H 0 Y.lHA

$HN,hEH

VLHN TEPESCoperta 9i ilustraliile:

hIIKUI.IH NRH$HISI

ISTORII $U

Editura NEUMA2019

Cuprins

Adeviratul Vlad al Treilea Basarab

Vlad si solii lui Mahomed

T"p"t nu cade in capcani

Atacul de noapte

Vlad si frumoasa Katharina

Ultima bitiilie a lui Vlad T"pug

.:i

,;*t

da{:flttI,1

d1'l1-{

-:,!

'J

fr-!,i

4

Adeviratul Vlad al Tieilea Basarab

lad al Treilea, cunoscut ca Vlad T"p"g G431,-1,476), a fost domnul ldriiRomAnegti. El s-a ndscut la Sighigoarat ca fiu al voievodului Vlad al Doileazis gi Dracul. A avut trei domnii. Cea mai lungd a fost irntre 1,456 Vi 1462. Afost cdsdtorit de trei ori gi a avut cinci copii: patru bdieli 9i o fatd. Dintre fiiisdi a domnit doar unul: Mihnea I cel Rdu. Vlad lepeg arctuzat sd pldteascd

tribut turcilor. El a fdcut mai multe incursiuni la sud de Dundre. Apoi a oprit armata uriagd,condusd chiar de sutanul Mahomed al Il-lea. Aceasta a fost puternic lovitd de atacul denoapte din'1.6-I7 iunie L462. Totugl, sultanul a reugit sd-I ageze pe tronul Jdrii Romdnegti pe

Eqd,r cel Frumos, fratele lui Vlad T"p"g.Vlad a luptat impotriva fratelui sdu, care era aliatul turcilor si avea boierii de partea sa.

A trecut in tansilvania cerind sprijinul lui Matia Corvin. Dar acesta l-a arestat sub invinuireade trddare gi l-a linut prizonier 12 antin castelul din Vigegrad, apoi la Buda. L-a eliberat abiain1.475la cererea lui $tefan cel Mare. VIad a fost recunoscut din nou ca voievod al Valahiei,dar a fost asasinatin1476. Nu se cunoagte locul mormAntului sdu, dar se bdnuiegte cd esteinmormdntat la Mdndstirea Comana.

Un scriitor irlandez, Bram Stoket, l-a identificat pe Vlad T"p"g cu un vampir dinTransilvani4 Contele Dracula, in romanul sdu din 1897. Ideea cd Vlad ar fi acelagi cuvampirul Dracula a fost mult speculatd in cdrli 9i mai ales in filme. Dar ea nu are niciun temeireal. ,,DractJIa" - vampirul e o simpld ficliune literard.

ffi-5-

Vlad si solii lui Mahomed,

umnezeu sd binecuvinteze poporul romAn acum si pururea si-n vecii vecilor!Chiar dacd romAnii au trdit multe veacuri in trei tdri, lara RomAneascd,Ardealul gi Modov4 ei au vorbit mereu aceeasi limbd si au avut conducdtoriviteji. Numele 9i faptele acestora au rdmas scrise in cronici. Dar au ajuns pAndla noi si povestite din tatd in fiu. Noi, astdzi, putem sd le cunoagtem si sd ne

mAndrim cu ele.Demult, acum aproape sase sute de ani, in Jara RomAneascd, numitd 9i Valahia, era pe

tron un domnitor tdndr si viteaz din neamul Basarabilor. Acesta era Vlad al Treilea, zis giT"p"g. Tatdl lui era Vlad al Doilea zis gi Vlad Dracul. I se spunea a9a pentru cd purta Ia gdtun blazon sau insemn cd este Cavaler al Ordinului Dragonului. Ei erau un grup de cavalericrestini gi nobili. Voiau sd lupte impotriva primejdiei ce venea de la Imperiul Otoman.

Pe vremea lui Vlad Dracul 9i apoi a fiului sdu Vlad T"p"g, Imperiul Otoman se mirise9i devenise foarte puternic la sud de Dundre. Era cArmuit de sultanul Mahomed al Doileanumit Cuceritorul. Pentru ci el cucerise, pe cAnd avea doar 21. de ani, Constantinopolul,capitala Imperiului Bizantin. La vremea povestirii noastre, avea 30 de ani, fiind cu pulin maitAndr decit Vlad T*pug, domnitorul valah care incepuse sd-l infrunte.

Iatd c5, in anul 1.459, Vlad Jepeg nu mai voia sd pldteascd tribut turcilor. Adicd suma debani pe care o cereau acegtia in schimbul pdcii. Cdci ei erau mai puternici in acea partea alumii.

- Cit e tributul? intrebase Vlad.-Zece

mii de galbeni, Mdria-Ta, ca in fiecare an.

- Nu-l pldtim! hotdrAse Vodd.Boierii se cam speriaserd. Nu era de glumit cu puterea lui Mahomed al Doilea.Unii ar fi plStit tributul, ca sd fie ldsafi in pace.Dar nici cu Vlad nu le-ar fi fost prea bine dacd i se impotriveau!De cum ajunsese pe trory cdt era de tAndt, Vlad se ardtase necrutdtor cu cei care fdceau

rdutdfi, furturi, ing eldciuni.Aflase cd unii dintre boieri il omorAserd pe fratele sdu mai mare, Mircea, la Tdrgoviste,

unde era pe atunci capitala ]drii Romdnegti.

,

fl ingropaserd de viu. Vlad Tepeg se infuriase.Aporuncit, firdatd."-u ujr., domn:- in Duminica Pagtelui, sd se infdflg eze aici,la TArgovigte, toli marii boieri. sd vind cufamiliile 1or. Dau o petrecere pentru marea sdrbdtoare.Boierii veniserd 9i petrecuseri bine. Mancare qi bduturd erau din belgug.Dar la sfdrgit - ha!! - vodd ii arestase pe toli .Ji .ur" fuseserd impotriva fratelui sdu.- Ce facem cu ei, Mdria_Ta?- Pe cei mai bdtrant sd_i trageli in feapd. E limpede?- Sigua indllimea-Ta.- De acolo mi se gi trage porecla de,,!epeg,,. sau nu? intrebase vodi.- Iertare, strdlucirea-Ta! se rusinaseri caprtanii lui.Dar domnitorul nu avea vreme:

- Boierii cei tineri, urmase vlad, sunt buni de muncd. sd-i punefi in lanfuri. Acum!Peste pufind vreme, Porunca era indeplinitd. vlad ceruru ou-"r,ilor lui de credintd:- Toli boieriilegali sd fie dugi la Poenari, pe malul rdului Arg"g. j5 ilf"9, rJ-".,pentru construi acolo o cetate puternicd. o si am nevoie de ea.Nu le spusese pentru ce. Desigur, se gandea de furci. !i aga s-a fdcut. Ruinele aceleicetdli se mai vdd gi azi.Atunci boierii, care il porecliserd fepep au inceput sd-l vorbeascd de rdu 9i mai tare.Adevdrul eta cd',la vremea aceea, mulli cirmuitori din Europa chinuiau 9i ,r"iJ"u'oameni' li trdgeau gi in jeapd. Cd doar nu vlad ndscocise acest mod de a scdpa de cei rdi.vlad era el asPru, dar altfel i-ar fi fost greu sd conducd o tard in care fuseseneordnduiald. jin anul ftr care nu mai pldtise tribut turciloq, vlad Jepeg primise vegti prin oamenii sdide incredere. Avea iscoade pricepute, cum aveau mulli domnitori.- Mdria-Ta, ziceauei, regele Ungariei, Matia Corvin, vrea sd porneascd lupta impotrivaotomanilor.- O sd ne aldturdm gi noi, a spus Domnul r%lahiei.- Papa de la Roma i-a dat lui Corvin patruzeci de mii de galbeni pentru asta.- Hei! Cu banii dgtia ar putea inarma 12 000 de ogteni buni.- Ba qi vreo zece cordbii.Matia Corviry pe-atunci foarte tand4 abia luase tronul Ungariei. Era fiul unui domnitorroman al tansilvaniei, Iancu de Hunedoara. IJrma sd aibd o domnie lungd gi glorioasd.Alte iscoade ii spuneau lui Jepeg:- Fii cu grij5, Mdria-Ta! Turcii au bdgat de seamd cd te-ai apropiat de Matia Corvin.- $i ce-mi pot face? intreba Domnul, care era un om indrdznetr.- Ehei, murter Mahomed ifi poate intinde vreo capcand.- $i-apoi o sd-l aducd pe tronul valahiei pe fratele meu, Radu cel Frumos. El ii este supus.- Oho! Se prea poate, Mdria-Ta. Sd te feregti.Aga a gi fost.sultanul Mahomed prinsese de veste cd vlad se inlelege cu Matia Corvin. sd lupteimpreund' singur i-at fifost greu sd nu pldteascd tribut gi sd rdmand in calea turcilor.

d

-8-

i

Poenari

La inceput, sultanul a trimis nigte soli, adicd mesageri ai sdi, la Tirgoviqte. Voia sd aflede ce Vlad al Treilea nu-i pldtegte tributul.

Au ajuns solii la Curtea Domneascd. Domnitorul i-a primit cu preficutd bundvoinfd. Elle-a spus:

- Doreste Strdlucirea-Sa, sultanul Mahomed" ceva de la mine?- Precum 9tii, au zis solii, ai de platd zece mii de galbeni. Stdpinul nostru vrea sd stie

de ce nu pldtegti. Mdria-Sa te-a ajutat.Era adevdrat c5,,la lnceput, Vlad avusese sprijinul turcilor ca sd ajungd domn.Acum Viad nu voia sd isi sdrdceascd supugii pentru tributul sultanului.A9a cd a rdspuns viclean:

- Ar fi prea mare osteneala pentru mdritul sultan sd numere banii an de an. Mai bineii trimit pe mai multri ani o datd. Sd aibd ce numdra. Ce zicefi?- Aferim! au zis solii. Adicd. ,,Bravo" in limba lor.Dar ei gAndeau altceva. inleleseseri cd Vlad ii duce cu vorba. Cd ii gi batjocoregte. Se

gAndeau cd o sd-i spund sultanului. Iar acela o sd-l inve{e minte.Vlad T"p"? 9i fratele sdu dupd tatd, Radu cel Frumos, stdtuserd la turci o vreme, trimigi

chiar de tatdl lor Vlad Dracul. Era obiceiul de atunci al voievozilor din Valahia. Turcii voiausd fie siguri cd n-ar fi uneltit impotriva 1or. CAnd Vlad Dracul trecuse la cele vegnice, turcii ileliberaserd pe Vlad cel tAndt, crezAndu-lla cheremul lor. il pdstraserd irsd pe fratele lui, Raducel Frumos.

Vlad, agadar, trdise la turci gi le gtia obiceiurile. Astfel, ei i9i pdstrau mereu pe cappdldriile lor ciudate numite turbane. Acestea, cu cAt erau mai mari, cu atAt ardtau rangul traltal celor care le purtau.

Totugi el a zis, prefdcut:

-Daq domnilot, de ce nu vd scoateli turbanele? Aici e cald.

- Ai uitat poate obiceiul nostru de a sta cu capul acoperit.- La noi e o lipsd de respect sd stai cu capul acoperit. Mai ales in fala unui voievod.- O fi la voi, la ghiauri, adicd necredinciogii inAllah. Dar la noi nu e, bre. E chiar lucru

grav sd stai descoperit.

T"p"g atAt agtepta.

- Hei! a strigat Vodd. Solii dgtia au dreptate! Ia bateli-Ie nigte cuie in cap, prin turban.Sd nu le cadd gi sd se faci de rAs.

lndatd, ostagii lui Vodd au sdrit asupra solilor. I-au prins strdns gi au implinit poruncalui Jepeg.

Cuiele au trecut prin turbanele de mdtase 9i s-au infipt in capetele turcilor.Cum e firesc, asta i-a ucis pe soli.Boierii se uitau gi nu le venea sd cread5. Unii se bucurau cd Vodd se aratd hotirAt. Allii

se temeau de ce va urma cind sultanul va afla intdmplarea.Desigul, vestea s-a dus indatd. Cind a aflat sultanul de ce nu se mai trtorc trimigii lui,

s-a supirat ingrozitor. El9i-a dat seama cd nu va avea viald ugoard cu Vlad T"p"g. $i a maiinleles cd, dacd mai trimite soli in Valahia vor avea o soartd la fel de rea.

-LL-

Iar vlad tot n-a platit tributul. A continuat sd facd ordine in lara lui a9a cum stia el.incat lucrurile mergeau bine gi nimeni nu mai i'arar',ll;H" ".t "i*t

alte blestemdtii.Domnitorul a pus la TArgovigte, lingd o fantand, o cupd de au4, sd bea ;;;;p;;;i;domnit el nimeni n-a furat u."u .rrpd. Nu indrdrrrea nimeni, cdci un hof si-ar fi pierdut viataindatS, tras in feapd. ,7-Dar alte incercdri il asteptau pe vlad T"p"g, cum vom vedea.

:':a:Y;'J;"**Fs:e*-? ,*

,'.f(,1.i

t a"*

-12-