activitati_destinate_parintilor_copiilor_def_auz

8/7/2019 activitati_destinate_parintilor_copiilor_def_auz

1/6

LOGOPEDIE.dap.ro

1

Activitati de suport destinate parintilor copiilor cu

deficiente auditiveConf. Univ. Dr. Maria Anca

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei,

UBB Cluj Napoca

Una dintre metodele educative aplicate cu succes in Marea Britanie dar si in scoli

belgiene si olandeze este Metoda maternal-reflectiva. MRM a fost elaborata si utilizata decatre calugarul Van Udeh la Scoala pentru Surzi din St. Michielsgestel, Olanda. Aceastametoda s-a dovedit extrem de utila pentru dezvoltarea deprinderilor de vorbire, limba, citire si

scriere precum si pentru dezvoltarea sociabilitatii si a afectivitatii.MRM are doua componente:

?? Maternala, se refera la situatia de joc in care mama prezinta copilului un limbajstructurat, copilul emite incercari verbale, mama ii raspunde cu modelul corect si

completeaza cele spuse de catre copil.

?? Reflectiva, adica se creeaza situatii de invatare in care, copilului, ii sunt oferitevocabularul si structurile lingvistice; forma de realizare trebuie sa constituie o

provocare pentru copil.Aceste componente dobandesc in activitatea educationala cadre aplicative si valente noi.

Astfel, componenta maternala se refera la rolul pe care-l joaca mama in fata bebelasului: ea iipune intrebari sau ii povesteste si tot ea ii raspunde. Specialistul care lucreaza cu copilul

(logoped, psihopedagog), il intreaba, ii furnizeaza cuvintele si structurile verbale necesareconstruirii raspunsului, apoi continua conversatia chiar in absenta raspunsului acestuia.Copilului i se ofera un cadru lingvistic larg printr-o conversatie permanenta referitoare la

activitati zilnice, comune. Copilul va folosi aceasta forma comunicativa pentru a-si formadeprinderi de comunicare, in invatarea treptata a limbajului utilizand drept suport pentruconversatie diferite arii tematice, evenimente.

Componenta reflectiva (a privi inapoi). Devine operationala ceva mai tarziu, canddezvoltarea psihica permite copiilor, indrumati de catre profesor, sa reflecteze asupra limbii

pe care o folosesc pentru a-i intelege mai bine structurile. Aceste structuri de limba constituiesuport pentru fixarea sensurilor. In etapa reflectiva copiii reflecta asupra vocabularului si astructurilor de limba, asupra aspectelor de topica, de morfologie si sintaxa.

Aceasta trebuie sa fie o etapa stimulativa si in acelasi timp o experienta de invatare.Profesorul trebuie sa fie constient de nivelul de intelegere al copiilor din clase/grupe pentru a

asigura eficienta demersului sau.In scolile sau centrele educationale in care se aplica metoda MRM, o componenta

importanta a intregului demers este interventia suportiva destinata parintilor si altor membrii

ai familiei. Aceasta interventie este structurata pe urmatoarele domenii:

?? consiliere

?? examinar si suport audiologic

?? prezentarea si insusirea unor metode de comunicare

?? interventia la nivel anteprescolar si prescolar a surdopedagoului

?? interventia la nivel anteprescolar si prescolar a instructorului deficient de auz(in cazul familiilor de auzitori)


2/6

LOGOPEDIE.dap.ro

2

1. Consilierea

Realizarea diagnosticului surditatii se face la clinica in prezenta audiologului

educational. In termen de 48 de ore dupa aflarea diagnosticului parintii trebuie sa fiecontactati de catre un specialist in consilierea familiei. Nevoile parintilor au mare importanta

pentru stadiile imediat urmatoare diagnosticului. Parintii sunt afectati de aflarea dignosticuluiin moduri diferite, de pilda pot aparea reactii de soc, negare, usurare, vina, etc. O mareproblema o constituie necunoasterea implicatiilor surditatii, absenta informatiilor referitoare

la deficitul de auz. Parintii au nevoi diferite: ascultare, compatimire, nevoie de ajutor. Eitrebuie sa afle ce au de facut pentru ca, printre altele, au aflat ca propriul copil are nevoie de oproteza sau doua, lucru care ii inspaimanta. Ei afla ca nu va fi usor copilului sa poarte

protezele, dar ca acest lucru este foarte important.In literatura de specialitate sunt descrise diverse reactii si framantari ale mamelor. Sa-

i vorbesc? Sa nu ii vorbesc? Trebuie facut ceva pentru binele copilului. Mi-e mila de mine si

ma intreb cu ce am gresit. Am recapitulat tot ce am facut in timpul sarcinii si am vazut ca am

respectat recomandarile si nu am facut nimic rau. Altii au facut rele si au copii normali.

De ce eu? Am fost foarte suparata. Am plans, nu am putut sa-i spun sotului. Si el a intrebatde ce?, ceea ce ne-a amplificat vinovatia.

Este important ca sa fie intalniti ambii parinti cat mai repede posibil. O alta problemaintampinata de acesti oameni este de a comunica rudelor si cunostintelor ceea ce li s-aintamplat. In general, dupa ce trec peste socul emotional, parintii vor sa stie ce este de facut in

continuare. Anumite cupluri vor sa se sprijine reciproc si drept urmare se constituie grupe desprijin la care participa parinti auzitori dar si parinti surzi, avand ca liant existenta unui copil

surd si diferentiindu-se prin experienta in domeniul surditatii dar si prin suita notelorparticulare fiecarui cuplu si respectiv fiecarei familii. Unele familii au nevoie de mai multtimp sa se obisnuiasca cu ideea si vor accepta sprijinul consilierului mai tarziu decat altii.

2. Avizul si suportul audiologicParintii trebuie sa fie perseverenti pentru ca la inceput este aproape o regula refuzul

protezei de catre copil. Audiologul educational lucreaza cu copii care au de la 1 an la 2 ani.Una dintre principalele probleme puse de catre parinti este alegerea unei forme de

comunicare. Parintii intreaba daca este bine sa invete limbajul mimico-gesticular. Ei vor sastie cum pot sa comunice cu copilul lor. Pentru aceasta li se prezinta video diferite modalitati

de comunicare. Strategiile de comunicare folosite de catre copil sunt importante pentru acunoaste relatiile dintre copil si familie si modul in care se poate interveni. Exemplu: copilularata cu degetul; ia parintele de mana si il conduce spre ceva; incearca sa faca zgomote

verbale sau de alta natura. Scopul este ca parintii sa inteleaga ca au un copil care este si surdsi nu faptul ca au un copil surd. Mentionam cateva roluri ale consilierului si audiologului

educational:

?? Sprijina si da sfaturi parintilor;

?? Ajuta copii sa beneficieze de proteze;

?? Culege de la parinti informatii privind copilul;

?? Desi parintii trebuie sa se descurce singuri cu copii consilierul este cel care leofera sugestii si uneori sprijin efectiv;

?? Cunoaste si discuta cu mai multi membrii ai familiei (bunici) care trebuie sainteleaga faptul ca nu se va face bine si ca trebuie intervenit efectiv;

?? Explica cu rigurozitate faptul ca protezarea nu este echivalenta cu vorbirea sinici cu scoala de auzitori;

?? Implementeaza ideea ca problema surditatii este o problema pentru intreagaviata.


3/6

LOGOPEDIE.dap.ro

3

4.3. Dezvoltarea comunicarii copilului

Acest deziderat se realizeaza prin contact vizual, vorbire, gesticulatie si mai ales prin

utilizarea protezelor. Este importanta observarea copilului si monitorizarea progreseloracestuia, evident nu in fata copilului, prin colaborarea consilierului cu parintii si cu ceilalti

specialisti. De cele mai multe ori se constata existenta unei relatii intre evolutia copilului sinatura relatiilor din cadrul familiei.4.4. Rolul instructorului deficient de auz

Multe frustrari ale copilului, dar si ale parintilor sunt date de imposibilitateacomunicarii. Daca le sunt aratate cateva semne gestuale si vad utilitatea acestora multi parintise intereseaza cum le-ar putea invata. Acesta este momentul potrivit pentru prezentarea

instructorului surd.

4.5. Rolul surdopedagogului

Psihopedagogul specializat in domeniul deficientelor de auz are un rol de nod releu inactivitatea de planificare, evidenta si evaluari. Aceasta activitate vizeaza urmatoarele

domenii:?? LIMBAJ SI COMUNICARE

?? (inclusiv CITIRE si SCRIERE)

?? CUNOSTINTE SI INTELEGEREA LUMII INCONJURATOARE

?? (APTITUDINI COGNITIVE SI COMPORTAMENT DE INVATARE)

?? DEZVOLTAREA FIZICA

?? (CAPACITATE MOTORIE FINA SI GROSIERA)

?? APTITUDINI PERSONALE SI SOCIALE

?? (INCLUSIV DEPRINDERILE INDEPENDENTE)

?? MATEMATICA

?? (constientizarea formei si a dimensiunilor, chiar inainte de invatarea numerelor)?? DEZVOLTAREA APTITUDINILOR CREATOARE

?? (pentru arta, muzica, teatru, dans)

?? AMPLASAREA IN GRADINITE A COPIILOR SURZI

?? (aflati sub jurisdictia autoritatii educationale modelul din Leeds).

A. Realizarea planificarii si a observatiilorpe parcurs se realizeaza prin intalniri ale

profesorului cu instructorul pentru surzi in fiecare zi de vineri si planifica impreunadezvoltarea comunicarii pentru saptamana urmatoare. In U. K. se au in vedere, in realizareaplanificarii si observarii pe parcurs, mai multe compartimente ale dezvoltarii copilului (dupa

modelul Scalei Webster). De asemenea, se selecteaza anumite jucarii cu care atat profesorulcat si instructorul vor merge la fiecare vizita. Cu aceste jucarii copilul este antrenat in diferite

jocuri prin intermediul carora se urmareste dezvoltarea unor abilitati, precum si se incearcacresterea progresiva a duratei in care copilul este antrenat in diverse activitati.

Exemplu: Adultul antreneaza copilul in jocuri cu durata de 10 min, timp in care

amandoi stau pe covor. Uneori copii nu vor sau obosesc si este necesar ca atentia lor sa fierelansata.

Profesorul petrece cu parintele si copilul aproximativ o ora pe saptamana. Acesteintalniri nicidecum nu servesc la transmiterea de retete de la specialist la parinte. Parinteleobserva modul de relationare al profesorului cu copilul, tipul de jocuri introduse de catre

acesta, materialele de sprijin folosite, vocabularul introdus. Toate acestea il vor orienta asupra

a ceea ce va avea de facut in cursul saptamanii. Li se trage atentia parintilor copiilor cu deficitauditiv asupra importantei integritatii vederii acestora si asupra necesitatii ca aceasta sa fie


4/6

LOGOPEDIE.dap.ro

4

verificata periodic. Printre alte aspecte urmarite, copilul trebuie sa se familiarizeze cu

prezenta adultilor din afara familiei si, in general, el trebuie sa-si socializeze comportamentul.

B. Introducerea intr-un grup de sprijin familial

Sunt asigurate intalniri la care participa parintii dar si copiii lor ceea ce contribuie la

constientizarea surzeniei dar si la socializare. Parintii afla ca nu sunt singurii care au astfel deprobleme. Se poarta discutii cu parinti dar si cu adulti surzi. Exista o serie de relatari aleparintilor si copiilor lor surzi, deveniti adulti, despre problemele specifice surditatii care se

dovedesc foarte diverse de la caz la caz. (W. McCraken, H. Sutherland, Eficient nu deficient,Bucuresti, 1996). O afirmatie interesanta este ca deficienta de vedere iti rupe legatura curealitatea, pe cand cea de auz iti rupe legatura cu oamenii.

La Leeds (UK) s-a adoptat modelul comunicarii bilingve.

5. Metoda bilingvaExista o serie de argumente care au stat la baza utilizarii metodei bilingve in cazul

copiilor surzi si a celor cu deficiente multiple.

5.1. Scurta descriere

Intr-o versiune simplificata dar functionala bilingvismul este capacitatea de acomunica in doua sau mai multe limbi. Se urmareste:

?? Dezvoltarea aptitudinilor bazale de comunicare interpresonala: vorbire,

ascultare, citire, scriere. Astfel copilul trebuie ajutat sa-si poata comunicanumele, varsta, sa poata sa-si faca singur cumparaturile fiind capabil sa solicite

ceea ce doreste. Se doreste ca acesti copii sa poata vorbi cu profesorul cel putinla un nivel bazal, ceea ce insemna ca ei au o capacitate de intelegere mult mai

mare decat capacitatea proprie de exprimare.

?? Competenta in folosirea limbajului academic. Acesta reprezinta mai mult decat

limbajul cotidian (folosit in mod curent). Astfel, s-a constatat ca multi dintrecopiii care in afara pot comunica, au dificultati cand trebuie sa comunice inclasa, deci sa foloseasca termeni specifici diferitelor discipline de invatamant.

?? Cele doua limbi nu sunt cristalizare, ele sunt intr-o permanenta evolutie sischimbare.

5.2. Avantajele metodei

Terbuie sa se tina seama de faptul ca pentru unii copii surzi accesul la limbajul verbal

este aproape imposibil sau foarte dificil. In anumite situatii copiii nu manifesta nici un fel delimbaj si singura informatie pe care o folosesc este cea vizuala, darsi aceasta se dovedeste

eficienta doar pentru cei mai inteligenti dintre ei.

A. Care sunt scopurile?

Se urmareste ca prima limba sa fie dezvoltata corespunzator varstei, astfel incatnivelul de competenta lingvistica in limba lor preferata sa le dea sanse egale cu ale copiilor

auzitori si sa le permita accesul la educatie.

B. Cum se realizeaza aceste scopuri?

Se asigura o separare lingvistica. Copiii surzi din diferite culturi au aprope aceleasidificultati ca si cei care invata cea de-a doua limba, o limba straina.

Ex.: Multi copii surzi din India sunt introdusi intr-o clasa de vorbitori de limba

engleza. Daca nu beneficiaza de sprijin, ei nu pot face fata dar situatia se schimba cand suntsprijiniti. Unii copii se descurca mai bine decat altii. Este cazul copiilor care provin din familii


5/6

LOGOPEDIE.dap.ro

5

FGURA 1. Teoria aisberg-ului

PROCESE COGNITIVE COMPETENTA CONVERSATIONALA COMPETENTE DE LIMBAJ

CUNOSTINTE

INTELEGERE

EDUCATIE

ANALIZASINTEZA

EVALUARE

COMPETENTA COGNITIVA / ACADEMICA

PRONUNTIEVOCABULA

R

GRAMATICA

SENS SEMANTICSENS FUNCTIONAL

SUPRAFATA

de surzi. Acestia au acces, inca de la nastere, la o prima limba (cea gestuala), in plus mediul in

care isi dezvolta limbajul este cel natural si se bucura de stimulare intensiva.

C. Atitudinile parintilor

O influenta covarsitoare in realizarea educatiei copiilor surzi o au atitudinile parintilor

fata de forma de comunicare aleasa pentru copil precum si nivelul de angajare al parintilor inaceasta intreprindere dificila care este educatia copiilor cu deficit auditiv. O problema care sebucura de tot mai multa atentie in ultimul timp este cea a culturii surzilor si a propriei

identitati. Exista o serie de discutii privind aceste probleme. Ex.: surzii traiesc reactii defrustrare cand se gasesc intr-un colectiv de auzitori si acestia vorbesc mai multi deodata.

D.Cine trebuie sa predea limbajul mimico-gestual?Opinia specialistilor in comunicarea bilingva este ca cea mai indicata este o persoana

surda. Copiilor surzi li se dau toate oportunitatile pentru a-si insusi cele doua limbi pentru aajunge la un nivel acceptabil de competenta. In U.K. se considera ca trebuie totusi sa-siinsuseasca limba engleza pentru ca traiesc in acea societate. Daca aleg ca prima limba LMG,

ei nu-si vor insusi limba engleza daca nu au un nivel acceptabil de competenta in prima limba.

5.3. Aplicatii

La Centrul din Leeds exista doua incaperi pentru pregatirea LMG si respectiv pentrulimba engleza. Orarul este: de patru ori pe saptamana LMG si o data LE sau o data LMG si de

patru ori LE. Pentru achizitionarea limbii engleze se lucreaza cu profesori auzitori cupregatire in educatia copiilor surzi, logopezi, educatoare iar pentru achizitionarea LMG

intervin instructori surzi. Copiii pot sta cel mult doua sedinte consecutiv in acelasi loc, apoivor trebui sa schimbe pentru antrenarea competentelor lingvistice in cealalta limba. Profesorulsi instructorul hotarasc impreuna, pe baza fisei de evaluare, care este cea mai accesibila limba

pentru fiecare copil. In luarea deciziei pentru stabilirea primei limbi au rol si parintii copilului.

La sfarsit de trimestru, in urma evaluarii, se decide daca vor ramane in grupul pe care ilfrecventeaza sau se schimba. De la acest centru copiii vor merge la gradinita.

Unii copii surzi raman la nivelul de sus al figurii ceea ce inseamna ca in realitate suntnevoiti sa acceada la cunostinte cu ajutorul unei limbi pe care nu o cunosc suficient. In


6/6

LOGOPEDIE.dap.ro

6

dezvoltarea competentelor lingvistice sunt implicate o serie de factori: mediul de provenienta

al copilului, motivatia copilului si a apartinatorilor, sprijinul acordat de catre parinti, timpul incare se exerseaza limbajul verbal.

Invatarea limbajului incepe prin comunicarea ancorata in context, acesti copii au

nevoie de numerosi stimuli vizuali. Ulterior acesti copii nu trebuie sa ramina dependenti destimulii vizuali. Pentru dezvoltarea aptitudinilor lingvistice trebuie dezvoltate cunostintele siideile intr-o limba pe care o inteleg. S-a vazut in modelul prezentat ca la varsta de 2 ani copiiisi parintii lor participa la cele doua grupe: LMG si LE. Ulterior le vor fi evaluate cunostintele

in cele doua limbi.

BIBLIOGRAFIE

- Anca, M. (2001). Psihologia deficientilor de auz. Cluj Napoca, PUC.- McCracken, W, Sutherland, H. (1996).Eficient nu deficient. Bucuresti- Watcham, Chr, Sutton, L., Hepburn, Wendy, Jamieson, L., Robb, M. (1998).

Elemente de audiologie educationala. Bucuresti

FIGURA 2. Tipuri de comunicare

COMUNICAREA FARA SOLICITARE COGNITIVA

COMUNICAREA CU SOLICITARE COGNITIVA

COMUNICAREA

ANCORATA IN

CONTEXT

COMUNICAR

E CU

CONTEXT

REDUS

activitati_destinate_parintilor_copiilor_def_auz

Documents