ACTIVITATE DESFASURATA IN PERIOADA MARTIE – MAI 2010

I. 2 MARTIE 2010 , cea de-a patra reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru PNDR Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”

Pe măsura 322 s-au aprobat 291 proiecte cu un volum total al investiţiilor de 967.193,256 mii Euro şi o valoare eligibilă nerambursabilă de 797.092,404 mii Euro. (a se vedea tabelele O.321 şi O.322).În ceea ce priveşte plăţile efectuate pentru proiectele aprobate, acestea sunt de aproximativ 16.439,613 mii Euro, iar contribuţia FEADR reprezintă 13.151,690 mii Euro. (a se vedea tabelele O.321 şi O.322).Referitor la împărţirea proiectelor aprobate pe tip de acţiuni/ tip de revitalizare, situaţia se prezintă astfel (a se vedea tabelele O.321 şi O.322):

Ponderea cea mai mare o deţine tipul de acţiune „Infrastructura ecologică (epurare, tratarea apei reziduale, etc)/ energie” (aproximativ 71,13% din totalul de 291 proiecte aprobate pentru această măsură) cu 207 proiecte aprobate, vizând cu preponderenţă înfiinţarea/ extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi/ sau reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare, cu un volum total al investiţiilor de 672.716,078 mii Euro şi o valoare eligibilă nerambursabilă de 553.046,973 mii Euro.

În ceea ce priveşte tipul de revitalizare „Fizică”, aceasta deţine o pondere de aproximativ 27,84% din totalul proiectelor aprobate pentru această măsură, cu 81 proiecte aprobate, vizând cu preponderenţă modernizarea drumurilor comunale (pentru aproximativ 101 de comune), cu un volum total al investiţiilor de 281.953,447 mii Euro şi o valoare eligibilă nerambursabilă de 233.163,141 mii Euro.

Ponderea cea mai mică o deţine tipul de acţiune „Infrastructura culturală şi socială” (aproximativ 1,03% din totalul de 291 proiecte aprobate pentru această măsură) cu 3 proiecte aprobate, vizând cu preponderenţă înfiinţarea şi dotarea centrelor sociale pentru îngrijire bătrâni, cu un volum total al investiţiilor de 12.523,731 mii Euro şi o valoare eligibilă nerambursabilă de 10.882,290 mii Euro.În urma investiţiilor aprobate pentru această măsură, în studiile de fezabilitate pentru proiectele contractate se menţionează că se vor moderniza şi crea următoarele :

1.227,793 km drumuri în zona rurală; 2.113,712 km de conducte pentru alimentarea cu apă potabilă; 3.021,711 km de conducte de canalizare.

De asemenea, din cele 291 de proiecte aprobate, 249 proiecte aparţin comunelor care nu au mai beneficiat de finanţare UE pe acelaşi tip de investiţie.

Informare privind aprobarea propunerilor de modificare a PNDR transmise Comisiei Europene în luna iulie 2009

În data de 18 decembrie 2009, prin Decizia Comisiei (CE) nr. C(2009) 10540, a fost aprobată Versiunea revizuită a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, versiune care a cuprins o serie de modificări determinate de aplicarea la nivelul Uniunii Europene a Planului European de Redresare Economică (PERE), precum şi o serie de alte modificări aprobate de către membrii Comitetului de Monitorizare pentru PNDR.

Din suma alocată suplimentar pentru programele de dezvoltare rurală ale statelor membre pentru PERE, României îi revine suma de 101.694.000 Euro, sumă care suplimentează bugetul iniţial alocat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru finanţarea unor investiţii din domeniul energetic, schimbărilor climatice, energiei regenerabile, biodiversităţii, gestiunii resurselor de apă, inovaţiei şi restructurării sectorului produselor lactate.

Suma suplimentară va fi utilizată strict pentru finanţarea proiectelor care cuprind acţiuni vizate prin PERE, astfel:

1. Axa 1 - 45.884.333 euro din care:a. 22.942.166 euro – Măsura 121 – „Modernizarea exploataţiilor agricole”;b. 17.206.625 euro – Măsura 123 –„Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”;c. 5.735.542 euro – Măsura 125 – „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de

dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”;2. Axa 2 – 27.203.145 euro - Măsura 214 – „Plăţi de agro-mediu”;3. Axa 3 – 28.606.522 euro din care:

a. 9.374.357 euro - Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”;b. 19.232.165 euro - Măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor

de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.

Alte modificări PNDR

- Adaptarea prevederilor PNDR privind condiţiile de acordare a avansului pentru beneficiarii măsurilor 121, 123, 125, 312, 313 şi 322 la prevederile Regulamentului CE nr. 363/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală - creşterea plafonului

maxim pentru plăţile în avans, pentru anul 2009 şi 2010, până la 50 % din ajutorul public acordat conform prevederilor Regulamentului CE nr. 363/2009;

- Corecţie tehnică pentru corelarea modificărilor elaborate şi aprobate în septembrie 2008 în întreg textul PNDR în ceea ce priveşte criteriile de selecţie aferente măsurii 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” - ştergerea condiţiei ca proiectul să creeze locuri de muncă, din care cel puţin 50% să fie ocupate de locuitorii din zona rurală;

- Înlocuirea duratei ciclului biologic normal de producţie pentru viţa de vie din soiuri nobile de „la 25 ani” cu „la 40 ani”, la măsura 121 ”Modernizarea exploataţiilor agricole”, Secţiunea „Tipuri de investiţii (corporale/necorporale) şi cheltuieli eligibile”;

- Corecţie tehnică în vederea asigurării coerenţei legislaţiei aplicabile, pentru măsurile 112 „Instalarea tinerilor fermieri”; 121”Modernizarea exploataţiilor agricole”; 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” şi 142 „Înfiinţarea grupurilor de producători”, la Secţiunea „Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE şi adiţionali”;

- Actualizarea legislaţiei în vigoare privind standardele comunitare, la măsura 121, Anexa ”Descrierea standardelor comunitare în vigoare”;

- Actualizarea legislaţiei în vigoare privind unităţile care beneficiază de perioada de tranziţie, la măsura 123, Anexa „Descrierea standardelor pentru care poate fi oferită o perioadă de graţie întreprinderilor şi micro-întreprinderilor cu scopul de a se conforma cu standardul nou”;

- Eliminarea prevederii privind cota de lapte de la măsura 121, Secţiunea „Condiţii minime obligatorii

pentru acordarea sprijinului, pct. g) şi Tipuri de investiţii (corporale/necorporale) şi cheltuieli eligibile punct iii”;

- Eliminarea de la măsura 123, Sectoare prioritare, a prevederii care exclude din sectorul vin, investiţiile care vor fi realizate începând cu anul 2009 prin Pilonul I;

- Modificarea sectoarelor prioritare pentru Măsura 121 prin renunţarea la sectorul prioritar „bovine pentru carne” - modificarea are în vedere faptul că România prezintă o particularitate în ceea ce priveşte sistemul de creştere a bovinelor pentru carne, acestea fiind în general crescute în cadrul fermelor mixte şi mai puţin în ferme specializate. În acest sens, menţinerea acestui sector în cadrul celor prioritare nu este justificată;

- Măsura 121 - subdivizarea criteriului de selecţie „Exploataţii din sectoarele prioritare” în ceea ce priveşte sectorul vegetal: (i) legume, (ii) pepiniere şi plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării, (iii) culturi de câmp, (iv) pepiniere şi plantaţiile de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/reconversiei plantaţiilor de viţă de vie) şi struguri de masă), care are investiţii în sisteme de irigaţii. Astfel, proiectele din sectorul vegetal (punctele i-iv) care au investiţii în sisteme de irigaţii vor putea primi punctaj maxim pentru acest criteriu de selecţie numai dacă valoarea acestora este de: (1) minim 20% din valoarea eligibilă a proiectului pentru sectoarele de la punctele i, ii şi iv şi (2) minim 50% din valoarea eligibilă a proiectului pentru punctul iii.

II. Cea de-a 18 – a sesiune a Congresului Puterilor Locale si Regionale ale Consiliului Europei, sesiune , 17 - 19 martie 2010.

Participare la cea de –a 18- a sesiune , in calitate de membru supleant in cadrul Congresului.

- Reuniuni ale Comisiilor Statutare : Comisia pentru cultura si educatie, Comisia pentru dezvoltare durabila, Comisia pentru coeziune sociala.

- Reuniunea Birourilor : Biroul Camerei Puterilor Locale, Biroul Camerei Regionale, Biroul Congresului.

Dezbateri :- Alegerea Secretarului General al Congresului;- Adoptarea competentei membrilor Comisiei Permanente, Comisiilor Statutare si a

Grupului de lucru;- Democratia teritoriala si drepturile omului;- Rolul colectivitatilor teritoriale in punerea in practica a drepturilor omului;- Declaratia de la Utrecht asupra bunei guvernari locale si regionale in perioade dificile;- Cooperare Nord – Sud;- Lansarea Adunarii regionale si locale euro mediteraneene;- Democratia regionala in Elvetia;- Limbile minoritare – un atuu pentru dezvoltarea regionala;- Transportul intra – regional : o miza de dezvoltare durabila si de coeziune teritoriala;- Democratia locala si regionala in Albania;Egalitate durabila a sexelor in viata politica

locala si regionala.

13 aprilie 2010, Ministerul Administraţiei şi Internelor

În data de 13 aprilie 2010, în Sala de Marmură a Ministerului Administraţiei şi Internelor a avut loc o reuniune a Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare cu tema „Priorităţi ale Guvernului României privind procesul de descentralizare conform Programului de Guvernare 2009-2012”. Reuniunea a fost prezidată de domnul Emil BOC, primul–ministru al României, în prima parte a evenimentului şi de domnul Vasile BLAGA, ministrul administraţiei şi internelor, preşedintele Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, în cea de-a doua parte.

Din partea Guvernului României a participat domnul Markó BÉLA, viceprim-ministru, domnul Călin Hinţea, secretar de stat. Domnul Petru Filip, preşedinte al Comisiei pentru Administraţie Publică, Organizarea Teritoriului şi Protecţia Mediului a participat din partea Senatului României.

La reuniune au participat miniştrii şi secretarii de stat responsabili pentru procesul de descentralizare din domeniile sănătate, cultură, educaţie, agricultură, mediu şi transporturi, după cum urmează: domnul Cseke Attila, ministrul sănătăţii şi domnul Adrian Streinu-Cercel, secretar de

stat, membru al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare; domnul Kelemen Hunor, ministrul culturii şi patrimoniului naţional şi domnul Vasile

Timiş, secretar de stat, membru al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare; domnul Daniel Funeriu, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi doamna

Oana Badea, secretar de stat, membru al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare; domnul Mihail Dumitru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi domnul Adrian

Rădulescu secretar de stat, membru al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare; domnul László Borbély, ministrul mediului şi pădurilor şi domnul Dan Cârlan secretar

de stat, membru al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare; domnul Radu Berceanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii şi domnul Marin

Anton, secretar de stat, membru al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare. Ministerul Finanţelor Publice a fost reprezentat de către domnul Sebastian Vlădescu,

ministru şi domnul Marin Cojoc, director general adjunct. Totodată, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a fost reprezentat de către

doamna Mariana Nedelcu, secretar de stat. Structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale au fost reprezentate

după cum urmează: Asociaţia Comunelor din România: doamna Mariana Gâju – prim-vicepreşedinte,

primarul comunei Cumpăna, judeţul Constanţa; Asociaţia Oraşelor din România: domnul Teodor Banciu - preşedinte, primarul oraşului

Sălişte, judeţul Sibiu şi domnul Dumitru Alecu – expert; Asociaţia Municipiilor din România: domnul Gheorghe Falcă - preşedinte, primarul

municipiului Arad; Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România: domnul Liviu Dragnea –

preşedinte, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, domnul Florin Popescu, preşedintele

Consiliului Judeţean Dâmboviţa, domnul Victor Tarhon, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea şi doamna Sevil Sumanariu – coordonator birou UNCJR Bucureşti.

Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor au participat: domnul Marius Martinescu - secretar de stat, vicepreşedinte al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, domnul Gheorghe Emacu, secretar de stat, domnul Mihai Capră, secretar de stat, domnul Dan - Valentin Fătuloiu, secretar de stat, doamna Elena Ciocan – director adjunct, doamna Cristina Belba – director general, domnul Daniel Marinescu – director, precum şi reprezentanţi ai Secretariatului tehnic al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare din cadrul Unităţii Centrale pentru Reforma Administraţiei Publice. Totodată, au participat şi reprezentanţi ai cabinetelor demnitarilor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Sănătăţii şi ai Aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului.

Reprezentanţii mass-media au fost prezenţi în sală în intervalul 12:00 – 13:25. Tema principală de discuţie a fost continuarea procesului de descentralizare în

domeniile sănătate, educaţie, cultură, agricultură, mediu şi transporturi şi asumarea unui calendar de activităţi de către ministerele responsabile în conformitate cu prevederile Programului de Guvernare 2009- 2012.

În intervenţia sa, domnul Emil Boc a subliniat avantajele procesului de descentralizare şi anume că, prin transferul competenţelor cât mai aproape de beneficiarii serviciilor publice, pe principiul subsidiarităţii, cetăţenii vor avea cel mai mult de câştigat. Se doreşte un transfer cu maxim de responsabilitate al competenţelor exercitate de către autorităţile administraţiei centrale însoţit de resurse financiare. A reliefat totodată rolul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi cel al Ministerului Finanţelor Publice în coordonarea procesului de descentralizare administrativă şi financiară.

Domnul Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor a prezentat stadiul procesului de descentralizare la nivelul domeniilor sănătate, cultură, educaţie, agricultură, mediu, transporturi şi ordine şi siguranţă publică. În domeniul educaţie prin H.G. nr. 1618/2009 privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar pentru anul 2010 au fost aprobate standardele de cost pentru cheltuielile salariale.Proiectul de Lege a Educaţiei Naţionale a fost aprobat în şedinţa de Guvern din data de 12 aprilie a.c. În domeniul sănătate strategia de descentralizare a fost aprobată prin H.G. nr. 562/2009. A fost aprobată Ordonanţa nr. 12/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale, prin care s-a stabilit termenul de 1.07.2010 pentru realizarea transferului managementului asistenţei medicale acordate în unităţile sanitare cu paturi către autorităţile administraţiei publice locale şi Primăria Municipiului Bucureşti. Ministerul Sănătăţii, prin adresa nr. 23765 din

08.04.2010, a transmis Ministerului Administraţiei şi Internelor spre analiză şi aviz de principiu, proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sanitar şi stabilirea unor măsuri în vederea descentralizării (modificări ale Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare şi OUG 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale).

A fost elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea standardelor de cost pentru unele servicii medicale, pentru activităţi de asistenţă medicală comunitară şi de mediatori sanitari rromi care a fost depus la Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor în vederea avizării. Analizele de fundamentare a proiectului de HG au avut la bază datele financiare din anul 2008, precum şi cuantificarea nevoilor minimale. De precizat este faptul că standardele de cost nu iau în considerare standardul de funcţionare a cabinetului medical (curent, apă, canal, etc.), ci doar cheltuielile de personal şi un minim de medicamente şi instrumentar. S-a căzut de acord ca lucrarea să fie refăcută, fundamentarea acesteia să aibă la bază analiza factorială şi în dinamică a costurilor, iar în prealabil promovării proiectului de hotărâre în Guvern, să fie obţinut avizul Comitetului pentru Finanţe Publice Locale. În şedinţa Comitetului pentru Finanţe Publice Locale din data de 25.03.2010 s-a stabilit că fundamentarea trebuie revizuită. În domeniul agricultură la nivelul anului 2009 a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind descentralizarea unor activităţi şi reorganizarea structurilor din subordinea, din coordonarea sau sub autoritatea ministerului agriculturii şi dezvoltării rurale. Proiectul de act normativ viza reorganizarea instituţională a administraţiei agricole şi descentralizarea unor activităţi din domeniul de activitate al MADR, în scopul transferului de competenţe şi resurse de la nivel central la nivel local. Nu a fost promovat proiectul de ordonanţă de urgenţă mai sus menţionat în forma propusă, ci doar parţial, pe etape. A fost aprobată prin Hotărâre de Guvern în anul 2009 înfiinţarea Camerelor Agricole prin reorganizarea Oficiilor de Consultanţă Agricolă. Având în vedere faptul că nu au fost transferate competenţe, standardele de cost şi calitate nu au fost calculate.În domeniul cultură, conform calendarului privind etapele de desfăşurare a procesului de descentralizare, în luna martie Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a demarat procesul de consultare a autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la viziunea şi intenţiile ministerului privind descentralizarea centrelor de cultură George Apostu (Bacău), Arcuş (Covasna) şi Topliţa (Harghita). În domeniul transport nu s-au descentralizat competenţe administrative sau transfer de patrimoniu (cu o singură excepţie - Zona Liberă Sulina - port). Prin adresa nr. 255 din data de 03.02.2010 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a transmis răspunsul la solicitarea Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 15077/MTM/26.01.2010 prin care informează că pe termen scurt şi mediu, la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii nu se descentralizează nicio activitate.În domeniul ordinii şi siguranţei publice, proiectul de lege privind Poliţia Locală a fost adoptat în şedinţa de Guvern din data de 10 mai 2009. Acest proiect a fost elaborat în cadrul grupului de lucru alcătuit din reprezentanţi ai direcţiilor de specialitate din cadrul MAI şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale. În data de 03 iunie 2009, Guvernul României a înaintat proiectul de lege Senatului României în vederea dezbaterii în comisiile de specialitate (Comisia juridică pentru aviz şi Comisia pentru administraţie publică pentru raport), fiind înregistrat la Biroul Permanent al Senatului cu nr. L235/2009. În prezent, proiectul de lege privind Poliţia Locală se află în lucru la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor.În termen de 2 săptămâni vor fi elaborate standardele de cost pentru evidenţa populaţiei. În intervenţia sa, domnul Markó Béla a reiterat importanţa continuării procesului de descentralizare în conformitate cu Programul de Guvernare 2009-2012 şi a salutat iniţiativa

domnului Vasile Blaga de a organiza o reuniune cu aleşii locali pe tematica descentralizării. Domnia sa a menţionat situaţia de la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, unde proiectul Legii Educaţiei Naţionale a întâmpinat rezistenţă inclusiv din partea unor reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale. În continuare, au luat cuvântul reprezentanţii structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.

În intervenţia sa, domnul Liviu Dragnea a spus că în acest moment există o determinare la nivelul conducerii Guvernului României şi la cel al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru continuarea procesului de descentralizare. Domnia sa a arătat că, în trecut, au fost situaţii când deşi decidenţii politici au hotărât continuarea acestui proces, au întâmpinat rezistenţă la nivelul ministerelor. Totodată a fost reiterată necesitatea transferului de competenţe însoţit de transferul de resurse financiare. Domnul preşedinte Dragnea a prezentat punctul de vedere al structurii pe care o reprezintă cu privire la tematica abordată în cadrul reuniunii, astfel:- pentru domeniul sănătate a solicitat descentralizarea serviciului de ambulanţă;- pentru domeniul cultură a menţionat faptul că autorităţile locale finanţează cultura fără a

beneficia de taxele aferente actului de cultură (ex. taxe de timbru);- pentru domeniul agricultură, UNCJR doreşte să se clarifice relaţiile dintre autorităţile

administraţiei publice locale şi structurile pentru care nu se doreşte descentralizarea (APIA şi APDRP);

- pentru domeniul mediu, UNCJR doreşte să cunoască punctul de vedere al ministerului de resort în ceea ce priveşte descentralizarea.

În încheierea intervenţiei, domnul Dragnea şi-a exprimat speranţa că acordul semnat la Buşteni în prezenţa domnului preşedinte Traian Băsescu, în martie 2009, să fie asumat de Guvern.

Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, domnul Gheorghe Falcă a subliniat importanţa continuării procesului de descentralizare cu asigurarea unei finanţări adecvate, printr-o restructurare înainte de transferul competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale, precizându-se exact costurile acestora. Restructurarea să fie făcută în acelaşi mod de abordare al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului atât pentru domeniul sănătate cât şi cultură.

Asociaţia Oraşelor din România, reprezentată de domnul Teodor Banciu, susţine procesul de descentralizare şi consideră în acest sens că este necesară în principal modificarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a întregului pachet de legi al administraţiei publice locale. Pe lângă resursele financiare necesare, domnul Banciu a subliniat importanţa resurselor umane competente în gestionarea problematicii locale. Domnul preşedinte Banciu a prezentat punctul de vedere al structurii pe care o reprezintă cu privire la domeniul muncă şi asistenţă socială şi cu privire la domeniul agricultură, astfel:- urmare a crizei economice va creşte numărul de persoane beneficiare ale serviciilor de

asistenţă socială şi consideră oportună participarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale la reuniunile pe tema descentralizării;

- transferul terenurilor de la ADS la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, care le-ar putea administra eficient.

Prim-vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din România, doamna Mariana Gâju a făcut referire în special la următoarele aspecte:- nevoia de descentralizare la nivelul comunelor;- trecerea în revistă a punctelor discutate în cadrul Adunării Generale ACoR din luna

februarie 2010;- necesitatea recrutării şi păstrării în sistemul public de la nivelul comunelor a

resurselor umane calificate;- alocarea eficientă a resurselor financiare, conform Legii 273/2006 privind finanţele

publice locale;- gestionarea proiectelor finanţate din fondurilor europene necesită şi susţinere din

partea Guvernului prin garantarea cofinanţării şi TVA-ului;- redirecţionarea proiectelor câştigătoare ale măsurii 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea

satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale către fondul de mediu;

- transferul terenurilor din proprietatea Ministerului Apărării Naţionale autorităţilor administraţiei publice locale;

- elaborarea standardelor de cost şi pentru domeniul sănătăţii, urmând exemplul educaţiei.

Domnul ministru Vasile Blaga a prezentat succint un material ce a fost transmis experţilor Fondului Monetar Internaţional cu privire la reducerea cheltuielilor bugetare.

Una dintre concluziile materialului a fost aceea că din totalul de 3221 de unităţi administrativ teritoriale analizate, 2456 unităţi nu reuşesc să-şi acopere cheltuielile de personal din veniturile colectate, reprezentând impozitele şi taxele locale.

Domnul Petru Filip a arătat în intervenţia sa că procesul de descentralizare nu trebuie perceput ca un scop în sine ci ca un transfer al răspunderii şi resurselor financiare către autorităţile administraţiei publice locale. „Cheia descentralizării se află la Ministerul Finanţelor Publice” şi este foarte importantă deschiderea pe care acest minister o va avea faţă de acest proces.

Domnul ministru Sebastian Vlădescu şi-a început discursul cu câteva declaraţii de intenţie, astfel: este susţinătorul procesului de descentralizare, de depolitizare în administraţia publică locală şi centrală; predictibilitatea transferului de resurse. Ministerul Finanţelor Publice consideră că sistemul de organizare administrativ-teritorială este imperfect. Se impune clarificarea categoriilor de unităţi administrativ teritoriale („cine trebuie să rămână ca şi municipiu, ca şi oraş, ca şi comună”). Colectarea veniturilor la nivelul administraţiei publice locale este scăzută şi prin urmare şi transferul de resurse este mai scăzut. Este necesară, prin urmare, introducerea standardelor de cost corelată cu resursele pe care le avem la dispoziţie. Ministerul Finanţelor Publice este partenerul autorităţilor administraţiei publice locale iar banii trebuie să însoţească competenţa. Colectarea de taxe la nivelul administraţiei publice locale este obligatorie, ca şi utilizarea resurselor în mod eficient.

Domnul ministru Radu Berceanu a arătat în intervenţia sa că MTI ar descentraliza cât mai multe activităţi dar nu este posibil pentru că nicăieri în lume aceste competenţe nu sunt descentralizate. Cu toate acestea, cu privire la porturi, MTI a considerat oportună transferarea acestora către autorităţile administraţiei publice locale. Aceste autorităţi, atât primăriile cât şi consiliile judeţene nu au fost interesate de preluarea porturilor.

Domnul Vasile Blaga a arătat că a fost stabilit un calendar de acţiuni pentru descentralizare pentru domeniile sănătate, cultură, educaţie, agricultură şi mediu, calendar ce va fi parte componentă a Memorandumului cu tema Asumarea de către Guvern a calendarului de activităţi privind derularea procesului de descentralizare. Domnia sa a arătat că termenul limită pentru finalizarea calendarului de activităţi pentru fiecare domeniu este de o săptămână.

Domnul ministru Cseke Attila a subliniat că în acest moment sunt 435 de spitale în România, iar gestionarea lor se face „la două capete” astfel, proprietatea şi administrarea spitalelor se află la autorităţile administraţiei publice locale în timp ce managementul acestora este asigurat de către Ministerul Sănătăţii. În acest context, domnul Cseke consideră că se impune un al doilea pas, după transferul imobilelor urmând a fi transferat şi managementul spitalelor către autorităţile administraţiei publice locale, cu posibilitatea de revocare în cazul în care nu sunt îndeplinite în mod corespunzător obligaţiile. Ministerul Sănătăţii a pregătit un proiect de hotărâre a Guvernului privind aprobarea listei unităţilor sanitare cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către primăria municipiului Bucureşti. Totodată, a fost menţionată existenţa la nivelul ministerului a 22 de ghiduri terapeutice. În ceea ce priveşte calendarul de activităţi, propunerea ministrului Cseke a fost aceea de a modifica termenul aferent pct. 2.3. din 30.06.2010 în 30.09.2010.

Domnul Falcă a menţionat că există statistici care evidenţiază faptul că deşi numărul medicilor, a paturilor, a pacienţilor a scăzut, totuşi cheltuielile din sănătate s-au triplat. Se aşteaptă ca Ministerul Sănătăţii să propună o strategie cu privire la spitalele regionale şi cele de urgenţă.

Domnul Banciu a spus că normativele de cheltuieli propuse de Ministerul Sănătăţii în 2002 sunt depăşite, iar domnul ministru Cseke a fost de acord.

Preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, domnul Florin Popescu a subliniat importanţa parteneriatului public-privat în oferirea serviciilor aferente competenţelor descentralizate pentru sectorul sanitar, precum şi despre asocierea între judeţe în acelaşi scop.

Domnul ministru Kelemen Hunor a trecut în revistă stadiul procesului de descentralizare în domeniul culturii atât în ceea ce priveşte situaţia imobilelor transferate cât şi a acelora care urmează a fi propuse pentru transfer. În acest context, o situaţie aparte este reprezentată de cinematografe, care ar putea fi transferate împreună cu personalul aferent. Există posibilitatea păstrării unei săli de cinematograf la nivel judeţean în vederea asigurării continuităţii în ceea ce priveşte difuzarea filmelor artistice româneşti şi europene. În subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional mai există încă 15 muzee. Ar putea fi transferate către autorităţile administraţiei publice locale muzeul de la Sfântul Gheorghe, Centrul de cultură de la Arcuş (Covasna), Centrul de cultură „George Apostu” de la Bacău. Există încă în analiză transferul Centrului de cultură de la Topliţa.

În ceea ce priveşte direcţiile judeţene de cultură, acestea pot fi transformate în inspectorate pentru patrimoniu, dat fiind faptul că, în prezent, aceste direcţii nu mai finanţează activităţi culturale. Inspectoratele pentru patrimoniu ar trebui să aibă atribuţii privind inventarierea, urmărirea şi avizarea celor circa 30.000 de monumente istorice. Domnul ministru a menţionat că există exemple bune, dar şi mai puţin bune, când autorităţile administraţiei publice locale au intervenit şi au susţinut restaurarea monumentelor (exemplul cazinoului de la Constanţa).

Domnul Banciu a arătat că sunt primării care refuză preluarea cinematografelor, întrucât unele dintre ele au funcţionat cu pierderi în perioada în care se aflau în administrarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, iar păstrarea destinaţiei imobilelor este obligatorie, conform legislaţiei în vigoare, aspect care ar trebui modificat. Totodată, veniturile care provin din taxa de timbru pentru activităţi culturale ar trebui să revină autorităţilor administraţiei publice locale.

Domnul Banciu a propus modificarea legislaţiei privind funcţionarea administraţiei publice locale, în sensul în care, primarul să conducă şedinţele consiliului local. Domnia sa a precizat că primarul trebuie să fie membru în consiliul de administraţie al spitalelor şi al şcolilor.

În ceea ce priveşte propunerea ca primarul să fie membru în consiliul de administraţie al şcolilor, domnul Vasile Blaga a precizat că formula stipulată în noua Lege a Educaţiei Naţionale este bună.

Domnul ministru Daniel Funeriu a arătat în intervenţia sa că potrivit Legii Educaţiei Naţionale, adoptată de Guvern, descentralizarea vizează următoarele: descentralizarea administrativă (finanţarea pe baza standardelor de cost, conducerea şcolii asigurată de către consiliul de administraţie), descentralizarea curriculară şi descentralizarea deciziilor privind resursa umană.

Domnul Vasile Blaga a solicitat ministrului educaţiei să definitiveze calendarul de activităţi privind descentralizarea, prin includerea activităţilor şi termenelor aferente domeniilor tineret şi sport.

Ministrul agriculturii, domnul Mihail Dumitru a arătat în intervenţia sa că în subordinea ministerului agriculturii sunt trei categorii de unităţi: (1) cele care au ca şi mandat aplicarea politicilor europene agricole (APIA, APDRP, ANPA), care nu pot fi descentralizate; (2) instituţiile ale căror competenţe pot fi descentralizate: DADR, OJCA, OSP, ITCSMS, OJARZ şi OSPAJ din subordinea DADR, a treia categorie de unităţi subordonate fiind ADS şi ANIF. Dacă în privinţa ANIF ministerul consideră că nu e posibilă descentralizarea, întrucât sistemele de irigaţii au fost concepute regional, în cazul ADS descentralizarea poate fi luată în discuţie. ADS nu are structuri teritoriale, această instituţie gestionează unitar proprietatea statului.

Domnul Vasile Blaga a solicitat ministrului elaborarea unui document cadru care să conţină obiectivele, activităţile, competenţele şi termenele aferente procesului de descentralizare în agricultură.

Domnul László Borbély a precizat în intervenţia sa că în acest moment nu există posibilitatea transferului de competenţe în domeniul pe care acesta îl gestionează. Domnia sa a solicitat excluderea sectorului mediu din calendarul ce urmează să fie asumat prin Memorandum de către guvern.

Doamna Mariana Gâju, prim-vicepreşedinte ACoR a propus descentralizarea plajelor maritime şi fluviale către autorităţile administraţiei publice locale.

Doamna Mariana Nedelcu, secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a precizat în intervenţia sa că în cadrul ministerului se elaborează codul social, care va include aspectele privind asistenţa socială.

Concluziile reuniunii au fost prezentate de domnul Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor:

1. În termen de o săptămână se va definitiva calendarul de activităţi pe fiecare domeniu supus descentralizării. Responsabili: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii şi Patrimoniului

Naţional, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

2. În domeniul agricultură şi dezvoltare rurală: se va definitiva un document cadru privind competenţele ce urmează a fi transferate autorităţilor administraţiei publice locale, până în data de 19 aprilie 2010.

3. Memorandumul împreună cu calendarul de activităţi aferent fiecărui domeniu va fi prezentat în şedinţa de Guvern din data de 21 aprilie 2010.

13 aprilie 2010 – videoconferinta organizata de Ministerul Administratiei si Internelor, in coordonarea domnului ministru Vasile Blaga, presedintele Comisiei Centrale pentru Recensamantul Populatiei si al Locuintelor, avand ca tema ’’ Organizarea activitatilor pregatitoare privind buna desfasurare a Recensamantul Populatiei si al Locuintelor din Romania in anul 2011.

- Scurte prezentari cu privire la demararea activitatilor pregatitoare privind organizarea si desfasurarea recensamantului populatiei si al locuintelor.

- S-au formulat raspunsuri la problemele ridicate din teritoriu, ca urmare a solicitarilor formulate de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si Institutul National de Statistica referitoare la organizarea Recensamantului Populatiei si al Locuintelor.

24-25 aprilie 2010 – Mangalia , Seminarul ’’ Urbanismul si turismul durabil, o provocare pentru relansarea litoralului romanesc’’.

Participa : Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului; Prefectul Judetului Constanta; Secretari de stat , Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului.

Obiectivele seminarului :- Lansarea campaniei MDRT de sprijinire a administratiei publice locale pentru o

dezvoltare teritoriala si un turism durabil in zona litoralului romanesc si a Programului de cofinantare a proiectelor de investitii in infrastructura tehnica si turistica la nivelul destinatiilor turistice;

- Coordonarea actiunilor administratiei publice centrale referitoare la interventiile in zona litoralului, cat si a celor centrale cu cele locale;

- Constientizarea tuturor factorilor implicate, asupra tendintelor actuale negative de dezvoltare urbana a litoralului romanesc, a declinului activitatilor de turism in aceasta zona si a nevoii de schimbare si exercitare a controlului asupra restructurarii si dezvoltarii durabile a acestora;

- Constientizarea necesitatii de realizare a unui nou cadru general de reglementare a dezvoltarii localitatilor cu statut de statiuni turistice si de management durabil al industriei turismului, aliniate la cele mai bune practici actuale din doemniu;

- Gasirea de solutii pentru asigurarea comunicarii permanente intre nivelul administratiei centrale si locale;

- Realizarea unui schimb de opinii cu factorii implicate in vederea obtinerii unor informatii directe care sa duca la masuri immediate de ameliorare a aspectelor negative care defavorizeaza litoralul romanesc si la promovarea unui turism eficient, durabil si competitiv;

- Necesitatea de abordare in parteneriat a reabilitarii litoralului si a turismului romanesc, de catre toti factorii implicate – administratie centrala, locala, mediu de afaceri, mediu universitar, societate civila.

3-4 mai 2010 la Costinesti – Seminarul regional cu tema ’’ Managementul Resurselor Umane in Functia Publica’’.In cadrul evenimentului au fost prezentate dificultatile si neregulile privind implementarea legislatiei specifice functiei publice, identificate de ANFP pe parcursul actiunilor de control effectuate in ultimul semestru al anului 2009. De asemena au fost abordate subiecte precum : dosarul professional al functionarului public, promovare, avansare, transformarea posturilor, structure organizatorice, avize.

11 mai 2010 - Seminarul ’’ Regiunea Dunarii – Incredere pentru Dezvoltare’’, seminar initiat de societatea civila organizat in cadrul consultarii publice privind Strategia Dunarii derulat de DG Dezvoltare Regionala de un grup de ONG –uri.

La seminar au participat reprezentanti ai Comisiei Europene DG Politici Regionale in parteneriat cu Societatea Romana de Radio Difuziune si sub auspiciile Excelentei Sale- dl. Ionel Haiduc, Presedintele Academiei Romane.

Temele abordate au fost variate avand in vedere obiectivul organizarii acestui seminar – reducerea discriminarii, a fenomenului excluderii prin democratizarea deciziei si prin cresterea calitatii Dialogului Social la nivelul comunitatii si structurilor geo-economice. Discriminarea, intoleranta, violenta sunt riscuri care trebuie reduse in conditii de stabilitate si nu de criza. In procesul de modernizare si dinamizare pe care il implica politica de coeziune trebuie gandit si asupra calitatii comunicarii sociale.

Asociatia Comunelor din Romania a prezentat un mesaj de solidaritate ’’ Comunitatile locale din Regiunea Dunarii – profil contemporan’’ :

Bună ziua, stimaţi invitaţi!

Sunt Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, judeţul Constanţa, Prim-Vicepreşedinte al Asociaţiei Comunelor din România.

Salut iniţiativa organizării unei astfel de reuniuni la nivel regional şi naţional.Ţin să mulţumesc în mod deosebit reprezentaţilor Comisiei Europene pentru efortul

deosebit făcut de fi aici la Bucureşti, după maratonul acestui proces de consultare.E dovada că pentru Comisia Europeană fiecare om contează.Dezvoltarea durabilă, în opinia mea, ar putea fi comparată cu o naştere cu dureri, nu

doar pentu că sunt femeie, dar pentru că e foarte greu să crezi în ceva ce nu există şi pentru care munceşti fără să fi sigur că va exista.

Vin aici să exprim mai multe nelinişti, dar şi unele propuneri ce ar putea contribui, la o dezvoltare durabilă în adevaratul sens al cuvântului.

Am în vedere problema sustenabilităţii localitaţilor mici şi mijlocii, din mediul rural, cu specificităţi ce ţin de condiţiile geografice munte-câmpie- deal.

Cred că acele clasificări cu care am operat până acum “urban - rural” nu mai au referinţă în situaţia reală.

In multe comunităţi rurale sunt persoane care au lucrat în alte state şi care acum au un standard ridicat de dezvoltare, care au aşteptări şi competenţe cu care ar putea avea iniţiative extrem de utile comunităţii.

In multe localităţi din acest mediu au pătruns echipamente care permit derularea unor activităţi performante şi sub aspectul calităţii.

Tinerii, pornind de la informaţiile şi modele vehiculate de media electronică au aşteptări şi comportamente care uneori le pun viaţa în pericol.

Acestea şi multe alte mutaţii cer un alt fel de guvernare locală, un alt tip de infrastructură, iar investiţiile necesare încep din faza de evaluare a resurselor şi de proiectare a strategiilor şi până la faza asigurării infrastructurii regionale.

Potenţialul comunităţilor locale mici şi mijlocii trebuie evaluat din perspectiva dezvoltării durabile – operaţiune care presupune un efort material şi competenţe ce depăşesc puterea noastră ca administraţii locale.

Configurarea unui nou model de politică regională va elimina o parte din barierele şi neînţelegerile care blochează iniţiativele capabile să genereze locuri de muncă.

Accesul la informaţie, dialogul social, educaţia permanentă, democratizarea deciziei la nivel central, simplificarea legislaţiei, pot să contribuie la lansarea unor proiecte medii şi mari care să contribuie la relansarea zonelor comunităţilor.

O ultimă propunere: pe baza unui audit riguros, platforme de localităţi mici si mijlocii pot deveni iniţiatori ai unor proiecte cu componente complementare, dar uzând de sisteme de infrastructură rutieră, de comunicaţii şi socială comună.

Dacă pornim de la realitatea bunicilor şi nepoţilor rămaşi singuri fără adulţii care sunt plecaţi la lucru mai departe, putem proiecta de pildă, centre de asistenţă mixte seniori-copii, care să pună în valoare timpul disponibil al bunicilor şi prezenţa copiilor pentru a crea condiţii de viaţă bune dar şi a se susţine moral reciproc.

Sala de lectură comună, sala de sport, mici sere şi chiar bucătării şi staţionare de supraveghere mediacală comune.

Iată doar una din posibilele modalităţi de a valorifica patrimoniul comunitar şi chiar sursele de finanţare şi de a crea locuri de muncă şi pentu vârsta a treia.

Vom realiza astfel o includere socială pe mai multe paliere: - cel de vârstă, cel cultural si cel de calitate a vieţii.

Cele mai bune politici comunitare pot da greş dacă ele nu sunt adaptate la situaţiile specifice din fiecare localitate sau dintr-o regiune.

Deci guvernarea este acum o activitate care se poate derula în mod semnificativ la nivel local şi are nevoie de multă flexibilitate şi libertate de inovare.

Este de asemenea nevoie de tot mai multă încredere, ceea ce presupune abandonarea unei abordări izolaţioniste şi înlocuirea acesteia cu un spirit comunitar care se construieşte treptat şi prin procese de educare reciprocă, comunităţi între ele şi grupuri interesate între ele.

Iată de ce salut şi abordarea acestui seminar şi cred că tema pe care o discutăm astăzi este una care prezintă un interes deosebit cu condiţia ca din dezbateri să rezulte soluţii sau măcar puncte de vedere pe care să putem construi.

S-a format aici o comunitate la care ader din tot sufletul şi vreau să propun ca această comunitate să se întâlnească sistematic şi să contribuie la promovarea acestui model de guvernare.

Mulţumesc Societăţii Române de Radiodifuziune, Fundaţiei Nicolae Cajal şi Patronatului Român pentru efortul depus şi pentru iniţiativă şi îmi face plăcere să spun bun venit unor prieteni care sper să nu mai plece niciodată din noua noastră casă comună.

Vă mulţumesc!

Pentru a avea o strategie de succes a Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii trebuie sa identificam proiecte strategice care sa fie in acelasi timp concrete, plecand de la necesitatile de dezvoltare de la nivel local si regional.

Regiunea Dunarii este un exemplu de multiculturalitate, convietuire interetnica, nationalitate, religie.

Strategia UE pentru Dunare poate ajuta la mai buna utilizare a fondurilor europene prin colaborarea intre autoritatile din regiunile aferente bazinului acestui fluviu. Acest lucru este cu atat mai oportun cu cat felul in care decurge aceasta strategie macroregionala va influenta si viitoarea politica de coeziune a Uniunii.

Strategia Dunării va fi o strategie internă a Uniunii Europene la care sunt invitate să participe şi statele terţe riverane şi care va respecta cele trei principii aplicate şi în cazul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Mării Baltice (fără noi instituţii, fără noi fonduri, nu se modifică legislaţia comunitară). Cele trei domenii pe care se va axa Strategia sunt: conectivitatea (transport, energie, telecomunicaţii), protecţia mediului şi gestiunea apei, dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, turism, dezvoltare rurală).

“Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor”.

Dezvoltarea echilibrata a regiunilor cu zonele rurale pe care le deţin, precum şi eliminarea disparităţilor existente între regiunile de dezvoltare cu judeţele care le compun constituie unul dintre elementele cheie ale strategiei de dezvoltare a României .

12 mai 2010 in cadrul Senatului Romaniei cu sprijinul Directiei pentru afaceri europene din Senat, s-a desfasurat masa rotunda cu tema ’’ Perspectiva finantarilor comunitare post 2013’’, la invitatia domnului Petru Luhan, membru al Parlamentului European. Obiectivul principal al acestei mese rotunde a fost acela de a stimula dezbaterile in ceea ce priveste importanta alocarii financiare, post 2013 pentru dezvoltarea economica a Romaniei si realizarea unei paralele intre prioritatile Uniunii Europene pentru urmatoarea perioada de programare si agenda publica nationala a Romaniei.

Temele discutate au fost : Viziunea Parlamentului Romaniei cu privire la obiectivele nationale pentru urmatoarea perioada de programare, Consecintele crizei financiare si economice asupra finantelor publice, Impactul investitiilor realizate cu ajutorul fondurilor structurale, avand cuvantul reprezentanti ai Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ministerului Finantelor Publice, presedintele Senatului Romaniei, presedintele Camerei Deputatilor , directori ai Autoritatilor de Management al Programelor Operationale.

Politica de alocare a fondurilor structurale este parte integranta a politicii comunitare regionale care vizeaza un astfel de proces si urmareste reducerea ecartului de dezvoltare economico-sociala intre statele membre ale Uniunii Europene, cresterea gradului de coeziune economica si sociala intre regiuni, fiind un raspuns la efectele principiilor economiei comunitare.

In realizarea acestui obiectiv general al politicii regionale, promovate de institutiile si de autoritatile responsabile decizional cu implementarea planurilor operationale, intervin fondurile structurale si fondurile de coeziune ca instrumente de finantare.

Instrumentele financiare comunitare au ca rol principal cofinantarea in statele membre a interventiilor in domeniile prioritare, atat la nivelul celor care au impact de regionalizare, cit si a interventiilor orizontale care favorizeaza comunicarea intre institutiile responsabile si statele beneficiare.

Eficacitatea si eficienta interventiei comunitare in directia cresterii impactului politicii de coeziune economica si sociala intre statele membre este direct proportionala cu simplificarea obiectivelor prioritare de interventie in anumite domenii de crestere si dezvoltare.

Pentru atigerea nivelului indicatorilor de dezvoltare comunitara, este necesara atingerea stadiului de economie dinamica, bazata pe cunoastere si orientata catre crestere, astfel incat sa existe o mai mare coeziune.

Pentru respectarea propunerilor de reforma a politicii de coeziune economica si sociala se urmareste simplificarea si concentrarea liniilor de actiune pe mai putine obiective si directii prioritare, demers realizat prin comasarea actiunilor de la sapte obiective prioritare de actiune la trei obiective prioritare.

In acelasi timp se urmareste determinarea clara a autoritatilor responsabile cu favorizarea si eficientizarea impactului politicii de coeziune, precum si a impartirea responsabilitatii intre Comunitate si statele membre, conform principiului subsidiaritatii pe parcursul etapelor de realizare a obiectivelor politicii comunitare: programare, punerea in aplicare a politicii comunitare intr-un anumit domeniu prioritar si pe o regiune anume, urmarirea desfasurarii actiunilor in directia vizata de domeniul de actiune, evaluarea si controlul.

Procesualitatea implemetarii politicii de coeziune impune responsabilitati din partea autoritatilor si a organismelor comunitare, regionale sau locale, delegate pentru fiecare domeniu si linie de actiune. De aceea este cu atat mai greu de urmarit modalitatea de implementare si derulare a fiecarui proiect comunitar, cu cat principiul subsidiaritatii impune delegarea responsabilitatii catre autoritatile din statele membre, beneficiare ale rezultatelor politicii comunitare de coeziune. Este deasemenea dificil de monitorizat procesul de absorbtie a bugetului alocat pe fonduri structurale sau pe fonduri de coeziune, cu cat actorii cofinantatori sunt reprezentati atat de sectorul public, cat si de sectorul privat prin intermediul parteneriatelor interinstitutionale.

Perioada de programare pentru cadrul financiar 2007-2013, continua reforma impusa la nivel comunitar de etapa de programare 1994-1999, accentuand nevoia de simplificare a initiativelor comunitare si a metodelor de gestionare a resurselor; concentrarea bugetara si tematica; Reforma politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013, redefineste si reorienteaza strategia si liniile directoare de actiune economico-sociala la nivel comunitar, scopul final fiind acela de a raspunde conditiilor unei cat mai bune colaborari si negocieri intre statele member si autoritatile responsabile la nivel comunitar.

Bugetul alocat finantarii proiectelor post-aderare este unul bidimensional, pe de o parte finantarea apartine Uniunii Europene, iar pe de alta parte, se pune problema co-finantari proiectelor din surse nationale, regionale si locale.

Consecinta directa si implicita a cresterii bugetare consta in necesitatea dezvoltarii unei infrastructuri convergente, cresterea a competitivitatii economice si elaborarea strategiei nationale de crestere si dezvoltare, dezvoltarea capitalului uman, modernizarea si eficientizarea mainii de lucru cu scopul adaptarii acesteia la cerintele tehnologiei actuale.

Toate aceste demersuri si actiuni pe care trebuie sa le puna in practica Romania, impun conturarea unei strategii nationale de crestere si dezvoltare, care sa raspunda eficient cerintelor comunitare ale politicii de coeziune economica si sociala. Pe de alta parte strategia nationala va urmari valorificarea atributiilor Autoritatilor de Management responsabile si armonizarea principiilor de functionare a acestora cu principiile corespondente la nivel comunitar.

Programele Operationale Regionale, Programul National de Dezvoltare Rurala ( Masura 322 “Renovare, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” – Axa III – “Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”, vizeaza in principal dezvoltarea infrastructurii din mediul rural. Este necesar ca sumele alocate sa fie suplimentate prin alocarea de fonduri de la alte masuri sau programe si repartizate uniform pe toate regiunile tarii.

De asemenea, participarea la o competiţie naţională de selecţie de proiecte în condiţiile în care asigurarea de fonduri este doar într-o proporţie de 22% nu poate fi considerată o soluţie adecvată, apreciind că această metodă poate favoriza risipa de bani publici cheltuiţi pe întocmirea documentaţiilor.

In condiţiile unor bugete de austeritate, în vederea accelerării absorbţiei de fonduri structurale, se impune de urgenţă instituirea măsurilor pentru asigurarea, de la bugetul de stat, a sumelor necesare pregătirii şi cofinanţării proiectelor, eliminarea cotei TVA pentru proiectele cu finanţare externă, fie prin scutirea furnizorilor , fie prin instituirea unei proceduri

de compensare a TVA-ului de la furnizor cu cel pe care îl are de încasat de autorităţile locale, rezultatul fiind scutirea autorităţilor locale la plata acestui TVA.

Nu in ultimul rand, trebuie mentionat rolul pe care il pot avea tinerii, prin contributiile acestora la definirea strategiei UE pentru regiunea Dunarii si care trebuie sa fie implicati.

Configurarea unui nou model de politica regionala va elimina o parte din barierele si neintelegerile care blocheaza initiativele capabile sa genereze locuri de munca.

Accesul la informatie, dialogul social, educatia permanenta, democratizarea deciziei la nivel central, simplificarea legislatiei, pot sa contribuie la lansarea unor proiecte medii si mari care sa contribuie la relansarea zonelor comunitatilor.

ASOCIATIA COMUNELOR DIN ROMANIAPRIM VICE - PRESEDINTE,

EC. MARIANA GAJU

PRIMARUL COMUNEI CUMPANA, JUDETUL CONSTANTA