe englezi, care-t

asupreau

ţ a r a de

sute

de ani:

Nu cum

va

a fost animat

de

o

t a i n i c ă

bucurie

de a-i

speria

pe

englezi? E, a ş a , o;id

a mea,

de

cercetat. ' _-

de când

a a p ă r u t

romanul, mai

cu s e a m ă d ţ când a

apâru\

. s

dezvoltat cinematografia, suntem

n ă p ă d i ţ i ,

i n u n d ~ ţ i

de

filme, un<cle mai o

ginale, dat mai toate stupide, cu Dracula n f ă ţ i ş ca un 'aristocrat l ~ g a

tenebros, cu e l i p s i ţ i i

d i n ţ i c a n i n i

de

o

lungime

a n o r m a l ă , c ă c i cu 'ei, nu

• , .

a ş a ? ,

î ş i

m u ş c ă victimele. ă î n t r i s t e a z ă numai

gândulla

atâta

m a g ţ n a ţ

prost î n ţ e l e a s ă .

1 ,

,

,

Dar m ă î n t r i s t e a z ă mai mult gândul s-au g ă s i t g u v e r n a n ţ ~

t ă r i i n ~ a s t r e care au . crezut c ă pot folosi

.,draculoinania"

din Occide

. , \

pentru a atrage t u r i ş t i în ţ a r a n o a s t r ă , pQvestindu-Ie m o ş i 'pe r o ş i desp

a d e v ă r a t u l Dracula, v o i e v o d ţ 1 1 nostru V l a d

Ţ e p e ş , a r ă t â n d u - I e ldcu

unde

nici n:-a fost

si

,

în

orice,caz,

n-a avut c e t ă t i sau

castele

de-ale

lui.

, 1

..

acuma

se

, o r b e ş t e - ', vai - de

construirea

unui fel de Djsney Land.

lui Dracula

E

lucru r u ş i n o s s ă te

joci

astfel cu istoria neamului t ă u . S

• ..

:

l \ . -

ş t i ţ i de

la

mine, ă y ă

fie îndreptar în via ?,

ca nimic

bun,

nimic traini

.

/

nu se pqate c l ă d i n i c i o d a t ă n i c ă j e r i pe m i n c i u n ă , '

Nu t r e b u i ~ s ă 'se ia în zeflemea figura 'ullUI r>ersonaj istor

',

care, cu umbrele:

d e ţ r cu

~ a s e m l l i t a 'lui viteji

-face

parte

-din

trecutul neamului

nostru

.

* )

I

Pecetea T ă r J i Românesti

acum

v ă

p ă r ă s e s c ,

dragii

mei. Dar poa

r e g ă s i m

curând,

în

a c e l a ş i

veac, cu Ş t e f

, l

î vremea

d o ~ t o r u 1 u 1 .

Vlad Dracul. •

,

al

Moldovei; apoi,

în veacurile

u r m ă

toare,

poate cu

alte

-figuri alte

n t â m p l ă r i

d

f r ă m â n t a

ta

istorie a României. Asta doar a c ă

v r e ţ

D a c ă nu mai e ţ i n-am ă mai scriu pentru vo

ci

numai pentru

ine singur.

Dar

mi-ar

p ă r

r ă u

C ă p a r c ă ~ a i î n v ă ţ a t eu ceva de

c;F

s t ă m de vorb î m p r e u n ă . .

...

,-

..



Autorii î ş i e x p r i m ă

gratitudinea

f a ţ ă

de

a r h i t e c ţ i i

G. Sion C. Moisescu pentru

sprijinul

acord

la reconstituirea g r a f i c ă a c e t ă ţ i i Giurgiu, respectiva C u r ţ i i d o m n e ş t i de la T â r g o v i ş t e f a ţ ă

istoricul C. Rezachevici pentru i n f o r m a ţ i i l e inedite

c o n s u l t a n ţ ă

istoricul de a r t ă A

Kertesz

Muzeul

Brukenthal

pentru facilitarea reproducerii altarului de la Târnava, istoricul Andreesc

cât f a ţ ă de t o ţ i cei care au sprijinit

într-un fel

sau altul realizarea acestei c ă r ţ i .

Prezentare

g r a f i c ă

c o p e r t ă design,

fotografii

legendele

imaginilor

RADU OLTEAN

Tehnoredactare c o m p u t e r i z a t ă

MIHAELA B I S c Ă R E A N

agina 2:

Altarul de

la Tâ

rnava

-

s f â r ş i t u l secolului

al

XV-lea

detaliu)

agina 3: gravurâ modernâ de Radu

Oltean

Descrierea

CIP a Bibliotecii N a ţ i o n a l e

DJUVARA. NEAGU

De la Vlad Ţ e p e ş la Dracula Vampirul / Neagu

Djuvara;

il.: Radu Oltean. - Ed. a 2-a. -

B u c u r e ş t i :

Humanitas, 2003

ISBN 973-50-0582-4

l. Oltean

,

Radu

iL)

94 498)

© HUMANITAS, 2003

Toate drepturile asupra reproducerii

imaginilor

din acest volum

sunt

rezervate Editurii Humanitas.

Sunt interzise reproducerea, înmagazinarea

sau

transmiterea

imaginilor

pe orice cale

e l e c t r o n i c ă , m e c a n i c ă fotocopiere, înregistrare etc. f ă r ă permisiunea s c r i s ă a editorului.

EDITURA HUMANITAS

P i a ţ a

Presei

Lib

ere

1.

013701 Sector 1 B u c u r e ş t i R o m â n i a

Tel.: 401)

222

85 46. Fax 401)

222 36 32

www.humanitas.ro

•

www.Iibrari i lehumanitas.ro

Comenzi CARTE

PRJN

P O Ş T Ă . tel.

/

[ax: 021)

222

90 61

ISBN 973-50-0582-4



CUM

S A N Ă S C U T

POPORUL ROMAN

Text

NEAGU DJUVARA

l u s t r a ţ i a

RADU OLTEAN

SIMONA BUCAN

În

c e e ş i serie au a p ă r u t

.1

\( . l 1 >Il \

\ t

l

\1

L

\

>

II

\ . 1\\.1 -

I I I

(

\ .

CUM S A N Ă S C U T

POPOI:tUL ROMAN

MIRCEA CEL Ă T R Â N

SI LUPTELE CU TURCII

Text

NEAGU DJUVARA

l u s t r a ţ i a

RADU OLTEAN



La p r e ţ u l de

vînzare

se

a d a u g ă

2 .

reprezentînd valoarea l imbrului

erar ce se v i r e a z ă

Uniunii Scrii lorilor

din România.

Conl

nr.

2511.1-171.1/

ROL.

B.C.R. Filiala sec-lor 1 u c u r e ş l i

Redactor

coo

rdonator

al o l e ţ i e i Humanitas

Junior

ANCA DUMITRU

R

edac

l ii

ANCA

DUMITRU

S.

SKULTETY

p ă r u t

2 3

B U C U R E Ş T I

- ROMÂN

lA

Tiparul

executat

la

R. A.

MON ITORUL OFICIAL

de la vlad tepes la dracula vampirul

Documents