academia romana institutul de istorie n. iorga ...iini.ro/revista...

ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

REVISTAISTORICA

Fondator N. Iorga

-An

Mgt

?Ansk4,- 4:;,..

nummonnat. 1 /1-it

4%4:umr.5.:.:,te.. 4's ..

'

i" 4.. I j) .

r ' .. A: A

'An;e::..rr no ' ..g.,.. .,z_._ -.: .......

....e,s.

Serie noufi, Tomul XI, 2000

5 - 6Septembrie Decembrie

II

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

:

. r,

41

46^,

4'41'7;W'

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

$ERBAN PAPACOSTEA (redactor qefi, VENERA ACHIM, PAULCERNOVODEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU,EUGEN DENIZE, ANDREI E$ANU, GEORGETA PENELEA-FILITTI,NAGY PIENARU, APOSTOL STAN

REVISTA ISTORICA ', apare de 6 ori pe an.

Revista se poate procura de la EDITURA ACADEMIE! ROMANE, Calea 13 Septembrie, nr. 13,Sect. 5, P.O. Box 5-42, Bucuresti, Romania, RO-76117, Tel 401-411 9008, Tel./Fax 401-410 3983;401-410 3448; RODIPET S.A., Piata Presel Libere, nr. 1, Sect 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-222 6407,Tel. 401-618 5103; 401-222 4126, Bucuresti, Romania; ORION PRESS IMPEX 2000, P.O. Box 77-19,Bucuresti 3 -Romania, Tel. 653 79 85, Fax 401-324 06 38.

La revue REVISTA ISTORICA", parait six fois l'an.

Toute commande pour les travaux parus aux Editions de l'Académie Roumaine sera adressée a:EDITURA ACADEMIEI ROMANE, Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sect. 5, P.O. Box 5-42,Bucuresti, Romania, RO-76117, Tel. 401-411 9008, Tel./Fax 401-410 3983; 401-410 3448;RODIPET S.A., Piata Presei Libere, nr 1, Sect. 1, P.O. Box 33 - 57, fax 401-222 6407,Tel. 401-618 5103; 401- 222 4126 Bucuresti, Romania; ORION PRESS IMPEX 2000,P.O. Box 77-19, Bucuresti 3 Romania, Tel 653 79 85, Fax 401-324 06 38.

REVISTA ISTORICA" is published in six issues per year.

All orders from abroad for publications of the Romanian Academy should be addressed to:EDITURA ACADEMIE! ROMANE, Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sect. 5, P.O. Box 5-42,Bucuresti, Romania RO-76117, Tel. 401-411 9008, Tel./Fax 401-410 3983; 401-410 3448;RODIPET S.A., Piata Presei Libere, nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-222 6407,Tel. 401-618 5103; 401-222 4126, Bucuresti, Romania; ORION PRESS IMPEX 2000,P.O. Box 77-19, Bucuresti 3 - Romania, Tel. 653 7985, Fax 401-324 0638.

REDACTIA:

NAGY PIENARU (redactor §.ef adjunct)VENERA ACHIM

ECATERINA PETRESCUIOANA VOIA (traductitor)

Redactor (Editura Academiei): MIHAI POPATehnoredactor: DIANA RUSU

Manuscrisele, cartile si revistele pentru schimb, precum si oficecorespondenta se vor trimite pe adresa redactiei revistei:

REVISTA ISTORICA",B-dul Aviatorilor nr. 1, 71247-Bucuresti,

Tel. 650 72 41

1

© 2002 EDITURA ACADEMIEI ROMANECalea 13 Septembne, nr 13 R-76117, Tel 410 32 00, Tel./Fax 410 39 83; 410 34 48

Bucure ti Romania

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOMUL XL NR. 5 6

Septembrie Decembrie 2000

SUMAR

MINORITARII POLITICA $1 DEMOGRAFIE

JOHANN BOHM: Die politische Entwicklung der deutschen Minderheit in Rumanien von1918 bis 1944 345

APOSTOL STAN, Evreii in Romania, in anii 1866-1868. Imigratie i reactie a puterilorgarante 369

EUGEN DENIZE, Evreii sefarzi din Tara Romaneasca si Moldova pana la inceputul secoluluial XIX-lea 377

0 DRAMA SCHIMBURILE DE POPULATII $1 REFUGIATII

VIOREL ACHIM, Proiectul guvernului de la Bucuresti vizand schimbul de populatieromano-ruso-ucrainean (1943) 395

FLORIN ANGHEL, Cultura refugiului. Elemente ale propagandei culturale a rezistenteiexilului polon din Romania, 1939-1945 423

TENDINTE iN ISTORIOGRAFIA CONTEMPORANA

ALEXANDRU MAMINA, Geneza burgheziei in Principatele Romane: propunerea unei noiepistemologii istorice 437

COSMIN POPA, Vadim Rogovin, patriarhul neotrotkismului contemporan 443IRINA GAVRILA, Bazele de date in analiza evolutiei evenimentelor istorice 449

JURNALE DIN PRIMUL RAZBOI MONDIAL

ADRIAN-SILVAN IONESCU, Amintirile de front si de prizonierat ale unui ofiter roman(1916-1917)

t Colonel (r) ALEXANDRU IORGU GIURAN, VALERIU A. GIURAN, Jurnalul de operatiial Regimentului 2 Infanterie Valcea"

Revista istoricr, tom XI, nr. 5-6, p. 341-556,2000

463

477

-

.

..

.

..

www.dacoromanica.ro

342

DOCUMENTAR ANUL 1917

NICOLAE LIU, 0 corespondenta inedita a lui M. Dragomirescu catre N. Titulescu din Rusiaanului 1917

EUGENIA DANU, Aspecte din activitatea comitetelor osta§ilor basarabeni de pe frontulromanesc (1917)

ARHIVA INSTITUTULUI DE ISTORIE N. IORGA"

491

505

SERBAN PAPACOSTEA, Sedinta de sectie din 28 decembrie 1951 517

VIATA STIINTIFICA

Sesiunea de comunicari a Institutului de istorie Nicolae Iorga", 14-15 decembrie 2000(Nagy Pienaru); Primul simpozion romano-turc din Republica Moldova, Chi§inau,6-8 noiembrie 2000 (Constantin Rezachevici); Lucrarile celei de-a V-a sesiuni aComisiei bilaterale a istoricilor din Romania §i Rusia, Bucure§ti, 24-26 octombrie2000 (loan Chiper); Simpozionul Mihai Viteazul in con§tiinta europeana §i

romfineasca", Curtea de Arge§, 28 octombrie 2000 (George Georgescu); A XXXI-asesiune de comunicari a Muzeului Judetean Argq, Pitqti, 10-11 noiembrie 2000(George Georgescu); Calatorie de documentare in Po Ionia (Antim Cristian Bobicescu);Oaspeti ai Institutului de Istorie N. Iorga"

NOTE $1 RECENZII

AKIM ARTEMOV, Dosie Lenina bez retwi, Moskva, Edit. Vece, 1999, 654 p. (LudmilaRotari); GH. BRATESCU, COtre sanatatea perfectd 0 istorie a utopismului medical,Bucurqti, Edit. Humanitas, 1999, 444 p. (Paul Cernovodeanu); F. VLADIMIRKRASNOSSELSKI, Stdnga in Romdnia, 1832-1948, tentativa de sinucidere sauasasinat?, Arhus, Edit. Victor Frunza, 1991, 288 p. (Alexandru Mamina); CEZARYKUKLO, Kobieta samotna w spoleczefistwie miejskim u schylku Rzeczypospolitejszlacheckiej. Studium demograficzno-spoleczne, Bialystok, Wydawnictwo Universytetuw Bialymstoku, 1998, 268 p. (Louis Roman); TEODOR PAVEL, Intre Rusia farilor yiGermania wilhelmiand, Cluj-Napoca, Edit. Presa Universitara Clujeana, 1996, 210 p.(loan Babici); MIHAIL VASILE-OZUNU, PETRE OM, Infreinfi uitati. Romeinii inBabilia de la Stalingrad, Bucure§ti, Edit. Ion Cristoiu", 1999, 300 p. + 18 harti.(Valeriu Giuran)

523

529

INDEX ALFABETIC (Venera Achim) 547

i

. .

..

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NEW SERIES

TOME XI, Nos. 5 6

September December 2000

CONTENTS

THE MINORITIES POLICY AND DEMOGRAPHY

JOHANN BOHM, Die politische Entwicklung der deutschen Minderheit in Rumanien von1918 bis 1944 345

APOSTOL STAN, The Jews of Romania in 1866-1868. Immigration and the Reaction of theWarranting Powers 369

EUGEN DENIZE, The Sephard Jews of Wallachia and Moldavia until the Beginning of theNineteenth Century 377

A DRAMA POPULATION EXCHANGES AND REFUGEES

VIOREL ACHIM, The Project of the Government in Bucharest Concerning the Romanian-Russian-Ukrainian Population Exchange (1943) 395

FLORIN ANGHEL, The Culture of the Refuge. The Cultural Propaganda of the Resistanceof the Polish Exile in Romania, 1939-1945 423

TRENDS IN CONTEMPORARY HISTORIOGRAPHY

ALEXANDRU MAMINA, The Genesis of Bourgeoisie in the Romanian Principalities: ANew Historical Epistemiology 437

COSMIN POPA, Vadim Rogovin, the Patriarch of Contemporary Neo-Trotskism 443IRINA GAVRILA, Data Bases in the Analysis of the Development of Historical Events 449

DIARIES FROM WORLD WAR ONE

ADRIAN-SILVAN IONESCU, The Memoirs of a Romanian Officer on the Front andDuring His Imprisonment (1916-1917)

f* Colonel (r) ALEXANDRU IORGU GIURAN, VALERIU A. GIURAN, The OperationJournal of Regiment Two Infantry "Valcea"

Revista istorica", torn XI, nr. 5-6, p. 341-556,2000

463

477

.

www.dacoromanica.ro

344

DOCUMENTARY THE YEAR 1917

NICOLAE LIU, An Unpublished Letter by M. Dragomirescu to N. Titulescu in Russia, 1917 491EUGENIA DANU, Aspects of the Activity of the Committees of the Bessarabian Soldiers

Fighting on the Romanian Front (1917) 505

THE ARCHIVES OF THE "N. IORGA" HISTORY INSTITUTE

$ERBAN PAPACOSTEA, The Section Meeting of 28 December 1951 517

SCIENTIFIC LIFE

The Communication Session of the "Nicolae Iorga" Institute, 14-15 December 2000 (NagyPienaru); The First Romanian-Turkish Symposium of the Republic of Moldova,Kishinev, 6-8 November 2000 (Constantin Rezachevici); The Works of the FifthSession of the Bilateral Commission of Historians in Romania and Russia, Bucharest,24-26 October 2000 (loan Chiper); The Symposium "Michael the Brave in theEuropean and Romanian Conscience," Curtea de Argq, 28 October 2000 (GeorgeGeorgescu); The Thirty-First Communication Session of the County Museum ofArgq, Pitqti, 10-11 November 2000 (George Georgescu); Documentary Trip toPoland (Antim Cristian Bobicescu); Guests of the "N. Iorga" History Institute

NOTES AND REVIEWS

AKIM ARTEMOV, Dosie Lenina bez retusi, Moskva, Edit. Vece, 1999, 654 pp. (LudmilaRotari); GH. BRATESCU, Caitre seinOtatea perfectá 0 istorie a utopismului medical(Towards Perfect Health A Histoy of Medical Utopism), Bucharest, Edit. Humanitas,1999, 444 pp. (Paul Cernovodeanu); F. VLADIMIR KRASNOSSELSKI, Stemga InRomdnia, 1832-1948, tentativá de sinucidere sau asasinat? (The Left Wing inRomania, 1832-1948, a Suicidal Attempt or an Assassinate?), Arhus, Edit. VictorFrunza, 1991, 288 pp. (Alexandru Mamina); CEZARY KUKLO, Kobieta samotna wspoleczeristwie miejskim u schylku Rzeczypospolitej szlacheckiej. Studiumdemograficzno-spoleczne, Bialystok, Wydawnictwo Universytetu w Bialymstoku,1998, 268 pp. (Louis Roman); TEODOR PAVEL, Intre Rusia farilor si Germaniawilhelmianei (Between Russia and Wilhelm's Germany), Edit. Presa UniversitardClujeanA, 1996, 210 pp. (loan Babici); MIHAIL VASILE-OZUNU, PETRE OTU,LINO si uitati. Romdnii in Bald lia de la Stalingrad (Defeated and Forgotten. TheRomanians in the Battle of Stalingrade), Bucharest, Edit. "Ion Cristoiu", 1999, 300 pp. +18 maps (Valeria Giuran)

523

529

ALPHABETICAL INDEX (Venera Achim) 547

.

.

www.dacoromanica.ro

MINORITARII POLITICA SI DEMOGRAFIE

DIE POLITISCHE ENTWICKLUNGDER DEUTSCHEN MINDERHEIT IN RUMANIEN

VON 1918 BIS 1944

JOHANN BOHM

"Geschichtsaufarbeitung" und "Vergangenheitsbewaltigung" sind zweideutsche Wörter, zu denen es meines Wissens keine Aquivalente in einer anderenSprache gibt. Die Beschaftigung mit der jungsten Geschichte, insbesondere mit derGeschichte der deutschen Minderheiten Stidosteuropas zwischen den beidenWeltkriegen und wahrend des Zweiten Weltkrieges, ist immer auch ein Politikum.Dies wird im Deutschen durch die Begriffe: "Geschichtspolitik", "Erinnerungspolitik"und "Vergangenheitspolitik" semantisch hervorgehoben. Geschichte als"Vergangenheitspolitik" wird vor allem von mehreren Teilen derrurnäniendeutschen Geschichtsschreiber betrieben. Deren Geschichtsaufarbeitungbzw. Vergangenheitsbewaltigung beschaftigt sich erstaunlicherweise immer wiedermit der Zeit vor 1933, jedoch kaum mit der eigentlichen nationalsozialistischenEpoche von 1933 bis 1945.

Die Erforschung der Geschichte der deutschen Minderheit im StidostenEuropas von 1918 bis in unsere Gegenwart hat einen betrachtlichen Rang. Dieserresultiert aus der Bedeutung, die dieser Raum im Rahmen der deutschenGeschichte hat. Ein besonderes Profil ist dadurch gegeben, dass diese Gebieteheute zu Ungarn, Rumänien, den Staaten des ehemaligen Jugoslawien undRuss land gehoren. So haben wir es hier mit einem Thema zu tun, das für dieallgerneine deutsche Geschichte der jungsten Zeit von sehr groBer Bedeutung ist.

Da der Umfang einer historischen Darstellung der deutschen MinderheitSiidosteuropas in der Zwischen- und Kriegszeit sehr groB ist, soll dieser Beitrageinen kurzen Einblick in die Geschichte und deren Aufarbeitung der deutschenMinderheit in Rurnänien geben. Ausgehend von dieser Feststellung und libertragenauf die hier zu behandelnde Thematik erfordert der gewahlte Zugang zunachsteinen historischen Riickblick auf die politische und soziale Entwicklung derDeutschen in Rumänien von 1919 bis 1944, die drei historische Phasen erkennenlässt: 1. Gründung deutscher politischer Organisationen und Auseinandersetzungmit der alten Führung; 2. Kampf urn die Einheit der deutschen Volksgruppe inRumanien (1935-1940); 3. Gleichschaltung der deutschen Volksgruppe (1940-1944).

Revista istoricr, torn XI, nr. 5-6, p. 345-367,2000

www.dacoromanica.ro

346 Johann Bohm 2

Wegen Platzmangel können in diesem Beitrag nur die wichtigsten historischenFakten der beiden ersten Phasen behandelt werden, die dritte Phase folgt in dernächsten Nummer.

1. GRUNDUNG DEUTSCHER POLITISCHER ORGANISATIONENUND AUSEINANDERSETZUNG MIT DER ALTEN FliHRUNG

In den Beziehungen der deutschen Volksgruppen in den Staaten SUdosteuropaszu Deutschland vollzog sich nach dem Ersten Weltkrieg eine wesentliche Anderung,obwohl frilher nur vereinzelte und meist personliche Beziehungen zwischen denAuslandsdeutschen und Deutschland bestanden. AuBer dem "Verein fUr dasDeutschturn irn Ausland" (VDA), der vor 1918 die einzige Verbindung zuDeutschland herstellte und rein kulturelle Aufgaben wahrnahm, gab es nach 1924auch lose Zusammenhange zu politischen Kreisen in Deutschland. Von groBerBedeutung war der "VolksdeutsChe Klub", der Uberparteilichen Charakter besaBund an dem geistig interessierte Deutsche aller Gesellschaftskreise teilnahmen.

Der Zerfall der osterreichisch-ungarischen Monarchie sowie des Zarenreichsund die GrUndung neuer Staaten wie der Tschechoslowakei, des neuen Po len,Jugoslawien unter Erweiterung des alten serbischen Kerns, die AusdehnungRumäniens auf Teile Ungarns und Osterreichs, im Nordosten die GrUndungEst lands, Lett lands und Litauens, schufen nach 1918 eine vollig neue Lage für dieDeutschen in diesen Staaten. Waren sie 1871 "Auslandsdeutsche" geworden, sowurden sie jetzt "nationale Minderheiten". Und zwar in Staaten, die selbst nationalkeineswegs einheitlich waren.

Diese neuen Staaten waren vielfach ein verkleinertes Abbild der altenDonaumonarchie, aber mit dem Unterschied, dass die staatsfUhrenden Völker ausihrem Nationalitätenstaat mancherorts durch Assimilierung der Minderheiten einenNationalstaat zu machen bestrebt waren, und zwar naturgemaB mit umso groBeremFanatismus, je schwacher sie waren.

Dabei nahm die deutsche Minderheit in Rumänien, der dieser Beitraggewidmet ist, eine Sonderstellung eM. Angesichts der räumlichen Entfernung vonDeutschland war bei ihr keine irredentistische Gefahr zu befUrchten, andererseitsbemühte sich die rumänische Regierung von sich aus besonders im erstenJahrzehnt nach der Vereinigung das Nationalbewusstsein der deutschenMinderheit zu starken, urn ein Gegengewicht gegen Madjarisierungstendenzen imBanat und besonders in Sathmar zu schaffen. Die Banater Schwaben hatten nachdem osterreichisch-ungarischen Ausgleich von 1867 jeden Kontakt zu Deutschlandverloren und waren einem starken Madjarisierungsdruck ausgesetzt, so dass dieführende Schicht allmahlich madjarisiert wurdel. Das Vorhandensein einer

' Johann Böhm, Die Ungamdeutschen in der Waffen-SS. Innen- und AuBenpolitik des Verhaltnisseszwischen deutscher Minderheit und ungarischer Regierung. Ippesheim: AGK-Verlag, 1990, S. 25.

www.dacoromanica.ro

3 Die politische Entwicklung der deutschen Minderheit in Rumanien 347

deutschen Minderheit an der ungarischen Grenze bot der jungen rumanischenRegierung die Gelegenheit, diese gegentiber der irredentistischen ungarischenMinderheit zu bevorzugen. Darum wundert es nicht, wenn der damalige Leiter desUnterrichtsressorts des Siebenbtirgischen Regierungsrates, Dr. Valeriu Bran 4te, imSeptember 1919 in einer programmatischen Rede in Temeswar sagte: "Wir wollennicht rumänisieren, sondern germanisieren!" Tatsache ist, dass dieRegermanisierung der Schwaben von allen rumanischen Regierungen besondersin den zwanziger Jahren des 20. Jahrhunderts mit Sorgfalt gefordert wurde.

Nach 1918 hatte sich in Deutschland eine starke iTherparteiliche Bewegungherausgebildet, die sich einer reformatorischen Entwicklung der fiir Europagefahrlich werdenden "Minderheitenfrage" entgegensetzen wollte. So wurde 1922der "Verband der Deutschen Volksgruppen in Europa" gegrundet, der eine loseZusammenfassung von etwa 10 Millionen Auslandsdeutschen darstellte. ZweiJahre spater wurde dann der "Europaische Nationalitatenkongress" ins Lebengerufen, der von dem slowenischen Politiker Dr. Wilfan geleitet wurde und etwa44 Millionen Menschen umschloss. Der Nationalitatenkongress wurde besondersvon weitsichtigen Staatsmännern Rumaniens und Jugoslawiens gefordert, weil siewussten, je mehr Freiheit die Volksgruppen zur friedlichen Entfaltung nachkultureller Selbsthilfe erhalten, umso mehr würde es den Regierungen dieserStaaten gelingen, jener abenteuerlichen Politik radikaler Elemente, den Wind ausden Sege ln zu nehmen.

Die Regierungen in Rumanien und Jugoslawien verfolgten mit groBerAufmerksamkeit die innere Entwicklung in Deutschland und waren sich daher derTatsache bewusst, dass hier im Verhaltnis zu den deutschen Minderheiten in ihrenLandern eine wesentliche Anderung eingetreten war.

Unter den vielen antidemokratischen Gruppen und Stromungen, die wahrendund nach dem Zusammenbruch der Monarchie in Deutschland entstanden,entwickelte sich die 1919 in München gegrundete "Nationalsozialistische DeutscheArbeiterpartei" (NSDAP) zur bedeutendsten Erscheinung. Aus der Enttauschungiiber die militarische und politische Katastrophe und aus tiefgehender Ablehnungder neuen demokratischen Republik heraus fanden sich Menschen vor allem jenerKreise zusammen, die sich mit den neuen politischen Verhaltnissen nicht abfindenkonnten. Mit dem Wegfall der monarchischen Staatsform, dem Zusammenbruchsowohl alter Traditionen als auch wirtschaftlich stabiler Verhaltnisse, war ftir vieleMenschen ein politisches und ökonomisches Vakuum entstanden. Neben denpolitischen Ursachen sorgten gerade die wirtschaftlichen Schwierigkeiten dant-,dass sich weitere Kreise, vornehrnlich der kleinbtirgerlichen Schichten, denjenigenParteien anschlossen, die ilmen eine Erlosung aus der politisch verworrenen Zeitversprachen. So hatte die NSDAP ihren groBten Zulauf an Mitgliedern in denJahren der Not und der politischen Unruhe: bis 1923 und nach 1928/29. In der Zeitrelativer politischer und wirtschaftlicher Stabilitat (1925 bis 1928) war sie nicht nur

www.dacoromanica.ro

348 Johann Bohm 4

wegen ihres Zusammenbruchs am 9. November 1923 eine unbedeutende Parteiunter vielen anderen; vielmehr fanden ihre radikalen nationalsozialistischen Parolenin dieser Zeit nur wenige Anhanger. Im Kern blieb aber die NSDAP, über alleWechselfälle des politischen Lebens hinweg, das vorwiegend burgerlicheSammelbecken für alle, die mit den Verhaltnissen der Weimarer Republikunzufrieden waren. Im Vordergrund der politischen Agitation stand ftir Hitler dasBestreben, unter dem Kennwort "national" eine Konzentration aller derjenigenKräfte herbeizuführen, die auf der Suche nach einem neuen deutschen Reich waren.

Es ist von entscheidender Wichtigkeit zu wissen, dass auf der Suche nacheiner politischen Orientierung bei den Deutschen in Rumänien gerade dasKennwort national von groBer Bedeutung war. Nach 1919 gewann man ein neuesVerhältnis zum rumänischen Staat, das durch die Parole "volkstreu und staatstreu"gepragt wurde. Heute besteht kein Zweifel, dass bestimmte Ideen der deutschenGeistes- und politischen Geschichte zur Herausbildung eines bewusstenNationalismus bei der deutschen Minderheit bestand, weil die Agrarreform von19212 für potentielle Reibungsflachen sorgte. Die rumänische Regierung setzte alleHebei in Bewegung, um aus der .zerschlagenen Grundbesitzordnung inSiebenbUrgen einen rumänischen bäuerlichen Mittelstand zu grUnden, der dann dieGrundlage für einen städtischen Mittelstand bilden sollte. Das Ergebnis derAgrarreform sollte eine neue Schichtung der Bevolkerung SiebenbUrgens schaffenund die Eroberung der Städte, die groBtenteils nicht rumanisch waren,gewahrleisten, was dann auch geschah. Durch die Agrarreform verloren diedeutschen evangelischen Kirchengemeinden 55% ihres Grundbesitzes, 35.000Kat.-Joch3 der sogenannten Siebenrichterwaldungen der Nationsuniversität4wurden enteignet, weitere 40.000 Kat.-Joch nattirlicher und juristischer Personender Sachsen wechselten den Eigentiimer5. Damit wurde der GroBgrundbesitz so gutwie vernichtet, während der Mittelstand vor der Gefahr der Zerstorung stand. DieAbsicht, eine wirtschaftlich ausgewogene Agrarreform durchzufUhren, war damitgescheitert, was gravierende Folgen nach sich ziehen sollte.

Die wirtschaftliche und politische Situation der deutschen Minderheit warduBerst prekär, nicht nur auf Grund äuBerer Gegebenheiten, innenpolitischer Wirrenund haufiger Regierungswechsel, sondern auch durch die Nichtrespektierung derKarlsburger Beschltisse vom 18. November 19186. Ebenso trug der Verlust des

2 Johann Bohm, Die Deutschen in Rumanien und die Weimarer Republik 1919-1933,Ippesheim: AGK-Verlag, 1993, S. 99ff.

3 1 Kat.-Joch = 0,58 ha.4 Die Nationsuniversitat war die oberste politische Verwaltungs- und Gerichtsbehorde der

Siebenburger Sachsen zwischen 1486 und 1876.5 Johann Bohm, a. a. 0., S. 107.6 Die Karlsburger Beschltisse sicherten jeder nationalen und ethnischen Minderheit das Recht,

von den eigenen Sohnen in der eigenen Sprache gerichtet, unterrichtet und verwaltet zu werden. Dadiese von der rumanischen Regierung nicht respektiert wurden, verscharfte sich der Konfliktzwischen den Minderheiten und der rumanischen Regierung.

www.dacoromanica.ro

5 Die politische Entwicklung der deutschen Minderheit in Rumatiien 349

Grundbesitzes der Nationsuniversitat, die Erhohung der Schul- und Kirchensteuern7sowie der stufenweise Abbau der deutschen Beamten in der Verwaltung zu dieserschwierigen Lage bei, die sich durch volksgruppeninterne Probleme, durch dieZerrissenheit in antagonistische Lager und eine von Intrigen bestimmte Atmosphareder politischen Auseinandersetzung noch verscharfte. Darum ist es nichtverwunderlich, wenn junge Intellektuelle die Initiative ergriffen, sich gegen derartigePraktiken zur Wehr zu setzen.

So umfassten die im tagespolitischen Kampf erhobenen Forderungen der"Deutsch-sachsischen Selbsthilfe"8 den ganzen Katalog nationaler Ziele: Forderungder geistigen Belange der deutschen Minderheit; Sauberung des kulturellenLebens; Forderung und Ausbau einer starken deutschen Wirtschaft; Schaffung vonHeimstätten auf Genossenschaftsboden; Errichtung einer Abteilung zurBeschaffung aller nötigen Bedarfsartikel. Auch wenn die Selbsthilfe in den erstenJahren ihres Bestehens keine groBen Erfolge verbuchen konnte, gelang es ihrirnmerhin, auf sich aufmerksam zu machen.

Fritz Fabritius9, Gründer der Selbsthilfe, versprach den deutschen Bauernhöhere Preise und Unterstiitzung der Armen und vertrat gleichzeitig wie die NSDAPden Standpunkt, dass es Aufgabe aller Deutschen sei, einen festen germanischenRassekern in Mitteleuropa zu schaffen, dass die deutsche "Herrenrasse" zuherrschen habe und dass die minderwertigen Völker gehorchen müssten.

Die Nazithese: "[...] der Kampf ist der Vater aller Dinge, die Tugend ist eineAngelegenheit des Blutes, Fiihrertum ist primär und entscheidend", war fiir dieSelbsthilfe richtungsgebend. Der wirtschaftliche Aspekt der Selbsthilfe war nurMittel zum Zweck. In seinem Buch Weg und Feinde der NEDR schreibt Schunn:

"Die Organisierung der gegenseitigen Hilfe innerhalb und auBerhalb derBausparkasse war begleitet von einer ausgiebigen Erziehungsarbeit in echtnationalsozialistischem Geiste. Nie war die Wirtschaft Selbstzweck oder auch nurHauptzweck."1°

Für Fabritius und seine Selbsthilfe war die nationalsozialistische These, dasseine "neue deutsche GröBe nur dann erkampft werden kann, wenn das deutscheVolk zu einer Volks- und Kampfgemeinschaft zusammengeschweiBt wird", in der

7 Die Schul- und Kirchensteuern wurden auf der 32. Landeskirchenkonferenz vom 27.-28.November 1926 beschlossen, weil die Landeskirche als Schultragerin von der rumanischen Regierungnicht die ihr gebtihrenden finanziellen Mittel zur Erhaltung der deutschen Schulen erhielt.

8 Die im Rahmen des Hermannstadter Sachsischen Landwirtschaftlichen Vereins im Jahre1922 gegrandeten Deutsch-sachsischen Selbsthilfe war eine Art Bausparkasse, in welche alleArbeitsgebiete einbezogen wurden. Der treibende Geist bei allen Veranstaltungen undUnternehmungen blieb aber immer nachdem der Griinder der Selbsthilfe Fritz Fabritius 1922 Hitlerin Mi.inchen getroffen hatte die Verktindigung der Gedanken des Nationalsozialismus (Vgl. W.Schunn, Weg und Feinde der NEDR, Verlag H. Schlosser, Sibiu-Hermannstadt, 1934, S. 6).

9 Fritz Fabritius, Griinder der nationalsozialistischen Bewegung der Deutschen in Rumanien,Landesobmann der "Volksgemeinschaft der Deutschen in Rumanien" (VDR) bis Juni 1939.

1° W. Schunn, a. a. 0., S. 16.

www.dacoromanica.ro

350 Johann Böhm 6

"Individualismus, Liberalismus und Demokratie" nicht erwiinscht seien, derpolitische Leitgedanke. Die groBen Werte und Idea le der Siebenburger Sachsen,die sie über Jahrhunderte hinweg gepflegt hatten, fanden flier keinen Platz, und dieIdee der Humanität wurde von Fabritius und seinen Anhangern als Gefalsduseleiverunglimpft. Selbst die christliche Religion stieB auf Widerstand. Da aber dieSiebenbiirger Sachsen an ihrer Kirche festhielten, wurde gegen Religion undKirche behutsam vorgegangen.

So anpassungsfahig die Programmatik der Selbsthilfe auch war, sowidersprilchlich ihre Parolen auch sein mochten, so konstant zeigten sich jedocheinzelne Elemente im Denken Fabritius. Sie lassen sich als Grundsubstanz bei allenprinzipiellen Vorhaben nachweisen. Diese Grundlagen und Theorien entstammtender nationalsozialistischen Ideologie, die Fabritius als Tatsachen ansah und aufdenen er das politische Programm seiner Selbsthilfe aufbaute". Die grundlegendenGedanken seines Programms waren: Rassebewusstsein und aggressiverNationalismus. "Jeder Volksgenosse" sollte "zu einer idealistischen und völkischeingestellten Lebensanschauung erzogen werden und gentigend Lebensraumhaben". Die Selbsthilfe forderte die "Reinigung des öffentlichen Lebens". Al lePersonen die nicht ihre nationalsozialistische Anschauung vertraten und inOpposition verharrten, sollten "aus allen politischen, kirchlichen undwirtschaftlichen Korperschaften und Amtern, aus dem Schuldienst, den Bankenund der Presse" entfernt werden12.

Typisch fiir die leidenschaftliche Ablehnung der alten Rihrungsschicht wardie wirtschaftliche Notlage der deutschen Minderheitenpolitik in Rumanien. Unterradikaler Ablehnung der Umarmungspolitik der deutschen Parlamentarier mit derrumänischen Regierung und besonders der Ku It, den Fabritius mit dem Begriff der"völkischen Gemeinschaft" in Versammlungen und in den Organen der Bewegungbetrieb, fiihrte letztendlich dazu, dass die unzufriedenen Gruppen sich derSelbsthilfe anschlossen. Diese "völkische Gemeinschaft", von vielen als Idealangesehen und bejaht, hatte nichts mit den allgemeinen Zielen einer sozialenGestaltung von Wirtschaft und Gesellschaft der deutschen Minderheit gemeinsam,sondem sie gipfelte in Vorstellungen von der tiberwindung der Standes- undKlassengegensatze aus volkischen Grundsätzen heraus. Die weitverbreitete AngstgroBer Teile der deutschen Bevolkerung vor wirtschaftlichen EinbuBen, die durchverschiedene rumänische Regierungsverordnungen gefordert wurden13, kam derSelbsthilfe zugute.

11 Vgl. Dr. Otto Fritz Jickeli, Unser Weg zur Erneuerung des deutschen Volkes in Rumanien.Druck der Krafft & Drotleff A.G., Hermannstadt, 1935, S. 15-30 (IV. Das Programm der Bewegung).

12 Ebenda, S. 16.13 Vgl. Rede des deutschen Abgeordneten Dr. Hans Otto Roth im rumanischen Parlament "Un

rdspuns al minoritãtilor Eine Antwort der nationalen Minderheiten", in: Adevärul vom 18. Marz1925. In seiner Rede wies Roth auf die Missstande im deutschen Schulwesen, auf dieNichtrespektierung der sachsischen Privilegien, auf die administrative Reform, auf deninternationalen Appell sowie auf die Gleichstellung der nationalen und ethnischen Minderheiten hin.

www.dacoromanica.ro


Der standige Kontakt Fabritius mit Fiihrungspersonlichkeiten der NSDAP, jasogar mit Hitler sowie seine Mitgliedschaft im "Roland Verein für deutsch-völkische Stammkunde zu Berlin e. V", "Schirmherrschaft der DeutschenBauernhochschule e. V." und seine enge Verbindung zu Prof. A. C. Cuza, dernVorsitzenden einer antisemitischen Splittergruppe in Rurndnien", iibten einengroBen Einfluss auf ihn und seine Bewegung aus.

Auch wenn die Selbsthilfe bis 1927 keine nennenswerte Erfolge aufweisenkonnte, so sollte sich das wegen der Unzufriedenheit der Siebenbiirger Sachsen mitden bestehenden Verhältnissen in den Jahren danach ändern. Unter dem Slogan alle"ehrlichen", durch "Blut und Schicksal" verbundenen "deutschen Volksgenossen"zu einern "Volkskörper" zu erziehen, dem sich jeder Deutsche in Rumänien"bedingungslos" unterzuordnen habe15, begann Fabritius seine politischen.Ambitionen zu realisieren.

Die Vertrauenskrise zwischen der Masse und der Rihrungsschicht, die seit1926/27 sichtbar geworden war, wirkte sich negativ auf die Volksgemeinschaftaus. Junge Intellektuelle, die sich urn die Zeitschrift "Klingsor" scharten, gingenmit der Sachsenfiihrung ins Gericht, sie störten das Gleichgewicht und dieGeschlossenheit der Siebenbiirger Sachsen.

Bereits 1929 zdhlte die Selbsthilfe 1620 Mitglieder, die sich auf 112Ortschaften, davon 32 selbstdndige Ortsgruppen verteilten. Bis 1932 wuchs dieMitgliederzahl auf 3.193 an16. Diese Erfolge lieBen erkennen, dass sie nicht etwaden Endpunkt einer Entwicklung darstellten, sondern vielmehr das Startzeichen füreine grundlegende Umwdlzung der politischen Verhältnisse der deutschenMinderheit in Rumänien waren, deren Richtung oder gar Ende vorldufig gar nichtabzusehen war.

Die Erfolge der Selbsthilfe von 1929 bis 1931, sind nicht allein verständlichaus den der jeweiligen Tagessituation angepassten politischen Parolen, sondemvielmehr aus der weitverbreiteten und prinzipiellen Verneinung der sozialen undwirtschaftlichen Verhältnisse. "Der Nationalsozialisrnus ist das Gegenteil von dern,was heute ist", wurde immer wieder auf Versammlungen betont.

Konkret fassbar ist daher die nationalsozialistische Weltanschauung amehesten von ihrer Ablehnung des Bestehenden her. Dies entsprach insofern der

14 Siehe Anhang Nr. 1, Postkarte von Rohm, Brief von Hitler, Mitgliedskarten vom RolandVerein und Deutscher Bauernhochschule sowie das Schreiben von Cuza. dass Harald Roth in seinemBuch "Politische .Strukturen und Stromungen bei den Siebenburger Sachsen 1919-1933", Koln,Weimar, Wien, 1994, in FuBnote 7, S. 143, die "Zuverlassigkeit der benutzten Quellen" in meinemBuch "Die Deutschen in Rumanien und die Weimarer Republik 1919-1933", S. 273-274 und S. 279-283bezweifelt, ist mir unverstandlich. Darum habe ich sie in Anhang 1 noch einmal abgedruckt. Auchschreibt er: "Hierbei ist zu klaren, ob die Art und Weise, wie die Selbsthilfe ihre eigenen Urspriingeinterpretiert, als authPntisch angesehen werden kann" (S. 143).

15 W. Schun-, .t. a. G.. S. 12.16 Vgl. Anh..ng NI:. 2, Unsere Arbeit im Jahre 1931.

www.dacoromanica.ro

352 Johann Bohm 8

allgerneinen Stimmung, als Enttauschung und Wunschvorstellungen im politischenFüh len und Denken vieler Deutscher in Rumänien den Vorrang einnahmen vor derntichternen Einschatzung der eigenen Lage und der realen Moglichkeiten zurBehebung politischer und wirtschaftlicher Notstände.

Ebenso wie in der politischen Propaganda die Emotionen der Deutschenangesprochen wurden, beherrschten unklare, rnystische, national verkleideteBegriffe das nationalsozialistische Denken der Selbsthilfebewegung. Gerade weildie Selbsthilfe kein geschlossenes Prograrnm aufzuweisen hatte, konnte sie fur diezahllosen politischen und wirtschaftlichen Note der Zeit die verschiedenstenLosungen anbieten, ohne sich durch ihre Widerspruchlichkeit im politischenTageskampf einengen zu lassen. Die Deutschen in Rumänien nahmen die radikalenGrundsätze des Nationalsozialismus nicht ernst genug, oder sie wurden als daskleinste Dbel betrachtet. Man ordnete sie den nationalen und patriotischen Zielenunter und hoffte, dass sie nach einer kurzen Zeit von Fabritius und seinerBewegung gemildert wiirden. Aber viele täuschten sich in kurzer Zeit in ihrenErwartungen.

Bereits am 22. Mai 1932 gelang es Fabritius die "NationalsozialistischeSelbsthilfebewegung der Deutschen in Rumanien" (NSDAR) als einen nazistischenSammelbecken zu griinden, urn damit die organisatorische Integration derdeutschen Minderheit unter einer Ideologie voranzutreiben. Das kurz davorerlassene 25-Punkte-Programm" lehnte sich stark an das der NSDAP an. In ihmwurden unter anderem die "Erziehung der Deutschen in Rumänien zunationalsozialistischem Denken, Hihlen und Handeln", der "Aufbau der deutschenVolksgerneinschaft" nach dem Prinzip der "Gefolgschaft der Gefuhrten durch denFührer", die "Zusammenfassung aller Deutschen in Rumänien in Standes- undBerufsgenossenschaften" zusamrnengefasst, urn die deutsche Bevolkerungkorporativ aufbauen zu kOnnen.

Die Organisationsrichtlinien der NSDAR18, die auf der Hauptversammlungder Selbsthilfe vom 22. Mai 1932 in Hermannstadt angenommen wurden, sahenvor, die NSDR in eine selbstandige wirtschaftliche und in eine selbstandigepolitische Abteilung zu gliedern. Nach diesen Richtlinien sollten allewahlberechtigten Deutschen Rumäniens erfasst werden. Am 20. August 1932schloss sich auch der "Südostdeutsche Wandervogel" mit Dr. Alfred Bonfert an derSpitze, aktives Mitglied der NSDAP, der NSDR an, der bald eine groBe Rolle inder Politik der deutschen Minderheit spielen sollte. Bonfert wurde zurn Führer derSelbsthilfe-Arbeitsmannschaft (S.A.) ernannt19. In den Richtlinien der S.A. hieB es:"Die Selbsthilfe-Arbeitsrnannschaft (S.A.) ist die Jungmannschaft der

17 W. Schunn, a. a. 0., S. 20.18 Vgl. Johann Bohm, a. a. 0., S. 285ff.19 Die Abkiirzung S.A. wurde später in S.A.M. umbenannt.

www.dacoromanica.ro


Nationalsozialistischen Selbsthilfebewegung der Deutschen in Rumanien (NSDR)und dient als Kampftruppe für die völkische Erneuerung."2° Der Führer der S.A.unterstand dem Landesfiihrer der NSDR und war von Amts wegen Mitglied in derLandesfuhrung. Ihre Untereinheiten standen in enger Zusammenarbeit mit denentsprechenden Stellen der NSDR. Der Standartenführer war dem Kreisleiter, undder Bannführer dem Gauleiter untergeordnet. Die S.A. gliederte sich in die Schar(16 bis 19 Mann), den Trupp (60 Mann), den Sturm (180 Mann), die Standarte (alleStiirme) und den Gaubann (alle Standarten).

Bereits im Jahre 1932 gab es neben den 6 Gauleitern (in: Siebenburgen,Banat, Buchenland, Bessarabien und dem Altreich) und den Kreisleitern 151Ortsgruppenftihrer21. Die späteren hohen Naziftihrer wie Fritz Cloos, Otto Parschund Guido Petrovitsch, wurden am 29. September 1932 von Bonfert zumTruppftihrer (Fritz Cloos) bzw. Scharführer (Parsch und Petrovitsch) ernannt22.

Auf dem Volkstag vom 6. November 1932, an dem neben den 500 Männernder S.A. Tausende von Anhangern teilnahmen, legte die NSDR ein Bekenntniszum Nationalsozialismus ab:

"Aus der Erkenntnis heraus, dass Rasse und Volkstum von Gott gegebenealter sind, die darum für uns eine heilige Gabe und Aufgabe zugleich bedeuten,aus der Erkenntnis heraus, dass Ich- und Raffsucht, durch volksfremde Gedankenverschleiert, zum Bolschewismus führen, sieht die Volksversammlung es als ihrevornehmste Pflicht an, sich zu dem Geiste und den Lehren Adolf Hitlers zubekennen."23

In der loyalen Einstellung der Deutschen in Siebenbürgen gegentiber derFiihrung trat 1932 eine Wende ein. Diese fuBte auf der Missachtung derpolitischen, wirtschaftlichen und sozialen Rechte der deutschen Minderheit durchdie rumänische Regierung und auf dem unzulanglichen Einsatz der deutschenParlamentarier.

Uberzeugende Anhanger der nationalsozialistischen Lehre gab es in allendeutschen Siedlungsraumen Rumäniens. Darum gelang es Fabritius innerhalbkürzester Zeit, in folgenden Gebieten "feste Organisationen" aufzubauen: im Banat1932, in der Bukowina (Mai 1932), in Bessarabien (Oktober 1932). Bereits bei denWahlen der sachsischen Gremien vom 4.-5. November 1933 konnte die Führungder NSDR ihren Anhangern zum Erfolg verhelfen, ohne im Volk jedoch dieMehrheit zu haben. In einigen Wahlkreisen wurden ihnen aus Entgegenkommenmehr Mandate zuerkannt, als ihnen aufgrund ihrer Stimmen gebührt hätten.

Nachdem sie nun die absolute Mehrheit im neuen Volksrat errungen hatte,versuchte die NSDR-Führung die deutsche Presse in Rumänien zu knebeln und

20 Vgl. Johann Bohm, a. a. 0., S. 294.21 Selbsthilfejahrbuch 1932, S. 225-234.22 S. A. Befehl Nr. 5 vom 29. Sept. 1932, in: Ostdeutscher Beobachter, S. 3; vgl. Anhang Nr. 3.23 W. Schunn, a. a. 0., S. 41.

www.dacoromanica.ro

354 Johann Bohm 10

jedes freie Wort und jeden freien Gedanken zu unterdriicken24. Sie steuerte auf die"Totalität" ihrer Bewegung hin. Somit kann der 4.-5. November 1933 als einSchicksalsdatum in der Geschichte der Siebenbiirger Sachsen aber auch in derGeschichte der Banater und Sathmarer Schwaben, der Deutschen in Bessarabien, inder Bukowina und in der Dobrudscha betrachtet werden. Anstatt sich nun zurnaBigen, griff die NSDR-Fiihrung alle fiihrenden Persönlichkeiten an, die nichtihren Standpunkt vertraten. Zuerst wurde Rudolf Brandsch25, danach warenDr. Hans Otto Roth, die politisch dominierende Gestalt der deutschen Minderheitin Rumanien, und Dr. Kaspar Muth, Obmann der SchwäbischenVolksgemeinschaft, an der Reihe. Die NSDR wurde nun zum Sammelbecken füralle, die mit den Verhältnissen im rumänischen Staat unzufrieden waren. Wegenihrer radikalen Politik wurde sie am 29. Nov. 1933 von der rumänischen Regierungverboten. Trotz dieses Verbotes verstarkte die Fiihrung ihre Tatigkeit in den Reihender deutschen Minderheit und änderte am 9. Dezember ihren Narnen in "NationaleErneuerungsbewegung der Deutschen in Rumänien" (NEDR) urn.

Trotz mehrerer Mahnungen aus Berlin, lenkte die Fiihrung der NSDR nichtein und gefahrdete dadurch die deutsch-rumänischen Beziehungen. Sie scheute sichauch nicht, das hohe Ansehen des Bischofs der evangelischen Landeskirche zuschadigen. In der Volksratssitzung vom 22. Januar 1934, in der Glondys eineErklarung abgab, wurde er von Dr. Waldernar Gust, dem spateren Theoretiker derradikal nazistischen "Deutschen Volkspartei in Rumänien" (DVR), durchZwischenrufe gestort. Der Bischof und die konservativen Vertreter verlieBen denSitzungssaal und organisierten sowohl in Siebenbiirgen als auch irn Banat rnehrereProtestversammlungen gegen das "tagliche Drosseln, Wiirgen und Niederknuppelndes eigenen nationalen Bruders"26. Da die NEDR-Fiihrung sich in ihrem radikalideologischen Kampf nicht maBigte, wurde die NEDR am 4. Juli 1934 verboten.

Versuche, all diese kurz dargestellten historischen Fakten umzudeuten undsie teilweise ihrem wahren politischen Charakter zu entkleiden, so wie das in denPublikationen von Karl M. Reinerth27 und Harald Roth28 der Fall ist, dient weder

24 Vgl. Johann Bohm, Das Nationalsozialistische Deutschland und die Deutsche Volksgruppein Rumanien 1936-1944. Frankfurt am Main, Bern, New York: Peter Lang, 1985, S. 38.

25 Rudolf Brandsch, Politiker, Gronder des Verbandes der Deutschen in GroBrumanien (1918).Von 1919 bis 1933 Abgeordneter im rumanischen Parlament und bis 1922 Leiter der deutschenFraktion. Auf seine Initiative wurde 1922 der Verband der deutschen Volksgruppen Europas insLeben gerufen, dessen Vorsitz er bis 1931 innehatte. Von 1931 bis 1932 war er UnterstaatssekretUrftir Minderheiten, 1933 schied er aus dem politischen Leben aus und besetzte von 1934 bis 1944hohere Beamtenposten im rumanischen Innenministerium.

26 Vgl. Stidostdeutsche Tageszeitung, Nr. 18237 vom 28. Januar 1934; Bistritzer DeutscheZeitung vom 28. Januar 1934 sowie den Bericht des deutschen Konsuls aus Temeswar, Dr. Schwager(PAdAAB, an das AA vom 29. Januar 1934, AA VIA, Rum. Bd. 14).

27 Karl M. Reinerth, Zur politischen Entwicklung der Deutschen in Rumanien 1918-1928. Auseiner siebenburgisch-sachsischen Sicht. Herausgegeben von der Arbeitsgemeinschaft farstidostdeutsche Volks- und Heimatforschung. Bad To lz, Thaur/Tirol: Wort und Welt Verlag, 1993.

www.dacoromanica.ro


dern historisch interessierten Leser und schon gar nicht einer objektivenAufarbeitung der Geschichte dieser Deutschen. Die moderne Geschichtsschreibunghat zwei Adressaten, die Zunft der Historiker und das allgemeine Publikum. Einezeithistorische Darstellung sollte daher gleichzeitig den MaBstaben einerobjektiven Geschichtsschreibung und den Erwartungen einer interessiertenLeserschaft gerecht werden. Vom Interesse dieser Leser, die Aufklarung Ober deneigenen historischen Standort heischen, darf sich freilich der Buick des Historikersnicht dirigieren lassen. Sobald die Sicht des analysierenden Beobachters mit derPerspektive verschmilzt, die die Teilnehmer an Selbstverstandigungsdiskurseneinnehmen, degeneriert Geschichtsschreibung zu Geschichtspolitik.

Es muss unser Verständnis affizieren, wenn wir uns mit der historischenAufarbeitung von 1919 bis 1940 (bzw. 1945) der Deutschen in Rumänienbeschaftigen. Da Geschichte ein Teil von uns ist, können Aul3erungen Roths wie:Die "Rechten"29 flatten sich in der Auseinandersetzung mit den "Burgerlichen"3°stets urn einen aufrichtigen politischen Dialog bemüht, dem sich die 'Brirgerlichen'verweigert hätten und dass es sich bis zur Ernennung Andreas Schmidt zumVolksgruppenfiihrer durch die SS lediglich urn einen Generationswechselgehandelt habe, nicht akzeptiert werden. AuBerdern hätten die "Rechten" sich füreinen "Demokratisierungsprozess" der reprasentiven Organe der Deutschen inRumänien stark gemacht, während die "Burger lichen" sich dagegen gestemmthatten. Das Gegenteil davon ist der Fall.

Auf Seite 106-107 entkleidet Roth die "Selbsthilfe" von ihremnationalsozialistischen Charakter, obwohl die gesamte Anhangerschaft seit 1922"dem Nationalsozialismus ergeben" warm, er stellt die These auf, dass es für die"legendare Begegnung Fabritius' mit Hitler" im Jahre 1922 "keinerlei Be lege"geben wiirde32. Und auf Seite 144 behauptet Roth: "Bis Ende der zwanziger Jahregibt es jedoch keine Anzeichen daftir, dass sich Fabritius' Kreis intensiv mit derpolitischen Ideologie des Nationalsozialismus auseinandergesetzt, geschweigedenn sie übernommen und nach auBen hin propagiert hätte."

Als Gegenbeweis sei hier folgende Klarstellung angefiihrt: "Fabritius begannmit einem Kleintierzuchtverein. Er wirkte in der Feuerwehr und fand schliel3lich

28 Harald Roth, Politische Strukturen und Stromungen bei den Siebenbtirger Sachsen1919-1933. KO ln, Weimar, Wien: Bohlau, 1994.

29 Gemeint ist die nazistisch angehauchte "Selbsthilfebewegung" des Fritz Fabritius.Gemeint sind die Konservativen urn Dr. Hans Otto Roth, d.h. die altbewahrte

Ftihrunsschicht der Siebenbiirger Sachsen und deren Anhanger.W. Schunn, a. a. 0., S. 14.

32 Ebenda. Wahrend eines Deutschland Aufenthaltes traf Fabritius Hitler. Auf Seite 14 schreibtSchunn: T.] Fabritius fand auf seiner Suche" nach einer Personlichkeit die "an die Zukunft desdeutschen Volkes glauben" wiirde, "auch den Weg nach Mtinchen und in die Geschäftsstelle desNationalsozialismus. Als er dort mit Aman verhandelte, trat ein unbekannter junger Mann hinzu, mitdem Fabritius in ein engeres Gesprach geriet. Nachher stellte sich heraus, dass der HinzugekommeneAdolf Hitler war. Seit dieser Fahrt nach Deutschland war Fabritius und damit die gesamteAnhangerschaft dem Nationalsozialismus ergeben."

30

ill

www.dacoromanica.ro

356 Johann Bohm 12

die richtige Form in der Errichtung einer Bausparkasse, der 'Selbsthilfe', in welchealle Arbeitsgebiete einbezogen wurden. Dieser Bausparkasse schloss sich bald eineArbeiter-Spar- und Hilfsgemeinschaft an, der staltische und ländlicheSpargemeinschaften folgten. Der treibende Geist bei all diesen Veranstaltungenund Unternehmungen blieb aber immer die Verkiindigung der Gedanken desNationalsozialismus."33 Aul3erdem wurde im "Selbsthilfe Kampfblatt", das seit1922 erschien34, Artikel aus dem "Völkischen Beobachter" abgedruckt und somiteine gezielte nationalsozialistische Propaganda unter Gleichgesinnten verbreitet.Darum kann jeder, der sich mit der historischen Entwicklung der SiebenburgerSachsen ab 1922 beschaftigt, die Behauptung Roths nicht nur nicht akzeptieren,sondern auch nicht verstehen.

Unverstandlich bleibt vor allem auch die gewagte Behauptung Roths: "Es seiauch darauf hingewiesen, dass in der Selbsthilfebewegung während der ganzenzwanziger Jahre nichts auf eine Rezeption filr den Nationalsozialismus essentiellenRassenideologie deutet." (Seite 107)35

Mit derartigen widersprilchlichen Behauptungen, die in Roths Publikationreichlich anzutreffen sind, miisste man sich in einer ausfiihrlichen Darstellungbeschaftigen. Hier wurde lediglich darauf hingewiesen, dass die AusfiihrungenRoths, der Selbsthilfe könne man erst in den frühen 30-er Jahren denNationalsozialismus nachsagen, nicht den eigentlichen Tatsachen entsprechen. Erselber widerspricht sich in der Schlussfolgerung: "Da wesentliche Elemente dieserIdeologie Entsprechungen in den sächsischen Traditionen hatten, fiel Fabritius diePropagierung der Bewegung in einer Zeit besonderer Verunsicherung undUnzufriedenheit leicht, er gewann rasch Zulauf. Ethnozentriertheit, ausgeprägtesGemeinschaftsempfinden, gegenseitige soziale Unterstiltzung, genossenschaftlicheWirtschaftsformen waren Bestandteile des kollektiven sachsischenSelbstverständnisses und lieBen sich gut auf die nationalsozialistische Ideologieübertragen [...]" (S . 218).

Die oben angefiihrte AuBerung Roths beweist eindeutig, dass er damit dieErklarung fiir das Heimischwerden nationalsozialistischer Grundsätze in Siebenbilrgender fruhen 20-er Jahre liefert. Hier muss man sich naturlich auch die Frage stellen,warum Roth samtliche Be lege (Quellenmaterial) totalitarer Veranlagung bis in diefriihen 30-er Jahre leugnet, wenn zwischen dem sächsischen Selbstverständnis unddem Nationalsozialismus solch eine mentalitatsbedingte Nähe stand.

Diese Strategie des Vorgehens und Umdeutung von historischen Fakten, diehier angewandt wurde, und in der oberflächlichen Darstellung der historischen

33 Dr. Otto Fritz Jickeli, a. a. 0., S. 10.34 Vergleich Anhang Nr. 4.35 Vgl. "Rasse und Volkstum", in: Selbsthilfe Kampfblatt far das ehrlich arbeitende Volk,

Folge 6, 1925. Derartige Beitrage erschienen imrner wieder im "Kampfblatt" der zwanziger Jahre.

www.dacoromanica.ro


Fakten von 1918 bis 1928 bei Karl M. Reinerth36 ihren Hohepunkt erreicht, hatweniger mit Vergangenheitsaufarbeitung, sondem vielmehr mit Vergangenheitsver-drangung zu tun. Bei Reinerth ist also schon zu Beginn eine wohl intendierte"Grol3zugigkeit" irn Umgang mit Fakten und mit dem (wissenschaftlichen) Gebotzur Genauigkeit und Vollstandigkeit festzustellen. dass etwa der Grundstein einerNazi-Bewegung bereits mit der siebenbiirgischen Baugenossenschaft "Selbsthilfe"im Jahr 1922 gelegt wurde, die sich in den Jahren danach immer mehr zu einerpolitischen Bewegung entwickelte, wird dern Leser nicht mitgeteilt. Auch in dernBuch Zur Geschichte der Deutschen in Rumänien 1935-194537, wird nichtsdaruber berichtet, dass die NSDR sich in kurzer Zeit zu einer aktiven Nazi-Bewegung entwickelte und einen erbarrnungslosen Kampf gegen alle diejenigenflihrte, die ihre nationalsozialistischen Ideen missbilligten. Verschwiegen wird, wassich auf und nach dern Sachsentag (1. Oktober 1933)38 abgespielt hat, namlich,dass die NSDR sich zum Ziel setzte, alle ftihrenden Persönlichkeiten, die nichtihrem Lager angehorten, einzeln zu eliminieren. Reinerth iibersieht die heftigenAngriffe der NSDR in ihrer Presse gegen politische Persönlichkeiten derDeutschen in Rumanien wie Rudolf Brandsch, Dr. Hans Otto Roth und Dr. KasparMuth. Warurn die NSDR am 29. November 1933 verboten wurde und sich dannAnfang 1934 in NEDR umbenannte, bleibt ebenfalls unerwähnt.

2. KAMPF UM DIE EINHEIT DER DEUTSCHEN VOLKSGRUPPE IN RUMANIEN(1935-1940)

Wie in der NSDAP, gab es innerhalb der nazistischen NSDR und NEDReinen gemal3igten und einen radikalen Fliigel. Da beide um die politische Machtinnerhalb der deutschen Bevolkerung in Rumänien rangen, war ein ideologischerKonflikt vorprogrammiert. Der gemaBigte Fliigel urn Dr. Jickeli war sich derTatsache bewusst, dass sich der Nationalsozialismus bei den Deutschen inRumänien nur auf friedlichern Wege verwirklichen lieBe und, dass man in derUbergangsphase mit den konservativen Kräften urn Dr. Hans Otto Rothzusammenarbeiten rniisse, urn die diplornatischen Beziehungen zwischenRumanien und Deutschland nicht zu belasten. Der radikale Fliigel urn Dr. WaldemarGust war der Meinung, dass der Nationalsozialismus nur auf dem Wege der

36 Siehe FuBnote 27.37 Karl M. Reinerth/Fritz Cloos, Zur Geschichte der Deutschen in Rumanien 1935-1945.

Beitrdge und Berichte. Bad TOlz: Arbeitsgemeinschaft für stidsotdeutsche Volks- undHeimatforschung, 1988.

38 Vgl. "Die Reihen fest geschlossen", in: Kronstddter Zeitung Nr. 227, den 5. Oktober 1933,S. 1; vgl. ferner "Deutsche Pressestimmen zum Sachsentag", in: Kronstddter Zeitung Nr. 230 vom8. Oktober 1934, S. 1.

www.dacoromanica.ro

358 Johann Bohm 14

Gleichschaltung der deutschen Minderheit erreicht werden könne. Er schUrte beiFabritius den Verdacht, Jickeli wolle Fairer der Erneuerungsbewegung werden,und urn dem vorzukommen, müsse als Ersatz fill- die verbotene NEDR eineOrganisation geschaffen werden, urn die Beffirworter der Ideologie desNationalsozialismus in Griff zu bekommen. So wurde am 10. Februar 1935 inTemeswar der Grundstein der radikal-nazistischen "Deutschen Volkspartei inRumanien" (DVR) gelegt. Sie setzte sich aus Anhangern der ehemaligen NEDRund Teilen der jungschwabischen Gruppen um Beller39 zusammen. Bei den Wahlenin die deutschen Gremien vom 10. März gelang es der DVR, in der Bukowina67 Prozent aller Stimmen auf sich zu vereinigen, und der ehemalige NEDR-Gauleiter Millanich wurde zum Volksratsobmann gewahlt. Mit dern Beginn dieserPhase der schleichenden Machtergreifung der DVR stand als erstes Problem dieAusschaltung der alten Fuhrungspersonlichkeiten aus dem Verband der Deutschen inGroBrumanien an. Darurn wurde auf der Radautzer Sitzung beschlossen, "an dieLeitung des Verbandes der Deutschen in Rumänien die Aufforderung zu richten, dieHauptversammlung des Verbandes fur den 29. Juni nach Bukarest einzuberufen, wasKaspar Muth40, Vorsitzender des Verbandes, dann auch tat. Wenige Tage nach demWahlerfolg in der Bukowina setzte sich der radikale FlUgel in derErneuerungsbewegung das Ziel, die DVR auch in SiebenbUrgen zu grUnden, wasvom gemaBigten Flügel abgelehnt wurde. Jickeli, Pomarius und Dr. Helmut Wolffdie dem gernaBigten FlUgel angehorten, vertraten den Standpunkt, dass dienationalsozialistische Erneuerungsbewegung in Siebenbürgen bereits die Mehrheitder völkischen Korperschaften errungen habe und eine GrUndung der DVR in diesemGebiet Unbehagen innerhalb der deutschen Bevolkerung hervorrufen wiirde.

Aus taktischen Griinden trat Jickeli als Volksratsobmann zurtick und am7. Juni 1935 wurde Dr. Helmut Wolff zum deutsch-sächsischenVolksratspräsidenten für SiebenbUrgen und zugleich als stellvertretenderLandeskirchenkurator der Ey. Landeskirche A.B. in Rumanien gewahlt.

Während der Vorbereitungssitzung des "Führerrates" am 28. Juni 1935merkte Fabritius, dass Gust ihn eigentlich entmachten wollte und er verlieB dieSitzung. Auf der Hauptversammlung vom 29. Juni wurde Fabritius mit denStimmen der DVR bei Stimmenthaltung der Einheitspartei (49 bei 18Enthaltungen) zum Verbandsvorsitzenden gewahlt. Nach der Wahl brachtenMinnich und Gust den Antrag eM nach vorher gefasstem Beschluss der Fraktioneine zweite Tagung anzusetzen mit der Tagesordnung: 1. Satzungsanderung,2. Wahl zweier Stellvertreter des Vorsitzenden, die 10 Minuten spater

39 Hans Beller, Banater Abgeordneter im rumanischen Parlament und Obmann der"Jungschwabischen Partei".

40 Dr. Kaspar Muth, Abgeordneter im rumanischen Parlament und Vorsitzender des BanaterVolksrates.

www.dacoromanica.ro


zusammentreten sollte. Die Einheitsbewegung weigerte sich. Da aber die Mehrheit(49 gegen 18 Stimmen) dem Antrag zustimmte, gelang es Gust, in der zweitenSitzung die alte Satzung des Verbandes, die nur einen Vorsitzenden vorsah, dahinabzuandern, dass neben dem Verbandsvorsitzenden noch zwei Vizepräsidentengewahlt wurden und dass diesen drei Männern die Fiihrung des Verbandes mitStimmenmehrheit fibertragen wurde. So wurden Gust mit 48 von 49 Stimmen undMinnich mit 49 Stimmen zu Stellvertretern gewahlt. Da Fabritius das hinterhaltigeSpiel Gusts durchschaute, reiste er resigniert ab und berief noch am gleichen TagOber Einladungen an siebenbiirgische Gefahrten eine Sitzung fur den 4. Juli inSchaBburg ein. Die Besprechung in SchaBburg endete mit einem Aufruf von 55einfluBreichen Persönlichkeiten der Siebenburger Sachsen fiir Fritz Fabritius, indem sie ihm "unverbriichliche Treue" gelobten und sich gegen die sogenannten"Meuterer" wandten, die im Aufruf namentlich erwähnt wurden. Am 7. Julierschien in der deutschen Presse eine Einladung zur Hauptversammlung dessiebenbürgisch-sachsischen Volksrates fur den 13. Juli 1935 in Hermannstadt, derdann auch zusammentrat und mit 63 gegen 13 Stimmen eine Vertrauenserklarungfür Fabritius annahm. Der Volksrat entzog Gust und Scheiner die Mandate zurVertretung Siebenbiirgens im Verband der Deutschen in Rumanien und wahlteandere Unterführer, die treu zu Fabritius standen.

Gust gab sich jedoch nicht geschlagen und griindete am 14. Juli die DVR fürSiebenburgen, wo neben Beller Dr. Alfred Bonfert zum zweiten Stellvertreterernannt wurde. Es dauerte aber nicht lange, bis Bonfert die Fiihrung der DVRUbernahm und eine verheerende Auseinandersetzung zwischen DVR und VDRsowie zwischen DVR und Bischof Glondys entfesselte, der alle Pfarrer und Lehrerdie sich der radikal-nazistischen DVR verschrieben hatten, ihres Amtes enthob.

Die DVR-Führung, unterstützt von der "Kampf- und Arbeitsgemeinschaft derenthobenen Pfarrer und Lehrer" die sich der DVR angeschlossen hatten warfenFabritius vor, mit den Erzfeinden41 der Erneuerungsbewegung gemeinsame Sachezu machen, indem er die DVR verfolgen liel3e. Diese innere Auseinandersetzungvon 1935 bis 1939 sowie das vielschichtige, oftmals widerspriichliche Verhaltender verschiedenen Reichsstellen42 zur DVR und VDR und die direkten Eingriffe indie internen Konflikte der deutschen Volksgruppe durch das Auswartige Amt undder Volksdeutschen Mittelstelle (VOMI), spaltete die deutsche Bevolkerung inentgegengesetzte politische Gruppen.

Die gegensatzlichen Pole der Amtswalter der Fabritiusgruppe und, seit 1935die der radikal-nazistischen DVR, die spektakulär agierten riefen Unmut bei derrumänischen Regierung hervor, was sich negativ auf das innervölkische Leben der

41 Gemeint sind die konservativen Krafte (Einheitsbewegung).42 Ausfuhrlich darner bei Johaim Bohm, Die Deutschen in Rumanien und das Dritte Reich

1933-1940, Frankfurt am Main, Berlin, Bern, Berlin, New York, Paris: Lang, 1999.

www.dacoromanica.ro

360 Johann Böhm 16

deutschen Minderheit auswirkte. Da sich die Gegensatze zwischen der DVR undVDR nach 1935 weiter zuspitzten, konnte kein einheitliches Programm gegen diesoziale Benachteiligung der deutschen Minderheit entwickelt werden. Dermehrfache Versuch der VDR in den Jahren 1936-38, eine Einheit innerhalb derVolksgemeinschaft herzustellen, scheiterte immer wieder am Widerstand der DVR.

In Rumanien gewannen die rechtsradikalen Krafte immer mehr anpolitischem Boden. Bei den rumanischen Dezemberwahlen von 1937 erhielt die"Eiserne Garde" 15 Prozent der Stimmen. Dieser rechtsradikale Erdrutschbegiinstigte die kleine Christlich-Nationale Partei unter Octavian Goga43 und A. C.Cuza". Goga, der vom Konig zum Ministerprasidenten ernannt wurde(27. Dezember 1937), weckte in Deutschland durch sein antisemitisches Programmund das offene Bekenntnis zu einer prodeutschen Politik neue Hoffnungen. Manglaubte, die Lage der deutschen Minderheit lieBe sich bessern, darum unterstiltztedie DVR die Rechtsparteien und ganz besonders die "Eiserne Garde", weil sie derentschlossenste innerstaatliche Feind der Juden war. Die liberale Regierungsparteisetzte sich das Ziel, die Regierungsnachfolge zu sichern, urn somit dieRechtsparteien von der Regierungsverantwortung fernzuhalten. Die Umsicht, mitwelcher Roth in der Deutschen Parteifiihrung45 die Geschicke der Deutschen inRumanien lenkte, lief der DVR-Fiihrung zuwider, weil er die liberaleRegierungspartei unterstirtzte. Darum richtete Bonfert am 4. Juni 1937 einSchreiben an Obergruppenfiihrer Lorenz, den Leiter der VolksdeutschenMittelstelle (VOMI), in dem er diesem klarzumachen versuchte, dass manangesichts der gegebenen innenpolitischen Lage eine "Deutsche Liste" aufstellenrnasse. Unter anderem schreibt er:

"Man muss namlich wissen, dass diese Wahlen von der Regierungsparteiausschlialich zu propagandistischen Zwecken abgehalten werden, und zwar um.den Beweis zu erbringen, dass die liberale Partei noch immer die starkste und daherfill- die Regierungsabernahme die fahigste Partei sei. [...] Nun hat aber die DeutschePartei mit verschwindend wenigen Ausnahmen aberall mit der Regierungsparteipaktiert und ihr in den meisten Fallen zu einem Siege verholfen, den dieRegierungspartei allein nie erlangt hatte. Die Deutsche Partei hilft also jener Parteieine Position zu schaffen, welche entscheidend eine innenpolitische Entwicklungnach rechts und damit eine auBenpolitische Ausrichtung Rumaniens nachDeutschland hin verhindern, und welche das Deutschtum des Landes vor denjiidischen Interessenkarren zu spannen versucht. Aber selbst wenn man, wie die

43 Octavian Goga, Präsident der national-christlichen Partei, 27. Dezember 1937-10. Februar1938 rumanischer Ministerprasident.

44 A. C. Cuza, Vizeprasident der rumanisch national-christlichen Partei.45 1918 schlossen sich die deutschen Parlamentarier, die groBtenteils vor 1918 im ungarischen

Parlament gesessen hatten, in der Deutschen Parlamentspartei zusammen, die nach 1929 den NamenDeutsche Partei erhielt.

www.dacoromanica.ro


Deutsche Partei anzunehmen vorgibt, das Gesetz der nationalen Arbeit als 'ernst'gemeint ansieht, erscheint es umso mehr als Gipfel der politischen Unklugheit oderder Gesinnungslosigkeit, wenn man eine Regierung unterstiitzt, welche solcheGesetzesentwiirfe herauszubringen wagt. Man muss sich wundern, dass dieMenschen tiberhaupt noch annehmen können, dass ihre 'Versammlungen' ernstgenommen werden. Mit aufrechter Haltung, Ehre und Nationalsozialismus hat diesitherhaupt nichts mehr zu tun.""

Die ablehnende Haltung Bonferts gegentiber einer liberalen Politik, die vonder Deutschen Partei gefordert wurde, beweist seine totale Hinwendung zumNationalsozialismus. Diese seine Haltung ist auch darin begriindet, dass das Reichzu Beginn des Jahres 1937 engere Kontakte zu den Rechtsparteien herstellte. DieRechnung, bei den Gemeinde- und Komitatswahlen im Juli 1937 an Stimmenzuzulegen, ging nicht auf: die Rechtsparteien mussten eine schwere Niederlagehinnehmen. Die Behauptung Bonferts, die liberale Partei sei judenfreundlich unddemnach deutschfeindlich eingestellt, zielte in Richtung Volksgemeinschaft, weilsie die liberale Partei im Wahlkampf unterstützte. Damit wollte er zeigen, dass sie(die Volksgemeinschaft), das gleiche Ziel verfolgt. Bonferts Hinwendung zu denRechtsparteien und die radikalen Parolen der DVR waren es, die die deutschenWailer erschreckten und somit bei den Wahlen 1937 der DVR eine Niederlagehervorriefen, während die Volksgemeinschaft (VDR) ihren fruheren Vertreterstandhalten konnte.

Die angeheizte politische Stimmung in Rumänien veranlasste die VOMI, ihreNebenbuhler (Reichsnährstand und Reichsjugendfiihrung), die zusammen mit derDVR das Verhaltnis zur Volksgemeinschaft vergiftet hatten, auszuschalten. Da dieDVR nicht einlenkte, schien die Sicherheit der deutschen Volksgruppe gefahrdet.Trotz mehrrnaliger Vermittlungsaktionen im Friihjahr 1938 unter SS-Gruppenfiihrer Hermann Behrends47 widersetzte sich die DVR-Fithrung einerWiedervereinung. Erst Hitlers Erlass vom 2. Juli 1938, der die VOMI mit derAusrichtung sämtlicher Staats- und Parteistellen beauftragte sowie mit demeinheitlichen Einsatz der in sämtlichen Stellen zur Verfagung stehenden Mittel MrVolkstums- und Grenzfragen deutsche Minderheiten jenseits und fremdvölkischeMinderheiten diesseits der Grenzen" veranlasste Bonfert und Gust, im Herbst1938 der Wiedervereinigung zuzustimmen.

Obwohl die DVR in der VDR integriert war, versuchte die ehemalige DVR-Spitze, die angeschlagene Autorität von Fabritius in der Offentlichkeit zudiskreditieren. Auf Anraten des ehemaligen DVR-Fithrers im Banat, Hans Ewald

46 PAdAAB, Aktenverzeichnis der deutschen Gesandtschaft in Bukarest, Bd. 8. Abschrift vom4.6.193z, gez. Dr. Alfred Bonfert.

47 Dr. Hermann Behrends, SS-Gruppenftihrer und Stabsleiter der VOMI.48 Vgl. Johann Bohm, a. a. 0., S. 197ff.

www.dacoromanica.ro

362 Johann Bohm 18

Frauenhoffer, traf sich Bonfert mit anderen DVR-Spitzenpolitiker in Kronstadt, woman unter anderem besprach, wie man die Wiedervereinigung zunichte machenkönne. Behrends lieB eine Fuhrertagung der Volksgemeinschaft einberufen auf derdas Treffen in Kronstadt behandelt wurde. Bonfert, Gust und Fritz Cloos wurdenihres Amtes enthoben und nach Deutschland abgeschoben.

Als am 15. Dezember 1938 der Konig das Gesetz zur Schaffung derpolitischen Organisation "Front der Nationalen Wiedergeburt" eriieB49, wurde dieFiihrung der Volksgerneinschaft vor ernste Probleme gestellt. Statt sich dieserzugespitzten politischen Situation anzupassen, arbeitete Fabritius einMinderheitenstatut aus, das der deutschen Bevolkerung die volle Autonomiesichern sollte. Obwohl Roth ihn gewarnt hatte, beauftragte er den AbgeordnetenDr. Hans Hedrich, das Statut der Regierung zu itherbringen. Damit geriet er nichtnur mit der rumänischen Regierung, sondern auch mit der VOMI in Konflikt. DasReich, das an guten Beziehungen zu Rumänien interessiert war, zitierte Fabritiusnach Berlin und entband ihn seines Amtes.

Mit der Ernennung seines Stellvertreters, Dr. Wolfram Bruckner, imNovember 1939 zum Volksgruppenfarer verbesserte sich das politische Klimazwischen Regierung und Volksgemeinschaft ftir eine kurze Zeit.

Es erhebt sich hier die Frage, ob die VDR tatsächlich gernaBigter als dieDVR in der Durchfuhrung ihrer politischen Ziele war? Eine eindeutige Antwortdarauf erhalten wir aus dem Schreiben von Dr. Helmut Wolff:

"Wie es zu meiner Abdankung [1939, Am. des Autors] kam.5°Fritz Fabritius berief mich im Jahre 1935 als Volksratsprasident nach

Hermannstadt mit der Aufgabe, einmal die Einheitspartei zu zerschlagen und die inihr zusammengefassten Volksgenossen der Erneuerungsbewegung zuzuführen,andererseits aber die urn Dr. Gust, Bonfert und Scheiner sich sammelnde Clique,die mehr und mehr Fabritius zu einem Gefangenen machen wollten, um selbstuneingeschrankt herrschen zu können, zu zerschlagen. Diese Aufgabe war irn Julidieses Jahres [1939- Anm. des Autors] mit dem Ausschluss Bonferts, Gust undCloos aus der NAF [und ihrer Abschiebung ins Reich Aran. des Autors] restlosgelost, nachdem durch den Friedensschluss im Winter des vorigen Jahres [27. Okt.1938Anm. des Autors] die DVR aufgelost und eingebaut war, im Mai diesesJahres aber die letzten Reste der ehernaligen Einheitsbewegung durch den standigwachsenden Druck unsererseits zum Eintritt in die NAF, und damit zumTreuegelobnis zu Fabritius gezwungen worden waren. Es sei nur nebenbei

49 Ebenda, S. 215.50 Rumanisches Staatsarchiv Hermannstadt, Paket: C12. Dr. Helmut Wolff: "Wie es zu meiner

Abdankung karn". Vgl. auch Dr. Otto Fritz Jickeli, a. a. 0., S. 39. Unter anderem schreibt er: "DerUnterschied zwischen den Radikalen und Gernal3igten in unserer Bewegung bestand nicht etwa darin,dass die Radikalisten nationalsozialistischer Ziele hatten als wir. [...] Wir gemUBigten waren inunseren Zielen nicht gemaBigt...".

www.dacoromanica.ro


bemerkt, dass die Eroberung der Kirche in der letzten Landeskirchen-versammlung51 hierbei die Hauptrolle spielte.

Es ist mir von vornherein immer klar gewesen, dass dadurch, dass ich diesenKampf tug, ich die treibende Kraft zur unnachgiebigen Durchfuhrung diesesKampfes bis zum siegreichen Ende, auch in den Zeiten, wo wir Ruckschlageerlitten, war der Hass dieser zwei Gruppen, sich mehr und mehr nur auf michkonzentrierte. Dieser Hass ist urn so verstandlicher, als bei Beginn des Kampfesder Fabritius treue Kreis herzlich schwach war, so dass die gegnerischen Gruppenmit Recht mit einer raschen Zermurbung und Zerreibung dieses Kreises glaubtenrechnen zu durfen. Es ist mir darum auch immer klar gewesen, dass ich heute odermorgen als Opfer auf der Strecke bleiben wUrde. Ich führte diesen Kampf aber,nicht nur urn der Person Fabritius willen, sondem aus der tiefsten Oberzeugungheraus, dass unsere Volksgruppe nur durch das Bekenntnis zumNationalsozialismus zu einer lebendigen Volksgemeinschaft werden könne, dieserNationalsozialismus von uns aber nicht die restlose Vernichtung, sondern dieAufsaugung seiner Gegner, und damit die Fruchtbarrnachung der auch in diesenVolksgenossen ruhenden Kräfte verlange. So habe ich dort, wo ich sture Kräfte zusehen glaubte, die nicht urnzubiegen waren, wohl den Kampf mit aller Brutalitätbis zu ihrer Vernichtung gefiihrt, im iibrigen aber geworben und zu iTherzeugenversucht. So habe ich auch urn Roth geworben, so lange ich glaubte, dass bei ihmnoch Aussicht auf Umstellung bestand.

Ich habe immer damit gerechnet, dass ich einmal in diesem Kampfe fallenwiirde. Ich war auch immer bereit, mich zu opfern, wenn dadurch das obenurnrissene Ziel erreicht wiirde. So habe ich schon bei der ersten FriedensaktionDr. Hagers erklart, dass meine Person kein Hindemis bilden (Hide, wenn dieFriedensaktion zu obigem Ziele fuhre. Ich forderte immer nur die Sicherstellungder uneingeschrankten Fiihrung durch Fabritius. So habe ich auch spater bei allenVerhandlungen hierither keinen Zweifel gelassen, ich war bereit abzutreten, wennGust, Bonfert und Scheiner vollkommen ausgeschaltet wiirden. Der einzigeWunsch, den ich im Interesse der Sache glaubte haben zu miissen, war, dass ichnicht abtreten miisse, bevor das obige Ziel erreicht war. Und ich nehme es als einegutige Fugung des Schicksals, fi.ir die ich von Herzen dankbar bin, dass derAbschuss meiner Person erst jetzt, also nach der restlosen Einschrnelzung allerKräfte in die nationalsozialistische Bewegung unter Fabritius erfolgte.

Für das Verstandnis meiner Abdankung ist folgendes zu wissen notig: Fürden Ausgang unseres Kampfes war die Einstellung der maBgebenden Stellen imReich von ausschlaggebender Bedeutung. Denn wir bekannten uns ja zu demHundertmillionenvolk, zu dem wir auch politisch gehoren wollten. Wir suchtendarum auch politisch die Verbindung zum Dritten Reich. Ein Wunsch, dem die

51 Gemeint ist die 36. Landeskirchenversammlung vom 3. bis 9. Juli 1938.

www.dacoromanica.ro

364 Johann Bohm 20

maBgebenden Stellen im Reich weitgehend entgegen kamen. Als im Jahre 1935 derKampf begann, war es in Berlin nun so, dass zwischen den einzelnen Parteistellenein heftiger Kampf darum tobte, wer nun eigentlich die Volksgruppe zu betreuenhabe, VDA, Reichsnährstand, Hitlerjugend, Auswartiges Amt, APA(AuBenpolitisches Amt), Arbeitsfront, Auslandsorganisation [der NSDAP Anm.des Autors] jeder wollte die Betreuung der 33 Millionen Volksdeutschen alleininnehaben. Mit allen Mitteln und Intrigen, deren die demokratischen Parteien inihrer tibelsten Zeit fahig waren, kampften alle gegen alle. Wenn infolgedessen z. B.der VDA fur Fabritius war, war der Reichsnährstand bestimmt für Bonfert u.s.w.Ein unhaltbarer und fur das Dritte Reich unwiirdiger Zustand, der sich auch farunsere Verhältnisse katastrophal auswirken musste. Denn alle Volksgenossensahen bei der Beurteilung unseres Kampfes auf das Reich, und für sie waren allediese Stellen eben das Reich. Konnten wir nun darauf hinweisen, dass das APA(AuBenpolitisches Amt) oder die Hitlerjugend oder der VDA fiir Fabritius sei, dannkamen Bonfert mit Beweisen, dass die Auslandsorganisation oder derReichsnahrstand auf ihrer Seite stande. Das schuf Verwirrung ither Verwirrung.Darum musste unser Streben in die Richtung gehen, mitzuhelfen, damit eine Stelleim Reich, gewissermaBen als Ministerium fiir die Auslandsdeutschen mit derBetreuung aller uns betreffenden Fragen betreut werde.

So haben wir denn, als wir zum erstenmal die Moglichkeit hatten, zuReichsfithrer Himmler zu kommen, die Gelegenheit sofort in diesem Sinneausgentitzt und in einem Memorandum die Schaffung dieser Stelle gefordert.Himmler sagte uns die Erftillung dieses Wunsches zu, und kurze Zeit darauf wurdesie auch geschaffen. Kraft der Autorität, die Lorenz52 verkorperte, gefang es dieserStelle der Mittelstelle [Volksdeutsche Mittelstelle Anm. des Autors] bald, dieBehandlung der Volksdeutschen Fragen ganz in die Hand zu bekommen, und dieSonderwege der anderen Stellen zu unterbinden. Unser Verhältnis zu dieserMittelstelle entwickelte sich folgendermal3en:

Durch unser Verhaltnis zum Reichsführer war sie von vornhereingezwungen, sich positiv zu Fabritius zu stellen. Das wurde ihr umso leichter, alsbei der ersten Verhandlung, die wir mit der DVR bei der Mittelstelle hatten, dieBonfertleute durch eM unglaublich ungeschicktes Verhalten sich es mit Lorenz, vorallem aber mit Behrends, dessen Eitelkeit sie kränkten, verdarben. Trotzdembestanden geheime Sympathien in der Mittelstelle von vornherein für die DVR, dieimmer groBer wurden, je langer unser innervölkischer Kampf dauerte, je Unger esuns, nach Berliner Auffassung, trotz der Berliner Machtmittel nicht gelang, dieDVR nieder zu ringen. Ganz offensichtlich wurden diese Sympathien, nachdemDr. Henninger das Referat fur den Stidosten in der Mittelstelle Ubernahm. Das hingneben anderen Einflussen, zum Teil persönlicher Art die Freunde der DVR in

52 Werner Lorenz, SS-Obergruppenflihrer, 1937-1945 Leiter der Volksdeutschen Mittelsstelle.

www.dacoromanica.ro


Berlin waren immer sehr agil wohl hauptsächlich damit zusammen, dass dieDVR die jungen Leute, die sie nach Berlin sandte sehr sorgfaltig, insbesondere imBezug auf die duBere Erscheinung auswählte, während unsererseits in dieserHinsicht ganz grobe Fehler gemacht wurden. So strebte denn'die Mittelstelle mehrund mehr einen Kompromiss an, der wohl Fabritius offiziell die Fuhrungzusicherte, den mal3gebenden Einfluss aber der DVR einräumte. Das war umsoleichter moglich, als Lorenz personlich sich urn die Sachen kaurn kiimmerte, undsie auch gar nicht kannte. Das Hinitherschwenken Behrends zur DVR, das wurdeselbstverständlich nie zugegeben, wurde auch noch dadurch gefordert, dassFabritius einmal oder zweimal den Reichsführer mobilisierte, urn Behrends zueiner klareren Haltung zu veranlassen. So ist es z. B. interessant festzustellen, dassder durch Frau Cohler in Bukarest herbeigefithrte Friede zwischen der DVR unduns, nachher bei der Mittelstelle zu Gunsten der Defer [gemeint sind dieBonfertleute] verfälscht wurde. Nach dem Friedensschluss ist konsequent immerwieder alles versucht worden, urn die Position Bonferts uns gegentiber zu starken,so dass wir, als es dann infolge der untragbaren Machenschaften der Bonfertleutezu ihrem Ausschluss aus der NAF und ihrer Absetzung von ihren Arntern kam, nurdie eine berechtigte groBe Sorge hatten, die Mittelstelle könnte zu friihzeitig vonunserer Absicht erfahren, und unsere Absicht zu Nichte machen. dass wir sie dannvor eine vollendete Tatsache stellten, an der sie nichts mehr ändern konnte, weildie ganze Amtswalterschaft der Volksgemeinschaft inklusive DVR, hinter ihrstand, hat sie Fabritius, vor allem aber mir nicht verzeihen können.

Bei der so eingestellten Mittelstelle hat nun die DVR besonders seit Beginndieses Jahres eine mit allen Mitteln gefiihrte Offensive gegen mich genii-1ft. Am1. Januar soll Bonfert die Parole herausgegeben haben, alle Kräfte zu einerOffensive gegen mich zusammenzufassen: denn wenn Wolf gefallen sei, falleFabritius von selbst. Den Erfolg bekam ich schon irn Februar zu spitren, als ich inBerlin war. Minke, der Geschäftsführer des VDA, ein guter Freund Hennigers undBehrends, sagte mir: 'Ganz Berlin weiB, dass nur Sie daran Schuld sind, wenn inder Volksgruppe der Friede nicht einkehren kann. Denn Sie steifen immer wiederFabritius den Riicken und lassen ihn Bonfert gegenüber nicht nachgeben. Unddabei hat Fabritius eben die Schlacht verloren. Denn trotzdern Fabritius über denRiickhalt im Reich verfügte, hat Bonfert bei den Wahlen 40.000 Stimmen erhalten.Dem muss Fabritius nun eben Rechnung tragen.'

Als wir dann anläBlich des Geburtstages des Ftihrers mit dem Geschenk obenwaren, und Fritz [gemeint ist Fabritius] Bonfert trotz meines wiederholten Ratesnicht mitnahm, da lud sich der ganze Zorn nber mir aus, denn ich war nattirlich derSchuldige, weil Fabritius nichts macht, was ihm nicht Wolff eingegeben hat."

Das Verhältnis der nationalsozialistischen DVR und VDR zur christlichenKirche war für beide eine Frage ihrer Verwendbarkeit in der volkischenGemeinschaft. So offenherzig die VDR ilber ihre Ziele der Bewegung sprach, so

www.dacoromanica.ro

366 Johann Bohm 22

sehr wurde die Frage der Behandlung der Religion zu einem versteckten taktischenProblem. Von 1935 bis 1940 war die VDR bemüht, den Anschein derKirchenfreundlichkeit, trotz einiger Gegensatze, zu wahren. Allerdings war sie vonAnfang an bemitht, dass die Freiheit des religiosen Bekenntnisses dort ein Ende zufinden habe, wo der Bestand der Partei gefahrdet sei oder gegen das Sittlichkeits-und Moralgefiihl der germanischen Rasse verstol3en werde.

Da die gemaBigten Nationalsozialisten in der VDR, wie aus vielenAuBerungen überliefert ist, die Wirksamkeit der christlichen Religion und derKirche unterschätzte, sah sie auch nicht voraus, dass die totale Inanspruchnahmedes einzelnen Deutschen durch die Partei, diesen in einen untiberbruckbarenGegensatz zur christlichen Kirche bringen musste. In der tagespolitischen Praxisvollzog sich die Kirchenpolitik der DVR und VDR auf mehreren Ebenen. Nachaul3en waren beide Parteien bemiiht, neutral zu erscheinen. Im Kreise ihrerAnhanger machten sie, schon aus der von der Rassenlehre her gegebenen,antichristlichen Einstellung keinen Hehl, wie das aus Wolffs Text eindeutig zuentnehmen ist. Die "Neutralitat" in kirchlichen Fragen fand jedoch ihre Grenzen inder Duldung aller pseudoreformatorischen und neuheidnischen Bestrebungen ihrerAnhanger. Der entscheidende Einschnitt für die VDR war in dem Moment eneicht,als sowohl die evangelische als auch die katholische Kirche Eingriffe in denGlaubens- und Amtsbereich der Kirchen durch parteiamtliche Stellen zurückwies.Bis 1940 gelang es Bischof Glondys die evangelische Landeskirche vor demZugriff der nationalsozialistischen VDR zu bewahren. Erst mit der ErnennungAndreas Schmidt zum Volksgruppenfiihrer im September 1940, verlor die Kircheihre Eigenstandigkeit.

Die Aufarbeitung der Geschichte der Deutschen in Rumanien darf diesewichtigen Faktoren der politischen Entwicklung der dreil3iger Jahren nicht aul3eracht lassen, so wie das teilweise bei Karl M. Reinerth53 der Fall ist.

Was ich mit grof3em Befremden vernehme, ist die AuBerung Konrad Giindisch:"Es macht wenig Sinn, auf die unerquicklichen tagespolitischen

Entwicklungen der Jahre 1933-1940 detailliert einzugehen, die ephemerenGestalten aufzuführen und damit aufzuwerten, die einander bekampft haben, sosehr auch deren plotzliches Auftreten und oft ebenso rasther Abgang dieZeitgenossen bewegt haben mag."54

Darum wundert es mich nicht, wenn Giindisch in FuBnote 199 (S. 197)meinen Veroffentlichungen, in denen ich das reichlich vorhandene Quellenmaterialauf seinen wahren Gehalt hinterfrage, "Antifaschistischen Pathos bei

53 Karl M. Reinerth/Fritz Cloos, Zur Geschichte der Deutschen in Rumanien 1935-1945.Beitrage und Berichte. Bad TO lz: Arbeitsgemeinschaft fur stidostdeutsche Volks- undHeimatforschung, 1988.

54 Konrad Gtindisch: "Siebenbiirgen und die SiebenbUrger Sachsen". Studienbuchreihe derStiftung Ostdeutscher Kulturrat, Band 8: München: Langen MU ller, 1998, S. 197.

www.dacoromanica.ro


eigenwilligem Umgang mit Quellen" vorwirft. Daraus kann man dieSchlufolgerung ziehen, dass Gilndisch der Meinung ist, dass man mitQuellenmaterial aus den dreil3iger und vierziger Jahren keine Aufklarung betreibenkönne. Ein Historiker, der in seinem Buch derartige Thesen aufstellt und meint,dass es keinen Sinn habe, "out die tagespolitische Entwicklung der Jahre1933-1940 detailliert einzugehen, die ephemeren Gestalten aufzufiihren und damitaufzuwerten, die einander bekampft haben", hat die Bedeutung der Zeit von1933-1945 und deren verheerende Folgen, die die Beteiligten verursachten, nochimmer nicht begriffen. Als Historiker müsste er wissen, dass Geschichte dieWissenschaft ist, die. menschliches Geschehen und Handeln betrachtet, soweit esVergangenheit geworden ist. dass sie femer das individuelle Geschehen immer imkollektiven Zusammenhang sieht. Sie lebt nicht in der Erkenntnis kausaler undlogischer Gesetze so wichtig kausale Zusammenhange und GesetzmaBigkeitenfür politisches Handeln auch sind sondern gründet sich auf "Verstehen", aufErfassen der räumlichen und zeitlichen Ganzheit in ihrer vielfaltigen Begebenheit.

,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

EVREII IN ROMANIA, IN ANII 1866-1868.IMIGRATIE $1 REACTIE A PUTERILOR GARANTE

APOSTOL STAN

In Romania, evreii dobandesc o pondere insemnatä la jumatatea secolnluitrecut printr-un proces imigrationist din Austria si Rusia. Datoritä unor serii devicisitudini, de persecutii, ei se stabilesc in Romania, pe care o apreciazd ca o zondexcelenta a comertului, speculatiilor i prosperitatii, unde perspectivele seintrezdreau a fi promitätoare. Conditiile de locuire i afirmare pareau bune aicipentru faptul cA, datorita trecutului nefavorabil, nu exista o burghezie nationala.consolidata. Romania se mai caracteriza prin toleranta unei populatii lipsita deprejudecati confesionale, precum i printr-o legislatie economica laxa, care nufacea discriminare intre români i strdini.

Prin imigratia masivä din anii premergätori, in 1866 Romania ajunsese o tardunde evreii datoritä unor particularitati ale asezarii i ocupatiilor lor aicideveniserd o problema. Caci la o populatie de 5 milioane locuitori, circa 500 miidin acestia, adica 10% cum remarca unele informatii o reprezentau ei. Din acelnumdr, numai in Moldova se aflau 300 mii, majoritatea stabiliti in targuri si orase.La Iasi, de pilda, din 80 mii locuitori, 50 mii erau evrei'.

In aceastä masa de evrei Ii gasea reprezentarea o parte a clasei de mijloc dinRomania, alcatuita indeosebi din alogeni, printre acestia find i sud-slavi si greci.Era o burghezie ordseneasca in plina formare i afirmare in mijlocul unei natiuniromane aflatä intr-un moment de raspandire istorica. Aceastä clasa sociald,indeosebi in Moldova, era dominatä numericeste de evrei, care detineau pozitiiimportante in sferele comerciale si ale creditului. Grupuri din sanul aceleiasi etniideveniserd proprietari a numeroase imobile in orase. Dispunand de capitaluri careerau puse in circulatie cu mari castiguri,,,acesti bancheri" manifestau tendinta de ase infiltra chiar si in economia agrard. In pofida numeroaselor restrictii legale, inMoldova evreii actionau in calitate de carciumari i arendasi2. Prin comert i prin

1 Arhiva Nationald Istorica Centrald (in continuare ANIC), Microfilme.Franta, rola 13, vol. 30,c. 143-144. Datele statistice privind nurndrul evreilor sunt contradictorii. Dacd pentru 1876, inM. Obedenaru, La Routnanie economique, Paris, 1876, p. 399, se oferd cifra de 400-500 de mii, inIsidore Loeb, La situation des israelites en Turquie, Serbie et en Roumanie, Paris, p. 95-96, evreii nudepd§eau in Romania 265 de mii.

2 Memoriile Regelui Carol 1, III, p. 72,74,76.

Revista istoricd", torn XI, nr. 5-6, p. 369-376,2000

§i

www.dacoromanica.ro

370 Apostol Stan 2

credit, ei subordonaserd o parte a tardnimii §i chiar a mo§ierimii. Potrivit unor datestatistice, in aceeai provincie mai toate proprietatile erau ipotecate la evrei", incatse aprecia ca peste 1,8 mil. galbeni erau in buzunarele lor3. Un asemenea fenomenera perceput de insqi consulul francez drept un pericol, pentru insträinarea mariiproprietati conceputa prin Constitutia din 1866 ca ax politic al statului national

implicit pentru schimbarea caracterului statului. Se prefigura, in eventualitateasubstituirii marilor proprietari faliti de calm creditorii evrei, ca romanii ar deveniilotii"4 acestora din urma. Caci venind in Romania, rail a fi adus bani, evreii§tiusera sa stranga capitaluri risipite in tail, facandu-se stäpani asupra acestora5. Unasemenea tablou era acreditat §i de faptul cä, prin concurenta, o serie decomercianti autohtoni organizati in bresle fuseserd lichidati6.

Indeplinind o functie economica importanta in sfera comerciala indeosebi,evreii sunt vazuti ca un vehicul economic necesar, cu atat mai mult cu cat romaniiIi mentineau vechile ezitari de a se dedica unor asemenea afaceri. Dacadescendentii fostelor clase stapanitoare se intreceau sa se adapteze la conditiilenoului stat modern, urmarind cu deosebire cariere politice sau multumindu-se säincaseze renta funciard de pe mari latifundii, paturile de jos din randul cdrora serecrutau elemente capabile erau primite §i ele in vartejul acelor schimbäri. Dar,din diferite motive, 'mai cu seamd din necesitatile noului stat de a se dota cuinstitutii administrative, elemente energice din randul acestora se intreceau spre aingrop randurile unei birocratii de functii in plind formare. Romania, deci, inacqti primi ani ai regimului constitutional din 1866, se caracterizeazd printr-opreeminenta a elementelor alogene, cu deosebire a evreilor care, prin comert §icredit, se manifestä ca un liant economic intre romani, scindati social intr-o paturaconducatoare, pe de o parte, §i o majoritate cople§itoare a populatiei alcatuitä dintarani abia emancipati din clacd§ie, pe de altä parte.

La 1866, cand era elaborata Constitutia, evreii sunt tratati ca un corp strain"in trupul societatii romanqti. In Moldova exista o formatiune politicä, Fractiunealiberd §i independenta, condusa de profesorul Nicolae Ionescu, care-§i propunea sädiminueze ponderea numerica §i economicà a evreilor, recurgand chiar laexpulzare. De aici, propunerea ca evreii sa fie privati de drepturi cetatene§ti printr-unarticol constitutional special. Excluderea de la impamantenire trebuia facuta,potrivit unor pareri, chiar pentru un secol, caci numai astfel li se va stàviliimigratia. Se invoca necesitatea protejärii unei tari Inca neconsolidate impotrivainfiltrarii de colonii" de straini, cum se percepea imigratia evreiasca. Restrictiilein aceasta directie pareau cu atat mai legitime, cu cat era nevoie de un scut de

3 Al. Pencovici, Desbaterile Adundrii Constituante din anul 1866 asupra Constitufiei ci legiielectorale, Bucuresti, 1883, p. 58-59,112.

4 Ibidem, p. 102.5 Ibidem, p. 108-109.6 Ibidem, p. 111.

si

-

www.dacoromanica.ro

3 Evreii in Romania 1866-1868 371

aparare si impotriva germanilor care, antrenati intr-un flux emigrationist spreAmerica, puteau Ii atrasi de tarmurile Dunarii, Romania devenind astfel un centrugravitational'. Impotriva impämantenirii evreilor mai pledau o serie de prejudecati,printre care faptul Ca saraceau pe crestini prin concurenta si prin usura",activitatile lor find vazute ca instrumente prin care erau speculate nevoileslàbiciunile omenesti". Se mai invoca in acest sens i pretinsul caracter imoral alreligiei mozaice etc.

Voci moderate, aflate insã in minoritate, venind cu deosebire dinspreconservatori, dupd ce subliniau utilitatea economica a evreilor pe piata comertuluide marfuri si a creditului, aduceau in prim plan necesitatea de a li se acordaimpämantenirea, dacd nu globala, cel putin partiala, in functie de gradul deintegrare in societatea romaneasca, indeosebi pentru cei care aveau rosturieconomice8. Ideile generoase ale secolului, de egalitate intre oameni, natiunirase, implicit rolul evreilor intr-o societate romaneasca in plin proces deremodelare, constituiau argumente deseori invocate in favoarea unor drepturicetatenesti pentru aceasta etnie.

Numai cd, in urma unor demonstratii in orase din Moldova, in Bucuresti, injurul Constituantei, al unor agitatii antievreiesti si a unui curent de opinie intretinutprin Trompeta Carpatilor" a lui Cezar Bolliac, Constitutia din 1866, dacd respingeaexpulzarea sustinuta de nationalistii extremisti, dädea evreilor doar tolerantAcomercial-financiarA i industriald. Erau privati astfel, printr-un articol constitutionalspecial, de drepturi cetatenesti, Romania singularizandu-se intr-o Europa spre careaspira sa se integreze. Nedandu-li-se nici o sansa la impamantenire, evreii seretransau in starea lor de izolare civicä, cu atat mai contrastant cu cat sträinii, decredinta nu numai crestind, ci chiar islamicd, nu erau discriminati.

Evreii se mentin astfel ca o comunitate distinctd. Dar nu numai prin cutumelesi deprinderile lor religioase. Cei bogati indeosebi, neincrezatori in viabilitateastatului roman, Incas obiect de tranzactie intre mari puteri garante, nu renuntau lajurisdictia straind, beneficiind de protectia consulatelor europene in litigiile cucetatenii romani. Avand un asemenea statut privilegiat, intr-un moment andautoritatile romane se straduiau sa-1 anihileze, intrucat se constituia intr-un obstacolin calea independentei politice, evreii se plasau intr-o directie opusa curentuluinational de intregire a statului in atributele suveranitatii.

Protectia consulard acordata in general evreilor, dar i altor negustoriintreprinzAtori sträini, crea acestora anumite avantaje, nu numai de naturd juridicaprin imixtiuni i presiuni straine ci mai ales prin tratament preferential de careautohtonii, adica romanii, nu dispuneau. Din aceste motive, elementul romanesclansat in activitati economice vedea in evrei un concurent neloial. De aiciinterventii pe langa autoritatea de stat pentru acordarea unor conditii speciale,

7 Ibidem, p. 49, 53.8 Monitorul Oficial" (in continuare, MO), nr. 95, 1868, p. 596.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

372 Apostol Stan 4

inclusiv excluderea evreilor de la impamântenire. Caci, jucand rolul unei clase demijloc, dispunand de proprietati, averi §i bani, de relatii externe prin legaturi cucapitale europene, evreii intruchipau cosmopolitismul care contrazicea nationalismulburgheziei autohtone. Evreii ar fi putut domina Romania inclusiv pe plan politic,cum exista temerea in acea epoca, prin stärile lor materiale care i-ar fi Malt stäpaniasupra colegiilor ora§ene§ti §i parlamentare ale burgheziei.

Rezerva fata de evrei derivä §i din alte motive politice §i psihologice. in 1866Romania se inchega pentru prima data ca stat constitutional care i§i propunea saimplineasca o serie de obiective ale suveranitatii de stat, inclusiv urmarireaperseverentä a desavar§irii unitatii poporului roman in limitele acelora§i frontiere.Din aceste motive, obiectivul propulsor al acelor impliniri 11 constituianationalismul. Acesta insemna nu numai crearea de institutii moderne, ci §i

declan§area unei actiuni politico-diplomatice de abolire a suzeranitatii turce§ti §i atutelei puterilor garante. Se impunea, apoi, emanciparea internd a natiunii române.Abolirea privilegiilor feudale sub Cuza Vodd fusese doar o parte componentä areformelor, tintind descatu§area natiunii romane de vestigiile trecutului. 0 altaconsta in asigurarea pietei interne, a deta§drii acesteia de spatiul otoman dominatde puterile garante occidentale printr-o serie de masuri de ordin vamal, comercial-bancar §i monetar, tinand cont de faptul ca o monedd nationala nu era legiferatadecal in 1867.

Nationalism deci insemna nu numai scoaterea pietei nationale de sublegislatia capitulatiilor otomane acordate puterilor garante, ci §i o politicaprotectionista pentru dezvoltarea unei burghezii autohtone, Ceea ce era unimperativ in contradictie cu cosmopolitismul §i liberul schimb practicate de evrei.Protectionismul era, de altfel, o cale de modernizare industriald nu numai pentruRomania, ci §i pentru un §ir de state din centrul Europei, inclusiv pentru Germania,Austro-Ungaria §i Rusia. Cu atat mai potrivita apdrea deci o asemenea cale pentruRomania incatu§atd, mult timp, intr-o serie de vicisitudini externe.

Pentru dezvoltarea unei burghezii nationale se constituie o intreaga doctrina,intruchipata de grupari politice liberale. Daca in Muntenia nationalismul economic seidentifica cu mäsuri speciale pentru dezvoltarea unei industrii nationale, in limiteleunor conditii specifice, in Moldova, dimpotriva, el avea puternice accente comerciale.Aici, unde evreii dominau cople§itor o asemenea sferd, nationalismul dobande§te uncaracter excesiv, chiar intolerant. Evreii apar ca principal obstacol in calea dezvoltariiburgheziei nationale, caci, prin prezenta lor masiva, ar fi realizat o adevaratacolonizare comerciald"9, cum explica la Paris Emil Cretulescu, agentul Romaniei.

0 asemenea colonizare comerciald" se accentueazd tocmai in acei ani aiinstaurdrii regimului constitutional. Dispunand de un simt economic extrem deascutit, dar obligati §i de numeroase constrangeri, indeosebi persecutii din partea

9 ANIC, rola 14/II, c. 10.

www.dacoromanica.ro


autoritatilor, un contingent numeros de evrei din Rusia §i Austria se indreapta spreRomania. Cu deosebire in Galitia §i Bucovina exista un numar mare de evreipartea cea mai mare a acestei populatii din monarhia habsburgica , de ordinul apeste 500 mii, ingramaditi in targuri §i sate §i lipsiti de posibilitati economicepropice. Caci traind din comert in proportie de 80%, ace§ti evrei dobandeauca§tiguri neinsemnate, care nu le asigurau nici mijloacele elementare desubzistenta. In plus, antisemitismul polonez §i faptul ca guvernul de la Viena nufurniza solutia economica pentru propi5irea acestei populatii erau conditii care oimpingeau in anii '50 §i '60 ai secolului trecut la un autentic exod spre Romania'.Cu exceptiile de rigoare, majoritatea acestor evrei erau oameni saraci, care-sicautau o scapare din acea zona sufocanta a Galitiei.

Romania apare acelor evrei nu numai ca o speranta pentru bune afacerieconomice, ci §i ca un liman salvator pentru desmo§teniti11. Ca atare, la fineleanului 1866 §i inceputul celui urmator, survine o semnificativa imigratie dinspreGalitia §i Bucovina, care pune autoritatile romane intr-o situatie speciala. Grupuride evrei se strecurau ilegal §i se awzau in ora§e §i targuri moldovene, §i a§a preapline cu locuitori apartinand acestei etnii. Ace§ti imigranti sunt numiti de autoritativagabonzi", adica oameni saraci care rataceau prin Romania in cautarea unui locde azil. Prin imigratie, ace§tia creau o criza de spatiu locativ, favorizand §i aparitia

transmiterea unor boli contagioase.Sub presiunea liberalilor fractioni§ti moldoveni asociati la guvernare, dar §i

din nevoia de a stopa un fenomen demografic considerat o inconvenienta sociald",chiar nationala intr-un moment and Romania se afla in plin proces de organizare aconditiunilor de putere", adica a cadrului constitutional, guvernul liberal se aflaintr-o mare dificultate. Imigratia unui mare numar de evrei, indeosebi saraci, eraperceputa a veni in conflict cu prevederea constitutionala care interzicea aducereade colonii straine"". Pe fondul recentelor masuri dictate in vederea blocdriiaccesului evreilor la cetatenie, imigratia parea o adevarata provocare. Ca atare, la21 martie 1867, ca ministru de Interne, Ion C. &Miami expedia o circulara princare cerea prefectilor sa impiedice vagabonzii straini" sa se a§eze in Moldova'. inaceea§i atmosfera se dadeau dispozitii de aplicare a unor ordonante guvernamentalemai vechi impotriva unor evrei care, in contradictie cu legislatia in vigoare, seinfiltraserd in sate in calitate de carciumari §i arenda§i14.

Administratia judetelor din Moldova, indeosebi prefecturile §i primariile,detinute de reprezentanti ai liberalilor fractioni§ti, interpreteaza dispozitiile

Willian 0. Mc Cagg Jr., Les Juifs des Habsbourg 1670-1918, Paris, 1996, p. 212-213, 216, 306.Paul E. Michelson, Conflict and Crisis. Romanian Political Development, 1861-1871, New

York, 1987, p. 167 §i urm.12 MO, nr. 274, 1868, p. 1341.13 Ibidem, nr. 75, 1867, p. 449.

Memoriile Regelui Carol I, III, p. 72, 74, 76.

5i

""

www.dacoromanica.ro

374 Apostol Stan 6

mentionate mai larg. Le considera un cadru legal pentru a elimina din tard o masäcompacta de venetici, aruncatoarele statelor vecine" care, lipsite chipurile de oricesimtamant de onestitate §i preocupati de inavutirea prin orice mijloace, acaparaseratot comertul tarei, toate targurile", urmärind a deveni adevaratii stapani aiRomaniei15. Autoritatile din Moldova i§i propun astfel expulzarea nu numai avagabonzilor" cum ceruse guvernul de la Bucure§ti ci chiar a unor evreistabiliti de mult timp in tara §i integrati in viata ei economica. Este elocventaatitudinea primarului din Ia§i, Gusti, ale cdrui expulzari vizeaza inclusiv evreii custare, chiar proprietari de magazine.

Masud le acestea de expulzare provoaca in Moldova §i in tara o stare deagitatie sociala. La Ia§i, dar §i in alte ora§e moldovene, ca rezultat al agitatieipolitice a liberalilor extremi§ti, se dezvolta o stare de incordare. Ion C. Brätianu,ministrul de Interne care dictase oprirea imigratiei vagabonzilor", calatorind prinMoldova §i incercand sa potoleasca resentimentele impotriva evreilor, eraconsiderat tolerant. Din aceste motive, era violentat §i taxat drept tradator" alintereselor nationale17.

In cercurile politice, opozitia conservatoare blama cu asprime acele masuri,atacand indeosebi pe ministrul de Interne. In chiar randurile cercurilorguvernamentale, främantarile din Moldova i§i puneau pecetea asupra relatiilordintre diferite grupari politice. Aceste controverse atingeau paroxismul la 5 martie1868, and liberalii fractioni§ti, perseverand pe calea unei politici menita a lichidarolul evreilor in economie, printr-un proiect de lege incercau sa-§i atinga unasemenea obiectiv18, Ion C. Brätianu, din cauza utopismului acestei initiative, darpresat §i de puterile garante occidentale, combatea energic pe aliatii fractioni§ti.Liberalii radicali intruchipati de ministrul de Interne nu se puteau identifica cu opolitica cu tentä antisemita, mai ales ca. era 0 nerealista prin faptul ca s-ar fiparalizat comertul §i creditul din Romania.

Dar aceasta politica fata de evrei creaza Romaniei o stare de incordare cuputerile garante occidentale, indeosebi cu Austria §i Franta. Guvernul de la Paris,sub presiunea opiniei publice §i a Aliantei Israelite condusa de Cremieux, judeca cuasprime deciziile guvernului roman. Conditiile social-economice care generauadversitatile fata de evrei erau total ignorate, Bucure§tiul find taxat drept o capitalacuprinsä de fanatism religios §i intolerantd. Austria, in schimb, sub aparenta unorsentimente de compasiune fata de evrei, era manatä de interese speciale. Sub mascaunor principii generoase vizand drepturile omului 0 ale minoritatilor, monarhiahabsburgica nu era strainã de acea mi§care imigrationista. Masa de vagabonzi",adica evrei saraci care cutreierau localitati ale Moldovei in cautarea unui adapost,

15 Dreptatea", an I, 1868, nr. 62, p. 3; an II, 1869, nr. 108, p. 1.16 ANIC, Micro Franta, rola 13, vol. 30, c. 198-202.17 Ion C. BrAtianu, Acte fi cuvcinteirt, IX, p. 87.18 Memoriile Regelui Carol I, IV, p. 27-28,33.

www.dacoromanica.ro


proveneau din provinciile ei, Galitia §i Bucovina. in atari conditii, nu este de mirareca aceasta putere garanta trage cel mai apasat semnalul de alarma asupra situatieievreilor din Romania, incercand sa stopeze respingerea imigrantilor spre vetrele lordin Austria.

Chestiunea evreiascd" intina imaginea guvernului de la Bucure§ti incapitalele occidentale, mai ales pe aceea a lui Ion C. Bratianu, considerat, datoritapornirilor lui de revolutionar incorigibil", principalul vinovat pentru persecutia"evreilor. intregul trecut al acestui energic barbat de stat era rascolit §i rastalmacit inscopul discreditarii lui, pentru ca, printr-un curent de advers, sa fie obligat deademisia. Sensibilizat de asemenea reactii din capitalele puterilor garante, la 19 mai1867 guvernul roman publica un comunicat prin care sublinia ca nu urmäreapersecutarea evreilor, ci apararea localitatilor de aglomerare de indivizi faraocupatiune"I9. Explicatiile sunt insa neconvingatoare, Austria §i Franta continuandpresiunile pentru schimbarea guvernului de la Bucure§ti. Carol I, neavand altdie§ire20, accepta demisia lui C.A. Cretulescu, in august 1867. Ion C. Bratianu eranevoit sa mearga la Paris §i in alte capitale, spre explica pozitia. in octombrie,intors in tara, el intra in guvern ca ministru de Finante, detinand §i interimatul laInterne. Era mai mult o schimbare cosmetica, menita a potoli acele nemultumiriexterne. Dar acestea nu erau atenuate, find intretinute i de opozitia conservatoareinternd care, in dorinta de a prelua puterea, raspandea in cercurile politico-diplomatice tot felul de interpretari tendentioase §i exagerate, punandu-i lui Ion C.Bratianu in seama intentia de a proclama chipurile republica2I.

Gratie unui §ir de presiuni concertate ale Vienei, Parisului §i Londrei, la26 aprilie päräsea puterea cel de-al doilea guvern liberal condus de St. Golescu,inlocuit la carma de fratele sail, N. Golescu, fara ca schimbarea sa fi zdruncinatpozitia lui Ion C. Brätianu. Mentinandu-se drept figura importanta a executorului,acesta a fost constrans, la 29 mai 1868, sä participe la o reuniune cu consuliiAustriei, Frantei i Angliei, initiata de baronul Eder. Aici i s-a pretins sa garantezeintoarcerea evreilor expulzati §i sa acorde compensatii materiale22. in atariimprejurari, guvernul roman era obligat sa cedeze, mai cu seamd ca. expulzareavagabonzilor" dobandise forma unei actiuni restrictive mai largi impotrivaevreilor in general. Printr-o nota din 25 iunie, Ion C. Bratianu se angaja sa permitareintoarcerea persoanelor expulzate §i sa le asigure despagubire, dar numai pe bazaunor evaluari ale unor tribunale competente. Rezultatul era ca, in vara lui 1868, ceimai multi dintre evreii expulzati se reintorsesera la vetre. Erau astfel reprimiti intard nu atat vagabonzii", ci evreii cu sari materiale alungati din tard din excesulde zel al autoritatilor din Moldova.

19 MO, nr. 112, 1867, p. 677; nr. 113, P. 689.20 Apostol Stan, Ion C. Bratianu, Bucure§ti, 1995, p. 192 §i urm.21 Ibidem, p. 207 §i urm.22 ANIC, rola 14, C. 272.

a-si

sa-si

www.dacoromanica.ro

376 Apostol Stan 8

Satisfactiile date puterilor garante aduceau guvernului N. Golescu §i

ministrului lui de Interne, Ion C. Bratianu, intreaga adversitate a liberalilorfractioni§ti. Ace§tia se retrag intr-o opozitie inverwnatd, agitand populatiatargurilor §i ora§elor. Ion C. Brätianu, care fusese potrivit lui Carol I tar& defractioni§ti in nenorocita chestie evreiasca"23, era combatut energic de fo§tii luicolaboratori. Strabatand Moldova, ministrul de Interne constata ca-§i instrainaseunele elemente ale burgheziei nationale24.

Criza evreilor" din Romania in anii 1866-1868 este cauzata nu de unantisemitism economic" grefat pe vechiul antisemitism cre§tin traditional"25. Easurvine dintr-o masurd reactiva a unui stat mic aflat pe faga§ul intemeieriiinstitutiilor lui nationale impotriva unei imigratii provocate de o Austrie careincerca sa se debaraseze de prea plinul ei" de evrei. Era o provocare externaasupra unui stat care se afla in ultima fazd a luptei pentru independenta politica fatade Poarta otomana, ivita intr-un moment and o putere garantä, Austria, incerca s-otransforme intr-o anexa comerciala prin intermediul evreilor. Nationalismul creatoral epocii se izbea de cosmopolitismul evreilor, element comercial §i bancar extremde puternic, cu radacini in intreaga Europa. Prejudecatile romanilor cat §i aleevreilor, care tineau cele cloud comunitati la o oarecare distanta, erau factoriderivati, indeosebi diversioni§ti, intretinuti §i cultivati ca atare, pentru a da lupteiimpotriva ultimilor un suport larg social.

THE JEWS IN ROMANIA IN 1866-1868. IMMIGRATIONAND THE REACTION OF THE WARRANTING POWERS

Abstract

Due to massive immigration in the period preceding the year 1866, Romaniabecame a country where the Jews had been made into an issue. The attitudetowards the Jews derived from political and psychological reasons. When theConstitution was drawn up, the Jews were regarded as "a foreign body" withinRomanian society, one that had to be rejected. Thus, politics created a state oftension between Romania and the warranting powers. Under pressure by Vienna,Paris and London, the Romanian government was eventually forced to give in.

23 Memoriile Regelui Carol I, IV, p. 55-57.24 Apostol Stan, op. cit., p. 209-210.25 Georges Castellan, Histoire des Balkans XIVe XXe siecle, Paris, 1991, P. 338.

www.dacoromanica.ro

EVREII SEFARZI DIN TARA ROMANEASCA SI MOLDOVAPANA LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA

EUGEN DENIZE

Istoria poporului roman i a spatiului locuit de el a avut printre caracteristicilesale fundamentale §i pe aceea a contactului permanent cu popoarele vecine, cupopoarele mai indepartate, dar §i cu cele care s-au a§ezat in acest spatiu. Contactulpermanent dintre romani §i populatiile stabilite in spatiul carpato-ponto-danubian aavut darul de a le imbogati acestora istoria, de a le dezvolta economia §i de a le dasträlucire culturii, de a o incadra in marile curente culturale europene §i mondiale.

Unul din popoarele care au jucat un rol de seamd in istoria romanilor a fost,fard nici o Indoialã, poporul evreu. Evreii, prin cultura de o bogatie i o strälucirefard egal, prin abilitatile lor comerciale i financiare, prin vastele contacte §i relatiipolitice pe care le intretineau in special in Imperiul otoman, dar i in Po Ionia,Ungaria §i Imperiul habsburgic, au conferit istoriei romanilor dimensiuni noi, maiales in ceea ce prive§te apartenenta §i contributia ei la istoria universald.

In ceea ce-i prive§te pe evreii sefarzi, cei care fac obiectul studiului nostru,trebuie sa incepem chiar cu explicarea provenientei numelui lor. Cuvintele desefard §i de sefardism provin de la denumirea de safard, care apare in Bib lie §i intraditia iudaica pentru a desemna, dupa toate probabilitatile, Peninsula Iberid.Sefardismul se retell', prin urmare, la evreii spanioli §i unna§ii lor de dupa 1492,anul expulzarii lor din Spania.

In ceea ce privqte iudaismul spaniol, el a fost de cultura rabinica, adicascolasticd §i nu sacerdotala2. Rabinii aveau cloud moduri de invatamânt: halakha,care cuprindea normele de conduitä, §i haggada sau invdtamantul oral, careincludea traditia istorica3. Odatä cu trecerea timpului, invatamantul s-a organizat pecloud niveluri: Beth-ha-sefer sau Casa Cartii, inferior, §i Beth-ha-midrash, superior.Ambele aveau la bazd studiul Torei, al Talmudului §i al Cabalei4. Exponentul cel

Diccionario de historia de Espana, dirigido por German Bleiberg, tomo tercero, N-Z,Madrid, 1969, p. 630.

2 Luis Suarez Fernandez, Les Juifs espagnols au Moyen Age. Traduit de l'espagnol et préfacépar Rachel Isradl-Amsaleg, Paris, 1983, p. 37.

3 Ibidem.4 Ibidem, p. 38.


www.dacoromanica.ro

378 Eugen Denize 2

mai de seamd al iudaismului spaniol, chiar dacd si-a petrecut cea mai mare parte avietii in afara Spaniei, a fost, fara nici o indoiald, celebrul Maimonide (1135-1204)5.Dupd 1492, in exil, se vor remarca numero§i intelectuali sefarzi, dintre care cei maide seamd vor fi Michel de Montaigne i Baruch Spinoza.

Care au fost insä cauzele care au dus la expulzarea evreilor din Spania in anul1492? Evident, nu putem vorbi de o singurd cauza, ci de mai multe, de un adevaratcomplex de cauze care a dus la aceastä tragica ruptura, cea mai tragicã din istoriaevreilor pana la holocaustul hitlerist, ap cum considera Josy Eisenberg6. Estevorba de dorinta Regilor Catolici, Ferdinand de Aragon i Isabela de Castilia, de apune mana pe averile evreilor7, de faptul Ca ei, sprijinindu-se pe patriciatulora§enesc, au trebuit sa-i Lea o concesie i sa-i alunge pe evrei8, la fel cum aucedat §i in fata presiunilor nobilimii, ale feudalilor, carora le-au oferit o victorieasupra acelora care reprezentau cel mai bine capitalismul comercial9 §i, in fine, autrebuit sa dea satisfactie §i ostilitatii fata de evrei care devenea tot mai puternica inrandul claselor sociale inferioarem.

Dar expulzarea evreilor spanioli nu s-a produs dintr-o data, in 1492. Ea a fostprecedata de legile antievreie§ti adoptate de cortesurile de la Madrigal in 1476"de expulzarile partiale efectuate in 1483 in Sevilla, Cadiz §i Córdobam. Decretulsemnat de Regii Catolici la 31 martie 1492 prevedea expulzarea tuturor evreilorcare nu acceptau sa se converteasca la cre§tinism. El nu avea, trebuie sa o spunem,un caracter antisemit, ci unul religios i politic, Ferdinand §i Isabela nedorind saaccepte pe teritoriul Spaniei alte religii in afara celei cre§tine, catolice. Astfel seexplica §i expulzarea maurilor din 1501, partiala, urmata de cea din 1609, totald.Aceastä intransigenta a regalitatii spaniole are in ea germanii a ceea ce am puteanumi un totalitarism avant la lettre".

Pu§i in fata acestei dureroase alternative, a se boteza sau a pleca, o parte dinevreii spanioli, aproximativ 50 000, au acceptat botezul", transformandu-se astfelin viitoare victime ale Inchizitiei, dar cei mai multi au preferat sa plece. Dupdopinia lui Luis Suarez Fernandez, au plecat maximum 160 000, dar cel maiprobabil nu mult peste 100 000". Josy Eisenberg considera ca au plecat 150 00015,

9 Ibidem, p. 93-100.6 Josy Eisenberg, 0 istorie a evreilor. Traducere de Jean Rost', Bucuresti, 1993, p. 222.7 L.S. Fernandez, op.cit., p. 283.

S. Haliczer, The castillan urbain patriciate and the jewish expulsion of 1492, in AmericanHistorical Review", no. 7-8,1973, p. 35-58.

9 H. Kamen, La InquisiciOn espanzola, Madrid, 1973, p. 73.10 L.S. Fernandez, op.cit., p. 285.11 Ibidem, p. 289-290.12 Ibidem, p. 290-292.13 J. Eisenberg, op. cit., p. 227.14 L.S. Fernandez, op. cit., p. 300-301.15 J. Eisenberg, op.cit., p. 227.

§i

8

www.dacoromanica.ro

3 Evreii sefarzi din Tara Romaneascä §i Moldova 379 ,

iar Raoul Siniol, 165 00016. Dupd parerea lui Raoul Siniol evreii care au pardsitSpania au avut urmdtoarele destinatii: 3 000 in Franta, 9 000 in Italia, 21 000 inTari le de Jos, Anglia §i la Hamburg, 1 000 in Grecia i Ungaria, 93 000 in Turcia,20 000 in Maroc, 10 000 in Algeria, 2 000 in Egipt i 5 000 in America". Chiar daedaceste cifre sunt aproximative i pot fi modificate de cercetari ulterioare, un lucrueste sigur, §i anume acela cd mai mult de jumdtate dintre evreii spanioli expulzatis-au dus in Imperiul otoman, unde s-au putut bucura de toleranta religioasaspecified turcilor §i de numeroase privilegii care le-au permis sd-$i practiceneingradit meseriile.

Dupd alungarea lor din Peninsula Ibericd, istoria evreilor spanioli.consemneazd o perioadd caracterizatd prin intArirea gezdrilor lor din bazinulcentral §i rdsdritean al Marii Mediterane18. Marea lor majoritate s-au gezat inImperiul otoman, in Peninsula Balcanicd, unde au intdlnit resturile vechilorcomunitati ale evreilor bizantini (romaim) §i le-au asimilat cu ajutorul culturii lorsuperioare. Aceastd regiune fiind gezatd la intersectia principalelor drumuricomerciale ale Europei Centrale §i de Sud-Est, i-a atras pe evreii spanioli, care s-austabilit definitiv aici, intemeind in principalele orge comunitati cu institutii bineorganizate, cum ar fi, de exemplu, tribunalele rabinice din Nicopole §i Rusciuk, iarin alte localitati, mai putin importante, factorii §i antrepozite de märfuri. Activitateacomunitatilor balcanice a dezvoltat foarte bine contactele economice §i politice cuTara Romdneascd i Moldova, pregkind transplantul comunitatilor spaniole inacest spatiu geografic romdnesc19.

Tot despre evreii spanioli refugiati in Imperiul otoman trebuie sd mai spunemcd la mijlocul secolului XVI numdrul lor numai la Constantinopol §i Salonicajunsese la aproximativ 160 00020. Privilegiile oferite de turci §i toleranta lorreligioasd explica de ce sefarzii au preferat Peninsula Balcanicd. Aici ei puteau sd-

i practice neingradit religia §i meseriile. Astfel, evreii spanioli refugiati inImperiul otoman erau rabini, negustori, croitori, fierari, sticlari, tesatori, boiangii,bijutieri, fabricanti de arme, medici, farmaci§ti, zarafi, amdtari, diplomati21.Orawle Salonic, Nicopole §i Rusciuk, prin puternicele lor comuniati evreo-

16 Raoul Siniol, Portrete i schice sefarde, Ierusalim, 1981, p. 12.12 Ibidem, p. 12-13.19 Irina Heinic, Cdnd s-au stabilit primii evrei sefarzi in reirile Romdne?, in Revista cultului

mozaic", an XV, nr. 238,1 octombrie 1970, p. 5.19 Victor Eskenasy, Jews, Romanians and Ottomans. Some political aspects of their relations

in Moldavia (Xlfik-XVIth centuries), in Romanian Jewish Studies, Chief Editor Jean Ancel, EditorLeon Volovici, I, Jerusalem, 1987, p. 7-14.

20 Fernand Braudel, Mediterana qi lumea mediteraneand in epoca lui Filip al II-lea. Traducerede Mircea Gheorghe, Bucure§ti, vol. IV, 1986, p. 176.

21 Victor Neumann, Istoria evreilor din Romdnia. Studii documentare fi teoretice, Timiwara,1996, p. 22.

o

www.dacoromanica.ro

380 Eugen Denize 4

spaniole, au contribuit de o manierd considerabild la dezvoltarea comertului in TaraRomaneascd §i Moldova.

Deplasarea aceasta destul de masivd a sefarzilor in Peninsula Balcanied aavut consecinte de natura. demograficd §i economicd, dar poate cele mai importanteconsecinte au fost de naturd culturald. In vecindtatea tdrilor romane s-au creatcentre de culturd ebraicd de mare complexitate, Salonicul find unul din cele maiimportante22. Este semnificativ faptul cä in literatura rabinied din epoed acesta eradefinit drept un ora§ mama in Israel"23. Chiar daed in Moldova §i TaraRomaneascd existenta evreilor sefarzi devine importanta abia la mijlocul §i in ceade-a doua jumdtate a secolului XVI, nu existd nici o indoiald cä prezentele evreie§tila nord de Dundre sunt mult mai timpurii. Oricum, dezvoltarea centrelorcomerciale de pe linia Dundrii, de la Belgrad, Vidin §i Nicopole, a creat premiselepdtrunderii negustorilor evrei, in primul rand sefarzi, in lumea romaneascd.Detinerea de cdtre evrei a principalelor puncte vamale de pe Dundre nu areprezentat decal un prim pas in aceasta. directie.

Dar nu numai interesele comerciale i-au determinat pe sefarzi sä pdtrundd §isa se stabileased in Tara Romaneascd, in primul rand, iar apoi §i in Moldova. Ei auajuns aici §i datoritd ospitalitatii populatiei §i a unora dintre domnitori, care aveauinteresul sa dezvolte me§te§ugurile §i comertul intr-o taxa.' aflatd inch' in faza deinceput a existentei sa1e24. Aceastd bund primire de care s-au bucurat evreii sefarziin Tara Romaneased 1-a fdcut pe Hary Kuller sa afirme cd ea devenise un fel de locde refugiu in rdsdritul Europei pentru evreii alungati din Peninsula Iberica.25.

In ceea ce prive§te prezenta concretã a evreilor spanioli in tdrile romane,primul sefard care a ajuns aici, la curtea lui Stefan cel Mare, a fost medicul Isacbeg, sol al §ahului Persiei, Uzun Hasan, trimis la domnul Moldovei §i apoi laVenetia26. Acest medic §i ambasador al lui Uzun Hasan apare in corespondenta

221 m. Goldman, The Life and Times of Rabbi David Ibn Abi Zimra. A Social, Economic and

Cultural Study of Jewish Life in the Ottoman Empire in the 15 and 16" centuries as reflected in theResponsa RDBZ, New York, 1970.

23 Victor Eskenasy, Studiu introductiv la Izvoare i marturii referitoare la evreii din Romania(in continuare se va cita Izvoare marturii), vol. I, volum intocmit de Victor Ezkenasy, Bucurqti,1986, p. XXIV.

24 Raoul Siniol, Momente sefarde. Cu prilejul jubileului de 250 de ani al Comunitätii sefardedin Bucureqti, Ierusalim, 1980, p. 15.

25 Hary Kuller, Opt studii despre istoria evreilor din Romania, Bucurqti, 1997, p. 51.26 lzvoare yi marturii, I, doc. 14, pp. 12-14; Nicolae Iorga, Venetia in Marea neagra.

Originea legaturilor cu .Stefan cel Mare ci mediul politic al dezvoltarii lor, Bucure*ti, 1914, p. 14-16;Mayer A. Helevy, Le role d'Isaac-Beg, médecin et ambassadeur de Uzun-Hassan en Moldavie etdans les pays voisins. Communication présentée au XV' Congres International d'Histoire de laMédecine, Madrid, 1956, 19 p.; idem, Médecins Juifs d'origine Hispano-Portugaise dans les paysroumains, extrait de la Revue d'histoire de la médecine hebraique", mars, 1957, no. 35, p. 22-23;V. Neumann, op.cit., p. 23.

ai

HI.

www.dacoromanica.ro

5 Evreii sefarzi din Tara Romaneascd i Moldova 381

diplomaticd a timpului numit ca find natione Hispanus, fide autem Hebraeus"27 .

De la curtea lui Stefan cel Mare, Isac beg a plecat la Venetia, unde a ajuns in adoua jumdtate a anului 147228. La sfarsitul acestui an sau la inceputul lui 1473, Isacbeg urma sä se intoarcd la Uzun Hasan dupä ce, in prealabil, obtinuse adeziuneapapei Sixt IV pentru lupta antiotomand i alianta cu sahul Persiei i, probabil, si aaltor principi italieni. Pe drumul de intoarcere el se va opri la Buda, posibil laCracovia, la Suceava i Vaslui. Este posibil sä fi rämas mai mutt timp pe langaStefan cel Mare pentru a-i ingriji rana de la picior29. Dupd bätälia de la Erzindjan(10 august 1473), pierdutd de Uzun Hasan, Isac beg a revenit in Moldova, probabilla sfarsitul lui 1473 sau inceputul lui 1474, aducând cloud scrisori din parteasahului, una pentru Stefan cel Mare si alta pentru Matia Corvin, in care acesta ledädea asigurari in legatura cu politica sa antiotomand i cduta sd le intretind spiritulde cruciade. Inutil sa mai spunern Ca toate aceste incercdri s-au soldat cu esecuri,expansiunea Imperiului otoman neputând fi oprita nici de Uzun Hasan, nici deVenetia i nici de Stefan cel Mare.

Aceastd prezenta singulara a unui evreu spaniol in Moldova lui Stefan cel Mare afost urmatd, dupd 1492, de o prezenta tot mai numeroasd a sefarzilor expulzati dinSpania, pentru inceput in Tara Româneasca, iar apoi si in Moldova. Evident, prezentasefarzilor a fost mai numeroasd in Tara Româneased, datoritä apropierii sale mai marifata de Imperiul otoman si fata de orasele comerciale de pe Dundre, 5i mai scazutä inMoldova, unde fluxul principal de imigrare va veni din nord, dinspre Polonia.

Primii evrei sefarzi au ajuns in Tara Româneased, dupa toate probabilitatile,pe la 149631, iar in Moldova in timpul domniei lui Stefanita (Stefan IV), nepotul luiStefan cel Mare, intre 1517 5i 1527. Cälätorul rus, de origine olandezd, LeyonPierce Balthasar von Compenhausen (1746-1808), care a trecut prin Moldova intimpul rdzboiului ruso-turc din 1787-1791, aratd ca in timpul lui Stefanita ocolonie de evrei spanioli a obtinut dreptul de a se instala in tail, acesti evreicontinuand sa vorbeascd limba spaniola22, iar cartile lor find scrise in limbaspaniold, dar cu caractere ebraice33.

22 M.A. Halevy, Midecins Juifs, p. 23.28 Idem, Le role d'Isac Beg, p. 7.29 Ibidem, p. 8.3° Ibidem, p. 9.31 Cronica lui Bonifacius, Rerum Hungaricarum, 1586, p. 718; I. Heinic, art. cit., p. 5; Raoul

Siniol, Momente sefarde, p. 17-18.32 Evreii sefarzi alungati in 1492 au pastrat pand astAzi, cu anumite modificAri, limba spaniolA a

secolului XV (Marius Sala, Phongtique et phonologie du judéo-espagnol de Bucarest, Paris, 1971, p. 12).33 Leyon Pierce Balthasar von Campenhausen, Bonerkungen Ober Russland besonders einige

kroninzen dieses reiches und ihre Naturgeschichte betreffend, nebst einer kurzgefassten Geschichteder Zaporojar Kosaken, Bessarabiens, der Moldau und der Krimm, Leipzig, 1807, apud MateiCazacu, Un voyageur dans les pays roumains et son Histoire de la Moldavie: Leyon Pierce Balthasarvon Campenhausen (1746-1808), in vol. National fi universal in istoria romOnilor. Studii oferiteprofdr. Serban Papacostea cu ocazia implinirii a 70 de ani, Bucurqti, 1998, p. 411.

www.dacoromanica.ro

382 Eugen Denize 6

Dupd aceste inceputuri destul de timide, interesele comerciale, dar §i politice,au facut ca un numär din ce in ce mai mare de evrei sefarzi din Imperiul otoman sätreacã la nerd de Dundre, multi dintre ei stabilindu-se chiar in Tara Româneascd,iar un nurnar mai mic in Moldova. Istoria acestor evrei poate fi impartitä, dupdpdrerea lui Meyer A. Ha levy, cu care suntem intru totul de acord, in cloud mariparti, §i anume: de la 1496 i pand la instaurarea domniilor fanariote din 1711 §i dela acest an pand la 1821, când revolutia lui Tudor Vladimirescu pune capätregimului fanariot34.

Epoca marelui comert al evreilor cu tarile române incepe intr-adevdr pe lamijlocul secolului XVI, find vorba mai ales de un comert de tranzit §i deimprumuturi sau camdtd, multe din aceste imprumuturi find acordate domniei, dar

de toleranta religioasa a romfinilor care le-a permis sa desfa§oare astfel deactivitati35. Aceste evolutii au facut ca pe la mijlocul secolului XVI sa apard primacomunitate stabild de evrei sefarzi, in Bucure§ti, comunitate atestatä de mai multedocumente. Astfel, din 1550 dateazd o responsä, adicd o hotärdre rabinica dejudecatd36, emisä de Samuel de Medina (1505-1589), rabin al Salonicului, lacererea unor evrei stabiliti in Bucurqti, in legatura cu moartea unui evreu. Eravorba de un furt din prävälia lui Isac Rufus §i Halich Amato, de 4 000 §i de 1 600de aspri, furt in urma cdruia a murit un servitor evreu in conditii neelucidate.Printre martori se numärau Moise Angel §i Samuel Estrelega. Aceastä responsädovede§te existenta unei comunitati sefarde stabile, care avea §i anumite institutii,dintre acestea Samuel de Medina amintind de Tribunalul bdtrânilor Comunitatii §ial invatatilor ei"37.

Prezenta acestei comunitati sefarde in Bucure§ti este doveditä §i de actul careinregistreazd judecata intre Arsen, fiul lui Ushen, §i evreul Mosko in legatura cupretul lânii §i al mätäsurilor aduse de la Salonic §i pe care ultimul le vânduse celuidintai38, de responsa din 1559 a rabinului din Nicopole, Josef Karo, care, amintind

34 Mayer A. Ha levy, Comunitatile evreieqti din 1aqi qi Bucureqti paw)" la Zavera (1821), inSinai. Anuar de studii judaice", vol. III, Bucuresti, 1931, P. 16.

35 B.P. Hasdeu, Istoria toleramei religioase in Romania, Bucuresti, 1868, p. 79.36 Despre response si semnificatia lor a se vedea I. Kara (Itic Svart), Jewish sources on the

History of the Jews in Romania, in vol. Studia et acta historiae iudeorum Romaniae, I, Tel AvivUniversity, 1996, p. 7-9.

37 Izvoare i marturii, I, doc. 38, p. 3031; Mayer A. Halevy, Din arhiva judaismului roman. I.Documente din secolul XVI cu privire la Comunitatea spaniola din Bucureqti. II. Comunitatea din1a§-i in literatura rabinica veche a Poloniei (inainte de 1848), in Sinai. Revistã penhu studii judaice",an I, no. 4, iulieaugust 1926, p. 72; idem, Comunitatile evreieVi din 1ani qi Bucurevi, p. 41-42;J. Almuly, Scud istoric al comunitatii israelifilor de rit spaniol din BucureVi, in Revista cultuluimozaic din R.P.R.", an IX, nr. 107, august 1964, p. 2.

38 S. Panova, The Jewish Population of the City of Sofia (during the XVIIth Century), inAnnual, XV, Sofia, 1980, p. 45; G. Galabov, H. Duda, Die Protokolibacher des Kadiumtes, Sofia-Mtinchen, 1960, apud Izvoare fi marturii, I, p. 31, n. 2; V. Neumann, op. cit., p. 23.

si

www.dacoromanica.ro

7 Evreii sefarzi din Tara Romaneasca si Moldova 383

uciderea unui evreu in satul Dridov de lânga Bucuresti, vorbeste si de sefarzii dincapitala Tarii Românesti aflati in legatura directa cu domnitorul Mircea Ciobanul",de responsa din 15 iunie 1564 data din Nicopole de Mordechai Tival jude, SlomoSaltiel jude i Slomo Tarfati jude in legatura cu uciderea, in 1562, in TaraRomaneasca, de care trei greci, a evreului sefard Ithak Bar Josef Castro dinAdrianopol, in apropierea satului Orbeasca, pe faul Teleorman, Fang Dundre, detestamentul sefardului Simon, mort in Tara Româneasca la o data greu de precizat41si de alte documente la fel de importante.

In a doua jumatate a secolului XVI se formeazd si la Iai o obste evreiasca42,dar mai putin importanta decdt cea de la Bucuresti. In Moldova intâlnim in aceastäperioadd un numar destul de semnificativ de evrei sefarzi constantinopolitani, cumar fi Haim Cohen si Abraham Mosso in 1570-1571, Nahman Tor in 1573-1575,Abraham Gambais in 1585-1586, David din Constantinopol in 1586-159743, totinegustori. Evreii spanioli insä nu au constituit niciodatä o concurenta serioasapentru cei polonezi in ceea ce priveste activitdtile comerciale sau industrialedin Moldova.

Aceastà penetratie comerciald a evreilor sefarzi din Imperiul otoman in tarileromâne extracarpatice se explica i prin faptul cd in a doua jurnatate a secoluluiXVI comertul säsesc incepe sa decada i sa fie inlocuit cu cel levantin, practicat denegustori greci, armeni, turci i, bineinteles, sefarzi. Pozitiile comerciale dobânditede sefarzi in viata economica a Tarii Românesti si a Moldovei le-au permisacestora sä joace si un rol politic pe masura", negustorii i camatarii sefarzi dinConstantinopol incepand sa devina un element hotarator in numirea domnitorilorpe tronurile de la Bucuresti si Iasi.

Edificatoare in acest sens sunt relatiile strânse pe care domnitorii români le-auavut cu evreul portughez, de origine spaniolk Josef Nassi, din familia Mendez'.

39 Izvoare i mdrturii, I, doc. 42, P. 34-35; M.A. Halevy, Cornuniteifile evreievi din Ia# iiBucurevi, p. 44-45; J. Almuly, art. cit., p. 2.

$lomo Leibovici-Lais, Pagini de istorie a evreilor in responsae" rabinice qi in alte surseistorice, in Studia et acta historiae iudeorum Romaniae, II, Bucuresti, 1997, p. 53-55; Izvoaremdrturii, I, doc. 47, p. 37-39; Pontes hebraici ad res oeconomicas socialesque terrarumbalcanicarum saeculo XVI pertinentes, ed. Aser Hananel et Eli Askenazi, I, Sofia, 1958, p. 346-348.

41 Lucian Zeev Harscovici, Un testament" din secolul al XVI-lea, in Hatzionut", nr. 13,octombrie 1989, p. 17-19 si nr. 14, decembrie 1989, P. 10-11.

42 V. Neumann, op. cit., p. 25.43 M.A. Halevy, Comunitdpile evreievi din Ia# ci Bucureqti, p. 22.44 N. Iorga, Istoria evreilor in girile noastre, in Analele Academiei Romane. Memoriile

Sectiunii Istorie", s. II, t. XXXVI, 1913-1914, p. 169.45 Pentru viata i activitatea lui Josef Nassi a se vedea E. Carmoly, Don Joseph Nassy Duc de

Naxos, Paris, 1848; M.A. Levy, Don Joseph Nasi, Breslau, 1859; Abraham Galante, Don JosephNassi duc de Naxos, Paris, 1913; J. Reznik, Le Duc Joseph de Naxos, Paris, 1936; Cecil Roth, TheHouse of Nasi, Philadelphia, 1947; idem, The Duke of Naxos, Philadelphia, 1947; P. Grunebaum-Ballin,

40

fi

www.dacoromanica.ro

384 Eugen Denize 8

Acesta a jucat un rol foarte important la Constantinopol intre 1566 si 1579, sultanulSelim II (1566-1574) acordându-i titlul de duce de Naxos si duce al Cicladelor. El1-a determinat pe sultan sd cucereasa, in 1570, insula Cipru de la venetieni, adetinut monopolul comertului cu yin de Creta in Moldova" si monopolulcomertului cu ceard i miere din Polonia47. Josef Nassi i-a sprijinit pe domniiMoldovei, Despot Voda, in 156248, Alexandru Läpu§neanu, in 1563' si Ion Vodd,in 15725°, iar in 1571 a fost pe punctul de a prelua el insusi domnia Moldovei sau aTarii Românesti51.

in aceasta perioadä, cand relatiile domnitorilor romani cu negustoriicämätarii sefarzi de la Constantinopol erau dominate de puternica personalitate alui Josef Nassi, asistAm la un fenomen economic interesant, care avea darul de aafecta interesele otomane din Tara Româneascd. Fiscalitatea sporitä i sumeleplätite pentru domnia Tarii Românesti au facut ca imprumuturile contribuabililorde la evreii sud-dundreni, adich de la sefarzi, sa alba drept consecinta numeroasevanzAri de proprietati. Pentru a opri aceastä evolutie, sultanul Selim II i-a poruncit,la 21 octombrie 1568, lui Alexandru II Mircea sa-si ocroteascA supusii fatd deevrei, sä opreascd imprumuturile cu dobandä mare §i vanzarea proprietatilor52, ceeace afecta capacitatea Tarii Ronfanesti de a-si achita obligatiile hid de Poartd.Domnitorul nu a reuit sA faca acest lucru, povara fiscald a tarii crescând mereupand la räscoala antiotomand a lui Mihai Viteazul.

Relatii strAnse cu negustorii §i cämätarii sefarzi din Constantinopol au avut sialti domnitori, precum Mircea Ciobanul, Pätra§cu cel Bun, Petru cel Tânär,Mihne§tii (Alexandru II Mircea, Petru Schiopul, Mihnea Turcitul), Mihai Viteazulsi Aron Voda. Tiranu153. Astfel, Mircea Ciobanul (1545-1552; 1553-1554 §i1558-1559) a venit in tard, la instalarea in domnie, cu o adeväratä suitA formatä dinnegustori, creditori i agenti ai creditorilor din Constantinopol, dintre care multierau evrei sefarzi. Printre acestia s-a aflat i sefardul Istergun, amintit de un firmanulterior al sultanului Selim II, din 1568, care era, probabil, unul din creditorii

Joseph Naci, duc de Naxos, Paris, La Haye, 1968; N. Iorga, Istoria evreilor..., p. 172; ConstantinRezachevici, in fárile romeine intre secolul al XVI-lea inceputul secolului al XVIII-lea, invol. Contribufia evreilor din Romania la culturd ci civilizatie, Coordonare generald Acad. NicolaeCajal, dr. Hary Kuller, Bucuresti, 1996, P. 26.

46 Izvoare fi märturii, I, doc. 51, p. 41-42; N. Iorga, Istoria evreilor, p. 172; C. Rezachevici,art. cit., p. 26.

47 C. Rezachevici, art. cit., p. 27.45 Izvoare qi márturii, I, doc. 44, p. 36." Ibidem, doc. 45, p. 36-37.50 C. Rezachevici, art. cit., p. 27.51 Ibidem.

Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turcefti, vol. I, Bucuresti, 1960, p. 41, nr. 78;Izvoare fi marturii, I, doc. 53, p. 42.

53 N. Iorga, Istoria evreilor, p. 170-171; C. Rezachevici, art. cit., p. 28.

§i

ci

5,

www.dacoromanica.ro


noului domn54. Pe la 1575, in vremea domniei lui Alexandru II Mircea, un evreuspaniol pe nume Saran, fiul lui Iosif, cunoscand bine limba slavona, a reu§it sa seridice pana la treapta de secretar domnesc55. in 1591, in atmosfera politicatensionatä din Moldova, generata de fuga lui Petru Schiopul i de intrigile pentrunumirea unui nou domn, era pe punctul de a ajunge in scaunul de la Iai un evreu,pe nume Emanue156, dar pand la urma domnia a fost acordata lui Aron VodaTiranul, care a avut i el sprijinul sefarzilor constantinopolitani, mai ales pe acela almedicului marelui vizir Sinan Pga57, un anume Iacob Rabino (Robeno), capturatmai tarziu, in iarna dintre 1594-1595, de Mihai Viteazul §i predat lui SigismundBáthory, principele Transilvaniei58.

Conjunctura internationald, dominata de rdzboiul turco-austriac declan§at invara anului 1593 §i situatia dezastruoasa a Tarii Romane§ti §i a Moldovei au creatpremisele dezläntuirii unei puternice rascoale antiotomane. Mihai Viteazul a datsemnalul acestei rascoale in luna noiembrie 1594, find urmat i de Aron VodaTiranul. inceputul rascoalei din Bucurqti a fost marcat de masacrarea garnizoaneiotomane §i a tuturor creditorilor donme§ti aflati in ora§, printre care se numarau §imulti evrei sefarzi59. Acest masacru §i evenimentele care i-au urmat aproape Ca audistrus comunitatile sefarde din Bucurqti §i Ia§i, le-au dat o lovitura ingrozitoare,ele find obligate sd se reconstruiascd din temelii pe parcursul intregului secol XVII

la inceputul secolului XVIII. Cu toate acestea, trebuie sa spunem cä actiunea luiMihai Viteazul, la fel ca §i aceea a lui Aron Voda Tiranul, nu a avut un caracterantisemit i antiiudaic, rasial i religios, ci a fost indreptatd impotriva dominatieiotomane tot mai apasatoare pentru tard, creditorii masacrati la Bucure$ti nefiinddoar evrei sefarzi, ci §i greci, armeni, turci etc. Actiunea lui Mihai Viteazul nu a

54 S. Savin, Un evreu in slujba voievodului Mircea Ciobanul, in Revista cultului mozaic", anXI, nr. 137,15 aprilie 1966, p. 2.

55 Mayer A. Halevy, Isaie fils de Joseph le secretaire juir des princes moldo-valaques auXVIe siecle, Paris, 1967; idem, Contributiuni la istoria evreilor in Romiinia, Bucuresti, 1933, p. 38.

56 Elias Schwarzfeld, Un evreu in scaunul Moldovei la 1591, in Anuar pentru VII,1884-1885, p. 113-116.

57 Idem, Macelul evreilor sub Mihai Viteazul al Munteniei ci Aron Vodei al Moldovei1593-1594, in ibidem, IX, 1886-1887, p. 74.

58 C. Rezachevici, art. cit., p. 28.59 Elias Schwarzfeld, Ma-celul evreilor..., p. 70-83; M.A. Halevy, Comunitátile evreieqti din

la# qi Bucureqti, p. 22-23 si 49-51; Hurmuzaki, Documente, III, 1, p. 465; Scarlat Calimachi,S. Cris-Cristian, C616tori ci scriitori streiini despre evreii din Principatele Romeinqti, Iasi, 1935,p. 20-21. Cruzimea cu care Mihai Viteazul a actionat impotriva camatarilor, deci si a evreilor sefarzi,este descrisa intr-un document in ladino din anul 1600, in care se spun urmatoarele: «... s-a apropiatde mine un neevreu si mi-a povestit despre cruzimea stapanitorului roman (in original: el rei Vlaho")

Para sa-1 intreb, a adaugat l-am gasit pe prietenul mei Josef Rusu si pe cei doi frati vitregi ai luiIthak Baron si Ithak Amiel; ei umblau intotdeauna impreun i asa au fost omorati impreuna, i euam ingropat"» (Rabi Ahason ben Sasson, Responsae Torat Emet, Ierusalim, responsa nr. 2, apud$lomo Leibovici-Lais, art. cit., p. 50-51). A se vedea i lzvoare i meirturii, I, doc. 89, p. 68; doc. 90,p. 68-69; doc. 94, p. 70-71.

§i

israeliti",

§i,

www.dacoromanica.ro

386 Eugen Denize 10

fost indreptata impotriva evreilor, ci a dominatiei otomane, camatarii evrei sefarziuci§i la Bucure§ti find considerati un instrument al acestei dominatii. Situatiaevreilor din Tara Romaneasca §i Moldova se va inrautati, din motive religioase §inu rasiale, abia in cursul secolului XVII §i la inceputul secolului urmator, and vorfi adoptate legi discriminatorii §i vor fi intreprinse actiuni deschise impotriva lor §ia cultului mozaic.

Secolele XVII §i XVIII sunt definitorii pentru inceputurile organizariievreilor sefarzi60. In Tara Romaneasca §i Moldova, Hahamb4ia este forul supremde conducere civila §i religioasa al ob§tilor61, breasla find forma de organizare pecriterii etnice. Relatiile intre ob§tea evreiasca §i statul feudal roman erau stabilite invirtutea principiilor vechiului drept romanesc, ceea ce insemna acordarea libertätiicultului, a autoadministrärii §i autojurisdictiei pentru orice comunitate etnica §ireligioasa constituita pe teritoriul tarii. Hrisoavele emise in secolul XVIII in TaraRomaneasca §i Moldova consfinteau statutul de autonomie al breslelor evreie§ti,fapt care are o importanta deosebita pentru cunoa§terea istoriei evreilor din pileromanel Raporturile cu institutia conducatoare aratà cã evreii erau integrati, erau unelement constitutiv al statului.

Viata cotidiand, ca §i cea spirituala, nu functiona insa liniar. Cumprejudecatile medievale persistau, superstitiile continuau sa marcheze profundmentalitatile §i in tarile romane§ti extracarpatice. Cu toate cd in secolul XVIIdomnii romani au continuat sa se imprumute de la evreii spanioli dinConstantinopol, a§a cum s-a intamplat cu Mihnea III, Gheorghe Stefan, Radu Leon,Alexandru Ilia§ §i Constantin Brancoveanu62, cu toate ca se foloseau de mediciisefarzi, precum cei din Ia§i, Solomon ben Aroyo pe la 1620 §i Cohen pe la 164663 ,

limitele tolerantei religioase erau vizibile in mäsurile luate de domnie, ca §i in textede drept canonic. Pravila judiciard intocmita in vremea lui Matei Basarab econceputa in spirit religios §i confine prevederi discriminatorii fata de locuitorii dealta credinta decat cea cre§tind. Potrivit indreptarii legii din 1652 doar evreulcre§tinat putea sa obtina anumite dregatorii §i putea fi improprietärit cu o mo§ie.Juridic dobandea alte drepturi numai in cazul in care se convertea la cre§tinism, iarmarturia lui in justitie nu era luata in considerare". Pravila de la Govora, tiparitade arhiepiscopul Teofil in 1640, anuntase §i ea prin raporturile impuse intre preoti§i evrei o perioada de prozelitism religios65. In acela§i sens vine §i märturiacalatorului Paul din Alep din 165766.

60 lzvoare si marturii, vol. II, 2. Volum intocmit de L. Benjamin, M. Spielman, S. Stanciu,Bucurqti, 1990, doc. 18, P. 19; doc. 46, P. 52-53.

61 V. Neumann, op. cit., p. 32-33.62 C. Rezachevici, art. cit., p. 31.63 Ibidem, p. 28; N. Iorga, Istoria evreilor, p. 172; I. Heinic, art. cit., p. 5.64 Izvoare si marturii, I, p. 103.65 Ibidem, doc. 132, P. 96.66 Ibidem, doc. 136, p. 107-108.

www.dacoromanica.ro

11 Evreii sefarzi din Tara Româneasa si Moldova 387

Persecutiile impotriva evreilor sefarzi au cunoscut un moment culminant lasfaqitul domniilor parnântene, in vremea lui Stefan Cantacuzino (1714-1715). In1714 are loc primul pogrom din Bucureti, facut din porunca domnului, care dorea sädobândeasca' popularitate, dar §i sa faca uitat rolul sau in mazilirea lui ConstantinBrancoveanu. In a treia duminica. dupa Pa§ti a fost ordonatä dardmarea sinagogiisefarde din Bucurqti, s-a interzis evreilor sa se mai adune pentru facerugaciunile §i ii s-a interzis sä poarte haine de altä culoare decfit cea neagra sauvanate7. Sinagoga dardmatä se afla in Mahalaua Popescului, unde era §i jitnita saumagazia de paine a domniei i unde s-au wzat primii evrei spanioli veniti inBucurqti68. Anton Maria del Chiaro, fostul secretar al lui Brancoveanu, martor alevenimentelor, relateaza urmdtoarele: In afard de aceasta a pus sã fie därâmatäsinagoga evreilor, macar cd se afla intr-un loc Indepartat, poruncind cu str4nicie ca'ace§tia sa nu se mai adune impreund pentru face rugaciunile"69.

In ciuda acestor discrimindri §i persecutii, elementul dominant in relatiiledintre sefarzi i autoritati, i populatia locald, a fost buna intelegere §i toleranta.Acest fapt explica continuitatea de vietuire a evreilor sefarzi in Tara Româneasca §iMoldova §i aparitia chiar a unor noi comunitati, cum s-a intamplat la Craiova in16507°. De asemenea, viata culturald a comunitatilor din Bucurqti §i Iai nu aincetat niciodatd, cunoscând chiar noi momente importante. Astfel, in anul 1620 s-aoprit la Ia§i, venind de la Constantinopol §i mergand spre Po Ionia, Solomon delMedigo (1591-1655), rabin, filosof cabalist, matematician i medic, intelectualevreu din epoca Ren4terii tãrzii, cunoscut de invataceii Torei §i sub numele deYashar din Candia", adica Dreptul" din orapl Candia, din insula Creta, de undeera originar, sau Yosef Shlomo Rofé, adica medicul71. Aici 11 va Intâlni pe mediculsefard Solomon ben Aroyo §i va ramâne in capitala Moldovei timp de 11 anin, cadiscipol al acestuia. Solomon ben Aroyo (sau Arowi), era un distins medic, care seocupa la Ia§i, de mai bine de 40 de ani, cu studiul Cabalei i compusese diferiteopere. In cei 11 ani petrecuti pe langa acesta, Solomon del Medigo a dobândit,4tiinta peste §tiinta" i a devenit profund cabalist'. Tot la Ia§i, este semnalatä

67 Ibidem, II, 1, volum intocmit de Mihai Spielman, Bucuresti, 1988, doc. 33, p. 22-23; Cdleitoristrdini despre tdrile romdne, vol. VIII, Bucuresti, 1983, p. 391; C. Rezachevici, art. cit., p. 33.

68 C.C. Giurescu, Istoria Bucuregilor din cele mai vechi timpuri pdnd in zilele noastre,Bucuresti, 1966, p. 358; G.I. Ionescu-Gion, 1storia Bucuregilor, Bucuresti, 1899, p. 333.

69 Anton Maria del Chiaro, 1storia delle moderne rivoluzione della Valachia, ed. N. Iorga,Bucuresti, 1914, p. 184.

7° Leon M. Eskenasi, Istoricul comunitalii israelite spaniole din Craiova, Craiova, 1946, P. 21.71 Lucian-Zeev Herscovici, Un filosofi un cabalist evreu la Ia§1 la 1620, in Hatzionut",

nr. 19, septembrie 1991, p. 8.72 Izvoare ci márturii, I, doc. 116, p. 88; C. Rezachevici, art. cit., p. 28.73 L.R. Rosenbaum, Documente qi note privitoare la istoria evreilor din Tarile Romeine, I

(1476-1750), Bucuresti, 1947, nr. 22, p. 22; R. Moise Mita, Noveloth Hohma, Basel, 1628; Brociner,Chestiunea israelitilor romdni, I, Bucuresti, 1910, p. 132; N. Iorga, 1storia evreilor, p. 173.

a-si

a-si

www.dacoromanica.ro

388 Eugen Denize 12

prezenta a doi medici sefarzi, la curtea lui Vasile Lupu, §i anume Arie Jehuda Sia §idoctorul Cohen'. In fine, relatarea de cälätorie a predicatorului suedez ConradIacob Hiltebrand, care a trecut prin tarile române in anii 1656 §i 1657, mentioneazaexistenta comunitatilor evreie§ti de la Ia§i, Soroca §i Sterane§ti75.

In ceea ce prive§te Tara Româneascd, cea mai numeroasä comunitate sefardd seafla la Bucure§ti. Pe la 1676-1678 un misionar catolic relata cã aici se afld multievrei bogati, veniti din Imperiul otoman, adicd sefarzi. Pe la 1700 la Bucurqti §iFoc§ani se aflau cele cloud comunitäti de evrei din Tara Româneascd, organizate inbresle fiscale (rufet)76. Din pdcate, despre comunitatea de la Craiova, infiintata, a§acum am mai ardtat, la 1650, nu dispunem de nici un fel de alte date, arhiva eidispärand intr-un incendiu din anul 188477. Din aceastä perioadd, din secolul XVII,dateazd primele cimitire ale evreilor sefarzi. Primul a fost in comuna Bude§ti, apoi pelocul unde se gäsesc cascadele din gradina Ci§migiu78, de unde s-a mutat, la sfar§itulsecolului XVII, pe actuala stradd Sevastopol. Cea mai veche piaträ funerard din acestcimitir dateazd, dupd parerea lui Iacob Psantir, din anul 168279, dar, dupd parereaaltor istorici, printre care §i Mayer A. Ha levy, abia din 171580 .

Instaurarea regimului fanariot in Tara Româneascd (1716) §i Moldova (1711)a marcat, in ceea ce prive§te situatia comunitatilor sefarde din Bucure§ti §i Ia§i, oimbunätätire eonsiderabild.

Cea mai remarcabild personalitate a lumii intelectuale sefarde care a venit laBucurqti, la curtea lui Nicolae Mavrocordat, a fost indiscutabil Daniel Fonseca(1672-1733)81. De origine spaniold82, a adoptat numele de Fonseca, al unei ilustrefamilii portugheze, fard a avea, insa, legdturi cu mediul lusitan. Bunicul sdu a fostars pe rug de Inchizitie i el a fost obligat sd se refugieze in Franta", unde a studiat

74 M.A. Ha levy, Médecins Juifs, p. 27; Izvoare i márturii, I, doc. 130, P. 95-96.Célétori straini, V. p. 567; Izvoare i mdrturii, I, doc. 144, p. 104-105.

76C. Rezachevici, art. cit., p. 32.77 Leon M. Eskenasi, op. cit., p. 21.78 Raoul Siniol, Momente sefarde, p. 26; Ezra Alhasid, Cimitirul evreiesc sefard din BucureVi

65'os. Giurgiului 2), in Buletinul Centrului Muzeului si Arhivei Istorice a evreilor din Romania",Bucuresti, 1998, P. 178.

79 Iacob Psantir, Cronica Tari lor Romeme, f. 1., 1871, apud Erza Alhasid, art. cit., p. 178.Piatra funerara din 1715 apartine lui Mordechai ben Iehuda (Ha-Aluf Ha-Ros Ha-Manhig

Medina) si are urmatoarea inscriptie: Aici se odihneste seful cel srant, martirul marele staroste.Onoratul säu nume e rabinul rabi Mordechai" (Mayer A. Ha levy, Comunitatile evreievi din Iaqi viBucureqti, p. 83; Izvoare qi mdrturii, II, 1, doc. 37, p. 26-27).

81 Despre Daniel Fonseca a se vedea M. Fuanco, Essai sur l'histoire des israelites de l'Empireottoman depuis les origines jusqu'a nos jours, Paris, 1897, p. 117; Abraham Galante, Turcs et Juifs,Istanboul, 1932, p. 99; E. Schwarzfeld, Rolul medicilor evrei In Principatele romeme, in Anuarulpentru israeliti", XVIII, p. 180-191; Silva Carvalho, Daniel da Fonseca, separata da ImprensaMédica", ano V, no. 17,1939, Lisboa, 11 p.; Vasile Mihordea, Un agent politic al glrilor noastre:Daniel Fonseca, in Revista istorica", XXIX, 1943, nr. 1-6, p. 93-131.

82 Asupra originii sale spaniole a se vedea Memoires du Marquis d'Argens, Paris, 1807, p. 224.83 Ibidem.

www.dacoromanica.ro


medicina la Bordeaux. In 1702 pleaa la Constantinopol. Avdnd un certificat deaptitudini eliberat de insu§i Voltaire, Fonseca devine, pAnd in 1723, medicinterpret al ambasadei franceze din capitala Imperiului otoman". In aceastdcalitate, el 1-a ajutat pe Nicolae Mavrocordat sã pastreze legaturile pe care le aveacu Francisc II Rákóczi, refugiat la Rodosto, fapt reclamat in mai multe rAnduri deinternuntiul austriac, contele Virmond".

Dar legaturile lui Fonseca cu domnitorii prilor Romane dateazd ina de pevremea lui Constantin Brâncoveanu, care nu a ezitat sa se foloseasa d serviciilesale86. La Constantinopol Fonseca 1-a cunoseut i pe Dimitrie Cantemir87, iar cuNicolae Mavrocordat a stabilit relatii probabil de pe vremea and acesta era maredragoman la Poartd. Ajuns domn al Tarii Romdne§ti, Nicolae Mavrocordat 1-a aduspe Fonseca la Bucurqti", unde acesta va rdindne intre 1719 i 1722. In patenta pecare marchizul de Bonnac, ambasadorul Frantei la PoartA, i-a acordat-o cu aceastdocazie, permitindu-i sà plece la Bucure§ti, se aratd a Fonseca ... ne-a dat nond §ipredecesorilor notri nu numai märturii ale marii sale experiente i iscusinte inmedicind, dar a dobandit i stima noastrd §i a predecesorilor notri pentru spirituleruditia sa..."".

Ajuns la Bucurqti, Fonseca a desfd§urat o bogatd activitate. Medic al curtiidomnqti90, sfetnic al donmitorului pe plan politic, cu rol de protejare a sa dinspreexterior, a fost i profesor de italiand i francezd al copiilor sdi91, nand dovadavastei sale culturi, specified unui adevArat precursor al iluminismuluin. Acontribuit, de asemenea, la ridicarea sanitard a tarii93 i a obtinut de la NicolaeMavrocordat permisiunea necesard pentru ca evreii de nit spaniol din Bucurqtiintemeieze o adevdratd comunitate. Dar oferinduli sprijinul lui Grigore Ghica,nepotul de sofa* al lui Nicolae Mavrocordat, impotriva acestuia, a fost obligat säpdraseased atdt Bucure§tiul, in 1722, cat i Constantinopolul, in 1723. Va reveniinsd foarte curand in capitala Imperiului otoman". Cu toate acestea, va primi dinpartea lui Nicolae Mavrocordat, pAnd la moartea acestuia, survenitd in 1730, opensie anuald de 1 000 de livre98, probabil in amintirea vremurilor and cei doi erau

84 V. Mihordea, art.cit., p. 97-98.Hurmuzaki, Documente, VI, p. 278-279.

86 V. Mihordea, art. cit., p. 100.87 Ibidem.88 Ibidem.

Hurmuzaki, Documente, V, 1, p. 4-44; Izvoare qi márturii, II, 1, doc. 48, p. 33.90 N. Iorga, Medici §1 medicina in trecutul romeinesc, Bucuresti, 1919, p. 32.91 V. Mihordea, art. cit., p. 102.92 Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud-Est Européen a l'aube de l'âge moderne,

Bucuresti, Paris, 1980, p. 251.93 J. Almuly, art. cit., p. 2.94 V. Mihordea, art. cit., p. 102.95lbidem,p. 104.

§i

sd-§i

si

www.dacoromanica.ro

390 Eugen Denize 14

in relatii bune i se sprijineau reciproc. 0 pensie similard va primi §i din partea luiGrigore al II-lea Ghica, dupã ce acesta a ajuns domn al Moldovei, in 172696.

La fel de interesantä a fost i activitatea sa dupd ce a pärdsit TaraRomâneascd, activitate legatd de strAdaniile sale de a obtine copii dupdmanuscrisele din biblioteca domneascd a Mavrocordatilor pentru biblioteca regaladin Paris97. Corespondenta purtatd de el cu Maurepas, ministrul francez al marinei

coloniilor, este elocventä in acest sens.0 alias personalitate culturald sefardd remarcabila., contemporand cu Daniel

Fonseca, o intAlnim in cadrul comunitätfi evreie§ti din Ia0, comunitatepreponderent a§kenazd. Este vorba de medicul Josif Conian98, despre care ne-aurämas insä foarte putine märturii. Oricum, graitoare este inscriptia de pe piatra satombald din Ia§i, din 5 octombrie 1732: Aici odihne§te savantul, inteleptul,medicul iscusit, invätatorul nostru, seniorul Iosif Conian, sefard ..."99. Acceptândipoteza emisä de Nicolae Iorga despre descendenta lui Iosif Conian din familiaevreilor spanioli Coniglianom, Mayer A. Halevy considerd cä prin acesta seincheia prima serie a medicilor hispano-portughezi care, la cumpana veacurilorXVII i XVIII, au practicat, in Moldova, medicina. De altfel, Halevy presupune càtrecerea savantului §i medicului evreu Tobias Cohen prin Iai, la sfdr§itul secoluluiXVII, ar putea fi pusa in legatura cu dorinta sa de a-1 Intâlni pe Iosif Conian101.

Daniel Fonseca impreund cu Mentesh Bally au reu§it sà obtina, in conditiilede toleranta fata de evrei ale regimului fanariot,. ca Nicolae Mavrocordat sä acordeevreilor sefarzi din Bucure§ti dreptul de a se transforma in comunitate in anul1730102. $i pana atunci evreii sefarzi träiserd in comunitäti bine structurate, cuinstitutiile lor specifice, dar din 1730 ei se transformä intr-o comunitate oficiald,recunoscutä de stat, in mäsurd protejeze membrii §i sa se afirme pe planeconomic §i cultural. Evreii spanioli din Bucure§ti, care trdieserd pAnd atunci intr-ocomunitate ce avea mai mult forma unei congregatii religioase, reprezentata in fataautoriatilor de acela§i staroste, ales de care toti evreii bucure§teni i de care capiilor de breaslä, incepAnd cu anul 1730 duc o viatä de sine stätätoare, organizata deveacuri dupd modul traditional adus cu ei din Spania §i care cuprindea institutii

96 Ibidem.97 Idem, Biblioteca domneasca a Mavrocordatilor. Contributii la istoricul ei, in Academia

Romanä. Memoriile Sectiunii istorice", s. III, t. XXII, Bucuresti, 1940, p. 359-392.98 M.A. Halevy, Comunitafile evreieVi din Ia§1 i Bucureoi, p. 68; Wilhelm Schwarzfeld,

Evreii spanioli in Romania, in Egalitatea", VI, 1895, nr. 8,24 februarie, p. 60; I. Heinic, art. cit., p. 5.Izvoare qi márturii, II, 1, doc. 85, p. 64-65.

100 N. lorga, Istoria evreilor, p. 175.ioi Mayer A. Halevy, Médecins Juifs, p. 28.102 Raoul Siniol, Momente sefarde, p. 20-21; J. Almuly, art. cit., p. 2; I.G. Cohen, Cuvantare

rostita la serbarile. jubiliare ale bicentenarului Comunitafii Sefarde 1730-1930, Bucuresti, 1932,p. 90; Izvoare ci marturii, II, 1, p. 23; V. Neumann, op. cit., p. 36.

"

ai

sa-ai

www.dacoromanica.ro

15 Evreii sefarzi din Tara Romdneascd si Moldova 391

specifice. Existau astfel institutii de cult: sinagoga, serviciul de §ehita §i bedica(tdierea rituald), Hevra Kedo§a sel levaia verehitza (ceremonii funebre); institutiide culturd: Talmud Thora; ghemibut hassidim (binefaceri §i asistenta sociald, azilde bdtrdni, cantina §colard i pentru adulti); bicur holim (asistentd medicaid) §i alteinstitutii culturale §i de folos ob§tescl°3.

Demn de remarcat in cadrul comunitatii sefarde din Bucurqti este §i faptul cdea a avut de la inceput cea mai veche §coald israelitd din ora.§1", §coald reorganizatdin 1861105. in ceea ce privqte sinagoga, sefarzii nu au avut una pand la inceputulsecolului XIX. Ei aveau o casã pentru rugdciuni in Mahalaua Popesculuim6, dar abiadin 1818 Caragea Vodd acordd lui Gabriel Cohen §i Marcu Al§ech dreptul de a ridicao sinagoa°7. Temp lul spaniol Grande", din strada Negru Vodd no. 12, construit in1819 in cel mai pur stil arabo-spaniol, a fost restaurat in 1858 §i 1890, dispardndinsd in ianuarie 1941 in fläcdrile furiei legionare.

in cadrul comunitatii sefarde din Bucure§ti o activitate deosebitd a depus-orabinul Eliezer Isac Pappo. Ndscut in 1770 la Sarajevo, el vine in Bucure§ti intimpul rdzboiului ruso-turc din 1806-1812. Consultatiile sale rabinice, tiparite in1820 la Constantinopol, märturisesc o culturd adancd i o cunoa§tere temeinicd asubtiliatilor talmudice. A publicat mai multe lucrdri despre morald, cea maiimportantd find Pali ioetz (Sfetnicul miraculos)1°8. Dupd ce in 1811 s-a procedat laprima reformd in Hevra Kedo§a, in 1821 Eliezer Isac Pappo a reorganizat din punctde vedere ritual Confreria Sacra' de inhumatiuni rituale §i Ceremonii funebre",stabilind reguli privitoare la ajutoare, la ingrijirea bolnavilor §i cultul mortilor carese respecta ad literam pdnd azi. Acest serviciu era onorific, find o cinste deosebitdpentru cei insarcinati sd-1 executem9.

in afard de comunitatea sefardd de la Bucure§ti, pe teritoriul Tarii Romdne§tiau mai existat in aceastd perioadd cel putin alte cloud. Este vorba de comunitatea dela Craiova, atestatd pentru prima data la 1650, §i care reapare in documente lasfdr§itul secolului XVIII. in 1792 evreii sefarzi din Craiova au cumpdrat de lamändstirea Hurezu un teren situat in strada Elca, comunitatea lor numärdndaproximativ 250 de capi de familie110. Cimitirul israelit din Craiova, situat dincolo

103 R. Siniol, Momente sefarde, p. 24-25.104 Moscu Aser, Serbám qi aniversiim 150 de ani de la reorganizarea qcolii noastre de baiielt qi

fete, fondata in anul 1730, in Egalitatea7,18 noiembrie 1894; J. Almuly, art. cit., p. 2; Jacob Geller,The sephardic Jews in Rumania. The rise and decline of the sephardic jewish community in Bucarest,Tel Aviv, 1983.

105 J. Almuly, art. cit., p. 2.106 M.A. Halevy, Comunitàjile evreievi din 1a4yi qi Bucurevi, p. 97-98; G.I. Ionescu-Gion,

op. cit., p. 333; C.C. Giurescu, op. cit., p. 358.107 Arhivele Nationale Istorice Centrale, Condica Domneascd 39, p. 350; I. Heinic, art. cit., p. 5.108 R. Siniol, Momente sefarde, p. 130-132.106 Ibidem, p. 25; J. Almuly, art. cit., p. 2.110 Leon M. Eskenasi, op. cit., p. 22.

www.dacoromanica.ro

392 Eugen Denize 16

de bariera Bucovdtului, in apropierea Luncei, i§i are originea la inceputurilesecolului XIX, intr-un act de danie facut ob§tei spaniole de catre boierul Cre§tinLAceanui".

La inceputul secolului XIX este cunoscutd existenta unei comunitki sefarde§i la Ploie§ti. In 1806 evreilor spanioli ii s-a ingkluit sa se a§eze in ora§ulpropriu-zis, dar sinagoga a trebuit sa §i-o facä in fundul unei Curti, in ulita evreiascA,pldtind pentru ea o chirie anualaYde 50 de lei, sumd care in acel timp intrecea valoareaunei proprietari 112. Aceasta demonstreazd puterea economicd a sefarzilor din Ploie§ti,dar §i ata§amentul lor fata de cultura §i traditiile lor religioase.

Istonia comunitkilor evreie§ti, inclusiv cele sefarde din Tara Romdneascd §iMoldova, a cunoscut, in perioada domniilor fanariote, importante restructurki, princre§terea numdrului membrilor acestei etnii, datoritA sporului natural, dar §i, mai cuseamd, imigrArilor §i colonizkilor cu elemente provenind din Galitia poloneza,Ucraina, Rusia §i Imperiul otoman. In acela§i timp s-a produs o cristalizare ainstitutiilor comunitare din Moldova §i Tara Romaneascd, prin stratificarea evreilorin bresle cu caracter etnic, avand drept conduckori pe hahamba§ale §i staro§ti"3.Evreii spanioli care au venit in aceastd perioadd in tArile romane extracarpatice s-aubucurat de o build primire"4. Nu numai pentru me§te§ugurile lor: medici, teskori,faurari, ceasornicari, cdlddrari, tabdeari §i vinari, mijlocitori de afaceri, sau pentruinsu§irile lor negustore§ti, mai cu seamd in treburile de bailed §i de zärdfie, in carerelatiile cu bancherii altor tki erau de mult folos domnitorului §i ärii. Evreiispanioli veniserd cu faima acelora care la Bordeaux §i in Olanda constituiau oadevaratd aristocratie, aduseserd cu ei o culturd superioard de la care autohtonii auavut multe de invatat. Limba lor, ladino, suna foarte latin pentru urechileromâne§ti, iar sobrietatea specified lor, discretia, acea tinutd demnd §i felul directde a stabili legatura de la inimd la inimd nu puteau deck sã inspire incredere.

La sfdr§itul secolului XVIII §i la inceputul celui urmator regimul fanariot dinTara Romdneased §i Moldova se remarcase fata de evrei prin urmdtoarele:necontestarea indigenitkii lor, acceptarea tacitA a drepturilor lor civice, a§a ciuntitecum erau in epocd pentru intreaga populatie, dar mai presus de deosebirilereligioase, considerarea Breslei Jidanilor (in Moldova) §i a Breslei Evreilor (in TaraRomdneascd) ca vasalitki recunoscute §i relativ autonome de organizare aleactivitkilor consacrate ale populatiei evreie§ti: comertul §i me§te§ugurile,consolidarea noii institutii comunitare a hahambd§iei ca unitate administrativ

111 Ibidem, p. 42.

112 M. Schwarzfeld, Vechimea. Originea evreilor romdni. Imigrafiunile. Chemarea evreilor inlard. Date statistice,in Analele Societatii Istorice Iuliu Barasch", an II, Bucuresti, 1888, p. 113; PaulCernovodeanu, In perioada domniilor fanariote, in vol. Contribufia evreilor din Romania la culturd

civilizafie. Coordonare generala Acad. Nicolae Cajal, dr. Hary Kuller, Bucuresti, 1996, p. 39.113 P. Cernovodeanu, art. cit., p. 42.114 Raoul Siniol, Momente sefarde, p. 26.

www.dacoromanica.ro

17 Evreii sefarzi din Tara Romilneascd §i Moldova 393

fiscala., autonomd, care dirija viata religioasa, §i a starostiei responsabile deinstitutiile evreie§ti laice.

Toate aceste evolutii ne indreptätesc sa afirmdm Ca ob§tile evreilor sefarzi dinTara Româneascd §i Moldova intraserd pe un drum ce le conducea cdtre integrareain stat, dar nu le ameninta fiinta etnicd §i identitatea culturald. Evreii au putut sa-§ipästreze limba, portul, obiceiurile §i ritualurile, au putut sa-§i dezvolte cultura §iinstitutiile specifice, dar in acela§i timp au stabilit strânse contacte cu autoritatilestatale §i cu populatia autohtond. Evident, toate detaliile istoriei lor pe parnântromânesc urmeazd inch' a fi cunoscute §i cercetari viitoare suntem convin§i cd vorface acest lucru, dar de pe acum, pe baza a ceea ce cunoa§tem, putem spune cäintegrarea evreilor sefarzi in societatea româneascd pand la inceputul secolului XIXare valoare de model §i de exemplu, pe de o parte pentru felul in care au fostprimiti §i ii s-a permis sä-§i clued in continuare viata lor obi§nuitä, iar pe de altäparte pentru integrarea lor structurald in componenta societatii române§ti, a statuluiromânesc.

THE. SEPHARD JEWS OF WALLACHIA AND MOLDAVIAUNTIL THE BEGINNING OF THE NINETEENTH CENTURY

Abstract

An approach is made to issues concerning the history of the Sephard Jewishcommunity from its beginning in the Romanian space and until the early nineteenthcentury. The Sephard Jews, ousted from Spain in 1492 spread into many countriesin Europe and Northern Africa. Owing to its policy of religious tolerance,the Ottoman Empire became their main destination. From there, they penetrated inthe area north of the Danube in the sixteenth century, first in Wallachia, then inMoldavia. They were able to preserve here their language, their traditionalclothing, their customs and rituals. They developed their culture and specificinstitutions, and they established contacts with the state authorities and theautochtonous population. Undoubtedly, they enriched the history and culture of theRomanians. The integration of the Sephard Jews in the Romanian society until thebeginning of the nineteenth century is a model and an example of the way in whichthey were received and allowed to pursue their habitual train of life. It also speaksof their effort to integrate structurally in the Romanian society and the RomanianState, both in Wallachia and Moldavia.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

0 DRAMA SCHIMBURILE DE POPULATII$1 REFUGIATII

PROIECTUL GUVERNULUI DE LA BUCURESTIVIZAND SCHIMBUL DE POPULATIEROMANO-RUS 0-UCRAINEAN (1943)

VIOREL ACHIM

in 1943 guvernul roman a pus la punct un plan vizand efectuarea unui schimbde populatie intre minoritarii ru§i i ucraineni din Basarabia i Bucovina i romaniide dincolo de Nistru i Bug. In primele saptamani dupa declanprea razboiuluiimpotriva Uniunii Sovietice (22 iunie 1941) armatele romane §i germaneeliberasera Basarabia §i nordul Bucovinei, teritoriile romane§ti care fuseseraocupate de U.R.S.S. cu un an inainte, in urma notelor ultimative din 26 §i 27 iunie1940. Teritoriul sovietic dintre Nistru i Bug (Transnistria) se Oa din 1941 subocupatie militara romaneasca. Guvernul Antonescu dorea sa procedeze la modificarietno-demografice i sa realizeze astfel unul dintre telurile politicii sale de populatie:romanizarea completa a celor cloud* provincii din estul i nord-estul tarii.

Transformarea Romaniei intr-o tara omogena din punct de vedere etnic a fostun domeniu al politicii promovate de guvernul Antonescu. Masurile adoptate inacei ani fatd de minoritatile etnice §i un §ir de actiuni externe ale Romaniei s-auaflat in legatura directa cu acest interes de a dobandi omogenitatea etnica'. Mijloculprin care se putea atinge acest scop erau schimburile de populatie cu tarile vecine.Aceasta insemna aducerea in Romania a romanilor care traiau in aceste tali §iplecarea din Romania a minoritatilor etnice.

Conceptia care statea la baza acestei politici a fost exprimata cel mai bine deSabin Manuila, directorul Institutului Central de Statistica, in memoriul pe care 1-a

I Dna facem abstractie de persecutia la care a fost supusd populatia evreiascd, cdreia i-au fostconsacrate relativ numeroase studii, §i de situatia minoritatii germane, care a facut obiectul interesuluiistoricilor din Germania, politica statului roman fatd de minoritatile nationale in timpul regimuluiAntonescu este extrem de putin cercetatd. Un studiu pe acestd temd, care prive§te Insd doar una dintreminoritdti, cu referire la actiunile iredentiste ale acesteia: Dumitru $andru, Bucovina # nordulBasarabiei in planurile iredentei ucrainene 1940-1944, in Revista istoricA", VIII, 1997, nr. 3-4,p. 203-218. Pentru mi§carile fortate de populatie din Romania din acei ani utild rdmane lucrarea luiDimitrie Gherasim, Schimbul de populatii intre state, Bucure§ti, 1943, p. 69 §i urm. Vezi §i loanBolovan, Sorina Bolovan, Romania qi problema schimbului de populatie in perioada interbelica, inRomania km. 0", 1, 1999, nr. 1, p. 99-102.

Revista istoricd", torn XI, nr. 5-6, p. 395-421, 2000

www.dacoromanica.ro

396 Viorel Achim 2

adresat rnare§alului Ion Antonescu, conducatorul statului roman, la 15 octombrie19412. In acest memoriu S. Manuild a propus mareplului Antonescuimplementarea unei politici de schimb de populatie cu tärile vecine. S. Manuildporne§te de la ideea cd rezolvarea problemelor etnice ale Romaniei, cu implicatii ince prive§te relatiilecu tärile vecine, se poate face prin dobandirea de catre statulroman a omogenitatii etnice. Guvernul roman trebuie sA urmareasca nu numairefacerea frontierelor de dinainte de 1940, ci i omogenizarea etnica a tarii. Idealulnational scrie Manuila trebuie sa fie o Romanie etnice§te omogena,curprinzandu-i pe toti romanii" sau o Romanie romaneasca.", o tara in caregranitele politice sa se suprapuna exact cu limitele etnice. Omogenizarea etnicä atarii se va putea realiza prin trecerea peste granitä a minoritatilor etnice §i aducereain tail a romanilor de sange". Trebuia sa se procedeze la un schimb total §iobligatoriu de populatie cu tarile vecine. Aceasta ar face orice rdzboi viitor faraobiect: Unica solutie pentru prevenirea razboaielor viitoare §i chiar a aceluia pecare il dore§te astazi toata suflarea romaneasca (e vorba de angajarea Romaniei incel de-al doilea razboi mondial, facutd cu scopul recuperarii teritoriilor pierdute in1940 notei VA.), este realizarea schimbului total de populatie care face oricerdzboi viitor fra obiect."3

Adoptarea de catre guvernantii romani a ideii purificarii etnice se explica prinexperienta tragica pe care a cunoscut-o Romania in vara i toamna anului 1940.Basarabia, nordul Bucovinei, nordul Transilvaniei §i Cadrilaterul, pierdute atunci,erau teritorii in care locuiau puternice minoritati etnice. Prezenta minoritatilor aocazionat revendicarile teritoriale din partea statelor vecine. Revendicdrileteritoriale s-au facut i in numele principiului etnic. De fapt, nu problemeleminoritare au condus la prabu§irea Romaniei Mari. Romania a fost victimaaranjamentelor teritoriale facute in spatiul lor de hegemonie de cdtre Germanianazistä §i Uniunea Sovietica, in conditiile internationale din vara anului 1940.Cesiunile teritoriale au fost impuse in contextul izoldrii politico-diplomatice §imilitare a Romaniei, a infrangerii suferite de marile state democratice.

Atunci, in 1940, in imprejurarile in care integritatea tarii era gray amenintata§i, pand la urma, distrusä, romanii constatä cã in trecut conducerea statului roman afost preocupatä mai mult de armätura juridica a statutului teritorial al tarii, §i maiputin de consolidarea sa etnica.. Nu a fost urmatä consecvent o politica de populatiemenita sä intareasca elementul romanesc in provinciile dobandite in 1918. Dacaminoritatile s-au dovedit a fi factor de disolutie a statului, solutia trebuia sa fieomogenizarea etnica. Omogenitatea etnicd dä coeziune statului. Romania trebuia sadevina un stat omogen etnic. Aceasta era conceptia care anima clasa politica

2 Sorina Bolovan, loan Bolovan, Problemele demografice ale Transilvaniei Mire VII**politica (1920-1945). Studiu de caz, in Transilvania intre medieval si modern, coord. Camil Muresan,Cluj-Napoca, 1996, P. 119-131; memoriul se OA la p. 125-131.

3 Ibidem, p. 125-126.

ft

www.dacoromanica.ro

3 Proiectul din 1943 397

romaneasca incepand cu 1940. Sabin Manuild a fost cel care, in calitatea sa deexpert in probleme etnice, a oferit, primul, un proiect de actiune in vedereaatingerii acestui tel.

In explicarea politicii de populatie a statului roman trebuie sa tinem seamade conjunctura europeana. Incepand cu cuvantarea lui Hitler din 6 octombrie 1939,care anunta repatrierea etnicilor germani din strainatate, Europa centrald si de sud-est a devenit scena unor ample miscari de populatie. Ele nu s-au rezumat larepatrierea Volksdeutsche §i la miscarile fortate de populatie din aria de stapanireefectiva de calm Germania nazistä. Peste tot in Europa centrala si de sud-est seduceau sau se pregateau politici de omogenizare etnica. n aceasta regiune aEuropei, solutia la problemele grave, de ordin intern si international, iscate deprezenta minoritatilor, era gasita in segregatia etnicd. Ideea era cä o conditie astabilitatii interne si a unor relatii normale intre tarile din regiune era existenta unorstate cat mai omogene sub aspect etnic. In cancelariile statelor din regiune sau inalte locuri unde se elabora politica statelor respective se cautau solutii pentrurealizarea omogenitatii etnice. La aceasta idee au subscris i cancelariile puteriloroccidentale. In planurile lor de reorganizare postbelica a Europei centro-orientale,britanicii i americanii au considerat ca solutionarea problemelor etnice din regiunese poate face prin expulzari i schimburi de populatie. Schimbarile etnice petrecutein Europa centro-orientald in primii ani de dupa incheierea rdzboiului au stat inlegatura cu aceste planuri i cu ideea de unmixting of peoples"4.

Guvernantii romani impartaseau convingerea ca razboiul se va incheia cu oconferinta de pace, care va reglementa problema granitelor tarilor europene.Indiferent cà pacea va fi impusa de Germania sau de anglo-americani, in fixareagranitelor trebuia sd se tina seama de situatia etnica. Granitele statelor vor fi fixatein functie de frontierele etnice. Vasile Stoica, ministru plenipotentiar la MinisterulAfacerilor Sträine i, totodatd, presedinte al Comisiei de Coordonarea Lucrarilorpentru Pregatirea Documentdrii privind Pozitia Internationala, DrepturileInteresele Romaniei, intr-o nota de serviciu prezentata presedintelui Consiliului deMinistri la 1 mai 1942 exprima aceastã idee astfel: «Pe mäsura ce razboiulcontinua, punctele de vedere cu privire la pace ale celor cloud partide principaleinclestate in lupta, Germania si tarile anglo-saxone, se apropie. Am certitudinea cãbaza reorganizarii teritoriale a Europei va fi Charta de pe Atlantic": fruntariile

4 Din literatura stiintificd privitoare la miscarile fortate de populatie in Europa centro-orientaldcele mai importante raman lucrdrile devenite clasice ale lui Joseph B. Schechtman, EuropeanPopulation Transfers, 1939-1945, New York, 1946; Eugene M. Kulischer, Europe on the Move. Warand Population Changes, 1917-1947, New York, 1948; Gotthold Rhode, Volker auf dem Wege...Verschiebung der Bevolkerung in Ostdeutschland und in Osteuropa seit 1917, Kiel, 1952. VeziHans Lemberg, Ethnische Satiberung": EM Mittel zur Läsung von Nationalitatenproblem?, in AusPolitilc und Zeitgeschichte". Beilage zur Wochenzeitung Das Parlament", B 46/92, 6.11.1992, p. 27-38;Norman M. Naimark, Ethnic Cleansing in Twentieth Century Europe, The Henry M. Jackson Schoolof International Studies, University of Washington, 1998.

si

si

ai

www.dacoromanica.ro

398 Viorel Achim 4

statelor vor fi trasate conform fruntariilor etnice, aplicandu-se doar corectiveimpuse de geografie.» El continua: «Pentru noi este deci o necesitate inexorabila cain teritoriul romanesc ce revendicam sa creiem, pand la sfarsitul razboiului, prinschimb de populatiune, o astfel de situatie etnica incat prin nici o interpretare aCharter sau a declaratiunilor Domnilor Hitler si Mussolini revendicarile noastresa nu poata fi contestate si amputarea patrimoniului romanesc sa nu fie posibila.»5Altfel spus, Romania trebuia sa opereze modificarile etnice pe care le dorea astfelincat sfarsitul conflagratiei si conferinta de pace sa gaseasca Romania cuproblemele rezolvate".

Omogenizarea etnica pe care o dorea guvernul Antonescu viza toatepopulatiile minoritare de pe teritoriul Romaniei Mari si toate tinuturile cu populatieminoritard numeroasä. Proiectul de politica de populatie continut de memoriul pecare Sabin Manuild 1-a adresat maresalului Ion Antonescu la 15 octombrie 1941 serefera la toate acestea. Trebuia sa fie facut schimbul de populatie total siobligatoriu cu fiecare din tarile vecine. Manuild propunea chiar o succesiune aacestor miscari de populatie. In ce priveste Basarabia si Bucovina, Manuild are invedere un schimb total de populatie romano-ruso-ucrainean: rusii si ucrainenii dinRomania (de fapt, in cvasitotalitate din Basarabia si Bucovina), in total 991 265(conform datelor recensamantului din 1930), urmau sä fie schimbati pentru romaniide dincolo de Nistru (din U.R.S.S.), al caror numar Manuila il evalua la cca 800 000.Aceasta mutare urma sa afecteze si pe cei cca 60 000 de ucraineni din parteaPocutiei care, din ratiuni strategice, urma sa fie alipita la Romania. Rutenii(ucrainenii) din Pocutia urmau sa fie si ei transferati in Transnistria. Aceasta parte aPocutiei urma sa fie compensatä printr-o rectificare de frontiera in judeteleCernauti si Hotin. Manuila ii are in vedere si pe bulgarii din Basarabia (136 726),care urmau sa facd obiectul unui schimb de populatie cu Bulgaria6.

Basarabia si Bucovina au fost, din mai multe motive, puncte sensibile alepoliticii de populatie a guvernului Antonescu. Eliberarea acestor teritorii in varaanului 1941 a ridicat in fata autoritafilor romane nu numai probleme tinand denormalizarea vietii economice si sociale, eliminarea vestigiilor din epoca sovietica,restabilirea raporturilor juridice si de altä natura din vremea in care Basarabia siBucovina apartinusera Romaniei, etc. Efortul militar si diplomatic urmärindpästrarea Basarabiei si Bucovinei trebuia insotit de un efort de consolidare acaracterului romanesc al acestor teritorii, astfel incat drepturile Romaniei sa nupoata fi contestate in nici un fel in viitor.

Era clar ca. Uniunea Sovietica nu va renunta la castigurile teritoriale din 1940.Recunoasterea internationala a apartenentei celor cloud provincii la Romania nuputea veni deck de la o conferinta de pace care sa aplice principiul etnic lastabilirea frontierelor. Dobandirea unor frontiere politice care sa fie identice cu cele

5 Arhiva Nationalã Istoricd Centrald (ANIC), fond Vasile Stoica, dosar I/11, f. 33-35.6 Sorina Bolovan, loan Bolovan, op. cit., p. 130-131.

www.dacoromanica.ro


etnice era maximum la care putea spera Romania in conditiile in care era deasteptat cum e cazul lui Vasile Stoica in materialul amintit din mai 1942 capacea sä fie impusä de anglo-americani. Numai Ca aplicarea cu rigaare aprincipiului etnic, pe care se baza de fapt stdpanirea romaneascd, nu era inti-atotulfavorabild aspiratiilor romanesti. Romania nu ar fi putut justifica din punct devedere etnic pastrarea celor cloud provincii in intregime. Existau zone in careucrainenii erau in majoritate absolutd sau relativd. In plus, respectivele zone erausituate pe frontiera cu Ucraina, in prelungirea teritoriului etnic ucrainean. Chiarsovieticii au invocat principiul etnic atunci cand au ocupat Basarabia si nordulBucovinei. Nota ultimativä din 26 iunie 1940 continea alegatia cà Basarabia ar fipopulata in principal cu ucraineni"7. Consideratiile asupra caracterului etnic alBasarabiei erau, desigur, false. Dar era singura justificare posibila, aparentconformd cu dreptul international, a raptului la care recurgeau sovieticii.

Lucrurile nu stAteau bine nici in perspectiva crearii unui stat ucraineanindependent. Existau in primii ani ai razboiului destule indicii cä va fi creat un statucrainean cu sprijinul Germaniei. Nationalistii ucraineni includeau in proiectatulstat ucrainean si teritoriile din Romania locuite majoritar de ucraineni: nordulBucovinei, nordul Basarabiei (in unele planuri ucrainene, Basarabia in intregime);uneori apare si Delta Dunarii. Iredenta ucraineand din Bucovina si Basarabia carea dat mult de lucru autoritatilor romane a conlucrat strans cu OrganizatiaNationalistilor Ucraineni, condusd de colonelul Andrei Melnic, principalul militantpentru un stat ucrainean independent8. Guvernul de la Bucuresti a tinut seama defactorul politico-militar pe care il putea reprezenta un stat ucrainean independent ineventualitatea desprinderii de U.R.S.S. Tendintele expansioniste ale nationalistilorucraineni erau de naturd sà ingrijoreze Romania, mai ales cd exista precedentul din1918, cand republica ucraineand ceruse Bucovina si Basarabia. Dreptului etnic alRomaniei asupra Basarabiei i Bucovinei in ansamblu Ucraina i-ar fi putut opunedreptul sau etnic asupra teritoriilor locuite compact de ucraineni din BasarabiaBucovina9. De aceea, Inca de la inceputul razboiului contra Uniunii Sovietice ideeaunui schimb intre populatiile aflate pe cele cloud maluri ale Nistrului incepe sä fieluatà in calcul.

Ideea era ceva mai veche. Ea devine insä o preocupare in contextul discutiilorcare s-au purtat in mediile politice i diplomatice romanesti, in primele luni de

7 Valeriu-Florin Dobrinescu, Ion Constantin, Basarabia in anii celui de-al doilea reizboimondial (1939-1947), Iasi, 1995, p. 39.

in discutia dintre ambasadorul României la Moscova, Gh. Davidescu, si V. M. Molotov cuocazia remiterii notei ultimative din 26 iunie 1940, ministrul sovietic, referindu-se la Bucovina, aarAtat cA nu e vorba de intreaga provincie, ci numai de partea nordica, in care majoritatea populatieieste ucraineanA, legata de Basarabia (ibidem, p. 157).

8 Dumitru $andru, Bucovina 0 nordul Basarabiei in planurile iredentei ucrainene 1940-1944,in Revista istoricd", VIII, 1997, nr. 3-4, p. 203-218.

9 V. Fl. Dobrinescu, I. Constantin, op. cit., p. 251-252.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

400 Viorel Achim 6

dupa declansarea rdzboiului contra U.R.S.S., in legatura cu statutul Transnistrieioportunitatea alipirii acesteia la Romania. Factorii guvernamentali au optat, 'Ana laurma, pentru un statut de ocupatie militara i Till au formulat revendicari teritorialedincolo de Nistru. Factorul ucrainean a jucat un rol important in aceasta decizie.Alexandru Cretzianu, secretar general la Ministerul Afacerilor Sträine, aratä inmemoriul cu titlul Problema frontierelor noastre orientale, inaintat ministrului deexterne, Mihai Antonescu, datat 22 iulie 1941, cã extinderea spre rasárit ar släbidrepturile Romaniei asupra Transilvaniei i pozitia internationala a Romaniei si arcompromite posibilitatea unor bune raporturi cu Ucraina. Minoritatea ucraineand ardeveni o mare problema. Solutia pe care o propune Al. Cretzianu este stabilireafrontierei pe Nistru si efectuarea unui schimb de populatie intre ucrainenii dinnordul Basarabiei i Bucovinei i romanii din Transnistria. El este de parere caprincipiul acestui schimb de populatie ar trebui impus statului ucrainean Inca de lainfiintare, guvernul roman trebuind sa ceara Germaniei sa intervind in acest sens.Prin schimbul obligatoriu de populatie Ucraina ar pierde orice posibilitate de aridica pretentii teritoriale fata de Romania'.

Situatia etnica din teritoriile pierdute in 1940 a facut obiectul interesuluioamenilor de stiinta romani, chiar incepand cu acel ann. Lucrarile pe aceasta temäau demonstrat majoritatea romaneasca a populatiei si in teritoriile ocupate deU.R.S.S., si in nordul Transilvaniei, cedat Ungariei. Era mijlocul cel mai clar de aarata injustetea amputdrilor pe care le-a suferit Romania si de a argumenta actiunilepolitice si militare vizand refacerea frontierelor. Pregätirea materialelordocumentare necesare sustinerii drepturilor Romaniei la viitoarea conferinta depace a inceput cu aceste cercetari de demografie i statistica12.

Situatia etnica din cele doua provincii era de naturd sa ingrijoreze factoriipolitici romani. Este adevarat, pe ansamblul teritoriului fost sub ocupatie sovietica,romanii erau populatia majoritard. La o populatie de 3 400 000 locuitori, cati aconstatat recensämantul din 1930 pe acest teritoriu, romanii reprezentau 52,3%(1 800 000), ruteno-ucrainenii 15,7% (540 000), rusii 10,5% (360 000), evreii 8,1%

113 Al. Cretzianu, Problema frontierelor noastre orientale, in Magazin istoric", XXX, 1996,nr. 6 (351), p. 8-12.

II Anton Golopentia, Populapia teritoriilor românevi desprinse in 1940, in Geopolitica siGeoistoria. Revista romana pentru sud-estul european", I, nr. 1 (septembrieoctombrie 1941), P. 35-49.(Republicat in Opere complete, vol. II: Statistica, demografie qi geopoliticd, ed. Sanda Golopentia,Bucuresti, [1999], p. 547-562. In continuare vom face trimitere la aceasta editie.) VeziA. Golopentia, A§.ezdrile omenevti populatia teritoriilor foste sub ocupafie ruseascei, in Excelsior",Serie noua, VI, 34 (6 iulie 1941), p. 1, 7. (Republicat in Opere complete, vol. II: Statistica,demografie geopoliticei, ed. Sanda Golopentia, Bucuresti, [1999], p. 563-566. in continuare vomface trimitere la aceasta editie.) S. Manuila, Die bevolkerungspolitischen Folgen der TeilungSiebenbiirgens, Bukarest, 1942.

12 Vezi Ion Ardeleanu, Biroul proiecte privind solutionarea problemei frontierelorRomdniei qi realizarea unor bune relatii in Balcani (1942-1943), in Europa XXI", 1992-1993,p. 128-132.

§i

fi

si

Pacii:III,

www.dacoromanica.ro


(280 000), bulgarii 4,8% (160 000), germanii 3,3% (110 000)13. De asemenea,fiecare din cele cloud provincii luate in parte (Basarabia §i Bucovina) avea.omajoritate romaneascd. Dar la nivel zonal situatia era ceva mai cornplicata. Instudiul pe care 1-a consacrat Populafiei teritoriilor ronuinegi desprinse in 1940,publicat in 1941, Anton Golopentia coboard analiza la nivelul judetelor §iEl constatä ca in teritoriul fost sub ocupatie sovietica existau zone unde populatiaminoritara. prevala:

Teritoriul ocupat de U.R.S.S. poate fi subdivizat in 3 zone i anume: 5) zonade Nord, alcaluitä din 8 p14i ale judetelor Radäuti, Storojinet, Cernauti §i Hotin, ina cdror populatie rura1ä ruteno-ucrainenii au majoritate absolutd; 6) mijloculromânesc, compus din 29 pl4i ale judetelor Radäuti, Storojinet, Cernauti, Dorohoi,Hotin, Soroca, Orhei, lti, Läpu§na, Tighina, Cetatea-Albd, Ismail i Cahul, incare românii au majoritate absolutd §i 7) zona mixtd de colonizare a Bugeacului, inale cdrei 10 p14i din judetele Cetatea-Albd, Tighina, Cahul §i Ismail, convietuiesc,detinand aproape egala importanta: bulgarii, ruii, românii, rutenii, germanii §igdgäutii.

[...] In zona de Nord, ruteno-ucrainenii constituie cloud treimi din intreagapopulatie (66,9%). Ei sunt mai bine reprezentati in mediul rural, unde atingprocentul de 69,5% cleat in mediul urban, unde procentul lor este de 45,4%. Inimportanta le urmeazd românii cu 11,9%, mai frecventi §i ei in mediul rural(12,5%) i ru§ii §i evreii, care detin procente mai insemnate in populatia urband(12,9%, respectiv 27,0%). In populatia zonei de mijloc, românii detin procentul de69,2 care cre§te in mediul rural la 75,1, dar este de numai 36,3 in oraF. Inimportantä le urmeazd românilor evreii (9,3%), ru§ii (8,5%) §i ruteno-ucrainenii(6,6%). Numai ruteno-ucrainenilor le revine in mediul rural o irnportanta mai maredeck in mediul urban, evreii i ruii sunt mai frecventi in populatia oraFlor.Mozaicul ethic al zonei mixte de colonizare a Bugeacului aproape cd nu ingaduiesd se vorbeascd de majoritdti. Bulgarii detin 24,7% din populatie, ru§ii 20,3%,românii 14,7%, ruteno-ucrainenii 14,3%, iar germanii 10,2 §i gdgäutii 10,6%.Importanta ru0or §i a românilor este mai mare in oraF decat la tara (39,1% fatá de15,6%, respectiv 18,2% fatä de 14,7%). 5514

A§adar, regiunea centrald a Basarabiei (aproximativ cloud treimi din teritoriulprovinciei) era majoritar româneascd. Nordul §i sudul se prezentau insa. altfel. Deasemenea, nordul Bucovinei prezenta o majoritate ucraineand. Aceste zone (zonade nord i Bugeacul) erau punctele sensibile pentru dorinta României de a i serecunoa§te cele cloud provincii.

Observdm Ca zonarea pe care o face A. Golopentia corespunde, in mare parte,decupajului teritorial la care sovieticii au supus teritoriul rapit României. CentrulBasarabiei a fost dat noii republici unionale, R.S.S. Moldoveneascd. Nordul

13 A. Golopentia, kezcirde omeneVi §lpopulafia teritoriilor foste sub ocuparie ruseascet, P. 564.14 A. Go1opentia, Populatia teritoriilor romdnegi desprinse in 1940, p. 556-558.

www.dacoromanica.ro

402 Viorel Achim 8

Bucovinei, impreuna cu nordul Basarabiei §i tinutul Herta au constituit RegiuneaCernauti din R.S.S. Ucraineana. Iar sudul Basarabiei a fost ata§at la RegiuneaOdessa din R.S.S. Ucraineand. Decupaj facut pe criterii etnice, nu numaistrategice15.

Solutia la aceasta situatie era vazutd in romanizarea completa a BasarabieiBucovinei. Ideea purificarii etnice apare Inca din momentul recuperarii celor cloudprovincii, in vara lui 1941. Mihai Antonescu s-a exprimat public pentrupurificarea etnica" a celor cloud teritorii la cateva zile de la eliberare (3 iulie1941). Dupa el purificarea etnica presupunea inclusiv mäsuri de migratie fortata aelementului evreiesc §i a tuturor celorlalte elemente straine, care trebuie trecutepeste granita"16.

Purificarea etnica a Basarabiei i Bucovinei a fost avutd in vedere permanentde catre guvernul de la Bucure§ti §i de catre cele cloud Guvernäminte (al Basarabiei

al Bucovinei), incepand cu momentul eliberarii. Nu numai politica fata deminoritatile etnice din cele cloud teritorii s-a aflat in legatura cu aceastä politica maigenerala. Dar §i in ce prive§te adoptarea unor mäsuri in domeniul economic §isocial, in general, in tot ceea ce s-a intreprins de catre autoritätile romane inBasarabia i Bucovina s-a tinut seama de interesul de a realiza, intr-un interval detimp mai scurt sau mai lung, romanizarea completa a celor cloud provincii.

In Basarabia §i Bucovina au avut loc in timpul razboiului mi§cdri depopulatie care au dus la simplificarea peisajului etnic. Unele s-au produs, ce edrept, Inca inainte de sfaritul lui iunie 1941.

In toamna anului 1940 a fost stramutatä in Reich populatia germand din sudulBucovinei §i din Dobrogea. Acordul intre guvernele roman i german privitor laaceasta repatriere a fost semnat la 22 octombrie 1940. Din sudul Bucovinei s-austramutat 52 400 persoane, iar din Dobrogea 13 968 persoane17. Aproape simultancu aceasta operatiune erau repatriati germanii din Basarabia §i nordul Bucovinei.Aceasta in baza unui acord germano-sovietic semnat la 5 septembrie 1940. DinBasarabia au plecat 93 318 germani, iar din nordul Bucovinei 43 50018.

Incepand cu toamna lui 1940 pand la mijlocul lunii iunie 1941 au fostrepatriati, in baza unui acord cu Ungaria, maghiarii (secuii) din (sudul) Bucovinei,

15 Vezi Vitalie Varatec, Dezintegrarea Basarabiei la 1940 putea fi evitatd, in Revistaistoricr, III, 1992, nr. 1-2, p. 154-161.

16 Mihai Antonescu, Pentru Basarabia §1 Bucovina. Directive §1 indrumdri date inspectoriloradministrativi ci pretorilor trimi# in Basarabia qi Bucovina. Indrumari rostite in conferinta ce a avutloc la 3 iulie 1941 la Ministerul de Interne, in vol. Romdnitatea transnistriarid. Antologie. Editieingrijia, note si comentarii de Florin Rotaru, Bucuresti, 1996, p. 384-385.

17 Vezi Dirk Jachomowski, Die Umsiedlung der Bessarabien-, Bukowina- undDobrudschadeutschen: Von der Volksgruppe in Runkinien zur Siedlungsbritcke" an derReichsgrenze, Mtinchen, 1984, p. 88-110. De asemenea, D. Gherasim, op. cit., p. 81-86. Cifrele suntpreluate din D. Jachomowski, op. cit., p. 100.

18 Vezi D. Jachomowski, op. cit., p. 64-87. Cifrele, ibidem, p. 80.

§i

§i

www.dacoromanica.ro


in total 15 593 persoane. La inceputul lunii octombrie 1941 au plecat, in baza unuialt acord, cei 829 maghiari care traiau in Basarabia19.

Guvernul roman a cautat dupa 1941 sä rezolve problema numerosului grupbulgar din sudul Basarabiei. El a a incercat sa extina principiul schimbului depopulatie intre Romania §i Bulgaria limitat, prin tratatul de la Craiova(7 septembrie 1940), la cele cloud parti ale Dobrog e20 la intregul teritoriu al celorcloud tari. La 1 aprilie 1943 a fost semnata o intelegere in acest sens. Strärnutareatrebuia sa fie facuta pe baza voluntara. Numarul celor repatriati in baza acesteiintelegeri a fost insa mic, intrucat la 23 mai 1943 partea bulgara a renuntat laaceastä idee21.

Coloni§tii ne-romani din satele foste germane din Basarabia, adu§i aici desovietici in 1940-1941, au fost expulzati. A fost vorba de ucraineni i polonezioriginari din estul Galitiei. Ei au fost transferati in respectivul teritoriu, aflat atuncisub ocupatie germand22.

Deportarea in Transnistria a evreilor din Basarabia §i Bucovina a fost tot oparte a politicii de ornogenizare etnica a celor cloud provincii. Rdzboiul §iconjunctura internationala au permis atunci luarea unei astfel de masuri.Gospodariile rämase libere prin plecarea evreilor sunt luate in calcul atunci and sefac planuri de aducere in tard a romanilor de la est de Nistru §i Bug.

Dupa eliberarea Basarabiei §i nordului Bucovinei aici sunt colonizati o partedin romanii din Cadrilater, care nu au putut fi a§ezati in nordul Dobrogei. Ei au fostcolonizati pe loturile etnicilor germani repatriati in toamna lui 194023. Lor li s-auadaugat in 1943 români de la est de Nistru i Bug. De asemenea, s-au intors uniidintre romanii basarabeni §i bucovineni dislocati de sovietici24.

intdrirea elementului românesc in Basarabia §i Bucovina urma sä fie facutdprin colonizarile de militari. Problema colonizarii luptatorilor prin improprietarirealor cu loturi de pamant apare in toate materialele privind politica de populatie inBasarabia i Bucovina.

Observam Ca ucrainenii §i ru§ii minoritätile cele mai importante nu suntmentionati in aceasta enumerare. Problema lor era mai complicatd, nu numai

19 Cf. J. Schechtman, op. cit., p. 435-436. Aceste grupe de populatie maghiara au fostcolonizate in Beka, teritoriu iugoslav care fusese ocupat de Ungaria in aprilie 1941.

29 Pentru schimbul de populatie romano-bulgar in Dobrogea, care a afectat cca 61 000 bulgarisi cca 100 000 romani, vezi D. Gherasim, op. cit., p. 93-115; J. Schechtman, op. cit., P. 404-415.Vezi si A. Simion, Dictatul de la Viena, ed. II, Bucuresti, 1996, P. 303-305.

21 Cf. J. Schechtman, op. cit., p. 412-414.Amintim ca in cadrul conferintei de la Craiova (19 august 7 septembrie 1940) partea romand

insistase asupra plecarii tuturor bulgarilor din Romania, dar nu a obtinut acest lucru. Vezi A. Simion,op. cit., p. 303-305.

22 Anatol Petrencu, Basarabia in al doilea reizboi mondial 1940-1944, Chisinau, 1997, p. 335.23 Trei ani de guvernare. 6 Septemvrie 1940 6 Septemvrie 1943, [Bucuresti], 1943, p. 150.24 Cateva cifre la Veaceslav Stavila, Populatia Basarabiei In perioada celui de-al doilea

rázboi mondial, in Revista de istorie a Moldovei", IV, 1993, nr. 3, p. 11.

-

hi

-

-

www.dacoromanica.ro

404 Viorel Achim 10

pentru ca era vorba de deplasari de populatie de mare amploare, ci 0 pentruimplicatiile la nivel international. Trebuia obtinut acceptul autoritätilor germane dela Berlin §i din teritoriile ocupate din räsarit (indeosebi al celor dinReichskommissariat Ukraina). in plus, exista teama de a nu crea un precedent decare sa se foloseasca Ungaria in ducerea la capat a ceea ce incepuse Inca in toamnalui 1940: eliminarea elementului romanesc din nordul Transi1vaniei25. Guvernulroman a trebuit sa fie atent la incercarile Ungariei §i ale unor cercuri politice §idiplomatice germane de a prezenta extinderea spre asarit a Romaniei (prinrealipirea Basarabiei i a nordului Bucovinei, eventual prin anexarea Transnistriei0 a Pocutiei) ca o compensatie pentru pierderea nordului Transilvaniei. Ziarulgerman Westdeutscher Beobachter", din 31 iulie 1941, propunea drept solutie" ladiferendul teritorial romano-ungar colonizarea celor un milion §i jumatate deromani din Ardeal in regiunile din Basarabia 0 Bucovina ramase nelocuite in urmaexodului minoritatii alogene"26. Impingerea spre est a elementului slay §i inlocuirealui cu romani era tocmai ideea preconizata de Budapesta. Ungaria s-ar fi pututfolosi de aceasta pentru a proceda la fel cu romanii din nordul Transilvaniei.Ministrul roman la Roma, Vasile Grigorcea, in raportul din 14 august 1941,avertiza asupra acestui pericol §i sfatuia sä nu se procedeze nici la anexareaTransnistriei, nici la impingerea spre exod a populatiilor slave. Solutia ar fi unschimb intre populatiile aflate pe cele cloud maluri ale Nistrului27.

in aceste conditii guvernul roman nu a grabit rezolvarea problemei ucrainene0 ruse. In 1941 prima ideea cd deplasarea spre rdsdrit a ucrainenilor §i ru0lor dinBasarabia §i Bucovina, eventual schimbul intre populatiile de pe cele doua maluriale Nistrului, urmeaza sa fie facuta (acute) la sfar0tul rdzboiului, cand vor fitrasate frontierele statale in aceasa parte a Europei. Se gandea cd in negocieriTransnistria va putea fi folosia ca monedd de schimb, pentru dobandirea norduluiTransilvaniei. In 4teptarea acestui moment, operatiunea de deplasare dincolo deNistru a ucrainenilor §i rgilor a fost insä analizaa §i pregatia sub multe aspecte.

in 1943 guvemul roman adopta insä hotararea de a trece cat mai rapid laefectuarea deplasarilor de populatie necesare pentru romanizarea complea aBasarabiei §i Bucovinei. Schimbarea de optica se produce §i datoritä precipitariiproblemei romanilor de la est de Bug.

Interesul de a-i aduce in tara de origine pe romanii din U.R.S.S. a existat de lainceputul razboiului antisovietic. Mare§alul Ion Antonescu Inca in toamna anului1941 a dat dispozitii Institutului Central de Statistica sa-i recenzeze pe romanii dela est de Nistru, in vederea repatrierii. Repatrierea urma sa inceapd la1 martie 1942. In conditiile razboiului, lucrarile de identificare au fost insa dificile.

25 Aceste consideratii, de care a trebuit sa tina seama guvernul roman, la V. Fl. Dobrinescu,I. Constantin, op. cit., p. 247-252.

26 Apud ibidem, p. 249-250.27 Ibidem, p. 251-252.

www.dacoromanica.ro


La est de Bug, in teritoriul aflat atunci sub ocupatie germand, aceste lucrari auinceput abia in august 1942. Munca echipelor de specialiti nu s-a limitat laidentificarea acestor consangeni". Au fost intreprinse adevärate anchetesociologice, lingvistice, etnografice, antropologice etc. asupra diferitelor comunitati§i grupuri ronfaneti raspandite in spatiul sovietic, de la Nistru pana in CrirneeaCaucaz. Ancheta privind pe romanii de la est de Bug a fost condusa de AntonGolopentia28. Acesta raporteaza de executarea lucrärilor de identificare a romanilorde la est de Bug in martie 194329. Au fost identificati intre Nistru §i Bug cca 200 000de români, iar dincolo de Bug cca 150 000 de români. Subsecretariatul de Stat alRomânizarii, Colonizarilor i Inventarului a primit dispozitii de la mareplulAntonescu sa pregateasca din timp repatrierea romanilor de peste Bug. Inoctombrie 1942 a fost constituitä, pe Fang Subsecretariatul de Stat al Romanizarii,Comisia pentru repatrierea romanilor de peste Bug. Prqedintele comisiei a fostgeneralul I. Arama. Comisia s-a limitat la rezolvarea cererilor individuale derepatriere. Ideea era aceea ca repatrierea romanilor din teritoriul sovietic urineazd afi intreprinsa la sfar§itul razboiului i dupd colonizarea luptkorilor.

Anton Golopentia, conducatorul echipei de identificare a romanilor de la estde Bug, opineaAl in martie 1943 pentru urgentarea operatiunii de repatriere aacestor români. El cere trecerea neintarziata la pregkirea operatiunilor, astfel incatrepatrierea sd se poata desfapra la sfar*ul anului 1943. El aratd ca, datoritdnevoii exprimate de organele administrative germane de ocupatie de a avea brate inloc, repatrierea nu poate avea deck caracterul unui schimb de populatie".Colonizarea de români trebuie sa fie, deci, insotita de plecarea unui numarcorespunzkor de etnici ucraineni. Considerentele de climat, sol, transport indicasudul Basarabiei ca loc de colonizare a romanilor de la est de Bug. Aici, anume injudetul Cetatea Alba, trdiesc 100 000 de ucraineni i rqi, care urmeald sd fietransferati peste Bug. A. Golopentia tine searna de luptatorii care urmau sa fiecolonizati in Basarabia. Romanii de peste Bug nu vor ocupa locurile promiseacestora (provenite de la germani §i de la evrei), detinute de Subsecretariatul deStat al Romanizarii, ci doar locurile eliberate prin plecarea ucrainenilor §i ru§ilor39.

Problema unui schimb de populatie la frontierele de est §i nord-est aleRomâniei a fost studiata in cadrul Ministerului Afacerilor Straine Inca din 1942. Afost constituita in acest scop, in cadrul acestui minister, Comisiuneainterdepartamentald pentru schimbul de populatie. Pe langa reprezentantiiMinisterului Afacerilor Straine, din comisie mai faceau parte reprezentanti ai

28 Unele rezultate ale acestor cercetari au fost publicate in anii 1943-1944. Vezi i AntonRatiu, Romdnii de la est de Bug: Cercetdri etno-sociologice si culegere de folclor, Bucure§ti, 1994. Inaceasta carte, la p. 10-64: date despre cercetarile intreprinse la est de Bug.

29 United States Holocaust Memorial Museum Archives, R.G.-25.004M, Reel 62 (ArhivaServiciului Roman de Informatii, Fond Documentar, dosar nr. 19059, vol. 4, Nota despre stadiulactual al problemei repatrierii romanilor de peste Bug").

Idem.

4i

-

.

www.dacoromanica.ro

406 Viorel Achim 12

celorlalte ministere implicate in operatiunile de transfer de populatie, ai MareluiStat Major, ai Institutului Central de Statistickyrecum i guvernatorii Basarabiei,Bucovinei §i Transnistriei (teritoriile vizate). In coordonarea activitatii comisieiun rol important 1-a avut Vasile Stoica, ministru plenipotentiar la MinisterulAfacerilor Straine.

Au fost studiate diferitele aspecte ale preconizatului transfer de populatie. Aufost elaborate mai multe materiale (studii, proiecte, memorii, statistici, note) care seocupa de romanii din U.R.S.S. in ansamblu sau diferitele grupuri ale acestora,diferitele populatii minoritare din Basarabia i Bucovina, delimitarea zonelorlocuite majoritar de slavi, pozitia marilor puteri fatä de frontierele de est aleRomaniei §i fata de drepturile Romaniei asupra Basarabiei §i Bucovinei etc. Auexistat discutii §i s-au elaborat variante.

Aceste materiale au fost apoi sintetizate in cloud materiale cuprinzatoare.Titu Radulescu-Pogoneanu (secretar de legatiune) a pregatit un referat cu

titlul Consolidarea frontierelor de reisdrit fi de nord-est ale spafiului etnicromemesc, datat 8 iulie 194331. El este reluat, fard modificari de esenta, inmaterialul prezentat ca bazd de discutie la lucrarile Comisiunii interdepartamentalepentru schimbul de populatie din 20-25 septembrie 1943 (Schimbul de populafieromeino-ruso-ucrainian ,Fi asigurarea frontierelor Romciniei)32 .

Vasile Stoica (ministru plenipotentiar) a elaborat un material cu titlul Schimbde populafiune in zonafruntariei noastre de est33. Textul este datat 26 august 1943.V. Stoica e de parere cd trecerea peste granita de est a intregii populatii ucrainene §iruse din Romania este greu de infaptuit. Populatia ucraineand, rusä i rusofila(bulgara note! VA.) trebuie trecutd peste Nistru numai in regiunile in careformeazä mase compacte, constituind astfel un sprijin etnic pentru pretentiunilemoscovite asupra Bucovinei §i Basarabiei §i trebuie mentinuta in localitätile izolatein masa romaneascd, unde romanizarea ei se poate face cu rapiditate". El include inpopulatia care trebuie transferatä §i elementul bulgaresc din sudul Basarabiei(161 643 persoane). Ii adauga, de asemenea, pe cei 6600 ru§i i ruteni care locuiescin Delta Dundrii. V. Stoica a delimitat pe harta zonele masiv ucrainene, ruse§ti §ibulgare§ti unde urmau sa se facd dislocdri de populatie. Urma sa fie mutatä inTransnistria §i Ucraina o populatie de aproximativ 650 000 suflete §i in loculacesteia sa fie adusä toatd populatia romaneasca inventariata la est de Nistru, cca400 000 suflete. Operatiunea trebuia facutd fard cea mai mica intarziere34.

31 ANIC, fond Vasile Stoica, dosar 11241.32 Publicat in anexd, Doc. Nr. 3.33 ANIC, fond Vasile Stoica, dosar 1112, f. 112-121.34 tntr-o nota de serviciu din aceeasi zi, 26 august 1943, Vasile Stoica scria: Sunt in istorie

ocaziuni cari se repetd. Dar sunt multe can nu se mai repetd nici odatd. Astazi avem ocaziunea sdstrangem pe pamantul romdnesc de dincoace de Nistru pe toti romanii cari se afla la est de acestfluviu, salvdnd totodatd integritatea Basarabiei, sau in orice caz dandu-i cea mai bund fruntarie

www.dacoromanica.ro


In septembrie 1943 guvernul României a hoar& sä dea o solutie totalddefinitivd" acestei probleme. Vicepre5edintele Consiliului de Ministri, MihaiAntonescu, a convocat Comisiunea interdepartamentald pentru schimbul depopulatie cu scopul de a intocmi i supune de urgentd guvernului un planamdnuntit in vederea efectudrii schimbului de populatii intre minoritarii ru5i 5iruteni din Basarabia 5i Bucovina 5i romdnii de dincolo de Nistru 5i Bug". Comisiainterdepartamentald s-a intrunit la Bucure5ti intre 20 5i 25 septembrie 1943. Au fostmai multe 5edinte plenare i pe subcomisii. Referatul Directiei Politice din" cadrulMinisterului Afacerilor Stedine, cu titlul Schimbul de populatie románo-ruso-ucrainian ci asigurarea frontierelor Romdniei, intocmit de Titu Rddulescu-Pogoneanu i datat 20 septembrie 1943, a expus intreaga problematicd aschimbului de populatie româno-ruso-ucrainean35. Rezultatele discutiilor suntconsemnate intr-un material redactat in ultima zi a intrunirii36, insotit de un plan dereglementare a operatiunii schimbului de populatie".

A fost adopted" decizia ca in schimbul de populatie sd fie cuprin5i totiromdnii din teritoriile din rdsdrit (cca 400 000), pe de o parte, 5i toti ru5ii 5iucrainenii din Basarabia 5i Bucovina, pe de altd parte. Era vorba (in cifrele din1930 rotunjite la mii) de 351 000 ru5i 5i 314 000 ucraineni in Basarabia 5i 237 000ucraineni in Bucovina. Sunt inclui in calcule, de asemenea, cei 22 000 ru5i 5iucraineni din judeti.il Tulcea. Era vorba, a5adar, de o populatie rusd i ucraineandprogramed" pentru evacuare in numär de cca 930 000. Grupul bulgäresc din sudulBasarabiei nu este inclus in aceste calcule, chestiunea etnicilor bulgari urmand a fistudiatd ulterior. Operatiunile de schimb de populatie trebuiau sã inceapd cu zoneleslave compacte din nordul Basarabiei 5i Bucovinei 5i din preajma Gurilor Dundrii

sd se extindd apoi la restul celor cloud provincii. Cum rezultd din materialeleintrunirii, comisia a analizat toate aspectele aflate in directd legaturd cupreconizatul schimb de populatie, inclusiv aspectele organizatorice, financiare,problema bunurilor mobile 5i imobile ale populatiei afectate, mijloacele detransport, asistenta sanitard, propaganda. Este un plan detaliat sub aspect tehnic.Sunt analizate, de asemenea, raporturile cu Germania. Se mentioneazd faptul CAguvernul Reich-ului si-a dat adeziunea de principiu pentru transferul romdnilor dedincolo de Bug. Se consted cA grupuri importante de romdni din zona frontului auinceput sd se refugieze inspre vest. Autoritatile militare germane au contactat dejaorganele competente romdne5ti in legaturd cu repatrierea acestor romdni.

posibila in ImprejurArile actuale. Dac . pierdem acum aceastA ocaziune, putem fi siguri Ca rusii vor luamasuri ca ea sA nu se mai reintoard: elementul romfinesc, a carui prezenta In proximitatea fruntarieiromanesti s-a dovedit periculoasa ambitiunilor rusesti, va fi ridicat din toate tinuturile cari vor fireocupate de ei i va fi ImprAstiat prin stepele Siberiei si Turchestanului, unde va disparea pentrutotdeauna" (ANIC, fond Vasile Stoica, dosar 1/12, f. 72-73).

35 Publicat in anexa, Doc. Nr. 3.36 Publicat in anexa, Doc. Nr. 1.37 Publicat in anexA, Doc. Nr. 2.

5i

5i

www.dacoromanica.ro

408 Viorel Achim 14

Acest plan, pe care guvernul roman 1-a pus la punct in septembrie 1943, ar fiinsemnat un transfer masiv de populatie, numarand 1,3 milioane de oameni.Schimbul de populatie romano-ruso-ucrainean ar fi fost etapa decisiva a procesuluide omogenizare etnica a Basarabiei §i Bucovinei. Ar fi insemnat modificareagranitei etnice. Ar fi disparut enclavele minoritare din aceste teritorii §i enclaveleromanqti de dincolo de Nistru. Nistrul ar fi devenit granita etnica.

Schimbul de populatie romano-ruso-ucrainean nu s-a realizat. Puternicaofensiva a Armatei Ro§ii pe frontul ucrainean, declan§ata in toamna anului 1943,rapida inaintare sovietica §i retragerea precipitatä a armatelor germane i romane,apropierea frontului de granitele Romaniei, nu au permis efectuarea mutarilor depopulatie preconizate de guvernul de la Bucurqti. Era clar cd ofensiva sovietica numai putea fi oprita cleat, eventual, pe teritoriul romanesc. Nu se mai putea trece laoperatiuni de mare amploare de deplasare a unor mase mari de civili, in imediatavecinatate a frontului. Tot ceea ce se mai putea face era aducerea in lard a unorgrupe etnice romanqti din teritoriul sovietic, din zona frontului. Astfel de grupuriincepusera sa vina inca din primavara lui 1943. In toamnd procesul a capatat ooarecare amploare. Venirea etnicilor romani a continuat pana in primavara anului1944. 38 In conditiile date repatrierea a luat uneori forma unui refugiu. Stramutarealor in Transnistria §i apoi in Romania (in Basarabia) s-a facut cu sprijinulautoritatilor militare germane §i al unitatilor militare romane de pe front.Autoritatile germane de ocupatie din Ucraina erau i ele interesate in recuperareaacestei populatii §i trimiterea ei in Romania. A fost elaborat un regulament derepatriere pentru etnicii romani. Autoritatile locale germane nu s-au aratat insaintotdeauna cooperante. Incercarea de care vorbe§te Anton Golopentia intr-unraport din a doua decada a lunii noiembrie 1943 &ate guvernatorul Transnistriei,Gheorghe Alexianu, de a determina autoritatile germane sä modifice acestregulament in sensul de a li se permite etnicilor romani sa ia cu ei avereacolhozului a quat39. S-au refugiat atunci in Romania nu numai etnici romani, ci i

cetateni sovietici de alta origine.

38 Cdteva date la Alesandru Dutu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Armala romcind in al doileareizboi mondial (1941-1945). Diclionar enciclopedic, Bucure§ti, 1999, p. 347-353.

39 United States Holocaust Memorial Museum Archives, R.G.-31.004M, Reel 14 (OdessaOblast Archiv, fond no. 2264c, opis No. 1, Ed. hr. No. 40, f. 167-168).

www.dacoromanica.ro

15 Proiectul din 1943

DOCUMENTE

Nr. 1

409

Comisiunea inter-departamentald convocatd la Ministerul Afacerilor Strdine pentru a studiaconditiunile schimbului de populatii româno-ruso-ucrainian, s'a intrunit in zilele de 20-25 Septembrie1943, sub preFdintia Domnului General de Corp de Armatd Corneliu DRAGALINA, GuvernatorulBucovinei, de fata find:

Din partea Ministerului Afacerilor Strdine:

D. Vasile STOICA" Gr. NICULESCU-BUZE$T1" Emil OPRI$ANU" T. RADULESCU-POGONEANU" Emil CIUREA"

Ministru PlenipotentiarConsilier de LegatiuneSecretar de Legatiune

Din partea Ministerului Finantelor:

D. Mircea VULCANESCU Subsecretar de Stat

Din partea Marelui Stat Major:

D. Lt. Col. G. PETRESCU Sub-Seful Sectiei II-a

Din partea Institutului Central de Statisticd:

D. Dr. Sabin MANUILA" " D. C. GEORGESCU" Anton GOLOPENTIA

Director GeneralSub-Director GeneralInspector General

Din partea Fundatiei Regele Mihai I":

D. Octavian NEAMTU Director General

Din partea Subsecretariatului de Stat al Românizdrii:

D. C. GRIGORESCU Director General al Colonizarii" I. NEGURA Director

Din partea Guvernamantului Aucovinei:

D. C. BUCEVSCHI Directorul Coordondrii

Din partea Guvernamfintului Basarabiei:

D. G. GOCIMAN Directorul Afacerilor Administrative

Din partea C.B.B.T.:

D. Cpt V. CAZANESCU

in prima §edinta COMISIUNEA, dup. ce a luat act cu satisfactie de hotardrea Guvernului de ase proceda fard intarziere la schimbul de populatii romano-ruso-ucrainian, a ascultat expunereareprezentantilor Ministerului Afacerilor Straine asupra principiilor i asupra motiVelor i oportunitatii

www.dacoromanica.ro

410 Viorel Achim 16

de ordin politic care stau la baza acestei hotarari 0 si-a insu§it in totul concluziunile ReferatuluiDirectiei Politice a Ministerului Afacerilor Strdine (Anexa II-a*).

COMISIUNEA nu se indoie§te cd beneficiul politic realizabil prin schimbul de populatii esteatat de covar§itor, Inc& el trece inaintea ori cdror altor considerente. Este de remarcat cd, dealtfel,ca§tigul realizat de Stat prin achizitionarea bunurilor imobiliare ale unei populatii numeroase §iinstdrite, face ca aceastd operatiune sd poatd fi privia ca avantagioasd din punct de vedere financiar,chiar tinand seama de sfortarea financial% necesard realizarii schimbului de populatii.

COMISIUNEA constatd de altminteri cd grupuri importante de Romani din zona frontului auinceput sd se refugieze in spre Vest, deoarece au motive sä se teamd de intoarcerea trupelor sovietice.Dislocarea lor se face sub conducerea autoritatilor militare germane, care au cerut sd ia contact cuorganele competente romane§ti.

COMISIUNEA a luat act de hotararea Guvernului roman de a da o solutie totald 0 definitivdacestei probleme, hotArire manifestatd prin urmAtoarele initiative:

1) Obtinerea adeziunei de principiu a Guvernului german pentru transferul Romanilor din zonade dincolo de Bug.

2) Hotararea luatA de Domnul Vice-Pre§edinte al Consiliului de a se intruni COMISIUNEAinter-departamentald de fata cu scopul de a intocmi §i supune de urgenta Guvernului un planamanuntit in vederea efectudrii schimbului de populatii intre minoritarii ru§i 0 ruteni din Basarabia §iBucovina §i Romanii de dincolo de Nistru §i Bug".

3) Hoar-area luata de Domnul Mare§al Antonescu in Consiliul de Mini§tri din 22 Septembriede a se pune imediat la dispozitia grupurilor evacuate din zona frontului satele din Basarabia de Sudeliberate prin repatrierea grupului etnic german.

COMISIUNEA a luat cuno§tinta de datele demografice ale problemei, infati§ate dereprezentantii Institutului Central de Statisticd. Din examinarea lor urmeazd cd transferul de populatiiva consta din urmatoarele operatiuni simultane:

Aducerea unui numar de cca. 400.000 de Romani din teritoriile din Rdsdrit,(dintre care cca.250.000 din Transnistria §i cca. 150.000 de dincolo de Bug);

Evacuarea unui numar egal de Ru§i §i Ruteni, incepand cu zonele slave compacte din NordulBasarabiei §i Bucovinei 0 din preajma Gurilor Dundrii §i stramutarna dincolo de Nistru aexcedentului de minoritari ru§i 0 ruteni;

Colonizarea internd.Constatand cd 0 dup. aceste mi§cdri do populatii, ramane nerezolvatA problema creatd de

prezenta importantului grup bulgaresc din Basarabia de Sud, COMISIUNEA socote§te cd ar fi dedorit sd se studieze ulterior §i aceastd chestiune.

intrucat ea va mai avea misiunea de a urmdri mersul operatiunilor proiectate §i de a inlesnicoordonarea lor cu actiunea diplomatica aferentd, COMISIUNEA socote§te necesar sd functioneze peviitor, pe langd Ministerul Afacerilor Straine, ca o Comisiune Consultativa Permanentd pentruSchimburile de Populatii.

COMISIUNEA i§i insu§e§te in intregime conceptiunea Ministerului Afacerilor Straine, potrivitcareia intreaga operatiune va trebui sã fie condusd inteun desdvar§it spirit de corectitudine §i omenie,deopotriva fata de Romani 0 de minoritari, asigurandu-se pe cat cu putinta §i consimtamantul tuturorcelor interesati, astfel ca executarea schimbului de populatii sd fie inteun contrast vddit cu procedeelesovietice, ungure§ti sau bulgare. Conditiunile de executare vor trebui nu numai sã nu dirninuezebeneficiul politic al operatiei, evitandu-se deci a se creia nemultumiri adanci §i durabile la populatiiledislocate, dar sd constitue chiar un titlu de merit pentru Statul roman, care sd poatd fi invocat fatd deori cine §i in ori ce imprejurdri.

*Vezi Doc. Nr. 3 (notli VA.).

www.dacoromanica.ro


COMISIUNEA este pe de alta parte de parere cã hotaririle i masurile de executare aleoperatiunii schimbului de populatii vor trebui sa aiba un caracter strict confidential, identic acelui aloperatiunilor militare. in cursul executarii, comunicatiile intre regiunile in cauza §i restul Tarii vortrebui limitate la strictele necesitati administrative §i supuse unui sever control.

Atunci Insä can.d Guvernul va socoti oportun, se va putea incepe in strainatate o actiune delamurire menita a demonstra ca operatiunea schimbului a fost rezultatul dorintei exprimate depopulatiile ins4i dorinta manifestata de altfel din partda Romanilor din U.R.S.S. §i prin refugiul lorin massa din fata armatelor sovietice i ca ea serve§te scopul unei juste §i echitabile reglementariintemeiate pe principiul auto-determindrii.

In zilele de 21 §i 22 Septembrie COMISIUNEA si-a continuat lucrarile, impartita in doua Sub-Comisiuni care au studiat respectiv localizarea §i prioritatea zonelor schimbului §i elaborarea tehniceiacestui transfer de populatii.

Propunerile Sub-Comisiunilor au fost examinate In §edinta plenard din 23 Septembrie 1943,find adoptate §i intregite In cadrul unui plan definitiv de reglementare a operatiunii schimbului depopulatii (Anexa I-a*).

25 Septembrie 1943

ss. Gl. C. I. DRAGALINAss. Vasile STOICAss. Gr.N.-BUZE$T1ss. Emil OPR1$ANUss. Titu RADULESCU-POGONEANUss. Emil CIUREAss. Mircea VULCANESCUss. Lt. Col. G. PETRESCUss. Dr. D. C. GEORGESCUss. A. GOLOPENTIAss. Octavian NEAMTUtss.

ss. Ion NEGURAss. C. BUCEVSCHIss. G. GOCIMANss. Cpt. V. CAZANESCU

ANIC, fond PreFdintia Consiliului de Mini§tri, dosar nr. 1155/1943, f. 1-5.

Nr. 2

A. ORGANIZAREA SCHIMBULUI DE POPULATII

1) Se va inflinta postul de Imputernicit al Guvernului pentru schimbul de populatii, care va fidesemnat dintre ofiterii generali activi.

Vezi Doc. Nr. 2 (notà VA.).**

Astfel in document (nota VA.).

www.dacoromanica.ro

412 Viorel Achim 18

2) imputernicitul Guvemului va primi dispozitiile luate in Consiliul de Mini§tri i va asigura aducerealor la indeplinire, elaborand normele de executie.

3) El va conduce §i va controla activitatea organelor Institutului Central de Statisticd din Ucraina,precum §i aceea a celor trei Comisari speciali ce se vor desemna pentru zonele de Nord, Sud §iCentru.

4) Comisarii speciali vor conduce 0 vor controla executia pe teren prin organele in subordine, intre care vorfigura reprezentantii Institutului Central de Statistica i aceia ai Fundatiei Regele Mihai I".

B. DETERMINAREA ZONELOR SI CATEGORIILOR AFECTATE DE SCHIMBUL DEPOPULATII

1) In Romania

Bucovina (0 jud. Hotin) 1

Zona de Sud a Basarabiei incl. jud. Tighina } tran§a. I-aDelta §i jud. TulceaRestul Basarabiei

2) In Ucraina

Zonele indicate in harta Institutlui Central de Statistick Ince/And cu cele rasaritene.3) Romanii de la Est de Bug vor fi a.5ezati in Sudul Basarabiei.4) Romanii din U.R.S.S. care au fost luati prizonieri sau transferati pentru muncd in Germania 0

pentru eliberarea cdrora urmeazd a se face fart intarziere interventiunile cuvenite pe larigdGuvernul Reichului vor fi identificati prin delegati ai Institutului Central de Statisticd §i retrimi0apoi familiilor in nouile lor gezdri.

C. DETERMINAREA PERSOANELOR CE VOR FACE OBIECTUL SCHIMBULUI DEPOPULATII

1) Schimbul va fi total i obligatoriu.2) Vor pleca din Basarabia, Bucovina i judettil Tulcea toti Ru0i, Lipovenii i Ucrainienii (Rutenii)

de la sate i ora§e.3) Vor putea fi exceptati de la schimb, dacd o cer:

a) cei ce au contractat cdsdtorii cu Romani;b) barbatii trecuti de 60 de ani i femeile trecute de 55 de ani;c) refugiatii politici din U.R.S.S., cari se gdsesc de mai mult de 15 ani in Romania i au bune

purtdri;d) cei recunoscuti ca find asimilati din punct de vedere etnic cu neamul romanesc.

Exceptarea se acorda individual i la cererea interesatului.Cei exceptati vor trebui sa.-0 strdmute domiciliul in alta parte a Orli.

4) Speciali0ii (incl. pescarii din Delta) i cei ce intereseaza economia generald a Tarii vor plecatotu0 §i ei. De asemenea, functionarii de Stat, judet, comund, etc. precum §i pensionarii.

5) Criteriul de selectiune: vor pleca din Romania toate persoanele mentionate mai sus, cari vor aveala data de 1 Septembrie 1943 domiciliul lor efectiv in teritoriile indicate la paragr. A.I.

6) Vor fi de asemeni evacuati: asistatii i detinutii.7) Stabilirea originel etmce se va face pe baza RecensAmantului din 1930, la care declaratiile

individuale au fost semnate de recensati, precum 0 a inventarierei din 1941.8) Se acorda dreptul de contestatie.

www.dacoromanica.ro


9) Pentru stabilirea exceptiunilor i judecarea contestatiilor, va lua fiinta in fiecare judet cdte oComisiune de Apel compusd din: Presedintele Tribunalului (desemnat de Ministerul Justitiei); unreprezentant al populatiei romane (desemnat de Presedinte); un reprezentant al populatieiucrainiene i rusesti (desemnat de Asociatiile culturale ori religioase respective).Secretarul Comisiei de Apel va fi controlorul Statistic judetedn.

10)Comisiunea de Apel va rezolva cererile in 48 de ore.

D. ORGANIZAREA TEHNICA

1) Organele administrative din fiecare comund (Primar si Notar) vor face liste de cei evacuabili, listece vor fi comunicate capilor de familie, Institutiilor unde se gdsesc evacuabilii etc.

2) Institutul Central de Statisticd va organiza birouri locale care vor ajuta autoritatile administrativein aceastd operatiune.

3) Notificarea se va face sub luare de semnaturd.4) in notificare se va fixa termenul de plecare, punctul de unde vor porni cei evacuati, mijloacele de

transport puse la dispozitie precum i destinatia.5) Notificarea va cuprinde de asemenea conditiunile In cari se face stabilirea in localitatea de

destinatie.6) Notificarea va mai indica si modul de lichidare al averei mobile.7) Averea imobiliard trece in patrimoniul Statului, fard despagubire, intruck evacuatii vor fi asezati

pe terenurile si in locuintele disponibile din Ucraina.8) In ce priveste averea mobiliard, evacuatii vor putea lua cu ei echivalentul capacitatii de Incarcare a

unei cdrute.9) Mobilierul si articolele casnice vor putea fi lichidate liber de evacuabili.10) Din inventarul agricol mort, evacuatii vor putea lua cu ei numai ceeace va intra in prevederile

dela paragr. D.8. Restul va putea fi vandut institutiei ce va fi desemnatd in mod special.11) Evacuatii vor putea lua cu ei inventarul agricol viu ce-1 vor socoti necesar, cunoscand insA cd

animalele nu vor putea fi transportate pe C.F., camioane, etc. Transportul lor va fi fAcut deci pejos. Restul va putea fi vandut institutiei ce va fi desemnatd in mod special.

12) Pentru a se stabili preturile bunurilor vandute de evacuati, va lua fiint d. in flecare comund oComisiune compusd dintr'un delegat al Statului (Primarul, Notarul sau un reprezentant alAdministratiei comunale) si un delegat al evacuatilor cari vor fixa, de comun acord, preturiletinand seama de valoarea reald a bunurilor in chestiune.

13) Cerealele i legumele vor putea fi luate de evacuati in limitele indicate la paragr. D.8. Restul va fivandut, la prepil stabilit in conditiunile sus-indicate, institutiei ce se va desemna.

14) Evacuabilii urbani vor putea lichida in mod liber intregul lor avut mobil si lua cu ei lucrurile cedoresc. Fac exceptie de la libertatea lichiddrei numai articolele cari ar fi blocate: land, piei, fier,cauciuc, etc.

15) Evacuatii vor putea lua cu ei vehiculele cu tractiune animald. Acelea cu tractiune mecanicd(automobile, camioane, motociclete, etc.) vor trebui lichidate.

16) Se va interveni pe langa autoritatile germane pentru ca Romanii ce pardsesc teritoriul administratde ele sd-si poatä lua cota-parte din bunurile colective.

17) Valutele strdine si metalele pretioase posedate de evacuabili vor fi declarate la B.N.R. ori laautoritAtile desemnate de aceasta, In 24 de ore de la primirea notificdrei de plecare. Nici o valoarecare n'a fost declaratd nu va putea fi luatd de evacuabili.

18) Metalele i pietrele pretioase, salbele i valutele strdine vor fi rdscumparate de B.N.R. la cursulreal.

19) Se va permite totusi evacuatilor sd ia cu ei salbele i pietrele pretioase ce vor fi fost declarate,conform paragr. D.17., ca servind exclusiv drept podoabd.

www.dacoromanica.ro

414 Viorel Achim 20

20) Evacuatii vor putea lichida creantele particulare, rentele de Stat, actiunile, etc. ce posedd.21) Regimul datoriilor i impozitelor in restanta ale evacuatilor se va stabili potrivit unor norme cat

mai largi cu putinta in favoarea acestora, in sensul unei absolviri.22) Evacuatii vor depune la B.N.R. sau la autoritatile desemnate de aceasta toate sumele in Lei ce le

au asupra lor, primind in schimb monedd admisa a circula in teritoriul de destinatie.23) Pensiile i ratele de Asigurari Sociale vor fi plAtite celor stramutati in Transnistria din bugetul

acestei provincii. Celor stramutati dincolo de Bug li se vor restitui integral retinerile pentru pensiipentru Asigurari Sociale.

24) Evacuatii vor putea lua cu ei actele lor de stare civila, identitate, etc. Toate acestea vor fidesfigurate prin perforare la punctul de ie0re de pe teritoriul roman.

25) Bunurile mobile §i imobile lasate de evacuati inclusiv culturile neculese vor fi luate in primirede autoritatile comunale, cari vor intocmi inventarul gospodariei pe baza declaratiei de la paragr.D.26.

26) Evacuatii sunt datori a da la plecare o declaratie de toate bunurile mobile 0 imobile ce au lAsat inTara (cu exceptia celor deja lichidate).

27) Pe toata durata operatiunilor de stramutare a populatiei se va infiinta un cordon de paza pe o liniece se va determina. Intrarea i ie0rea din Basarabia, Bucovina 0 judetul Tulcea va fi ingaduitanumai prin punctele 0 in conditiunile ce se vor fixa.

28) Romanii cari parasesc Ucraina vor declara organelor Institutului Central de Statistica toatedrepturile i bunurile ramase in tinutul de origina..

E. TRANSPORT

1) Evacuatii vor pleca fie cu mijloace proprii, fie cu calea ferata, coloane de camioane, carute etc.,puse la dispozitie de autoritati.

2) La transportul pe cale ferata, camioane, etc. nu se admit animale vii (vezi i paragr. D.11).3) Greutatea maxima admisd pentru fiecare persoana este de 250 kg. (vezi §i paragr. D.8).4) Transportul este gratuit.5) Organizarea etapelor este in sarcma organelor ce vor executa pe teren operatiunile de stramutare.6) Fiecare convoiu de evacuati va avea un §ef responsabil ales de ace§tia, care se va ingriji de

intretinerea evacuatilor.

F. ASISTENTA

1) Pe teritoriul Romaniei pana la Nistru, asistenta sanitard a evacuatilor cari se afla in drum spreUcraina, va fi asigurata de Crucea Ro0e a Romaniei 0 de Consiliul de Patronaj al OperelorSociale in colaborare cu autoritatile sanitare locale, precum cu celelalte organizatii de AsistentaSociala.

2) in Transnistria, sarcina aceasta revine autoritatilor sanitare civile locale.3) Dincolo de Bug, asistenta sanitara va fi asigurata prin centre organizate pe etape i prin medici

evacuati carora li se vor pune la dispozitie mijloacele necesare.4) Pentru Romanii ce yin din teritoriul ucrainian, asistenta sanitara va fi asigurata pana la Bug de

formatiunile sanitare militare.5) In Transnistria, de autoritatile sanitare civile.6) In Basarabia, Bucovina, etc. de Crucea Ro0e a Romaniei 4i de Consiliul de Patronaj al Operelor

Sociale, in colaborare cu autoritatile sanitare locale, precum I cu celelalte organizatii de AsistentaSociala.

si

gi

www.dacoromanica.ro


G. COLONIZAREA

1) La wzarea Romanilor din Ucraina se va tine seamd de urmätorii factori:mediul rural §i urban;wzarea geograficaindeletniciri.

2) Primul lot: Romanii refugiati din zonele ocupate de armata sovieticd.3) Al doilea lot: Romanii din Transnistria, mergand de la Rdsärit spre Apus.4) Pentru al treilea lot: Romanii dintre Bug i Nipru, se vor duce negocieri cu autoritdtile germane.5) In Bucovina se va proceda concomitent i la o colonizare internd.

H. FINANTAREA

1) Se va intocmi un buget al administratiei Insarcinate cu executarea operatiunei schimbului de populatii.2) Se vor deschide credite extra-ordinare pentru cheltuielile reclamate de operatiunea de colonizare.3) Data fiind urgenta operatiunei, se va deroga de la dispozitiunile generale ale legii contabilitdtii

publice.

I. PROPAGANDA

1) Propaganda printre Romariii din Ucraina va fi facuta de agentii Institutului de Statistica.2) Se va organiza propaganda printre notabilii Ucrainieni din Romania pentru ca ace§tia sä incurajeze

emigrarea in Ucraina a conationalilor bor.Propaganda aceasta va pune in valoare caracterul nationalist ucrainian al strämutdrii Ucrainienilorin teritoriile de dincolo de Nistru i Bug, precum i avantagiile de ordin economic ce vor avea toticei evacuati de pe urma aceste strdmutdri.

ANIC, fond Pre§edintia Consiliului de Mini§tri, dosar nr. 1155/1943, f. 6-17.

Nr. 3

MINISTERUL AFACERILOR STRAINEDirectiunea Politica

SCHIMBUL DE POPULATII ROMANO-RUSO-UCRAINIANSI ASIGURAREA FRONTIERELOR ROMANIEI

Frontierele politice ale Romaniei nu s'au confundat mai niciodatã cu cele etnice, nici chiar InRomania Mare.

led situatia la hotarul rdsäritean:

A. Basarabia (cifrele din 1930 rotunjite la mii):

RomaniRuiRuteniBulgariEtc.

351.000314.000164.000

1.611.000

829.00012,3%11 %5,7%

56,2%

28 %

15,8%

si clima;

www.dacoromanica.ro

416 Viorel Achim 22

B. Iar pentru Bucovina:

Romani 380.000 44,5%Ruteni 236.000 27,7%Etc. 27,8%

Minoritatile slave din aceste provincii sunt concentrate cu deosebire la cele doua extremitati:in cele trei judete din Sudul Basarabiei, care pazesc Gurile Dundrei si Nistrul e o masa compacta de:

365.000 Slavi (+ 22.000 de Lipoveni in Jud. Tulcea)fata de 235.000 Romani;in cele trei judete din Nordul Basarabiei si Bucovinei (Hotin, Cernauti, Storojinet) grupul slay e de:

fata de436.000 Slavi273.000 Romani

E de observat ca, pe cand strainii din Buceag Infatiseaza un intrand In teritoriul etnicromanesc, cei din Nord formeaza o rasie in directa continuitate cu Ucrainienii din Galitia si Podolia.Primejdia, Inteo conjunctura politica defavorabila Romaniei, este la fel de mare in ambele directii.

C. Dincolo de Nistru avem o masa importanta de Romani, asupra careia suntem in sfarsitlamuriti multumita Institutului Central de Statistica:

intre Nistru si Bug sunt cca. 200.000 de RomaniDincolo de Bug " " 150.000

Cum s'a ajuns la aceasta Intre-patrundere etnica? Rutenii s'au ivit in numar mic in NordulMoldovei, Inca din vremea cand Principatul era intreg. Deasemenea Romanii (Moldoveni si Mocani)au trecut din proprie initiativa, In grupuri restranse, la Rasarit de Nistru, mai ales in timpulindependentei Cazacilor. Dar toate celelalte miscari de populatie de o parte si de alta sunt produsulpoliticii de colonizare rusesti si austriace. Moldovenii au fost luati in Rusia, unii odata cu Cantemirdupa dezastrul de la Stanilesti, altii de generalii imparateselor Ana si Ecaterina II-a. In Bugeacul golitde Mari la 1812, Rusii au construit un mozaic de nationalitati, in care un grup important II formeazaBulgarii luati de armatele Tarului in diferitele campanii din Balcani.

Noua stapanire straina din 1940 in Basarabia si Bucovina a insemnat o reluare masiva a politiceide desnationalizare, Bolsevicii inovand numai In ce priveste brutalitata metodelor. Pe de alta parteGuvemul german, in intelegere cu cel sovietic, a repatriat pe minoritarii germani din cele doua provincii.

Inca din toamna anului 1941, Basarabia, Bucovina (ca si majoritatea teritoriilor de la Rasarit deNistru locuite de Romani) au fost puse sub stapanirea armatelor noastre si in parte sub administratiadirecta romaneasca, ivindu-se astfel posibilitatea unei politici romfinesti de re-colonizare.

Din provinciile realipite au fost evacuati aproape toti Evreii si Tiganii. Pe de alta partecomandamentele din zona de operatii au primit ordinul de a inlesni intoarcerea tuturor bastinasilorstramutati de stapanirea sovietica in 1940-1941. Dar aceasta s'a facut Para nici o discriminare etnica,aducandu-se si toti minoritarii cari au voit sa se intoarca.

Nu cunoastem aritmetica acestor schimbari. Institutul Central de Statistica va putea da cifreprecise. Ori care ar fi ele, este evident ca golul produs de plecarea Germanilor si Evreilor vine pestetot in favoarea majoritatii: el compenseaza pierderile romanesti in regiunile cu preponderentaromaneasca, dar Intareste elementul slay, acolo unde acesta domina.

In ce priveste pe Romanii de la Rasarit de Nistru, D. Maresal Antonescu a dat dispozitiuniInstitutului Central de Statistick Inca din toamna anului 1941, sa-i recenseze In vederea repatrierei.

" "

www.dacoromanica.ro


Prin acelegi dispozitiuni, Subsecretariatul de Stat al Romanizarii fusese insdrcinat a pregdtidin vreme repatrierea Romanilor de peste Bug (Subsecretar de Slat fiind atunci Dl. GeneralZwiedenek).

Ulterior, Subsecretariatul de Stat al Romanizarii a constituit o comisie pentru repatriereaRomanilor de peste Bug. Aceastd comisie care functioneazd sub pre§edintia D-lui General I. Arama,trateazd problema celor 150.000 de Romani numai pe calea rezolvdrei cererilor individuale de repatriere.

Ministerul Afacerilor Strdine a studiat prin diferite organe ale sale problema in intregul ei. Incadin August 1941 s' a prezen.at solutia schimbului de populatii. Este solutia intreaga i singuradefinitivd, intrucat are in vedere §i salvarea unui important grup etnic supus mai curand sau maitarziu pieirei, dar §i romanizarea unor provincii a cdror soartä ar mai putea fi adusa in discutie.

Concentrarea fortelor etnice pe teritoriul Statului national a fost urmaritä i realizatd cu multfolos de tdri mai mari, ca Germania, sau mai mici, ca Grecia §i Turcia. Dacd Romania ar fi adoptatprincipiul schimbului de populatii Inca de la 1918-1920, e foarte probabil cd ar fi .avut astazi ofrontierd mai build in Dobrogea, in Banat, sau in Transilvania. Conducerea Statului Roman a fost insdpreocupata in trecut mai mult de armdtura juridicd a statutului nostru teritorial, cleat de consolidarealui etnicd. $ovdelnica politica de colonizare schitatd in Cadrilater a fost indbu§itä de consideratiielectorale §i de interesele unor amatori de latifundii.

Primul termen al acestei vaste operatiuni proiectata, adicä evacuarea minoritatii ruso-rutene,nu comporta multd discutie.

S'ar putea obiecta cä noi am oferi astfel o justificare indirecta Ungariei, pentru expluzareaRomanilor din Transilvania de Nord. Rdspunsul la aceastd obiectie 11 constituie ins4i inlocuireaelementelor alogene cu tot atatia Romani din tinuturile sovietice. Toatä lumea §tie cd Ungurii nuurmdresc un asemenea schimb cinstit, ci o evacuare unilaterald.

Mai ramane ca transferul sä se facä in asemenea conditiuni de cinste §i omenie, de respect aldrepturilor i proprietdtilor celor evacuati, incat sd fie deasupra oricarei discutiuni, iar comparatia cuprocedeele ungure§ti §i sovietice sd fie o propaganda vie in favoarea noastra..

Fata de al doilea termen al operatiunii, anume aducerea Romanilor din teritoriile ruse§ti §iucrainiene, se pot ridica i s-au ridicat diferite obiectii:

1) Locurile libere din provinciile desrobite apartin fo§tilor luptdtori. Nimeni nu se gande§te acontesta drepturile acestora, cd.5tigate prin jertfa §i vitejie. Dacd se considerd numai teritoriile liberatede Germani §i Evrei (populatii in mare parte urbane), nu numai cä n'ar fi loc pentru altcineva, darprobabil cd nici n'ar fi loc deajuns pentru fo§tii luptätori. Plafonul e de:

454.000

insd totalul Ru§ilor §i Rutenilor din Basarabia, Bucovina §i Delta este de:

930.000

Adunand cele cloud cifre obtinem totalul de:

1.384.000,

care intrece cu mult maximum previzibil de fo§ti luptatori cu familiile bor. Desigur cd e vorbadeocamdatd de o operatie perfect echilibrata, care O. inceapd cu zonele primejduite de la GurileDundrei §i din Nord.

2) E o intrebare mult mai grava: sunt Moldovenii din RäsArit Romani adevdrati? Nu riscamoare sd aducem oameni care nu §tiu §i nu vor sä §tie de Romania §i, mai ales, desdvar§iti comuniti?

www.dacoromanica.ro

418 Viorel Achim 24

Rdspunsul II dau urmAtoarele constatdri:Cea mai adormitd constiintd romaneascA la unul care vorbeste romaneste din leagdn, e de

preferat celui mai leal" cetatean roman care vorbeste i simte ruteneste la frontiera Ucrainei.Moldovenii din Rdsdrit au rams de cloud sute de ani Moldoveni, pierduti printre milioane

de Ucrainieni. Ne putem oare indoi cd se vor simti Romani dupd cativa ani petrecuti intre milioanede Romani?

Rutenii nostri au rdmas Ruteni in 20 de ani de stdpanire romaneascd si tot astfel ar rdmanecloud sute de ani de aci incolo.

Romanii care n'au cunoscut Inca Romania n'au fireste nici sentimente ultra-nationaliste, darnici ultra-comuniste. Ei stint ceea ce Ii indeamnd firea lor: Moldoveni iubitori de proprietateindividuald. Interesul lor personal coincide cu marile interese nationale. intr'o tard romaneascd, caresa le dea ogoare, ei vor reprezenta acelas capital ethic ca rdzesii orheeni. Deci sä nu le obiectdm pe deo parte cd sunt comunisti, pe de alta cd sunt interesati fiindcä vor pdmant.

In sfarsit, Statul roman are in mand generatia urmAtoare. De el depinde ca scoala, biserica,administratia o administratie cinstita. armata o armatd in care sd fie tratati cu omenie sA faca

din copiii de Moldoveni adusi la locurile de bastind, buni Romani.Moldovenii din Räsdrit s'au compromis cu armata noastrd de ocupatie, mai ales ajutand

hrdnind in tot timpul iernei trecute pe soldatii romani care se intorceau dela Don. Mai trebue oaltd indicatie asupra sentimentelor lor? Soarta care-i asteaptd o vedem aevea la populatiile dinCaucazul evacuat.

Addugam cã Reichul a facut probabil un rationament asemdridtor, repatriind o bund parte dinGermanii din rdsdrit, card a se teme de acesti comunisti".

3) Se mai poate aduce o intampinare de ordin practic, anume cd organizarea unei vaste migratiuniar stingheri transporturile militare i ar turbura ritmul vietei economice, atat de necesar rdsboiului. Inafard de faptul cd inteo problemd de asemenea important d. nu este iertat sã ne oprim in fata piedicilormateriale, existd posibilitatea de a se efectua aceastd operatiune cu mijloacele si prin cadrele afldtoare lafata locului. Ceeace au putut realiza Bulgarii in Cadrilater atat de bine si de repede, nu este imposibil derealizat pentru un Stat ca al nostru. Ne marginim sd &dam pe scurt ca lucrul s'ar putea face fail a seperturba viata economicd i organismul Statului, in conditiunile urmAtoare:

Transportul

Asezarea

intreaga operatie

cu trenul, pe linii care nu servesc transporturilor militare;pe sosea cu cdrutele proprii ale emigrantilor (ca la schimbul de

populatii din Dobrogea).corespunzatoare ocupatiei avute in trecut: Muntenii la munte

(Caucaz Bucovina), campenii la ses (Bugeac), podgorenii la vie(Orhei), plugarii in holda, mocanii la ciobdnie.

pe zone succesive de evacuare, respectiv de colonizare (tot ca inDobrogea).

Atitoriatile insdrcinate cu transferul de populatii sd fie de o cinsteexemplard si sd trateze cu toate menajamentele si cu tot respectulomenesc, atat pe Romanii imigranti, cat si pe minoritarii emigranti.E de dorit sd se evite schimbdrile de destinatie si provizoratul si, ingeneral, sA nu se repete scenele petrecute in Dobrogea i, de curand, inTransnistria.

4) Suntem datori sI examindm aspectul international al schimbului de populatii romano-ruso-ucrainian.

si

www.dacoromanica.ro


Romania nu are o asigurare explicita pentru frontiera Ceremusului i Nistrului din partea niciuneia din marile Puteri care vor avea sd-si spund cuvantul la sfarsitul rdsboiului. Dimpotrivd, toateindiciile sunt cd statutul Basarabiei i Bucovinei va fi pus in discutie in intregime sau, in cel mai bun caz,in privinta regiunilor cu populatie slava predominantd din Nord si din preajma gurilor Dundrii.

Pretentiunile Rusiei Sovietice nu sunt limitate, Ifl ce ne priveste, la provinciile invadatein 1940, dar acestea reprezintd un prim punct nelipsit din programul sovietic de anexiuni, iarprezenta unei masse importante de Rusi, Ruteni si Bulgari (1.150.000 de slavi In 1930) este unul dintemeiurile invocate.

Guvemul Marei Britanii, care a declarat rdspicat cd nu recunoaste arbitrajul dela Viena nu s'apronuntat in public asupra Basarabiei i Bucovinei. Cercurile britanice cele mai favorabile aliatului rus,sustin toate revendicarile sovietice. Dar nici chiar cercurile cele mai favorabile Romaniei, nu pledeazdpentru frontiera din 1939, ci pentru -cedarea dire Rusia a regiunilor din Nord si a celor din jural GurilorDundrii cu majoritati slave. Aceasta propune de pildd cunoscutul filoroman R. W. Seton-Watson, inrecenta sa lucrare Transylvania, a Key-Problem (Oxford, 1943).

Guvernul Statelor Unite a evitat deasemenea sd se pronunte. Putem considera cd. el se vaconduce dupd doctrina Stimson" care postuleaza nerecunoasterea schimbarilor teritoriale efectuateprin fortd, precum i dupd principiul autodetermindrii nationale, incorporat in punctul II al declaratieidin Atlantic (valabild si pentru Guvernul britanic i la care a aderat de altfel i U.R.S.S.).

Cat despre Germania, nu putem pune la indoiald lealitatea unui aliat. Totusi suntem datori saconstatam o schimbare netd a atitudinei ei cu privire la Ucrainieni. De unde la inceputul rdsboiuluiReichul se ferea sd contracteze vre-o obligatie fata de populatiile din U.R.S.S., sau sd le incurajeze invre-un fel, acum necesitatile schimbate ale luptei 11 fac sa intrebuinteze anumite elemente locale,cdrora le da o structurd astAzi militard, maine, poate politica.

Printre manifestarile pan-ucrainiene tolerate de Germani si care ne privesc direct, sunt anumiteharti ale Ucrainei apdrute de curand i cuprinzand regiunile cu majoritati slave din Bucovina siBasarabia.

In afard de aceasta, Guvernul Reichului a luat doud initiative care privesc direct pe Moldoveniidin teritoriile rdsdritene, anume:

A hotarat reinfiintarea proprietatii individuale in aceste teritorii, masurd care ar fi un indemnpentru Romani sd rdmand unde sunt rdspanditi astAzi.

A organizat trimiterea tineretului in Germania pentru muncd. Aproape fiecare familie deRomani a fost lovitd de aceastd mdsurd, de care minoritarii germani de acolo au fost scutiti. Nu e nicio indoiald cd Moldovenii ar prefera sd fie luati in Romania de cat in Germania. Pe de altd parte, n'ar figreu sd obtinem dela aliatii nostri sd ia Ucrainienii dela noi in locul Romanilor din Ucraina.

Din cele de mai sus rezultd cd posesiunea Basarabiei i Bucovinei ne-ar putea fi asiguratanumai in cazul cand statutul teritorial din aceastd parte a Europei ar fi elaborat de puterile cari acceptdprincipiul auto-determindrii nationale. Acest principiu, care formeazd si a format intotdeauna cel maiputernic temei al existentei Statului roman, implica totusi, inteo strica aplicare, renuntarea laJudetele Cernauti, Storojinet i Hotin, la Basarabia de Sud si poate chiar la Gurile Dundrii.

Remedierea acestei situatii, prin omogenizarea celor doud provincii, multumita schimbului depopulatii ar intdri fard indoiald pozitia Romaniei in toate ipotezele.

E drept cd la 1920 ni s'a recunoscut Basarabia si Bucovina ca i Cadrilaterul, in intregime,contestatii de frontierd in punctele de slabd consistenta etnicd romaneascd. Nu avem insd nici unmotiv sA credem cd acest lucru se va repeta. Cedarea la 1940 a Cadrilaterului a fost aprobatd de totiprieteni, dusmani i neutri. Nu trebue sA uitdm cd punctele noastre discutabile riscd sd devind oricandmica monedd de schimb intre Mari le Puteri. Acesta a fost cazul Basarabiei la 1878 sau la 1939-1940.

5) 0 obiectie de ordin juridic ar fi aceea cd dreptul international nu recunoaste ocupantuluiputinta de a face transferuri de populatii. E foarte adevarat, dupd doctrina clasicd. Dar oriceconsiderent juridic afara numai dacd face parte din temeiul existentei noastre ca Stat trebue sA

farl

www.dacoromanica.ro

420 Viorel Achim 26

cedeze in fata unei necesitAti nationale atat de grave*. Apoi mice ordine juridicA e valabild Intreindivizi sau State fAcand parte din aceeasi comunitate de civilizatie, care acceptd aceleasi valorirespect/ un minimum de principii comune chiar cand sunt in conflict. Acesta nu este cazul intre noiRusia Sovieticd. Numeroasele incalcdri ale dreptului international de dire Soviete nu ne obligddesigur sd facem intocmai, dar ele ne ingaduie sd iesim din cadrul strictei doctrine atunci cand uninteres national major o cere, si mai ales cand rdmanem in cadrul strictei echitAti.

E adevdrat a in clipa de fata ar fi de infruntat un risc, anume de a indispune si mai mult RusiaSovietica impotriva Romaniei. Trebue observat insd cA, fatd de dispozitia si de planurile pe care le-aexpus cu toatd limpezimea fatA de noi, situatia noastrd n'ar avea cum sd se inrAutateascd sensibil inaceastd privintd.

Mersul operatiunilor militare din ultima vreme a adus o noud intorsaurd. Autoritatile militaregermane evacuand diferite populatiuni nerusesti din zonele din care s'au retras, au luat cu eleinitiativa in ce priveste pe conationalii nostri, inlesnind venirea celor care au motive sd se teamd deintoarcerea rusilor. Fireste cd si unele comandamente romane au fAcut la fel, desi au mai putindlibertate in aceastd privinte.

Dar aceste initiative disparate au avut urmari foarte putin satisfacdtoare, cand e vorba deasezarea refugiatilor. Se poate cita cazul grupurilor dela Bairac (N. E. Gorlovka) si Dunaievka(Sud Melitopol).

Oamenii porniti pe drumuri au fost purtati intai in Basarabia, apoi in Transnistria, un singur satfind rdspandit in cinci judete diferite, in case care trebuesc intai ref/cute din temelie.

Astfel problema Romanilor din Rusia SovieticA a inceput sd fie rezolvatA partial, fie dininitiativa lor insile, fie din cea a aliatilor nostri. Nefiind insd pusd in legdturd cu problemaomogenizarei etnice a Basarabiei i Bucovinei, prin evacuarea Rutenilor si a Rusilor, aceastd operatienu dispune de spatii de colonizare.

Acum este necesard o coordonare a operatiunilor incepute, nu numai pentru a servi pe Romaniicare cautd refugiul la noi, dar i pentru a asigura granitele disputate ale Romaniei de maine. Avemrdspunderea de a nu ldsa sd treads. un prilej unic.

Nu este prea tarziu pentru transferul de populatii in chestiune. De altfel momentul cel maipotrivit este inceputul toamnei.

In momentul de fatd Guvernul roman si-a manifestat hotdrirea de a pdsi la o solutiunedefinitivd a acestei probleme prin urmAtoarele initiative:

1) Declaratii publice repetate precizand ca Romania nu are intentia de a anexa Transnistria.2) Obtinerea adeziunei de principiu a Guvernului german pentru transferul Romanilor din zona

de dincolo de Bug.3) Convocarea comisiunei inter-departamentale intrunitd astazi la Ministerul Afacerilor St dine

pentru a intocmi i supune de urgentd Guvernului un plan arndnuntit in vederea efectudreischimbului de populatii intre minoritarii rusi i ruteni din Basarabia si Bucovina si Romanii dedincolo de Nistru si Bug".

20 Septembrie 1943 Titu Rddulescu-PogoneanuSecretar de Legatiune

ANIC, fond PreFdintia Consiliului de Min4tri, dosar nr. 1155/1943, f. 18-29.

De altfel scrupulul juridic n'a 1mpiedicat deportarile Acute de bol§evici, nici evacuareaEvreilof i Tiganilor.

in cazul Romanilor dela Moldovanskaia (Cuban), comandamentul german a notificatofiterului roman de legatura: Daca nu-i luati D-vs, ii ham noi."

www.dacoromanica.ro

Proiectul din 1943 421

THE PROJECT OF THE GOVERNMENT IN BUCHARESTCONCERNING THE ROMANIAN-RUSSIAN-UKRAINIAN

POPULATION EXCHANGE (1943)

Abstract

During World War II the Antonescu Government targeted the completeRomanianization of Bessarabia and Bukovina, so that Romania's rights to theseprovinces become unquestionable in the future. This could be achieved by sendingthe minorities (mostly Ukrainian and Russian) over the borders and repatriating ofthe Romanians living in the USSR. As early as 1942, the problem of a populationexchange at the eastern and north-eastern borders of Romania was examined by theMinistry of Foreign Affairs. The Interdepartmental Commission for PopulationExchange was established and in 1943 the Romanian Government decided to give"a total and definitive solution" to this issue. On 20-25 September 1943 theInterdepartmental Commission for Population Exchange gathered in Bucharest andworked out a detailed plan for the Romanian-Russian-Ukrainian populationexchange. This population exchange was meant to involve on the one hand, all theRomanians living in the territories east of the Dniester and the Bug (approximately400,000 individuals), and on the other hand, all the Russians and Ukrainians ofBessarabia and Bukovina, as well as those living in Tulcea County (in the area ofthe Danube Delta) in total, approximately 930,000 individuals: 351,000 Russiansand 314,000 Ukrainians of Bessarabia, 237,000 Ukrainians of Bukovina, and22,000 Russians and Ukrainians of Tulcea County. The developments on theSoviet front in the autumn of 1943 made impossible the implementation of thispopulation exchange. The only achievement was the repatriation of several groupsof ethnic Romanians from the Soviet territory. The materials of the conference of20-25 September 1943 are published in the annex to the present study whichincludes the report entitled The Romanian-Russian-Ukrainian PopulationExchange and the Securing of Romania's Borders by Titu Radulescu-Pogoneanu,secretary of legation.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CULTURA REFUGIULUI.ELEMENTE ALE PROPAGANDEI CULTURALE A

REZISTENTEI EXILULUI POLON DIN ROMANIA, 1939-1945

FLORIN ANGHEL

Propaganda initiata de care refugiatii poloni in favoarea restaurarii statuluiimpartit intre Germania §i U.R.S.S. §i pentru mentinerea spiritului patriotic a fostuna extrem de diversa (prin presa, conferinte, volume, bropri, toate in limbapolona sau, dimpotriva, prin traduceri din polond in romana §i invers), sprijinitä decatre opinia publica romaneasca i, totodata, cu un mare impact atat in randulrefugiatilor din Romania, cat i al cercurilor in exil din Occident, in perioada celuide-al doilea rdzboi mondial.

Societatea romaneasca era bine informatd, chiar de la deschidereain septembrie 1939, asupra a ceea ce se petrecea in tara vecind i aliata. Presa, inspecial, a demarat o ampla campanie propagandistica vizand apropierea cititoruluiroman de istoria, geografia, cultura i politica statului polon. Pe de altä parte,lucrari ale timpului, publicate de catre romani care au supravietuit in septembrie1939 la Var§ovia, au provocat un impact emotional fard precedent, facand aproapenecesara o apropiere de propaganda exilului polon.

Astfel, trimisd de &ate savantul N. Iorga cu o bursa la Institutul de StudiiOrientale din Var§ovia, tandra slavistä Eufrosina Dvoicenco a läsat, in urma ederiisale in Po Ionia in august-octombrie 1939, poate cea mai tulburatoare relatare inlimba romana a potopului" din septembriel. Dupd ocuparea Varwviei, solitararomanca (refugiata intr-o suburbie) descoperea un peisaj apocaliptic, catastrofasintetizata din punct de vedere semantic de catre un necunoscut, cu care se

E.D. (Eufrosina Dvoicenco), In Po Ionia Entre viajd ci moarte, prefata de N. Iorga, Valenii deMunte, 1940. Eufrosina Dvoicenco a publicat, in a doua parte a anilor '30, interesante articolevolume de istorie a literaturii vechi romanesti si a influentelor slave in cultura romana. Ne-am oprit ladoar cateva exemple: Alexandru Ha4deu ci literatura populard, Valenii de Munte, 1936; Viata riopera lui PuAin in Basarabia influenja sa asupra scriitorilor romdni, Bucuresti, 1937; 0 satirdpolond imitate': de Asachi §1 C. Stamati, In Revista Fundatiilor Regale" 1938, nr. 8. inainte desrarsitul celui de-al doilea razboi mondial a parasit Romania i s-a stabilit la Philadelphia, in S.U.A.,unde a lucrat la American Philosophical Society. In revista acestei prestigioase institutii a publicat, deasemenea, numeroase studii de istorie. Savantului N. Iorga Ii va dedica o lucrare speciala, Obituary.N. lorga, a giant of Southeastern Europe, in Byzantion", t. XVII, 1944-1945.

Revista istoricr, tom XI, nr. 5-6, p. 423-436,2000

§i

qi

ostilitatilor,

www.dacoromanica.ro

424 Florin Anghel 2

intalne§te la portile oraplui distrus: gruzy i trupy" (ruine §i cadavre"). inincercarea de a strabate fostele strazi centrale, toate distruse, romancei i s-ainfati§at un spectacol infiorator: mii de starvuri in putrefactie"2. Casele eraudaramate, trotuarele gaurite de schije, pe oriunde se puteau vedea gramezi de firetelegrafice rupte, resturi de vagoane de tramvai §i autobuze ciuruite de gloante.Superbele parcuri §i gradini var§oviene fusesera prefacute in cimitire, pline demorminte improvizate, cu cruci albe, simple, uneori impodobite cu mici statui,culese probabil de prin ruinele bisericilor"3.

Aceasta povestire credincioasa" a tinerei cercetatoare reprezenta oconfirmare a intelegerii §i bunatatii de care dadusera dovada romanii in momentuldezastrului polon4. De partea polona, acest lucru a fost la timpul respectivreceptat cu emotie, dovada find multele marturii §i, totodatd, presa de limbapolona din Romania. In acest mod, am apelat la un articol sugestiv intitulat Nuvom uita" (Nie zapomniny"), publicat in cotidianul bucure§tean Kurier Polski"din 19 octombrie 1939: Nu voni uita niciodata primele clipe dupa trecereagranitei. CopleNi de ingrozitoarea nenorocire a intregului popor, condamnali lasoarta grea a pribegiei, am inteles de la bun inceput cd ne aflám pe peimeintul unorprieteni, cd inimile romdnilor bat in ritmul prieteniei sincere pentru toti polonii, cdei trdiesc nefericirea noastrd

Asupra numarului de refugiati poloni In Romania, din toamna anului 1939,nu am reu§it sa stabilim un consens istoriografic. Sunt surse, bine informate, dinrandul istoricilor romani, care avanseaza cifra de 100 000 de persoane6, in vreme cealtele, din Occident, vorbesc de 65 000 de refugiati, dintre care 23 500 soldati §i

2 ED., In Polonia, intre viata i moarte, p. 71.3 Ibidem, p. 39.4 Cea mai completA lucrare apartine istoricului polon Tadeusz Dubicki, Polscy uchodzcy w

Rumunii, 1939-1945, Warszawa, 1995. De asemenea, o bibliografie minimald In limba romanAtrebuie sA aibA In vedere A. Karetchi, L. Esanu, Poporul roman in sprijinul refugiatilor polonezi inanii celui de-al doilea razboi mondial, in A.I.I.A. A.D.X., t. VII, 1970; Idem, Demnitari polonezirefugiati in Romania la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, in A.I.I.A. A.D.X., t. XII, 1975;Aurel Loghin, Dumitru Tutu, Sprijinul acordat de Romania refugiatilor polonezi in anii celui de-aldoilea razboi mondial, In Analele Institutului de Studii Social-Politice", an XIV, nr. 4, 1968; MilicAMoldoveanu, Contributii privind relatiile romano-poloneze in timpul celui de-al doilea razboimondial, in R.I., 1979, nr. 6; Florin Anghel, Cateva date despre polonezii din Romania. Minoritateapolona fi refugiatii, 1939-1940, in R.I., 1977, nr. 7-8. De asemenea, W. Bieganski, Wladzerumunskie wobec internowaania i uchodzstwa polskiego w Rumunii, in vol. Najnowsze dzieje Polski,t. VIII, 1964, p. 45-82.

5 Nie zapomniny, In Kurier Polski", Bucuresti, an VII (IX), nr. 434, 19.10.1939. In acordareatraducerii, am folosit drept model varianta oferita. de Ion PetricA, Literatura polond in Romania intimpul celui de-al doilea razboi mondial, in volumul Relatii culturale romdno-polone, Bucuresti,1982, p. 218.

6 A. Karetchi, L. Esanu, Demnitari polonezi, extras, p. 1.

www.dacoromanica.ro

3 Cultura refugiului 425

ofiteri (conform agentiei Reuter si cotidianului britanic Manchester Guardian", inseptembrieoctombrie 1939)7. Evidenta Comisariatului General pentru RefugiatiiPolonezi (care a functionat in cadrul Ministerului roman de Interne, in perioada26 septembrie 1939-1 ianuarie 1944) a consemnat 49 547 persoane cu cetateniepolona care au primit azil pana la data de 4 octombrie 1939 (dintre care 23 035militari)8. Autorul acestor randuri a avut ocazia sa investigheze arhivele polone si aobservat, spre exemplu, ca prin intermediul Consulatului polon de la Constanta, intoamna 1939primavara 1940, un numar insemnat de refugiati au tranzitatRomania si au plecat prin Marea Neagra spre Occident fara a fi inregistrati sauconsemnati de Care autoritatile romane9.

In ajutorul refugiatilor poloni, statul roman nu s-a implicat doar la nivelulmisiunii umanitare si administrative: reactia politica a fost si ea extrem de abila(prin mentinerea neutralitAtii), dar extrem de explicita. In acest ultim sens, aducemargumentul ca, dorind sa recunoasca oficial loialitatea de care a dat dovadacomunitatea polona din Bucovina fata de ROmania Mare, guvernul roman i regeleCarol al II-lea au acceptat numirea lui Tytus Czerkawski drept senator desi acestanu obtinuse la alegerile din 1939, in circumscriptia Suceava, unde a candidat, dee&ceva mai mult de 19 000 voturim. La putin timp dupa numire, din toamna anului1939, Czerkawski a lamas singurul parlamentar polon activ din Europa, /Ana ladizolvarea Senatului Romaniei, in iulie 1940, si, in aceasta calitate, a fost unpermanent mediator intre minoritatea sa, reprezentantii refugiatilor i aiautoritatilor romane. Totodata, pentru eficientizarea actiunilor combinate alecomunitatii polone si ale exilului din Romania, lui Czerkawski i se datoreazdunificarea tuturor asociatiilor i gruparilor polone in cadrul Uniunii Polonilor dinRom;inia (Zwiazek Polakow w Rumunii), la 19 decembrie 1939". Mai mult decatatat, de la tribuna Senatului roman, Tytus Czerkawski incredinta autoritatilestatului ca primise mandatul comunitatii sale si al refugiatilor sa declare ferm eapolonii din Romania stau neclintiti alaturi de romani i sunt gata in oriceimprejurari la apararea cauzei romanesti" (discurs din 22 martie 1940)12.

Propaganda in favoarea rezistentei, a continuitatii statului polon si a lupteigeneralizate impotriva ocupantilor germani i sovietici s-a facut, cu precadere, incadrul presei de limba polona din .Romania, dupd septembrie 1939 aparand unnumar semnificativ de titluri, cu Ufl tiraj mare pentru situatia la care facem referire.

7 Idem, Poporul roman in sprijinul...8 Aurel Loghin, Dumitru Tutu, op. cit., p. 40.9 Archiwum Akt Nowych, Warszawa, fond Kosulat Honorowy w Konstancie, dosarele 20 i 21.1° Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, fond 71/1920-1944 Romania, vol. 385, f. 242.

Marturia personala a lui Tytus Czerkawski este consemnata in Kurier Polski w Rumunii", Cernauti,an VII(IX), nr. 286 (416), 9.07.1939, p. 5.

Kurier Polski", Bucurqti, an VII(IX), nr. 459, 24.12.1939.12 Mem, an VIII(X), nr. 531, 22.03.1940.

www.dacoromanica.ro

426 Florin Anghel 4

,

Din data de 19 octombrie 1939 principala publicatie polond din Romania, KurierPolski", a devenit cotidian §i si-a mutat redactia de la Cernduti la,Bucure§ti,aflându-se sub conducerea senatorului T. Czerkawski §i a lui Piotr Mizumka (pandin vara anului 1940)13. Distribuitä in peste 13 000 de exemplarem, Kurier Polski"ajungea §i in Ungaria, Franta sau Marea Britanie §i reprezenta singurul centruoficios de legaturd intre familiile polone din Europa Centrald §i de Sud-Est §i celedin Occident.

in eficientizarea propagandei polone din România s-a implicat, extrem deactiv, i Biserica Cato lid. Astfel, Arhiepiscopia Catolicd de Bucure§ti a inceput säfinanteze, de la 1 decembrie 1939, un sdparnanal catolic intitulat Nowa Polska",sub conducerea lui W. Zajaczkowski, §i care a aparut pand la 16 iunie 1940,grupfind in jurul lui nume proeminente ale exilului polon, printre care §i CzeslawMilosz, viitor laureat al Premiului Nobel pentru literaturd, in 1980.

Au mai fost editate, in acelea§i scopuri, titluri precum Uchodzca Polski wRumunii" (Refugiatul polon din România),Przeglad Polski w Rumunii"(Revista polond din România"), Biuletyn Informacyjnych Uchodzcow Polskichw Rumunii" (Buletinul Informativ al refugiatilor poloni din România").

Presa de limba romând, la rândul ei, la inceputul ostilitätilor germano-polone§i sovieto-polone §i in momentul prdbu§irii statului polon a demarat o actiunepropagandistica deloc obi§nuitä, in favoarea autoritatii guvernului legal de laVar§ovia, in spiritul istoriei, traditiei §i culturii polone. In cel mai mare cotidianromânesc (ca numär de cititori), Universul", Al. Gregorian demara, la mijlocullunii septembrie 1939, o serie de articole despre principalele regiuni istorice alePoloniei, printre care Silezia §i Pomerania deja ocupate de cdtre germani15.Referindu-se la soarta portului baltic Gdynia, asediat de cdtre trupele Reichului,construit in totalitate in perioada interbelicd, acela§i ziarist nu-§i retinea admiratia:crearea acestui port este una din marile minuni ale vointei i tehnicii omene§ti,realizatä intr-un timp record"16. N. Iorga, aproape solitar la nivelul clasei politiceromâne§ti, a condamnat vehement atacurile germane §i opera de distrugere astatului polon. El s-a opus teoriei, vehiculate §i aplicate de marile puteri aletimpului, potrivit cdreia statele mici nu au dreptul la independenta deoarece ele s-arafla situate in diferite spatii vitale"17. Cople§it de vestea ocuparii Cracoviei,simbol al culturii §i civilizatiei europene, savantul a publicat §i una dintre poeziilesale valoroase, sugestiv intitulatä Wawel"18, dupd numele cetatii cracoviene unde

13 Florin Anghel, Câneva date despre polonezi, p. 536.14 Arhiva M.A.E., fond 71/1920-1944 Romania, vol. 385, f. 250.15 Universul", Bucuresti, nr. 247, 9.09.1939 si nr. 252 din 14.09.1939.16 Al. Gregorian, Asedierea Gdyniei, in Universul", 14.09.1939.17 N. Iorga, Se pot distruge popoare?, Neamul romanesc", an 34, nr. 199, 9.09.1939.15 Idem, Wawel, in Cuget clar", an IV, nr. 16, 26.10.1939.

www.dacoromanica.ro


se aflau mormintele regilor Poloniei si al maresalului Jozef Pilsudski, fondatorulrepublicii interbelice.

Propaganda culturald a exilului polon din Romania a avut in vedere, in primulrand, o cunoastere cat mai apropiatd a operelor literare si istorice polone, oferindtraduceri de bund calitate revistelor romanesti, exclusiv din limba polond.Niciodatd mai mult ca in perioada celui de-al doilea rdzboi mondial literaturapolond nu a oferit o mai deplind acuratete. Yana in 1938-1939 era aproape o reguldca opera literard polond sd fie tradusd in romaneste din limba francezd. Pentru avedea mai limpede inconvenientele acestei situatii, am apelat la soarta unui celebruroman al lui Henryk Sienkiewicz, Pe camp de glorie (pol. Na polu chwaly),publicat in volum in 1906. Anul urmdtor, in 1907, el a fost tradus in romaneste, dinfrancezd, si incapacitatea de a reda imaginea specified si decorul arhaic al limbii aufdcut din el un text fard nici o importanta pentru publicul romanesc. Soarta Ii vadeveni favorabild abia din 1992, cand eminentul polonist Stan Velea a oferit oversiune provenind din limba polond. Savantul literat si cunoscut istoric alliteraturii polone explica acest fapt lucru valabil si pentru traducerile dinSienkiewicz acute intre 1940-1945 prin faptul cA intrepunerea intre emitätor sireceptor a cloud grile selectiv-sensibile (n.n. referire la faptul cd prima traducere aoperei polone provenea din limba francezd) a condus la dublarea distantdrii dintretextul de bazd si cel romanesc, intemeind inadvertentele de tot felul, intalnitefrecvent pe palierele semantic si lexical. Incongruentele de vocabular, omisiunilepagubitoare si addugirile inutile, autohtonizarea numelor proprii ingreuneazdlectura si modified atmosfera existentiald..."19.

Din aceste motive, traducerile prezentate din limba polond intre 1939-1945sunt de o extraordinard calitate stiintificd si, prin textele alese, provocau publiculromanesc la ideea de a adera la sentimentele nationale polone. S-a tradus, inspecial, literatura clasica, opera care glorifica istoria polond si mitiza efortul de aconstrui statul national. Romanii 1-au redescoperit pe eroul national AdamMickiewicz (Strilmo§li §i Cartile pelerinilor poloni), pe Juliusz Slowacki,Stanislaw Wyspianski, Stefan Zeromski (Triumful asupra dupnanului), JanKochanowski (Intoarcerea solilor greci, Treniile)20 .

Din initiativa lui N. Iorga, la Institutul de Studii Sud-Est Europene s-ademarat, din 1940, un amplu program de traduceri din polond. Din nefericire,nemiloasa south' pe care a avut-o I-a impiedicat pe savant sd realizeze ceea ce si-apropus: a amas, drept dovadd a intentiilor, doar traducerea Comediei nedivine a luiZygmunt Krasinski (cu o prefata de N. Iorga)21. Din Wladyslaw Reymont (§i el

19 Stan Velea, Note' asupra ed4iei, la Henryk Sienkiewicz, Pe camp de glorie, Bucuresti, 1992, P. 9.20 Ion Petrick op. cit., p. 220-221.21 Zygmunt Krasinski, Comedia nedivinä, prefata de N. Iorga, Bucuresti, 1940. in studiul deja

citat, la p. 220, Ion Petria avanseaza data de 1942 pentru aceastã traducere. Nu cunoastem pe ce se

--

www.dacoromanica.ro

428 Florin Anghel 6

laureat al premiului Nobel pentru literatura) s-a tradus, in romane§te, in 1942,opera sa fundamentala, intitulata Taranii.

Totodatd, din clasicul literaturii polone, Henryk Sienkiewicz, cititorii romaniau cunoscut abia acum din sursa lingvistica directa cele mai importante lucrariale sale. Mai trebuie adaugat cd acuratetea traducerilor efectuate de catreintelectualii din exil, permanentele ideii istorice de libertate nationala au facut caediturile romane§ti sa cunoasca un succes de librarie fulminant cu romaneleclasicului polon. Quo Vadis a fost editat de trei ori (1939, 1943 i 1945), PanWolodyjowski (1942 §i 1945), Potopul (1941 §i 1942), Prin foc §.i sabie (1940 §i1945) de cate cloud ori in cinci ani, iar traducerea Cavalerilor teutoni a fost oferitäin 194522. Cu siguranta, nu este vorba numai despre inestimabilul cadou facutculturii romane, ci este aceasta activitate febrild de traducere §i editare a operelornationale polone o neobosita opera de propaganda culturald a exilului, menitä säconfere publicului romanesc intelegerea a§teptatä §i sa obtina, in ultima instanta,sprijinul dorit. Exilul polon din Romania a inoculat, prin intermediul culturii inspirit patriotic, sentimentul de rezistenta neconditionata fata de ocupant §i dorinta,la fel de mare, de a umple golurile din relatiile culturale bilaterale interbelice23.Existasera din partea ata§atilor de presä la Var§ovia, marii poeti Lucian Blaga §iAron Cotru§, eforturi de a face cunoscute reciproc cele cloud literaturi, dar operelepolone erau cunoscute mai mult, pada in 1939, fie datoritä traducerilor neinspiratedin limba francezd, fie datorita restrictivei Antologii a prozei polone, tiparità in1938, cu o prefata de Octavian Goga24.

Pe de alta parte, e drept ca pe parcursul celor cloud decenii interbelice serealizase in paralel cu alianta politica §i militard si apropierea psihologied, inplanul mentalitatilor, intre cele cloud popoare. Traditiile, istoria §i cultura romanilorerau descoperite §i prezentate publicului polon prin intermediul unor ambitioaseprograme de propaganda finantate de catre stat. In ultimii ani de pace aparuserd,insa, §i personalitati culturale polone direct interesate de Romania. Una dintre celemai eminente figuri in acest sens a fost poeta Kazimiera Illakowiczowna, bunacunoscatoare a limbii §i culturii romane, refugiata la Cluj vreme de opt ani (19391947). in unul dintre textele ei cunoscute, din 1938, intitulat Jaka jest Rumunia(Cum este Romania), cunoscuta poeta se adresa publieului polon astfel: inRomania nu trebuie sä depui un efort ca sa te acomodezi; pe strain il poarta valul

bazeazd dar, evident, nu poate fi vorba deck despre o reeditare. Prima editie, extrem de rark se aflMnfondurile Bibliotecii Institutului de Istorie N. Iorga" din Bucuresti.

22 Ion Petrick op. cit., p. 221.23 Vezi, de exemplu: Stanislaw Lukasik, Pologne et Roumanie. Aux confins des deux peuples

et des deux langues, Paris, 1938; Emil Biedrzycki, Zwiazki kulturalne polsko-rumunskie, Lwow,1933; Nicolae Dascalu, A Survey of the Cultural Relations between Romania and Poland in theInterwar Period (1919-1939), in R.R.H., XXI, 1982, nr. 1, p. 101-117.

24 Elena Eftimiu, Antologia prozei polone, prefata de Octavian Goga, Bucuresti, 1938.

-

-

www.dacoromanica.ro


viu, unduios, sensibil, plin de grija, de o rara delicatete, un val fatd de care efortulpersonal devine inutil. I se economiseste oaspetelui fiecare clipa de stanjeneala,fiecare ciocnire brutala cu necunoscutul. In conversatii nu exista intreruperi saumomente de tensiune, discutia curge usor, fara sabloane"'. K. Illakowiczowna afost intens implicata in propaganda culturala a exilului polon, pe de o parte pentru asustine cauza Orli sale, pe de alta parte pentru a cunoaste mai bine tezaurulspiritual romanesc i chiar de a sprijini politic statul roman. Desi in afara autoritatiipropriu-zise a Romaniei (intre august 1940 si septembrie 1944 Clujul s-a aflat incadrul frontierelor Ungariei), poeta polona a considerat, pe parcursul celor opt anide exil, cd face parte din chiar inima spiritualitatii romanesti. Din partea ei,refugiatii au putut afla primele traduceri profesioniste din poezia nationala a luiOctavian Goga, cantecele populare de pe valea Somesului i, totodata, a oferit(chiar de la sfarsitul anului 1939) primele creatii originale. Poeziile din refugiu,intitulate Colinde din exil (Koledy wygnancze), au fost publicate in saptatnanalulcatolic bucurestean Nowa Polska", in ianuarie 194026. Tot prin intermediulpoeziei, K. Illakowiczowna a luat o virulenta pozitie Nä de excesele maghiare inceea ce priveste populatia romaneasca din Transilvania ocupata si a condamnatpublic si vehement masacrele de la Ip i Trasnea27. Putem afirma, frà teama de aexagera, avand in vedere cenzura presei in vremea guvernarii maresaluluiAntonescu i, la fel, neputinta majoritatii polonilor exilati de a avea acces lamediile de informare romanesti, ca problema exterminarii populatiei romanesti dinsatele transilvane a fost perceputa de catre elitele polone prin intermediul operei K.Illakowiczowna.

Prin intermediul presei polone din Romania, la sfarsitul anului 1939 culturapolona avea sa cunoasca unul dintre cele mai tulburatoare programe de renastere inspirit national, egalitar si modern, totodata, excedând intr-un curaj debordant inceea ce priveste viitorul. Ne referim, desigur, la celebrul articol al lui CzeslawMilosz, intitulat Examenul de conviingi a literaturii Poloniei reeiscute (Rachuneksumienia literatury Polski odrodzonej), din 10 decembrie 193928. Viitorul laureat alpremiului Nobel pentru literatura va publica, tot in Romania, la inceputul anului1940, unul dintre cele mai vitriolante poeme la adresa ocupatiei germane, intitulatWarszawo!29, un imn inchinat eroilor cazuti in capitala polona i celor care credeauin renasterea Poloniei.

25 Kazimiera Illakowiczowna, Jaka jest Rurnunia,Prosto z mostu", Warszawa, 29.08.1939.26 Nowa Polska", Bucuresti, nr. 1, 14.01.1940.27 Maria Vircioroveanu, Kazimiera Illakowiczowna ci ROmeinia, In Relafii culturale romtino-

polone, Bucuresti, 1982, p. 226.28 Czeslaw Milosz, Rachunek surnienia literatury Polskiej ocrodzonej, in Kurier Polski",

Bucuresti, nr. 453, 10.12.1939.29 Tadeusz Dubicki, op. cit., p. 77.

www.dacoromanica.ro

430 Florin Anghel 8

Tot in cadrul propagandei literare antigermane i in spiritul luptei 'Ana lacapat pentru recaVigarea independentei §i demnitatii se inscriu i alte cloud realizäride exceptie, publicate de asemenea in presa polona din Romania: KazimieraIllakowiczowna, Matka Boska Wojenna §i Jozef Lewandowski, Noc na granicy(Noapte la granita), ambele din 19403°.

Un exemplu mediatic fard precedent in evolutia propagandei culturale arezistentei exilului polon din Romania este reprezentat de romanul lui BogumilKuczynski, intitulat Panica vine din veizduh. Romanul tragediei polone, scris lasfar§itul anului 1939 i publicat in 194031. Trebuie sa recunoaVem ca cele cloudeditii succesive, in acelaV an (1940), nu reflecta valoarea exceptionala a literaturiitanarului scriitor (ndscut in 1907) ci reprezinta, mai degraba, rezultatul unei ampleactivitati de impulsionare a moralului refugiatilor poloni §i, totodata, interesulpublicului pentru o mdrturie directd. B. Kuczynski redd, intr-un stil direct, narativ,experienta traumatizanta a zilelor trdite in timpul razboiului §i, la fel, descrieineditul §i sentimentele din timpul retragerii, ale refugiului §i departarii de taradistrusa. Elementele propagandei in stil pozitiv sunt reluate §i relevate de catreprefatatorul volumului, nimeni altul cleat Liviu Rebreanu, atat de rezervat cumse Vie cu aprecierile fata de confratii literari. In notele sale introductive, intitulateCi itre cititori, Rebreanu aträgea atentia ca B. Kuczynski reline atentia mai ales dincauza experientei relatate: nu este un roman de rdzboi, cum au fost miile de cartirezultate din suferintele §i eroismele incdierdrii intre popoare de acum un sfert deveac... ci o povestire romantata a unei drame traite"32.

Romanul lui Bogumil Kuczynski s-a bucurat, in presa romaneasca, de oprimire exceptionala, mai ales din punctul de vedere al analizelor politice,favorabile Aliatilor §i opuse actiunilor germanilor §i sovieticilor33. Al. Bogdanrelata, in popularul cotidian Semnalul" din 2 martie 1940, ca volumul luiKuczynski ar trebui pus in mana tuturor conducatorilor de tali mici, neutrale,amenintate"34. Era, evident, doar un pretext politic de a folosi propaganda polond inconturarea pozitiei politicii externe romaneVi i a intereselor majore ale Romanieiin peisajul geopolitic dominat de catre Germania i U.R.S.S. .ii o dovadd clara acolaborarii intre refugiul polon §i autoritätile romane in promovarea principiilormajore ale aliantei interbelice.

3° Ibidem.

31 Bogumil Kuczynski, Panica vine din veizduh. Romanul tragediei polone, Bucurqti, 1940, cuo prefata de Liviu Rebreanu. Relatari despre roman vezi la Ion Petrick op. cit., p. 221 i TadeuszDubicki, op. cit., p. 76-77.

32 Liviu Rebreanu, Ceitre cititori, in volumul lui B. Kuczynski, op. cit., p. 7-8.33 Vezi, de exemplu, opinia lui Pamfil Seicaru, in Curentul", 23.02.1940. De asemenea,

Semnalul", 2.03.1940.34 Semnalul", 2.03.1940.

www.dacoromanica.ro


La fel de incitant apare i putin cunoscutul volum de poezie al lui Bogus lawLesikiewicz, intitulat Vant prin Romania (Wiatr po Rumunii), tiparit la Targu Jiu,in 194035. Militar refugiat in Romania, cu domiciliul stabilit la Targu Jiu,B. Lesikiewicz impartit, din punct de vedere tematic, opera in trei cicluri:Ca lea spre lacrimi", Ca lea spre slava" i Vant prin Romania". Departe, desigur,de a constitui un reper de seama in evolutia literaturii polone, acest volum deversuri are meritul, ca i romanul lui B. Kuczynski, de a releva in tonuri radicale,sustinute idei perene precum dorinta revederii locurilor natale, dorul de patriede cei dragi, sentimentul national i, in plus, multumirea sufleteasca pentru faptulCa, dupa un dezastru atat de mare, a gasit in Romania nu numai calmulci i intelegerea i respectul celor din jur. Evident, volumul lui B. Lesikiewicz afost extrem de bine primit in mediile exilului polon din Romania si mai ales incele militare find utilizat frecvent pentru a mentine in forma propagandaculturala in favoarea restabilirii statalitätii i demnitatii polone. Fara a depasistandardul cerut de intentia patriotismului, Bogus law Lesikiewicz nu s-a bucurat,din pacate, de o primire calduroasa din partea criticii literare romanesti, dar aicitrebuie sa avem in vedere cel putin cloud aspecte. In primul rand, debutul editorials-a produs spre sfarsitul primaverii lui 1940, in conditii internationale extrem degrave pentru Romania (prabusirea militard a Frantei, prabusirea garantiilor franco-britanice acordate statului roman, reorientarea politicii externe a Bucurestilor,amenintarea tot mai grava care plana asupra Basarabiei, Bucovinei i Transilvaniei)si and opinia publica romaneascd nu-si mai putea concentra efortul de atentieasupra dezastrului trecut polon. Pe de altd parte, lucru deloc de neglijat, volumul afost editat intr-un oras forte mic si deloc reprezentativ (Targu Jiu), intr-un numarfoarte redus de exemplare, intr-o editurd care nu permitea o circulatie rapidd i oprezenta consistentä in rafturile marilor librarii din orasele importante ale culturiiromanesti.

Mai incitante, din punctul de vedere al obiectivelor urmärite, s-au doveditbrosurile politice de propaganda editate de catre cercurile refugiatilor poloni dinRomania. in general, acestea sunt critici extrem de severe la adresa ocupantilorgermani si sovietici, indemnuri la luptä pentru eliberarea patriei polone i, totodata,cereri imperative privind rezistenta neconditionata, pand la capät, in fata agresorilor.

Tipariturile la care facem referire au cateva caracteristici generale:1. Ele au fost alcatuite i difuzate in prima parte a anului 1940, 'Ana la

proclamarea Statului National Legionar de catre generalul Ion Antonescu si HoriaSima. Dupd septembrie 1940, nici regimul legionar i nici cel militar al luiAntonescu nu au mai permis o evolutie a propagandei politice polone in Romania.

35 Bogus law Lesikiewicz, Wiatr po Rumunii, Targu Jiu, 1940. Volumul este semnalat de IonPetrick op. cit., p. 221-222.

si

si linistea,9

www.dacoromanica.ro

432 Florin Anghel 10

Mai trebuie adaugat §i faptul ca, scrise in limba polona, o parte dintre acestebro§uri erau tiparite in ora§ele romane§ti, iar altele intrau in tara dinspre Franta sauMarea Britanie, cu acceptul explicit al partii romane.

2. Bro§urile polone de propaganda s-au dovedit foarte interesante §i pentrupublicul romanesc deoarece, dupa 10 februarie 1938, dar mai ales dupa declan§areacelui de-al doilea räzboi mondial, cenzura a lovit nemilos in latura informativa apresei de limba romana. Ziarele de la Bucure§ti sau din provincie mai puteau rareorisa strecoare analize politice competente, nemaivorbind de critici directe, vehementela adresa Germaniei sau a U.R.S.S.; or, in 1940, aceste tiparituri polone depa§eauin mod evident orice limite impuse de &ate autoritatile de cenzurd romane.

3. Numarul exemplarelor acestor brovri nu este foarte mare (ne referim latiraj) dar trebuie sa avem in vedere faptul Ca, pentru anul 1940, o parte insemnatadintre refugiatii poloni fie parasiserd deja Romania, fie doreau sa o faca in timpulcel mai scurt. In continuare, faptul ca autoritatile romane au impus constituireaunor centre de cazare pentru comunitatile polone de refugiati (pe care istoriografiapolond le denumete, neinspirat, lagäre") i izolarea lor formala fata de autoritätilestatului (pentru a nu da motive de suspiciune Germaniei), permitea o circulatie facilda acestor texte printre cei interesati. Printre asemenea cele mai importante cercuriinclusiv de dezbateri libere pe probleme politice §i militare se regäseau diferitelecentre de refugiati din Oltenia: Targu Jiu, Ocnele Mari, Craiova, Turnu Severin.

Dintre titlurile unor asemenea brovri, al caror text nu implica un alt interesin afara celui de a propaga la nivelul cel mai intens posibil sentimentul national, dedemnitate i de rezistenta, am ales drept exemplu pe cele intitulate: Misiuneaistorica. a Poloniei (Misja dziejowa Polski), in 14 pagini §i difuzata in 300 deexemplare; Intre Moscova 0 Berlin (Miedzy Moskwa a Berlinem), 25 de pagini,600 de exemplare; Raiul sovietic de la Lwow (Sowiecki raj we Lwowie),10 pagini, 300 de exemplare; Arderea frontierelor Poloniei (Odra granica Polski),6 pagini, 600 de exemplare; Ceea ce a promis Hitler (Hitler juz powiedzial),12 pagini, 300 de exemplare36.

Nu este cazul sa subliniem faptul Ca bro§urile de propaganda nu au autoricunoscuti, dar este evident ca ei provin din randul elitelor politice, militare §iintelectuale, fie din jurul fostului pre§edinte Ignacy Moscicki (domiciliat la palatulMihail din Craiova pand la Craciunul 1939) §i al fo§tilor minitri refugiati inRomania, fie inspirate de care noul guvern in exil, de la Londra, al energiculuigeneral Wladyslaw Sikorski.

Dupa schimbarile de regim din Romania, din 1940 §i 1941, §i interzicereaactivitatilor publice de propaganda antigermana, cercurile refugiatilor poloni auintrodus modalitatea conferintelor §i dezbaterilor publice asupra unor problemepolitic; istorice sau culturale de interes general, prezentate de cat-re reprezentanti

36 Tadeusz Dubicki, op. cit., p. 76.

www.dacoromanica.ro


de marca ai intelectualitatii polone, uneori asistati de eminenti oameni romani decultura. /tip s-a intamplat, in special, de la sfaqitul anului 1941 i pand in 1944;fara a avea pretentia unei prezentari exhaustive, ne-am oprit, totuA la cateyaexemple care ni s-au pärut relevante. Repetam, aceste texte (in limba polo* aufost citite §i dezbätute intr-o Romanie aflata in razboi, in conditii de cenzuraextrema §i cu un control strict al informatiilor. Si, totu§i, propaganda refugiatilorpoloni a reu§it...

La inceputul lunii noiembrie 1941 (aniversand simbolic data de 11 noiembrie1918, momentul restabilirii statalitatii polone), in cadrul unei Universitati liberead-hoc, gazduite de cladirea Dom Polski din Bucureti, eminentul profesoruniversitar Waclaw Makowski (in perioada interbelica a condus o societateculturala romano-polona §i a militat activ pentru apropierea bilaterala), asistat deistoricul §i polonistul bucovinean Theodor Holban, a conferentiat despre istoriaPoloniei i a legaturilor romano-polone37.

De-a lungul verii anului 1942, in decorul mirific oferit de orapl CampulungMuscel i de imprejurimile sale, cercurile refugiatilor poloni au organizat o colonieacademicei, prezidata (se pare) de calm muzicologul Stanislaw Wislocki, tabard deYard in timpul careia au fost dezbatute nestingherit probleme de istorie, literaturd,geografie, culturd §i limba polona (ziarele romanqti au oferit sumare informatii cumult timp dupa incheierea actiunii, intr-o actiune discretä de protejare aintrunirilor, ordonata de care guvernul roman i de autoritätile de politie)38. Feriade ochii vigilenti ai cenzurii sau ai agentilor germani, propaganda polona s-adesfaprat la Campulung Muscel inclusiv prin impunerea imnului national polon ladeschiderea fiecarei zile de activitate.

Tot in 1942, la Draga§ani, in mijlocul importantei colonii de refugiati polonide acolo, s-au consumat §i cele mai consistente activitati ale propagandei politiceprin intermediul conferintelor publice. Franciszek Byrski, in cloud interventiisuccesive, a adus in discutie cloud teme incitante, actuale, dar practic interzisemijloacelor romane de presa: Versailles §i Europa interbelicä (Wersal a Europapowojenna) i, mai ales, Guvernele ostile (dupnane) din feirile ocupate (Wladzanieprzyjaciela w kraju okupowanym)39. Era o critica vehementd atat a politiciimarilor puteri Aliate fata de statele mici §i mijlocii din Europa Central-Rdsdriteanain perioada interbelica §i, la fel, a politicilor statelor din regiune fata de tarilevecine mici cat i, mai ales, a actiunilor agresive ale Germaniei §i U.R.S.S. care,prin foga §i dictat, au ocupat i desfiintat state nationale §i, mai gray, au impus

37 Ibidem, p. 80.38 Ibidem, p. 83. Informatii in Presa", nr. 156, 10.10.1942; Curentul", nr. 5233, 10.10.1942.

Vezi i Teodor Mavrodin, Colonitle de refugiati poloni din judetele Arges si Muscel, in Argessis",1995, nr. 7, p. 137-140.

39 Tadeusz Dubicki, op. cit., p. 77-78.

www.dacoromanica.ro


guverne §i regimuri nereprezentative in multe capitale. Discursul lui FranciszekByrski, rard a reprezenta o reu§itA de exceptie a genului, era o victorie a realismului§i principiilor traditionale in politica, o analizA clard, concludentd §i fard rezerve,capabild sd fie acceptatA §i de ate publicul romanesc. Vorbitorii poloni de laDragd§ani i§i propuneau, esential, pe langd mobilizarea resurselor nationalerefugiate §i transmiterea ideii de reformare radicald a structurilor politice §i socialeale viitorului stat polon, pe baze larg democratice §i justitiare, fdrd a primi influentenefaste din partea celor doi mari vecini, german §i sovietic.

Alte asemenea cercuri de discutii organizate in randul comunitatilor derefugiati priveau probleme sociologice sau religioase, unele find direct sprijinite decalm institutiile Bisericii Cato lice din Romania, cum a fost cazul cercului de la Craiovacare, pe parcursul anilor 1942-1943, pe marginea dezbaterilor §i a informatiilorprezentate, a reu§it sa alcdtuiascd o Istorie a Bisericii Cato lice la Craiove .

0 modalitate la fel de importantd in cadrul propagandei de esentd nationaldcare viza cercurile exilului polon a constituit-o organizarea de concerte de muziaclasicd nationald, cu soli§ti poloni, in diferite ora§e ale Romaniei, in unele cazurichiar de ziva independentei Poloniei (11 noiembrie) sau a Constitutiei (3 mai). LaDrAgA§ani, Targu Jiu sau Craiova, astfel de manifestari erau obi§nuite, inclusiv cuparticipare romaneascd, in unele cazuri find folosite sdli reprezentative precum ceaa Teatrului din Caracal (concertul lui Stanislaw Wislocki din muzica romanticdpolo*, din primdvara anului 1944, sau concertul din 11 noiembrie 1943 (de zivanationala) a aceluia§i neobosit St. Wislocki la sala Dalles din Bucure§ti41.

Aceste manifestari artistice polone se transformau, uneori, in declaratii desprijin din partea autoriatilor romane. Cea mai expresivi dintre ele, dincolo decontinutul a ceea ce se desfa§ura pe scena de scandurd, in limba polond, a fostreprezentatia din 17 septembrie 1939, de la Teatrul National din Bucure§ti, la careau luat parte, intre altii, ministrul roman de Externe, Grigore Gafencu, ambasadorulroman la Var§ovia, refugiat din cauza rdzboiului, Gheorghe Grigorcea, §i un inaltfunctionar al Ambasadei Republicii Polone la Bucure§ti, contele Alfred Poninski'.Cateva ore dupd aceea, se §tie, au sosit pe teritoriul Romaniei liderii politici §imilitari ai Poloniei: pre§edintele Republicii, membrii guvernului §i aiParlamentului, §eful armatei, diplomati §i inalti functionari de stat. Reprezentatiadin 17 septembrie, la care a luat parte §i Grigore Gafencu, sustinutd in limbapolond, a fost reluatd in cadrul unui turneu §i pe scenele teatrelor din Ploie§ti,Buzau §i Cernduti. De asemenea, ministrul roman de Externe si-a dat acceptulprin intermediul canalelor de comunicatie ale Ambasadei polone de la Bucure§ti

40 lbidem, p. 87.41 Ibidem.42 75. Este foarte interesant ca aceastA informatie nu apare in lucrarea memorialistica

Grigore Gafencu, Insemnari politice, 1916-1939, Bucuresti, 1991.p.

www.dacoromanica.ro


ca Teatrul Polon (Teatr Polski) din Paris sa vina, in februarie 1940, si sa sustina oserie de spectacole in limba polond la Bucuresti si in alte orase din Romania undese aflau importante comunitati de refugiati

Propaganda cultural& a rezistentei exilului polon din Roma Ma a folosit, asacum s-a aratat, un arsenal informational divers, de la presa in limba polon&brosuri traditionale, la concerte, manifestari artistice i tiintifice rsi chiar scoliacademice de yard. Nu a fost implicata institutia de radio dar, sa nu se uite, acestmijloc de informare a avut, intre 1939-1944, un control extrem de grans din parteastatului pentru a promova interesele regimurilor pdlitice carlist, legionarantonescian i, din 1941, pentru a sustine razboiul sfant" din Räsarit.

Impactul propagandei polone din Romania in cercurile exilului a fost, dedeparte, unul salutar i complementar, totodatd. Pentru acest ultim aspect, avem invedere eforturile constante i consistente ale partilor romand i polond de a rezolva

dezvolta reteaua de scoli in limba polond (la toate nivelele, inclusiv licee), deinfiintare i dezvoltare a institutiilor caritabile, sociale, profesionale pentrurefugiatii poloni. Actiunile desfasurate in Romania in perioada 1939-1945 aupermis nu numai intarirea rezistentei, continuarea luptei i cimentareasentimentului national, dar au pregatit cadrele necesare pentru institutiile de statpostbelice si au asigurat continuitatea unor structuri indispensabile vietii socialeindependente (cum ar fi scoala, institutii culturale, presa, impreuna cu personalulcalificat). Departe de a fi doar un simplu ajutor in vremuri de restriste, teritoriulRomaniei a reprezentat, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, un importantfocar al rezistentei polone i, totodatd, de pregätire a actiunilor clandestine saulegale menite sa restabileasca statalitatea polond.

THE CULTURE OF THE REFUGE.THE CULTURAL PROPAGANDA OF THE RESISTANCE OF THE

POLISH EXILE IN ROMANIA, 1939-1945

Abstract

The Polish refugees' propaganda for restoration of the state divided betweenGermany and the USSR and for rekindling the patriotic spirit was extremelydiverse (press, conferences, volumes, brochures, all in Polish). Backed by theRomanian public opinion, it had a considerable impact on the Polish circles in bothRomania and in the western countries, in the period of World War Two.

The impact of Polish propaganda made in Romania on the circles of thePolish exile was salutary. A constant and consistent effort was made by the

43 Tadeusz Dubicki, op. cit., p. 75.

po1one3..

§i

si

si

www.dacoromanica.ro


Romanian and Polish parties in order to solve and develop the school system inPb lish, to set up charity, social, and professional institutions for the Polishrefugees. The activity deployed in Romania in 1939-1945 led to consolidating theresistance efforts and struggle, as well as to strengthening the national feeling. Italso helped to form and train staff members for state institutions in the post-warperiod, and ensured the continuity of some structures indispensable to independentsocial life.

www.dacoromanica.ro

TENDINTE IN ISTORIOGRAFIA CONTEMPORANA

GENEZA BURGHEZIEI IN PRINCIPATELE ROMANE:PROPUNEREA UNEI NOI EPISTEMOLOGII ISTORICE

ALEXANDRU MAMINA

Lucrarea lui Alexandru-Florin Platon, Geneza burgheziei in principatele romdne, este olucrare de istorie i, totodatd, de teoria cunoasterii istorice. Este o lucrare efectiv de istorie prinmaterialul informativ brut pe care 11 contine; i o lucrare de epistemologie istoricd (explicit siimplicit), prin propunerile teoretice i metodologice pe care le avanseazd.

In aceste comentarii ne vom referi la aspectul teoretic al cartii, deoarece datele i interpretarilede istorie sociald propriu-zisd sunt relevante prin ele Insele, asa Inc& nu mai necesitA o abordarecriticd subtextuald", asadar o hermeneuticd. De asemenea, credem cA interesul autorului insusi s-aorientat in special asupra propunerilor de teorie i metoda, subtitlul cartii find Preliminariile uneiistorii, iar in mai multe locuri Alexandru-Florin Platon afirmand cA lucrarea este numai un programde lucru, concretizarea acestuia urmAnd sa. se realizeze intr-un studiu ulterior'. Asadar, nu a dorit sdscrie efectiv o istorie sociald (desi, In bund parte a fAcut-o), ci sA prezinte cum se poate scrie istoriasociald. Apoi, comentam componenta epistemologicd deoarece prin aceasta Geneza burgheziei inprincipatele romdne este cu adevdrat innoitoare. Lucrarea propune o viziune noud asupra modului incare cercetAtorul se poate apropia de realitatea istoricd, o viziune familiard istoricilor occidentali, darputin asimilatA in istoriografia noastrd, dominatd Ina de clisee mandste, banalitati pozitivisteatitudini romantice pasoptiste.

Continutul informational al lucrdrii denotA dintru inceput acelasi efort al autorului de areformula discursul istoriografic. De altfel, dihotomia empiricteoretic nu este precizatd formal inlucrare, argumentatia Imbinand organic cele doud dimensiuni.

Avem In vedere, mai intai, faptul cd Alexandru-Florin Platon intrebuinteazd conceptevalorificate putin sau chiar deloc Ora acum (a cdror proprietate o are in modul cel mai evident).Astfel, fAcand referire la capitalul simbolic" despre care vorbea Pierre Bourdieu, aratd cd raporturilede putere dintr-o societate nu sunt determinate doar de factorii economici, ci si de criterii ideale" catraditia, prestigiul, autoritatea (in acceptiunea pe care o dAdeau romanii termenului auctoritas). Prinurmare, inainte de a fi o dominatie economica, dominatia de clasd este o dominatie simbolickexprimatd intr-un anumit tip de discurs2. Faptul este de naturd sA clarifice o serie de inadvertente"istorice, cum ar fi preeminenta eticd i esteticd cel putin, a modelelor culturale nobiliare in imaginarulsocial, in epoci in care conditia materiald a nobilimii traditionale nu mai era una dominantA ca intimpul Republicii a III-a franceze sau absenta unor miscari sociale contestatare majore,revolutionare, in societati profund ierarhizate ca aceea din Anglia victoriand3. Este o idee pe careAlexandru-Florin Platon o verified de-a lungul intregii sale lucrdri.

Alexandru-Florin Platon, Geneza burgheziei in principatele romdne (a doua jumdtate asecolului al XVIII-lea prima jumiltate a secolului al X1X-lea). Preliminariile unei istorii, Iasi, 1997,p. 3,349-350.

2 Ibidem, p. 65.3 Frangois Bédarida, La société anglaise, 1851-1975, Paris, 1976, p. 93.

Revista istoricd", tom XI, nr. 5-6, p. 437-441,2000

I

si

www.dacoromanica.ro

438 Alexandru Mamina 2

Subliniem, de asemenea, distinctia pe care autorul o opereazd intre conceptul de societateburgheza" i cel de societate capitalista", distinctie ce conduce la o largire a cadrului analitic privindsocietatea burgheza, care nu se mai defineste doar din perspectiva structurilor si a principiilor saleeconomice, ci si din a institutiilor i valorilor4. Termenii de burghez" si de capitalist" desemneazdrealitati conexe, dar nu unul i acelasi lucru, asa cum s-a acreditat in virtutea unei prejudecdtimarxiste. (DupO cum, in mod analog, nici feudal" si aristocratic" nu sunt sinonime)5. In context,mentiondm a interpretarea critica a lui Alexandru-Florin Platon in legatura cu marxismul, caparadigmd teoretica i metodologica in stiintele sociale, este poate cea mai pertinentO dintre celeformulate panã acum la noi. Este vorba de o criticd eminamente intelectualk nuantatk rard diatribelepropagandistice cu care ne-am obisnuit, dar care relevã cu atat mai pregnant ambiguitatileschematismele materialismului istoric6.

Cu titlu general i aici ne apropiem de chestiunea prezumptiilor epistemologice ale lucrariiremaram preocuparea de a extinde criteriile definitorii i reperele analitice referitoare la burghezie.Alexandru-Florin Platon nu intelege prin clasd burgheza o categorie oarecum imuabilk un lucru sau ostructurA compact& fOrä fisuri, asadar o realitate transparentd" gnoseologic, cognoscibild prinprocedeele fizicii, ale delimitärii i mdsurArii fenomenului, ci un ansamblu de relatii cu o coerentd i ocongruenta relative, un spatiu de convivialitate", in care indivizii si subgrupurile impartOsesc acelasicod cultural, un stir de viatd comun, in functie de principii, valori i habitudini general acceptate7.Din aceasta perspectivk clasa apare mai mult ca o realitate mobild i neclard la limitele sale extremein zona de contact cu alte clase si mai putin ca un organism definit, coerent si stabil, pretabil la undecupaj epistemic macrosocial. hi aceste conditii, apare evidentã insuficienta interpretarii burghezieiexclusiv prin prisma locului ski in cadrul procesului de productie. Autorul se pronuntd in favoareaunei analize multidimensionale a grupului, care sd coroboreze elemente tinand de planuri diferite aleexistentei sociale: nivelul averii, sursele de venituri, meseria, profesiunea, raporturile cu putereapolitick stilul de viatk subliniind faptul ca, luat in sine, nici unul nu poate asigura o definitieconvenabilk care sd insumeze toate variatiile posibile ale acestuia8. (Alexandru-Florin Platon sesitueazd, astfel, oarecum in continuarea unui demers analitic initiat de Mihail Manoilescu, dar care nusi-a gasit succesori in istoriografia romana)9.

Extinderea domeniului de cercetare nu rezultd cum remara autorul dintr-o prezumtieteoretick ci este impusd (empiric) de complexitatea realitAtii sociale Insãi, niciodatd subsumabildunor scheme prestabilite cu atat mai putin unor criterii unice de referintd"I°. Pe cale de consecintkparticularismele obiectului de cercetat distrug coerenta paradigmei de cercetare, redusd la un sistemde referintd intelectualA mereu depasit, mereu pus in cauzd. Desi Alexandru-Florin Platon nurepudiazA de piano teoria Ma de care procesul istoric ar fi fragmentat, iar mecanismul intern alrelatiilor sociale ar rOmane nedescifrat limiteazd functia metodologicO la cea a tipurilor-idealeweberiene: ipoteze de lucru i conceptualizari provizorii cu rolul de a orienta in analizO". Lucrarea nuincepe cu o definitie a burgheziei, pentru a continua cu detalierea aspectelor legate de aceasta, invirtutea definitiei, ci cu observarea datelor concrete si particulare, pe baza cdrora sd se poata incercaunele precizdri teoretice. 0 asemenea abordare implica i posibilitatea modificarii presupunerilor

4 Alexandru-Florin Platon, op. cit., p. 140.5 François Furet, Refleciii asupra revolutiei franceze, Bucuresti, 1992, p. 120.6 Mexandru-Florin Platon, op. cit., p. 50-55.7 Ibidem, p. 347-348.8 Ibidem, p. 68.9 Mihail Manoilescu, Rostul destinul burgheziei romdnesti, Bucuresti, <1942>, p. 34,61-63.m Alexandru-Florin Platon, op. cit., p. 348." Ibidem, p. 81-83.

ai

,

1

www.dacoromanica.ro

3 Geneza burgheziei in Principatele Romane 439

initiale pe mAsura inaintarii investigatiei, precum i o anumitA dozd de incertitudine in privintaconcluziilor, atata timp cat nu vei sti niciodatA care dintre perspectivele cu care te-ai confruntat estecea corectA"12.

Asadar, premisele teoretice i metodologice fundamentale ale lui Alexandru-Florin Platonsunt: realitatea sociald complexa nu poate fi subsumata unei scheme prestabilite, in mod fatalreductionista; orice conceptualizare deformeazd inevitabil realitatea13; cea mai profitabila manierA decercetare este observatia in concretul lucrurilor, nemediata de consideratii Iivreti, dar care, prinnatura obiectului de studiu, este lipsita de posibilitatea desprinderii unor concluzii exhaustive. inteoria cunoasterii, aceste premise corespund empirismului si relativismului. Cand spunem empirismnu ne gandim la natura materialului analizat, ci la incaratura conceptuala a discursului. in spiritul luiArthur Marwick, atunci and IntrebuinteazA termenul burghezie" Alexandru-Florin Platon o face lanivelul limbajului cotidian si al simtului comun, tocmai pentru a nu cadea in vreo prejudecatateoreticA". Altfel spus, autorul ii foloseste asa cum o face publicul nespecialist, care, desi nepregatitdoctrinar, poate sa identifice continutul notiunii. ExistA reprezentari sociale apriorice oricarei analize,care fac posibila o comunicare autenticA intre autor i cititor independent de eventualele pedanteriididacticiste. Relativismul constd, in primul rand, in varietatea perspectivelor de analizA i interpretarepe care lucrarea le inregistreazd si in functie de care este construitA. Argumentatia se desfasoarA dupAprincipiul audiatur et altera pars. De fiecare data cand autorul tine sd precizeze un punct de vedere, oface dupd o prealabila prezentare a altor pareri in problema respectiva (ceea ce nu numai ca dubleazasau chiar tripleaza volumul cartii, dar, la limita, pare sA pund in discutie chiar reprezentativitateatitlului in raport cu continutul). Cu exceptia cazurilor cand combate clisee istoriografice cum suntcele rezultate din judecarea situatiilor est-europene prin prisma normalitatii" occidentale15 parerilealtor autori nu sunt respinse integral, ci nuantate, completate sau redimensionate. in locul uneiinterpretari unice, cu pretentii exhaustive, rezultd o complementaritate de perspective (sau operspectiva complementara), dubitativA i deschisd spre asimilarea a noi concluzii, prin ins Asispecificul sAu mozaicat". Lectura earth lui Alexandnl-Florin Platon creeazA impresia cA adevAruleste intotdeauna undeva la mijloc.

Pe de alta parte, relativismul se exprimA in absenta unei metodologii unice i nete, coerentãformal cu ea insasi dacd putem spune asa o metodologie decurgand dintr-o anume teorie sau chiarfilosofie a istoriei. Refuzului de a adera aprioric la o anume paradigma de interpretare i se asociazd unanume eclectism conceptual. Autorul utilizeazA termeni istorici, sociologici, antropologici faitretineri formaliste, i Para ca discursul sa-si piardd coerenta. Din acest punct de vedere, demersul skianalitic ar putea fi calificat intr-un fel drept unul antimetodologic", in sensul epistemologiei lui PaulFeyerabend: nu existã o grila unica de cunoastere, in functie de obiectul de studiu pot fi adoptatemetode i concepte diverse, din orizonturi teoretice diferite, merge orice" (anything goes)16.

Autorul nu emite concluzii certe deoarece diversitatea aspectelor particulare l nuantelerealitatii '11 impiedica. (A se vedea, de pilda, observatiile in legAturd cu nobilimea francezA in secolulal XVIII-lea)". Astfel, realitatea apare oarecum in mod fluid, in miscare, nu static, subsumabilA unorscheme-sablon. Ea poate fi perceputa, descrisä, dar in mai mica mAsura definitã net, tipizatA.

Constient sau nu, o atare perspectivd InseamnA un apel la intuitia istoricului, la capacitatea sade a simti" adevarul, mai degrabd deck a-1 deduce strict rational, silogistic", prin grila abstract& a

12 Ibidem, p. 349.13 Ibidem, p. 60.

lbidem, p. 82.16 Ibidem, p. 135.16 Sorin Antohi, Exercifiul distanfei. Discursuri, societáti, metode, <Bucuresti>, 1997, p. 43." Alexandru-Florin Platon, op. cit., p. 231-232.

www.dacoromanica.ro

440 Alexandru Mamina 4

unei paradigme. AceastA prezumptie epistemologicA, operanta implicit de-a lungul intregii lucrari,face din Geneza burgheziei In principatele romane o carte cu adevarat innoitoare in peisajulistoriografiei noastre. Acceptarea unui asemenea punct de vedere nu inseamnk cum s-ar putea credela prima vedere, transformarea scrierii istoriei intr-un fel de literaturA. Nimeni nu poate pleda, in modserios, pentru renuntarea la o documentatie sistematica (si cu atat mai putin cartea de fatk cubibliografia ei impresionantA). Nimeni nu spune ca o idee nu trebuie sustinuta cu cat mai multe probefaptice sau narative. Ceea ce se cere este ca istoricul sA renunte la pretentia unui scientism naturalise:nu totul se deduce cu exactitate, unele lucruri se pot presupune doar; iar pentru a emite presupunericat mai corecte este nevoie de intuitie", adicA de capacitatea de a surprinde generaliatinedemonstrabile empiric, pe baza unui material dat. Istoricul trebuie sa renunte, in fapt, la pretentiapozitivista desueta astazi a omniscientei, asociatA organic" intentiei, destul de iluzorii, de a puteaprevedea viitorul. El trebuie sA-si asume conditia unei capaciati de cunoastere limitate i posibilitateadesprinderii unor concluzii inevitabil partiale, sä accepte relativismul i faptul cã unele problemerAman deschise.

Din aceasta perspectivk studiul istoriei inseanma mai mult evidentierea unor tendinje, decatprezentarea imobilA, fotograficr, a unor procese mereu dinamice i irepetabile in aceleasicoordonate, deci dificil de evaluat intr-o schema. determinist& strica Preluand o afirmatie a luiAntonio Gramsci versus Nikolai Buharin, am putea spune ca ceea ce se poate prevedea este lupta caatare, nu insA i momentele ei concrete (Note critice la o hicercare de Manual popular desociologie")".

Relativismul epistemologic al istoriografiei este Inca mai evident, daca avem in vedere cddecupajele analitice operate de istoric In realitatea socialA sunt intotdeauna subiective. Optiuneapentru a anumitA problema i, mai ales, pentru un anumit segment din sócietate, incarcarea acestoracu semnificatii, este conditionat& de presupozitiile ontologice i ideologice ale istoricului (amintimaici paradigmele" despre care vorbea Thomas Kuhn). Pe acest temei, concluziile nu pot avea deckun caracter relativ. Nu existA o cunoastere totala (cu C" mare, eventual) o cunoastere dorita detoate filosofiile istoriei, fie ele idealiste sau materialiste ci numai cunoasteri partiale.

Dificultatea de a accepta aceste noi repere epistemologice pe care o putem anticipa estedirect proportionala cu dificultatea modificarii propriei conceptii existentiale (Weltanschauung), amultor istorici. 0 conceptie existentiala definita de materialismul, scientismul i evolutionismulsecolului trecut, revolutionare la vremea lor, dar scolastice astazi, canon" intelectual care impiedicaperceperea cat mai amplk in dinamica ei inerentk a realitatii multiple si mobile. Dar, in egala masurA,o conceptie existentiala dAtAtoare de certitudini si de securitate psihica, de unde greutatea de a omodifica.

Obiectia ca aceste noi principii de teoria cunoasterii in istoriografie ar fi nestiintifice", eneconcludenta. Istoriografia nu este o glint& exacta, ci una sociald. Obiectul ei fiind, la limitA, omul,metodologic ea presupune capacitatea de transpunere in viata psihica a altuia'9. In acest sens,cercetAtorul nu poate utiliza numai criterii cantitativiste i indrumarul logicii formale, carora le scapdaspectele inefabile" ale vietii. Pentru a patrunde in esenta adeseori idealA i necuantificabila afenomenelor, Ii trebuie i intuitie si spirit speculativ, adicA acea capacitate de discernere mentalA aunor adevaruri nedemonstrabile empiric. Istoricul nu va putea proba niciodatã cu certitudineasertiunile sale, dar va putea aproxima suficient de exact pentru a se intelege chestiunile

* Modelul intelectual al acestei atitudini gnoseologice este preluat, cel mai probabil, din fizickmai legat& de empiric cleat matematica. Este un model care opereazA cu ideea de legitate universalkpe baza principiilorcauzei i efectului (inversate in analiza istoricA) sit actiunii i reactiunii.

3 Antonio Gramsci, Opere alese, Bucuresti, 1969, p. 104.19 Vezi Paul Ricoeur, Eseurt de hermeneutica, Bucuresti [1995], p. 75.

www.dacoromanica.ro

5 Geneza burgheziei in Principatele Române 441

fundamentale. Conform distinctiei operate de Wilhelm Dilthey, istoriografia rAmâne un domeniu alcomprehensiunii" (Verstehen), spre deosebire de §tiintele exacte, care sunt domenii ale explicatiei"(Erklaren).

in definitiv, functionalitatea intuitiei §i a spiritului speculativ este evidentà, de§i multi istorici,dintr-o prejudecata orgolioasa pseudo§tiintifica, nu sunt dispu§i sd o recunoascd. Ceea ce numimevolutie sau chiar progres in istoriografie se datoreazd, in mare mAsurA, pe Fang acumularea dedocumente, intuitiei i spiritului critic §i specualtiv totodata. SA luam, de exemplu, cazul revolutieifranceze. in temeiul unui material factologic §i documentar consacrat s-au scris mai multe istorii aleaceluia§i fenomen, tocmai deoarece a fost interpretat din unghiuri diferite. Spre deosebire de §tiinteleexacte, care descompun realitatea, istoria o recompune, ceea ce implicA intuitia §i imaginatiaistoricului, pe o anumitA !Jul informationala. Intuitiile i spiritul critic §i speculativ al unor MarcBloch, Lucien Febvre, Claude Levi-Strauss, Francois Furet, §.a. au facut ca istoriografia actualA sA numai fie la fel cu cea din vremea lui Jules Michelet sau Leopold von Ranke.

Cartea lui Alexandru-Florin Platon este valoroasä §i Innoitoare deoarece sustine cuconsecventA aceste noi principii metodologice §i epistemologice, in sensul relativizarii formelor decunoa§tere §i concluziilor in istoriografie. Ea se desprinde de canoanele" intelectuale alemarxismului §i pozitivismului, iar prin aceasta poate reprezenta un inceput de racordare a istorieisociale romanAti (§i nu numai a istoriei sociale), la noile directii de cercetare din Occident. Nu estevorba aici de o modd, de snobism cultural, de o racordare mimetica pur §i simplu. Este vorba, inultima instanta, de asumarea onesta a unor evidente.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VADIM ROGOVIN, PATRIARHUL NEOTROWSMULUI CONTEMPORAN

COSMIN POPA

Putine sunt exemplele fericite ale unor lucrki de istorie pe deplin angajate politic, dar carereu§esc sa fie, in acelqi timp, credibile. Caracterizand o lucrare ca find credibild nu insemand cdaceasta este situatd in afara criticii iar afirmatiile pe care le face sunt adevkuri inatacabile.

Unul dintre cazurile fericite este istoricul i sociologul rus, Vadim Zaharovici Rogovin, celmai ilustru reprezentant al singurului curent comunist, care, cel putin in mediile intelectuale, are Incao serie de adepti: trotkismul.

Importanta autorului de fatd nu este data de aderenta la un curent politic ale ckui calitdtipractice i valente umaniste sunt mai mult deck controversate. Notabild este insd aici alternativaintelectuald pe care o oferd un astfel de discurs istoriografic, menitd sd nuanteze perceptia istorieiUniunii Sovietice.

Extrem de prolific, inainte de moartea sa (autorul a decedat la 17 septembrie 1998), VadimRogovin s-a impus ca find unul dintre cei mai completi istorici ai perioadei staliniste. In doar cativa anide la relativa liberalizare a arhivelor sovietice, marcat de spectrul mortii iminente, Rogovin a reu§it sapublice nu mai putin de §ase lucrdri, care acopera intervalul de timp cuprins intre 1923 §i 1940.

Prima sa lucrare, aparutd in 1992, se intituleazd interogativ, A existat o alternativei?Trotkism": o perspectiva peste ani (1922-1927)(330 p.), trateazd problema raporturilor de puteredin interiorul aparatului de partid in aceastd perioada, luptele de idei, evolutia opozitiei trotkiste,precum i emergenta regimului stalinist.

In perioada urmkoare, lucrdrile lui Rogovin s-au succedat anual. In 1993 a vazut luminatiparului a doua sa lucrare, Puterea i Opozitia (1928-1933)(400 p.), care descrie procesul deanihilare a opozitiei marxiste din interiorul PCS(b). Neo-nepul stalinist (1934-1936) (382 p.), apkutain 1994, analizeazd o Net& a stalinismului mai putin cunoscutk anume relativa liberalizare dedinaintea rnarilor epurki".

Anii terorii staliniste (1937)(480 p.), apkutd in 1996 §i Partidul celor executati (528 p.), in 1997sunt lucrki comparabile cu Marea teroare a lui Robert Conquest, acesteia din urma lipsindu-i insdviziunea interioard a proceselor in cauzd, tipicd lui Rogovin.

Nizboiul mondial 41 revolutia mondial (414 p.), apdrutd in 1998, cu putin inainte de moarteaautorului, este de fapt o lungd argumentatie, paradoxal, a tezei lui Kennan potrivit ckeia politicaexternd a Uniunii Sovietice este o prelungire a celei interne, o expresie a regimului.

Rezultat al eforturilor de reabilitare a ideilor socialiste, in acceptiunea originalk lucrkile luiRogovin, Pard indoialk nu reqesc sa revitalizeze credinta socialistk insd atenueaza imaginea clasickliniard a istoriei sovietice, marcatd, in mod cronic, de lipsa alternativelor §i de inevitabilitateafinalurilor catastrofale.

Afirmat mai cu seamd pe fundalul politic agitat al politicii de reforme a lui Gorbaciov,Rogovin s-a impus ca o personalitate culturald insolitd care nu se situa in siajul ideologic al niciunuiadintre curentele dominante, conservator sau reformist. Consecvent modelului sau intelectual, Rogovina ales o a treia cale, cea a criticii trotkiste, ceea ce ii permitea sd se situeze pe pozitii adverse atat fatdde regimul de pand in 1986, cat i fatd de noile curente politice care sustineau instaurarea democratieide tip parlamentar §i revenirea la capitalism.


www.dacoromanica.ro

444 Cosmin Popa 2

In scurt timp, Rogovin a devenit un adevarat campion al trotkismului. In 1991 a aderat laCongresul Mondial al Secretariatului Unit al Internationalei a IV-a, fondata de Trotki, si a fAcut partedin Consiliul International Consultativ pentru Studierea Mostenirii Trotkiste.

in viziunea autorului, regimul instaurat la mijlocul anilor '20 in Uniunea Sovieticd a reprezentatrezultatul incerckilor birocratiei parazitare, reprezentate de Stalin, de a-si consolida privilegiile.Pentru a conserva aceasta stare de fapt, potrivit lui Rogovin, care preia ,,in corpore" teoria trotkistä,birocratia a renuntat nu numai la idealurile egalitare ale Revolutiei din octombrie, dar a abandonat sibastioanele ideologice ale miscarii bolsevice, precum puterea exercitatd de consiliile muncitorilortaranilor, autodeterminarea nationald i internationalismul proletar (acestuia fiindu-i opusd ideeaconstruirii socialismului intr-o singurd tara). Toate acestea erau insotite de o drasticd revizuire atrecutului, menitd sa inlAture din constiinta societkii tot ceea ce contravenea noilor comandamente.

Este important pentru intelegerea paradigmei in care se situeazd autorul faptul cd la bazacercetkilor sale se afld respingerea teoriei potrivit careia existd viziuni mai mult sau mai putinintemeiate asupra istoriei, iar refacerea fideld a evenimentelor, asa cum s-au petrecut ele, nu este decko utopie. De aceea, consecvent spiritului radical ce a dominat actiunile modelului ski intelectual,Rogovin este transant in tot ceea ce afirma, fapt ce mai putin 11 discrediteazd si mai mult II provoacdpe cititor la o parcurgere atentd i criticd a lucrkilor sale.

Din aceastd cauza, Rogovin a fost tentat sd acorde credit maxim unora dintre legendele ce aumarcat anii stalinismului, fapt de naturd sd suscite critici acerbe din partea comunitatii stiintifice.Preluarea totald a numeroaselor legende" ale stalinismului, precum cea potrivit ckeia delegatiiCongresului al XVII-lea din 1934 i-au propus lui Kirov sd candideze pentru functia de secretargeneral al partidului, cea legatd de implicarea directd a lui Stalin in asasinarea tankului liderleningradean sau presupusa implicare a lui Tuhacevski in activitkile opozitiei trotkiste, face ca istorialui Rogovin sd apard mult mai inteligibild chiar dacd nu ii adauga un plus de credibilitate. Existäopinii calificatel, care, pornind de la analiza atentd a actiunilor i ludrilor de pozitie ale lui Kirov, ilcaracterizeazd pe acesta ca find un stalinist perfect, in consecinta, putin susceptibil sd se transformein liderul unei grupari opozitioniste.

Autorul manifestd o atitudine politizata fata de cifrele cu care opereazd. Pentru a dovedipopularitatea lui Trotki in partid, acesta pune semnul egalitkii intre numdrul celor represati inainteaPlenarei CC al PCS (b) din februarie-martie 1937, ca find simpatizanti ai opozitiei trotkisto-zinovieviste", i numkul adevarat al simpatizantilor trotkisti. In acest fel, Rogovin ajunge laconcluzia cd Stalin opera cu statistici false, ce erau contrazise chiar de care rapoartele oficiale alefidelilor lui. Afirmatia, justa in esentd, se sprijind insd pe pseudoargumente. Astfel, dupd ce citeazddiscursurile lui Stalin de la Congresul al XV-Iea al PCS(b) din decembrie 1927 si pe cel din timpulPlenarei CC al PCS (b) din februariemartie 1937, in care acesta sustinea cd Trotki se bucura desprijinul a numai cca 12 000 membrii de partid2, Rogovin revine afirmand cd cifrele avansate deStalin au fost contrazise in timpul Plenarei chiar de dire principalii responsabili ai marilor epurki aleckor victorii" impotriva trotkismului, in intervalul 1933-1937, insumau cca 21 000. Chiar dacdavern toate motivele sa credem cd intr-o prima fazd Stalin cduta sä minimalizeze sprijinul de care sebucura Trotki in partid, pentru ca apoi in 1937-1938 sa-1 exagereze, nu putem sd fim de acord cuargumentele aduse de Rogovin. Faptul cd responsabili sovietici ca L. Kaganovici, L. Beria sauV. Postisev raportau in timpul Plenarei din februarie-martie 1937 excluderea a mii de trotkisti" dinorganizatiile lor de partid nu trebuie luat ca atare. ConsideratA drept semnalul Marii Terori", Plenarain cauzd a fost un adevarat test de credibilitate" pentru partizanii lui Stalin care s-au vAzut nevoiti

Vezi mai pe larg 0. Hlevniuc, Politbiuro: mehanizmd politiceskoi vlasti v 1930 e godd,Moskva, 1996,295 p.

2 V. Rogovin, 1937, Moskva, 1996, p. 263-265.

www.dacoromanica.ro

3 Vadim Rogovin 445

sa-si rdscumpere propria securitate prin decimarea organizatiilor de pallid administrate. in acest fel,presati continuu de necesitatea luptei impotriva trotkistilor i ipocritilor", apropiatii dictatoruluitaxau orice abatere de la normele de partid, orice accident de muncd sau orice neglijenta drept sabotajsau complot organizat de partizanii opozitiei trotkisto-zinovieviste", la indicatia directO a liderilor lor.

Din punct de vedere conceptual, Rogovin porneste de la premisa existentei unei alternative ingandirea i practica politica sovieticA de la mijlocul anilor '20, respingand ferm ideea cã stalinismulse situeazA in prelungirea organica a leninismului. Stalinismul este taxat de Rogovin, urmand modelullui Trotki, ca find o trddare a revolutiei. Argumentele pe care le aduce autorul in acest sens pot fi celmult Intelese, dar nu acceptate, doar dacd ne sham In interiorul sistemului de valori bolsevic cu careautorul opereazA implicit. Opereazd implicit pentru cä fenomene precum teroarea rosie" i anihilareaopozitiei socialiste din Rusia Sovietica, care sunt principalele argumente ale acelora care situeazdstalinismul in continuarea perioadei leniniste, nu sunt nici macar amintite de autor. Se poate trageastfel concluzia ca autorul aderd la opinia larg rOspariditä in cercurile intelectuale bolsevice de dupdrevolutie cä nici o forma de represiune a opozantilor si inamicilor nu este condamnabild atata vremecat democratia internd subzistA.

Privite chiar cu un ochi extern de critic, lucrdrile de inceput ale lui Rogovin sunt esentialepentru descifrarea atmosferei intelectuale din Rusia SovieticA prestalinista. Chiar dacd aveau loc inlimitele organizationale ale partidului, disputele teoretice i politice din mediile comuniste, prinvarietatea i virulenta lor, nu lAsau sO se intrevada uniformizarea intelectuald impusA odatd cupreluarea totald a puterii de cAtre gruparea din jurul lui Stalin. in ceea ce 11 priveste pe Trotki, fidelintr-un mod aproape partinic eroului sAu, Rogovin refuzA sA accepte o serie de evidente, mai ales inceea ce priveste motivele principalele care au dus la inlaturarea celebrului revolutionar. Lipsapragmatismului politic, extremismul sdu revolutionar, incapacitatea de a propune solutii concrete siretinerea de a transforma lupta de la varf intr-o disputa nationala, cauze care au dus la facila inlaturarea lui Trotki, sunt eludate de autor sau sunt contrazise cu argumente facile.

Dovada teoriei potrivit careia stalinismul nu a fost decat expresia politia a birocratizOriiprofunde a statului sovietic este folosirea epurarilor politice ca metodA de guvernare, vizandu-se sieliminarea vechii garzi" bolsevice, care nu putea sA adere la noul regim i cOruia i s-ar fi impotrivitdeschis. 0 parte din concluziile teoretice ale lui Rogovin sunt atestate documentar. in urma unorinvestigatii arhivistice serioase, autorul descrie scrupulos luptele din interiorul organizatiilor unionalede partid din RSFSR, Ucraina si Armenia, reusind sA dovedeascii faptul cd, la mijlocul anilor '30,trotkismul avea Inca o serie de adepti loiali. in acest mod sunt puse sub semnul Intrebdrii o parte dinconcluziile majoritatii istoricilor marilor epurari", inclusiv Robert Conquest, care afraid cd nu aexistat o opozitie organizata la instaurarea regimului stalinist3.

Argumentele autorului in acest sens sunt concentrate In lucrArile Anii terorii staliniste (1937)§i Partidul celor executafi, dedicate aparitiei, evolutiei i anihilarii opozitiei de stanga din interiorulPCS(b). Descrierea evolutiei grupurilor opozitioniste, precum cel format in jurul Platformei luiRiutin" (un document acuzator la adresa regimului stalinist care a circulat in interiorul organizatiei departid din Moscova), initiat se pare chiar de ate secretarul organizatiei de partid din Moscova de lamijlocul anilor 30, Uglanov, grupul Sartov-Lominadze" i grupul Smirnov", care reuneau o bundparte din vechea garda", reuseste sä dea o imagine mai nuantata asupra elitei politice sovietice de lamijlocul anilor '30, despre care, in general, se scrie cã la aceea data era total controlatA de careoannenii lui Stalin.

Prin expunerea pe larg a actiunilor gruparilor opozitioniste, punerea In circulatie a unoradevArate rechizitorii impotriva regimului stalinist i degenerdrii partidului intr-o casta birocraticd(Platforma lui Riutin"), Incercarile de a prelua controlul Intr-o serie dintre organizatiile de partid prin

3 R. Conquest, Marea Teroare. 0 reevaluare, Bucuresti, 1998.

www.dacoromanica.ro

446 Cosmin Popa 4

izolarea si inlaturarea interpusilor lui Stalin, ajungandu-se chiar la tentativele de organizare a unorgreve locale sau generale, autorul contesta o alta teza larg raspandita, potrivit careia acuzatiileformulate la procesele publice erau, in totalitate, rodul imaginatiei lui Vasinski.

Cu toate ca nu este de acord cu opinia potrivit careia in interiorul partidului nu a existat oopozitie organizata, Rogovin afirma ca pasivitatea vechii garzi", alta cleat cea de orientare trotkista,a favorizat instaurarea stalinismului.

in ceea ce priveste politica extern& a Uniunii Sovietice pe parcursul anilor '30, scrierile luiRogovin sunt valoroase prin evidentierea unor procese mai putin cunoscute si anume incercarileIntreprinse de Stalin de a avea cu Germania relatii privilegiate imediat dupa venirea la putere a luiHit ler4. Extrem de interesant este modul in care Rogovin analizeaza jocul declaratiilor publice simanevrelor secrete intreprinse la ordinul lui Stalin. Prin aceasta, autorul surprinde fidel dualitateapoliticii externe sovietice, ce incerca sa-si consolideze situatia internationala prin pendularea continuaintre puterile majore din Europa. Convinsi 0 venirea lui Hitler la putere nu va modifica coordonatelepoliticii externe germane, pe parcursul anilor 1933-1934 responsabili sovietici ca V. Molotov,M. Litvinov sau chiar Stalin au adresat Berlinului o serie de mesaje publice din care reiesea dorintaclara a Moscovei de a gasi un limbaj comun cu noul cancelar. Actiunea rapida de epurare a partiduluinational-socialist, inceputa in vara anului 1934, i-a intarit lui Stalin convingerea ca, in viitorulprevizibil, Hitler va conduce nestingherit Germania, o intelegere cu cea din urma find vitala pentrusecuritatea URSS.

0 parte din argumentatia lui Rogovin se bazeaza pe marturiile fostului rezident NKVD laBerlin, Valter Krivitki5, care certifica ca Stalin era aproape obsedat de necesitatea unei intelegeri cuGermania. Odata respinse avansurile publice, dictatorul sovietic a conceput un plan de diversiunediplomatica, prin care se viza optimizarea vizibila a relatiilor cu tarile sustinatoare ale,,sistemuluiversaillez, In acest fel exercitandu-se presiuni diplomatice suplimentare asupra Germaniei. In tot acestrastimp, prin intermediul lui K. Radek, Stalin a continuat sa mentina legaturi stranse cu reprezentantiiBerlinului. V. Krivitki relateaza ca intr-o discutie particulara cu Radek, acesta i-ar fi spus ca filipicelesale la adresa fascismului agresiv" si realitatile vietii" sunt doua lucruri diferite. Potrivit aceleiasisurse, Radek, influentat de Stalin, cu care intretinea relatii extrem de stranse la acea data, ar fi fostconvins a ofiterii si afaceristii germani 11 vor determina pe Hitler sa ajunga la un acord cu URSS,politica externa sovietica avand si ea drept obiectiv fundamental mentinerea unor raporturiprivilegiate cu Germania.

Potrivit lui Rogovin, un alt argument In sprijinul ipotezei privind existenta unor raporturidirecte intre Stalin si Hitler, prin intermediul lui Radek, il furnizeazd si cercetarile Intreprinse in anii'60'70 de fostul diplomat sovietic E. Gnedin. Prin relationarea documentelor germane publicate inOccident dupa razboi, a celor sovietice disponibile si a propriilor amintiri, Gnedin a ajuns la concluziaa personajul pe care ambasadorul german la Moscova 11 numea in rapoartele sale prietenul nostru"nu este altul cleat Radek.

Cele de mai sus sunt confirmate indirect si de B. Nikolaevski care in corespondenta sa afirmaca fostul secretar al ambasadorului SUA de la Moscova, M. Offy, ii facuse cunoscut faptul ca Buharinil Instiintase pe el si pe ambasadorul Bullit de negocierile secrete pe care Stalin le-ar fi dus cureprezentantii lui Hitler in perioada 1933-1936.

Mai mult deck atat, potrivit aceluiasi V. Krivitki, in decembrie 1936, dup. intalnirea dintreGoring si ambasadorul sovietic de la Berlin, Surit, Ejov a ordonat inghetarea" retelei de agentiNKVD din Germania pentru a nu provoca un scandal diplomatic in cazul unui esec.

4 V. Rogovin, Stalinskii neonep, Moskva, 1994.5 V. Krivitkii, la hal agentom Stalina, Moskva, 1991.

www.dacoromanica.ro

5 Vadim Rogovin 447

in 1937, dupd defectarea unui alt agent sovietic, I. Raiss, in publicatia celei de a IV-aInternationale au aparut o serie de materiale cu privire la tratativele dintre Stalin §i Hitler.Presupunand cd sursa acestor materiale a fost Reiss, care a defectat luarid cu sine o cantitateimportanta de documente secrete, Rogovin propune ipoteza riscantd potrivit cdreia, dupd uciderea luiRaiss, negocierile dintre cei doi dictatori au fost intrerupte de teama unui scandal international, tiutfind faptul cd documentele in cauzd au intrat in posesia colaboratorilor lui Trotki.

Prin analiza competentd a resorturilor interne ale stalinismului, o atentie speciald find acordatdpoliticii economice staliniste (spolierea taranilor, supradimensionarea industriei grele, instituirea unormecanisme de comandä rupte de realitatea economicd, statutarea inegalitltilor sociale prin repartitiadezechilibratã a venitului national), Rogovin oferd i o cheie conceptuald pentru studierea unorrealitdti contemporane.

Extrem de importanta este contributia sa la studierea mecanismelor de formare §i evolutie aaparatului birocratic, in fapt problema centrald a studierii istoriei Uniunii Sovietice. Ca i in altecazuri, Rogovin recurge la explicatii de facturd marxista afirmand cd prin coruperea aparatuluiadministrativ renuntarea la partminimum i introducerea sistemului de privilegii birocratia adevenit parte a unui ansamblu de conditiondri care a acut din mentinerea unui astfel de regim oproblemd de garantare a existentei sale.

Prin exploatarea unora dintre märturiile memorialistice ale vremii, Rogovin surprinde fidelprocesul de imburghezire" a elitelor sovietice. Aparitia personalului administrativ auxiliar",furnizarea gratuita a alimentelor i bunurilor sau constructia ork5elelor destinate exclusivnomenclaturii sunt factori de natura sã explice popularitatea deosebitd de care s-a bucurat programulstalinist de cointeresare in teroare a tuturor elitelor sovietice. Acest tip de relatie a cdpdtat aspectemonstruoase in cazul aparatului represiv, bunurile confiscate celor represati find valorificate lapreturi reduse prin reteaua de magazine a NKVD.

Unul dintre punctele slabe ale lucrarilor lui Rogovin II constituie apelul exclusiv la scrierile deopozitie ale lui Trotki, care, este adevarat, a renuntat la o parte din ideile care 1-au fdcut celebru.Printre acestea se afld §i teoria militarizärii muncii, industrializarii rapide, precum §i cea a necesitatiianihildrii totale a oricdrei opozitii la politica partidului.

Din aceasta cauzd, con§tient sau nu, Rogovin eludeazd o etapd mai putin comodd din evolutiaopozitiei trotkiste i anume cea cuprinsd in intervalul 1928-1934, cand o serie de trotk*i celebri(Rakovski, Preobrajenski) au abdicat de la ideile lor, argumentand acest lucru prin faptul Stalinpracticd acum o politica trotkistd, argument, cel putin in parte, valabil.

Evolutia partidului comunist constituie unul dintre subiectele majore ale lucrarilor lui Rogovin.Potrivit acestuia, partidul s-a transformat in cursul regimului stalinist din partidului nucleu", aacum 1-a conceput Lenin, in partidul stat". In paralel a avut loc erodarea severd a doctrineimarxist-leniniste i inlocuirea partiald a acesteia cu un functionalism de esentd birocratick disimulatde frazeologia marxist-leninistd.

In esentd, in aceeai mdsurd criticabile i valoroase, lucrarile lui Rogovin fac parte dintr-undemers mai amplu de recuperare a ideilor lui Trotki, realizand prin aceasta o =piã criticaintrasistemicd a regimului stalinist.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BAZELE DE DATE iN ANALIZA EVOLUTIEI EVENIMENTELORISTORICE

IRINA GAVRILA

Ultimii ani au adus din ce in ce mai mult in atentia cerceatorilor din domeniul demografieiistorice tehnicile de calcul cunoscute sub numele de analiza istoriei evenimentului'. Anii '80 augenerat o serie de studii pe aceastd temd, studii care au stat la baza unui numdr important de proiectede cercetare dezvoltate in ultimii ani= si care implicd analiza istoriei evenirnentului. De exemplu,Proiectul Eurasia, un studiu comparativ al registrelor defpopulatie din Be Igia, China, Italia, Japonia siSuedia se bazeazd pe aceastd metodolegie, care permite cerceatarilor sd adanceascd proceseledemografice ale trecutului i sd coreteze evenimente ca nasteriledecesele, cdsdtoriile si migratiile cuistoria vietii indivizilor, familiile Lor sau chiar cu' comunitdti mai largi. Astfel s-a putut ajunge laconcluzii privind puternica legaturd care existd intre mortalitatea ultimilor nascuti si cea a fratilor maimari, ceea ce aratd persistenta condithlor care produc o mortalitate fidicatd in cadrul farniliilor2. Deasernenea, este posibild o analiza multivariatd, care sd ia in evidentd, separat, factori ca ordineanasterilor sau mdrimea intervalului intre nasteri, care de obicei nu erau tratati separat3.

Experienta aplicärii acestor metode aratd cA studiile bazate pe istoria evenimentului cer cadatele sd fie organizate diferit de modal in care se obisauieste in multe alte aplicatii din demografiaistoricd. In cele ce urmeazd dorim sd prezentdm cAteva principii necesare intelegerii corecte a datelorreferitoare la istoria evenimentului si a utilizarii lor in analiza statisticd a acestuia. Este necesar a sticu precizie ce tip de date cere analiza istoriei evenimentulul si care sunt metodele de modificare aacestor date pentru ca analiza lor statisticd sd fie posibild.

DATELE DE INTRARE IN ISTaRIA EVENIMENTULUI

Majoritatea soft-urilor din stiintele sociale au fost dezvoltate pentru a functiona cu cloud tipuriprincipale de date si anume date care inregistreazd situatia unui grup de indivizi la un anume momentde timp, furnizand o descriere instantanee a earacteristicilor acestora si serii temporale de date.

Un exemplu de date din prima categoric poate fi o anchetd asupra fortei de muncd in care,intr-un interval scurt de timp, un numar de indivizi sunt chestionati cu privire la delinerea unui loc demuncd, unde anume si in ce domeniu de activitate (Tabelul 1).

I P.D. Allison, Event history analysis, Beverly Hills, California, 1984.2 K.A. Lynch, J.B. Greenhouse, Risk factors for infant mortality in nineteenth-century Sweden,

in Populations Studies", 1994, nr. 48, p. 117-133.3 C. Chambell, J.Z. Lee, A death in the family household structure and mortality in rural

Liaoning: Life-event and time-series analysis, 1792-1867, in History of the Family", 1996, t. I,

p. 297-328.


www.dacoromanica.ro

450 Irina Gavrild 2

Tabelul 1

Ancheta asupra fortei de muncd

Subiect Angajat Unde Ocupatia

1 da industrie miner23

danu

mic atelier fierar

4 da agriculturd zilier

Seriile temporale de date oferd o succesiune de observatii cu caracter unitar, la diverseintervale de timp. Un numär de atribute este mdsurat la intervale egale de timp, un an, un trimestrusau o luna. Mai multe anchete de tipul celei imaginate in Tabelul 1 pot fi reunite pentru a creaimaginea unei serii temporale care, la randul ei, sä dea imaginea numarului de indivizi angajati infiecare domeniu de activitate, trimestrial (Tabelul 2).

Tabelul 2

Serie temporald de date privind situatia trimestriald a fortei de muncd

Trimestru/An Forta de muncd $omeri Industrie Agriculturd

1/1988 10 978 539 873 2752/1988 11 055 602 852 2873/1988 12 543 782 905 2994/1988 12 600 790 930 310

Desi cele cloud tipuri de date creeazd probleme diferite in ceea ce priveste analiza lor statistica,ambele conduc la matrici rectangulare de date, in care randurile reprezintä cazuri sau observatii, iarcoloanele reprezinta atribute sau variabile. intr-o anchetd, fiecare individ reprezintã un singur rand,intr-o serie temporald fiecare trimestru reprezinta un rand. in ambele cazuri nu existã informatiiredundante sau un numar semnificativ de celule vide.

Date le referitoare la istoria evenimentelor reprezintd un mod cu totul diferit de organizare ainformatiei. Ca si datele care rezultd dintr-o anchetã la un anumit moment de timp, datele privindistoria evenimentului descriu atribute ale indivizilor, dar ele contin i momentul de timp, data, la careaceste atribute s-au modificat. Aceste tranzitii ale valorilor sau stdrii atributelor sunt punctul central aldatelor privind istoria evenimentului. Dezvoltarea metodelor statistice de analiza a datelor de acest tipfurnizeazd noi cdi de descriere a ratei tranzitiei Intre stari.

Diferenta dintre datele privind istoria evenimentului i cele dintr-o simpla anchetd, dacd nereferim la cea din Tabelul 1, consta in faptul cã cele din urmä nu evidentiazd schimbarile intr-unanumit interval de timp. Dna Intrebarile chestionarului s-ar modifica, in sensul ca ar deveni Cand atiinceput sA lucrati i ce slujbe ati avut de atunci i pand acum? Cand a inceput fiecare slujbd? Cand s-aincheiat?", ar insemna cd in loc sã se inregistreze o singurd situatie, cea curentd, privind angajareafortei de munca, cel intervievat va raporta mai multe. Un subiect poate raporta o singurd slujba avutdun interval lung de timp, de exemplu zece ani, dar tm al doilea poate raporta trei sau patru, variind caduratä i intrerupte de perioade de somaj. Aceastd istorie a evenimentului angajare In muncd" diferdde ceea ce evidentiaza rezultatul anchetei ilustrate de Tabelul 1 si analiza sa defineste foarte precisaceste diferente (Tabelul 3).

www.dacoromanica.ro

3 Bazele de date 451

Tabelul 3

Date privind istoria evenimentului angajare in muncr.

Subiect Rdspuns Data OcupatiaDe la Pand la

1 1 01/01/78 01/01/88 miner2 1 01/01/78 15/07/78 zilier2 2 16/07/78 01/01/79 vomer2 3 01/01/79 12/01/85 buckar2 4 13/10/85 01/01/88 .zilier

Datele privind istoria evenimentului au ca specific modul in care este reprezentat timpul. Dupdcum aratA i numele lor, ele furnizeazd o istorie continua a fiecdrui eveniment relevant, care afecteazdcaracteristicile unei populatii. Aceste istorii pot fi folosite pentru a reconstitui caracteristicile uneipopulatii ori de cdte ori aceasta este sub observatie. Cheia acestui proces este informatia asupramomentelor de timp in care fiecare individ a avut o modificare a valorilor unor atribute sau statuteimportante. in istoria evenimentului, pentm cA tranzitia poate surveni in orice moment de timp dat,timpul trebuie privit ca o dimensiune continua a acestor date, cu caracteristicile sale specifice. Maimult, un individ poate trece prin oriat de multe momente de tranzitie, in orice inlantuire logicdposibild. Spre deosebire de seriile temporale de date, o istorie a evenimentului adesea nu poate fitransformatd, in mod convenabil, intr-o serie de intervale de lungime egald.

Matricea rectangulard de date nu reprezintd cu uvurintd istoria evenimentului. Spre deosebirede datele rezultate dintr-o anchetd ca cea din Tabelul 1, pentru fiecare individ pot exista mai multeobservatii, iar observatiile nu apar la intervale regulate de timp. Devi este posibil sd punem dateleprivind istoria evenimentului sub formd rectangulard, o asemenea incercare are de obicei ca rezultatmari pierderi de spatiu de inmagazinare. Deoarece matricea rectangulara necesard trebuie sA includdspatiu pentru cea mai lung i cea mai complexA istorie individuab, cea mai mare parte a matricii vacontine celule goale sau redundante. Aceastd problemd este ilustratd de Tabelul 4, in care datele dinTabelul 3 sunt puse sub forma unei matrici de date, astfel incdt fiecdrui individ ii este atribuit unnumdr maxim de vase angajdri, intr-un interval de zece ani. Datele pot fi reprezentate prin aceastdmatrice, dar exista cinci sectiUni goale pentru primul subject, respectiv doud pentru cel de-al doilea.

In ciuda dificultatilor legate de matricile rectangulare, pentru a putea intreprinde o analizastatistia a datelor, in cele din urind, cerceatorul trebuie sd construiascd o asemenea matrice.Intervalul, ca unitate de observatie, este utilizat pentru analiza datelor. Informatia nu se stocheazd insdpe intervale, se preferd stocarea informatiei in mod compact vi dezvoltarea unui soft-ware care sdconstruiascd intervale cu caracteristicile cerute. In acest mod se creeazd fiviere temporale de date deinterval, care exista numai in timpul analizei statistice. Cum aceste fiviere se reconstruiesc cuuvurintd, ele pot fi mutate off-line sau vterse, deindatd ce nu mai sunt necesare.

Tabelul 4

Date privind istoria evenimentului angajare in muncr, sub forma unei matrici rectangulare

Rdspuns nr. Data OcupatiaDe la Pand la

Subiectul 11 01/01/78 01/01/88 miner23456

www.dacoromanica.ro

452 Irina Gavrild 4

Subiectul 2

1 01/01/78 15/07/78 zilier2 16/07/78 01/01/79 somer3 01/01/79 12/01/85 bucdtar4 13/10/85 01/01/88 zilier5

6

Date le privind istoria evenimentului conduc atm diferite tipuri de analizA. Cea mai simpldanalizA utilizeazd istoria evenimentului pentru a ajunge la date de tip sectiune Incrucisatd. Astfel,putem construi o anchetd pomind de la istoria evenimentului angajare in muncr, extrAgand cdtepersoane au fost angajate i cate in somaj, intr-un anume moment de timp, precum i die au avutdiferite slujbe, in diferite ramuri indnstriale. Astfel de interogari constituie, am putea spune, o anchetdartificiald. Tabelul 5 este un exemplu de anchdtd derivatA din datele Tabelului 3.

Tabelui 5

Arichetd artificiald asupra angajdrii in munca, la data de 15/04/85 (derivatd din datele Tabelului 3)

Subiect Angajat Unde Ocupatia1 da industrie miner2 da alimentatie buckar

Colectand aceste date In mpd repetat, la diferite intervale de timp, putem obtine o serietemporald. Cele mai multe utilizki ale datelor privind istoria evenimentului merg mai departe deckancheta artificiald, intr-un efort de a folosi informatiile dependente de timp.

0 altd abordare este aceea de a mdsura evolutia atributelor in functie de timp i nu numai laanumite momente date. in Mc sa nurndram indivizii cu un anumit atribut la un anume moment, puteminsuma timpul in decursul cdruia indivizii respectivi au fost caracterizati prin acel atribut. In acest caz,unitatea de analiza nu mai este individul, ci mai degrabd individ-an. Putem afla, de exemplu, cd sasepersoane erau angajate ca buckari in data de 01/01/82. Cea de-a doua abordare ne poate spune cd, inpopulatia respectivd, s-au gdsit sase indivizi-an angajati ca bucdtari, in intervalul 01/01/78-01/01/88.In acest caz, iu conteazd dacd a persoand a lucrat ca bucdtar timp de sase ani sau sase persoane aulucrat ca bucdtar timp de un an (sau doisprezece, cke sase luni fiecare).

Un al treilea mod de a descrie istoria evenimentului este acela de a calcula timpul de ageptareasociat tranzitiilor. 0 asemenea abordare pune in evidenta latura dinamicd a istoriei evenimentuluiindreptand atentia asupra felului in care se modific,d atributele. In stiintele sociale se utilizeazd diversetipuri ale timpului de ageptare: durata medie a somajului, varsta medie la cdsatorie, speranta mediede viatd. Toate masurile, care descriu timpul mediu necesar pentru ca un anumit eveniment sd apardsau varsta medic la care apare, pot fi caracterizate ca find timp de a§leptare. Sunt in fapt mdsuri alelungimii intervalului de timp dintre cloud evenimente. Speranta de viatd, de exemplu, este intervalulmediu de timp care se scurge intre nastere (sau o varsta mai tArzie) si moarte.

Un al patrulea tip de analizA presupune descrierea ratelor de tranzitie prin valorile atributelor.De cele mai multe ori, scopul cercetkii este acela de a descrie ratele de tranzitie prin atribute i infinal de a explica variabilele care afecteazd ratele de tranzitie. Matematic, rata este raportul dintrenumdrul evenimentelor si timpul total in care aceste evenimente au aparut. Numitorul acestui raport,timpul de risc, este problematic de construit. Pentru ca un individ sd fie la risc, trebuie ca el sã se aflesub observatie i sa poata fi subiectul experimennilui respectiv. Dna, de exemplu, avem informatiilimitate la o anumittt mind geografick un oras sau o provincie i un individ se mutt. In afara acestei

www.dacoromanica.ro


arii, el nu va mai fi la risc de IndatA ce s-a mutat. Istoria evenimentului ia sfassit pentru acest individde indatA ce a iesit in afara sistemului de observatie, pentru a nu se mai poate determina dacd uneveniment mai apare. Deoarece acest individ nu mai poate intra in numardtorul fractiei, timpul scursdup. mutare nu mai poate fi nici el inclus in numitor. Analog, o persoand nu este la risc, dacAevenimentul nu poate apare. Astfel, numai indivizii angajati in muncA pot fi la risc sA devinA someri,dupA cum numai indivizii cAsatoriti au riscul de a divorta. Conceptul de expunere la risc este esentialpentru studiul istoriei evenimentului si timpul de tinere sub observatie trebuie cu grija determinat.Acest concept este mai clar in anumite tipuri de cercetare decal in altele. De exemplu, cand istoriaevenimentului este reconstituitd in sondaje prin intreb Ari retrospective, observatiile se incheie la datasondajului. inceputul observatiei nu este intotdeauna clar.

Complexul de metode utilizate pentru a studia atributele individuale care afecteazA ratele detranzitie, poartd numele de analiza hazardului sau analiza supravietuirii4. CercetAtorii au dezvoltataceste metode statistice pentru a analiza o multitudine de probleme, inclusiv timpul in care o masinAse stria sau durata de supravietuire a unui pacient dupd stabilirea diagnosticului i tratament. Inmajoritatea aplicatiilor din stiintele sociale, scopul este acela de a identifica caracteristicile indivizilorcare fac tranzitia mai mult sau mai putin posibilA. Cele mai multe metode de acest fel estimeaza.coeficientii asociati variabilelor explicative, in modele liniare, similare modelelor de regresie.Variabila dependentA nu este o cantitate ci o functie, de obicei logaritmica, a probabiliatii ca uneveniment sA se produca. EstimArile care derivd din aceste modele sunt adesea transformate in asanumitele riscuri relative asociate unei schimbAri de o unitate a variabilei explicative. In ultimii ani auapdrut multe lucrAri consacrate acestei metodologii5.

TIPURI DE ISTORIE A EVENIMENTULUI

Putem considera cA existd patru tipuri de istorie a evenimentului. Primul i cel mai comun, esteancheta retrospectivA, in care subiectului i se cere sA descrie un set de experiente, completate cu datelela care au avut loc schimbAri. De exemplu, istoria evenimentului angajare in munca" ar fi o insiruirea locurilor de muncl, cu perioadele respective, tipul muncii, locul, etc.

Un studiu tablou sau listd este un al doilea tip de istorie a evenimentului, in care un grup desubiecti sunt alesi i interogati in acelasi moment de timp i apoi reintervievati periodic. In timp ceretrospectiva priveste inapoi in timp intr-o singurd investigatie, studiul tablou priveste inapoi in timpin mod repetat. In State le Unite a existat o tendintd semnificativd care studii tablou de mareanvergurd.

Un al treilea tip de istorie a evenimentului este inregistrarea continuA a acestuia. In State leUnite, de exemplu, registrele administratiei asigurArilor sociale pot fi considerate ca fiind inregistrdricontinui ale angajArii in muncA, un alt .exemplu find registrele evenimentelor demografice, nasteri,cdsAtorii, decese sau muthri dintr-o casd in alta, dintr-un oras in altul.

Ultimul tip de istorie a evenimentului este setul de date corelate, in care informatia dintr-ovarietate de surse este adunatd intr-o forma care permite analiza istoriei evenimentului. Un exempluin acest sens este reconstituirea familiei, procedeu folosit azi frecvent de istorici pentru a analiza

4 Rata hazardului este probabilitatea instantanee de modificare a proportiei populatiei care nu aexperimentat tranzitia.

5 P.D. Allison, Survival analysis using the SAS system: A practical guide, Cary, NorthCarolina, SAS Institute, 1995; D. Courgeau, E. Lelievre, Event history analysis in demography,Oxford, 1992; K. Yamaguchi, Event history analysis, Beverly Hills, California, Sage, 1991.

www.dacoromanica.ro

454 Irina Gavrild 6

informatia demografica. Problemele specifice pe care le tidied demografia istoricd in privinta analizeiistoriei evenimentului au fost tratate pe larg in lucrari de specialitate6.

Desi existä patru tipuri de istorie a evenimentului, informatia pe care o implica poate fiImpktitd in doar doud categorii, i anume evenimente §i declaratii. Evenimentele sunt rapoarte aleunei anumite tranzitii suferitd de un individ la o anumitã data. Angajarea, intrarea in somaj,promovarea, iesirea la pensie sunt evenimente in studiul istoriei angajarii in muncd. Nasterea,casatoria, migratia, decesul sunt evenimente demografice. Moartea este evenimentul care marcheazàsfarsitul observatiei. Anumite evenimente, cum ar fi transferul dintr-un loc de muncd in altul saumigratia, se pot repeta, in timp ce alte evenimente exclud alte tranzitii. De exemplu, un individ careeste deja somer, nu mai poate deveni somer, dupa cum pentru un vdcluv nu mai existd posibilitateadivortului.

Definitia termenului de eveniment poate fi largita pentru studiul istoriei evenimentului. Nutoate evenimentele sunt inregistrate pentru fiecare individ la care se referd. De exemplu, moarteaunuia din sop marcheazd o modificare de statut i pentru sotul supravietuitor. Evenimentul denumitvaduvie" reprezinta tranzitia de la starea de casatorit la cea de vaduv sau vaduva, in ciuda faptului cdvdduvia este rareori un eveniment inregistrat in mod explicit. Pentru a marca data la care a fost facutd.Inregistrarea putem construi asa numitul sfeirqit al observatiei.

Declaratia este al doilea tip de informatie inclus in istoria evenimentului. Declaratiile descriuatributele unui individ la o data specificata. Ele diferd de evenimente prin aceea cd nu marcheazdtranzitiile sau schimbdrile atributelor. Astfel, un recensAmant poate fi folosit pentru a extragedeclaratii datate ale caracteristicilor individuale pentru istoria evenimentului, dar recensamintele, deobicei, nu indica data tranzitillor. De exemplu, un recensdmant ne spune care este ocupatia unuiindivid, dar nu si and respectivul individ a inceput acea activitate. Chestionarele includ adesea istoriiretrospective ale evenimentului, ca si declaratii asupra atributelor curente ale subiectilor. Declaratiilesunt importante mai ales pentru informatia pe care o contin relativ la expunerea la risc. Datainregistrarii marcheazd sfarsitul expunerii la risc. Interogari din inregistrare, care descriucaracteristicile curente ale individului, au rolul de a verifica dacd individul avea Inca riscul de aexperimenta anumite tipuri de evenimente in momentul in care s-a facut inregistrarea.

Evenimentele si declaratiile au o trdsäturd comund importanta i anume cd ambele suntasociate cu date explicite. Aceastd trdsdturd este importantd pentru cd natura datelor privind istoriaevenimentului cere ca fiecare informatie sã fie datatd.

PROBLEME SPECIALE CARE APAR IN ANALIZA ISTORIEI EVENIMENTELOR.ATRIBUTE VARIABILE iN FUNCTIE DE TIMP

Scopul analizei istoriei evenimentului este acela de a explica variatiile anumitor atribute deinteres, cum ar fi starea matrimoniald sau angajarea in munca, printr-un set de variabile explicative.Unele atribute, folosite pentru explicatii, nu se schimbd de-a lungul timpului. De exemplu, sexul, data

locul nasterii sau alte evenimente care au aparut anterior in viata unui individ, cum ar fi resedintaurband sau rurala, sunt fixe odatd. pentru totdeauna. Alte atribute, ca situatia matrimoniald, mdrimeafamiliei, resedinta curenta, educatia primitd, se pot schimba la orice moment de timp. Analiza

6 M.P. Gutmann, G. Alter, Family reconstitution as event history analysis, in D. Reher,R. Schofield (ed.) Old and new methods in historical demography, Oxford, 1993, p. 159-180; inaceeasi culegere de studii mai pot fi consultate: I. Diamond, R. Davies, P. Egger, Some applicationsof recent developments in event history analysis for historical demography, p. 223-238 si J. Trussell,T. Guinnane, Techniques of event history analysis, p. 181-205.

§i

www.dacoromanica.ro


statistica devine mult mai complicata atunci cand, aceste atribute care variaza in functie de timp suntparte a ipotezelor explicative, iar distinctia dintre atributele constante i cele care se schimba in timpare o importanta practica considerabila. Cele mai multe tipuri de analiza tind sa foloseasca ambeletipuri de atribute ca variabile explicative.

Lucrurile devin si mai complexe, atunci cand atributele referitoare la familii sau gospodariisunt folosite pentru a explica comportamentul individual. De exemplu, compozitia gospodariei poatefi folosita drept variabila explicativa in analiza casatoriilor tinerelor femei'. Compozitia gospodarieireflecta nasterile, decesele i miscarile parintilor i rudelor, pe langa cele ale tinerelor femei, care sepot casatori. Aceasta abordare complica structura datelor pentru ca pune accentul pe modul in care seintrepatnind vietile tuturor membrilor dintr-o familie.

Stocarea datelor referitoare la atributele constante in timp este total diferita de a celor carevariaza in timp si este util ca tipul lor sa fie identificat in faza de inceput a unui proiect de cercetare.Atributele constante in timp sunt cu usurinta stocate intr-o matrice rectangulara de date. Atributelecare variaza in timp sunt de obicei asociate cu evenimente sau declaratii. In acest fel, informatiileesentiale asociate cu aceste atribute, adica datele la care s-au schimbat sau au fost reportate, sementin, iar perioadele de timp in care nu au existat modificari pot fi deduse.

0 a doua problema speciala impusa de analiza istoriei evenimentului este cunoscuta subnumele de cenzurare8. Un eveniment istoric este considerat ca find cenzurat atunci and exista dubii,nesiguranta asupra datei cand a avut loc o tranzitie. Intr-o inregistrare retrospectiva, istoria angajariiin munca a unei persoane este cenzurata chiar in momentul inregistrarii pentru ca cercetatorul nu arede unde sA tie ce alte evenimente privind angajarea vor urma. Cenzurarea este mai cu seamaproblematica pentru analiza timpului de asteptare, grija care apare atunci cand istoria evenimentuluieste incompleta, ceea ce se intampla adeseori.

Sa presupunem ed am folosit o ancheta retrospectiva pentru a colecta informatii despre duratamedie a angajarii. Vrem sd stim care este perioada medie de timp in care un individ pastreaza aceeasislujba. Pentru persoanele care au varsta angajarii si care lucreaza in timpul anchetei exista riscul dea-si schimba serviciul. Nu putem deci folosi aceasta informatie incompleta pentru a calcula o perioadamedie de angajare pentru ca nu este posibil sA tim cand va interveni o noud angajare. Indivizii caretind sa aiba perioade lungi de angajare au si lungi perioade incomplete ca informatie i, in consecinta,vor fi exclusi atunci cand calculam perioada medie de angajare, iar media va fi afectata. Cea mai bundsolutie este aceea de a strange date in care istoria evenimentului este completd (de exemplu totiindivizii sunt pensionati), ceea ce este fie prea costisitor, dificil sau chiar de nedorit.

Calcularea ratei de tranzitie, spre deosebire de cea a timpului mediu de asteptare, nu esteinfluentata de cenzurare. Desi istoriile cenzurate nu adauga evenimente la numaratorul ratei, cel careeste la risc pand ce evenimentul cenzurat este adaugat, este numitorul. Intrucat este utilizata toatainformatia disponibila, ratele de tranzitie nu sunt modificate chiar atunci cand informatia estecenzurata. Se poate utiliza un set de procedee de calcul cunoscut in demografie ca metoda tabelei deviata pentru a obtine, din ratele de tranzitie, timpi de asteptare sintetici.

Analiza ratelor de tranzitie cere ca fiecare istorie a evenimentului sa fie descrisa in termeniiperioadei existente intre momentul in care un individ are riscul de a experimenta o anumita tranzitiemomentul in care acest risc inceteaza. Aceasta perioada este intotdeauna specified unui anumit fel detranzitie, cum ar fi moartea, casatoria, somajul, etc. In consecinta, fiecare istorie a evenimentuluipoate fi descrisd prin mai multe astfel de perioade, care se suprapun. Unele tranzitii pot apare mai

7 G. Alter, Family and the female life course, Madison, 1988.8 P.E. Anderson, Censoring, truncation, and filtering in statistical models based on counting

processes, in N.U. Prabhu (ed.), Statistical inference from stochastic processes, Providence,American Statistical Society, pp. 19-60.

ei

www.dacoromanica.ro

456 Irina Gavrild 8

mult deck odatd. 0 istorie a angajdrii in muna, de exemplu, constd de obicei din mai multe perioadein care individul este angajat sau in somaj. Ori de ate ori individul incepe o noud slujba, incepe i onoud perioadd de angajare.

Aceste intervale sunt intotdeauna masurate in acea unitate care corespunde riscului declanskiiunei anume tranzitii. Cand riscul incepe la nastere, dimensiunea timp este echivalentd cu varsta.Pentru evenimente care se repetd, ne intereseazd durata de timp a perioadei curente, cum ar fi durataslujbei in curs, timpul scurs de la ultima nastere, etc. Ne vom referi la momentul de timp specific, caremarcheazd debutul riscului, ca find originea perioadei.

Se spune cä o perioada este cenzuratd, atunci and temporizarea tranzitiei este incertd. 0perioadd se numeste cenzuratd. la stanga atunci and lipsesc informatii despre o tranzitie in perioadapremergatoare inceperii observatiei asupra subiectului respectiv. 0 perioadd este cenzuratã la dreapta,atunci cAnd observatia asupra subiectului ia sfarsit inainte ca tranzitia sã se produa.

Cenzura la stanga apare and un eveniment de interes a apdrut inainte ca un subiect sä intresub observatie. In acest caz, stim ca individul a fost supus tranzitiei, dar nu stim and a avut loctranzitia. Este important sd facem distinctia intre cenzura la stanga i o altd caracteristia des inalnitdin studiul istoriei evenimentului i anume, trunchierea la stanga. 0 istorie a evenimentului estetrunchiatd la stanga dacd observatia incepe dupd originea intervalului, dar inainte ca evenimentul sd sefi produs9. In acest caz, stim cã subiectul nu a trecut Ina prin tranzitia care ne intereseazd, dar nelipsesc informatii despre o anumitd parte a intervalului. Intr-o istorie a angajdrii, de exemplu, putemsti and a fost angajat individul, dar nu cunoastem cat astiga sau alte caracteristici ale slujbei pentruperioada de inceput a istoriei angajdrii in muncd. Observarea unor atribute relevante poate incepe laun anumit moment de timp, dupd ce subiectul a ajuns la risc.

Cenzura la dreapta apare atunci cand observarea unui anume subiect ia sfarsit inainte caevenimentul de interes sd se produca. De exemplu, daa studiem tranzitia de la somaj la angajare inmuna, toti subiectii care nu au gash noi slujbe in momentul in care studiul nostru se termind, auintervale cenzurate la dreapta. 0 istorie a evenimentului poate fi cenzuratd i prin moartea subiectului,refuzul de a rdspunde anchetei sau migrarea lui in afara ariei de observatie.

Cenzura este un subiect de mare interes pentru cä poate introduce modificki in estimkrilenoastre. Dup. cum am explicat anterior, timpul mediu de asteptare nu poate fi calculat direct dinistorii ale evenimentului cenzurat. Pentru indivizii care au un timp de asteptare relativ lung existd maimulte sanse de a fi cenzurat, asa cä un timp mediu de asteptare calculat dintr-un sub-esantion deistorii necenzurate va fi modificat in sensul cA va fi micsorat.

Cenzura este de asemenea problematicd atunci and procesul care a produs-o este legat detranzitia studiatd. Ar fi cu certitudine nepotrivit sa folosim moartea unuia dintre soti ca evenimentcare cenzureazd istoria mortalitkii unui individ. Riscul de mortalitate tinde sä fie comun in cadrulunei familii. Dacd excludem perioadele de observatie care succed mortii unuia dintre sotiOnseamndcä excludem sistematic perioadele in care subiectii au riscul de a muri relativ ridicat. Corelatia dintreprobabilitatea de cenzurd i cea de moarte ne-ar modifica estimarile asupra probabilitatii de a muri.Dimpotrivd, cenzura produsa datoritä aparhiei unui eveniment arbitrar, cum ar fi data unei anchetesau a unui recensdmant, nu ar modifica ratele de mortalitate, pentru cd plasarea in timp a anchetei nueste legata de riscul de deces. Atunci and probabilitatea de cenzurd este independentd deprobabilitatea tranzitiei care ne intereseazd, spunem ca cenzura este lipsita de informatie.

Cenzura lipsita de informatie poate fi consideratd ca find aleatoare in ceea ce priveste aparhiaevenimentului care ne intereseaz.A. Problema devine mult mai dificild cand istoria evenimentului estecenzuratd de un alt eveniment, cum ar fi migratia sau mortalitatea. Cenzura este lipsita de informatieatunci cand evenimentul care o produce este determinat de un proces care nu are legatura cu tranzitia

9 D.R. Cox, D. Oakes, Analysis of survival data, London, 1984, p. 177.

www.dacoromanica.ro


care ne intereseaza. ExistA modalitdti de a testa gradul in care o analizd este afectata de cenzura lipsitdde informatiem.

Adesea, in scopul analizei, perioadele se divid in intervale mai mici, abordare care seutilizeazd pentru a studia problema atributelor variabile in timp. Astfel, dacd o persoand se casAtore§tein timpul studiului nostru, putem divide perioada in cloud, folosind data cdsdtoriei ca data dediviziune. Evenimentul cdsAtorie divide perioada in doud intervale trunchiate, cu valori diferite pentruatributul variabil in timp, care este starea matrimoniald. Atata timp cat ambele intervale sunt inclusein studiu, nu existd pierderi de informatie din setul de date.

Informatii sub forma de declaratii sunt frecvent gdsite in inregistrarile administrative §i studiisub forma de tablouri. Declaratiile apar adesea accidental in inregistrdrile administrative, care nu suntgandite sa furnizeze istorii ale evenimentului. inregistrdri ale examindrilor medicate i aplicatiilor deasigurare, gasite in dosarele personale ale celui care angajeazd, pot scoate la iveald informatii desprecaracteristicile familiale ale unuia dintre angajati. Astfel de chestionare descriu starea matrimoniald §inumdrul de copii In momentut in care respectivul raport a fost intocmit, dar pot omite datele casatoriei§i a nqterii copiilor.

and atributele descrise in declaratii sunt folosite ca variabile explicative, se recomandaconstruirea aa numitilor indicatori de calitate care codificd mdsura in care ne putem sprijini peatributele inregistrate cu incertitudine".

Declaratiile joacd un rol important mai cu seama In istoria evenimentului derivatd dininregistrdri corelate. In aceastd situatie, problema centrald este determinarea perioadei de risc pentrufiecare subiect. Atunci cand observatia nu este continua, perioada de risc poate sa se termine Para sdgenereze un eveniment care sa determine cenzura. Un exemplu clasic in aceasta directie este intalnitin reconstituirea familiei, reconstituire bazatä pe na.5teri, cdsdtorii §i decese. In aceasta metodologie,nqterile, cdsdtoriile §i decesele dintr-o comunitate sunt corelate pentru a produce istorii ale indivizilor

familiilor. Problema centrald in reconstituirea familiei este aceea cd, de obicei, migratia nu esteinregistratd, astfel incat anumite familii se mutd in afara ariei de observatie fard sA genereze oinregistrare administrativa care sd indice cd istoria lor este cenzuratd. In cele mai multe cazuri,istoriile incomplete nu pot fi deloc utilizate, datorita incertitudinii datei de cenzurd. Atunci cand estedisponibil un recensamant, familiile care se gdsesc in el sunt cunoscute ca find in comunitate §i subobservatie la data recensamantului §i, prin urmare, aceastd data poate marca trunchierea la dreapta inistoria incomplea a evenimentului.

MODALITATI DE ANALIZA

In ciuda structurii fundamental nerectangulard a datelor privind istoria evenimentului,majoritatea pachetelor statistice de programe pentru analiza acestor date cer, ca punct de plecare, omatrice rectangulara de date. Date le trebuie sd fie convertite intr-un format pe care il vom numiinterval de intrare intr-un software statistic.

Intervalul este o inregistrare de date care descrie o perioadd de timp in istoria unui individ. Inprimul rand, pentru cd este plasat in timp, un interval are o data de inceput §i o data de srar§it, din careputem deriva durata sau lungimea lui. in al doilea rand, intervalele includ o descriere a evenimentuluicare a apdrut la data de sraqit, care poate fi un eveniment de cenzurd indicand o anchetd sau altd data

1° P.D. Allison, Event history analysis, Beverly Hills, California, Sage, 1984, pp. 29." M. Ni Bhrolchain, I. Timacus, A general approach to the machine handling of event history

data, in Social Scinece Information", 1995, nr. 24, P. 161-188.

www.dacoromanica.ro

458 Irina Gavrila 10

artificiala de trunchiere. In al treilea rand, un interval include o lista de atribute care descriu individulstudiat pe perioada indicata de respectivul interval.

Intervale le reprezinta perioade de timp in care toate atributele poseda un set specific de valori,asa ca trebuie sa cream un nou interval ori de cate ori valoarea unui atribut care variaza in timp semodifica. Daca atributul care se schimba nu este evenimentul care ne intereseaza, intervalul setermina Ara aparitia unui eveniment. Astfel, istoria unui eveniment este divizata intr-o succesiune deintervale. Daca, de exemplu, varsta este privita ca o variabila ce se modifica in timp si se masoara inani, pentru fiecare individ din baza de date poate exista minimum un interval pentru fiecare an in careindividul respectiv este prezent in populatie. Daca includem i alte variabile aditionale, care semodifica frecvent in timp, cum ar fi comportamentul anticonceptional sau durata de un an a casatoriei

angajarii in munca, numarul de intervale pentru un singur individ devine repede foarte mare si greude stocat.

Se poate realiza o analiza statistica completa a unei astfel de baze de date cu pachetelestatistice standard de programe, cum ar fi SPSS si SAS. Intervale le, care descriu o populatie de istoriiale evenimentului la un moment de timp specificat, sunt selectate cu usurinta alegand numaiintervalele in care datele de inceput si de srarsit acopera perioada de interes.

Analiza timpului de asteptare presupune selectarea acelor intervale care se termina prinaparitia evenimentului care ne intereseaza. Timpii de asteptare se calculeaza scazand data la care eleste egal cu zero din datele evenimentelor alese. De exemplu, toti timpii de asteptare care se bazeazape varsta incep la data nasterii individului. Unii timpi de asteptare sunt calculati pe baza unorevenimente care se repeta, cum ar fi intervalele intre nasteri sau durata angajarii. In acest caz, datacare marcheaza inceputul intervalului trebuie sa fie un atribut al intervalului, de exemplu data ultimeinasteri sau data angajarii. Mediile timpilor de asteptare calculati In acest mod sunt supusi unoreventuale modificari.

Rate le de tranzitie pot fi calculate direct cu ajutorul unui software specializat. Pentru a calcularatele de tranzitie direct, construim o variabila binara care ia valoarea unu dacã intervalul se terminacu un eveniment de interes i valoarea zero, daca intervalul este cenzurat sau trunchiat. Dacä calculamo medic ponderata a acestei variabile binare, ponderand cu durata intervalului, obtinem ratele detranzitie. Majoritatea programelor scrise pentru analiza tabelelor de viata si a fenomenelor bazate pehazard accepta date sub forma de intervale.

Etapele necesare pentru construirea intervalelor sunt usor de descris, chiar daca sunt uneorigreu de automatizat. Primul pas este specificarea atributelor care vor fi folosite in analiza si aevenimentelor sau declaratiilor care vor fi utilizate pentru a identifica valorile acestor atribute. Aldoilea pas este listarea tuturor datelor la care un atribut ii modified valoarea. Aceste date marcheazainceputul i srarsitul intervalelor. Pasul final este acela de a genera prin inferenta valorile atributelorin intervalele marcate de aceste date.

Multimile de date stocate sub forma de intervale pot fi de cateva ori mai mari cleat daca ar fistocate ca evenimente i declaratii. Infonnatia esentiala asociata unui eveniment este numai data, tipulevenimentului i identificarea persoanei subiect al evenimentului respectiv. Oricum, fiecareeveniment poate cere construirea unui nou interval, in care se repeta zeci sau chiar sute de valorinemodificate ale atributelor. Mu ltimile complexe de date include o multitudine de evenimenteposibile diferite i potentiale atribute explicative. Cand acesti parametri se modifica sau candindividul trece dintr-o grupa de varsta in alta, se construieste, de fapt, un alt interval. Chiar dacaputem gasi suficient spatiu de stocare pentru a pastra un set de intervale impreuna cu o multimecompleta de variabile, este de obicei dificil de anticipat intreaga gama de analize care vor fi de interesIn viitor. De aceea este de preferat o strategie in care datele sunt stocate intr-o forma cat maicompacta cu putinta. Intervale le pot fi construite asa cum este nevoie, numai cu atributele relevantefiecarui tip de analiza in parte.

www.dacoromanica.ro


Transformarea unei multimi de date stocate sub forma de evenimente i declaratii Intr-omultime de intervale este dezideratul principal in gestionarea datelor, deziderat pentru care, pand nudemult, nu a existat un software special conceput12. Toate proiectele de cercetare derulate pand inprezent au depins de programatori priceputi care sã conceapd softul necesar, iar multi cercetAtori auacut toate aceste operatii manual. In mod evident, este necesard conceperea unor tehnici avansate degestionare a bazelor de date pentru acest domeniu de cercetare. George Alter, Cheryl S. Jamison siYoshihiko Ono sunt doar cdtiva dintre cercetAtorii care lucreazd la crearea unor sisteme de gestionarea bazelor de date relationale, care includ reconstituirea gospoddriilor si a familiilor.

Anumiti factori, care influenteazd momentul de producere al tranzitiilor pot fi obtinuti prininferenta din ceea ce s-a Intamplat anterior in istoria evenimentului respectiv. De exemplu, este de lasine inteles cd rata de casAtorie a persoanelor vdduve sau divortate va fi diferia de cea a celor care nuau fost niciodatd caskoriti. Vdduv" si divortat" descriu perechi de evenimente (cdsdtoria, apoimoartea unuia dintre soti, respectiv cdsdtoria, apoi divortul) petrecute mai devreme, in viata unuiindivid. Istoria unei vieti conduce nemijlocit la crearea unor variabile care descriu inlAntuiri deevenimente petrecute anterior: numdrul slujbelor avute, numarul perioadelor de somaj, numdrulcopiilor nascuti, numdrul copiilor supravietuitori, dacd parintii trdiesc sau nu si asa mai departe.

Influenta exercitatd de evenimentele petrecute anterior se poate modifica odatd cu trecereatimpului. De exemplu, efectul mortii unuia dintre soti asupra mortalitatii sotului supravietuitor scadein timp. Existd cloud cdi de a capta efecte de acest tip. Unul este acela de a crea atribute variabile intimp, bazate pe volumul de timp scurs de la anumit eveniment petrecut anterior. Cea de-a douaabordare presupune masurarea timpului scurs de la data unui eveniment petrecut inainte. De exemplu,in studiul fertilitatii, analizam adesea intervalul de timp dintre cloud nasteri utilifand data nasteriianterioare ca punct de origine.

Comportamentul individual este adesea afectat de circumstante legate de comunitate, privita caun intreg. Aceste influente nu pot fi detectate prin analiza unei singure comunitati, pentru cd, in cadrulei, se impartAseste acelasi tip de experientd. Istoria evenimentului poate acoperi perioade In careconditiile macroeconomice, legate de societate sau de mediul inconjurdtor, se modified in modesential. De exemplu, indivizii care doresc sd-si schimbe locul de muncd pot tine cont de ratasomajului pentru a decide unde sd caute o noud slujbd. Astfel, existd mai multe schimbari ale loculuide muncd in perioadele de somaj redus, nu numai pentru cd existd mai multe slujbe, dar i pentru edmulti indivizi, care sunt deja angajati, inceared sd se mute de la un serviciu la altul. Ne referim lavariabilele care afecteaza intreaga comunitate ca find variabile colective. Valoarea variabilelor colectivea fost pusd in evidentd de studii asupra mortalitatii i fertilitAtii privind Suedia secolului al XVIII-lea,abordandu-se legatura care existd intre pretul granelor i mortalitate13. Aceastd asociere este cunoscutddin analiza seriilor temporale de date despre mortalitate, dar introducerea unei astfel de variabilecolectiva face posibil controlul asupra altor caracteristici individuale. Ne putem intreba, de pildä, ce tipde persoane este in cea mai mare mdsurd susceptibil la malnutritie in perioadele de pret ridicat.

Se pot adduga variabile colective unui fisier de interval prin trunchierea intervalelor pentrufiecare individ din esantion, ori de eke ori variabila comund se modified. Dacd variabila comund semodified frecvent, lunar, sdptamAnal sau zilnic, apare un mare numar de intervale care repeta aceeasi

12 N. Karwit, D. Kertzer, Database management for life course family research, in CurrentPerspective on Aging and the Life Cycle", 1986, nr. 2, p. 167-188; N. Karweit, Casa: A DBMS forevent histories, Baltimore, 1990.

13 T. Bengtsson, Combined time-series and life-event analysis: The impact of economicfluctuations and air temperature of adult mortality by sex and occupation in a Swedish mining parish,1757-1850, in D. Reher, R. Schofield ed., Old and new methods in historical demography, Oxford,1993, p. 239-259.

www.dacoromanica.ro


informatie pentru fiecare individ. Existd, insk pachete de programe special scrise pentru a face o analizdstandard, multivariatd, de supraveghere a datelor de acest tip. Valorile variabilelor comune se stocheazdintr-un fisier separat, iar programul combind datele din acest fisier cu cele din fisierul intervalelorw.

Mali/a tiparelor existente in istoria evenimentului pentru datele referitoare la familiigospodarii tidied probleme dificile, atat analitice cat si de gestionare a datelor. Desi cercetdrileteoretice traditionale au pus un accent deosebit pe familie sau gospodarie ca factor de decizie, a aparuto puternied tendintd pentru studierea cursului vietii individului. Atunci cand urmarim familii de-alungul timpului, observam cdsdtorii, divorturi, copii care paräsesc sau reintra in gospoddrii. In multecazuri este imposibil sd decidem unde se termind o familie i unde incepe una noua sau care din doisuccesori este o noud entitate. Daca individul este acela care devine unitatea de analizd, problema serezolvd. Putem urmdri indivizii trecand prin multe schimbari de-a lungul vietii, dar asta nu inseamndcd nu rdmanem interesati de tiparele de comportament pe care le creeazA familia si gospoddria si deinfluenta pe care acestea le exercita asupra comportamentului individual.

S-ar pArea cd cel mar eficient mod de a studia efectele variabilelor generate de familie sigospoddrie in analiza istoriei evenimentului este acela de a le considera ca find atribute variabile intimp ale individului. Farnilia se referd la relatiile de inrudire si putem descrie un individ prin numdrulde persoane in viatd care au acelasi grad de rudenie cu individul respectiv, in timp ce gospoddria sereferd la un loc de coabitare. Atributele derivate din relatiile existente intr-o gospoddrie pot descriecaracteristicile acesteia in termeni economici (forta de muncd, rata dependentei, etc.), familiali(prezenta parintilor, Tamar, sex, nasterea altor rude, etc.) sau de alt tip.

Valorile atributelor care deriva din caracteristicile farniliei sau gospoddriei sunt influentate deevenimente care afecteazd fiecare membru al familiei sau gospoddriei respective. Atributele familieise modified prin moartea unuia dintre pdrinti sau prin nasterea, moartea sau cdsAtoria unei rude.Atributele gospodariei se modified nu numai atunci cand individul care ne intereseazd se mutd dintr-ogospodarie in alta, dar si atunci and alte persoane yin sau pleac a. din gospodaria respectiva. Dintr-unpunct analitic de vedere, este important sd distingem intre modificarile atributelor gospoddrieidatorate comportamentului specific al unui individ anume si modificarile involuntare, cauzate deevenimente sau actiuni ale unor indivizi. De exemplu, in trecut, adesea nu se putea determina dacdfrecventa cu care apdreau famiiiile nucleare se datora deciziei copiilor de a forma noi gospoddrii sau,mai degrabd, ratei de mortalitate a pdrintilor. Acest nivel de analizd complied procesul de gestionare adatelor pentru cd suntem obligati sa reconstruim evenimentele privind toti indivizii corelati, pe langdistoria evenimentului individului de care suntem interesati.

PROBLEME LEGATE DE SOFTWARE-UL UTILIZAT

Ideea pe care incercam sd o subliniem in randurile de Na este aceea cd existd cloud moduri deorganizare a datelor necesare analizei istoriei evenimentului si care depind de stadiul cercetarii.Date le sunt initial colectate sub forma de evenimente si declaratii in asa fel 'Meat sd fie ulterior usor deimbogdtit i gestionat. in scopul analizei, de exemplu, datele trebuie convertite in intervale, un procescare mareste considerabil volumul de date si il face relativ inflexibil.

Baza de date initiald cere un sistem de gestionare ierarhic sau relational, care ne permite sdpastram doud sau trei tipuri de inregistrdri. Primul tip de inregistrdri este o declaratie initiala prin carese inregistreazd atat caracteristicile constante in timp ale individului cat i caracteristicile care variazdin timp. Cel de-al doilea tip de inregistrare este o inregistrare eveniment, care marcheazaevenimentele si schimbdrile de stare. Cel de-al treilea tip de inregistrare nu este neapdrat necesar

14 G Brostrom, M-LIFE, version 0 6, December 1997.

si

www.dacoromanica.ro

13 Raze le de date 461

tuturor cercetarilor privind istoria evenimentului. Dupa cum am aratat anterior, nu este posibil saprevedem numarul de inregistrari eveniment pentru fiecare individ, deci este de preferat sa avem unsistem care sa permita un numar variabil de inregistrari eveniment. Aceastä caracteristica este punctulforte al bazelor de date ierarhice i relationale.

Bazele de date privind intervalele deriva din baza de date initial/ in mod ideal, constructiaintervalelor trebuie sa fie rezultatul unui sistem care interogheaza utilizatorul asupra indivizilorinclusi,..dar i evenimentele §i alte atribute de interes.

Impartirea gestionarii datelor in dot& stadii, cu cloud formate diferite, confera flexibilitateeconomise0e spatiul de stocare prin pastrarea curenta a datelor in baza de date initiala. Flexibilitatease datoreaza posibifitatii efectuarii unei analize variate, ca rezultat al raspunsurilor la interogari dediferite tipuri.

Software-ul pentru analiza statistic/ creat in mod special pentru a lua In consideratie interventiahazardului, difera in fimctie de organizarea fi0erelor de date 111 perioade sau intervale. Trebuie sa avempermanent in minte faptul ca intervalele sunt segmente dintr-o perioada i ca ele pot fi trunchiate lastanga sau la dreapta. Trunchierea la dreapta nu este de obicei o problem/ pentru ca poate fi tratata inacela0 fel ca i cenzura la dreapta, neinformativa, o conditie pe care aproape toate programele oindeplinesc. Unele pachete nu permit analiza statistica a datelor trunchiate la stanga. Pachetele deprograme care lucreaza cu o baza de date de intervale sunt cu uprinta identificate prin capacitatea lorde a specifica un moment de timp de pornire pentru interval, diferit de originea perioadei.

software-ului de a estima parametrii unor modele de regresie difera de la un softla altul i se modified rapid in timp, ceea ce face ca acest tip de software sa devina repede demodat.Nu este mai putin adevarat ca, in prezent, exista un numar de pachete de programe care dau estimaripentru o varietate de modele de istorie a evenimentului, unele foarte recente, cum ar fi Stata, elaboratde D.R. Cox 0 care s-a adaugat celor existente, SAS 0 SPSS. Un ghid detaliat al istoriei analizeievenimentului folosind pachetul de programe SAS, cu explicatii ale notiunilor avansate a fost elaboratde P.D. Allisonu.

De0 majoritatea soft-urilor pentru analiza istoriei evenimentelor pot prelucra date trunchiate ladreapta sau cenzurate, unele nu pot accepta intervale trunchiate la stanga din cauza unor atributevariabile in timp. Atat Stata cat 0 SAS, de exemplu, permit utilizatorului sa specifice un punct depornire pentru un interval dintr-o anume perioada. Cand perioadele sunt divizate In intervale, apare odificultate in plus, din punct de vedere statistic, pentru ca observatiile multiple asupra aceluia0individ nu sunt independente. Stata contine un parametru care identifica intervale multiple pentruacela0 individ16.

Exista o clasa de modele in care distinctia intre intervale i perioade nu are important/ Candprobabilitatea de tranzitie sau rata hazardului este constant/ un model exponential descrie distributiatimpului de tranzitie. Deoarece probabilitatea unei tranzitii nu depinde de durata perioadei, timpul scursintre originea perioadei i inceputul unui interval nu are importanta. Atunci cand este folosit acest model,o baza de date de intervale poate fi gestionata intocmai ca §i o baza de date cuprinzand perioade.

CONCLUZII

Preocuparea, mereu in cre0ere, fata de datele longitudinale, precum i cercetarile analitice dedata recent/ au aratat ca abordarea istoriei evenimentului are capacitatea de a largi i aprofunda

15 P.D. Allison, Survival analysis using the SAS system: A practical guide, Cary, NC: SASInstitute, 1995.

16 P. Bocquier, L'analyse des anquettes biographiques: Documents et manuels CEPED, nr. 4,Paris, CEPED, 1996.

Posibilitatile

si

www.dacoromanica.ro


Intelegerea proceselor sociale 0 economice atfit din trecut, cat 0 din prezent. in ciuda importantei lor,totu0, aceste tehnici nu sunt deocamdata larg raspandite in parte pentru ca nu sunt Inca familiarecercetatorilor, In parte pentru ca cer ca datele de intrare sa fie intr-o forma nu gor de inteles. Deaceea, am incercat in prezentul articol, O. identificam 0 sa descriem cu claritate cateva din problemeleimportante pe care le implica organizarea datelor in vederea analizei istoriei evenimentului.

Este important sa intelegem ca istoria evenimentului presupune date diferite de cele utilizatede obicei in studii de istorie sociala. Este adevarat cã ele pot fi folosite 0 pentru analize care sesuprapun peste cele posibile §i cu alt tip de date. Istoria evenimentului presupune existenta unor datecare intervin la anumite nivele de agregare. Ele se refera la indivizi, dar pot de asemenea includeinformatii despre contextul social, familii §i comunitati, in care ace§ti indivizi traiesc. S-au facutincercari pentru a demonstra modul in care datele despre structura familiei influenteazacomportamentul demografic17. in afara nivelelor de agregare diferite, datele privind istoriaevenimentului au, ca atribut aditional, includerea informatiei despre timp, astfel Inc& §tim cine suntrespectivii indivizi, ce li s-a intamplat 0 cand a avut loc evenimentul. Elementul timp, in istoriaevenimentului, nu apare in mod regulat pentru ca evenimentele nu sunt inregistrate la intervaleregulate de timp. Din acest punct de vedere, istoria evenimentului se deosebe0e de seriile temporale.

Un numar de probleme speciale apare in studiul istoriei evenimentului §i in procesul detransformare al datelor brute in date care pot fi analizate. Istoria evenimentului este construita din datedisparate pe care le-am numit evenimente pentru ca ele inregistreaza aparitia unui anume eveniment.Ele sunt, de asemenea, construite din declaratii, pentru a ele inregistreazd informatii asupracaracteristicilor individului. Unele caracteristici, cum ar fi data ngterii, sunt constante In timp, altele,cum ar fi ocupatia curenta, variaza in functie de timp. Atat atributele constante in timp, cat §i celevariabile in timp cer procedee speciale de gestionare a datelor. 0 alta problema in analiza istorieievenimentului este cenzura datelor, situatie care apare cand data de tranzitie este necunoscuta. De0cenzura nu este o problema insurmontabila in analiza istoriei evenimentului, ea trebuie bine inteleasadaca vrem a fim siguri ca rezultatele analizei nu vor fi alterate.

Trebuie pus accentul pe importanta construirii intervalelor in interiorul fiecarei perioade pentrua usura studiul atributelor variabile in timp. Software-ul cel mai des utilizat pentru a studia istoriaevenimentului, care implica atribute variabile in timp, cere existenta unei baze de date de intervale.Datorita faptului ca istoria evenimentului pentru fiecare individ poate cere multe intervale, este utilaconstruirea unei baze de date de pornire, care combina evenimentele 0 declaratiile pentru a economisispatiul de stocare a informatiei. De asemenea, in vederea unei mai mari flexibilitati, este de doritconstruirea unei baze de date de intervale, specifica fiecarei analize.

De0 sunt Inca multe aspecte de clarificat 0 aprofundat, analiza istoriei evenimentului este, cusiguranta, un domeniu de cercetare cu reale posibilitati de dezvoltare in viitor.

17 G. Alter, Family and the female life course, Madison, 1988.

www.dacoromanica.ro

JURNALE DIN PRIMUL RAZBOI MONDIAL

AMINTIRILE DE FRONT SI DE PRIZONIERATALE UNUI OMER ROMAN (1916-1917)

ADRIAN-SILVAN IONESCU

Primul razboi mondial a lasat urme adanci in amintirea combatantilor. El a schimbat o lume, amodificat structuri sociale i politice, a frant vieti si a marcat existente.

in literatura nationala au fost inscrise cateva capodopere care au avut drept subiect acest mareconflict armat, toate cutremuratoare prin realismul lor i prin mesajul umanitar pe care 11 transmiteau:Pádurea spdnzuratilor de Liviu Rebreanu, fntunecare de Cezar Petrescu si Ultima noapte dedragoste, Intdia noapte de reizboi de Camil Petrescu. Memorialistica de prizonierat data publicitatii nua fost prea bogata, In ea evidentiindu-se amintirile lui George Toparceanu intitulate Pirin-Planina.Episoduri tragice si cornice din captivitate si ale lui Vintilã Panta, fn robie. Amintirile unui fostprizonier In Bulgaria.

Existä, cu certitudine, Inca multe Insemnari inedite ale unor combatanti care nu au consideratcd amintirile lor ar putea interesa pe cineva i ca memorialistica reprezinta un gen literar in sine, asaca nu s-au gandit sa le ofere unui editor spre publicare. Acesta este cazul i cu notele de razboi si deprizonierat ale avocatului Constantin Ionescu (1878-1963), bunicul matern al semnatarului acestorranduri. Capitan de rezerva de artilerie, ia parte la campanie i cade prizonier la nemti in seara de27 noiembrie 1916, in satul Cioranii de Sus. Din acel moment incep umilintele i privatiunilecaptivitatii, intai in lagarele din tara apoi, dup. o grea calatorie spre Germania, in insula Danholmla Krefeld.

in timpul prizonieratului, pentru a-si umple timpul cu o activitate placuta care ii amintea depatrie si de cei dragi de acasa, capitanul Constantin Ionescu incepe scrie memoriile in care, cumera si firesc, pondera cea mai mare o au impresiile cele mai proaspete, din razboi si din lagar. Scrisemarunt, cu creionul, intr-un blocnotes cu 110 pagini, in dimensiune de 14,5 x 8 cm, cu coperti decarton gri-verzui, notele reprezinta o relatare plina de dramatism a experientelor din viata de militarde prizonier. Existenta stralucitoare, vesela i plina de succese de dinaintea izbucnirii conflagratieimondiale, descrisd pe scurt In primele pagini, contrasteaza cu violenta, nesiguranta, deznadejdeadurerea pe care le-a cunoscut pe front si in !agar. Pe pagina de titlu sta. scris: 1917 / Din viafa mea /Marne, Aprilie, Mai la Danholm i apoi la Krefeld.

Jurnalul este inceput pe 1 aprilie 1917 cu prezentarea lagarului de pe insula Micul Danhohndin Marea Bahia, vis-a-vis de portul Stralsund, unde, in baraci de lemn, erau incartiruiti circa 1000de prizonieri de toate nationalitatile: francezi, englezi, algerieni, belgieni, mi i romani. Insula eraimpadurita si arata ca un parc. Locul acesta avea oarecare traditie de detentie pentru cä si in timpulrazboiului franco-prusian din 1870-1871 aici fuseserd concentrati militari francezi.

In Micul Danholm era un lagar pentru ofiteri, care nu erau obligati sa presteze munci, asa cumse intampla cu soldatii. Ca si in timpuri normale, flecare ofiter avea o ordonanta; cea a capitanuluiIonescu era soldatul Aristide BA lan care, pentru amuzament, pozase cu sapca i rubasca ruseasca,simuland cantatul la armonica sau la balalaica, fotografii pe care i le-a daruit superiorului säu cudedicatie, pe 14 iulie 1917, si pe care acesta le-a pastrat in albumele de prizonierat ca pe dragi amintiriale unor vremuri vitregi. Activitatile ofiterilor prizonieri erau eminamente culturale si sportive, aceasta

Revista istorica", torn XI, nr. 5-6, p. 463-476, 2000

ai

si

ai

www.dacoromanica.ro

464 Adrian-Silvan Ionescu 2

find singura modaliate de a-si tine, cat de cat, moralul ridicat si de a uita a traiesc in captivitate,departe de camarazii care Inca luptau si de familiile ramase acasa, de la care nu aveau nici o veste sicu care nu puteau coresponda. Astfel, unii invatau limbi straine, altii aceau muzica, sculptau sipictau, altii jucau tenis, fotbal sau pescuiau (suplimentandu-si in acest fel meniul saracacios prevazutde ratia pentru prizonieri). Pe langa aceste ocupatii mentionate de memorialist, din albumele defotogafii pe care le-a adus din captivitate, mai pot fi adaugate si altele: practicarea gradinaritului,lectura, jocul de biliard si inscenarea unor piese de teatru din dramaturgia nationala precum O noaptefurtunoasa" si D'ale camavalului" de I. L. Caragiale. Apoi, pozau adesea in fata aparatului unorfotografi locali P. Zemlin din Stralsund, Berm. Daniel sau Samson et. Co. din Krefeld care cusiguranta au castigat foarte bine de pe urma cartilor postale vandute in nutriar foarte mare prizonierilor.Pe langa portrete individuale in exterior sau interior unele cu reale calitati artistice , erau imortalizatesi imagini de grup, fie cu membrii unei singure arme sau ai unei singure unitati militare, fie cu often dediverse arme si nationalitati. Se crease un adevarat internationalism in lagar, iar fotografiile aveau omare circulatie, intalnindu-se in majoritatea albumelor fostilor prizonieri din Romania sau dinstrainatate. Tirajul imaginilor era probabil suficient de mare pentru a satisface toate cererile.

Nu erau rare cazurile cand modelele imbracau uniformele combatantilor din alte tari, ca la uncarnaval. Amintisem mai inainte pe soldatul Aristide Balan Invesmantat ruseste, dar si superiorul sat',capitanul Ionescu, apare in uniforma belgiana, impnimutata de la amicul si partenerul ski de biliard,locotenentul Maxime Deblon, alaturi de care s-a si pozat. Aceste travestiri tineau de amintirile dedinaintea razboiului, cand lumea se distra de minune la baluri costumate, si puteau sa-i maiinveseleasca si sa le aline suferintele psihice obiditilor captivi.

In rest, fotografiile sunt pretioase documente privind viata in lagar: baracile sau cazarma,curtea si terenul de sport, malul marii unde se pescuia, aleile din padure, sala de biliard, bisericaortodoxa amenajata intr-un pod, cimitirul, santinelele si popotarii nemti, comandantul lagarului,maiorul Busche, camerele si aranjamentul bor. Fiecare ofiter incerca sa isi creeze un mediu cat thaiagreabil in micul spatiu ce-i era destinat langa pat; acolo erau panotate carti postale ilustrate, poze dinziare, imagini dragi cu cei de acasa, rude si prieteni, mici opere de arta elaborate de posesor sau devreun camarad talentat.

Portretele ofiterilor romani dau informatii foarte pretioase privind uniformele lor sau, maibine zis, lipsa de unifomitate a acestora in functie de imbracamintea fiecaruia in momentul candfusese facut prizonier si de efectele pe care putuse sa si le procure intre timp. Pot fi astfel vazute celemai variate tunici, mantale, capele, chipie si caciuli, jambiere si moletiere. Rar va putea fi intalnita ouniforma reglementara completa. Ce-i drept, multi dintre often, find rezervisti, isi confectionaserauniformele pe proprie cheltuiala si, de multe ori, nu tinusera cont de prescriptiile regulamentului intaietura si calitatea postavului, incercand sa se individualizeze cat se putea de mult si sa se evidentiezein randul celorlalti camarazi. Conditiile aspre ale campaniei, ca si cele ale prizonieratului ii facuseraa adopte si articole vestimentare civile: flanele, camasi, veste, pulovere, cojoace, gulere de blankcaciuli, manusi, ghete sau pantofi. Unii, ce-i drept foarte putini, aveau cu ei chiar uniforma de maretinuta, fapt ce-i facea oarecum ridicol de spilcuiti si totalmente nepregatiti de razboi, distonand inmasa trista si neutra a uniformelor gri de campanie ale camarazilor.

Insemnarile capitanului Constantin Ionescu sunt continuate cu o autobiografie in care autorulisi prezinta, succint, pe 11 pagini, cursul vietii de pana la izbucnirea razboiului mondial. Se nascusepe 24 august 1878 ca fiu al lui Gheorghe Ionescu (1843-1908) si al sotiei acestuia, Ecaterina (1858-1826),care detineau proprietati funciare la Carna, judettil Dolj. Mai avea doua surori mai mici, Virginia(1880-1956) si Lucretia (1885-1978). El era de departe copilul preferat si se bucura de toatadragostea parinteasca. A facut clasa intl.' la o Foal& publica apoi, dintr-a doua, a fost dat la pensionulArnold din Craiova. Urmeaza Liceul Carol I din acelasi oras, find intern la pensionul Stravolca.Absolva in 1896 si, la sfatul gazdei sale, merge la Iasi pentru a da examenul de bacalaureat pe care,din pacate, 11 pierde. Se intoarce la mosia parinteasca, unde s-a pregatit pentru acelasi examen, dar,

www.dacoromanica.ro

3 Amintiri de front 465

anul urmator acesta a fost desfiintat si nu a mai trebuit sa Ii dea. In luna septembrie 1898 se 1nscrie laFacultatea de Drept din Bucuresti i, printr-o recomandare, ajunge sa facd practica in biroul celebruluiavoacat Ion Gh. Saita (1862-1914), fost prefect al Capita lei. Trebuie sd Ii intrerupd studiile pentrua-si efectua stagiul militar la Regimentul 9 Artilerie din Craiova, chiar dacd tatal sdu, om cumpatat,nu fusese de acord sd Ii dea cei 600 de lei, cat costa un cal, recomandase sa aleaga infanteria. Aicisurvine o neconcordanta de date: in jurnal, autorul scrie cd Inceput serviciul pe 1 ianuarie 1900,dar o fotografie, ce II prezinta in uniformä militard, este datata 10 iulie 1899. Eroarea de sase luni sepoate datora unei scapari de memorie, dacd ludm in consideratie cei saptesprezece ani care sescursesera de la Inrolare pand la redactarea notelor. La examenul pentru gradul de sublocotenent seprezinta foarte bine pregatit si se plaseaza Intre primii trei pe toate corpurile de armata, fapt ce-i aducefelicitArile comandantului de regiment, colonelul Liviu Drägoescu. Dupd armata Ii continua studiilede drept i obtine licenta in februarie 1903, iar In octombrie acelasi an se Inscrie in baroul de Do lj.Din octombrie 1905 infra. In magistraturd i activeaza ca procuror la Tribunalul Do lj pand In aprilie1907. Aceasta este perioada sa cea mai fericita de tandr liber i fard obligatii: castiga bine, se imbracaelegant si ducea o viata mondend, find invitat la multe baluri i serate pentru cd era un bun dansator i ocompanie agreabild. Dupa ce demisioneaza din magistratura i reia avocatura are mai mult timp libercdlãtoreste in straindtate, In septembrie 1907 la Constantinopol si In Insula Printilor din MareaMarmara, iar In aprilie 1909 la Budapesta, Viena, Venetia, Milano, San Remo, Monte Carlo si Nisa.

In 1908 Ii pierde tatäl, doborat de o congestie cerebrald, si el ramane sprijinul familiei. Lainceputul lunii ianuarie 1912 o cunoaste pe Atena Zaha Kindilide (1890-1973) tartar& de ofrumusete frã egal de care se indragosteste i, In foarte scurt timp, se casatoresc (5 aprilie 1912). Pe14 martie 1913 li se naste primul copil, o fetitd, Elena, alintatd Lila (maritata cu colonelul de cavalerieMircea Horia Andrei, 1901-1986, si decedata in 1998), iar pe 27 aprilie 1916 vor avea a doua fetitd,Nicoletta, alintata Nika (maritatd cu arhitectul i plasticianul Silvan Ionescu, 1909-1999).

Intre cele doua nasteri survine al doilea rdzboi balcanic si Constantin Ionescu este mobilizat pe28 iunie 1913. La acea data era locotenent i detinea functia de aghiotant al Brigdzii a II-a Artileriecomandata de generalul de brigada Petre Frunzd. Dupa cloud luni de campanie In Bulgaria timp incare are norocul sd nu se imbolnaveasca de holera care fdcea ravagii printre soldati i ofiteri, desipdtimeste si el de pe urma unei furunculoze revine In tara i, trecand Dundrea la Corabia, aflata inapropierea mosiei de la Fdrcase a socrului säti, Demetru Kindilide (1844-1926, grec din Salonicstabilit in Romania) nu mai suporta despartirea de familie i, Ware, o ia peste camp pana la conac,unde petrece o zi i o noapte. Se reintoarce la unitate, dar nu rdmane decat scurt timp i revine la sotie

fi id.. Din toamna ii reia activitatea din viata civila. In iunie 1914 Incepe constructia unei caseproprii pentru a nu mai locui impreund cu socrul; lucrdrile sunt incheiate in aprilie anul urmätor, candse si muta in noua locuintä din Craiova, pe strada Melodiei (actualmente strada Doina) nr. 7.

Dar norii razboiului se Intinsesera din nou peste Europa. Memorialistul descrie, foarteelocvent, starea de nesigurantd care II stdpanea : Eram mereu agitat i gandul cä vom intra sau nu Inactiune rdzboinick cand? cu cine? ma turmenta mereu"'. In primavara lui 1916 este concentrat timpde 45 de zile la Regimentul 21 Artilerie. Fusese avansat la gradul de capitan Inca din 23 noiembrie19152 i comanda o baterie de tunuri de 87 mm. Pe 25 iulie este convocat la cazarma i ii ia Inprimire bateria, iar pe 30 iulie primeste ordin O. se deplaseze la gara Livezi pentru a se Imbarca Intren. Ii ia cu jale ramas bun de la familie i pleacd. Destinatia era Segarcea, unde primesteinstructiuni de a-si stabili bateria la Sadova, unde ajunge pe 3 august, la ora 14, si ocupa pozitie pe undeal. Traiul in campanie este greu de suportat de un rezervist, fie el ofiter, iar Constantin lonescu aveade ce sd se lamenteze: (...) De acum incolo incepe adevarat viata de cort, viata de razboi, sa dormi si

I [Constantin Ionescu], Din viata mea, 1917, manuscris in posesia familiei, P. 18.2 Anuarul Armatei Romane pe anul 1916", Bucuresti 1916, p. 356,955.

si-isi-a

§i

ai

www.dacoromanica.ro


sd mdnanci pe unde poti si cand poti"3. Despartirea de cei dragi este grea i, pentru a-si alina dorul, Iiia o permisie si se duce pentru cloud zile la Craiova. Aranjeazd ca duminica urmatoare, pe 14 august,sotia cu flica cea mare, Lila, surorile, cumnatul si mama sa sd vina In satul Barza din apropiereataberei militare si acolo O. se IntalneascA. Dar nu se pot bucura de liniste cleat foarte scurt timp, atatcat a durat pranzul, cad cdpitanul Ionescu a fost chemat telefonic sd se prezinte urgent la bateriepentru mutarea pozitiei mai aproape de Dundre. Se declarase rdzboiul i evenimentul era anuntat insat prin bdtaia tobei i tragere de clopote.

Revenit la baterie, Ii gdseste oamenii cu chef, foarte bucurosi cd in sfarsit incepea razboiulgteptat de doi ani; la vederea comandantului, Ii ovationeazd cu entuziasm, fapt ce-i suscitdmemorialistului reflectii pline de tristete: Soldatii erau veseli, acuserd chef, strigau «trdiascdcdpitanul nostru», nu-si dau seama bietii oanieni ce-i asteaptd, dar ei erau bucurosi cd se terminaseodata, pentru cd de 2 ani nu erau deck in concentrdri si concentrdri, departe mereu de familiile lorde fiintele lor iubite, pamanturile lor nemuncite, sdraci lucii, femeile lor cu copii in brate pe drumuri,pe la primdrii dupe ajut6re, mancare i lemne"4. Pe 15 august pleacd spre satul Ostroveni, aflat la4 km de orasul Bechet. Sunt Incartiruiti acolo i, mai multe nopti la rand, lucreazd Impreund cutrupele de infanterie la retransamente pentru baterie, pe malul Dundrii. Odata terminate acestea, pe26 august, primeste ordin sd dechidd focul asupra orgului Rahova. Urmeazd o descriere dramaticd aprimei sale lupte: Dupe ce am deschis focul si am tras 6 lovituri, tunurile bulgare deschid foculasupra bateriei mele pe care imediat o incadreazd; cddeau proiectilele la 5 metri in fata bateriei10 m in spate, ba unul a cdzut pe rota tunului 3, Pardmand-mi rOta, cddeau asupra nOstra numai focfier, ca 400 proiectile, ceream mereu ajutor, adecd sd mai deschidd si alta baterie focul asupratunurilor bulgare de 6re ce ele erau 8 si eu nu aveam de cat 4, dar degeaba; (...) primesc ordin ca sdmd retrag cu trupa din transee, iar tunurile sd le las acolo. Asa am si fAcut, am scos date 3-4 soldati,care fugind i ascunzandu-se dupe cutele de teren de focul ucigAtor al vrajmasului, ajungeau laaddpost; dupd ce totA trupa pArdsise transeele plec i eu cu amandoi sublocotenentii mei, bulgariiurmdrindu-ne cu focurile; am fost de multe ori fortati sA ne culcdm la pdmant, pand, cdzand unproiectil apr6pe de noi, eu am sdrit Intr-o grOpd in care am stat o orA, in care timp proiectileletunurilor inamice treceau deasupra mea. Obicinuindu-md cu acest tunet, cu acest vacarm, in grOpd amInceput i fuma i a'mi face cu briceagul sari sa pot gi din grOpa, dar In zadar, a trebuit sd asteptpand a venit un soldat care, venind pe pantece, ca broasca, sa. nu fie vazut de inamici, a ajuns la gr6paunde eram, mi-a Intins mana eu bAgand pici6rele in sari, am esit si am luat-o la picior, plin de nisipprin cap, haine i buzunarele hainii, pand am ajuns la niste soldati can mi-au dat apa sa. beau si sA mdspat eram scApat. Acésta fusese prima mea luptd cu vrajmasii"5. Zile le urmAtoare cdpitanul Ionescuii imparte bateria In doua sectiuni, una la Bechetul Vechi i alta la Ostroveni, el stabilindu-si punctulde comandd in acel sat, In conacul familiei Pop, unde locuieste i mdnancd foarte bine. In jur se aflaun parc frumos i o vie, iar atunci era chiar vremea culesului. Are o perioadd mai linistitd, fard dueluride artilerie prea dese; din cand in cand vedea cate un avion sau zeppelin zburand pe cer. Asa s-a scursluna septembrie, timp in care nu si-a putut intalni familia pentru cd nu avea voie sa-si pArdseascdpozitia 5i nici pe membrii ei nu-i putea chema acolo de teama obuzelor. Pe 1 octombrie se incepe unputernic bombardament asupra malului bulgaresc. Intraserd in actiune 20 de guri de tun. Riposta estedestul de slabd i ineficientd, proiectilele dusmane cdzand mai mult pe strdzile Bechetului, fArd aproduce pagube sau victime.

Pe 7 octombrie memorialistul Ii ia o permisie 5i se duce la Craiova sA ii aranjeze problemelefinanciare pentru familie, cdci rdzboiul se ardta a fi de duratd. Drawl este mizer, lumea speriatd,

3 [Constantin Ionescu], op. cit., p. 24.4 Ibidem, p. 25-26.5 Ibidem, p. 27-28.

5i

pi

pi

www.dacoromanica.ro


strdzile pustii de la orele 20 5i felinarele stinse, dar strada Unirii era plink de ofiteri de bani gata, carese furlandiseau, pentru cã aveau trecere 5i nu fuseserd trimik pe front"6. Dupd doud zile se reIntoarcela Ostroveni, unde mai ramane pang. pe 22 octombrie, cand eke chemat cu bateria la Bdileki, de undeeste trimis cu trenul la Targu-Jiu. Ajunge la destinatie la miezul nopii, gareazd bateria in cazarmaRegimentului 5 Artilerie 5i, cu ceilalti ofiteri, innopteazd in murdarul hotel al orakilui. A doua zipleacd la Bumbeki, unde ii uneke fortele cu bateriile cdpitanilor Tudor MAIddrescu i GheorgheCernkescu. Fac o recunoakere a pozitiei tocmai cand germanii Incepuserd bombardamentul.apitanul Ionescu rdspunde cu foc din doud tunuri, dar nu trage deck 5ase salve 5i i se ordond sd seintoarcd la Targu-Jiu. Comandantul sdu, colonelul Dimitrie Paplega, 11 rechemase pentru a-1 trimitepe o altd pozitie, in satul Barseki. Acolo nimereke la fel de bine ca i la Ostroveni, find incartiruitimpreund cu ofiterii sdi la conacul unui proprietar local foarte primitor, Badica Danielescu. Daraceastd situatie nu dureazd decat o noapte i o zi, pentru cd sunt rechemati la Tagu-Jiu, din cauzalipsei de sustinere a infanteriei care, din cloud batalioane, nu mai dispunea deck de 80 de oameni subcomanda unui cdpitan. Dar, peste trei zile, se aflau din nou la Barseki, in drum spre FrAteki, undetrebuiau sa participe la o actiune a locotenent-colonelului Mihail Tru5culescu. Conacul i toatebogkiile sale fuseserd parasite de proprietar, care fugise la apropierea frontului imaginea eradezolantd: agoniseala unei vieti avea sa cadd foarte curand In mana nemtilor.

Pe 2 noiembrie, cdpitanul Constantin Ionescu ocupd pozitia indicatd de locotenent-colonelulTru5culescu la FrAteki. Aceasta se afla in plind bdtaie a pukilor germane, cdci inamicul se afla la doar800 m 5i nu la 5 km, cum fusese informat. Deschide focul i trage 20 de proiectile, dar infanteriaromaneascd este respins i fuge in dezordine, artileria rdmanand frA acoperire. Cdpitanul lonescu seretrage doar cu doud tunuri, celelalte dou find abandonate pentru cd fuseserd ucik patru cai.Reumte s ajungd in 5osea cu efectivul complet, avand doar un singur om ranit. Infanteria fusesedecimatd: din 1200 scadati scapaserd teferi circa 200. Memorialistul pune aceasta catastrofd pe seamacomandantilor care intraserd in panica pardsiserd unitkile: (...) curgeau raniti pe 5osea de maimare'ti era mila de bietul soldat roman care lupta bine, dar n'avea comandant, care uitase 5i de ordine

totlk pierduse capul. Fara ordin, caci pe colonel nu l'am mai vdzut, am plecat seara la T[argu] JiuDivisia cu comandantii ei o kergea la Filiak (.)7 Cere instructiuni 5i colonelul Paplega 11

trimite la Pekeana de Sus, unde se reface timp de cloud zile. Pe drum se scurgea un convoi dezolantde refugiati: Incepuse sã ningd, germanii inaintau, lumea fugea din calea lor, sã fi vdzut care cu boi5i in car tot ce avea tdranu acask cdtel, purcel, vack 6e, copii, saracutii goi, nemancati, plangeau defrig in car, cdci erau inveliti numai in zdrente. Iti fAcea mai mare gr6za cum se tineau cardle lant pe5ose1e, 6meni cu figurile speriate i strigand la boii statuti de drum lung, cdci veneau Cate unii dincreerul muntelui"8. Dupd cele cloud zile de refacere la Pekeana de Sus, bateria incompletd acdpitanului Ionescu este integrata Intr-un divizion cu care infrã in lupta de la Poiana. La cele catevafocuri trase de el, i se rdspunde foarte viguros i cu precizie, fapt ce II obliga pArdseascd pozitiadin padure, urmarit de proiectilele inamice pand iese din raza lor. I se ordond sa supravegheze5oseaua, dar exact atunci alte unitki de artilerie trec pe langd el in mare grabk fugind din fataInaintkii germane. Se angajeazd 5i el in retragere, dar afld cd, la VlAduleni, calea este oprita de nemti.Era o degringoladd generald: Ma pomenesc cu artileria de 75 mm venind in goana mare din directiainamicului, caii cAdeau, tunuri i chesoane se ciocneau, oamenii care cddeau de pe cai se vdetau;atunci pui i eu bateria in mi5care la trap 5i cum ma indreptam inapoi spre VlAduleni ni se comunicitcd nemtii ne-au tdiat retragerea 5i nu mai avem loc de scdpare inapoi. Era adevkat, cdci am auzit peurmd cd tot ce trecea inapoi spre Vladuleni era curkat 5i desfiintat de mitralierele inamice care erau

6 Ibidem, p. 31.7 Ibidem, p. 35-36.8 lbidem, p. 36.

§i-§i

§i

sd-§i

ai

www.dacoromanica.ro

468 Adrian-Silvan Ionescu

puse pe un deal si mAturau tot ce trecea pe sosea"9. Capitanul Ionescu are initiativa de a traversa Jiulastfel scapa din situatia dificilk ajungand la 2 noaptea in satul Tantareni, dupA un drum de 60 km.

Caii erau foarte osteniti si flamanzi dupa ce fuseserA expusi la atatea greutäti si riscuri. Ramane sä seodihneascA pand in zori, dupA care raporteaza la Filiasi colonelului Pasalega, care ii ordond sa meargala Tatomiresti. PleacA imediat in acea directie, dar continua drumul pana la Isalnita, in preajmaCraiovei, unde poposeste douA nopti si o zi. Pe 7 noiembrie seara pleacA la Craiova sd-si vadä familia

sa le recomande sA nu pardseasca orasul i casa in care locuiau, indiferent de ce s-ar fi intamplat.Petrece o noapte de fericire si de durere" alAturi de cei dragi si, a doua zi, Ii intalneste bateria labarierA. De la cazarrna artileriei i se ordona sä comunice tuturor bateriilor sa se indrepte spre barieraBucuresti, ceea ce insemna cA orasul urma sA fie parksit. Cu mahnire si rusine, memorialistul descriedeznAdejdea care pusese stApanire pe lumea ce odatä Ii aclama conducandu-i la dorita izbandA si careacuma se vedea lasata fara de apdrare: Am trecut pe stradele pe unde cu 3 luni inainte mergeam sprevictorie, acum treceam invinsi, fugeam de frica inamicului ce ne urmArea, lAsand in jale poporulnostru care, din fiecare casuta, esea cate o femee, smulgandu-si parul din cap si jelindu-se in hohotecd ele rAman in voia intamplarii, la discretia vrajmasului. Eu mergeam in fruntea bateriei cu capulplecat si lacrimile imi curgeau sink pe obraji cand vedeam acest dezastru care nu provenea din causan6strk ci din causa acelora care au facut rasboiul, acelora care n'au stiut sA ne conducA. SA fieblestemati ei! Una lume speriata fugea, care cu trasuri care aveau, care cu carute, care cu boi; sa fivAzut coc6ne cu palarii si blanuri la gat, suite pe cate un cufar intr-un furgon tras de boi; pe cat era detrist, pe atat de caraghios. SA fi vazut femei si oameni batrani cu copii mici in brate fugind pe jos,saracii

Dupa ce parasise Craiova, capitanul Ionescu i bateria sa trec prin Caracal, Pielesti si Bals sidupa trei zile se opresc la Slatina si innopteaza acolo. A doua zi intalneste mai multi cunoscuti civilicare speraserA ca vor fi protejati in acest oras, dar, cum frontul se apropia, trebuiau sa II paraseasca.Pe 10 noiembrie este ocupata o pozitie de lupta la Dobrotinesti, pe malul Oltului, unde se pregatearezistenta. Dar dui:A doua zile sunt obligati sa porneascd din nou la drum, strabatand mai multe judete:Olt, Arges, Ilfov, Teleorman, Dambovita i Prahova. Urmeaza o perioada foarte sumbrk cu marsurifortate, odihnä putink nesigurantk nehotarare, ordine contradictorii si o retragere total dezorganizatA,frã nici o luptA, fart rezistenta. Paginile jurnalului sunt pline de descrieri tragice ale situatiei in carese aflau soldatii si ofiterii, deopotrivA: (...) La Mozanceni 'mi-aduc aminte cA dupd ce am stat o zi pepozitie, frig al nAibii, primim ordin cA si nOptea vom ramane tot pe pozitie, si pozitia era intr-o padure.Primind acest ordin ne-am aranjat sä ne culcAm acolo in padure, pusesem pae pe pamant, facusem unfoc langa care ne incalzeam, incepuse sä ninga: ne culcam pe pae, invaliti cu pelerine de postav sicauciuc cand, peste o ord sunt desteptat cä trebuie sä plecam; mA scol, pe pelerina zapada era de 3degete de grOsa, o scutur, dau ordin de plecare si, nedormiti, mergem Mita noptea si a doua zi panaseara. Nu mai trageam nici un foc si puneam numai in pozitie si iar plecam, avand inamicul forteapr6pe. 'Mi-aduc aminte de un alt episod in aceste din urma zile. Ajunsesem la Cioflanceni pe pl6egr6snica si dupa 2 ore primim ordin sä mergem la Tiganesti-Urziceni, trebuia sa trecem prinTancabesti (Ilfov). Ploua cu spic inghetat de zapada si batea un vant gr6snic. Ajungem la Tancabesti,de abia puteam sta pe cal din cauza viscolului, cand de odata vedem rachete aruncate de inamic de la1 ktnetru si ne si pomenim cu focuri de infanterie inamica peste noi; tota lumea fugea care incotroputea, cavaleria da gramada peste noi, carute, tunuri se inghesuiau pe sosea. Eu stAteam pe loc insosea pana yin niste cAlarasi si'mi spun sa plec cu bateria cd inamicul e fOrte aprOpe. Pui bateria latrap si asa cum eram infofolit pe cal scot lucrurile grele de pe mine si o iau cu un sublocot(enent ) almeu, Baluta Dumitrescu, pe marginea soselei si bateria pe sosea. La un moment dat ma uit langA

9 Ibidem, p. 38.10lbidem, p. 40-41.

6

ti

5i

www.dacoromanica.ro


mine, camaradul meu 13dlutd. nu mai era, eu imi continuam drumul inainte, dar nu §tiam ce sä cred deel, sau cd I-a lovit vre un glont vrAjma§, cd curgeau glóntele.de trosnea padurea pe lana care treceam,sau cd a cAzut calul cu el, cum zic nu §tiam ce sã cred. Ajuns la TancAbe§ti cu bine, am trimis doisergenti sa'l caute Inapoi prin sate, cu tote ca era nOpte i intunerec besnk au venit oamenii inapoimi-au spus cd U l'au gdsit. Mi-a pdrut tare rdu de el cd a dispdrut. (Fusese luat prizonier, n. A.S.I.)(...) La TancAbe§ti dupd mine a fost mare mica, mare dezastru. Au murit oameni, s'au inecat cai cutunuri Intr-o apd care era langa §osea, ofiteri au fost striviti de trAsurile ce veneau in gond pe §osea,caii alergand singuri fard calareti pe ei, care probabil cazuserd etc., o nenorocire. Am scapat §i de aici,insa numai gratie lui Dunmezeu"H. .

Au continuat drumul spre Urziceni, dar, la un nou ordin, schimba directia spre Mizil, prinFulga i Inote§ti. Traseul este foarte dificil din cauza noroiului, a ploii inghetate §i a vantului, care nuconteneau. La un moment dat constatd cä au gre§it drumul din cauza infanteriei care, dintr-o eroare deorientare, se indrepta spre Ploie§ti, care era deja In mainile dumanilor. Zarea era luminatd de foculcare mistuia sondele de la Moreni. Pentru a evita o intalnire cu nemtii, pArdsegc §oseaua i o iau pestecamp mergand toatd noaptea i ajungand in apropiere de Inote§ti la 7 dimineata, dar sunt primiti cufocuri din partea inamicului. Un nou ordin Ii trimite inapoi la Fulga, fapt ce-i prilejuie§tememorialistului remarci critice la adresa comandantilor (...) Am primit ordin sA ne inapoiem laFulga, de, drum facut degeaba, Ii pierduse capul ai no§tri bietii cai i oameni nemancati, bdtuti devant, vai de noi toti. Cum ajungem la Fulga primim ordin, chiar la acea old, 6 p.m. 26 Noembrie, pe opick torentiala, sA plecdm la Ciorani, nenorocitul Ciorani. Ordin era, a trebuit sa-1 executdm i pe aceaplOe torentiald i vant naprasnic, ne-am continuat drumul la Ciorani"12.

Pentru au cruta iapa pe care o cAlarea de mai bine de o lund §i de pe care nu fusese nici mAcarscoasa §aua in ultimul timp i flindcd era el insu§i epuizat cAlAtore§te in cdruta cu bagaje. Ajung ladestinatie la ora unu noaptea, bateria este instalatd intr-o curte §i capitanul Impreund cu plutonierulcdci nu mai avea nici un ofiter subaltern, unul fiind prizonier, iar celdlalt luat ca adjutant de un maiorse culca in casa tdrAneascd pArdsitA. A doua zi, pe 27 noiembrie, are rdgazul sa se spele, sd sebArbiereascd ia schimburi curate, dupd cloud sAptdmani, cand nu putuse face toate acestea.Cerceteazd pozitia §i geazd tunurile intre ni§te case dupd care, la ora 12,30, deschide focul asupraunor coloane germane care ie§eau din satul vecin, BArditaru. Continua bombardamentul pand la ora17, cand primqte ordin sAli mute pozitia mai la nord, la marginea satului Cioranii de Sus, spre atrage tot asupra acelui obiectiv aflat la circa 3500 m. Dar nemtii aveau un tun la distantd mult maimick de 1000 m, §i rdspund viguros focului declan§at de cdpitanul Ionescu. Atunci romanii I§ischirnbd tinta i trag inspre tunul german, care era ascuns dupd o moard. Moara este distrusd §i tunulamute§te dar, intre timp, infanteria inamicA inaintase foarte mult i, de la 1000 m, mitralia pozitiaartileri§tilor noVii, care sunt nevoiti sA se retragA. Cdpitanul Ionescu nu poate pArdsi InsA §antul deunde dirija i urmArea tirul, pentru cd gloantele wierau, foarte periculos, pe deasupra. Abia la ora18,30, cand se Intunecase §i rafalele se mai rAriserd, se tar4te pand la o casd din marginea satului §i seadAposte§te acolo, de§i aceasta nu-i oferea nici o protectie, pentru cd avea peretii din paianta §iproiectilele treceau cu uprintd prin ei. Obuzele se spdrgeau chiar deasupra acoperi§ului §i o casdvecind este chiar incendiatd de unul din ele. Profitand de intuneric, dupa vreo jumatate de ord,pArAse§te acea casd nesigurd §i, Impreund cu plutonierul sdu, se strecoard pe langA garduri,intentionand sa. se aldture bateriei, care se afla in apropiere. Dar inamicul reincepe sd tragd i atuncicei doi sunt obligati sd se tarascA §i sa sard un gard, pentru a-si gAsi refugiu intr-un grajd, apoi intr-ocasa taraneasca. Acolo sunt insd fAcuti prizonieri. Descrierea acestor momente este plind de tensiune§i de imediatete, ca orice experientd trdita la limita dintre viatA §i moarte: Un biet ofiter de infanterie

11 Ibidem, p. 43-46.12 Ibidem, p. 47-48.

i sa-si

5i

www.dacoromanica.ro


a fost omoral in prispa unei case de un glont, cdutand sdracu sd se refugieze, dar n'a avut timp. Dupdce am stat in acea casA o jumdtate de oil, nOpte find, am plecat pe jos cu plutonierul Fang mine sdmergem la bateria care era acum la vreo 300 metri, insd prin beznd, cum mergeam pe langd gard,patrulele inamice deschid focul asupra nostrd §i auzim glOntele *hind prin scandurile gardului pelangd care treceam, imediat ne-am trantit cu burta la pdmant, ne-am sculat, am skit un gard, am intratinteun grajd §i de acolo inteo altd casd pardsitd unde de abia ne revenisem din emotiile prin caretrecusem §i ne §i pomenin cu 2 nemti a dau ndvald peste noi in casd §i ne pun pu§tile in piept. Eu amspus a sunt ofiter §i ei mi-au cerut revorveru §i binoclu pe care a trebuit sA le dau"13. Sunt du§i incasa unde se addpostiserd prima data, care intre timp devenise cartierul general al escadronului deulani bavarezi cu care se confruntaserd. Pe drum intalnesc soldatii bateriei lor, care fuseserd §i eicapturati. Ace§tia i§i salutd cu bucurie comandantul, pe care il crezuserd doborat in luptd bonomiatdranului roman ie§ea la iveald in cele mai tragice situatii: sa trditi D-le apitan, bine cä ati scapat cuviatd cd noi vd credeam mort"14.

Maiorul bavarez in fata cdruia este dus cdpitanul Ionescu ii ia un scurt interogatoriu, dupd care,afland cd nu mancase, il invitd la masa: ofiterii nemti §i romani se ospdteazd impreund din acelea§ibucate, fail deosebire de rang §i de nationalitate. La fel se vor culca, impreund, in aceea§i cameramilitarii de acela§i grad, pe fanul intins pe podea mai exista un spirit cavaleresc in acel rdzboi, iarierarhia sociald era respectatd in orice imprejurare, chiar §i in captivitate: Ajungand la comandament,maiorul bavarez, comandantul escadronului de ulani, m'a intrebat in nemte§te ce grad am eu §i amrdspuns cd sunt Hauptman (capitan) §i cd plutonierul e unter-ofitir (subofiter); atunci pe mine m'a bdgatintr-o camera a lor unde mai era un sublocotenent de infanterie §i pe plutonier l'a trimis afard. Se Meusetarziu, mi'a pus fel de fel de chestiuni, dad. am telefon, telemetru, etc., m'a intrebat dacd am mancat, eude unde sd f mancat, m'a pus cu ei la masa §i am mancat cu totii dintr-un lighean ciorbd de came cufasole §i verdeturi, §i apoi mi-au dat cafea fard zahdr, cd a§a beau ei, §i o tigard. (...) Pe la ora 1 nóptea,maiorul s'a retras iar noi, ofiterii romani 2 §i nemtii 5, ni s'a adus pae care, un strat gros, s'au a§ternut pejos §i ne-am culcat cu totii unul langd altul. Era un locotenent Alsacian cu care am conversat mai multpentru cd md puteam mai bine IMelege in frantuze§te"5. Memorialistul face un portret plin de umor, dar§i de oarecare simpatie, ofiterilor de ulani care il capturaserd: Acolo, pe langd ofiterul roman, mai era uncdpitan, 3 locotenenti §i 2 sublocot[enenti], toti aproape foni [nobili, de la particula von",n. A.S.I.], ra§i peste tot, cu monoclu in ochi §i tun§i la piele"6.

A doua zi, la 7 dimineata, se face numArdtoarea prizonierilor, care se ridica la 150 soldati §idoi ofiteri; alti 4 soldati sunt gdsiti rdniti §i, dupd pansarea lor, convoiul se pune in mi§care spresatul Bdrditaru.

Pe pagina 54 a jurnalului sail, cdpitanul Ionescu face o schitd a pozitiei pe care a avut-o inCioranii de Jos §i de Sus §i a locului uncle a fost facut prizonier. Fiecare obiectiv este mentionat intr-olegendA plasatd intr-o casetd, in partea dreaptd, sus. Urmeazd un comentariu critic la adresacomandantului, un maior care ii pdrdsise la greu: Tot satul l'au inconjurat nemtii in seara de27 Noiembrie 1916 pdtrunzand pe tote stradelele ce dau in §oseaua din mijloc. Ne-a prins ca inclupsd, dar netrebnicul de maior pe noi ne-a ldsat in voia Domnului §i el a fugit"7.

In timp ce prizonierii mar§dluiau spre Barditaru, trupele romane, ne§tiind cA nemtii au capturiimportante din randurile lor, deschid focul asupra satului Ciorani. Germanii riposteazd §i tirulromanilor inceteazd, a§a cd intregul convoi ajunge nevdtdmat la destinatie, dupd ce traverseazd ram!

13 Ibidem, p. 51.14 Ibidem, p. 52.15 Ibidem, p. 52-53.16 lbidem, p. 53.17 Ibidem, p. 54.

www.dacoromanica.ro


Cricov si se lupta cu noroaiele drumului desfundat. Fiindcd se fdcuse ora pranzului si nu aveau cemanca, cdpitanul Ionescu explicd situatia unui feldvebel care ordond soldatilor romani sä prindd doipurcei, ce alergau liberi prin sat; acestia sunt fripti i consumati cu mdmaliga obtinutd din localitate.Restul zilei ii petrec pe drum, parcurgand 25 km, pand la Albesti-Paleologul, unde inopteazd Intr-ungrajd, aldturi de doi cai. Pe 29 noiembrie efectueazd un alt mars extenuant i noaptea dorm pe paie,intr-o bisericd unde este adus i un soldat mort, care este depus in altar. Ajung la Ploiesti pe30 noiembrie, aldturandu-se altor 150 de ofiteri captivi care sunt Inchii la Cafeneaua Bristol.Conditiile sunt la fel de proaste, dacd nu chiar mai mult, cdci paiele pe care dorm de-a valma, ofiterisuperiori i inferiori, sunt vechi, murdare i pline de paduchi. Din punct de vedere al alimentatiei audus-o ceva mai bine, pentru cd multi prizonieri erau ploiesteni si rudele le aduceau pachete cumancare din care se ospatau cu totii. Dupd cloud zile sunt trimisi, tot pe jos, 50 km, pand la Targoviste,unde se aflau alti 200 de ofiteri romani. Toti sunt incarcerati in cazarma Scolii de Cavalerie, unde staudoud sdptdmani. Aici, cdpitanul Ionescu Ii poate procura din oras schimburi curate si necesarul detoaletd, cu care îi poate intretine igiena corporald atAt de neglijatd in ultima vreme.

Pe 16 decembrie sunt anuntati cd vor parksi imediat Targovistea spre o destinatie necunoscutd.Zvonurile care circulau erau dintre cele mai contradictorii: fie cd sunt trimisi direct in Germania, fiecd se vor opri la Slatina sau la Craiova, sau la Isalnita. La aceste din urrnd informatii cdpitanullonescu se entuziasmase, fiindcd spera sd fie cAt mai aproape de familie trimitd un mesaj. S-aadeverit cea de a doua variantd: du/A 12 ore de mers cu trenul in vagoane de marfd neincdlzite, pe unfrig cumplit, sunt opriti la Slatina i internati in localul Prefecturii, unde stau trei zile. Dupd care suntmutati in cazarrna Regimentului 1 Obuziere, unde conditiile de viatd erau foarte bune: memorialistuleste instalat in fosta infirmerie, intr-o camera cu alti doisprezece cdpitani, unde dorm pe paturi cusaltele si-si pot prepara mAncarea intr-o buckdrie aldturatd. Produsele alimentare si le puteau cumparasinguri, de la speculantii locali care, in fiecare dimineatd, la ora 11, veneau la gardul unitAtii spre a-sicomercializa produsele la pretui exorbitante. Fata de privatiunile prin care trecuserd pand atunci, inacest lagar cdci cazarma fusese transformatd intr-un adevarat lagar inconjurat cu sarmd ghimpatdpdzit de santinele prizonierii duceau o existenta comodd, chiar luxoasa, cdci li se permisese sd aibdordonante care gateau, ingrijeau echipamentul i erau la dispozitia ofiterilor lor. Doar mancareaoferitd de nemti o ciorbd de oaie era nemanjabild, dar, cum s-a vdzut mai sus, puteau sd Iipregteascd propriul meniu. Exista totusi interdictia de a trimite sau primi corespondentd, desi puteausd fie vizitati de rude. Un camarad de regiment, cdpitanul Tudor Mdlddrescu, avea mosia prinapropiere i, in scurt timp, este cdutat de un argat cdruia i se dau pe ascuns scrisori cdtre familiacdpitanului Ionescu. Nu peste mult, acelasi om aduce si rdspunsul, spre marea alinare amemorialistului care, pe 7 februarie 1917, este vizitat de sora sa, Virginia Boboc, si de sotie, venite dela Craiova cu sania, o distantd de 50 km. I se acordd o Invoke de cloud ore i, insotit de o santineld,merge la Hotel Regal, unde se cazaserd fiintele iubite. Timpul era foarte scurt si erau atAtea de spus.Dar trebuia sA revind in !agar. A doua zi nu mai are curajul sd-si ceard voie in oras, de teamd sd nu fierefuzat, asa cd sotia sa vine la el si stau de vorbd prin gardul de sarmd ghimpatd; dupd care urmeazd odureroasd despartire.

Pe 20 februarie 1917, un lot de prizonieri, din care facea parte si cdpitanul Constantin Ionescu,este trimis in Germania. Asteaptd 3 ore, cu bagajele in zdpadd, sd-i vind randul la Imbarcarea in tren.Usile au fost inchise cu cheie, geamurile erau bdtute in cuie. In acest fel au cdldtorit, cAte sase incompartimente neincdpdtoare, timp de 8 zile si 9 nopti, Intr-o temperaturd glacialA, acoperiti cu paturi

stransi unul In altul pentru a se mai inalzi, hrdnindu-se cu proviziile luate inaintea plecarii. Traseula fost Turnu Rosu, Sibiu, Budapesta, Opole (memorialistul scrie Opel). In acest ultim oras s-a facut ooprire de o noapte, timp in care li s-a permis sd facd baie, le-au fost date carnasi i izmene curate, iarefectele personale au fost dezinfectate. alkoria este reluatd pe ruta Breslau, Posen si Stettin, pand laStralsund, care era punctul terminus si unde ajung pe 1 martie. Cu feribotul trec in insula Danholm,

§i sd-i

5!

www.dacoromanica.ro


unde se afla lagdrul. Dupd o carantind de 20 de zile i vaccindri contra tifosului si a holerei, prizonieriisunt repartizati in bardci. Cdpitanul Ionescu imparte camera cu alti sapte ofiteri de acelasi grad cu el.Programul era destul de lejer: desteptarea era la ora 7, cafeaua la 8, apoi fiecare era liber sd facd cevoia pand la ora 12, cand se servea pranzul, destul de usor, compus din supa de zarzavat sau de lintegemiise (mancare de legume) din sfecld i cartofi, uneori si cu putind came (bosog si grasime depore); alt meniu consta din peste de mare (cam gretos, dupd gustul memorialistului), budinca dinmAlai i sfecld i, o data pe sdptamand, o chiftea cu sos I garniturd de cartofi. BAutura si-o puteauprocura contra cost, dar era scumpd si se termina repede: vinul costa 1 marca paharul mic, iar berea30 pfennigi paharul, dar se servea numai la ora 18 si era adusd in cantiati insuficiente comparativcererii. Unii dintre camarazi primeau pachete de acasd i, astfel, se mai ospdtau din ele i cei ce nubeneficiau de asemenea ajutor familial. VAzand cd prizonierii rusi pescuiau la malul mdrii, cdpitanulIonescu si-a cumparat o unditd cu care prindea cate opt-zece pesti zilnic. Cu ei Ii suplimenta masasardcdcioasd, consumandu-i fie rasol, cu lamaie, fie prajiti in margarind. La pescuit ii trecea i timpulmai usor, petrecut in aer liber, In mod agreabil, pand la ora cinei i la apelul de seard, dupd careprizonierii intrau in camerele lor, usa era zdvoratd i ei se culcau, mai mult Imbrdcati, in frig.Memorialistul descrie foarte plastic monotonia zilelor in lagdr, stereotipia lor i micile bucurii pe carele avea cand, In linite, putea sd evadeze cu gandul spre cei dragi de acasd: Stam singur pe malulmdrii cu undita afundatd i cu ochii pe plutd sd vedem cand dd. pestele In undita i cu ganduriledeparte, la Craiova, la scumpele mele iubite Zaha i fetite, i asa'mi trecea tot timpul de dupd masapanA la masa de seard, care consta Inteo supd nemanjabild i pang. la apel, cand intram In camere undeni se inchidea usile de la esire, si tot astfel tree zile dupd zile, nopti reci flbrA foc (find fonat sd dormaprópe imbrAcat) dupd nopti, fad sd stim nimic care sd ne bucure, sA ne inveseleascd fetele; slAbim&TA de frig si nemancare"18.

Singurele locuri IncAlzite erau cantinele, unde insd nu se putea cumpara nimic de mancare In afarade paine; in schimb se comercializau tot felul de obiecte: cutite, bricege, cratiti, geamantane, undite,ustensile de ras, etc. Acolo se ducea memorialistul sd Ii scrie jumalul, in liniste si la caldurd. Nu era permissd aibd corespondentd cu familia si faptul cd nu stia nimic de acasd era cel mai greu de suportat.

Vine si ziva de Paste, care Insd nu avea nimic sarbdtoresc, ca in patrie; afard era tot frig,zdpadd i vant, desi era luna aprilie, iar prizonierii nu au avut nici mdcar oud rosii, ci, drept substitut,au modelat unele din ghips i le-au vopsit: Tot scurgandu-se asa zilele i noptile veni ziva de Pasticand am avut dupA pranz auditie muzicald, conferinta, ca de altfel In toate Duminicile. Ne'am dus labisericd, care era intr-un pod, deasupra unei remize, era insd un frig, cd tot zApadd era afard. Nici nuse cunostea cA sunt Pasti, las& cd nu eram cu ai mei, dar aici in lagar lipsea ori ce care sd remarcePastile, in primul rand oudle rosii; bietii bdieti fdcuserd oud din gips si le rosise"I9.

Pe 14 aprilie, in la& vine colonelul Alexandra Sturdza, fost comandant al Diviziei a 8-a care,pe 6 februarie 1917, trecuse in liniile germane din Moldova spre a-si pune In aplicare planul de aalunga trupele rusesti, aliate, din tare°. Planul sdu esuase pentru cd nu putuse obtine cooperareafostilor camarazi cdrora le ceruse sd treacd de partea inamicului. Nu se mai putuse intoarce InRomania i, ajuns in Germania, vizita lagdrele de prizonieri pentru a oferi rotnanilor internati acoloposibilitatea de a se intoarce in teritoriul ocupat. Perspectiva revenirii In patrie II entuziasmeazd pecapitanul Ionescu i pe altii: S'au tot scurs la zile mizerabile cu vanturi de te usucd, pand a sosit inlagar Colonelul Sturza (sic) cu misiunea de a aduce in tam noastrd mult iubitd pe toti ofiterii care vor.in tam nóstrA cu sOre, care te incAlzeste, cu verdeatd i pomi infloriti in acest timp, ca este 14 Aprilie,

18 Ibidem, p. 67.19 Ibidem, p. 68.

20 Baron Valeriu Kapri, Cazul fostului colonel Alexandru Sturdza, comandantul diviziei a 8-aroma& Un episod din razboiul mondial, Oradea 1926.

ti

www.dacoromanica.ro


iar nu ca aici, unde'ti scOte ochii nisipul cu vantul, pentru a aici numai in Iunie si Iu lie e frumos. Lapropunerea Col. Sturza am skit in sus de bucurie cd voi deveni iar, barem pe jurnAtate, liber, nu caaid, cu santinela Mug tine si inchis cu sarma de tote partile, si apoi sd md duc la scumpa, iubita sidulcea mea Zaha si la scumpele si dulcile fetite, sd flu iar land ele, sd am grija ca mai inainte, sA masimt cd trdiesc, cd am reinviat, cd am rendscut"21. Surescitarea apropiatei plecdri pusese stapanire pememorialist, nu putea sd doarmd, se culca tarziu si se trezea devreme, isi petrecea tot timpul lapescuit, cu gandurile sale. Nu mai are rAbdare sA isi scrie nici jumalul cu aceeasi regularitate si 20 depagini sunt umplute cu poeziile, cam naive si conjuncturale, compuse de camarazi.

Mu lt asteptata veste a plearii soseste pe 7 mai pe 9 mai, toti cei care urmau sa se repatriezetrebuiau sd MIA. bagajele Acute si sa se deplaseze la gard, unde, la ora 11, se lua trenul cu destinatiaKrefeld, lagdrul unde erau concentrati si alti romani. CAlAtoria dureaza doud zile §i este la fel de greaca si precedenta, cu atat mai mult cu cat cdpitanul Ionescu nu-si luase precautia de a 'Astra cu sinegeamantanul cu mancare, lasat la vagonul de bagaje, si este silit sA flamanzeasca tot acest timp;singura lui hrand au fost doud chifle pe care i le daduse un camarad mai generos. Pe 11 mai, la ora 11,cei 200 de prizonieri descind la Krefeld si, in convoi, traverseazd orasul, urmati de copiii care tocmaiiesiserd de la scoald, pentru a ajunge la cazanna husarilor unde aveau sd fle incarcerati. Acolo se aflaualti 600 de ofiteri care asteptau revenirea in tail.

Conditiile de cazare sunt mult mai bune aid decal in alte pal-0: memorialistul a primit ocamera cu parchet pe jos si tapet pe pereti pe care o imparte cu un alt cdpitan, Gheorghe Grigorescu-Griper, din Regimentul 70 Infanterie. Anterior odaia fusese locuita de prizonieri englezi care otapetaserd pentru a-si asigura un minim de confort. Autorul jurnalului nu-si poate infrana obida pentrusoarta tristd a prizonierilor romani care o ducea mult mai rau decat altii: Englezii au trait bine aici,aveau bani multi, pachete cu mancare, nu ca noi, bietii romani de care nu avea nimeni grij en.

Zilele isi continud scurgerea monotona, cu binecunoscuta rutind, caci fusese luat iarksi hamulprizonieratului". Pentru a-i trece timpul mai usor, cdpitanul Ionescu incepe sd isi decoreze peretiicamerei cu fotografli. Pe 13 mai primeste prima scrisoare din tail, de la sotie, si i se permite sd-irdspunda. Pe 23 mai se fotografiazd scriindu-si jumalul la o masa de langd geam, pe care se aflaufotografla sotiei cu una dintre flice (Lila) si un album cu poze din prizonierat. Aceastd imagine oexpediazd familiei, pe 31 mai. Aceasta era o prea subredd compensatie pentru dorul lor, pentru lipsade protectie si de siguranta pe care le-ar fi putut-o asigura memorialistul. Dar era si aceasta omangaiere. Chiar si pentru expeditor, care isi petrecuse in singurdtate, printre straini si in captivitate,ziva onomastica, Sf. Constantin si Elena, pe 21 mai. Desi cazarea era incomparabil mai build cleat laDartholm, mancarea era la fel de proasta si insuficientd. Alimente erau de vanzare la cantina, dar lapreturi foarte man. Memorialistul pierduse mult in greutate si multi dintre camarazii sai erau anemici:Am slabit colosal, am pierdut 15 kilograme, nu cantdresc de cat 66 kg (...) Eram insd impresionatcdci ofiteri de ai nostri, la apelul nominal, vreo 3 au cazut din pici6re, venindu-le rau din cauzafoamei: teribil lucru sd rabzi de foune. Sunt Ore-si care lucruri de vanzare la cantina. insd cu preturifabulOse. Paine nu se gaseste insd cand o cumperi ocasional si foarte rar costA kilo[gramul] de paineneagra 20 lei. Patlagele rosii la cantina 12 lei kgr, un castravete mare 1,30, o legaturd de morcovi2,10, o salatd 0,30, cdpsune 5 kgr. in oras pentru populatie e mai ieftin"23.

Dupd luni de prizonierat li se permite sd pardseasca cazarma, in grupuri de ate 50 de ofiteriescortati de un subofiter neamt, si sa viziteze orasul si imprejurimile.

Plictisit de asteptarea vand a ordinului de plecare spre casa, pe 10 iulie, capitanul Ionescu numai are chef sd-si cotinue jurnalul, promitand cd nu va mai consemna deck data intoarcerii: Ofl...

21 [Constantin Ionescu], op. cit., p. 68-69.22 Ibidem, p. 93.23 Ibidem, p. 94-95.

www.dacoromanica.ro


Nu mai scriu nimic. Vreau, vreau sa plecam odata. Ah! Cand va fi acea zi! 0 voi scri aici, 0 altcevanimic (..)24 Se Implinisera trei luni de cand primise scrisoarea de la sotie i, pe 15 august, ii maisose§te una, care Ii mai alina dorul de ea i de fetite. La scurt interval, pe 18 august, ii este inmanata onoua scrisoare care continea 0 o fotografie a sotiei cu cele doua fiice, pe care destinatarulintentioneaza sa o inrameze 0 sd o geze la capataiul patului. Tot atunci sosise §i o carte po§tala de lasora sa, Didica. Pe 25 august raspunde la aceste misive §i trimite o poza a sa. A.5teptarea plecariidevine insuportabila, chinuitoare. In imposibilitate de a se concentra asupra altui gand decat acela alrevenirii in tara, langa flintele dragi, memorialistul refuzd 0.10 mai fina jumalul care, ce-i drept,ajunsese la ultimele pagini §i, pe un ton dramatic, 04 incheie pe 28 august 1917: Termin zicandadio pe vecie acestor locuri triste unde mi s'a scurs un an de viata, greu an, mizerabil an de suferinte§i de lipsa a tot ce am mai scump, al Zahei mele scumpe 0 al fetitelor mele iubite"25.

Dar aveau sa mai tread. Inca cloud luni pand sa ia drumul spre cask Evenimentul este consemnat,sec, de capitanul Constantin Ionescu: Plecat de aici la 1 noiembrie ora 3 p.m. 191726. Urmeaza oenumerare a etapelor calatoriei, cu datele 0 orele cand a ajuns 0 a parasit anumite gari, ce a mancatacolo §i localitatile unde a dormitn, ajungand in patrie pe 11 noiembrie, gara terminus flind Pite0i.

Pe trei pagini de la sfar0tul carnetului de notite este o foarte interesanta lista de cumparaturi cupreturile achitate pentru fiecare produs. Pe langa alimente, care acaparau sumele cele mai maricheltuit pe mancare in 5 sdptamâni 300 Marci" articolele de toaleta §i de imbracaminte ocupd loculcel mai important: pasta de dinti, brici de ras, pamdtuf, sdpun, ma0na de unghii, foarfeca, pile,briantina, eau de cologne, parfum, pudra, ciorapi, jartiere, bretele, camd.0, ismene, ghete, jambiere 0cizme28. In aceasta lista apar adesea mentionate fotograflile i albumele de fotografii pentru careachita sume deloc neglijabile, precum 8 0 10 marci pentru cele dintai, 2,30 §i 20 marci pentru cele din

24 Ibidem, p. 99.25 Ibidem, p. 103.26 Ibidem.27 Ibidem, p.

2 Noiembrie

28 lbidem, p.

3 Noiembrie

4 Noiembrie5 Noiemb[rie]6 Noiemb[rie]7 Noiemb[rie]

8 Noiemb[rie]

9 Noiemb[rie]10 Noiemb [rie]

11 Noiemb[rie]

104: La ora 1 p.m. am luat masa la un restaurant la Soest, o ciorbd buna.ora 8 a.m. Lippstadtora 10 a.m. Paderborn luat vurst (sic) i cafea burlora 3 p.m. Kreensee (frustuc)ora 7 p.m. Halberstadt masaora 7 a.m. Falkenbergora 11 a.m. Cottbusora 4 p.m. Sagan masa (c.p.)ora 12 p.m. Breslau culcatstat In Breslau la gardstat In gara la ora 3 nóptea plecatOppeln Odelberg am luat masa ora 12 0 la 9 p.m. luat masa la Zolnaora 6 a.m. Lipotvar ceai cu romora 3 p.m. Parcani Nana masaora 7 a.m. Segen cafea. La 2 masala Segedin, 4 n6ptea masaAradla Maria Radna era castelul Mariei Teresa, luat masa ora 8 p.m. la PischyOrlat 0 Ra§inari (aici s-au dat lupte Rom[ani] Ung[uri])Sibiu masa R[amnicu]-ValceaPiatra Olt ora 9 Pite0i masa ora 11"

105-107.

www.dacoromanica.ro


urmä. Pe langa prOpriile-i portrete, singur ori in compania unuia sau a mai multor camarazi, cdpitanulIonescui0 procurase i alte poze cu anumite colturi 0 scene din lagdr (cazarma, baracile, terenul detenis, malul marii cu ofiterii ce pescuiau, aleile parcului, cantina 0 cantinierii, biserica din pod,

ttc.) i cu tipuri specifice de ofiteri romani sau sträini (scotieni, algerieni, belgieni, ru0,francezi, santinele germane 0 comandantul lagdrului, maiorul Busche). Toate acestea au fost pdstratein cele clou d. albume cumpdrate acolo. Tot in scopul expunerii unor imagini cu chipurile celor dragi deacasd a achizitionat rame irr Valoare de 2 0 4 marci. 0 mind mai mare 0 mai .costisitoare, de 12 marci,a fost necesard pentru un thblou portretul memorialistului29 executat in ulei pe carton de un camaradtalentat, cdpitanul Traian Zaman (1875?), ofiter activ in Regimentul 70 Infanterie care, in !agar, seocupa cu pictura i realiza lucrdri destul de reu0te in care imortaliza trasäturile fratilor de suferintadin captivitate. Portretul cdpitanului Ionescu se decupeaza pe un fond neutru: capul este u§or intorsspre dreapta. Din tunica pentru tinuta de ceremonii ce fusese instituitä prin inaltul Decret nr. 1873din 5 mai 1916 nu se vede deck gulerul negru (culoare distinctivä a artileriei), cu cele trei galoanede fir, indicatoare de grad, pe margine, §i contraepoletii galbeni. 0 altd compozitie30, semnatã deacela0 autor cu monograma TZ, it reprezinta pe cdpitanul Ionescu la pescuit, pe tarmul bolovdnos alMdrii Baltice, intr-o atitudine relaxatd, descheiat la manta, cu tigaretul in gura §i undita in mand, inclipele sale de pace i chietudine, cand ii putea da frau liber gandurilor indreptate spre familia iubitä.o falezd Malta se profileazd in fundal. La acestea se adauga un mic portret schitat in creion31, in liniifine §i cu valoratie delicatd. Modelul apare bust, in profil spre stanga, cu capela moale, de campanie,pe cap §i o pipd scurtä in gurd. Mare iubitor de plante exotice, el a presat o floare de cactus 0 a lipit-osub desen.

intr-unul dintre albumele memorialistului se pastreazd o fotografie care il reprezinta pecapitanul Zaman la lucru, cu paleta in 'nand, aldturi de §evaletul pe care se afld un portret 4i demodelul acestuia, cdpitanul Ldzarescu. Cu toate ca era doar un amator, meseria pe care o imbrati§asefind aceea a armelor, Zaman poseda anumite calitati de colorist §i de bun observator al trdsäturilorcelor ce-i pozau, fart insd a le patrunde psihologia, cdci urmarea in exclusivitate asemdriarea cat maifidela, fard a se avanta in analiza vietii interioare a personajelor. Dar, pentru un ofiter pictor acesteaerau suficiente pentru satisface modelele.

Pe aceea.0 lista de cumparaturi apar mentionate §i cateva cadouri destinate celor de acasa, pecare avea revadd curand: ciorapi pentru copii i sotie, 1)44 pentru fetite. Cu toate privatiunile,memorialistul a rezervat anumite sume pentru a putea sa faca. mici bucurii celor dragi. Pe ultimapagind a jurnalului sunt schitate o ladd de gunoi §i un cuib de pasarele cocotat intr-un copac, ambeleexistente in lagdr sau in imprejurimile acestuia, foarte eficiente, pe care autorul notelor intentiona sa§i le construiascd probabil acasd. Aceasta dovede0e interesul sdu pentru mediul ambiant i pentruaplicarea unor metode moderne, folosite intr-o tard avansatd pe calea progresului, in propria-igospodarie.

29 Ulei pe carton, 32 x 24 cm, semnat cu monogramd §i datat, dreapta jos, cu rop TZ 1917";pe spate inscriptia modelului, cu creion: 1917 Iulie / In lagarul Krefeld (Germania) pe cand eramprizonier de rdsboi, pictat in unifornia de cdpitan de artilerie de Capt. Traian Zaman".

Ulei pe carton, 26,9 x 20,5 cm, semnat cu monogramd i datat, dreapta jos, cu rop:Danholm 1917, TZ"; pe spate inscriptia modelului, cu creion rop: Tdticu / prizonier / in insula /Denholm (sic) Marea Baltica / Germania / prindeam peqte 1 Tablou facut de Traian Zaman / 191710/5 / C. Ionescu".

31 Creion pe hartie, 14 x 9,2 cm, semnat cu monogramd i datat, dreapta jos: DAnholm 1917TZ"; pe spate inscriptia modelului, cu cerneald albastrd: In creion de capitan/Traian Zamanla/Stralsund insula Danholm/la 1917/C.Ionescu/cptan de artilerie/prizonier de rdsboi".

sA-i

cimitirul,

msi

www.dacoromanica.ro


FarA veleitati literare §i farA a se gandi sa-§i publice vreodatA notele, capitanul ConstantinIonescu si-a scris jumalul cu sinceritatea aceluia care 10 consemneazA experienta de viatA pentruamintire personala §i, eventual, pentru moVenitorii directi. Dar tocmai aceasta da valoare memoriilorsale: observatia atentA, descrierea amAnuntitA a locurilor §i evenimentelor sub imperiul emotiilor demoment, critica nedisimulatA la adresa comandantilor incapabili, ironia finA fatA de inamic,compasiunea pentru cei suferinzi, duigia §i dragostea pentru farnilie, sentimentele profund umanecare exali din fiecare frazA ce nu are nimic grandilocvent *i nu a suferit nici o stilizare, fac din notelecapitanului Constantin Ionescu un pretios document al primului rAzboi mondial.

www.dacoromanica.ro

JURNALUL DE OPERATIIAL REGIMENTULUI 2 INFANTERIE VALCEA"

t Colonel (r.) ALEXANDRU IORGU GIURAN, VALERIU A. GIURAN

Consemnarile din Jumalul de operatii al Regimentului 2 Infanterie Valcea", cu exactitatea siconcizia proprie acestei categorii de documente, reprezinta o marturie de pret si vadit interesistoriografic care ne permite cunoasterea cronologica a actiunilor in care a fost angajata unitatea.

in campania anului 1916, militarii acestui bray regiment au indeplinit misiuni de lupta Indiverse sectoare, in succesiunea unor confruntari extrem de dificile, cu grele sacrificii.

in prima parte a anului 1917, unitatea a depasit o situatie dramatic% generata de epidemia detifos, care a afectat mare parte din efectiv. Cu eforturi sustinute, regimentul si-a completat efectivele,dotarea, si-a perfectionat instruirea, dupa care, potrivit ordinelor primite, s-a deplasat in zona deoperatii pentru a indeplini misiunile stabilite.

Pentru faptele de anne savarsite pe campul de lupta Drapelul Regimentului 2 InfanterieVdlcea" a fost decorat cu cel mai inalt ordin militar roman de razboi, Ordinul Mihai Viteazul"cl. a III-a, prin inalt Decret Nr. 5218 din 13.XII.1919.

Derularea evenimentelor din campaniile anilor 1916 si 1917, in care Armata Romani a fostangajata si solicitata din plin in operatii extrem de dificile si de amploare, ne confer% prilejul, prindetalieri ale diverselor activitati desfasurate si examinate in campul tactic, de a reliefa in plenitudineasa amplul efort militar. In acest cadru redarea unor fragmente !imitate din Jumal, vizand cu precaderedrumul de luptA al regimentelor, corelat cu actiunile unor detasamente operative formate pentrumisiuni precizate in sectoare si intervale de timp date, respectiv activitatea unor divizii, ne permiterecompunerea imaginii campului de lupta, cu amanuntele necesare pentru a se releva adecvat vitejialuptatorilor din prima linie. Aceasta se impune cu atat mai mult cu cat armata romana, Para a dispunede o experienta de razboi cum a dispus inamicul, s-a confruntat In conditii extrem de defavorabile cufortele unor man puteri, care au dispus si angajat frecvent in lupte, de o substantiala superioritate inefective, precum si dotare cu materiale de razboi.

Conform Jurnalului, in ziva de 14 august 1916, ora 1 p.m.", Regimentul de Infanterie 2Vdlcea", potrivit ordinului primit, s-a pus in mars spre Voineasa" cu un efectiv de 96 ofiteri si4555 trupa", avand misiunea ca noaptea la ora 9 sa atace frontiera"1.

Regimentul a fost comandat la acea data de Colonelul Mosoiu Traian. Potrivit ordinii de bataiementionata in Jumalul de operatii (Registrul istoric), unitatea era compusa din 4 batalioane(Batalionul I, comandant Maior Popescu Vasile; Batalionul II, comandant Maior Mitrescu Constantin;Batalionul III, comandant Maior Radulian Constantin si Batalionul IV, comandant Maior IonescuTache). Batalionul I a avut in compunere 4 companii, Batalionul II 4 companii, Batalionul III4 companii iar Batalionul IV 4 companii de puscasi si o companie de mitraliere.

In ziva de 15 august 1916 la ora 4 p.m., regimentul pomeste In mars spre frontier% impreunacu doua baterii artilerie de munte", iar seara ajunge la obiectivele date". Conform ordinelor primite,

1 Arhiva Ministerului Apararii Nationale, Marele Stat Major al Armatei (In continuareA.M.Ap.N., M.St.M.), fond 1023, dosar nr. 3, f. 141 contrapagina.

Revista istoricA", torn XI, nr. 5-6, p. 477-490,2000

www.dacoromanica.ro

478 Alexandru Iorgu Giuran, Valeriu A. Giuran 2

inaintarea regimentului s-a facut pe 3 coloane: Coloana din stAnga, Bat(alioanele) I 5i IV, cu o sectiede mitraliere i o baterie de artilerie, sub comanda maiorului Popescu Vasile, atinge frontiera la ora5 p.m.; Coloana din centru, Batalionul II, cu o sectie mitraliere, o baterie de artilerie sub comandamaiorului Mitran Constantin, atinge frontiera la ora 6 p.m.; Coloana din dreapta, Batalionul ifi singur,sub comanda maiorului Radulian, atinge frontiera la ora 8 a.m."

Actionand in continuare coloana din stanga, luand contact cu inamicul pe Muntele Dobrunul,Jidul 5i ClAbucet ii respinge spre Negovanul Mic. Coloana din centru ia contact cu inamicul la ora12 a(nte) m(eridian), pe Dealul Panta respinge luindu-i 105 prizonieri turd 5i 1 ofiter. Coloanadin dreapta a luptat cu un inamic mult superior de la ora 1 p(ost) m(eridian) panä la ora 6 p.m., cand1-a respins cu mari pierderi, facandu-i 5i 40 prizonieri". In aceste lupte, regimentul a avut 5 osta5imorti, 2 osta5i raniti, precum i 1 ofiter (sublt. Cernazeanu loan) rAnit2.

In ziva de 16 august 1916, actiunile de luptA continua, coloana din stanga atacA viguros peinamicul (ce) ocupA cazarma Jandarmeriei i Terma Negovanului si-1 respinge cu mari pierderi,luandu-i 5i 50 prizonieri". Datorita actiunilor hotardte intreprinse de trupele noastre, inamicul s-aretras in dezordine". Coloanele care au actionat din centru i dreapta au gteptat pe munteleParcovita 5i Po loga5 inaintarea Coloanei din stanga".

La data de 17 august 1916, Regimentul 2 Valcea" s-a aflat in acela5i dispozitiv, 2 companiide la Bat(alionul) IV, coloana din stanga au trecut la centru", iar coloana din stanga i centruInainteazA are satul Sadu, unde ajunge la ora 11,30 a.m.". in aceegi zi coloana din dreapta dincauza drumului greu sose5te la ora 6 p.m.". La orele 3 p.m., coloanele din stanga i centru atacäviguros flancul drept al inamicului pe pozitia n.v. Ve5tem, care rezistk dkrz" 5i care devine chiaramenintator, fortAnd Batalionul I din Reg-tul (Regimentul) 44 a se retrage". Intre timp, la ora6 p.m., coloana din dreapta/Bat(alionul) 3/ sosind in satul Sadu, prime5te ordin sA atace de flanc peinamic, restabilind lupta". Actionand energic, Batalionul H, in frunte cu maiorul RadulianConstantin, atack la baionetA pe intuneric, fortand retragerea precipitata a inamicului, cu maripierderi". Au fost facuti prizonieri I ofiter, 80 trupa". In luptele din aceastA zi, Regimentul 2Infanterie Valcea" a avut urmAtoarele pierderi: Morti, Sun. Botocan D-tru i 15 oameni trupA.Raniti, Maior Popescu Vle, Plot. S.M. Fodor Vasile, trupa 73 oameni"3.

in ziva de 18 august 1916 satul Cisnadie a fost ocupat de Compania 9/2 la ora 6 a.m., Reg-tulla ora 2 p.m., bivuacheazA 1 km n. liziera satului CisnAdie, pe 5oseaua CisnAdie Sibiu". In zilele de19 5i 20 august se organizeaza pozitia de aparare stabilitA iar in zilele de 21-22 august 1916 kcontinua lucrarile de sapr. in urma unor recunogteri ofensive efectuate asupra satelor Ra5inariPoplaca, inamicul s-a retras, ramanand ambele sate in posesia noastrA". Au fost facuti 60 deprizonieri. In zilele de 23-24 august 1916 inamicul a bombardat cu artileria grea satele Ra5inariPoplaca, din care cauza satul Poplaca a fost incendiat". Intre 25-27 august 1916 a avut loc un slabbombardament de artilerie. Artileria arnica descoperind pozitiunile artileriei inamice, a fortat-o sAschimbe de pozitie".

In urma ordinelor primite comanda regimentului a fost luatA de maiorul Mitrescu Constantin,iar colonelul Mopiu Tr., a luat comanda sectorului stanga Sibiului"4.

Intre 28-30 august 1916 a avut loc bombardament de artilerie in tot sectorul. Un batalion dinreg-tul 5 Vanatori, ajutat de 2 companii din acest regiment, au ocupat satul Or lat. Se prime5te ordinulde a nu mai inainta. Regimentul intAre5te pozitiunile cc ocupA". In ziva de 31 august 1916 secontinua lucrArile de organizarea pozitiei". Artileria inamicA bombardeazA satul Orlat pe care-1incendiaza. Satul este parksit de trupele noastre, care ocupk. pozitie pe dealul Or lat. Inamicul atacAenergic pozitiunea de la Orlat, este respins cu pierderi. Se trimite in ajutor Batal. IV". Militarii

2 Ibidem, f. 143.3 Ibidem, f. 143 contrapagina.4 Ibidem.

8i-I

8i

Ii

www.dacoromanica.ro

3 Jurnal de operatii 479

subunitatilor din regimentele 5 VanAtori si 2 Valcea", care au participat la luptele crancene dinsectorul localitatii Orlat, s-au distins in mod deosebit prin tenacitatea i vitejia cu care au actionae.

Intre 1-3 septembrie 1916 sunt continuate lucrarile de intarire, iar Batalionul I este schimbatde pe pozitie de un batalion din Regimentul 1 Graniceri, find trecut In rezervA la Gura Raului". La4 septembrie 1916 trupele inamice atacA Gura Raului" i sunt respinse cu pierderi. fntre5-7 septembrie 1916 se continua organizarea pozitier6. Inamicul incearca executarea uneirecunoasteri cu douA companii spre satul Poplaca, dar acestea sunt respinse de artileria noastrA". Deasemeni, In sectorul Batalionului III, in noaptea de 5, inamicul, facand recunoastere, este respins".Artileria noastra a distrus observatorul inamic din Turnisor. La randul sau, artileria inamicaa bombardat sectorul Gura-Raului".

in noaptea de 7-8 septembrie 1916, compania a 5-a (comandant capitan Ciullay I.) h efectuato recunoastere ofensiva asupra satului Cheresteu-Sighet", descoperind pozitia artileriei inamice lacota 518", precum i faptul ca inamicul dispune de infanterie putinA in acest sector. in cursul zilei. de8 septembrie are loc bombardament de artilerie"7.

in ziva de 9 septembrie 1916, urmare a ordinului Diviziei de a recunoaste satele OrlatKeresteu-Sighet", s-a dispus Batalioanelor I si IV de a efectua recunoasterea satului Orlat, iarcompaniei a 5-a de a efectua recunoasterea satului Kerestdu-Sighet. Ca urmare, la ora 1 noaptea"subunitatile care au primit misiunea s-au pus in mars spre obiectivele ordonate". Trupele noastre aureusit sl ocupe in parte satul Orlat, cu toatA opunerea indarjita a inamicului". Lupta a continuat cuinversunare, iar la ora 7 a.m., satul a fost in intregime ocupat de trupele noastre, cu tot focul ucigatoral mitralierelor inamice"8. In timpul serii trupele de recunoastere au primit ordinul a se retrage laGura-Raului". Misiunea de recunoastere ofensiva a fost indeplinita cu succes. Detasamentul care aefectuat recunoasterea satului Orlat a constatat ca atat in sat, cat si inapoia satului sunt trupe germanenumeroase. De asemeni, compania a 5-a si-a indeplinit misiunea incredintata constatand cA satulKerestenSighet este ocupat de trupe numeroase, iar artileria inamicA ocupA pozitie, cota 518". inaceste lupte Regimentul 2 Valcea" a avut urmAtoarele pierderi: often morti, Sublt. StefariescuN. Spirea, Saltea P. Stefan, Ioanovici Stefan, Godeanu Vasile, Borneanu Alex., trupa 25" iar ranitiofiterii: capitan Popescu Victor, MihAilescu N-lae, locotenent Stanciulescu C., Sublt. Popescu Iosif,Voicu Predescu N., trupa 269"9.

Eroismul de care au dat dovadA militarii Regimentului 5 VanAtori si 2 Infanterie Valcea inluptele crancene care au avut loc la Orlat este evident reliefat In Ordinul de zi pe Corp" dat deComandantul Grupului Olt", Generalul Manolescum.

in Registrul istoric al Regimentului 5 Vanatori se mentioneaza: Mandri often si soldati aiRegimentelor Valcea si 5 VanAtori, p1M de bucurie VA multumesc pentru vitejia ce ati desfasurat inluptele crancene de la trecerea muntilor i Ora azi. in lupta de la Orlat, Voi, bravi ostasi aiRegimentului 5 VanAtori, ati facut ca sa se vada ca mosteniti virtutea stramosilor nostri DaciRomani. Tara si intreg neamul nostru VA admira si este mandra de voi. sa trAiti bravi ostasi. SAtraiasca bravii vostri comandanti Colonelul Mosoiu i Colonelul Constantinescu".

intre 10-12 septembrie 1916 Batalionul II estd Inlocuit in sector de un batalion dinRegimentul 1 Graniceri"ll. Batalionul II trece in rezervA la RAsinari. in sectorul batalionului Irecunoasterea IntreprinsA de inamic este respinsa". Sunt luati 3 prizonieri.

5 Ibidem.6 Ibidem.7 Ibidem.8 Ibidem, f. 144 contrapagink9 Ibidem.'° Ibidem, fond 1119, dosar nr. 4, f. 99 contrapagink

Me,

5i

www.dacoromanica.ro


ziva de 13 septembrie 1916 inamicul bombardeazd toad ziva sectorul regimentului. In tottimpul zilei de la ora 11 a.m., infanteria inamici a atacat necontenit defileul Gura Rdului §i dealulCioara. A fost respins peste tot cu pierderi. Trupele ce ocupd aceste pozitiuni se mentin. In urmarecunogterilor Acute de patrulele inamice, intreaga artilerie concentreazA focul asupra satuluiPoplaca, pe care-1 incendiazd. La ora 4 p.m., infanteria inamicA porngte la atac in intreg sectorul,regind a ocupa trageele comp(aniei a) 7-a, care s-a retras; sosind In ajutor Batalionul II i ocompanie de graniceri, inamicul este contraatacat i respins cu mari pierderi, luandu-i-se 100prizonieri". Luptele continua cu inverpnare, iar la ora 6 p.m., infanteria inamicA porngte din nou laatac asupra satului Poplaca, care, fiind Orbit de trupele noastre, II ocupd. La ora 7 p.m., inamiculvoind a ocupa pozitia dealul Poplaca, pe care-1 ocupd trupele noastre, este respins cu pierderi". Incontinuarea luptelor, la orele 10 §i 2 noaptea inamicul caud sa surprindA trupele noastre", dar esterespins peste tot. In timpul noptii se organizeazd pozitia §i se trimit noi trupe in ajutor. In aceste lupte,Regimentul 2 Vdlcea" a avut 27 ostgi morti 0 34 raniti12.

in ziva de 14 septembrie 1916, la ora 6, inamicul incepe atacul pe toad linia, Incepand de la GuraRAului pard la Sibiu, cu forte covar0toare. Artileria inamicA bombardeazd necontenit pozitiile noastre,sustinand atacul". Cu toad violenta atacului inamic 0 a fortelor importante angajate in lupd continuupaid la ora 12 a.m."13, Incercarile disperate ale trupelor adversare se prabgesc in fata rezistenteinoastre". Treptat luptele cresc in violend. La ora 1 p.m., Batalionul II fiind respins de la Gura Rdului, seordond retragerea intregii trupe; pe linia nord CisnAdie Cistddioara". In aceasta lupd regimentul aavut 9 ostgi morti iar raniti Sub lt. Popescu loan, Ionescu G. C-tin, Stanciu D. loan, trupd 152".

in ziva de 15 septembrie 1916, la ora 6 a.m., artileria inamicd incepe un bombardamentinverpnat asupra pozitiunilor noastre". Este declagat atacul infanteriei inamice, care a angajat inluptA un efectiv numeros. Inamicul a fost respins peste tot. La ora 10 un Bata lion din Reg-tul 42 Inf.retrAgandu-se", a descoperit flancul drept al Batalionului III" §i a perrnis inamicului de a fortapozitiunile noastre, determinand retragerea intregii linii", care se face In ordine, pe liziera de nord apAdurii n. satul Sadu. Artileria vrAjmga bombardeazA incontinuu trupele noastre sustindnd inaintareainfanteriei. La ora 3 p.m. se restabilgte intreaga linie pe liziera de sud a padurii n. satul Sadu. Cndinamicul debgeazd prin pAdure, regimentul executd un contraatac viguros, punandu-1 pe goand indezordine cu pierderi mari, se fac i prizonieri. In timpul urmAririi trupele inamice numeroase atacdflancul drept i stang al regimentului amenintand spatele nostru. Aceasta s-a datorat retragerii celor2 batalioane din Regimentul 42. Ca urmare, Regimentul 2 Valcea" este fortat a se retrage spre a nucAdea prizonier"14. Retragerea s-a efectuat in ordine cAtre muntele Robu §i Porce0i, trecaridu-sefrontiera pe la Coti i Boita". In timpul retragerii s-au continuat luptele cu inamicul. In aceastAconfruntare dificild, Regimentul 2 Vdlcea" a avut 1 ofiter (slt. StAnescu St. Bared) 0 4 ostgi morti;2 ofiteri (slt. Pascd Remus, StAnescu Angelo) 0 31 ostgi rdniti; 6 ofiteri 0 468 ostgi disparuti.

Pentru deosebite fapte de arme slt. Popescu C. Nicolae i maiorul Radulian Constantin au fostdecorati cu cel mai Ina lt ordin militar de rAzboi al Romaniei, Ordinul Mihai Viteazul".

Astfel, sublocotenentul Popescu C. Nicolae din Regimentul 2 Infanterie a fost decorat cuordinul Mihai Viteazul" Cl. III-a (Ina It Decret No. 3055 din 27.X.1916) pentru lantul neintrerupt defapte adevArat viteje0i 0 mai cu seamd pentru concursul dat artileriei in momente grele in luptele dela Gura Raului"15. Maiorul Radulian Constantin din Regimentul 2 Infanterie a fost decorat cu Ordinul

Ibidem, fond 1023, dosar nr. 3, f. 144 contrapagina.12 Ibidem.13 Ibidem, f. 145.

Ibidern.

15 Ministerul de RAsboiu, Anuarul ofiterilor fi Drapelelor Armatei Romdne ceirora Ii s-aconferit Ordinul Mihai-Viteazul", Atelierele grafice Socec & Co., Societate anonimd, Bucurgti(f.a.), P. 65, nr. crt. 47.

In

www.dacoromanica.ro


Mihai Viteazul" cl. III-a / inalt Decret Nr. 570 din 12.V.917 / pentru destoinicia cu care a cuceritmuntele Pologras la 15 august 1916 precum i pentru apararea eroica a unui sector de la n.v. de Sibiu,iar la Poplaca a tinut 2 zile piept cu micul ski detasament unei Brigazi germane, cu o deosebitaenergie si spirit de sacrificiu"16.

In ziva de 16 septembrie 1916, Regimentul 2 Infanterie Valcea", Impartit In diferitedetgamente, se retrage peste frontiera"17. Comandantul regimentului, maiorul Mitrescu Constantin,este Impuscat de mitralierele dusmane". Comanda regimentului a fost luata de maiorul Radulian,care a primit. ordinul de a reconstitui regimentul la R. Valcea. Trenul de lupta regimentar al unitatii afost scapat in Intregime de capturare.

In ziva de 18 septembrie 1916 regimentul se reconstituieste pe 2 batalioane, cu un efectiv de600 oarneni flecare; acest efectiv se mareste pe masura ce sosesc oamenii ce regesc sa se maistrecoare prin liniile vrajmge"18.

La 19 septembrie 1916, Regimentul 2 Infanterie Valcea" conform ordinului primit la ora 11,se pune in mars spre muntele Coti, unde sosgte la ora 5 p.m.", avand loc schimbarea granicerilor dinanteposturi". Vremea nefavorabila a supus la grele incercari pe militari. Se consemneaza in registrulistoric al unitAtii ca In aceastä zi este un timp groaznic, ninge i viscoleste Incontinuu. Foarte multisoldati au inghetat in posturi, in special cei pe muntele Suru".

in ziva de 21 septembrie 1916 la ora 9, sublt. Pagesti N-lae, cu 2 plutoane, face recunogterespre Bulzu, unde e respins de mitralierele dgmane", avand 6 raniti. In aceegi zi, la ora 12, inamiculataca sectorul Porcesti, unde se trimite in ajutor Batalionul I". In urma bombardamentului executat deartileria inamica a fost ranit Slt. Mamaligioiu D-tru si 6 ostasi".

In zilele de 22-23 septembrie 1916 Batalionul I intra in anteposturi, sectorul stanga Porcesti".Au fost executate 3 recunoasteri spre Bulzu i Porcesti, toate respinse cu focuri de mitraliere &plane".

in ziva de 24 septembrie 1916, in urma luptelor date de regiment" a fost dat Ordinul de Zinr. 21, transcris in Registrul istoric al unitatii. In acest Ordin de Zi se mentioneaza ca ofiterii mai josnotati, distingandu-se prin acte de bravura manifestate cu ocazia ultimelor lupte, ComandantulC(orpului) 1 A(rmata) le aduce multumirile si-i propune pentru inaintare: Maior Radulian Constantin,apitan Georgescu Dumitru, Locot. Popescu Petre i Sublt. Zamfirescu Stelian.

Dat in cartierul C. 1 A., la 24 sept. 1916, la Brezoiu.Comand. Corpului 1 ArmataGeneral /ss./ Praporgescu"19.In ziva de 27 septembrie 1916, la ora 3 p.m., artileria inamica de toate calibrele bombardeaza

pozitiunile noastre pana 4a ora 5, cand infanteria inamica porneste la atac. Intervenind la timprezervele, inamicul este surprins"20, cauzandu-i-se pierderi.

Pentru rezistenta darza a trupelor noastre, Armata 1- a a dat urmatorul Ordin de Zi:Ordin de Zi Nr. 25/1916Batalionul 2/44 si Batalionul I/2 Inf., pe pozitiunile de la Coti, s-au distins in luptele din seara

zilei de 27 sept. 1916. Ele au stat neclintite la postul lor sub focul artileriei grele si de camp ainamicului si a respins sangeros mai multe atacuri ale lui sprijinite de numeroase mitraliere. Acesteeroice unitati sunt demne de toata lauda, felicit pe comandanti, ofiteri i trupa acestor unitati. Purtarealor trebuie sa serveasca de exemplu i celorlalte trupe (...).

Comandantul Armatei 1 aGeneral de divizie /ss./ Culcer"21.

16 Ibidem, p. 85, nr. crt. 111.17 A.M.Ap.N., M.St.M., fond 1023, dosar nr. 3, f. 145.18 Ibidem, f. 145 contrapagina.19 Ibidem.20 Ibidem, f. 146.

www.dacoromanica.ro


ziva de 30 septembrie 1916, Generalul Praporgescu, Comandantul Corpului 1 Armata, ainspectat intreg sectorul, a luat masa cu toti ofiterii la pichetul Coti. La inapoiere, pe and se gasea laBatalionul I vorbind ofiterilor §i trupei, un obuz de 210 mm cade in mijlocul batalionului si-I ranestemortal, sucomband dupa cateva minute, asemenea sunt raniti Lt. Col. Zizi Cantacuzino, Locot.Popescu Petre, Sub It. Popescu Nicolae, Plot.maj. Leanca Ion. Din trupa a omorat 20 si a rariit47 grade inferioare".

La data de 30 septembrie 1916, efectivul Regimentului 2 Infanterie Valcea" a ajuns la34 ofiteri si 1960 trupa". Militarii acestei brave unitati, cu o modesta dotare in armament, avand infata forte inamice care dispuneau de o covarsitoare superioritate in oameni si armament, au dovedit incontinuare cele mai alese virtuti ostasesti, hotarare in actiuni, vitejie, iscusinta In folosireaparticularitdtilor tdrenului, reafirmand un eroism pana la cele mai inalte cote.

in zilele de 3-4 octombrie 1916 Batalionul I a plecat la Coti, schimbând dui:IA (de pe) pozitieBatal(ioanele) I, 11/75 Inf. Inamicul a bombardat cu tunuri de toate calibrele pozitiunile noastre, dupacare coloane inamice pornesc la atac". In sprijinul ostasilor nostri sunt introduse in luptd rezervele, iarinamicul este respins cu pierderi". In continuare,in urma insuccesului ce a avut, inamicul areinceput bombardamentul de artilerie cu mai mare intensitate, dupd care au avut loc atacurileinfanteriei". Dar toate atacurile lor s-au prdbusit in fata rezistentei indarjite a trupelor noastre, cares-au mentinut eroic". in aceastd luptd regimentul a inregistrat urmdtoarele pierderi: morti Sub It.Georgescu Emilian, Ionescu Ion, trupd 60 oameni. capit. Georgescu Dumitru, subof. StancuD-tru, trupa 70". Efectivul unitatii a ajuns la: 30 ofiteri, 1830 trupd".

in ziva de 5 octombrie 1916, la ora 11,30, inamicul, prin patruläri, cautd sa recunoascdsectorul nostru"22, dar este respins peste tot cu pierderi". Adversarul continua tragerile de artilerieasupra pozitiilor noastre si prin atacuri repetate cauta sd pund mana in special pe piatra de frontiethN. 226. Toate incerarile lui au ramas zadarnice in fata rezistentei trupelor noastre".

La 6 octombrie 1916 sectorul Batalionului I a fost batut de artileria vrajmasd, iar patruleleinamice incercand a recunoaste sectorul, sunt alungate". Trupele noastre au avut in aceasta ziurmatoarele pierderi trupa 10 morti, 24 raniti".

Intre 10-11 octombrie 1916, in sectorul Salatruc trupele noastre urmaresc trupele inamice,apoi se indreapta spre Zanoaga. in sectorul din dreapta, inamicul voind a pune stdpanire po munteleMormantul, este respins cu pierderi. La Omul de Piatra

In ziva de 12 octombrie 1916, In sectorul Omul de Piatra" au avut loc recunoasteri de patrulecare sunt respinse pretutindeni". In luptele care au avut loc, trupele noastre au Inregistrat urmatoarelepierderi: Colonel Dumitriu, comand. Brig. III Inf., sublt. Tanase C-tin, raniti; trupd 76; morti 58 trupa".

La 13 octombrie 1916, sectoarele Dealul Plesu §i Omul de Piatra au fost supuse foculuiartileriei precum si a mitralierelor inamice. Forte le vrajma§e au incercat mai multe atacuri, care aufost respinse sangeros".

in ziva de 14 octombrie 1916, au avut loc lupte violente. Sectorul Plesa <Muntele de Piatra>a fost bombardat de artileria vrajmasa de la ora 8 la 12,30, dupä care infanteria numeroasd a pornit laatac punand stapanire pe transee, unde au instalat mitraliere"23. Printr-un contraatac energic executatde maiorul Radulian, se reocupd din nou pozitia pierduth, gait de sectorul comp(aniei) a 4-a", incontinuare au avut loc Iupte sangeroase" pe Mormantul i Carbunarul, dar pozitiunea a fostmentinuta. Sectorul maior Radulian era cat se poate de critic baut de focul" artileriei si mitralierelorvrajmase. S-a remarcat intensitatea focului deschis din flanc de mitralierele vrajma§e". Desi situatiaera critica, actionand judicios, subunitatile au reusit in timpul noptii sa fad. ,legatura cu trupele dindreapta §i stfinga". In aceasta actiune regimentul a avut morti 70, raniti 105, disparuti 120 trupa".

21 Ibidem.Ibidem, f. 146 contrapagina.

23 Ibidem, f. 147.

in

Rfiniti:

liniste".

ta

www.dacoromanica.ro

7 Jumal de operatii 483

in ziva de 15 octombrie 1916 sectorul maior Radulian este in situatie grea, totusi a reusit sd seretragd spre Titesti", unde s-a trecut la refacerea regimentului". in aceasta zi, unitatea a pierdut1 ofiter si 50 trupd raniti i disparuti". La 16 octombrie 1916 regimentul executd serviciul desigurantä inaintea satului Cucului. La ora 10, coloanele inamice incep sd se izbeascd de posturilenoastre. Se rezistd. pand la ora 2 p.m., cand, conform ordinului primit", se executd replierea pe dealulMagura", unde se ajunge la ora 4 p.m. Noaptea regimentul cantoneazd in satul Perisani".

in noaptea de 17/18 octombrie 1916, regimentul trece in rezervd in sectorul Spini. Compania a5-a se trimite in ajutorul Brigadei combinate, iar compania a 3-a la Migle.1a. dispozitia maiorHergot, Reg-tul 5 Vanatori"24.

La 19 octombrie 1916 In sectorul Mldcenii" au avut loc recunoasteri de patrule". Inamiculatacd in sectorul Migle. Pozitia de la Mdgura a fost bombardatd de artileria vrajmase, urmeazd ataculinfanteriei care reocupd o mica portiune pe Magura. Compania 3-a intervenind in luptd imbunatatestesituatia". in luptele din aceastd zi regimentul a avut 10 ostasi dispdruti.

in ziva de 20 octombrie 1916, trupele noastre contraatacd Mdgura spre a recastiga pozitiunilepierdute"25, dar, din cauza rezistentei indarjite a inamicului, nu se poate recastiga decat in partepozitiunile pierdute i aceasta in sectorul din stanga maior Alexandrescu". in zilele de21-22 octombrie 1916 inamicul atacd cu inversunare sectorul Brigadei combinate, fdrã nici unrezultat". La 23 octombrie 1916, in sectorul Brigadei combinate are loc un bombardament violent deartilerie, urmat de atacul infanteriei vrajmase. Intervenind compania 3-a, inamicul este respins". inaceasta lupta regimentul a avut urmdtoarele pierderi: Sub lt. Popescu C-tin disparut; trupd 17 morti;32 raniti, 32 dispdruti".

in ziva de 24 octombrie 1916 inamicul bombardeazd intensiv pozitiile noastre pand la ora11,30 a.m., cand infanteria sa atacand Mdmdrelu reuseste sd-1 ocupe". in urma unor lupte crancenecare au rarit randurile subunitdtilor din Regimentul 2 Infanterie Valcea", maiorul Radulian, cuputinele trupe ce a mai putut strange, se retrage 300 m, ocupand o noud pozitie, unde se mentine inapdrare pand noaptea. Urmare a rezistentei asigurata de Regimentul 2 Infanterie Valcea" In fata unorforte inamice mult superioare s-a putut mentine defileul Perisani salvandu-se Brigada a 3-a si Bateriade 53 mm", care ar fi cdzut prizoniere daca inamicul ocupa defileul". Compania a 3-a atacatäviguros de inamic, rezistd cu indarj ire pand la ora 9 noaptea cand se retrage din ordin spre Poiana". inluptele din aceastä zi, regimentul a avut urmdtoarele pierderi: Locot. Epure Barbu mort, sublt.Pirvulescu Ion ranit, trupd morti 20, raniti 96, disparuti 50".

La 27 octombrie 1916 inamicul atacd viguros i respinge trupele noastre". Compania a 3-a aavut in aceastd zi 6 morti, 11 raniti si 8 disparute,26.

in ziva de 28 octombrie 1916 la orele 6 p.m., inamicul atacd sectorul maior Radulian" insdeste respins cu pierderi". La 29 octombrie 1916, in sectorul Poiana Spinului se dau lupteinversunate spre a se recdpdta pozitiile pierdute" iar la ora 1 incepe un violent bombardament deartilerie pand la ora 7". La aceastä ora infanteria inamica pornete la atac". Printr-o riposta hotdratdactiunea inamicului este respinsd cu pierderi". in timpul nopii, inamicul atacd din nou si este respinscu pierderi marl, in dezordine". in luptele din aceastd zi regimentul a avut 10 morti si 1 plot. Major".

La 30 octombrie 1916, s-au dat lupte grele in sectorul Poiana Spicului"27 in vederearecuceririi pozitiilor pierdute. in celelalte sectoare au avut loc demonstratiuni. Dupd amiazä inamicula executat un puternic bombardament de artilerie urmat de atacul infanteriei", declansat cu violenta.Lupta a continuat pand noaptea, cu indkjire, thrä nici un rezultat pentru inamic" care a fost peste

24 Ibidem, f. 147 contrapagind.25 Ibidem, f. 148.26 ibiden.i.

27 Ibidem, f. 148 contrapagind.

www.dacoromanica.ro


tot respins cu pierderi". in aceastd zi soldatii nostri s-au luptat ca niste bravi, sfidand moartea inmice moment, din care cauzd foarte multi au fost nimiciti de grenadele i mitr. inamice". S-a maimentionat a In timpul noptii, inamicul a atacat incontinuu, thrä nici un rezultat". Regimentul apierdut in luptele din aceastd zi Elev Plot. S.M. Juga Ilie ranit, trupd 35 morti, 55 raniti"28.

La 31 octombrie 1916 inamicul a concentrat intreaga artilerie asupra sectorului maiorRadulian, din care cauza mentinerea lui era foarte grea. Toate atacurile infanteriei vrdjmase au fostinsd respinse". Actionand in sectorul din stanga, artileria inamia forteazd pe reg-tul 42 Inf., de a seretrage". Avand ambele flancuri descoperite, maiorul Radulian se retrage spre Clocotici, avand depdzit sectorul cel mai periculos. Nici nu se terminase ocuparea pozitiei and infanteria inamiapomeste la atac. Este respinsd cu pierderi Regimentul 2 Infanterie «VA lceao a avut in luptele dinaceastd zi, 10 ostasi morti si 15 rdniti"

in ziva de 1 noiembrie 1916 patrule de recunoastere inamice se apropie de pozitia noastrd",insd sunt respinse peste tot". in urma bombardamentului de artilerie", la ora 11,30 infanteriadusmand pomeste la atac". Inamicul este ldsat sã se apropie la 300 m de pozitiunile noastre". Atuncideschid focul mitralierele noastre care nu trAsese pand aci" si incep sd secere valurile de asaltinamice", fortandu-1 sd se retraga in dezordine, cu pierderi mari. in continuarea luptei, atacat cu fortesuperioare, maiorul Radulian se retrage 800 m, ocupand o noun pozitiune, urmarit si atacat incontinuude trupele vrajmase. Se mentine pe noua pozitiune si respinge toate atacurile vrdjmase". in luptele dinaceastA zi, regimentul a avut 8 ostasi morti si 17 raniti29.

in timpul noptii inamicul concentreazd mitraliere i trupe in sectorul comp(aniei a) 3-a", iar inziva de 2 noiembrie 1916, la ora 9 atacd energic Plotonul I, omorand sau ranind pe toti oamenii i peinsdsi comand(antul) de plotod, facand in sector o spArturd ce nu a putut fi inlocuitd din cauza lipseide rezerve. Inamicul aducand mitraliere in acest loc, bate de flanc sectorul intreg, fortand trupele a seretrage pe o noud pozitie".

La 3 noiembrie 1916 inamicul bombardeazd pozitiunile noastre rad nici un rezultat". intre4-5 noiembrie 1916, trupele noastre ocupd aceleasi pozitii, care sunt bombardate de artileriainamia". in luptele din ziva de 7 noiembrie 1916, regimentul a avut urmAtoarele pierderi: Locot.Georgescu Paul prizonier, trupd. 40 prizonieri".

intre 16-20 noiembrie 1916 se completeazd efectivele cu oameni primiti de la Centrul deInstr(uctie) Ploiesti"30, regimentul formandu-se pe 12 companii. Se executd instructia de luptd cu totioamenii". La 22 noiembrie 1916, se primesc de la Centrul de Instr(uctie) Ploiesti, 650 oameni pentrucompletarea efectivelor". Trupele ramase la Targsorul Nou, formand un batalion, conform ordinuluiBrig(dzii a) III-a Inftanterier, pornesc spre podul DArmanesti, unde sosesc la ora 6 p.m." Actiuneaartileriei inamice forteazd trupele noastre de a se adaposti dupd un dig pe rail! Prahova". Se remarafaptul a in evolutia situatiei de lupta batalionul ocupd pozitie si deschide foc viu asupradusmanului". Regimentul a pierdut in luptele din aceastd zi: Cdpit. Georgescu Petre 'Anil, trupd70 morti, 101 raniti, 300 prizonieri".

in ziva de 23 noiembrie 1916 un batalion cu o companie de mitraliere" a fost trirnis, tinAridcont de desfasurarea actiunilor de lupta din sector, pentru ca sa opreascd inaintarea inamicului lapadurea Crfingul lui Bot, spre a se scurge coloanele noastre spre Mizil. Restul trupelor au cazutprizonieri"31. in aceastd zi, efectivul regimentului a ajuns la 20 ofiteri, 853 trupd".

La 24 noiembrie 1916 regimentul ocupd pozitie la Rdchieri, unde primeste ordinul de a seretrage spre Mizil. Frontul de luptd find prea mare", unitatea pierde in confruntarea cu inamicul3 ofiteri si 521 trupd prizonieri, care au fost inconjurati pe pozitie de trupe numeroase inamice".

28 Ibidem.29 Ibidem, f. 149.30 Ibidem, f. 149 contrapagind.31 Ibidem, f. 150 contrapagind.

www.dacoromanica.ro


In ziva de 25 noiembrie 1916, la ora 4 p.m., inamicul atacd viguros satul Magura, fortandtrupele noastre a se retrage spre est". In ziva urnatoare (26 noiembrie 1916), Regimentul 2 InfanterieVAlcea", aflat pe pozitia est satul MAgura", este supus focului deschis de artileria inarnicd §i atacatde infanterie numeroasA. Trupele noastre se mentin pe pozitie". In timpul luptelor din aceasa zi,regimentul a avut ca pierderi 1 ofiter precum §i 42 trupd disparuti.

La data de 27 noiembrie 1916 regimentul s-a retras dupd Magura, ocupand pozitie vest deMizil, unde este bombardat §i atacat de artileria §i inganteria) vrajma§d".

in timpul noptii, pe cand au efectuat recunoa§terea satului Indte§ti", colonelul Dumitrescu,comand(antul) Brig(dzii a) III-a, cdpitan Georgescu Dumitru, comand(antul) Reg-tului(Regimentului), §i locot. acarescu" au fost Inconjurati de trupe inamice §i acuti prizonieri, pu§i subpaza a 2 ofiteri §i 20 soldati"32.

in situatia critica ce s-a creat Plot. Major Vartej Ion, incuno§tiintat de aceasta, da alarmaImpreund cu o companie de inf(anterie) atacd pozitia inamicd i ia Inapoi pe prizonieri Impreund.

cu paza lor". In scurt timp trupele noastre au fost atacate de forte numeroase §i fortate a pardsi satul".In aceastA zi regimentul nu a avut nici o pierdere.

La 5 decembrie 1916 regimentul se pune in mar§ in directia Vanatori, unde sose§te la ora7,30 p.m., §i cantoneaza pana a doua zi"33. in ziva de 6 decembrie 1916, regimentul a ajuns laNicore§ti". in dimineata zilei de 9 decembrie 1916 regimentul pleacd din Buciumeni" [In]spreAdjud, unde ajunge seara §i cantoneazd", iar a doua zi pleacd la ora 7,30 a.m., in directia Bacdu".Intre 12-18 decembrie 1916, regimentul se afld in satul Sanita. In acest sat P(artea) A(ctivd) aregimentului se intalne§te cu P(artea) S(edentard). Trupa se instaleazd In cantonament, iar in ziva de16 §i 17/12 (decembrie), oamenii sunt ocupati cu spdlatul rufelor, cuatenia corporald, curatareaarmelor etc."

intre 27-31 decembrie 1916, Regimentul 2 Infanterie VAlcea" se afld in comuna Gorun, undeamenajeazd grajdurile, bordeiele, cantonamentul", iar oamenii se curata §i-§i spald efectele".

In ziva de 31 decembrie 1916 se prezintA la regiment locot. Martineau Flavian Louis, cadelegat adjutant, ofiter consilier tehnic".

In campania din anul 1916, Regimentul 2 Infanterie Vdlcea" a strdbAtut un drum de luptdextrem de dificil, care se remarca din consemndrile acute in registrul de operatii. Sunt fapte de arme,sacrificii §i eforturi care nu trebuie uitate.

CAMPANIA DIN ANUL 1917

in primele luni ale anului 1917, militarii Regimentului 2 Infanterie Valcea" au avut deinfruntat numeroase §i deosebite greutati (iarnd grea, conditii modeste de cantonament, hrandneindestuldtoare, insuficient combustibil pentru IncAlzire, dotare deficitard cu echipament), care augenerat eforturi extreme §i mari sacrificii pentru a fi depd§ite. De aceea readucerea in actualitate §i aacestor momente prin intermediul unor consemnari acute in Jurnalul de operatii al regimentului aparenecesard, constituind o marturie de incontestabild valoare ce reliefeazd hotardrea militarilor romani dea fi prezenti la datorie in orice situatie.

intre 1-2 ianuarie 1917 cu oamenii sositi, regimentul se formeazd pe 12 comp(anii) infanterie§i 3 companii de mitraliere", avand urmAtoarea ordine de bdtaie:

Comandantul Reg-tului: Colonel Mo§oiu TraianAjutorul Comand(antalui): Maior Radulian Const.

32 Ibidem.Ibidem, f. 151.

ai

www.dacoromanica.ro


Adjutantul Reg-tului: Sub It. Rez. StdpAnoiu VictorMedicul Reg-tului: Medic Lt. Rez. Nisipescu Const.Delegat contabil: Adtor Sub It. Sanielievici IosifOfiter cu aproviz.: Locotenent Mihdcea IonFarmacist: cdpit. Rez. Breutd D-tru$ef de muzicd: $ef cl. II Doncescu PascalComand. Tr(en) de luptd: Ad-tor Sublt. Petrescu IoanMaistru Anmuier: Maistru cl. I Oceanu Joan

Batalionul IComandant: Maior Georgescu Dumitru

Compania I-aComandant: Sublt. activ Giuran AlexandruOfiter subaltern: Sublt. activ Stancu Dumitru

Compania II-aComandant: Sublt. Bahrim HristacheOfiter subaltern: Sublt. Orlean Ioan..."34.

Pentru perioada 8-31 ianuarie 1917 s-a consemnat cd timpul a fost geros, iar oamenii aproapegoi, cdci nu a(u) avut toti mantale, (fapt ce) a facut sã se imbolndveascd multi. Pand in prezentregimentul are: ofiteri 3 bolnavi, nici un mort. Trupd: 8 morti: 109 gray bolnavi, 931 bolnavi usor, dinaceastd cauza trupa face teorie in cantonament, la lucru 500 oameni".

intre 1-14 februarie 1917, regirnentul s-a aflat in aceeasi situatie, cu putini(i) oameni ce suntsdratosi se continua lucrul la bordee si se face teorie in cantonarnent. Tifosul exantematic face ravagiiin regiment, in decurs de 14 zile situatia bolnavilor este urmkoarea: ofiteri 1 mort, 11 bolnavi, trupd68 morti, 143 gray bolnavi si 1622 usor bolnavi".

De la 15 la 28 februarie 1917 lipsa de hrand suficientd, lipsa de echipament face ca numdrulbolnavilor sä se mdreascA zilnic. Oamenii primesc 1/2 paine pe zi. Ciorba li se dd ?atã zarzavat, cu marigreutati se capdta ate putin zarzavat uscat". Se mai mentioneazd cd In fiecare zi mor cafe 8-15oameni din cauza tifosului. Situatia bolnavilor este: ofiteri 12, trupd 150 gray, 1735 mai usor.Regimentul face toate sfortdrile posibile spre a (i)esi din aceastd situatie deplorabild. Ofiterii stautoatA ziva printre bolnavi si-i Incurajeazd. Se Incepe deparazitarea in cuptoare speciale a efectelor".

In zilele de 1-6 martie 1917, regimentul s-a aflat in aceiasi situatie, se continua activ cudeparazitarea tuturor efectelor si a bolnavilor, asemenea, se deparaziteazd intreg cantonamentul.Hrana oamenilor in aceleasi conditiuni. Ceai se dd. bolnavilor de 4 ori pe zi si de 2 ori valizilor.Situatia mortilor i bolnavilor in fiecare zi este: Morti intre 6-12 trupd: ofiteri niciunul. Bolnavi gray,ofiteri 16. Se evacueazd in spital 5 ofiteri gray. Trupd gray: 97-118; usor 1241-1661"35.

in ziva de 7 mania 1917 s-a prezentat la regiment medicul maior Parlogea Naum, repartizat camedic sef al unitAtii. Se incepe deparazitarea tuturor locuitorilor unde au fost i soldati bolnavi.Starea sanitard se imbundtateste simtitor, se trece (trec) in convalescentd peste 800 oameni, cdrora lise da o ingrijire deosebitA", iar in localitate ia fiintd spitalul mobil M2, unde se interneazd bolnaviigray. In cursul lunii martie se evacueazd In spital 3 ofiteri si 3 trec in convalescentd. Situatiabolnavilor la finele lunii era urmatoarea: ofiteri gray 5, usor 4, convalescentd 7. Trupd: gray in spital

infirmerie 479, usor 82, convalescentd 426. Numdrul mortilor, zilnic a variat intre 5-18". S-a mai

34 Ibidem, f. 151 contrapagind f. 152 contrapagind.35 Ibidem, f. 153.

www.dacoromanica.ro


consemnat ca hrana oamenilor se imbunAtAteste zilnic, ciorba este preparata cu bors, ceapdverdeturi ce se adunä de pe camp".

in intervalul 1-15 aprilie 1917 se continuA in fiecare zi pe companii deparazitarea". Sementioneaza. cA starea sanitarA s-a imbundtatit, mortalitatea a scazut la 2-4 zilnic. Se incepe din noudeparazitarea oamenilor in vederea deplasarii in tabara Copou Iai. in ziva de 15, situatia era urrnAtoarea:Comp(ania) 5 in tabdra Copou, comp(aniile) 1, 2, 6, 7 deparaziare in vederea plecarii in tabard.Bolnavi: ofiteri 3 (in) spitale, 10 convalescenti. Trupd: in spitale 291, convalescenti 250, morti 1".

intre 16-18 aprilie 1917, regimentul se deplaseaza in tabdra Copou", iar,, la Gorunul rAmanemedicul Sublt. Moise ajutat de Plot. Sanitar Tanislav i un ploton trupA pentru ingrijirea bolnavilor siconvalescentilor". La data de 18 aprilie 1917, situatia bolnavilor din regiment a fost urmatoarea:ofiteri 3 bolnavi in spitale, 10 in convalescentd. Trupd 211 bolnavi in spitale, 211 infirmerie Gorun,1 mort". in perioada 19-30 aprilie 1917 trupa executd instructie individualA. Starea sanitardimbucuratoare. S-a(u) inapoiat din spitale 2 ofiteri. Toti ofiterii convalescenti trec la companii". inaceastd perioada Regimentul 2 Infanterie Valcea" a avut 306 ostasi bolnavi, convalescenti 140 ostasisi 1 ostas mort". Hrana a fost bunA i suficienta".

In luna mai 1917, unitatea s-a aflat In tabdra Copou"36, unde a fost efectuatd instructiaindividuala si de lupta, precum si trageri". in aceastd perioada hrana a fost bund i suficientd. in zivade 10 mai 1917, a avut loc serviciul religios, dupa. care a avut loc defilarea trupei in fata M.S. Regeluisi a familiei regale. Dupa defilare M.S. Regele a impartit invalizilor decoratii.

In ziva de 24 mai 1917 trupa este inspectata de Dl. General Petala, insotit de Dl. GeneralBerthelot. Trupa find echipatd. cu efecte noi, a avut o frumoasd inNisare".

Situatia bolnavilor din regiment la data de 31 mai 1917 a fost trupa 185 bolnavi, 32convalescenti, 1 mort in spital".

in ziva de 20 iunie 1917 DI. General american Hugh Scott a venit in tabard spre a vedeatrupele noastre" si a ramas incantat de modul cum s-a prezentat trupa". La data de 25 iunie 1917 aufost distribuite un numar de 10 medalii gradelor inferioare din acest regiment pentru fapte de vitejie"savarsite pe front. in decursul lunii iunie, trupa intregului regiment" a executat trageri cu arma,grenada, mitralierd". La 30 iunie 1917, situatia bolnavilor din regiment a fost: 4 ofiteri, 241 trupA".in ziva de 11 august 1917, efectivul unitAtii a fost de 2463.

Regimentul pregAtit pentru a reincepe confruntarea cu inamicul, la data de 23 august 1917 sepune in mars in directia Domnesti", unde primeste ordinul de operatie N. 1 pentru schimbarea dupd(de pe) pozitie a trupelor Diviziei 13 romand si 15 rusd".

La 25 august 1917, regimentul se afld la SAlvesti, unde confectioneazA pari pentru retele desarmd. Capitanul francez Martineau F. Louis, insotit de adjutantii batalioanelor, pomeste inrecunoasterea sectorului repartizat regimentului. La ora 23,25 sosesc la Titionesti batalioanele I si II,care se instaleaza. In ate o viroagd. Batalionul al III-lea rAmane in rezerva Diviziei la cota 370. intre26-31 august 1917 artileria inamica a executat trageri asupra pozitiilor Batalionului III cauzandu-ipierderi: 10 morti trupa, 1 ofiter ranit si 35 ostasi rdniti. La 5 septembrie 1917, in urma actiuniiartileriei inanlice, un obuz raneste 9 oameni trupd din compania 3-a".

Conform Ordinului de operatie nr. 8 al Diviziei a II-a Infanterie, Regimentul 2 InfanterieValcea" ocupd un nou sector incepand din ziva de 10 septembrie 1917, ora 2,30: Batalionul Ipddurea Liditoarea, Batalionul II P.T. 278. Batalionul Ill in rezerva in Valea Bigherului. Regimentul 2Infanterie Valcea" a schimbat de pe pozitie subunitAtile Regimentului 38 Infanterie.

36 Ibidem, f. 153 contrapagina.37 Ibidem, f. 155 contrapaginA.

si

www.dacoromanica.ro


In dimineata zilei de 11 septembrie 1917 Sergentul Govoreanu Gheorghe, ajutat de patrula sa,face 2 prizonieri".

In urma actiunilor artileriei inamice, la 13 septembrie 1917, regimentul are 4 raniti, la14 septembrie 1917 a avut 2 morti §i 2 raniti, la 15 septembrie 2 raniti, la 24 septembrie 1 mort5 raniti. in ziva de 16 septembrie 1917 Sergentul Govoreanu Gh. a mai luat 2 prizonieri". TrupaparticipA la amenajarea lucrArilor de intarire precum §i alte lucrari noi care sunt necesare. La data de22 septembrie 1917, Dl. General Comandant al Diviziei a II-a a inspectat sectorul regimentului.

in ziva de 29 septembrie 1917, Brigada a 3-a, cu aprobarea comandantului Diviziei II-a,IncearcA Impingerea frontului inainte pe wseaua Movilita Panciu. Executarea se face sub protegiul(protectia) patrulelor comandate de ofiterii care se trimit inainte. Inamicul, prinzand de veste,deschide foc cu obuzierele Aassen §i cu grenade de mand; operatia n-a reu§it"38.

in luna octombrie 1917 regimentul se gasqte in acela.5i sector, executd lucrarile de IntArirenecompletate. Batalioanele din linia I sunt schimbate din rezervd din 10 in 10 zile. Se lucreazd activ laconstruirea addposturilor in vederea Wernii".

In ziva de 9 octombrie 1917, Comandantul Armatei 1-a, al Corpului de Armata. §i al Diviziei aII-a Infanterie au inspectat sectorul regimentului, rAmanand multumiti de voio§iunea, tinuta ofiterilor

trupei precum §i de lucrarile executate de regiment. In urma acestei inspectii, Dl. GeneralComandant de Divizie a dat urmAtorul Ordin de Zi:

ORDIN DE ZI No. 124 din 10 octombrie 1917Ofiteri, subofiteri, caporali i soldati,

Cu inima plina de bucurie, VA aduc la cuno§tintA cd Dl. General de Divizie Grigorescu,comandantul nostru de Armata, a Minas adanc multumit de cele vdzute §i constatate In inspectia sa Insectorul Diviziei.

A admirat mult sanAtatea, tinuta, voioia i. disciplina trupei. Ofiterii i-au lasat cea maifrumoasA impresie, iar lucrarile executate le-a admirat §i ca, cantitate de muncd §i ca spirit deorganizare din partea comand(antilor) de BrigadA §i Regiment.

Sunt nemarginit de vesel cA munca frA preget i Ara deosebire de grad ce ati depus-o cu totidin ziva intrarii pe front si-a gAsit rAsplata cea mare, Multumirea Capului Armatei.

Sunt incantat ca. Divizia se InaltA §i se imputernice§te In incredere In Ffii sdi prin muncadreapta i neobositA.

Sunt fericit cA ma gdsesc in capul §i in mijlocul unei ap de harnice familii i rog pe fiecare sacreadA cA-i port la inimA i ma gandesc necontenit la binele §i multumirea lor.

Rog pe D-ni comandanti de Brigade §i regimente sa primeascA strangerile mele de mainipentru Inteleapta activitate depusd.

Ofiterilor le multumesc calduros pentru strAduinta i grija cu care a(u) Indemnat pe oameni lalucru; gradelor inferioare i soldatilor le multumesc pentru vrednicie iar tuturor la un loc va urezsanAtate, noroc §i izbandA.

Dat la postul de comandd al Diviziei 2-aAstAzi 10/10/917

General /ss./ I. VlAdescu"39.

in ziva de 19 octombrie 1917, ora 12 D-1 General Berthelot, eful Misiunii militare francezedin Romania, insotit de d-1 General Comandant al Corpului 1 Armata §i al Diviziei a II-a, a inspectatsectorul, ramanand multumiti de felul cum s-a prezentat regimentul.

38 Ibidem, f. 156.39 Ibidem, f. 156 f. 156 contrapagind.

si

gi

www.dacoromanica.ro


in urma acestei inspectii, D-1 General Comandant al Diviziei II-a a dat urmAtorul Ordin de Zi:

ORDIN DE ZI No. 132 din 19 octombrie 1917

Domnul General Berthelot seful Misiunii franceze i reorganizatorul nostru, in-a InsArcinat ladespartire sA VA transmit ca. a fost foarte multumit de voiosia ce a vAzut la soldati i hotararea lui (lor)de a lupta panA la sfarsit i increderea in armele ce poartA, arme nascocite de Francezi si date si nouAspre nimicirea panA la unul a lighioanelor ce s-au IntovArdsit sA prApAdeasca lumea.

Domnul General Bdrthelot a admirat tinuta ofiterilor i soldatilor i buna lor sAnatate, iarafland de grija ce ofiterii, medicii i preotii pun farA preget pentru sanAtatea br fizicA i moralk arAmas foarte satisfacut, exprimandu-si cA aceasta este singura cale de izbandk adica legatura moralddintre ofiteri i trupA, deci aceea ce la noi se practicA frA preget din convingere, chiar din prima zi atrecerii noastre de la boalA la pregAtirea pentru rezolv.

Domnul General si-a exprimat convingerea cA i noi vom fi ca cei de la Marasesti. In numelevostru i sprijinit pe cat VA stiu, am raspuns: cA nu vom fi mai prejos.

Mi-a parut foarte rdu cA Dl. General nu a putut merge si in transee spre a VA cunoaste nu pedeasupra, din vorba, dupA lucrarile pe hartk sau din cele spuse, ci dupA barbatia cu care ati infruntatmoartea spre a VA impinge panA In nasul inamicului, dupd vrednicia cu care V-ati gospodaritadAposturile din care, ca uraganul, furtuna, vijelia, fulger i traznet, sA esiti intru intampinareanevrednicilor nostri dusmani, dupA destoinicia cu care v-ati %cut posturile de luptA si de cuminteniacu care stiti sA panditi i sa.-1 trantiti la pAmarit cand ridicA capul etc. etc... In sfrarsit, sa VA cunoascdprin munca voastrA proprie, findcA sA stiti i pentru totdeauna cA eu nu am nici darul i nici vointa dea recomanda pe deasupra, cA las sA se vadA i sA se judece de ate cel ce vede i pentru mine capentru voi care intotdeauna aveti In ce sA VA prezentati, este zi de sarbdtoare and yin sefii nostri maimarl ca sA VA inspecteze, caci sunt sigur cA nu pot se plece cleat multumiti i credinta cA In Brigade le

Regimentele Diviziei II-a de la mic la mare suntem laolalta, cu toti in gand si in pornire, numaicAtre munca fait pic de preget i zAbavA i farA nici o aspiratiune deck ca Tara si Regele nostru sA fiemultumiti i mandri de noi.

Doresc ca la celelalte inspectii sA nu mai vad arcuri de triumf, find categoric impotrivaintelesului meu.

Multumesc din toata inima cu toatA cAldura tuturor ofiterilor i tuturor soldatilor pentru nouacinste i incredere cu care se IncarcA Divizia II-a.

Comandantul Diviziei Il-aGeneral /ss./ VlAdescu"40.

In cursul lunii octombrie 1917, in urma bombardamentelor de artilerie executate de inamic(cu mortiere i aruncaloarele Aassen) in zilele de 2, 3, 4, 5, 9, 10, 13, 20, 28 si 31, unitatea a avut21 morti trupA si 49 raniti trupa.

La 1 noiembrie 1917, conform Ordinului No. 290 al Diviziei II-a, sectorul regimentului a fostmodificat: 50 m cota 331, vest cota 281 (inclusiv cota) cota 212 si 296. Se incepe amenajarea noiipozitiuni, se completeaza lipsurile. Din cauza bombardamentului avem 2 soldati morti"41.

In ziva de 5 noiembrie 1917 D-1 General comandant al Diviziei II-a a inspectat trupele de larezerva de BrigadA si regiment". La 18 noiembrie 1917, sub conducerea cdpitanului francezMartineau s-a executat o incursiune asupra posturilor inamice de la ManAstioare, conform OrdinuluiNo. 2946 al Diviziei II-a. Din cauzA cA s-a pierdut legatura, unele posturi retrAgandu-se f.rA ordin,

Ibidem, 1 156 contrapagina. 1 157 contrapagink41 Ibidem.

5i

a

1

gi

www.dacoromanica.ro


incursiunea nu a avut rezultatul dorit. S-a(u) capturat 4 prizonieri, 7 arme, 2 pistoale automate,1 pistol rachete. Regimentul a avut pierderi 7 morti, 27 rdniti, 4 comotionati".

in ziva de 22 noiembrie 1917, conform Ordinului No. 1801 al Armatei 1-a, urmat pe alDiviziei II-a, ni se face cunoscut cä Armata Rusä a propus armistitiu vrajmaplui, iar ArmataRomand, Pacand parte din acest front, Guvernul a hotArat sA participe la aceastä propunere.

Pe frontul ocupat de trupele romane, ostilitatile au incetat la ora 8 astäzi 22/11 (22 noiembrie1917) pand la noi ordine.

Domnul colonel Vladescu, comandantul Brigadei (Brigdzii) 4-a Inf(anterie), a fost trimis caparlamentar, trecand prin sectorul acestui regiment, pentru a incuno§tiinta trupele inamice din fatddespre participarea noastrã la acest armistitiu"42.

intre 23-25 noiembrie 1917 regimentul continua lucrarile le intarire, amenajeazdaddposturile de iarnd §i ale posturilor de panda. Batalionul I, care se gase§te in rezerva, faceinstructie"43.

La 26 noiembrie 1917 s-a primit de la Brigada III-a cu ordinul N. 219, ca urmare la ord(inul)N. 4058/917 al Diviziei II-a, conditiunile armistitiului incheiat". intre 27-30 noiembrie 1917,regimentul s-a aflat in aceea§i situatie. S-a continuat cu amenajarea lucrdrilor de intdrire precum §i aadaposturilor pentru iarnd.

Pentru intervalul 1-31 decembrie 1917, s-a consemnat cd au fost executate diferite exercitii. inziva de 2 decembrie 1917, s-au ridicat dintre retelele cadavrele a 1 ofiter §i 50 trupd, morti in timpulluptelor, i s-au inmormantat cu ceremonialul cuvenit acestor Eroi. Identitatea nu s-a putut stabilideck la 25 trupd i ofiter. in ziva de 7/12 (7 decembrie 1917), Domnul General Comandant alDiviziei a inspectat trupele §i intreg sectorul regimentului.

Conform ordinului No. 2150 al C(orpului) 1 A(rmata) la ora 14, regimentul se deplaseazd dinsectorul ce ocupd in directia Panne§ti, instalandu-se cu 2 batalioane in PAunqti i un batalion inBoul.(...) in ziva de 30/12 (30 decembrie 1917) conform ordinului N. 4932 al Diviziei II-a,regimentul s-a deplasat in directia Adjudul Nou unde a cantonat. Marwl s-a executat in buneconditiuni44.

in anul 1919, unitatea a revenit in garnizoana de re§edintd R. Valcea (primul e§alon la 1 mai,iar al doilea la 2 mai 1919).

in ziva de 19 noiembrie 1919, Drapelul Regimentului 2 Valcea, insotit de garda stabilitä, aplecat la Bucure§ti, unde, la 21 noiembrie 1919, a fost decorat de M.S. Regele Ferdinand I cu ordinulMihai Viteazul cl. III-a pentru faptele de arme sdvagite in campaniile din anii 1916 §i 191745.

Studierea sistematica a drumului de lupta strabdtut de Regimentul 2 Infanterie Valcea" inprimul rdzboi mondial apare de cert interes, permitand etalarea unui material informational, cu uneledetalii semnificative privind succesiunea, diversitatea i particulariatile actiunilor de luptadesfdprate in campul tactic, in timp i spatiu, relevand amploarea eforturilor depuse de aceastä bravaunitate pentru indeplinirea misiunilor incredintate.

42 ibla f. 157 contrapagina.43 Ibidem, f. 157 contrapagina f. 158." Ibidem, f. 159.45 Ibidem, f. 163.

1

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTAR ANUL 1917

0 CORESPONDENTA INEDITA A LUI M. DRAGOMIRESCU CATREN. TITULESCU DIN RUS1A ANULUI 1917

NICOLAE LIU

Bine cunoscut estetician, critic i mentor literar, profesorul Mihail Dragomirescu de laUniversitatea din Bucure§ti, fost redactor al Convorbirilor literare", apoi el insqi initiatorconducdtor de publicatii literare, s-a pronuntat de la primul sau studiu de rasunet in favoareaautonomiei esteticului, combdtand de pe pozitii maioresciene interpretarea ap-zis tiintificd asocialistului C. Dobrogeanu Gherea. Totqi, ca i fostul sdu profesor Titu Maiorescu, n-a rezistat pandla unnd atractiei afirmArii politice. Fara rezultate notabile insd. Ceea ce 1-a determinat sa pardseascaveleiatile de acest fel in epoca interbelica. Cand, pdtruns el insqi de scientismul vremii, propunea inmai multe volume de exegezd o noud 4tiintd a literaturii" menitd sd pund In valoare sub specieaeternitatis, dupd criterii estetice i comparatiste proprii, marea creatie europeand, cu integrareacapodoperelor" literaturii nationale.

Din pdcate, in aceste conditii s-a a.5ternut praful uitdrii peste activitatea desa§uratd deM. Dragomirescu in timpul primului rdzboi mondial, in tara sau in afara Orli, pentru infaptuireaidealului unitatii nationale. Activitate in care se inscrie i tentativa sa de propaganda romaneascd inRusia, azi necunoscutd §i asupra cdreia ne-am propus sd ne oprim.

Intrat in randurile partidului conservator-democrat condus de Take Ionescu la putin timp dupdinfant= (1908), M. Dragomirescu a participat cu pasiune la manifestdrile organizate dupd 1914, lainitiativa sau cu sprijinul acestuia, in favoarea intrarii grabnice in rdzboi a Romaniei aldturi.de puterileAntantei. Fie ca membru al Actiunii nationale, fie ca vice-prgedinte al Actiunii patriotice. Apreciatde pre§edintele partidului, el intretine relatii amicale cu unii dintre principalii sdi colaboratori, intrecare se distinge Nicolae Titulescu, colegul mai tar& de la Facultatea de drept.

0 entuziastd scrisoare ineditd trimisa a doua zi dupd intrarea trupelor romane in Transilvaniarefiectd poate cel mai bine dimensiunile patriotice ale convingerii profesorului M. Dragomirescudespre necesitatea acestui act istoric i dorinta de a contribui cat mai activ la infdptuirea xnarilor teluriale razboiului de intregire:

Mu lt iubite

De ieri am intrat in istoria lumii; de aseard granita noastrd a inaintat spre miaiarroapte §i suntsigur cd nu se va opri dee& acolo unde trebuie.

E§ti inteligenta culminantd care, cu siguranta vizionarului genial inspirat de Dumnezéu, aiaruncat, din capul locului, cea mai vie lumina asupra lintel ce urmdrim astAzi i ca nimeni altul aiindreptat cu cuvantul pasul neamului infrigurat de o a.5teptare seculard.

in aceste mari momente §i izolat deocamdatd in zona de rdzboi a Rucdrului, unde s-au facutminuni de vitejie imi indrept gandul ate D-ta i te felicit cu cAldurd pentru izbandd.

Nu uita cd ai in mine un devotat i un om sarguitor care a.5teaptd ordinele §efului, pentru casd-§i dea i el partea de jertfa in ajungerea idealului celui mare.

Cu incredere, iubire i devotament,

M. Drag.

Revista istorice, torn XI, nr. 5-6, p. 491-504,2000

-

si

sef,

www.dacoromanica.ro

492 Nicolae Liu 2

Azi am vAzut primii prizonieri unguri §i primii no§tri rdniti; succesul in aceastd parte afrontului e desAvagit, cu toga lipsa grijii de etapele de la spatele trupelor"I.

Seful" nu era altul deck Take Ionescu2. Admiratia pentru vizionarismul politic al acestuia §ipentru vitejia ostaplui roman nu obtureazA insd perspicacitatea criticului care observã i unelecarente In pregatirea i sustinerea ofensivei din august 1916.

Diverse le carente organizatorice i alte deficient; precum i ImprejurArile care se dovedesc totmai defavorabile odatA cu ajutorul esential german adus inamicului cu necesitatea luptei pe doudfronturi a armatei romane, au dus nu numai la stoparea ofensivei peste Carpati, ci i la ocuparea celeimai mari pArti din teritoriul Romaniei de cAtre Puterile centrale.

Refugiul dureros in Moldova contracareazA elanul optimist al conferintelor lui M. Dragomirescu,fait a indbu0 increderea acestuia in victoria finald. Ea se cerea pregdtitd temeinic atat material, cat §ispiritual, In tara, dar i peste hotare. Se sugera in acest ultim scop §i crearea unor centre de culturdpropaganda romaneascd in mari Sari aliate cu concursul universitarilor. Dar, pe and majoritatea celordispu0 sali dea concursul se pronunta pentru prioritatea unei asemenea tentative in Franta,M. Dragomirescu se aflA In fruntea celor convin0 de necesitatea unei asemenea initiative in Rusia,aliata cea mai apropiata, aflatA In curs de transformare democraticd 0 de al cdrei sprijin militardepindea in primul rand soarta Romaniei.

OdatA cu primele luni ale lui 1917, In mijlocul desnddejdilor, privatiunilor i nenorocirilor deatunci 10 amintea peste ani I.G. Duca, fostul ministru al cultelor i instructiunii publice in guvernulde concentrare nationalr condus de I.C. BrAtianu la Iai ceea ce ne-a Imbdrbdtat mai cu deosebireau fost cele cloud mari evenimente care s-au intamplat la inceputul lui martie 0 la sfar0tul lui martie,adicit revolutia ruseasca i intrarea In actiune a Statelor Unite ale Americii"3.

Ca ministru de stat pentru problemele externe, Take Ionescu aprobd trimiterea unei telegramede felicitare din partea universitarilor romani cdtre preFdintele Wilson §i conduatorii unoruniversitAti americane, propusd i redactata de Mihail Dragomirescu. Dar se lasd gyeu multd vreme ince privqte proiectul sAu de propaganda culturald in Rusia. Fipt consemnat §i de acesta In amintirilepublicate zece ani dupd razboi.

Dupd multe amandri, a trebuit sA cedeze insistentelor acestuia, solicitandu-i un memoriu caresa precizeze temeiurile misiunii i numele persoanelor ce urmau sa facd parte din ea. Memoriulelaborat de M. Dragomirescu avea ca anext un altul special artistic" al pictorului Costin Petrescu,viitorul autor al frescei istorice de la Ateneul roman. Scopul era definit in §ase puncte: I. sa facdcunoscut glasul culturii romane de pe macar o catedra universitard, iar conferintele toate sd fiepublicate intr-o limba occidentald; 2. sa adune elemente In vederea unei lucrdri pentru romani desprecivilizatia rusk 3. SA compund o carte pentru cuno§tinta ru01or despre romani i cultura lor; 4. Sd&eased mijlocul cel mai lesnicios pentru invatarea limbii ruse de ate miile de elevi ce plecau inRusia i in general pentru Foalele noastre; 5. Sa adune elementele privitoare la organizatia Folii ruse§i mai cu seamd 6. sa facd propaganda orald favorabild cauzei romane pe langd reprezentantiimarcanti ai Invatamantului rusesc, precum §i scrisd prin publicisticr. Erau propu0 sä ia parte dinmisiunea cultural& in Rusia, pe specialitati, in afard de autorul proiectulur pentru literaturduniversalr, matematicianul D. Pompei pentru §tiintele exacte, 0. Densu0anu pentru fllologiaromand i romand, Gh. Murnu pentru arheologie §i istorie, Gh. Murgoci pentru geografie, CostinPetrescu pentru arta, Gh. Popa pentru invatdmant i Francisc Lebrun ca secretar"4.

I Biblioteca Academiei Romane, msse. S. 941V.2 Identificarea destinatarului ne apartine.3 LG. Duca, Amintiri politke, vol. II, Mtinchen, 1981, p. 157.4 Mihail Dragomirescu, Amintiri din propaganda in Rusia (1917), Bucure§ti, 1928, p. 13 §i

urm. Cartea era dedicatA afectuos lui I.G. Duca.

5

si

www.dacoromanica.ro

3 0 corespondenta inedin 493

Proiectul nu obtine insd acceptul guvernamental necesar. M. Dragomirescu sugereazd treimotive probabile: 1. Fiindcä parea prea costisitor; 2. Pentru ca. In conditiile date de instabilitatemilitard §i politick rezultatele oricat de stralucite puteau fi u§or anihilate; 3. Sau fiindcd s-ar fi pututivi efecte ddundtoare culturii romane§ti. Problema celei mai potrivite localizAri a centrului depropaganda culturald in Rusia pare sa fi contribuit §i ea la e§ecul proiectului misiunii. In cele dinunnk I.G. Duca promite acordarea de sprijin individual. In aceste conditii, Mihail Dragomirescu §iOvid Densu§ianu sunt singurii care pleacd Impreund, dar in directii diferite, unul spre Harkov, celdlaltspre Moscova. Imbarcarea in tren avea loc la 27 mai 1917. Dacd Ovid Densu§ianu pArdse§tecompartimentul confortabil de clasa I, Mihail Dragomirescu i§i continua drumul pand la Kiev.

Unul din cele mai frumoase ora§e ale lumii", dupd aprecierea celui care studiase la Paris §iBerlin, te intampina cu o gait uratd §i murdark improvizatd in locul celei vechi arse, plind de bejenari§i militari. Atmosfera din ora§ era turburatd de nenumarate mitinguri, unde oratori improvizati adeseadin simpli soldati repetau de sute de ori acelegi cli§ee In legaturd cu doctrinele lui Marx, cu paceafail anexiuni §i contributiuni, cu apeluri la muncitorime sd se organizeze, cu indemnuri laindependenta Ucrainei"5. Cu toate acestea viata cduta sd-§i pdstreze cursul normal.

Dar ceea ce 1-a impresionat cel rnai neplAcut pe cdrturarul roman care venise cu cele mai bunesentimente In Rusia a fost lectura celui mai recent numdr al gazetei Gandirea Kievului", in careguvernul roman era acuzat cd trimite in Rusia emisari pentru ca sd excite pogromuri contra evreilor,cd pe front au §i inceput executiile in contra lor §i eä emigrantii ru§i (adicd evreii supu§i streini) suntmaltratati intr-un mod barbar de care romani"6. Referirea la tratamentul emigrantilor ru§i in Romaniaurindrea desigur sd contracareze exodul de refugiati romani in Rusia, incurajat guvernamental deteama sporirii presiunii militare germane, cu un desnoddmant nefericit.

Revoltat de enormiatile debitate de Kievskaia Masi", ziarul pe care exersase la Ia§icuno§tintele acumulate in efortul de ali insu§i cea mai grea limbd din lume", M. Dragomirescu serepede la redactie pentru a le combate in numele adevdrului §i a atrage atentia cä difuzarea unorasemenea informatii nu poate decal dduna aliantei ruso-romane in momentul in care se pregAteaofensiva comund. In ce prive§te condamnarea la moarte a dezertorilor pe front aceasta era o mdsurdgenerald. Dovadd §i cazurile relativ recente ale colonelului Al. Sturdza, fiul fostului pre§edinte alpartidului liberal §i It. colonelului Al. CrAiniceanu, fiu de general §i fost ministru, primul condamnatin contumacie, al doilea executat. Argumentele lui M. Dragomirescu n-au determinat publicareaarticolului sal, de§i a fost tradus In limba rusd. De aceea s-a adresat redactiei celorlalte doud gazetelocale mai de seam/

La Kievlianin" (Kievianul), mai putin citit dar condus de profesori universitari ca decanulfacultdtii de litere Bubnov, care §tia frantuze§te, trecuse prin Romania inainte de rAzboi §i 'Areaintelegator §i energic, s-a lovit de timorare conservatoare sub regim revolutionar. In schimb la ziarulcel mai rdspandit, Poslednia Novost" (Ultima noutate), de orientare socialista §i condus de un evreu,Grigori Haimovici Breitman, articolul prezentat a gdsit Intelegere §i cu unele reductii facute de autor§i redactie care a eliminat referirile la chestia socialista", a apdrut semnat prof. M. Dragomirescu subtitlul Din Romjnia7. Rkspandirea lui a insemnat o contributie certd de propaganda romaneascd. De§icomunicarea ei §i a impresiilor autorului din capitala Ucrainei n-au atras atentia ministrului I.G. Duca.

Sosit cu sotia la Harkov, tinta misiunii asumate, ora§ jumatate ultra modern, jumdtate oriental,lipovenesc", dup. o caldtorie cu expresul de o zi §i jumdtate (dupd unsprezece luni aveam sd facemacela§i drum la intoarcere intr-un vagon de vite", imagine grditoare a evolutiei vietii pe aceavreme"8, comenteazd memorialistul), profesorul roman era bine primit de Izidor Prodan, roman

5 Ibidem,p. 27.6 Ibidem, p. 20.7 Ibidem, p. 22 §i urm.8 Ibidem, p. 31.

www.dacoromanica.ro

494 Nicolae Liu 4

rutenizat apoi germanizat", docent al universitatii locale, cu care intretinea de mai multä vreme relatiide corespondentk Fusese unul din motivele pentru care M. Dragomirescu optase pentru stabilireatemporara in acest oras. La care se adaugau, ca i in cazul multor refugiati romani in sudul Rusiei,departarea de front, dar i evitarea zonei untie misunau dezertorii socialisti si anarhisti din armatanoastra in frunte cu faimosul Bujor"9.

La Harkov, ca si la Kiev, incearca din primul moment sa cunoasca presa locala. Dar aredezamagirea unor neadevaruri si mai mari, pe masura distantarii de Romania. Doua ziare ii disputauopinia publica. Cel mai raspandit, Jujnai Krai" (Marginea de sud) de nuanta socialista , cu Ufl tiraj de250 000 exemplare, publica pe la mijlocul lunii iunie un articol net defavorabil, defaimator la adresaRomaniei, armatei i poporului roman semnat de un corespondent de razboi, Unkovski. Articolul dedezmintire si de informare corecta prezentat de M. Dragomirescu redactiei nu gaseste loc in coloaneleziarului i zece zile mai tarziu profesorul roman se prezinta colegului sau de la Universitatea dinHarkov, A. Pagodin (ortografie fonetica pentru Pogodin), istoric apreciat pe acea vreme ca un fel deIorga" si care conducea ziarul concurent Ruskaia Jizn" (Viata ruseasca) de nuanta nationala. Acumafld ca gazda sa era rau vazuta *de corpul didactic universitar. Totusi apeleaza la I. Prodan catraducator al amplului articol aparut sub titlul Intru apdrarea Romdnieim. Doua saptamani de lasosire, M. Dragomirescu i sotia sa paraseau orasul impreuna cu familia Prodan care hotarase sapetreaca vacanta la Kocetok, statiune climaterica de pe malul Donetului similara celor de pe valeaPrahovei, situata la 70 km de Harkov,unde va face din and in cand naveta vreme de 10 luni. S-astabilit aici flindca Ii gasise o locuinta mai ieftina, e drept cu pamant pe jos, dar care ii permitea sa sesepare de cel care fusese acuzat public la un congres al invatamantului de delat;uni pe vremeatarismului. La Kocetok face cunostinta cu profesorul Smit de istoria artei care condusese congresulamintit si pe care fosta gazda 11 detesta ca evreu, dar care ii declara ca e de origine german. Acesta iiatrage prin cultura si tinuta europeank desi mai tarziu, sub puterea sovietica, va deveni comisar alpoporului pentru munca. Tot aici cunoaste pe colegii acestuia de la Universitatea din Harkov,Glivenko, Goldin si Buzescul. Ultimul, profesor de istorie antick era umiasul rusificat al unei familiicare insotise pe Dimitrie Cantemir in exil.

Din nefericire, datoritä si conditiilor vitrege, efortul de a anima legaturile culturale româno-ruse, intreprins pe multiple planuri de M. Dragomirescu, nu duce la nici un rezultat concret. Metodanoua de invatare rapida a limbilor straine, ce urma sa fie tradusa in ruseste, nu starneste prea multinteres profesorului Glicenko, principalul specialist al Universitatii, cu studii in Italia. Nici traducereade mari scriitori romani. Iar sprijinul celorlalti profesori amintiti pentru un curs liber despre Romania

literatura romana la Universitatea din Harkov se soldeaza numai cu primirea titlului de docent decatre profesorul roman cu putin timp inainte de inchiderea de care bolsevici a inaltei institutii. Catdespre initierea unei gazete sau reviste de orientare flloromana in limba rusa, proiectul se dovediseiluzoriu Inca din august, cu prilejul primei reveniri in lard a lui M. Dragomirescu.

Un nou succes inregistreaza insa demersurile sale pentru informarea justa a opiniei publicerusesti despre Romania. Raspunzand reprosului sau ca presa rusa subtilizeaza succesele noastre,probabil fiindca rusii au gandul sa faca pace separata", A. Pogodin publica in ziarul Ruskaia Jizn", la12 august, articolul E cu putingi pacea separata? Raspunsul negativ era ilustrat de evocareaeroismului ostasului roman la Marksesti, in lupta cu forte inamice covarsitoare ca numar eroism delacare ar trebui sa ia exemplu trupele rusesti invecinate care Ii parasesc pozitiile fara luptd: Nici un altrus n-ar fi putut avea o atitudine mai romanofila"u, comenteaza memorialistul. Si totusi la7 septembrie ziarul oponent Jujnai Krai" publica sub semnatura aceluiasi corespondent de razboi

9 Ibidem, p. 17. Aflat in sudul Rusiei, socialistul M. Gheorghiu Bujor actioneaza ca instigatorla dezertare i organizator de comilitoni ai bolsevicilor printre romani. Din septembrie reinvie" ziarulLupta" la Odesa.

'° Ibidem, p. 34-39." Ibidem, p. 55.

si

www.dacoromanica.ro

5 0 corespondentd ineditd 495

Unkovski care denigrase pe aliatul roman anterior, un articol pfin de elogii la adresa armatei saleincheind: Inchinare pand la pdmant Romanic, pentru suferintele i pentru vointa ta eroicr.Entuziasmat, M. Dragomirescu antreneazd pe membrii misiunii bacteriologice romane Dr. I.Cantacuzino condusd de C. Motas, din care fdceau parte Ion Borcea, viitor ministru, C; lonescuMihdesti i Mihai Chick sa meargd la redactie pentru a o felicita, fapt consemnat de ziar'2.

CAlkorind in prima jumAtate a lui noiembrie din nou in tard, M. Dragomirescu se intoarce laKocetok addugand la salariu un ajutor de o mie de lei primit de la Nicolae Titulescu, devenit ministru definante, pentru a se putea abona la ziarele din care urma sã culeaga cele mai semnificative informatiipentru guvern. Ele au fost expediate la Iai cu putin inainte de domnia bolsevicr si de domniagermanr in sudul Rusiei care vor impiedica orice comunicatie i activitate publicd ulterioard.

Suntem in posesia acestei interesanIe i putin comune corespondente. Dacd nu are proportiileunui pachet, cum ii amintea M. Dragomirescu dupd mai bine de un deceniu, ea reprezintA singurarevistd a presei elaboratd de un roman pentru realitdtile rusesti, redactatd in vartejul evenimentelorrevolutionare din 1917. In plus, ea atesta interesul lui N. Titulescu, Tried de pe acea vrertie, pentruinformarea politica externA.

Organizata tematic in 7 capitole, aceastd originald mdrturie documentard incldde 65 deinformatii, extrase din presa vremii, precum i cateva observatii personale. Au fost conspectate ziareale principalelor orientdri politice (democrat-constitutionala sau liberala, socialist-revolutionarksocial-democratd etc.) din capitala tdrii Petrograd (Novaia Jizn"), ziar aflat sub indrumarea luiMaxim Gorki, pe vremea aceea antibolsevic), din Moscova (Ruskoe Slovo", Ruskoe Vedomosti",Ranee Vedomosti", Ranee Utro"), din Kiev, Harkov i Odesa. Neavand la dispozitie oficiosulbolsevic, Pravda" e citatd indirect.

De la Inceput M. Dragomirescu atrage atentia asupra intentiilor lui Lenin de a folosi preluareaputerii i problema armistitiului sau a pAcii separate ca arind in serviciul influentei interne darinternationale a bolsevicilor, Parã a se da in ldturi de la procedee demagogice.

Un capitol special era rezervat raporturilor romano-ruse. Legate in opinia publicd rusd deproblema armistitiului cu Puterile centrale. Unele ziare raspandesc stirea fain. cd Romania ar fiincheiat pace separatd Inca din prima decadd a lui noiembrie 1917. Ceea ce produce panica In specialla Odesa, de unde pleacd numerosi refugiati romani. Dusmanul cornun s-ar fi folosit si de nadapromisiunii Basarabiei. Prof. Pogodin socoteste vinovat mai ales comportamentul necorespunzAtor alRusiei i armatei ruse, in colaborarea cu romanii.

In final, un scurt capitol include fapte i opinii vdzute i auzite. Caldtorind intre HarkovOdesa, de unde va pleca spre Ord cu sprijinul consulatului roman si corespondenta pe care opublicdm, M. Dragomirescu noteazd incertitudini, indiferentd sau spirit antirdzboinic in randulsoldatilor rusi. Dar si starea de spirit net antibolsevicd a ofiterilor din Sudul Rusiei. Hotdrare care vasta la baza rezistentei in rAzboiul civil. Sublinierea de necesard hotdrare i indrAzneald se adreseazd insubsidiar si guvemului roman.

Strdbdtutd de optimism in ce priveste viitorul de Inzdravenire i mdrire" a Romaniei aflatd Inmaximul crizei", scrisoarea insotitoare se pronuntd de fapt pentru continuarea hotAratd a rezistenteicontra dusmanului si a luptei pentru idealul national. intr-un moment in care se vorbeste de armistitiusi pace separatd. Cat despre framantdrile social-politice din Rusia vecind, acestea sunt pline deinvdtdminte i bune i rele. Accentul pus pe cele dintai putea fi i un fel de captatio benevolentiae ineventualitatea unui control rusesc al corespondentei in drum spre tail.. Dar el doVedeste cdM. Dragomirescu impArtasea cu N. Titulescu dorinta de orientare mai democraticd a partiduluiconservator din care Paceau parte. Si care, inzestrat cu tin larg program de reforme, va lua doi ani maitarziu denumirea de partidul democrat°. in ce priveste sugestia de continuare a legaturilor romano-

12 Ibidem, p. 69.13 Noua denumire pare calchiatA dupd unul din cele doud mari partide de guverndmant din

Statele Unite. Decesul lui Take Ionescu in 1922 duce insd treptat la disparitia partiduldi sAu.

pi

pi

www.dacoromanica.ro

496 Nicolae Liu 6

ruse la parametri superiori, se cuvine observat ca M. Dragomirescu subliniaza necesitatea unor relatiicon§tiente, cu alte cuvinte bine gandite, mai bine orientale, pragmatice. Desigur, in vederea sprijiniriiefortului comun de razboi. Ceea ce in noile conditii de desfa§urare ale revolutiei ruse, impuse dedomnia bol§evica", nu mai putea fi deck un obiectiv utopic.

Dar sa dam cuvantul textului autograf inedit al profesorului M. Dragomirescu dire ministrulN. Titulescu din toamna anului 1917":

Kocetok, 22 nov. 1917

lubite Titulescule,

tçî trimit, dupa vorba noastra, tirile cele mai interesante ce am aflat de la 11 noiembrieincoace, despre starile din Rusia. Desigur cele mai multe i cele mai importante le yeti fi aflat dela agentiile telegrafice i prin ziarele ruse ce yin la Ia§i. Dar e posibil ca, printre notele ce dau eu, O. segaseasca vreuna care sa caracterizeze situatia intr-un mod mai just. Daca a§ trai la ora§, cum ar trebui,fiindca de la 2 noemvrie sunt considerat in mod oficial ca fac parte din corpul profesoral alUniversitatii din Harkov, §tirile mele ar putea fi 0 mai complete 0 mai interesante. Dar, cu mijloacelecare le am, nu indraznesc sa ma mut la ora§, mai cu seama. acum pe vreme de iarna i invalma§eala.inteleg ca acolo, la Ia§i, pe vremile acestea de confuzie §i incertitudine, trebuie sa duceti o viata foartezbuciumata. Eu, de-aci, privesc lucrurile mai cu lini§te 0 mai cu optimism. Suntem in maximul crizeidar o criza care va aduce inzdrevenirea i marirea. Numai trebuia sa [ne] tinem bine, sa nu negrabim §i sa nu ne speriem. Relatiile comytiente cu Rusia ar trebui multiplicate la infinit. Avem multede invatat i pentru ca sa ne ferim de unele lucruri, dar 0 mai multe, ca sa le adoptam. Dar, in vremilein care traim, grija zilei de maine e cea mai mare 0 chiar daca deschizi ochii bine, putine poti vedea.

Mi-ar face cea mai mare placere daca-a§ putea primi un cuvant de la tine prin consulatul de laOdesa, care mi I-ar trimite la adresa Kole-rola, (Xapicoacmi ry6), ,LIara fu6exxo". A. lucra mai cu'Avila. A. dori ca notele ce ti le trimit sA i le prezinti i efului'6. Comunica-i in acela§ timp cascrisoarea pe care mi-a dat-o Trancu" s-o dau viceconsulului din Odesa am trimis-o la destinatie princol. Luca§evici, care s-a oferit gratios sa facti comisionul.

Pe-aci a cazut, de azi noapte, zapada mare. Gazetele de azi mi-aduc vestea ca Duhonin a fostarestat18, ca po§tele i telegrafele ameninta caile ferate cu greva, fiindca au intrat in intelegere cumaximali§tii'9, ca Siberia s-a declarat independenta cu capitala Omsk, ca cazacii de la Ta§kent au fostmacelariti de maxima1i0i ajutati in manuirea tunurilor de prizonieri germani; ca prizonierii germani,imbracati in uniforma, colincla de cateva zile liberi Petrogradul...

Cu dragoste prieteneascaSincer i afectuosMihail Dragorriirescu

14 A M pastrat intocmai transcrierea titlurilor in alfabet latin §i forma numelor din documentuloriginal, cu toate imperfectiunile lor.

15 Kocetok (Gubernia Harkov), Vila Ghibenko.16 Take Ionescu.17 Gr. Trancu Ia§i, avocat, economist 0 om politic. Unul din intemeietorii in 1917 ai

Partidului munch.18 Generalul N. Duhonin, autoproclamat comandant §ef al armatei ruse in locul lui Kerenski, a

fost arestat din ordinul lui Lenin 0 ucis de soldati la 20 noiembrie 1917, odata cu ocuparea de catrebol§evici a Cartierului general de la Mohilev.

19 Denumire de epoca pentru bol§evici.

www.dacoromanica.ro

7 0 corespondentd ineditd 497

MAXIMALISTII SI PROGRESELE LOR

Novaia Jizni (Viata noud"), (11 nov. 1917) din Petrograd reproduce discutia in privintapropunerii de armistitiu din Comitetul executiv al Sovietului s[oldatilor] i l[ucrdtorilor].

Lenin: Presa burghezd ne invinueste cä noi propunem armistitiu separat. E o minciund sfruntatd.Noi dorim sd incheiem pace cu toate popoarele ce se rdzboiesc, cu toate fara exceptie... Partidul nostruniciodatA n-a declarat Ca noi vom da pacea imediatd. Noi am spus numai ca vom propune imediat pacea

cd vom pubjica invoielile secrete... Noi am dat soldatilor dreptul numai sd inceapd convorbirile desprearmistitiu, dar nu sd incheie armistitiu. Suntem incredintati cd regimentele care vor negocia, vor faceaceasta cu toatd prudenta tehnicd... Prin apelul nostru ate soldati noi n-am slAbit frontul, ci, dincontra, am intarit simtimantul de disciplind proprie i capacitatea de a rezista".

Vorbind in contra lui Kamenev care propune mdsuri, pentru ca germanii sd nu profite depropunerea de armistitiu pentru a man activitatea pe celelalte fronturi, Lenin zice: Noi avemmijloace si mai puternice si mai active in contra germanilor, francezilor i celorlalti [deck cele de]care ar voi sa se foloseascd imperialitii pentru scopurile bor. Dar despre aceste mijloace nu putem sdvorbim chiar acum, pentru ca sd nu le afle

Russcaia Jizni (Viata rusd") din Harcov de la 12 nov. c. publicd urm[Atoarea] telegramd dinMoscva: Din rapoartele locale, facute la adunarile zemsko-ordsenesti din Petrograd, reiese cdpretutindeni in Rusia domneste un fel de psicozd epidemicd a bolsevismului. Majoritatea descrieacelas tablou al violentelor i faptelor maximaliste: inchiderea gazetelor, arestdri, numiri de persoanesuspecte (unul din comisarii orasului Nijni-Novgorod e un condamnat pentru atentat la pudoare),absolut dispret pentru libertatea cuvantului si a intrunirilor. Presedintele de la Gatcina, Ogorodnicov,relevd intre altele, in rap.ortul sdu, cd in primul moment, dup. fuga lui Kerenski, gloata a proclamat casef al Marelui stat major pe un alienat, colonelul Cernevski".

Russcaia Jizni din 12 nov. c.: Delegatia trimeasd la Harcov de maximalisti pentruaprovizionare se plange cA gubernia H. refuza tdranii spun cd guvernului maximalist nu-i daunici un sac de grail, nici un pud de fAinr.

Ace lasi lucru in ziarele de la 16 nov. cu privire la aprovizionarea Moscvei din orasul Voronej,care ins& azi e in mana maximalistilor.

Kievscaia Mdis (Gandul Kievului") de la 12 nov., publicd telegrama cu data de 10 nov. Incare se vorbeste cA razboiul civil continua la Smolensk si la Taskent.

Russcoe Slovo (Cuvantul rusesc") din Moscva de la 12 nov. spune cA secretarul ministrului englezdin Petrograd a facut declaratia cA, dacd intreaga Rusie va recunoaste guvemul maximalist, atunci lbva recunoaste si Anglia. Nu mai putin insd considerd propunerea de pace din partea Rusiei ca o trddare.

Russcoe Slovo din 12 nov.c. aratd, dup. ziarul maximalist rIpaima (Adevdrul") cd orasele cares-ar fi dat de partea maximalistilor sunt: Petrograd, Moscva, Kiev, Nijni-Novgorod, Harkov, Odesa,Ecaterinoslav, Samara, Saratov, Kazan, Rostov, Vladimir, Revel, Pscov, Minsc, Krasnoiarsc,Orehovo-Suevo, Cernuhov, Taritin, Ufa si Sterlitemac". Enumerarea e falsd cel putin in ce privestecele patru orase subliniate: dar trebuie sd addogdm Voronej (Russcaia Jizni" de la 16 nov. c.).Afirmd cd maximalistii au luat din tezaurul statului din Moskva jumdtate din rezerva de aur.

lujnai Crat (Marginea de sud") din Harkov de la 14 nov. publicd protestul Aliatilor in contrapropunerii de armistitiu a lui Lenin. E subscris de toti sefii misiilor militare. Cel roman e subscris deal doilea, dupa cel englez.

lujnai Crat de la 14 nov., intr-o telegr[amd] din Petrograd, face darea de seamd despresfortdrile deosebitelor delegatii militare in Petrograd pentru a organiza un guvem. Presedintelemaximalistilor Volodarskii a declarat cd intelegere cu ei pe chestia formarii guvernului nu se poatedeck cu conditia ca toate partidele sa capituleze in fata maximalistilor". Aceasta. pretentie a fostcombdtutd. de Isaev, Sorokin, Martov, Dan, Savici si altii.

ai

imperialiatii".

gran!:

www.dacoromanica.ro

498 Nicolae Liu 8

in Iujndi Crat de la 14 nov., o telegramd de la armata activd veste§te cd, dupd unele telegramprinse, se vede cd germanii sunt in directA legaturd cu Petrogradul.

Russcaia Jizni de la 14 nov.: 0 telegramd din Poltava aratA cd maximali§tii n-au succes in aceloras. Korolenko e in contra bor.

Russcaia Jizni (15 nov. 1915), telegramd de la Rostov pe Don: Dintr-un izvor absolut veridics-au primit vqti cd pe calea feratd Neculaev Moscva §i mai departe la Don, la 8 nov. au plecat5 000 de marinari (maximalisti) ca sd propage teroarea i uciderea gen[eralului] Kaledin i a celorlalticonducAtori ai cdzAcimii.

Maximali§tii au vrut sd trimeatd trupe in contra Kalughii, care nu-i vrea, dars-au rdsgandit.

Tel[egrafiat] de armata activd (12 XI): Se spune cd frontul de nord este hotdrAtmaximalist; pe celelalte puncte ale frontului tendintele maximaliste sunt foarte puternice.

Tellegrafiat] din Petrograd (14 XI): La 13 nov. s-a intors de la Mare le CartierCernov, dar la e§irea din vagon a fost arestat §i condus la Institutul Smolen (rqed[inta] guv[ernului]maximalist). La arestare garda ro§ie a declarat cd lucreazd dupa ordinul comitetului militarrevolutionar (maxim [al ist]).

Tel[egrafiat] din Petrograd (14 XI): Guvernul lui Lenin n-a fost recunoscut deadunarea generald a frontului. Adunarea a refuzat pacea separata §i a protestat impotriva numirii ca§ef al Marelui stat major a locotenentului Krailenco.

Tel[egrafiat] din Petrograd (14 XI): Umbld vorba cd strejuirea Institutului Smolndie intreagd facutd de prizonieri austrieci i nemti.

Russcaia Jizni din 16 nov. 1917 publica urmdtoarea declaratie a ,efului statului major alcercului din Petrograd, Antonov §i a loctiitorului sdu Muraviev: Sfatul comisarilor poporului(guv[ernul] max[imalist]) va schimba, in chestia armistitiului, cu nici un pret holdrArea. El nu seva opri, nu numai dacd ar fi nevoit sd rupd relatiile diplomatice cu aliatii, dar chiar dacd ar fl sddeclare rdzboi lumii intregi. Rusia, dacd va fi nevoie, va lupta cu lumea intreagd, pand ce va ajungesd-§i realizeze idealurile dire care nAzue§te.

Russcaia Jizni (16 XI): Dupd o §tire a gazetei maxim[aliste] Pravda, Puterile centrale vorconvoca o conferinta pentru stabilirea bazelor unei paci onorabile. Germania va fi reprezentatd prinfostul ministru al coloniilor, Dernburg, pastorul Friedrich Nauman i Walter Ratenau, Austro-Ungariaprin contele Mihail Karoly, care si-a luat sarcina sd convingd pe aliati de necesitatea de a sprijini inAustria dominatia ungurilor i sa gdseascd drumul de apropiere cu Franta.

Telegr[aful] din Petrograd (15 XI) afirmd cä maximali§tii iau armele pregatite pentruo§tirea de pe front §i inarmeazd cu ele pe partizanii lor de la partea sedentard.

Telegr[amd] din Petrograd (15 XI): Lenin ameninta sd declare Rusia in stare defaliment §i sa nu mai pldteascd nici o rubld din imprumuturi. El spune cd dacd proletarii celorlaltepopoare nu-i dau sprijinul, atunci din actuala revolutie nu va ie§i nimic.

Russcaia Jizni (19 XII). Telegr[amd] din Kiew (16 XI): Sfatul sold[atilor] §i lucrdtorilor(maximalist) a declarat starea de asediu.

Ranee Utro (Dezdimineata") din Moscva de la 15 nov. pretinde cd armistitiul cu nemtii a fostincheiat. Pre§edintelui Sovietului deputatilor tarani i s-a telegrafiat de cdtre Krailenco cd el a trimisconsimtdmantul sdu cdtre trupele ruse de a se abtine de la ori§ice lucrare activd dacd trupele germanenu le vor ataca.

Russcaia Jizni din 16 nov. Telegr[amd] de la Rostov pe Don (12 XI): intregul Ural e in contramaxima14tilor. in contra lui se trimit trupe de artilerie maximaliste de la Kazan, Samara §i Sdizrani,precum i ulanii din acest din urmd ora§.

Russcaia Jizni din 19 XI. Telegr[ama] din Petrograd (18 XI): Comitetul revolutionar al armateiXI a hotardt sa ceard izgonirea guvernului Lenin. in rezolutie se spune cd el nu e dee& o caricaturd deguvern. Tot a§a de nefavorabild e relatia intre armata VII §i maximal*i. Soldatii numesc noul guvernaventurd i cer ca guvernul sã reprezinte intreg poporul, nu numai o minoritate.

nu-si

www.dacoromanica.ro

9 0 corespondenta ineditd 499

Telegr[amd] din Moscva 16 Xl. De axe statiile de drum de fier Witebsk, Rigo-Orlovskii s-a primit la 14 nov. din partea Vicjeliei" urmdtorul ordin semnat de Malitkii, comisarul derdzboi al guvernului provizoriu pe land Mare le carder, Stankevici, pre§edintele administratieiconduse de ajutorul §efului marelui stat major Morcovin: Sub nici un cuvant sd nu transportati spreMohilev e§alonul lui Krailenko".

Telegr[ama] din Petrograd 17 XI. intelegerea maximali§tilor cu sociali§tiirevolutionari din stanga §i cu sociali§tii democrati internationali§ti pand acum este numai nominald.Se negociazd deocamdatä fixarea programului de activitate. Ieri noapte a fost o §edintA solemnd laSmolen impreund cu deputatii tdrani. Au luat parte, find invitati §i delegatii Vicjeliei" (Soc[ietatea]cdilor ferate). Spiridonova s-a adresat dire toate organizatiile revolutionare din stanga cerand de laele mai multd. eriergie.

Telegr[amd] din Petrograd 18 XI. Mi§carea trupelor cu dispozitii maximaliste seface atm Mare le cartier. La Mare le cartier, domne§te o dispozitie deprimantd. Trupele neavandposibilitatea sä lupte in contra maximali§tilor trec in masã de partea bor.

Telegr[amd] din Petrograd 16 XI Cu ziva de 19 nov. Inaintarile la gradul de ofiterau fost oprite de maximali§ti (Sfatul Ministerului de rdzboi §i marina) iar toate colile militare inchise.

II

CAZACII SI UKRAINTII

Russkaia Jizni (Viata ruseascr din Harkov) de la 11 nov.c. publica discursul lui Kaledin incare acesta i§i fixeazd situatia fata de actiunea anarhica a maximali§tilor. El vorbe§te mereu deguvernul militar" care are de scop sa tind lini§tea §i ordinea in sud-estul Rusiei, apoi de egoismul"Radei ucrainte de la Kiew care exploateazd nenorocita situatie a Rusiei ca sd mareascd Ucraina,precum §i de faptul ca frontul romanesc i sud-vest nu poate acum fi asigurat deck de Ucraina §itermind cu cuvintele: CM vreme voi sta in fruntea armatei de la Don, eu declar cd, pentru apreintampina neoranduielile maximali§tilor de la Rostov, nu md voi da in Idturi de la nici o mdsurd; deva fi nevoie, piard mai bine 100 de oameni decat sa fie data anarhiei togä marginea aceasta a WO.

Odesscoe Novosti (Ve§tile Odesei") de la 11 nov. 1917 publicd apelul lui Kaledin carepopulatia Donului: Guvernul militar stand spre paza intereselor nu numai ale tinutului de la Don, dar§i ale intregului stat rusesc, nu poate permite conjuratiile criminale ale trddatorilor Patriei, §i de aceea,in deplind con§tiinta a intregii greutati a rdspunderii ce cade asupra lui, a hotdrat sd ia toate mAsurilepentru lupta in contra maximali§tilor". Acest apel se sfar§e§te prin proclamarea stdrii de asediu inbazinul Donetului, in sectorul Rostovului §i in tinuturile Azovului, Novocerkascului §i Taganrogului".

Kievscaia Aldisli de la 12 nov. publica o telegramd cu data de 10 nov. de la Novocerkask incare se spune cd acolo se fac concentrdri de automobile blindate i artilerie.

lujnai Crai de la 14 nov., intr-o telegramd din Kiew, spune cd autoritatile constituite in diferitepuncte ale Rusiei (in special guvemul militar de la Don) nu primesc sd se facd un guvern numai denuanta socialista, cum au votat diferitele comitete militare ale armatelor de pe front.

Russkaia Jizni de la 14 nov. intr-o telegramd din Petrograd spune cd misia belgiand a cerut dela cazacii din Novocerkasc ca sd fie gdzduiti in acel ora§. Data plecarii: 18 noiemvrie.

Russkaia Jizni din 15 nov. Telegr[ama] din 12 nov. 1917. Ideea creerii unei uniri federativecu sud-estul cazacesc e foarte populard in Ucraina §i in sferele superioare ucraine.

Tel[egramd] din Moscva 16 XI. Cazacii incep sd ducd lupta cu maximali§tii. InTa§kent lupta urmeazd. In Ecaterinodar cazacii au arestat o intreagd divizie de soldati maximali§ti §icu aceasta a scapat ora§ul de prAddri. Cateva cdpetenii locale ale maximali§tilor au fost arestate. In

www.dacoromanica.ro

500 Nicolae Liu 10

Orenburg, atamanul cdzAcesc Dutov a luat dispozitia sA pomeascd spre Saratov ca sd pedepseasca peDutov cere ca, dupd ce vor birui pe sd se restabileascd Guvernul provizor

(cel condus de Kerenski).Russcaia Jizni din 17 nov. Rostov pe Don, 15/11. S-a primit aci telegrama generalului

Duhonin din care se vede cd concentrarea trupelor cdzAcesti i regularea lor In unitki mai puternice seurmeazd cu repeziciune i cA deja s-au format cateva corpuri cazdcesti.

Russcaia Jizni din 19 nov.c. Telegramd din Moscva, 17/XI. La consfatuirea presedintilororganizatiilor democratice, presedintele Comitetului ocolului militar a comunicat cd sectia cAzAceascAa Comitetului a hotkfit sa convoace o Adunare constituantA de sine statAtoare, la Don.

Tel[egramd] din Moscva, 16/XI: Din Kiew [lui] Pyccxue Befomocru i setelegrafiazd, in privinta chestiei ridicata de Secretariat ca sd se ocupe cu formarea noului guvernrusesc i republicele mdrginase (Ucraina, Donul), cd cazacii sunt gata sd se uneascd cu ucraintii cuconditia ca acestia in mod hotdrat sd se lepede cu totul de maximalisti".

Tel[egramd] din Novocercask, 17/XI: La Sovietul Asociatiei trupelor cazdcesti infiecare zi sosesc o multime de propuneri de la ofiteri ce nu sunt cazaci, de la diferite arme, ca saserveascd Patriei impreund cu cdzacimea care introduce ordinea i legalitatea in tail. PrezidiulConsiliului, luand in consideratie intreaga adancime a suferintei ofiterilor patrioti si pretuindpromptitudinea cu care ei vor sd-si dea viata patriei, roagd pe guvernul militar, cum si pe guvernele(7) unite ale Asociatiei trupelor cazacesti si al Asociatiei de la front ca sd judece grabnic aceastdchestie pentru ca cAzdcimea sd poata folosi intr-un mod rational toate fortele ofiteresti".

Tel[egrama] de la Rostov pe Don, 17/XI. Cu toate promisiunile lui Kaledin, /Andacum nu se poate face nimic in contra marii multimi de soldati dezertori care, declarandu-se de

terorizeaza populatia si la oras si la tard.lujnai Crai de la 14 nov.: Puterile statului incep sd se constituie in orecare puncte, care se

dovedesc a fi centre de influenta mai mari asupra societatii rusesti deck maximalistul Petrograd.Pentru formarea noului guvern se straduiesc: Stavca, Rada ucraind, guvernul militar de la Don,Caucazul, Comitetul gubernial de la Tomsk si Siberia unitd de vest care nu vor sä tie demaximalisti".

III

RU$II $1 ROMANII

Odesscoe Novosti (Vestile Odesei") din 11 nov. 1917 exprima neincredere in intentiile Romaniei,cu toatd inregistrarea desmintirilor din partea sefului Misiunii franceze, a tuturor gazetelor noastre (si asocialistei Lupta") din Odesa, a Consulatului nostru de-acolo si a Statului major rus din Iasi.

Russcaia Jizni (Viata ruseascd") din Harcov de la 12 nov. Intr-o telegrama de la Odesa in care sevorbeste de panica produsa de vestea pacii separate a Romaniei cu Germania, precum si de desmintireaacestei vesti, se publica o telegramd a Comitetului general al armatelor cdtre Rumcerod prin care il roagasA se declare in sedin td. neIntreruptd, find vorba peste ckeva ceasuri sd se ia o hotarare extraordinard. $itelegrama din Odesa adaugd: Tot orasul, in fierbere si panica, a vorbit despre Romania. Sub impresiaacestei senzatii, au Oft dintr-odatd toate celelalte vesti nefericite ale zilei".

Kievscaia Mdisli (Gandirea Kievului") de la 12 nov. publicd negocierile secrete datepublicitatii de Trotki. Intre ele se afld i raportul lui Polevanov asupra conduitei pe care trebuie s-oaibd Rusia fata de pretentiile Romaniei, in urma infrangerii ei din toamna trecutd. Se afirmd acolo(documentul ii pdstrez) ca dacA i s-ar da Romaniei toate teritoriile promise prin invoiala incheiatd cuRusia In ajunul intrkii Romaniei in actiune, atunci ea ar deveni un stat de 30 milioane locuitori,

maximalisti,maximalisti.

maximalisti,

www.dacoromanica.ro

11 0 coresponc1enta inedita 501

primejdios pentru Basarabia, cu atat mai mult cu cat ea e inclinata mai mult ate Italia si Franta. Darzice autorul raportului, Romania nu trebuie nimicita, cu atat mai mult cu cat, ajutand-o acum

din toate puterile si avand astfel succese la Dunare, Rusia poate rezolva mai usor chestiaConstantinopolului. (E vorba, probabil, de cererea Dobrogei, pentru ca sa se poata face din MareaNeagra lac rusesc).

In Russcoe Slovo de la Moscva din 12 nov., dupa ce se vorbeste de cele petrecute la Odesa inlegatura cu presupusa pace separata a Romaniei cu puterile centrale, se adauga ca plecarea romanilordin Rusia se face in masa: pleaca ofiterime, doctori, raniti, femei, copii... i ca guvernul Bratianu vaface loc altuia mai energic pentru mantuirea Romaniei.

In Russcaia Jizni de la 14 nov., profesorul A. Pogodin scrie: Suntem stransi ca intr-omenghinea de fier: Romania ce s-a dat in mana Rusiei intr-un mod atat de oribil, caci a fost atrasa inrazboi, pentru ca apoi s-o asvarle in imbratisarea de fraternizare" cu nemtii, iar in armata romana sasemene dezordinea i bolsevismul, Romania, nu astazi, dar maine, ne va declara razboi i va !Asa satreaca peste teritoriul sau si peste Basarabia ce i-a fost promisa, armata germana spre Odesa i spreMarea Neagra care, se vede, nu ne mai face nici o trebuinta. Iar de alta parte, vor pune mana pedrumul de fier de la Sivirsc, pe campiile i fluviile Siberiei, japonezii, chinezii i americanii. In catevaluni, parnantul rus va fi devenit o dominatie pustie pe care va putea pune maim orice prim venit. Iarprintre ruinele ramase, inaintea enormului edificiu se vor bate unii cu altii criminalii lipsiti de rusinecare au prapadit Rusia".

Russcaia Jizni de la 14 nov. reproducand zgomotele de pace separata a Romaniei, raspandite laOdesa, afirma dupa Russcoe Slovo, cd propunerile de pace, in sensul stiut, au fost facute in adevar deGermania, dar ca Romania le-a respins.

Russchia Vedomosti (Gazeta rusa") din Moscva publica urmatoarea telegr[ama] din Odesa:In legatura cu zvonurile despre eventuala incheiere a unei paci separate de catre Romania, raporturileruso-române au devenit reciproc banuitoare. Se telegrafiaza din Iasi ca edificiile ministerelorlocuintele diplomatilor sunt pazite de santinele puternice. Se intampla ciocniri din pricina ca romaniinu primesc banii rusesti. In Botosani, unde se gaseste comitetul i statul major al unei armate, a sositun puternic detasament romanesc i, declarand ca ia asupra-si paza orasului, a inconlbrat comitetul caspre a-1 apara de maximalisti. Detasamentul a refuzat sa satisfaca cererea rusilor de a pune capat uneipaze pe care ei n-o cerusera. Comitetul este inconjurat de trupe. S-a facut intrebare la Scerbacev. LaBacau, populatiunea a refuzat incvartivarea unui regiment rus nou venit. S-a intamplat ciocnire cusoldatii romani care aparau populatiunea. Plecarea romanilor continua. Intoarcerea catre tart alucrurilor de valoare, romanii o explica prin tearna de anarhia din Rusia. Un insemnat om politic, carea cerut sa nu i se publice numele, a declarat ca, dupa decretul despre pace al lui Lenin si duparaspunsul aliatilor, e de mirare ca publicul rusesc se indigneaza pe curentul de pace separata dinRomania. Oare colosala si puternica Rusie n-a cautat ea mai intai sa dobandeasca pacea separata!Noua nu ne mai ramane deck sa precedam Rusia i sa incheiem pace separata, ba daca e cu putintaalianta cu Germania".

IV

POLITICA EXTERNA

Russkoe Slovo din 12 nov. publica o telegrama din Londra cu data de 10 nov. a AgentieiReuter in care se desminte ca State le Unite ar opri aprovizionarea cu munitii i marfuri pentru Rusia.

Russkaia Jizni din 16 nov.: Opinia publica (japoneza) considera trecerea otirii japonezein Europa, si in particular in Rusia, ca imposibild i ca trecand peste obligatiile Japoniei fata de aliati.

iara§i,

§i

§i

www.dacoromanica.ro

502 Nicolae Liu 12

Pentru 2 articole scrise In favoarea intrdrii japoneze in Siberia, o gazetd a fost confiscatd". (NotitdAra sursd).

Russkaia Jizni din 16 nov. Telegr[amd] din Petrograd cu data de 15 XI: Dupa tirile primitede ate streini din cercurile comerciale i industriale, Germania, prin mijlocirea unor state neutre apropus pacea. In aceastd propunere, Germania nu socoteste de trebuintd sd ascunda cat este de istovitdde rdzboi si de doritoare de pace. Germania propune o pace cu desdvarsire favorabild pentru Puterileapusene. Rusia insd sa fie rezervata Germaniei, ca stat colonial. Nu se cunoaste rdspunsul aliatilor.Streinii [isi] dau cu pdrerea cä rdspunsul va fi negativ".

Russkaia Jizni din 17 nov. Karbin (13.XI.). Pe neasteptate armata chinezd a intrat in oras si adeclarat cd a venit pentru apdrarea supusilor chinezi.

Russkie Vedomosti (Ziarul rusesc") din Moskva de la 17 nov. comunicd dintr-un izvor demare autoritate al Aliatilor, cd Aliatii nu vor ruptura cu Rusia, dar prevdd posibilitatea unei intorskuria politicei Sfatului Comisarilor Poporului care sd. schimbe situatia Rusiei, facand-o, tocmai in epocahotdratoare a rdzboiului, prea favorabild pentru Germania. Pentru aceastd eventualitate Aliatiineapdrat sd se pregkeasca chiar de pe acum. Ei socotesc neaparat necesar i posibil ca, in cazul uneiasemenea schimbdri de situatie in Rusia, sä exercite un control real asupra politicei exterioare aRusiei, iar rolul activ pentru exercitarea unui asemenea control il iau asupra lor State le Unite siJaponia. In acest rol, Japonia, care nu va primi absolut nici o compensatie pe socoteala Rusiei, valucra in perfecta intelegere cu Aliatii care socotesc cd ei vor apdra nu numai propriile lor interese, dar

interesele Rusiei, amenintata altfel sd cadd sub jugul nemtesc.Russkaia Jizni de la 19 nov. Telegr[amd] din Moscva, 18.XI. Din Christiania se comunica:

Vapoarele engleze cu munitiuni de rdzboi pentru Rusia au primit, in drumul cdtre Arhanghelsk,ordinul sd se intoarcd cu incdratura lor inapoi in Anglia".

Comunicare teleflonica] din Moscva. Petrograd, 18.XI. Rdspunsul guvernuluiaustro-ungar ate Trotkii: Guvernul austro-ungar a primit radiotelegrama Comisarilor Poporului dela 15/8 nov., In care guvernul rusesc se aratd gata sã Inceapd negocierile pentru incheiereaarmistitiului §i. incheierea pAcii generale. Conditiile publicate de guvernul rusesc cu privire la viitorularmistitiu si la pace, la care guvernul republicei ruse asteapta drept rdspuns o contrapropunere,constituiesc, dupd parerea guvernului austro-ungar, niste baze acceptabile pentru conducerea acestornegocieri. Guvernul austro-ungar e gata sd inceapd propusele negocieri de care guvernul rusesc cuprivire la armistitiul imediat si la pacea generald trimite reprezentantii sdi la negocierile ce au sa.Inceapd in ziva de 19 nov. Ministru [al] afacerilor streine, Cernin".

Petrograd, 18 XI: De cdtre Sovietul Comisarilor Poporului s-a primit radiogramaMinistrului Afacerilor streine al Austro-Ungariei, Cernin, prin care se aratd gata sd intre la 19 nov. Innegociatiuni pentru armistitiu pe baza programei de pace a revolutiunii ruse Ara anexii i contributii

cu garantarea dreptului populatiunilor de a-si hotdri statul la care vor sã apartind. Aceastdradiotelegramd va fi adusd la cunostinta poporului rus si la a popoarelor tuturor guvernelor aliate.Delegatia Sovietului Comisarilor Poporului va fi trimeask potrivit cu conventia stabilitd intrereprezentantii $efilor Marelui stat major si reprezentantii comandamentului superior al armateigermane. Comisar p.af. streine. Trotkii".

Petrograd, 18 XI. Ieri noapte, in cercurile publice, politice i diplomatice, s-a aflatcontinutul telegramei germane prin care Germania e gata sa inceapd imediat negocierile de pace pebaza formulei fdrd anexii i contributii", recunoscand dreptul populatiunilor de a-si alege statulcdrora vor sd apartind. Soarta Lituaniei, Poloniei, Kurlandei va fi determinatd de propria lor vointa.Asupra Aliatilor aceastA propunere a Mut o mare impresiune.

Petrograd, 18 XI. La ambasadorul englez, Sir Bukanan, s-a tinut o consfdtuire aambasadorilor tarilor aliate, la care a luat parte si ministrul suedez. ConsfAtuirea a avut un caracterabsolut secret. Ambasadorii se pregatesc de plecare.

§i

§i-§i

§i

www.dacoromanica.ro

13 0 corespondenta inedita 503

Petrograd, 18 XI. La Sovietul comisarilor poporului, Krailenko a raportat l'ntre alteleca politica noului guvern intampind pretutindeni impotrivire §i ca nu e probabil ca Sfatul comisarilorpoporului va §ti sd-§i puna in aplicare programul pana la sfar§it.

Tel[egrama] din Moskva, 18 XI. Telegraful a primit din Vladivostoc vestea caconsulul japonez din Vladivostok a propus §efului Ogarev, ca, pentru apararea intereselor strainilor,sa aduca in ora§ trupe de militii japoneze. Circula zvonuri despre o a§teptata debarcare japoneza. Nudeparte de Vladivostoc se afla un vapor japonez §i unul francez. A sosit §i un cuirasat american.

V

STIR' DESPRE GUVERNUL PROVIZOR", ALEGERI ETC.

Russkoe Slovo de la 12 nov. spune ca Kerenski ar fi renuntat formal sa mai fie §ef al Mareluistat major §i ministni pre§edinte. Demisia §i-ar fi dat-o lui Procopovici, ministrul aprovizionarii.Kornilov ar fi tot la Vaihov, inchis.

Russkaia Jizni din 14 nov. intr-o telegrama din Rostov se spune cd profesorul Kurilov acomunicat, dupd ve§ti din Petrograd, ca Kerenski a fost ucis.

Russkaia Jizni de la 15 nov. Tel[egrama] din Moscva 14 XI. Se spune ca la $ue a fostrecunoscut §i arestat Kerenski, care traia acolo sub numele cdpitanului de stat major Naumov.

Russkaia Jizni de la 19 nov. Tellegrama] din Petrograd, 16 XI. Printr-o hotarare motivatd (pecare o suprim), Guvernul provizor, reprezentat prin p.ministru-pre§edinte C. Procopovici §i prinministrul de justitie Mariantovici, convoaca Adunarea constituanta pentru ziva, de mult sorocitd, de28 nov., 2 ceasuri din zi, in Palatul Tauric din Petrograd. Hotararea poarta data 16 nov. 1917.

Russkaia Jizni de la 16 nov. dand tifre exacte cu privire la alegere din Harkov arata ca din95 000 votanti, 27 000 au votat cu maximali§tii, 24 000 cu cadetii, 12 000 cu sociali§tii revolutionari(Kerenski). Celelalte 32 000 voturi s-au impartit intre celelalte 16 partide.

hi gubernia Harkovului, 24 000 de voturi au fost date sociali§tilor revolutionari, 15 000maximali§tilor, iar cadetilor numai 3 500.

Lupta se da cu deosebire intre maximali§ti §i cadeti, cari, in ultimul timp, ca§tiga o influentadin ce in ce mai mare asupra populatiunii din ora§e mai cu seama.

VI

OPINII RUSE ASUPRA RUSIEI

Russkaia Jizni (12 nov.) reproduce dupa Russkoe Slovo urmatoarele: Noi vorbim de Rusia, cesa faca Rusia, cum sd traiasca Rusia, cum O. incheie pace Rusia §i cum sa fie guvernatd Rusia, dar nuvedem punctul capital Ca Rusia nu mai este. Ea a disparut ca un, vis. Nu mai e Rusia. E doar ocolosald tard de §es rascolita de explozii de bombe §i a§teptand pe cel dintai venit s-o ia. Acum nu e animanui. $i chestia e numai de ce bucata sa ia unul, de ce bucata sa ia altul din noii stdpini..."

Russkaia Jizni de la 12 nov. publica sub semnatura prof. A. Pagodin, sub titlul La apaVavilonului, intre altele urmat[oarele] randuri:

Cum se rapoarta Europa la publicarea invoielilor secrete? Cu dispretul cu care un general seraporteaza la Rusia de astazi. Se prea poate sa fim ocupati. Se spune ca Japonia a §i inceput operatia.Dar, de altminteri, cum sa te poti purta altfel cu un tradator §i cu un talhar, cu care nici un om detreaba nu mai vrea sa aiba aface".

www.dacoromanica.ro

504 Nicolae Liu 14

VII

VAZUTE SI AUZITE

Discutii lute soldati, unii pentru, altii contra razboiului cei mai multi indiferenti 'MtnOdesa si Harkov si intr-una din gArile Harkovului. Mai multi am vAzut exprimandu-se pentru rAzboi,adictt mai drept, in contra pacii imediate si neregulate cum o vor maximalistii.

Ofiterii si doctorii cu care rn-am IntAlnit au aceleasi dispozitii hotArat antimaximaliste.Aci in Sud, s-a tinut o intrunire cu acelasi caracter. Dar cei hotartiti fi indreizneti au cuvAntul

istoriei, cel putin deocamdatA.

Mihail Dragomirescu1917 nov. 22

www.dacoromanica.ro

ASPECTE DIN ACTIVITATEA COMITETELOROSTASILOR BASARABENI DE PE FRONTUL ROMANESC

(1917)

EUGENIA DANU

miscarile politice care au inceput in Basarabia dupa revolutia rusa din februariemartie1917 un rol important au jucat soldatii si ofiterii, lucru firesc, deoarece partea cea mai activa apopulatiei barbatesti intre 19 si 48 de ani se afla mobilizata pe front sau in garnizoanele din spatelefrontului. Deprinderea disciplinei a influentat si ea, intr-un sens, gradul de organizare al gruparilorpolitice ostgesti. Istoriografia romaneasca, incepand cu primele lucrari despre evenimentele anilor1917-1918 in provincia dintre Prut i Nistru, a remarcat in linii mari rolul miscarii nationale a militarilorromani (moldoveni) basarabeni din armata ruse. Cu toate acestea, aspecte esentiale ale activitatiiorganizatiilor nationale ale militarilor basarabeni din armata rusa raman insuficient cunoscute.Aceasta constatare este valabila i pentru comitetele ostasilor basarabeni de pe frontul romanesc, careimpreuna cu organizatiile similare din garnizoana orasului Odessa au influentat esential asupraevolutiilor politice din Basarabia in anul 1917. Documentele inedite depistate In arhive reflecta elanulcu care miile de basarabeni din unitatile militare ruse elate pe teritoriul Romaniei s-au implicat atat inevenimentele militare i politice de pe front, cat si in miscarile din provincia lor natala, orientate spreobtinerea autonomiei, crearea invatarnantului national romanesc, infaptuirea reformei agrare, stopareamiscarilor anarhice i instaurarea ordinei de drept, formarea armatei nationale.

Merita sa fie remarcat faptul ca primul razboi mondial a influentat in mod contradictoriudestinul romanilor aflati sub dominatia ruseasca. Intrarea Rusiei in razboi, in 1914, a condus larecrutari masive ale populatiei bastinge in armata tarista. La inceputul anului 1917, in jur de 300 000de basarabeni se aflau sub arme, find obligati sa lupte i sa se sacrifice pentru slava si marireaImperiului rus. Stefan Ciobanu, istoric si participant activ la miscarea nationala din Basarabia,mentiona mai tarziu: Ostgii nostri fusesera chemati sa-si lase osamintele pe vastele carnpii de lupta,sa-si verse sangele pentru un ideal strain sufletului lor, contrar idealului nostru national"2. Pe langalipsurile i greutatile comune impuse de starea de razboi, o parte dintre romanii basarabeni din armatatarista au fost pusi in situatia tragica de a lupta pe front cu fratii lor din provinciile romanesti aflate incomponenta Austro-Ungariei. Inca in 1914 hazardul a facut ca romanii din Basarabia sa se intalneascacu fratii lor din Transilvania si Bucovina pe frontul din Galitia, cu armele indreptate unii impotriva

Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Chisinau, 1991, p. 274-275; Petre Cazacu, Moldova dintrePrut Nistru 1812-1918, Chisinau, 1992, p. 262-276; $tefan Ciobanu, Unirea Basarabiei, Chisinau,1993, p. 44-46; Gherman Pantea, Rolul organizatiilor militare moldoveneqti in actul UniriiBasarabiei, Chisinau, 1932; Gheorghe V. Andronachi, Albumul Basarabiei in jurul mareluieveniment al Unirii, Chisinau, 1933, p. 70-78,109-113.

2 Regele Ferdinand $i Unirea Basarabiei, Chisinau, 1939, p. 63; In cadrul aceleigi sedinte decomemorare a 20 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, P. Halippa, de asemenea, constata: Inperioada 1914-1917 s-a scurs destul sange moldovenesc pe fronturile rusesti" (Ibidem, p. 63).

Revista istorica", tom XI, nr. 5-6, p. 505-515,2000

In

1

fi

www.dacoromanica.ro

506 Eugenia Danu 2

altora, gata sa se ucida pentru doua pajuri straine3. Impresii rascolitoare provocate de o astfel deIntalnire pe campul de lupta. a eternizat in memoriile sale Stefan Usinevici, medic in armata rusa:Examinand locul am descoperit mai multe cadavre de austrieci, care toate erau in grupuri de 5-6...Erau i multi raniti, care oftau i se vdietau, pe ici i pe colo, toti romani ftin Transilvania. Priveli0efoarte dureroasa... Ii mangaiam cum puteam, Ii pansam pe cei mai de aproape, le dadeam apaasiguram ca indata vor fi ridicati de sanitarii no0ri, care umblau de acuma cu furgoanele lor"4.

Ynsa acela0 razboi a avut asupra romanilor basarabeni un impact de natura opusa, §i anume deapropiere i coalizare cu romanii din celelalte provincii istorice, in primul rand cu cei din RegatulRomaniei. Aceasta s-a datorat schimbarii situatiei politico-militare din a doua jumatate a anului 1916,and Romania a intrat In razboi de partea Antantei i armata rusa a trecut Prutul ca aliata. Armateleruse0i a 9-a, a 4-a, a 6-a, din iulie 1917 0 a 8-a au format un nou front, cel romfinesc. In varaanului 1917 pe front au fost dizlocate §i cele doua armate romane 1-a §i a 2-a refacute dupapierderile din 1916.

Printre cei peste un milion5 de soldati ai armatei tariste au intrat pe teritoriul Romaniei i cca100000 de romani basarabeni6. Ziarul ieFan Ecoul Moldovei" consemna, la 24 iulie 1917: Fratiino§tri basarabeni sunt numero0 pe Frontul romanesc. Nu e regiment, companie ori pluton, in care sanu fie moldoveni". Contingente apreciabile de romani basarabeni erau inrolate in diviziile 3 0 4vanatori, in divizia 14 infanterie, in corpul 24 de armata, in garnizoanele ruse0i din Iai, Socola,Barlad, Roman §.a. Militarii basarabeni au devenit tovara0 de arme ai ostaplui roman din Regat,imparta0nd cu el suferintele i luptand impotriva aceluia0 du0nan.

Printre soldatii i ofiterii basarabeni dizlocati pe frontul romanesc se aflau intelectuali, caremanifestaser i pana atunci un viu interes fata de mi§carea culturala din Romania, intretinandcorespondenta cu personalitatile ei marcante. Printre ace0ia se aflau poetii Ion Buzdugan i Gh.Tudor, avocatul S. Murafa, scriitorul Gh. Madan .a.1

Contactele ostgilor basarabeni imbracati in uniforma tarista cu conationalii din Vechiul Regat,din Transilvania 0 Bucovina au influentat putemic starea br de spirit, ideile §i sentimentele lor, aucontribuit la maturizarea con0iintei nationale, la amplificarea solidaritatii romane0i. Legaturile dintremilitarii basarabeni i romanii din Regat s-au amplificat dupa marile evenimente care au zguduitImperiul rus la inceputul anului 1917. Naruirea regimului autocrat tarist sub valurile revolutiei,instaurarea libertatilor democratice, inclusiv a dreptului soldatilor la asociere, au avut drept consecintainfiintarea comitetelor militare nationale denumite i sfaturi ale deputatilor soldati §i ofiteri

3 Arhiva Nationala a Republicii Moldova (in continuare A.N.R.M.), fond 727, inventar 2,dosar I, f. 86.

4 Stefan Usinevici, Nostalgii basarabene, Cluj-Napoca, 1996, P. 101.5 Conform datelor Statului Major al armatei ruse, la 12 octombrie 1917, pe frontul romanesc

erau 1258097 de soldati ru0 (Arhiva Centrala Militara Istorica a Federatiei Ruse, fond 2003, inventrarI, dosar 1481, f. 92.

6 A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 7, f. 34.7 Fostul invatator Ion Buzdugan, ajuns pe front ca translator militar face cuno§tinta la Iai cu

0. Goga, Al. Vlahuta, N. Iorga, N. Crainic, On. Ghibu, G. Tutoveanu (Onisifor Ghibu, Unitatearomiineasei i chestiunea Basarabiei, Bucure0i, 1995, p. 109-110). La sfar0tul anului 1916S. Murafa 1-a vizitat la Falticeni pe M. Sadoveanu, cu care intretinea corespondenta de mai multi ani(Mihail Sadoveanu, Drumuri basarabene, Bucure0i, 1994, p. 51-53). Poetul A. MateeviciS. Murafa in vara anului 1917 fac cuno0inta la redactia ziarului Neamul Romanesc" cu N. Iorga.Marele istoric nota In Insemnarile sale: Oameni ca Murafa, ca preotul Mateevici... au aparut o clipaIn redactia mea, ne cunogtem acuma In de ajuns prin vicisitudinile razboiului..." (0 viagi de omafa cum a fost, Chi§inau, 1991, p. 300).

si-i

§i

www.dacoromanica.ro

3 Ostasii basarabeni pe frontul romanesc 507

moldoveni. Constituite dupd modelele revolutionare din armata rusk aceste comitete erau, In esentA,organizatii politice ce luptau pentru obtinerea drepturilor sociale i nationale declarate de revolutie.

Printre primele organizatii de acest gen constituite pe frontul romanesc a fost Comitetul dinIa0 al soldatilor i ofiterilor moldoveni basarabeni constituit In aprilie 1917 de ditre un grup de ofiteridin Mare le Stat Major Rus8. Gh. Pantea, unul dintre protagoni0ii evenimentelor de la 1917, scria Inmemoriile sale despre acest comitet: Este demn de subliniat activitatea rodnicA a organizatieimilitare de la Ia0. Sufletul acestei mi§cAri erau Vasile Tantu, Ion Buzdugan, Andrei ScobioalkGrigore Cazacliu i altii. AceastA organizatie a desfawrat o muncA uria.50. Comitetul din Ia0 alansat un apel (difuzat pe larg prin foi volante i prin intermediul ziarelor militare editate in armateleruse), prin care soldatii i ofiterii moldoveni basarabeni erau indemnati sA Inflinteze in plutoane,regimente, divizii, corpuri de armatA i alte unitati comitete nationale pentru apara mai lesnedrepturile. Organizati-vk tineti legatura cu noi pentru a lucra cu totii in intelegere 0 a pk0 intr-unpas. Intelegeti-vA, organizati-vk luminati-vk luminati-va. Tineti minte: Unde-i until nu-i putere,unde-s doi puterea cre§te §i dumanul nu spore0e"°.

De0 Incerckile de a crea comitete moldovene0i intampinau piedici din partea autoritAtilormilitare §i a comitetelor ruse0i", numkul acestor formatiuni sporea. La indemnul Comitetului dinIa.0 se organizeaza comitete ale militarilor basarabeni i In alte unitAti de pe front 0 In garnizoane. LaBar lad, unde se afla statul major al armatei a 4-a ruse, ostasii basarabeni se intrunesc, la 12 mai 1917,la o adunare organizata de translatorul militar G.V. Madan 0 fac cuno0intA cu programul PartiduluiNational Moldovenesc publicat la Chi 0nAu la 9 aprilie, exprimand sustinerea acestui partid. Lasfar0tul adunkii a fost ales un Comitet ostasesc care a luat legAturA cu Comitetul din 1412.Secretarul Comitetului ostasesc din Bar lad, Anton Crihan, Ii amintea peste ani: Comitetul nostru,care se compunea din 16 persoane, a avut o activitate din cele mai lAudabile dat fiind cã membrii luidin chiar primele zile au 0 inceput sA cutreere, ca sA zic a5a, in lung 0 In lat frontul armatei a 4-atinand peste tot cu soldatii no§tri consfkuiri, formand comitete pe unitAti mai mici ..."13.

La 18 iunie se intrunesc la Roman reprezentantii osta0lor basarabeni din armata a 9-a rusAInfiinteazA Uniunea moldovenilor din armata a 9-a. Din comitetul de conducere al Uniunii fAceauparte: Gh. Pantea (pre§edinte), Botea (vice-pre§edinte), Artevschi (secretar), Varzaru, Botnare.Creatã cu scop national 0 cultural, aceastA Uniune schitase, in etapa initialk urmkoarele obiective aleactivitkii sale: unirea tuturor moldovenilor din armata a 9-a intr-o organizatie cu caracter cultural,identificarea numarului moldovenilor basarabeni i convocarea lor la o adunare generala in vedereaelaborkii programului §i tacticii comitetelor similare in vederea asocierii Intr-o singurA uniune atuturor moldovenilor din Rusia's. Uniunea osta0lor moldoveni din armata a 9-a a delegat la Chisinaupe pre§edintele Gh. Pantea ca sA intre In legAturA cu Comitetul Central al Partidului NationalMoldovenesc". in capitala Basarabiei Pantea participa la diverse adunki, duce, In numele PartiduluiNational Moldovenesc, tratative cu Ob0ea basarabenilor din Petrograd (condusA de P. Erhan), iar pe27 iunie participa la §edinta Comitetului executiv gubernial al Sfatului deputatilor tarani, uncleprime0e Inskcinarea de a face in numele organizatiei revolutionare demersurile necesare In vederea

8 A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 7, f. 22.9 Gherman Fantea, Rolul organizatiilor militare moldovenesti in actul Unirii Basarabiei,

Chisinau, 1932, p. 9.10 A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 7, fila 154; dosar 17, fila 6.

Ibidem, dosar 17, fila 2,7.12 Ibidem, dosar 1, fila 71-72.13 Arhivele Statului Ia.0, fond Vasile Harea, cota 54, f. 14.14 A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 1, f. 72.15 Ibidem, dosar 17, f. 13-14.

a-si

"

si

www.dacoromanica.ro

508 Eugenia Danu 4

transferdrii la Chisindu a unui regiment de rezervd alcdtuit mai mult din moldoveni si basarabeni dealte neamuri"16.

Un comitet ostAsesc functiona In regimentul 13 puscasi, unde numarul soldatilor basarabenidepasea cifra de 300 de oarneni. Presedinte era subofiterul I. Cernov17. Comitete ale militarilorbasarabeni au mai fost create in regimentul 14 puscasi (presedinte Gr. Cernei)18, in garnizoana de laSocola (presedinte P. ChicermanPiciormare), pe langd statul major al diviziei 15 infanterie19 s.a.Operatiile militare de pe frontul romanesc din vara anului 1917 au =anal pentru un timp activitatilepolitice in unitAtile aflate pe pozitiile de lupta. Astfel, in multe unitati ale armatei a 4-a rusdcomitetele ostasilor basarabeni s-au format abia in octombrienoiembrie 191720, iar comitetul la nivelde armata. la inceputul lunii decembrie 1917. Din Comitetul ostasilor basarabeni din armata a 4-afaceau parte 20 de membri, presedinte fiind sublocotenentul Rahlea, secretar Beduhovschi21. DesprenumArul organizatiilor politice nationale ale ostasilor basarabeni de pe frontul romdnesc putem vorbinumai in termeni aproximativi. 0 marturie in acest sens este faptul urmdtor: la Congresul soldatilor siofiterilor moldoveni basarabeni de pe frontul romAnesc (Iasi, 10-14 octombrie 1917) au participat 60de soldati si ofiteri, majoritatea dintre ei fiind delegati de cdtre comitetele ostasesti22.

Sfaturile si comitetele ostasilor basarabeni au activat o perioadd relativ restransd din aprilie1917 pand la inceputul anului 191823.

Activitatea comitetelor ostAsesti ale romanilor basarabeni se desfasura in stransd legaturd cucea a Partidului National Moldovenesc creat la Chisindu. Programul acestui partid, publicat la9 aprilie 1917, cu ansamblul sat' de revendicari (autonomia politica a Basarabiei, introducerea limbiibdstinasilor in toate institutiile de stat si obstesti, crearea armatei nationale s.a.) devenise o alduzdpentru toate organizatiile ostdsesti.

In vara anului 1917, din initiativa liderilor Comitetului din Iasi, se creazd Sfatul soldatilor siofiterilor moldoveni basarabeni de pe frontul romanesc, care indeplineste rolul de centru coordonatoral activitAtii organizatiilor militare moldovenesti de pe intreg frontul. Acest Sfat (cu sediul la Iasi)intrunea 180 de membri, alesi ate unul la 200 de militari basarabeni din garnizoana orasului Iasi siate un reprezentant de la alte comitete existente in raza frontului romanesc24. Ulterior in Sfat" aufost alesi suplimentar noi membri: die unul la fiecare 20 de soldati din garnizoana msä a orasuluiIasi25. Adunarea generald a Sfatului" a ales Comitetul Executiv, care avea obligatia sl traducd infapte deciziile adoptate. La inceput Comitetul Executiv al Sfatului deputatilor soldati si ofiteri

16 Cuvant Moldovenesc", 9 iulie 1917, No. 54.17 Arhivele Nationale Bucuresti, fond Ion Pelivan, dosar 360, f. 1.18 A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 17, f. 159.19 A.N.R.M. fond 727, inventar 2, dosar 17, f. 52.20 Ibidem, fond 159.21 Ibidem, fond 271.22 Ibin fond 271.23 La 20 februarie 1918 s-a autodizolvat Comitetul soldatilor si ofiterilor moldoveni basarabeni

din armata a 4-a rusd. Cele 142 de ruble, ramase necheltuite, au fost donate Societatii culturaleFAclia" din Chisindu (A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 17, f. 271). La 5 martie 1918, Inlegaturd cu terminarea demobilizarii armatelor rusesti", se autodizolvd Comitetul Executiv al Sfatuluideputatilor soldati si ofiteri moldoveni basarabeni de pe frontul romanesc. Este semnificativ faptul cdmijloacele financiare ale Comitetului ramase neutilizate (20 000 de lei) au fost oferite fondului pentrusustinerea studentilor moldoveni basarabeni de la Universitatea din Iasi (A.N.R.M., fond 727,inventar 2, dosar 17, f. 2/3).

24 A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 7, f. 99,125-126.23 Ibidem, f. 47.

www.dacoromanica.ro


moldoveni basarabeni de pe frontul romanesc se compunea din 10 persoane: Andrei Scobioala(presedinte), Vasile Tantu (secretar), I. Busdugan, CrAciunescu, CArAu, Ursu, Ciubuc, Crudu,Botnaru26. Dupa realegerile din 23 septembrie 1917, Comitetul Executiv era compus din 15 membri,pre§edinte find ales Gr. Cazacliu, iar secretar A. Ursu27. Din noiembrie 1917 IAA la dizolvare, Inmartie 1918, pre§edinte al Comitetului Executiv a fost sublocotenentul Gh. Nastase28.

in statutul Sfatului soldatilor i ofiterilor moldoveni basarabeni de pe frontul romanesc erauformulate urmAtoarele obiective: apararea intereselor culturale, nationale, reie§ind din principiullibertatii, egalitatii i fraternitatii; mentinerea disciplinei in armata; pregatirea recrutilor pentruserviciul militar in limba materna; colaborarea activA la schimbarea formei de guvernamant a Rusieiin republica federativA democratica pe baza uniunii unitatilor teritoriale suverane i autonome;predarea pamantului norodului muncitor In corespundere cu normele elaborate de viitoarea AdunareConstituanta a Rusiei29.

Membrii Sfatului" vizitau unitatile mai mici, indrumand comitetele locale §i ajutandu-le cusfaturi, indicatii etc.3° Activitatea de luminare politica §i culturald a soldatilor se afla in prim planulactivitatii comitetelor militarilor basarabeni. In prima serie de agitatori, care au vizitat Frontulromanesc in mai 1917, se afla i otnul de culturA Simion Murafa, mobilfzat intr-o unitate sanitad.Delegat de moldovenii din garnizoana orgului Odessa §i de Partidul National Moldovenesc dinCh4indu, cu mandatul Comitetului ostgilor basarabeni din Iasi, talentatul orator §i inflAcaratul patriotcare era S. Murafa a mers de la divizie la divizie, organizand adunari ale moldovenilor In zilele de 6,7, 8, 9 §i 10 mai. La aceste mitinguri au participat mii de romani basarabeni. ... Uniti intr-un singurdor §i gand, ei ascultau cu nespusA bucurie de la un frate in limba inteleasa de dan§ii despre nevoilelor, de invierea neamului, i indemnul la luptA pentru drepturile nationale i autonomie au gasit marerasunet In sufletele lor"31. Impresionati de cele aflate, osta§ii scriau celor de la ba.5tinA: Noi, osta.5iimoldoveni, adunati pe divizii de d-1 Murafa, dupä ce am vorbit de nevoile noastre §i ale tarii VAtrimitem indemnul nostru pentru lupta pe care ati pornit-o i fiti incredintati cA noi toti uniti intr-ungand vom sprigini pe luptAtorii no§tri pentru dobandirea sfintelor noastre drepturi"32. In lunileurmatoare au vizitat unitAtile In care se aflau contingente mai mari de basarabeni V. Tantu,I. Odobescu, Bivol, Ursu, Topaz, Popescu, Postolache i a1i agitatori toti cu mandate aleComitetului Executiv al Sfatului soldatilor i ofiterilor basarabeni de pe frontul romanesc. Dup.intruniri ei repartizau conationalilor lor foi volante i literaturA33.

Munca de agitatie era insotita, de obicei, de crearea unor noi comitete osta§e§ti. La una din§edintele Comitetului executiv al Sfatului soldatilor i ofiterilor moldoveni basarabeni de pe frontulromanesc membrul acestui Comitet, Ion Odobescu, raporta cA s-a aflat pe frontul diviziei a 4-a depuFa§i pentru a difuza literaturA §i a reu§it totodatA sh organizeze comitete moldovenesti in regimente§i la nivel de divizie. In continuare a prezentat copiile proceselor-verbale ale organizatiilormoldovenesti §i 87 de ruble bani adunati de soldatii moldoveni din divizia vizitatA pentrunecesitatile comitetului de front34.

Ibidem, f. 1.27 Ibidem, f. 164-165.28 Ibidem, dosar 17, f. 225, 235.29 Ibidem, dosar 7, f. 125-126; Cuvant Moldovenesc", 25 august 1917, No. 75.3° A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 17, f. 160.31 Ibidem, dosar 1, f. 70.32 Ibidem, dosar 1, f. 71; Cuvant Moldovenesc", 28 mai 1917, No. 42.33 A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 17, f. 35, 39, 41, 159, 180.34 Ibidem, f. 169-171.

Rasina,

www.dacoromanica.ro

510 Eugenia Danu 6

Printre materialele folosite In munca de propagare a ideilor nationale, de o larga. circulatie sebucura o compunere originald, elaboratA in iunie 1917 de cdtre Comitetul Executiv al Sfatului §iintitulatd sugestiv Cele zece porunci ale neamului moldovenesc". Acest material a fost difuzat prinfoi volante §i tiparit in ziare. Prin cele Zece porunci" autorii lor cdutau sd trezeascd sentimenteledemnitAtii nationale oprimate timp de 105 ani de dominatie ruseascd:

Nu uita cd e§ti moldovean §i cd trebuie sd ramai moldovean!Nu uita cA omul cinstit §i de§tept iube§te limba §i neamul On!Nu uita CA trebuie sd vorbe§ti cu fratii tdi numai moldovene§te!"35

La fel de laconic §i accesibil era formulatd revendicarea de bazd a mi§cArii nationale dinBasarabia autonomia politicd a provinciei:

Nu uita cd trebuie sd fli stdpan in Tara ta!Nu uita a trebuie sd lucrezi din toatA puterea ca Basarabia sd fie slobodd §i neatarnatd!Nu uita cd Intalnind pe fratele tau trebuie sA-i zici: Trdiascd Basarabia autonomd!"36.

Este semnificativd §i inscriptia Pe-al nostru steag e scris unire", aflata. pe o variantd amanuscrisului Poruncilor"37.

DatoritA activitdtii sale energice, Comitetul Executiv al Sfatului soldatilor §i ofiterilormoldoveni basarabeni de pe frontul romanesc devine tot mai influent, spre el se Indreapta zeci demesaje de sustinere §i adeziune. in scrisorile expediate, osta§ii cereau conduatorilor lor sA-i ajute sdorganizeze comitete moldovene§ti, sa le organizeze adundri" §i lectii", sd le expedieze carti, bropri§i ziare. Astfel de apeluri s-au primit de la osta§ul Gh. Florea din divizia 3 cavalerie38, de la soldatulA. Sarbu, din brigada 1e9 artilerie, de la Gr. Porubin (statul major al corpului 6 cavalerie)'.Comandantul regimentului 10 Turchestan de pu§ca§i se opunea Inflintdrii comitetului moldovenesc §iatunci osta§ii se adreseazd sublocotenentului A. Scobioala, pre§edintele Comitetului Executiv, curugdmintea sa. obtind pentru ei permisiunea de ali crea comitetul lor nationar".

Printre multiplele actiuni Intreprinse de comitetele osta§ilor basarabeni de pe frontul romanesctrebuie remarcatA implicarea acestora in contracararea actiunilor anarhice ale soldatilor revolutionariru§i de la Iasi din apriliemai 1917. Dupd ce Il elibereazd din detentie pe liderul P.S.D.R., H. Rakovski,revolutionarii din unitatile militare ruse se pregtesc sd rdstoarne ordinea legald din Romania. Prin foivolante ace§tia ii cheamA pe romani, acum, and armatele ruse sunt pe teritoriul tdrii lor, sA rdstoarnedu§manii lor de clasd", sA-1 detroneze pe Ferdinand"42. Regele se refugiazd din Iasi. Apeluri la calmadreseazd soldatilor ru§i generalul D. $cerbaciov, comandantul fortelor militare ruse de pe frontulromanesc. El cere osta§ilor sd nu se amestece in viata politica a Romaniei43. Un indenm la lini§te face§i ministrul de rdzboi al Romaniei, V. BrAtianu, care mentiona cd austro-germanii ii asmut pe ru§iimpotriva romanilor ca sd-i slAbeascA §i sd-i Infrangd §i pe unii §i pe altii".

35 A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 7, f. 18; Cuvant Moldovenesc", 1 iulie 1917, No. 56;$tefan Ciobanu, Unirea Basarabiei, p. 119-120.

36 Ibidem.37 A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 7, f. 18.38 Ibidem, dosar 17, f. 30.39 Ibidem, f. 166.40Ibidem, f. 12-13.41 Ibidem, f. 11.42 Ibidem, dosar 7, f. 59.43 Ibidem, dosar 1, f. 70." Ibidem.

www.dacoromanica.ro


Mare le istoric N. Iorga redacteazA un apel atre soldatii rusi in limba francezA. Militantiibasarabeni 1-au tradus in rush si 1-au difuzat printre razvratiti. Nu-i socialist adevArat sau democratacela care inceara sa impuie cu de-a sila unei natiuni schimbarile, pe care ea nu le vrea. CAcilibertatea fiecaruia trebuie sA aibA respectul cel mai delicat pentru libertatea altuia", povAtuiatacticos marele savant in apelul sAu catre fratii cetateni liberi ai Rusiei noi"45.

in aceste momente critice conducAtorii politici ai ostasilor basarabeni iau atitudine energicaimpotriva uneltirilor indreptate contra statului roman. Prin cuvantul viu i scris ei ii cheamA pecompatriotii lor sA nu dea ascultare provocatorilor, sa fie disciplinati, sA apere pamantul romanesc, shIndeparteze inamicul cat mai mult de hotarele provinciei natale Basarabia. Prin foaia volantA emisA

difuzatd de Comitetul moldovenilor din armata a 9-a se fAcea urrnatorul apel: Frati moldoveni!Ajutati-vA unul pe altul, ascultati nacialnicii (comandantii n. E.D.), aparati disciplina, fiti soldati nunumai cu numele, fiti cu inima, cu simtirea. Daca ne veti asculta pe noi, ca pe niste frati aidumneavoastrA mai mari, apoi vom apara i ara noastrA, si limba i toate drepturile noastre; da dacAnu ni-ti asculta pe noi, apoi vom prapadi tot ce am primit dupd slobozenie. Frati! Fiti cu inima curath,cu inima moldoveneasca, puneti gand la Dumnezeu i aparati sfintia ceia (subl. E.D.), de care noi amfost lipsiti 105 de ani"46. Pentru cititorii acestei foi volante nu era greu de intuit cA lucrul sfant, decare au dus lipsA 105 ani, nu este altceva deck patria lor istoricd Romania.

in ajunul inceperii operatiilor ofensive din iulie 1917, Comitetul Executiv al Sfatului soldatilorofiterilor moldoveni basarabeni de pe frontul romanesc difuzeazA mii de foi volante cu apelul:

Basarabia piere! Tara este in primejdie!... Jos trAdAtorii!... inainte! Pentru cinstea i libertatea TArii!De la Baltica i panA la Dunare toti moldovenii cu sfintenie sA-si puie viata pentru apararea Patriel si aneamului mbldovenesc!"47.

ManifestAri de solidaritate romaneascd pomite de la comitetele ostasilor basarabeni au avut locsi cu alte ocazii. La inceputul lunii iunie la Iai sosesc primele detasamente de voluntari romaniformate pe teritoriul Rusiei din randurile fostilor prizonieri de rAzboi din armata austro-ungarA. Lamitingul organizat cu aceastd ocazie, reprezentantul ostasilor basarabeni transmitea fratilor dinprovincia de peste Carpati un mesaj patruns de profunda simtire romaneascA. Frati ardeleni! seadresa el care voluntari NI transmit salutarile fratesti si sentimentele noastre de adevaratA sidesavarsita admiratie. Suntem fericiti cd datoritA Imprejurkilor, reprezentantii marilor puteri asistA lacea dintai infaptuire de unire, sanctionata azi In fata lui Dumnezeu, prin slujba religioask iar maine,inscrisA in tratatele politice cu varful baionetelor voastre. Aceastd solemnitate este simbolul dedragoste nemarginitA, ce Romania MamA insangeratd dar regenerata , face flilor ei ardeleni, careredesteptati i constienti de existenta lor, Intr-un avant sublim si maret iau arma pentru croi drumprin dusmanul de secole, ca sA respire aerul libertAtii, si se afirmA ca rasa viguroasA, care trebuie sAtrAiascA pe vecie..."48.

Pe masurA ce evenimentele politice la est de Prut se precipitau, ostasii basarabeni se ardtau totmai ingrijorati de viitorul provinciei natale, de problemele care polarizau atentia societatii basarabene.Comitetul Executiv al Sfatului soldatilor i ofiterilor basarabeni de pe frontul romanesc urmarea cucea mai mare cointeresare problemele scolii nationale institutie de prima importanta in stat. LaCongresul InvAtAtorilor moldoveni din Basarabia (ChisinAu, 25-28 mai 1917), care urma sA decidh. Ince limba si in ce alfabet vor invdta copiii din Basarabia in anul de studii 1917-1918, au fost delegaticei mai buni oratori i militanti de vazA ai ostasilor basarabeni de pe Frontul romanesc: I. Buzdugan,Gr. Cazacliu, S. Murafa. Fostul invatator Ion Buzdugan a fost Imputernicit de cAtre organizatorii

45 Ibidem, f. 74.46 Ibidem, dosar 7, f. 61.47 Ibidem, f. 21,67.48 Ibidem, dosar 7, f. 31.

si

si

,

a-si

www.dacoromanica.ro

512 Eugenia Danu 8

congresului sa prezinte, la sedinta din 26 mai, raportul in problema alfabetului chestiune dificila cecrea mari disensiuni in randurile dascalimii. Dupa discutii aprinse de cateva ore, congresistii auacceptat propunerea raportorului I. Buzdugan si au decis introducerea alfabetului latin in scolileromariesti din Basarabia de la 1 septembrie 1917. 49

Alarmat de faptul ca se apropie Inceputul noului an scolar, iar scolile din Basarabia nu suntpregatite sä Inceapa invatatura in limba materna, Comitetul Executiv al Sfatului adreseaza, la30 august 1917, un memoriu ate Comisia scolara moldoveneasca a Zemstvei guberniale aBasarabiei, prin care-i aduce la cunostinta dorintele lui de ordin scolar" i cere din nou ca inceparidcu toamna aceasta sa se deschida pretutindeni in Basarabia scoli moldovenesti de toate treptele in carefiii neamului nostru sä poata invata stiintele trebuincioase in dulcea limba a mamei. Dac . pentrupornirea acestor scoli nu se vor gasi destui invatatori i profesori moldoveni, Comisia scolara aZemstvei sä ia numaidecat masuri si sa fie adusi in Basarabia pentru acest an scolar invatatoriiprofesorii romani din Transilvania si Bucovina care se afla in Rusia ca refugiati i prizonieri derazboi, iar pana la inceputul anului scolar 1918-1919 sa se pregateasca invatatori i profesorimoldoveni in numar deajuns la un curs anume de un an de zile"50.

Vasile Harea, secretarul Comisiei scolare moldovenesti a Zemstvei guberniale din Basarabia,cauta sä risipeasca temerile expuse in memoriul ostasilor de pe front, aducandu-le la cunostinta cämasurile pentru nationalizarea scolii din Basarabia, aratate in declaratiunea pomenita se infaptuiescaci de zemstvo-ul treptat" si cA comisiunea aduce cele mai calduroase multumiri pentru dorinteleostasilor romani din Basarabia"51.

Peste o luna, la 30 septembrie 1917, Comitetul Executiv al Sfatului soldatilor i ofiterilorbasambeni adreseaza un nou memoriu Comisiei scolare moldovenesti de la Chisinau, prin care staruieasupra necesitatii urgente de a pregati in cursul anului 1917 profesori moldoveni i pentru coIiIesecundare (gimnazii, scoli normale, seminar teologic s.a.)52.

Insa preocuparea de capetenie a organizatiilor ostasesti moldovenesti a constituit-o luptapentru obtinerea autonomiei Basarabiei etapa importanta pe calea unirii ei cu Patria mama. Lainceputul lunii iulie 1917 Sfatul soldatilor i ofiterilor basarabeni de pe frontul romanesc revineasupra scopurilor activitatii sale si la 12 iulie 1917 adopta o Declaratie ce continea un program realistde obtinere a autonomiei. Pornind de la constatarea c fiecare popor are dreptul aji hotari soartaluand in seama trecutul, asezarea i neamul locuitorilor Basarabiei i dorinta norodului de a aveadeplina autonoinie", Declarafia chema toate partidele nationale, politice, organizatiile obstesti,profesionale s.a. din Basarabia sã participe la intemeierea 1a Chisinau a Sfatului Tarii, in care sa intreimputernicitii norodului de la toate partidele politice proportional numarului fiecarui norod celocuieste in Basarabia". Sfatul Tarii urma sa fie creat in scopul elaborarii proiectului autonomieiBasarabiei in componenta Rusiei federative democratice. In partea sa finala, acest documentimportant continea un sir de revendicari ce urmau sa fie infaptuite imediat de catre autoritatileBasarabiei: formarea unitatilor militare nationale i dizlocarea acestora in Basarabia pentru apreintampina dezmatul i violenta bandelor de jefiiitori; introducerea in colile primare, secundare,duhovnicesti, profesionale a invatamantului in limba materna; introducerea limbii romane inactivitatea tuturor institutiilor publice; organizarea la Universitatea din Odessa a catedrelor de istorie

limba moldoveneasca"53.

49 Scoala Moldoveneasca", 1917, No. 3-4.50A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 7, f. 100.511bidem, f. 206.521bidem, dosar 16, f. 22.531bidem, dosar 7, f. 150.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

9 Osta§ii basarabeni pe frontul romanesc 513

Pentru a fi adua la cuno§tinta opiniei publice din Basarabia, Declaratia Sfatului soldatdor fiofiterilor basarabeni de pe frontul romdnesc a fost publicata in ziarul Cuvant Moldovenesc"54 §i inpresa rusa. din Chi§inau55. Tuturor delegatilor comitetelor osta§e§ti li se recomanda a se condua inmunca lor de agitatie de revendicarile formulate in acest document-program §i sa lupte pentrutraducerea lor in viata. Pentru exemplificare citAm din mandatul care i-a fost inmanat lui I. Buzduganin calitatea sa de delegat al Sfatului soldatilor §i ofiterilor basarabeni de pe frontul romariesc inComitetul Central Executiv Moldovenesc din Chi§inau: Anexand la aceastA decizie Declaratia de pe12 iulie 1917 Sfatul deputatilor soldati §i ofiteri moldoveni basarabeni de pe Frontul romanesc va damisiunea a cereti insistent de la autoritatile locale in persoana Comitetului executiv gubernial,Zemstvelor56 de judge §i celei guberniale §.a. traducerea in viata a principiilor ekpuse in Declaratie.

in continuarea Declaratiei Sfatul a decis: sa organizati masele poporului din Basarabia, §ianume: in ora§e, sate §i atune a organizati comitete ale taranilor la nivel de sat §i plasA dintrelocuitorii moldoveni, pentru apararea intereselor nationale conform principiului autodeterminariipopoarelor proclamat de marea revolutie rusk adia pentru obtinerea autonomiei politice, nationale §iteritoriale depline §i ca urmare a acesteia crearea Consiliului Suprern al Basarabiei ... Pentru acontracara anarhia contrarevolutionara §i teroarea Sfatul vA incredinteaza misiunea sa convocatiadunari ale satenilor, congrese ale tAranilor in judete §i alte adunari, la care a aduceti la cuno§tintalocuitorilor revendicarile Declaratiei §i deciziile Sfaturilor deputatilor moldoveni basarabeni de peFrontul romanesc, §i, a sustineti principiile, care se ea la baza Declaratiei §i a hotararilor Sfaturilor,§i aplicand pe larg imputemicirile de care dispuneti a obtineti peste tot introducerea in viata aprincipiilor expuse in Declaratie §i In mandatul de fata..."57.

Cu toate eforturile depuse, rezultatele muncii comitetelor osta§e§ti ale romanilor basarabeni nuerau, in opinia liderilor lor, satisfaatoare. Provincia lor natala se confrunta cu marl probleme, sufereaIndeosebi din cauza manifestarilor anarhice, In timp ce demersurile §i declaratiile lor trimise de pestehotarele ei prea putin inpuentau evenimentele. in aceasta situatie, comitetele osta§ilor basarabeni depe frontul romanesc tind a stabileasa contacte cu organizatiile moldovene§ti din Chi§indu §i Odessa,in vederea unirii eforturilor tuturor organizatiilor nationale moldovene§ti. Este semnificativa, in acestsens, scrisoarea lui V. Tantu atm moldovenii din garnizoana oraplui Odessa. Comitetul osta§ilorbasarabeni de pe Frontul romanesc se spunea In scrisoare , con§tient de importanta evenimentelorprin care trecem §i necesitatea de a uni toate organizatiile nationale §i politice pentru a lucra in acordspre izbanda ideilor democratice §i nationale, se adreseaza ate Comitetul Partidului NationalMoldovenesc din Odessa cu dorinta frateasa a ne unim §i a lucram impreuna... Nadajduim aglasul nostru va fi auzit §i pe viitor vom lupta umAr la umar pentru izbanda idealului national. SecretarTantu"58. Comitetele ostA§e§ti de pe frontul romanesc trimit In Basarabia mai multi delegati pentru ase documenta asupra situatiei reale §i a propaga revendicarile nationale referitoare la autonomie,§coalA nationala, armata teritoriala §.a. Printre ace§ti delegati s-au aflat Gh. Pantea, V. Tantu,A. Crihan, I. Buzdugan. Rapoartele prezentate de ace§tia la revenirea lor din Basarabia descriu tablouldezolant pe care-I reprezenta provincia de ba§tina, unde activau nestingherit diverse persoane cutrecut obscur, rusificatorii de ieri §i elementele anarhice. Constatand a la Chi§inau nu exista nici oorganizatie militara moldoveneasca, in timp ce populatia suferea din cauza abuzurilor soldatilor ru§idezertori, sau a celor igiti de sub controlul comandantilor, frunta§ii organizatiilor militare

54 Cuvant Moldovenesc", 2 august 1917, No. 64.55 Svobodnaia Bessarabia", 3 august 1917, No. 92.56 Zemstva organ al autoadministrarii locale in Imperiul rus.57 A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 7, f. 78.58 Ibidem, f. 45.59 Ibidem, f. 2, 9, 10, 33-35, 54, 78, 122-123.

www.dacoromanica.ro

514 Eugenia Danu 10

moldovenesti de pe frontul romanesc ajung la ideea ca e necesara crearea unui organ central almilitarilor moldoveni chiar in capitala provinciei la Chisinau. Conform unor mArturii, propunerea avenit din partea Comitetului militarilor moldoveni din arrnata a 9-a rusk find sustinuta de axemilitantii de la Iasi si de la Odessa60.

Primii delegati ai viitorului Comitet Central Executiv Moldovenesc de la Chisinau, Gh. Panteasi P. Varzaru, au fost desemnati la Iasi de ate Comitetul Executiv al Sfatului soldatilor i ofiterilorbasarabeni de pe frontul romanesc la mijlocul lunii iulie 191761. V. Tantu soseste la Chisinau la19 iulie 1917, avand mandatul de a lua cunostinta cu activitatea institutiilor obstesti nationale sipolitice62. Venind la Chisinau cu imputerniciri oficializate prin mandatele respective, Gh. PanteaV. Tantu convoacd la 23 iulie 1917 o intrunire a reprezentantilor militarilor moldoveni de pe frontulromanesc si din garnizoanele Chisinau si Odessa. Prezidata de V. Tantu, adunarea intemeiaza ComitetulCentral Executiv Moldovenesc in urmatoarea component/ Gh. Pantea (presedinte), P. Varzaru siP. Harea (vice-presedinti), C. Varzaru si M. Nitren (secretari), A. Crihan, C. Starodubschi, I. Plesca,V. Zubac, V. Andronic, I. Afteni, G. Barba., I. Volovatic-Golovatic63. Ulterior nurnarul membrilornoii formatiuni politice nationale a sporit cu mai multe zeci de militari moldoveni.

Scopul Comitetului Central Executiv Moldovenesc era unirea actiunilor tuturor organizatiilormilitare moldovenesti de pe front si din garnizoanele din spatele frontului, coordonarea actiunilornationale in vederea obtinerii autonomiei Basarabiei intr-un rastimp cat mai scurt.

Pentru a declara autonomia Basarabiei si a pune bazele Sfatului Tarii organul legislativ alprovinciei autonome Comitetul Central Executiv Moldovenesc si-a asumat responsabilitateaconvocarii la Chisindu a Congresului Militar Moldovenesc din 20-27 octombrie 1917. Aceastainitiativa s-a bucurat de sprijinul energic al Comitetului Executiv al Sfatului soldatilor i ofiterilorbasarabeni. Primind la 10 octombrie avizul Comitetului Central Executiv Moldovenesc din ChisinAureferitor la aprobarea de catre Cartierul General al armatei ruse a convocarii la 20 octombrie 1917 InChisinau a Congresului Militar Moldovenesc", Comitetul Executiv al Sfatului soldatilor i ofiterilorbasarabeni publicA in ziarele de front apelul Catre soldatii qi ofiterii moldoveni, prin care acestia erauinstiintati despre convocarea la 20 octombrie la Chisinau a Congresului Militar al ostasilor moldovenisi se preciza ca fiecare unitate trebuie sa delege la Congres reprezentantii sai65. in acelasi timpComitetul Executiv solicita toate organizatiile obstesti din armatele ruse si pe comandanti sa facapublicitate cat mai larga despre timpul si locul convocarii Congresului, sa acorde soldatilor siofiterilor moldoveni sprijinul necesar in timpul alegerii i trimiterii reprezentantilor lor la Congres66.

La reusita lucrarilor Congresului Militar Moldovenesc au contribuit cu munca lor energica maimulti delegati de pe frontul romanesc: V. Tantu, Gr. Cazacliu, Gh. Nastase, P. Chicerman(Piciormare), Buga67. Gh. Nastase i Buga au fost alesi in prezidiul Congresului. In timpuldezbaterilor, pledoarii inflacarate pentru autonomia Basarabiei au rostit I. Buzdugan, V. Tantu,Gh. Pantea iar in rezolutiile Congresului Despre autonomia Basarabiei 5i Despre Sfatul Tarii cuusurinta pot fi gasite idei si principii preluate din Declaralia Comitetului Executiv al Sfatuluisoldatilor i ojiterilor basarabeni de pe Frontul romanesc de la 12 iulie 1917, In care era schitataforma si baza alcatuirii Sfatului i68.

60Gherman Pantea, op.cit., p. 13.61 A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 7, f. 9, 55, 56.62 Ibidem, f. 10.63 Ibidem, f. 38.64 Ibidem, f. 44.65 Ibidem.66 Ibidem.67 Ibidem, f. 274.

Unirea Basarabiei qi Bucovinei cu Romania. Documente, Chisinau, 1995,Soldatul Moldovan", 1917, Nr. 9, 11 noiembrie; Gh. Pantea, op. cit., p. 9.

P. 48-57;

It

5.a.,

o

www.dacoromanica.ro

11 Ostasii basarabeni pe frontul ro-manesc 515

Tn finalul Congresului Militar Moldovenesc, Vasile Tantu a fost desemnat presedinte al Birouluide organizare a Sfatului Tarii. Acest Birou a desfasurat o munca colosala pentru a asigura convocareaparlamentului Basarabiei autonome in ziva preconizata 21 noiembrie 1917. Printre cei 32 de deputatialesi in Sfatul Tarii de catre Congresul Militar Moldovenesc se aflau fruntasii miscarii nationale de pefrontul romanesc V. Tantu, Gh. Pantea, I. Buzdugan, Zberea. La 18 noiembrie, din partea ostasilorde pe frontul romanesc in Sfatul Tarii au fost alesi suplimentar Inca trei deputatiA. Scobioala, Gr. Cazacliu, G. Mare69. La 1 martie 1918 organizatiile militarilor basarabeni de pe frontulromanesc au mai primit doua mandate in Sfatul Tarii, deputati devenind Gh. Nastase i Serbulenko70.

Evocand rolul decisiv al ostasilor basarabeni de pe frontul romanesc in crearea Sfatului Tarii,Vasile Tantu mentiona in cuvantarea sa la sedinta solemna de inaugurare a lucrgrilor Sfatului Tarii, la21 noiembrie 1917: Domnilor deputati!... Salut Sfatul Tarii in numele acelor eroi moldoveni, caredeparte de tara noastra au dus in pieptul lor ideea Sfatului Tarii. Luptand pe front noi visam acestorgan si ii asteptam cu nerabdare, el nu se arata. Atunci noi, ostasii, ne-am hotarat sa venim laChisinau, ca sa incepem lupta pentru aceasta opera mare"71.

Odata cu schimbarea situatiei militaro-politice de la inceputul anului 1918 Comitetelesoldatilor i ofiterilor basarabeni de pe frontul romanesc ii Inceteaza activitatea.

Prin contributia la trezirea constiintei nationale a miilor de osi.asi, prin influenta exercitataasupra evolutiei evenimentelor politice din Basarabia, prin lupta consecventa pentru transpunerea inviata a ideei autonomiei, comitetele ostasilor basarabeni de pe frontul romartesc au inscris o filamemorabila in istoria miscarii de emancipare nationala a romanilor de la est de Prut, au netezitdrumul pentru infaptuirea idealului national major.

69 A.N.R.M., fond 727, inventar 2, dosar 17, f. 154.70 Ibidem, f. 272.71 Ibidem, dosar 21, f. 1-14; Patrimoniu", Chisinau, 1990, nr. 1, P. 166.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ARHIVA INSTITUTULUI DE ISTORIENICOLAE IORGA"

SEDINTA DE SECTIE DIN 28 DECEMBRIE 1951

SERBAN PAPACOSTEA

In primii ani ai regimului comunist, in vremea cand in istoriografia romana legea o facea MihailRoller, in Institutul de Istorie i Filozofie al Academiei Republicii Populare Romane se instituiseobiceiul ca la fiecare sedinta a sectiilor de specialitate sa fie prezentatd, pe langa o comunicare stiintifica,

o lucrare a istoriografiei sovietice din domeniul de specialitate al respectivei sectii. Numit in corpulcercetatorilor auxiliari ai institutului in toamna anului 1951, am intocmit la randul meu o astfel deprezentare in cadrul sedintei de lucru a Sectiei de Istorie Medievala, care se afla la acea data subconducerea doamnei Letitia Lazarescu-Ionescu. Am ales spre prezentare un articol referitor la campaniacneazului rus Sviatoslav la Dunarea de Jos la sfarsitul secolului al X-lea. Articolul, datorat istoriculuisovietic P. Carascovschi, fusese publicat in revista Voprosi Istorii" nr. 8 din 1951 si tradus in limbaromana In Analele romano-sovietice" in care se republicau lucrarile considerate a fi cele mai valoroaseale istoriografiei sovietice. Se avea in vedere, desigur, reeducarea pe aceasta cale a istoricilor romaniin spiritul marxism-leninismului si, mai ales, al dragostei fata de Uniunea Sovietica.

M-am straduit sa elimin din prezentarea facuta pasagiile propagandistice cele mai stridente, deexaltare a rolului permanent eliberator al actiunilor militare ruse in raport cu popoarele din sud-estulEuropei, retinand doar datele care se puteau sustine stiintific. Profesorul Nicolae Banescu, excelentcunoscator al surselor bizantne, a avut insa curiozitatea sa citeasca in intregime articolul autorului sovietic.In luarea sa de cuvant a dat in vileag, pe baza textelor bizantine necitate de autor, realitatile crude aleexpeditiei cnezului rus i masacrele comise din ordinul lui In randurile bulgarilor, dupa care a facut referireprin comparatie la comportamentul trupelor sovietice in Romania la sfarsitul celui de al doilea razboimondial. Luare de pozjtie care a declansat inevitabil reactia violenta a conducatoarei sedintei. Intre altele,aceasta a folosit cuvantul de huliganism pentru a caracteriza luarea de cuvant a lui Nicolae Banescu.

Textul procesului-verbal al sedintei, deosebit de util pentru a intelege conditiile in care sedesfasura atunci activitatea istoricilor romani, nu transmite decal o versiune palida a tensiunii care adominat acea adunare a medievistilor din institut. Dintre participantii la aceasta sedinta mai sunt inviata Octavian Iliescu, Petre $. Nästurel si Paul Cernovodeanu.

In vara anului urmator a inceput marea epurare a institutului dirijata de Mihail Roller. Celdintai a cazut victima Nicolae Banescu; in luna decembrie a fost inlaturat, dupa numerosi alticercetatori, i autorul randurilor de fatd.

SEDINTA DE SECTIE DIN 28 DECEMBRIE 1951: REFERATUL PREZENTAT DESERBAN PAPACOSTEA ASUPRA ARTICOLULUI LUI P. CARASCOVSKL RELA THLE

RUSO-BULGARE .1N TIMPUL RAZBOAIELOR BALCANICE ALE LUI SVIATOSLAV

Ordinea de zi:

1. Referatul tov. Serban Papacostea despre Relatiile ruso-bulgare in timpul razboaielorbalcanice ale lui Sviatoslav" de P. Carascovski din Voprosi Istorii" nr. 8 (1951).


www.dacoromanica.ro

518 Arhiva Institutului de Istorie N. lorga" 2

2. Planul de lucru al Sectiei pe trei luni.3. Diverse.

1. Referat asupra comunicarii istoricului sovietic P. Cari5covski Relatiile ruso-bulgare inperioada rdzboaielor balcanice ale lui Sviatoslav".

Referatul incepe cu o succintd prezentare a evenimentelor petrecute in peninsula BalcanicA dela declamarea rdzboiului bulgaro-bizantin !An d. la retragerea Rqilor din Bulgaria in urma infrangeriide la Silistra.

Istoricul Card§covski in comunicarea sa 4i propune sd dovedeascA:

a) Existenta unei aliante bulgaro-ruse, aliantO incheiatO dupd cea de a doua campanie moesiaa lui Sviatoslav §i care a durat Oita la asediul Silistrei de ate bizantini. Autorul scoate in relief toateinformatiile pe care ni le oferA cronicile bizantine, privitor la colaborarea militard ruso-bulgara. Deasemeni el se refera la informatia privitoare la atitudinea lui Sviatoslav fatA de tarul bulgar Boris pecare 1-a lOsat sä poarte insemnele regale.

De asemenea sunt explicate §i conciliate cu teza de mai sus informatiile privitoare lamasacrarea de cdtre Rusi a Bulgarilor. Cea dintai informatie se refera la asediul Filipopolei ai cAruilocuitori au rezistat inddrjit impotriva lui Sviatoslav find in cea mai mare parte filo-bizantini, §i ceade a doua la asediul Silistrei, in timpul cdruia Sviatoslav a executat 300 de boeri bulgari suspectandu-ide a avea simpatii filo-bizantine. Asa dar masacrele nu s'au produs cleat in cloud momenteexceptionale ale desawrarii razboiului ruso-bizantin.

b) Cea de a doua tezA se refera la intentiile lui Sviatoslav, care nu poate fi considerat, a.5a cumse facea in trecut, un simplu mercenar bizantin, ci urmarea scopuri politice independente. OdatA venitin peninsula BalcanicA el s'a decis sA nu o mai pardseascA, fapt care constitue cauza principald adeclanOrii conflictului ruso-bizantin. inainte de inceperea luptelor Sviatoslav 4i manifestA chiarintentia de a cuceri Constantinopolul §i de 'a izgoni pe Bizantini in Asia. El devine astfel succesorultarului Simeon.

In referat se accentueazA insemndtatea deosebitO pentru trecutul tarii noastre a acestui prim contact,inregistrat de izvoare, intre populatia trdind in Dobrogea i chiar la nordul DunArii §i poporul rus.

IntrebariTov. Gh. Cront: daca studiul sovietic mentioneazd populatia vlaha ca participana la viata

politica?

Tov. L. Ldzarescu-Ionescu: daca izvoarele amintesc o colaborare liber consimtita intre Bulgari§i Rusi, sau o intelegere prealabild intre tar §i Sviatoslav? DacA mai existA i astAzi divergente inliteratura istoria sovieticA cu privire la problema expeditiei lui Sviatoslav? Cum se reflectA luptele luiSviatoslav din Bulgaria in Povestea vremurilor de demult?

Reispunsuri:Tov. Referent aratd ca §tirile privitoare la expeditia lui Sviatoslav nu cuprind referinte

privitoare la populatia vlaha, ci doar informatii asupra ora§elor dincoace de Dunare. Izvoareleamintesc despre o colaborare ruso-bulgard, insd cronicarul Leon Diaconul precizeaza cä numai in fazafinala a luptelor §i anume la asediul Silistrei, Sviatoslav a fost silit A. omoare 300 cApetenii bulgare,

sa supravegheze populatia, de teama tilddrii. Astazi nu mai existd divergente in istoriografiasovietica in problema lui Sviatoslav, dominand parerea ilustrului savant Grekov ca viteazul kneazrus a urmat un plan politic bine chibzuit de a-si intemeea un stat puternic in partile Balcanilor.Povestea vremurilor de demult" prezinta expeditia lui Sviatoslav cu un caracter de aparare a unor tOridepartate de Kiev.

si

www.dacoromanica.ro

3 Arhiva Institutului de Istorie N. Iorga" 519

DISCUTII:

Tov. Gh. Cront: remara sarguinta referentului si felul in care si-a Indeplinit sarcina, darconsiderd cd d-sa trebuia sd prezinte paralel pe de o parte parerile istoriograflei burgheze in problemalui Sviatoslav, iar pe de alta tezele juste ale istoriografiei sovietice, bazate pe conceptia materialista aistoriei. Oglindirea nefavorabild expeditiei vitejilor ostasi rusi in cronicele bizantine este specifiedacestor izvoare pline de partialitate, exponente ale punctului de vedere al claselor dominante.ingamfatii cronicari bizantini dAdeau tuturor popoarelor deosebite de Greci, termenul degradant debarbari", termen ce a influentat istoriografia burghezd care I-a adoptat in conceptille sale nestiintificecu privire la relatiile dintre populatiile slave si Bizantini.

Figura lui Sviatoslav apare ca aceia a unui sef de stat organizat, nu ca a unui mercenar, fiindtratat pe picior de egalitate cu Bizantinii, cu care Incheiase dealtfel tratate. Tov. referent n'a insistatasupra rolului diferitelor clase ale poporului bulgar In lupta dintre Rusi si Bizantini; Sviatoslav a avutlegdturi cu feudalii bulgari, ostili incapabilului tar Boris II, ei erau Insd oscilanti, inclinand pand lasfarsit cAtre Bizantini; in schimb pdturile sarace ale Bulgarilor au fost in mod sigur aldturi de Rusipand la capdt. Cand Sviatoslav a fost asediat In Silistra, aldturi de dansul a fost patriarhul bulgarDamian, reprezentant al populatiei ce aspira la eliberarea sa de sub jugul bizantin. in sfarsittov. Cront, ar fi dorit ca sd fie mentionat mai stdruitor rolul Vlahilor in aceea perioadd, deoarecereprezentau o fortA politica activd.

Prof. N. Banescu: considerd izvor de prima mand pentru expeditia lui Sviatoslav pe LeonDiaconul, participant activ la desfasurarea evenimentelor; socoteste foarte exacta afirmatia istoriculuisovietic cd Sviatoslav a dorit sd se intoarca la Pereiaslav dar se indoeste cd acesta ar fi avut intentia saintemeeze un imperiu la sudul Dundrii, ci cd ar fi rdspuns chemdrii bizantine in calitate de aliat;subliniazd deasemenea eroismul ostasilor rusi care au preferat sd moard la Pereiaslav, cleat sdcapituleze In fata Bizantinilor. Prof. Banescu rezumd apoi faptele istorice relative la revenirea luiSviatoslav in Bulgaria si imprejurdrilor In care s'a produs acest eveniment; aratd. importantaeconomicA a orasului Pereiaslav care 1-a atras pe Sviatoslav. D-sa crede deasemenea cd n'a fost oaliantd bine precizatd intre Bulgari si Rusi cd aldturi de Sviatoslav n'ar fi fost deck o parte afeudalilor bulgari, nemultumiti de slAbiciunea tarului bor. Crede cd femeile care se aflau printre ostasiilui Sviatoslav la Silistra, luptand cu vitejie alAturi de barbati, erau tot de origine rusd. in srarsitconsiderd cd impdratul bizantin Joan Timiskes s'a purtat mdrinimos cu tarul bulgar Boris care fusesetinut in captivitate de Sviatoslav, dar atitudinea sa nu 1-a impiedecat sd-1 detroneze pe tandrul tar sisd-1 aducd pe langd sine la Constantinopol.

Rempunsuri:Tov. Papacostea accept& observatiile tov. Cront, dar precizeazA cd nu s'a preocupat de

atitudinea istoriografiei burgheze in problema lui Sviatoslav, deoarece aceasta se reducea intotdeaunadoar la expunerea influentei bizantine exercitatd asupra popoarelor slave. I se pare Insd subreddipoteza cd patriarhul bulgar ar fi avut adeziunea poporului, care in general aderase la forma religioasdprotestativd a bogomilismului; nu a mentionat pe Vlahi, deoarece ei n'au fost amintiti In izvoareleexpeditiei lui Sviatoslav in Balcani. Considerd completdrile aduse de prof. BAnescu interesante, dar nupoate accepta afirmatia cd Timiskes ar fi avut o atitudine generoasa fatA de Bulgari, mai ales cd le-a sianexat mai tarziu, tara.

ComplectariToy. Gh. Diaconu, criticd atitudinea tov. prof. Banescu care a folosit in completarile aduse,

termenul de barbari" imprumutat din cronicarii bizantini, referindu-se la populatiile slave socotind atrebue inlAturat din vorbirea stiintificd acest termen impropriu; deasemenea socoteste a trebuiascoasd in relief alianta dintre pAturile sarace ale populatiei bulgare si ostasii rusi ai lui Sviatoslav.

www.dacoromanica.ro


Toy. P. Neisturel, socoteste interesante informatiile in legAtura cu orasele de dincoace deDunare si mai ales cu Constantia, dar in privinta caracterului etnic al populatiei acestor regiuni,problema nu este Inca. complet lamuritA. Cronicarii bizantini denumeau aceste populatii cu termenulvag de mixo-barbari", prin care intelegeau pe Pecenegi, Cumani, dar probabil i pe Vlahi. Izvoarelemai amintesc si de o aliantA intre Sviatoslav cu Ungurii si Pecenegii, i ii pune intrebarea dacASviatoslav n'a fost aprovizionat cu gram de cAtre acestia din urind.

Tov. Banescu, revine, precizand cA Pecenegii ne fiind o populatie asezatA nu puteau sA-iprocure grane lui Sviatoslav, ci mai de grabd se poate crede CA populatiile *tinge dela Dundre seindelctniceau cu aceastA operatie.

Tragand concluziile,Tov. L. LAzArescu-Ionescu aratA cd Sectia de istorie Medie isi insuseste politica ferma de

crestere a cadrelor tinere si insusi referatul prezent a fost alcdtuit de un tar& nou venit in sectie. D-sasubliniazA munca constiincioasA a tov, referent in rezolvarea problemelor puse i socoteste efortuldepus ca laudabil, totusi tov. Papacostea a fost furat de povestirea evenimentelor i n'a adancit inprofunzime articolul istoricului sovietic. Pentrucd nu s'a tinut prea aproape de text, i-au scapat celedoud teze fundamentale leniniste, a caror aplicare a constituit ins Asi fundamentul studiului i anume:orice rAzboi este strans legat de regimul politic dela care el pomeste" (Lenin, Opere, vol. XXI,ed. rusA p. 364) si cd trebueste studiatd toga. politica intregului sistem al statelor europene inraporturile lor economice i politice ca sa putem intelege cum din acest sistem a decurs in modinevitabil razboiul mentionat" (ibid., p. 365).

Tov. LAzArescu-Ionescu criticd pe tov. Papacostea cA n'a incercat sa combatd parereaistoriografiei burghezo-mosieresti a Rusiei tariste care considera Bizantul ca un soare ce radiaatragea in orbita sa popoarele din sud-estul Europei. Aceasta conceptie anti-stiintificA si anti-patrioticd a dominat si la noi in tail i unii istorici, pentru a-si justifica pozitiile lor injuste, au apelat.doar la simple citate din cronicile bizantine, Para a le interpreta insd in mod critic. Astfel, d-sa criticacitatele invocate de prof. BAnescu ca argumente, deoarece ele n'au fost deloc interpretate, stiindu-seprea bine cA analitii bizantini oglindeau in opera lor numai punctul de vedere al clasei dominante.Importanta cronicilor bizantine nu trebue supra-apreciatd, iar lectura lor trebue sa fie mai ales insotitdde explicatii. In primul rand, se analizeazd conditiile interne create de structura economico-socialA,cronicele i analele strAine find elemente de studiu foarte importante, dar care trebuese insainterpretate. In ceeace priveste suma de bani acordatA lui Sviatoslav de Bizantini, aceasta era cu totulinsuficientA pentru a acoperi cheltuelile expeditiei, astfel Inc& nu se poate admite ca Sviatoslav a fostcomandant de osti in serviciul Bizantului, ci din contra figura sa se reliefeazA din izvoare ca aceea aunui chibzuit conducdtor ce urmarea un plan politic bine determinat.

Bizantul n'a putut adopta o atitudine ingamfata fatA de Sviatoslav, deoarece nu in toatecazurile isi putea permite sA sustie o pozitie falnica. NA. de asa ziii sdi inferiori, barbarii". In ceea cepriveste atitudinea lui Timiskes fatd de tarul Boris: ea nu a fost deloc generoasA, asa cum au cantat s'oprezinte prof. Bänescu, ci fatarnicd i rAuvoitoare, deoarece ei ii ocupa tara, iar Boris al II-lea esteadus la Constantinopol; atitudinea lui Timiskes contrasteazd cu aceea a lui Sviatoslav care a tinut peBoris inteo captivitate foarte blanda, lasandu-i chiar insemnele imperiale. Deasemenea, d-sa gasesteimproprie intrebuintarea termenului de capitulare" pentru a desemna sfarsitul luptei dela Silistra.Tov. LazArescu continuA, arAtand cd tov. Papacostea n'a cAutat sa aprofundeze contradictiileantagoniste din sanul societAtii bulgare i pozitia boerilor fata de conflictul ruso-bizantin. Acestreferat are importantA i pentru istoria patriei noastre, astfel incat tov. Papacostea putea sA interpreteze

sA scoatd mai mult in evidentd stabilirea primelor legAturi intre asezarile dunArene ale populatieitrAind pe teritoriul actual al R.P.R. i ostasii rusi ai lui Sviatoslav. Cronicile rusesti aratA dealtfel,

si

si

www.dacoromanica.ro


adevaratul caracter al expeditiei lui Sviatoslav atunci and kneazul este mustrat ca intarzie inBulgaria: principe, tu stai in Sari straine &I le aperi..."; insfar§it, tot atat de importanta ar fi fost §ianaliza mai amanuntitA a scrisorilor dintre Olga §i Sviatoslav ce reflectau interesante aspecte aleproblemelor economice. in privinta expeditiei ruse din Balcani, prof. acad. Grekov a pus ultimeleconcluzii ale problemei caracterizandu-1 pe Sviatoslav ca un mare bArbat politic, adevarat succesor allui Simion al Bulgarilor in intentia de a infaptui un mare stat slay la sudul DunArii.

Tov. LAzArescu-Ionescu inchee, atrAgarld inc'odatA atentia asupra important& expeditiei luiSviatoslav pentru istoria medie a patriei noastre §i a primelor noastre legAturi cu poporul rus.

Director de Sectie,L. Leithrescu-lonescu

29.XII.1951.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VIATA STIINTIFICA

SESIUNEA DE COMUNICARI A INSTITUTULUI DE ISTORIENICOLAE IORGA",

14-15 decembrie 2000

Sesiunea anuald de comunicari a Institutului de Istorie Nicolae lorga" a fost dedicatdcomemorkii a 60 de ani de la asasinarea celui mai prodigios istoric roman, Nicolae lorga. Cuvantulintroductiv a fost rostit de directorul Institutului, prof. 5erban Papacostea.

Sesiunea §tiintifica a inclus trei teme majore: Istorie contemporand"; Istorie medievald §imodernd romaneascd" §i Istorie modernd §i medievald universald". La prima tema, moderatori

erban Papacostea §i Eugen Denize, s-au prezentat urmdtoarele comunicari: Cristian Vasile,Monseniorul Vladimir Ghika in atenfia serviciilor de informaffl 1945-1948; Cosmin Popa, EuropaOrientala in strategia politica sovietica si debutul razboiului rece"; Dan Mann Criza reala inPMR sau punere in scena? Momentul 1958; Florin Muller, Constantin Daicoviciu in sistemul deputere si universitar al anilor '50.

A doua ten* moderator Violeta Barbu, a inclus contributfile prezentate de: Maria Pakucs,Comerful cu mirodenii al oraselor Sibiu si Brasov in prima jumatate a secolului al XV1-lea; IrinaStanculescu, Wume de strazi si viata sociala in Bucuresti (1871); Constanta Ghitulescu, Preofi sienoriasi in Tara Romdneasca in secolul al XVIII-lea; Andreea lancu, Familie si patrimoniu.Dezmostenirea si adopfia in discursul testamentar (Bucuresti, sfarsitul secolului al XVIII-leainceputul secolului al X1X-lea).

in ultima §edintA, moderator prof. Andrei Pippidi, au fost abordate urmatoarele subiecte:Alteritate si intolerangi religioasa in discursul misionarilor catolici in Tarile Romane in secolul alXVII-lea, de Constantin Dobrild; Morfologia experienfelor mistice ale lui Félicité de Lamennais fiPierre Simon Ballanche, de Alexandru Mamina; Locul Principatelor Romane in negocierea tratatuluide alianfa defensiva incheiat intre Rusia si Imperiul otoman (septembrie 1805), de Armand Go§u;Religie si identitate la istoricii popoarelor barbare, de Ecaterina Lung; Venetia si TranslatioImperil". Momentul 1179 in cronistica venetiand, de Serban Marin; Recucerirea bizantina aConstantinopolului fi actiunea flotei venefiene impotriva insulei Daphnousia, de Ovidiu Cristea.

Cele trei §edinte au fost urrnate de discutii aprinse. Se poate aprecia cd obiectivul acesteisesiuni §tiintifice, acela de a pune in evidenta pregatirea i vocatia tinerei generatii de istorici dinInstitut, a fost atins.

Nagy Pienaru

PRIMUL SIMPOZION ROMANO-TURC DIN REPUBLICA MOLDOVA,

Chiindu, 6-8 noiembrie 2000

In zilele de 6-8 noiembrie 2000 s-a desfdprat la Chiindu Primul simpozion romano-turc dinRepublica Moldova in domeniul istoriei", dedicat relatiilor turco-romane de la cele dintai contacte §i pand

Revista istoricA", torn XI, nr. 5-6, p. 523-528,2000

www.dacoromanica.ro

524 Viata stiintifica 2

in zilele noastre. Prilej de cunoastere reciproca a istoricilor din cele doua spatii, dincolo de cerculoarecum straint al turcologilor romani. Din delegatia turca au facut parte istorici de seama: YusufHalacioglu, directorul Institutului de Istorie al Academiei Republicii Turcia, Ahrned Yasar Ocak,Feridun Emecen, Erdogan Mer9i1, Mustafa Argünsah, Idris Bostan, Abdukadir Donuk i BozkurtErsoy. Partea romana a fost reprezentata de istorici din Republica Moldova, intre care: DemirDragnev, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova, AnatolPetrencu, Andrei Epnu si Valentina Epnu, Pavel Cock la, Gheorghe Gonta, Ion Chirtoaga, IonErernia, Ion Varta, Vlad Ghimpu, Emil Dragnev, Eduard Baidaus, Ion Dron, Viorel Bolduma i altii,iar din Romania Mihai Maxim si cel ce scrie aceste randuri.

De0 istoricii turci abordeaza istoria turca in cadrul istoriei universale, incepand cu cea a turcilorvechi, find nevoiti sa tina searna de particularitatile a peste 35 de state si popoare care au facut parte la unmoment dat din Imperiul otoman, rn-a surprins interesul cu care se apleaca in prezent asupra relatiiloristorice turco-rornane, mergand chiar pana la problerne de neasteptat amanunt. Comunicarile lor au pomitde la evidentierea valurilor turanice, incepand cu hunii, care au afectat teritoriul nord-pontic pana laotomani, s-au ocupat de San Sahli( i primul grup de selgiucizi veniti in spatiul romanesc i In Balcani insecolul XIII, stramosii gagauzilor, in legatura cu care au evidentiat relatiile gagauzo-otomane pe bazamaterialelor in limba gagauza. Au prezentat arhivele din Turcia ca surse pentru studierea istoriei popoarelordin sud-estul Europei, insistand asupra listelor de recensaminte otomane i hotarul lui Halil pap", dar auacordat atentie si comertului maritim in Marea Neagra, relatiilor moldo-turce in manualele de istoriedin Republica Turcia, sau arhitecturii otomane in tarile romane, pe baza cercetarilor arheologice.

Panes romana, mai numeroask a pregatit in chip firesc un registru bogat de comunicari in domeniulrelatiilor moldo-turce din evul mediu i pana in epoca contemporana, cu accentul asupra documentelor noidin arhivele turcesti, a statutului tarilor romane fata de Ina lta Poarta, a legaturilor pe diverse planuri cusocietatea otomana, Indeosebi cea din Constantinopol, in sec. XVXVIII, a relatiilor economice i chiarpolitice la nivelul oraselor moldovene si a celor religioase cu centrele ortodoxe din Imperiul otoman. Aufost prezentate preocupari privind administratia otomana in raialele din Moldova si contactele cu populatiaacestora, pozitia Rusiei si a Portii fata de Moldova in secolul XVIII si prima jumatate a secolului XIX, maicu seama in vremea razboaielor ruso-turce 0 a revolutiei de la 1848. Nu au lipsit nici comunicarile asupraimaginii Imperiului otoman si a relatiilor cu acesta in izvoarele rnoldovenesti, a principiilor metodologicede cercetare a relatiilor romano-otomane medievale, sau privind istoriografia acestor relatii In epocacontemporana. S-a subliniat i colaborarea politica i econornica intre Turcia si Republica Moldova.In sfarsit, de un interes aparte s-au bucurat comunicarile privind originea i istoria gagauzilor.

Pentru ambele parti discutiile au inlaturat clisee si au clarificat probleme ale istoriei relatiilorturco-romane, sensibile Indeosebi din necunoasterea reciproca a celor doua istoriografii, partea turcaintelegand ca istoriografia romana acorda atentia cuvenita prezentei turcesti In spatiul romanesc dincele mai vechi timpuri; la randul ei, partea romana angajandu-se la o mai buna cunoastere a istorieiromanesti In manualele scolare turcesti, unde oricum $tefan cel Mare este prezent, pledand pentrufolosirea notiunii Europa de Sud-Est (introdusa de N. Iorga), in locul celei de Balcani, importantafind, dincolo de firesti lumini i umbre, slujirea adevarului istoric.

Constantin Rezachevici

LUCRARILE CELEI DE-A V-A SESIUNI, A COMISIEI BILATERALEA ISTORICILOR DIN ROMANIA $1 RUSIA

Bucure§ti, 24-26 octombrie 2000

perioada 24-26 octombrie 2000, la Bucuresti s-au desfaprat lucrarile celei de-a V-a sesiunia Comisiei bilaterale a istoricilor din Romania i Rusia.

in

www.dacoromanica.ro

3 Viata stiintificd 525

Conform celor convenite la precedenta reuniune, de la Moscova, in octombrie 1999, recentasesiune a avut pe ordinea de zi comunicari i dezbateri consacrate urmdtoarelor teme:

1. Re lafiile bisericilor ortodoxe romana qi rusa. Evolufia institufitlor.Bisericefti (sec. XVXX);2. Cel de-al dollea reizboi mondial in destinele Romaniei i URSS (noi surse .yi documente).Au fost, de asemenea, abordate probleme ale evolutiei istoriografiei din cele doud tari, temd

aflatã constant pe ordinea de zi a reuniunilor Comisiei.Delegatia romand a fost compusd din: prof. dr. Serban Papacostea, membru corespondent

al Academiei Romane, presedintele pdrtii rombe a Comisiei, prof. dr. Ioan Chiper, secretar al partiiromane a Comisiei, preot prof. dr. Mircea Pdcuraru, membru corespondent al Academiei Romane,prof. dr. Florin Constantiniu, membru corespondent al Academiei Romane, prof. dr GheorgheBuzatu, preot lector Florin Serbanescu, consilier patriarhal, dr. Vita he Varatec, dr. Angela Colin,drd. Cosmin Popa.

Din delegatia rusa au facut parte: dr. doc. L.E. Semenova, vicepresedinte al partil ruse aComisiei, prof. dr. V. Ia. Grosul, dr. doc. T.V. Volokitina, dr. T.A. Pokivailova, L. Ia. Glubianski, P.I.Pronicev, director-adjunct in M.A.E. al Federatiei Ruse.

Comisia, care functioneaza in baza acordului dintre Academia Romand si Academia Rusd deStiinte, si-a desfasurat lucrdrile recentei reuniuni cu sprijinul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Romdne.La sedinta inaugurald a participat si a rostit un cuvânt de salut acad. Virgil Cdndea, vicepresedinte alAcademiei Romane. La lucrari au asistat reprezentanti ai ambasadelor Federatiei Ruse la BucurestiRomaniei la Moscova, cercetãtori si cadre didactice.

In cadrul primei teme au fost prezentate comunickile: Traducerea in romaneve din literaturateologica rusei in sec. al XIX-lea inceputul sec. .,10( (Mircea Pacuraru); Biserica ortodoxa aMoldovei i 1-aril Romeineqti in relafiile Principatelor cu Rusia in sec. al XVII-lea (Lida EgorovnaSemenova); Re lafiile Bisericii Ortodoxe din Moldova cu Biserica Ortodoth din Rusia in timpul luiVeniamin Costache (1803-1842) (Angela Colin); Istoria Bisericii Ortodoxe Romane In reflectarealiteraturii ruse de specialitate din a doua jumillate a sec. al XIX-lea inceputul sec. XX (VladislavIakimovici Grodul); Curentul monahal paisian la Maneistirea Ceildeiru§.ani (Florin Serbanescu);Conducerea sovietica qi crearea blocului bisericilor ortodoxe in Europa Orientala (1943-1948)(Tatiana Viktorovna Volokitina); Problema Mitropoliei Basarabiei in relafiile dintre Federafia Ruth§1 Romania in perioada postcomunista (Cosmin Popa).

Abordatä pentru prima data in reuniunile istoricilor romdni si rusi, tema a oferit ocazia de a selua cunostinta de numeroase informatii istorice inedite, semnificative i chiar surprinzdtoare si de afacilita un schimb fertil de opinii i sugestii. Ultima comunicare mentionatd a antrenat i ludri decuvant ale unor participanti romani cu un mesaj mai concentrat, in forma i continut.

In cursul dezbaterilor s-a sugerat realizarea unei lucrdri comune privind istoria relatiilor dintreBisericile Ortodoxe Roman:a si Rusk a fost subliniata necesitatea formarii unor tineri specialistiistorici sau teologi pentru cercetarea sistematicd a trecutului relatiilor dintre Bisericile OrtodoxeRomâne i Rusd. De asemenea, s-a propus reluarea seriei de culegeri de izvoare istorice si studiiprivind,,trecutul relatiilor romano-ruse si romfino-sovietice.

In cadrul celei de-a doua teme au fost audiate i dezbdtute comunickile: Romania in contextulaspirafillor sovietice in Europa Rasariteand in cel de-al doilea reizboi mondial (1941-1945) (LeonidIanovici Ghibianski); Locul Romdniei in decizia lui Hitler de a ataca Uniunea Sovietica (FlorinConstantiniu); Problema Transilvaniei in relafiile romano-sovietice in ultinza etapa a celui de-al doilearazboi mondial (Tatiana Andreevna Pokivailova); Romania 1939-1945. Politica qi petrol (GheorgheBuzatu); Contacte romeine§li cu Puterile Aliate privind ieVrea Romaniei din reizboi (documente dinarhiva MAE al Federafiei Ruse) (Piotr Ivanovici Pronicev); Romania in relafiile interaliate, 23 august12 septembrie 1944. Cauze i implicafii ale intarzierii semneirii armistifiului (loan Chiper).

Comunicarile, fie cd au fost realizate pe baza unor importante surse istorice inedite, fie ca auevidentiat noi relatii cauzale in desfasurarea unor evenimente istorice, au permis dezbateri

-

-

www.dacoromanica.ro

526 Viata 5tiintificd 4

substantiale 5i, in acest context, 5i clarificdri privind accesul la sursele istorice inedite, in particular laacelea din arhiva de politica externd a Federatiei Ruse.

In srar5it, in cadrul reuniunii a fost de asemenea prezentatA comunicarea: Probleme ale istorieiRomaniei in istoriografia rusa dupe': anul 1991 (Vita lie Vdratec).

Dupa cum s-a precizat i in protocolul semnat la sfar5itul celei de-a V-a sesiuni, istoricii din celecloud tdri au relevat importanta problemelor dezbdtute in contextul sArbdtoririi a 2000 de ani decre5tinism 5i a 55 de ani de la Incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial 5i au subliniat cd dezbaterilecare au avut loc au pus in evidentd aspiratiile celor doud pArti de a recurge la o argumentare eliberatd destereotipuri ideologice, bazatd pe o analizd obiectiva 5i multilaterald a Intregului complex de surseistorice i, in primul rand, a documentelor 5i materialelor noi privind temele analizate".

UrmAtoarea sesiune a Comisiei bilaterale a istoricilor din Romania i Rusia urmeazA sd aibdloc in anul 2001, la Moscova.

La reuniunea de la Moscova, din anul 2001, vor fi abordate urmAtoarele doud teme:1. Curentele politico-ideologice din Romania i Rusia in secolele XIX XX (narodnicism,

poporanism, liberalism,conservatorism).2. Tratarea perioadei comuniste a istoriei Rusiei ii Romaniei in istoriografia celor cloud tall.

loan Chiper

SIMPOZIONUL MIHAI VITEAZUL iN CONSTIINTA EUROPEANASI ROMANEASCA"

Curtea de Argq, 28 octombrie 2000

Simpozionul Mihai Viteazul in con5tiinta europeand 5i romaneascr a fost organizat cu ocaziasdrbdtoririi a 400 de ani de la prima unire a tdrilor romane. Manifestarea 5tiintificd a avut loc In zivade sambAtd, 28.X.2000, find organizatd de Societatea de $tiinte Istorice Curtea de Arge5.

Cu acest prilej au fost prezentate urmAtoarele comunicari:Nicolae Trdznea, prepdintele filialei Curtea de Arge5 a Societatii de Stiinte Istorice, Mihai

Viteazul in viziunea unor istorici romani; Constantin Rezachevici, Institutul de Istorie N. Iorga",Bucure5ti, Conceptia lui Mihai Viteazul despre conducerea politica a Tarilor Române; Nicolae$tefan, Liceul Ferdinand I", Curtea de Arge5, Mihai Viteazul in izvoarele maghiare; Viorel Rdduca,Liceul Ferdinand I", Curtea de Arge5, Mihai Viteazul in manualele alternative de istorie de liceu cigimnaziu; George Georgescu, Carstangti 1601.

Au participat profesori de istorie i elevi de la 5colile din ora5.

George Georgescu

A XXXI-A SESIUNE DE COMUNICARI A MUZEULUI JUDETEAN ARGES

Pitqti, 10-11 noiernbrie 2000

in cursul sesiunii au fost prezentate urmatoarele comunicdri la Sectia arheologie, istorie antickmedievald i modernd: Marin Bddescu, Campulung, Val traian sau drum roman Entre Pitegi Rucar;,ci

www.dacoromanica.ro


Venera Radulescu, Bucuresti, C'ahle argesene in secolul al XVII-lea; Claudiu Neagoe, UniversitateaPitesti, Considerafit noi privitoare la Zborul ". de la Sfcintul Ilie din Ceimpulung-Muscel in secoleleXVII ci XVIII; Romeo Maschio, Muzeul Judetean Arges, Un tezaur necunoscut de monede turcesti(secolele XVIII 'Vial in colecfia Muzeului Judefean Arges; Cristian Moisescu, Muzeul Nationalde Istorie a Romaniei, Biserica mandstirii Fldmemda, jud. Arges. Datare, evolufie ci importanfliarhitecturalei; Toma Radulescu, Muzeul Olteniei Craiova, Condica Pantelimonului (colectiaMuzeului Olteniei) izvor documentar prefios pentru istoria Argesului; Spiridon Cristocea, MuzeulJudetean Arges, Genealogii de boieri musceleni; Virgiliu Z. Teodorescu, Elisabeta Teodorescu,Facultatea de Arhivistica, Universitatea Bucuresti, Un precursor al restaurdrilor la BisericaDomneascei din Curtea de Arges; Constantin $erban, Universitatea Suceava, Un manuscris ineditcuprinzdnd o ampld descriere a orasului Pitesti din anul 1860; la Sectia Istoria culturiimuzeografie, George Georgescu, $uici, Valori tradifionale romeinesti in cultura universald despreomenia romcineascif i nemurirea strdmoseascd; Maria Georgescu, Institutul pentru Studii Politice deApdrare si Istorie Militara Bucuresti, 0 dinastie politic& Brdtienii; Robert Zidaru, $coala generaldDobrogoslea, Vila Florica trecut si prezent; Valentina Popa, Complexul Muzeal Golesti, ComunaMerisani. Date istorico-etnografice; Marius Popescu, Complexul Muzeal Golesti, Vlddesti, jud.Arges, file de monografie; Nicoleta Bajan, Muzeul Bran, Problenie privind conservarea inamenajarea unui depozit muzeal; Florina Diaconu, Vizita tematicd in muzeu muzeograjle; EugeniaTomi, Muzeul Bran, Aspecte privind organizarea fondului documentar.

George Georgescu

CALATORIE DE DOCUMENTARE IN POLONIA

in perioada 11-31.X.2000 am beneficiat de un stagiu de documentare la Institutul de Istoriedin Varsovia (Instytut Historyczny) si la Poznan, in baza acordului privind schimburile stiintificedintre Academia Romand si Academia Polond de Stiinte. Am avut astfel ocazia sd consult bogatefonduri arhivistice precum i literatura de specialitate polond si straind, inexistentd, din pacate, inbibliotecile romanesti.

La Archiwum Gótwne Akt Damnych, AGAD, Varsovia am consultat mai ales fondurileZamoyski, accesibile intr-o masura considerabila pe microfilme: AZ 128. (scrisori ale lui JanZamoyski catre diferite persoane 1582-1605), 149 (Moldova 1594-1595, Scrisori ate JanZamoyski), 150 (Moldova, Scrisori cdtre Jan Zamoyski), 151 (Moldova, Scrisori cdtre Jan Zamoyski),207. (Scrisori catre Jan Zamoyski de la logofeti (!), aici gasindu-se 10 scrisori ale unui singur logofat,

anume Luca Stroici).Cercetand fondul AR (Archiwum Radziwitlów) VI.36., unde fusese semnalat anterior jumalul

lui Janusz Radziwit din anii 1648-1651, am descoperit, printr-o intamplare, o corespondenta, pastratdfragmentar, probabil in transcrierea unui secretar, intre Jan Kazimierz i ginerele lui Vasile Lupu, cudese referiri la Moldova in perioada sus mentionata.

Biblioteca Universintii (BUW) si biblioteca Institutului din Varsovia, precum si cea aFacultatii de Istorie a UAM (Poznan) au reprezentat un ajutor consistent in incercarea de a consultacele mai noi aparitii editoriale, care subliniem Inca o data, nu ajung in bibliotecile noastre.

Propriile investigatii i discutiile avute cu membrii ai Institutului de Istorie, cu profesori aiUniversitatilor din Varsovia, Torun si Poznan, ma determind sa confirm, cu tristete, observatiacolegului meu Florin Anghel in legaturd cu barajul informational" existent intre productiileistoriografice polone i romfine. In fisierul bibliotecii Institutului de Istorie am putut observa ca

XL1)

www.dacoromanica.ro


lucrarile si periodicele romanesti ajung cu intarziere sau deloc. Astfel, Studii si materiale de istoriemedie" nu mai sosise din 1996. In cautarea unui remediu am ptezentat aceasta situatie redactieianuarului SMIM. Din nefericire, precara situatie financiara ne obliga sa recurgem in multe cazuri laamabilitatea istoricilor romani sau chiar straini care calatoresc in Po Ionia pentru a ramane in reteauaschimburilor.

Dintre intalnirile avute cu istoricii poloni as dori sa le amintesc pe cele avute cu d-na dr. hab.Ilona Czamanska de la UAM Poznan si cu dl. dr. hab. Jaceh Staszemski de la UniversitateaN. Copernic" din Torun, care si-au exprimat regretul pentru tot mai slabele legaturi culturale Intrecele doua state.

Nu In ultimul rand, tin sa multumesc gizdelor mele deosebit de amabile, pentru asigurareaunui stagiu cat mai confortabil si fructuos.

Antim Cristian Bobicescu

OASPETI AI INSTITUTULUI DE ISTORIE N. IORGA"

in ziva de 15 mai 2000 domnul Dimitris Chronopoulos, consilier al Ambasadei Greciei inRomania, a vizitat institutul nostru. Cu acest prilej, domnia sa a donat carti de istorie editate in Greciasi a acordat un sprijin material pretios In numele Ambasadei.

Directoml institutului nostru a exprimat gratitudinea pentru gestul generos al Ambasadei Greciei.

www.dacoromanica.ro

NOTE $1 RECENZII

AKIM ARTEMOV, Dosie Lenina bez retusi, Moskva, Edit. Vece, 1999, 654 p.

in avalansa informationala a publicatiilor despre unele personaliati care au marcat prin prezentalor epoca contemporana se inscrie studiul lui A. Artemov, care a incercat sa prezinte publicului un altdosar al lui V.I. Lenin. Dupa lucrarea lui Dm. Volkogonov, cunoscuta cititorului din Romania, studiulmentionat mai sus completeaza in continuare acele pete albe" care au dominat istoriografia comunistkA. Artemov, la fel ca i colegul sail de breasla, a apelat la diverse surse publicate, bine cunoscute, darla numeroase documente necunoscute pentru a elucida o serie de aspecte din biografia celui care a fostde-a lungul Intregii perioade de existenta a statului sovietic idolul ideologiei, care a lasat o amprentadeosebita asupra intregii epoci contemporane. Folosind un bogat material documentar, in acest studiuimens, alcatuit din 20 de capitole, epilog, un postscriptum, note si adnoari precum i o colectie bogatade anexe, care ilustreaza diferite momente din istoria Rusiei, autorul a incercat sa prezinte diversemomente, mai putin cunoscute pana nu demult opiniei publice.

In primul capitol autorul prezinta un studiu genealogic despre familia Ulianov. Folosinddocumente de arhiva, ilustreaza cu lux de amanunte complexitatea ramurilor din care este alcatuita.Pe linie materna evidentiaza originea germana, evreiasca, suedeza, ajungand pana la a aduceinformatii precum ca multe rude de ale lui V.I. Lenin de pe linie materna au luptat impotriva UniuniiSovietice in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Pe linie paterna pune accentul pe ramuracalmaca i ciuvasa. Intentia autorului a fost de a demonstra cä liderul bolsevic era de alta nationalitatedeck rusa. in anexa este ilustrat schematic acel arbore genealogic ca argument la afirmatiile acute inprimul capitol.

in urmatoarele doua capitole a elucidat evolutia viziunilor politice ale tanarului VladimirUlianov i incadrarea lui in miscarea socialista rusa i mondiala. Utilizand diverse surse, memorii,chiar unele lucrari ale lui V.I. Lenin, autorul a incercat sa demonstreze caracterul contradictoriu alascensiunii politice a liderului bolsevic, care a apelat de multe ori la metode ,josnice" pentru a seafirma in cadrul miscarii socialiste de la inceputul secolului XX.

Urmatorul capitol prezinta intreaga odisee politica" a emigrantului Ulianov. Aici accentuleste pus pe documentele care ilustreaza implicatia serviciilor secrete germane in evolutia politica a luiV.I. Lenin si a altor lideri bolsevici, inceputa cu mult inaintea primului razboi mondial. Finantarea decatre acele servicii a miscarii bolsevice, sprijinul acordat In timpul emigrarii, precum i dejacunoscuta istorie a vagonului plumbuit" stint doar unele momente pe care le intalnim In acest capitol.Autorul considera ca Germania Kaiserului intentiona sa creeze In Rusia un fel de coloana a V-a"care trebuia sä actioneze in timpul declansarii unei conflagratii militare. Rolul acelei coloane urmasa-1 joace partidul bolsevic, dar pentru asa ceva a fost necesara cooptarea lidemlui acelui partid,V.I. Lenin. Autorul Incearcä sa demonstreze cä pentru. Rusia existenta acelui partid si activitatealiderului sau au fost intr-un fel fatale.

Urmatoarele capitole sunt consacrate evenimentelor din Rusia din anul 1917, revolutia dinfebruarie, de care V.I. Lenin nu a reusit sa profite pentru realiza visul unei revolutii proletare.intoarcerea in tarn., activitatea legala i ilegala, tentativa de preluare a puterii din iulie i lovitura destat din octombrie sunt doar unele din acele momente care au fost evocate de catre A. Artemov. Incaun moment 1-a care s-a referit este atitudinea Guvernului Provizoriu condus de A. Kerenski fata demiscarea bolsevica din anul 1917, care avea sa joace un rol fatal pentru revolutia rusk Autorul considera

Revista istorica", tom XI, nr. 5-6, p. 529-545,2000

si

a-si

www.dacoromanica.ro

530 Note si recenzii 2

ca, desi autoritatile cunosteau foarte bine la acel moment legaturile bolsevicilor cu fortele inamice, cuserviciile secrete germane, nu s-a luat nici o masura pentru a-i elimina din motiv ca si alte particle careerau la putere ca socialistii-revolutionari (eserii) i democratii constitutionali (cadetii) erau deasemenea finantati de ate acele servicii.

In celelalte capitole urmarim evolutia evenimentelor din Rusia dupä octombrie 1917. Autoruldemonstreaza cu lux de amanunte care a fost mersul real al acelui mars triumfal al Puterii Sovietice".Dupa uzurparea puterii la Petrograd, bolsevicii in frunte cu Lenin au depus un efort considerabilpentru mentinerea ei. Situatia din Rusia, evenimentele din regiunile nationale de la periferii, starea delucruri de pe front si Inca multe alte aspecte sunt evocate in aceste capitole. Autorul acorda o atentiedeosebita evolutiei relatiilor sovieto-germane pana la semnarea pacii de la Brest Litovsk, prezinta oserie de documente dintr-o culegere aparuta in S.U.A. Inca in anul 1918 despre acest subiect. Astfel,am Intalnit un document despre rolul pe care 1-au avut germanii in ruperea relatiilor romano-sovieticela Inceputul anului 1918. Autorul demonstreaza ca inaltul comandament german era interesat saInfranga rezistenta Romaniei, care se dovedea a fi inflexibila In semnarea unui armistitiu, de aceea ainsistat pe langa Trotki sa gaseasca o modalitate de a iesi din acel impas, sfatuindu-1 sa arestezemembrii legatiei romane de la Petrograd. Ace lasi document II Intalnim i intr-o culegere publicata deistoricii MC. Stanescu si C. Fenesan, care fac trimitere la o alta sursa. Cele relatate demonstreaza,indirect, veridicitatea acestei teze.

Alte capitole sunt consacrate caracterului contradictoriu al pozitiei lui Lenin fatd de problemanationala i realizarea in practica a principiului autodeterminarii In spatiul fostului Imperiu rus. Cuajuto'rul numeroaselor fragmente din lucrarile publicate ale lui Lenin, Akim Artemov demonstreazacum au evoluat ideile lui In problema nationald. Paralel, prezinta si pozitia celui care a fostcontinuatorul lui Lenin, I.V. Stalin, in aceasta problema. Se observa simpatiile autorului pentru soartapoporului armean, care apare In postura de victima a politicii nationale promovate atat de Lenin cat side Stalin, cu urmari ce se simt i In prezent In regiunea Karabahului de Munte. Pe Fang interesulaparte pe care II manifesta pentru popoarele din Caucaz, sunt invocate si alte aspecte din istoria creariiUniunii Sovietice in anii 1922-1923. Autorul considera ca Lenin a plasat la temelia acestei uniuni omina cu efect intarziat, ale carei efecte se fac simtite Oita In prezenc In diferite regiuni din spatiulex-sovietic ca Cecenia, Karabahul de Munte, Tadjikistan, Transnistria.

In continuare autorul se opreste asupra istoriei unei organizatii care a jucat un rol important lanivel mondial In aplicarea politicii partidului bolsevic Internationala Comunista. El mentioneaza cdaceasta organizatie a fost creata cu scopul de a se opune Internationalei a II-a, dar i pentru a realizavisul lui Lenin despre revolutia mondiala i crearea republicii mondiale sovietice. Sunt prezentatenumeroase informatii care ilustreaza activitatea Internationalei Comuniste, finantarea de ateguvernul sovietic a miscarii comuniste mondiale, care a folosit toate mijloacele pentru realizareaplanurilor sale. Autorul sustine ca unele valori din tezaurul romanesc, care se afla la Moscova, au fostgasite in Asia. Intalnim informatii interesante despre diferiti lideri bolsevici care s-au dovedit a ficontinuatori fideli ai ideilor leniniste.

intr-un alt capitol autorul face o analogie intre bolsevism si fascism, pe care le considera inmulte privinte dotia ideologii identice. El aduce diverse argumente in favoarea acestei teze, pe care oilustreaza cu documente publicate. Tot la acest capitol, prezinta ca argumente unele aspecte alerelatiilor sovieto-germane din perioada interbelica, semnarea pactului de neagresiune dintre cele douatari, aplicarea prevederilor protocolului aditional secret.

Boala lui Lenin si taina mortii lui sunt subiectele altui capitol. La fel ca i in capitoleleanterioare, autorul apeleaza la diverse documente pentru a elucida aceste subiecte. Concluziileconsiliilor medicale, diferite informatii publicate de specialistii in domeniu au dus la concluzia camoartea lui Lenin a fost cauzata de alte circumstante.

www.dacoromanica.ro

3 Note i recenzii 531

Ultimul capitol cuprinde informatii care constituie acel dosar necunoscut al lui Lenin. Ape landla amintirile celor care 1-au cunoscut indeaproape, autorul incearca sa prezinte un alt Lenin,necunoscut pana nu demult de care public.

Desigur, pe parcursul intregului studiu nu lipsesc i unele concluzii de natura subiectiva, dar eceva firesc pentru multitudinea informatiilor care au fost invocate. Cu toate acestea, autorul seincadreaza in randul celor care incearca sa prezinte multiplele subiecte contradictorii din istoria Rusiei.Cercetatorii au Inca mult de lucru in aceasta directie. Diverse arhive contin numeroase docuMente caretrebuie cercetate pentru a scoate la lumina adevarul istoric. Studiul mentionat este unul dintre multiplelecare vor mai aparea despre V.I. Lenin 0 este destinat celor care vor sã cunoasca cat mai bine 0 catmai multe amanunte din biografia liderului bol§evic, dar §i a istoriei Rusiei.

Ludmila Rotari

GH. BRATESCU, Cdtre sanifitatea perfectei 0 istorie a utopismului medical,Bucuresti, Edit. Humanitas, 1999, 444 p.

Nazuinta dire perfecta sanatate ca i corolarul ei, ideea existentei fericite §i de lunga durata,adica tinerete fàrã batranete i viata fara de moarte" atat de plastic surprinsa in basmele noastrepopulare au un lung istoric in imaginarul european. Dorinta de acces spre flinta desavar0ta iar peun plan general de indreptate a societatii §i a moravurilor ei se Intalne0e Inca din zorile umanitatii,exprimandu-se in plan literar i filozofic pe calea scrierilor definite ca Utopii. Astfel imaginarul adevenit o cale de aspiratie spre o realitate perfecta. Mai mult chiar, sub impulsul ideologiilor, utopiileau incercat sa motlifice intreaga existenta umana dupa reguli §i principii menite sã asiguredesavar0rea, robustetea fizica §i sanatatea perfecta a omului conform unor norme i principii menitea-i asigura accesul pe taramul tuturor fagaduintelor.

Admirabila carte a dr. Gh. Bratescu, strälucit reprezentant al §colii romangti de istoriamedicinii, analizeaza cu multa acribie dar i cu o anumita detapre nelipsita de un imperceptibilumor toate plasmuirile mintii omene0i, care de la inocente §i idilice proiectari ale visului deperfectiune umand in antichitate §i Evul Mediu §i iluminismul premodern au, Ou timpul, odata cuexperimentarea lor mai ales In regimurile totalitare ale secolului al XX-lea grave deformari,determinand reactia spiritului In fata unor dogme devenite adevarate chingi ce au mutilat viata §ifire0ile aspiratii ale omului. De la Hesiod i Platon, la profetii Bibliei i iudeii esenieni, de lazamislitorii medievali ai tarii Cocaniei sau Cucaniei la autorii de utopii renascentiste, de lateoreticienii societatii ideale din epoca luminilor §i apoi a romantismului la ideologii care i-au definitcontururile in sec. XIX, de la contrautopiile secolului al XX-lea la creatiile utopice aberante alesistemelor totalitare, dr. Gh. Bratescu traseaza un tablou aproape exhaustiv al tuturor viselor dar 0 alcomarelor intalnite de-a lungul istoriei omenirii izvorate din ideea perfectei sanatati. Aceasta uria§afresca constituind o premiera In literatura romana de specialitate poseda totodata i valoarea unuiavertisment privind pericolul manipularilor genetice, ale bio-medicinei contemporane, adevarataamenintare a mileniului care urmeaza.

Bogatia monografiei dr. Gh. Bratescu este imposibil de a fi rezumata i prezentata chiar sub oforma condensata, data find abundenta scrierilor utopice, meticulos analizate de autor, pe un parcursde milenii. Cu tot interesul ce-1 prezinta utopia medicala in antichitatea greco-latina, in perspectivabiblica iudeo-cre§tina, a cre0inismului occidental medieval sau a cetatilor §i insulelor fericite" dinepoca renascentista, ne este imposibil a le cuprinde Intr-o Kurth. prezentare pe toate. Ne rezumdmdoar a aminti printre altele observatiile dr. Gh. Bratescu asupra felului In care este ilustrata

www.dacoromanica.ro


medicina in utopia platonicianA din lucrarea sa Legile unde se afirma cA apArarea i consolidareasanatAtii obVeVi Ii aflA instrumentul mai ales in controlul cantitativ i calitativ al na.5terilor. Tinandseama de nevoile cultivkii teritoriilor adiacente, cat i de cerintele apArkii, cetatea visatA urma sA fiealckuitA din 5040 de amine familiale, invariabilitatea acestui reper cifric trebuia asiguratA mai intaiprin instituirea motenitorului unic, iar apoi prin stimularea sau franarea, in functie de imprejurki, anaVerilor, recurgandu-se indeosebi la sanctiuni morale, pozitive sau negative, adicd la marturiipublice de cinstire sau de blam". Studiind apoi formele utopiste de organizare comunitarA din spatiulevreesc antic, dr. Bratescu constata cA lucrul acesta n-a fost posibil deck cu pretul indepartdrii dedogmatica iudaica. intr-adevar se pot face unele referinte la utopism in legAturft cu convingerileatitudinile comunitkilor esenienilor din Qumran, datorita relativului evolutionism" manifestat lanivelul regulilor de trai in vigoare acolo. CAci arata autorul de§i qteptau iminenta instalare avietii de apoi", apeteniile sectei procedau la modificarea unora din formele concrete de aplicare acomandamentelor divine, ceea ce adoratorii Torei nu si-ar fi IngAduit niciodatd.

0 interesana analizd o face dr. Bratescu asupra diferentelor inregistrate intre milenarismutopie. Apocalipsa lui loan avea sA fundamenteze veacuri de-a rdndul, preocuparile milenariste dinsanul bisericilor cre§tine. Milenarismul cre§tin preconiza instalarea, intr-un viitor apropiat, a domnieicu o duratd de o mie de ani" a Mantuitorului Isus, rdstimp in care se va petrece invierea sufletelorcelor drepti, odatA cu neutralizarea uneltirilor diavoleVi. Dupd mistuirea deplina a diavolului §i aciracilor sdi intr-un foc trimis de Dumnezeu §i judecata celor drepti, se va inalta pentru ve§niciecetatea radioasA a celor mantuiti, Noul Ierusalim. Spre deosebire de utopiVi remarca. dr. Bratescumilenari§tii nu-§i dau osteneala sA descrie amanuntit felul de viata in Noul Ierusalim. Se margineau aspune doar cA acolo vor domni fericirea totald, sdnAtatea perfecta i deplina indestulare, lOsand insd ingrija divinitkii alegerea chipului cum se va ajunge la o asemenea stare de gratie §i cum va arkatabloul lumii de maine. Spre deosebire de milenari§ti, utopi§tii refuzd interventia transcendentald intreburile terestre. Fiind o expresie a orgoliului muritorilor ce se considera liberi §i lipsiti deconstrdngeri, utopi5tii nu recurg la asistenta divind ci la posibilitkile naturii noastre, impiedicate, InsA,adeseori, de imprejurkile socio-politice ale vremii valorifice potentialul creator. De aceeaconchide autorul in Evul Mediu creVin nu se intalnesc in literatura religioasd veritabile utopii, ci celmult semi-utopii, existand o diferenta evidcnta intre asemenea semi-utopii cre§tine milenaristemedievale §i productiile cu adevArat utopiste elaborate cu incepere din Ren4tere. Tot o semi-utopiemedievalA ba chiai o contra-utopie sui generis o reprezinta i legenda popularA persistentd a crezuluiin Cucania, tam huzurului, unde ghiftuirea, desfraul i lenea nu reflectA in fond deck defulareamentalului populatiei tdrane§ti trdind in penurie i chiar infometare, supusd unor vitrege conditii demuna, expusA exactiunilor §i abuzurilor §i asprelor conditii de morald sexuald preconizate deautoritkile ecleziastice. Asemenea pseudo-utopie popularA a tdrii bel§ugului §i desmkului rod alcreatiei colective anonime este atipica §i gAseVe echivalentul in productiile utopice standard,find lipsita de orice incdraturA revolutionarA sau contestatarA i nu pune niciodatd in cauzA ierarhiilesocio-politice existente.

Trecand acum la creatia renascentistA, dr. BrAtescu relevA cu precklere ca un fel de Bib lie autopiilor, celebra lucrare a lui Thomas Moms, De optima reipublicae statu deque nova insula Utopialibellus (Carte despre cea mai bunA intocmire a statului §i despre noua insuld Utopia) tipAritA laLouvain in 1516. In descrierea pe care o face marinarul cAlAtor Rafael Hythlodeus mirificei insule, seinsistA asupra faptului ca in Utopia sistemul politic avea un caracter liberal parlamentar, celula debaza a societkii o constituia familia agricold. Proprietatea privata, generatoare de inegalitki §iconflicte, fusese desfiintatA, ziva de muncA doar de §ase ore lAsa destul timp instruirii, conversatiei §imuzicii. in conducere exista prevederea, in societate domnea ascetismul §i frugalitatea. De aceea 4istarea sAnAtkii locuitorilor era infloritoare. Pentru combaterea bolilor, care se mai intalneau,functionau in Utopia spitale bine utilate wide suferinzii erau Ingrijii cu toatA atentia de cAtre medici

5i

5i

sAli

nu-5i

www.dacoromanica.ro

5 Note 0 recenzii 533

priceputi. Medicii aveau totodatt. i rolul de dieteticieni deoarece imparteau populatiei capitaleiUtopia alimentele necesare in toate salile de mancare existente dupa numarul mesenilor. Alimenteleaveau un caracter nutritiv bine selectat asigurand sanatatea consumatorilor. De aceea starea sanatatiilocuitorilor era cat se poate de buna. n sfar0t dr. Bratescu mai releva un detaliu interesant 0 mai multdecat insolit pentru mentalitatea existenta in veacul al XVI-lea i anume recomandarea practicariieutanasiei, cu aprobarea colectivitatii, in cazul bolnavilor suferind de maladii incurabile, practica, ingeneral, condanmatã pe motive etice pana in zilele noastre. Utopia lui Moms nu s-a limitat a circuladoar ca o simpla lucrare teoretica in randul carturarilor europeni arata dr. Bratescu ci a cunoscutchiar o incercare de punere in practica peste cateva decenii in Lumea Noua, devenit& terenexperimental. Astfel Inca din 1588 dar mai ales din 1609 misiunile iezuite din Paraguay au initiatprimele incercari de a realiza in randul indigenilor, la o scara mai larga, o societate planificata §icolectivizata in cadrul unei teocratii" paternaliste i comunitare, asemanatoare, unei cazarmi i uneimanastiri in acela0 timp; desigur societatea ideala a fost departe de a fi infaptuitä, dar la adapostulacestei incercari indienii Guarani au scapat de la exterminare supravietuind pana astazi.

Cartea atat de bogata in date 0 in reflexii a medico-istoricului nostru are o tematica mult preavasta pentru a continua prezentarea continutului ei chiar sub forma de spicuiri. Ne marginim de aceeaa enunta doar unele din titlurile ce reflecta preocuparile autorului pentru a insista mai mult asupraaspectelor realitatilor prezentate de secolul al XX-lea. Astfel dezvoltand capitolul Sanatatea celor dincetatile i insulele fericite" creatie a Europei renascentiste dr. Bratescu se apleaca asuprautopienilor post-Morus ca de pilda Antonio Guevara, cu garamantii sai, practicand ceea ce am puteadenumi un malthusianism salbatic, avant la lettre adica controlul ultra-riguros al na.5terilordeceselor, apoi asupra aspectelor medico-biologice din scrierile lui Tommaso Campanella §i FrancisBacon unde medicilor le revine un rol hotarator in asigurarea regimului de viata rational pentruintreaga colectivitate. 0 privire amanuntita este aruncata apoi asupra utopiei medicale in secolulluminilor unde se evklentiaza noi utopii, dar i ucronii terestre §i extraterestre de tipul celor imaginatede eroii lui Sébastien Mercier, Vasili Alekseievici Lev§in 0 Nicolas Restif de la Bretonne, la celdintai un vizitator al Parisului anului 2240, la cel de al doilea primul astronaut lunar, iar la al treileaun calator imaginar in insulele australe, in Megapatagonia. La acest din urma autor francezmisoginismul in regulamentele medicale capata accente masculin §oViniste accentuate pledand pentruminimalizarea rolului femeii in societate, total aservita barbatului din punct de vedere social 0 sexual,a.5a cum se constata in scrierile sale L'Andrographe", Les Gynographes" dar mai ales in romanul-eseu al carui titlu este mai mult decat edificator Le Pornographe" unde toate femeile, impartite dupacriteriul frumusetii, fac parte dintr-un partenion", desemnand de fapt un lupanar universal pus subocrotirea ocarmuirii. Pe aceea0 nota de filozofie libertina se inscrie i La philosophie clans le boudoira celebrului marchiz Donatien Alphonse de Sade unde sexualitatea autorului se arata debordanta, findun adept al amorului liber practicat atat de femei cat 0 de barbati §i tolerand chiar incestul, violulsodomia. Pe drept cuvant aceasta lucrare este considerata o anti-utopie, deoarece marele libertin nucontesta una sau alta din viziunile asupra societatii, ci pune sub semnul intrebarii insa0 valoareaumana a legaturilor sociale.

Dr. Bratescu continua apoi periplul sau prin meandrele utopiei medicate in secolul al XDC-lea,relevand aspectele medicale ale utopismului revolutionar §i incercarile de aplicare a preocuparilorigienico-sanitare in coloniile libertare de tip fourrierest in Europa sau a celor din comunitatile de pesteOcean in S.U.A.

Dupa o trecere in revista adecvata a medicinii in utopiile i anti-utopiile din secolul al XX-lea detipul celor create de Aldous Huxley, René Barjavel, Arthur Clarke se fac urmatoarele constatari:daca este adevarat ca in secolul XX-lea nu au abundat productiile literare cu caracter utopist pozitiv, cimai de graba anti utopiile, opere care vor sa previna omenirea asupra primejdiilor de care e panditaatunci cand proiectele visatorilor sunt consecvent puse in viata, arata dr. Bratescu, totu0 am asistat in

§i

v.a.

si

www.dacoromanica.ro


acest secol, mai mult ca oricand mil trecut, la Incercdri de a schimba drastic, fie prin mijloace pasnice, fiemai ales prin violentd, stdrile de lucruri existente in viata sociald, economicd si politica, cu instaurareaunei noi ordini statale, careli propune sd asigure neapdrat domnia ratiunii si a justitiei.

Asa au tinut sd se infatiseze, fiecare recurgand la o argumentare propne, regimurile comuniste,instaurate mai Midi in Rusia si apoi intr-o serie de alte tan din rdsdritul si centrul continentului, sauregimurile de extrema dreapta, care au izbutit sd ia franele puterii in special In Germania si Italia.SustinAtorii acestor regimun se declarau zgomotos adepti ai unor conceptii innoitoare, al cdror fondutopic multi dmtre ei erau gata sd-I recunoascd, incredintati fiind cd un asemenea nobil utopism nu erade fel incompatibil cu perspectiva victorlei depline a idealului urmarit.

In Germania national-socialistd a existat in problemele medico-igieno-sanitare o ideologienazista, afirma dr. BrAtescu, a carei schema teoretico-metodologicd poate fi regasitd in scrierile sicuvantdrile lui Adolf Hitler si a altor conducAtori ai celui de al III-lea Reich.

La baza ideologiei naziste se afla neclintitd conceptia rasista preluatd de la un Joseph ArthurGobineau sau Houston Stewart Chamberlain. Rasismul acestora proclama prepondenrenta absolutd, Incivilizatia universald, a omului alb de culturd aria* avandu-1 ca stralucit reprezentant pe germanulcontemporan, detinatorul tuturor virtutilor pe plan fizic, psihic sau moral, find si singurul capabil deo creativitate autenticA.

Rasismul se intemeiazd evident pe recunoasterea unui substrat biologic al calitatilor careconferd unei anumite populatti statutul de rasa superioard. Aceste calitati sunt apanajul respectiveipopulatii si se mostenesc din generatie In generatie, cu conditia ca sa nu intervind amestecuri de sangeintre rasa ariand si indivizii provenind din rase inferioare.

Desigur cea mai autorizatd" prezentare a doctrinei naziste o intalnim in Mein Kampf a luiHitler, dedicatd in 1925-1927 adeptilor sdi de atunci si din viitor. Dupd opinia lui Hitler aratddr. Brdtescu dacd este de netAgaduit cd prin contributia lor decisivd la progresul social, tehnic sicultural al omenirii, arienii sunt adevaratii fauritori ai civilizatiei, nu-i mai putin adevdrat cd forta lorcreatoare este in permanenta amenintatd de perspectiva degraddrii ca urmare a incrucisdrii cu raseleinferioare. De aceea statul avea obligatia de a veghea neincetat la puritatea rasei. Trebuia interziscategoric nu numai metisajul dar si excluderea de la procreare a indivizilor prezentand deficiente cese puteau transmite ereditar. Aceastd politica de protejare a sangelui pur" trebuia sd fie neapdratinsotitd de eliminarea din societate a reprezentantilor raselor inferioare, in primul rand a evreilor si deo Ingrddire a posibilitAtilor de manifestare a metisilor".

De altfel in primul catehism nazist de 25 puncte redactat in 1920 se promitea la punctul 21promovarea unei igiene colective care, urmArind ocrotirea generatiilor tinere si bdtrane, trebuia O. legaranteze tuturor sAndtatea si fortele fizice indispensabile. S-a remarcat predilectia pentru desemnareaevreilor, in cuvantdrile lui Hitler si in alte texte antisemite observd dr. BrAtescu cu expresii dindomeniul microbiologiei: evreii erau tuberculoza rasiald a popoarelor", ciuma lumii", purtätori debacili", paraziti pe corpul altor popoare" etc. De aceea multora li s-a parut natural ca Impotrivaacestui flagel social sd se utilizeze mijloace specifice de dezinfectie marmite de unitätile sanitare SS,mijloace din cele mai energice, mergand pand la aplicarea gazului toxic Cyclon-B.

In Germania nazistA s-a cerut indivizilor aspiranti la functii de conducere sau administrativeintocmirea de arbori genealogici pand la 1800 sau chiar 1750 pentru ca autoritatile sd constate dacdpostulantii crau corespunzatori din punct de vedere al criteriilor de puritate rasiald sau de integritateafunctiilor corporale si mintale Una din primele legiuri a progrannului utopic de ameliorare a raseigermane a fost cea cunoscutd sub numele de Legea sterilizarii. aplicata din 14 iulie 1933. Prindispozitiile acestei legi aratl medico-istoricul nostru se prevedea sterilizarea obligatorie asuferinzilor de boli ereditare psihice sau somatice si a alcoolicilor irecuperabili. Pe baza acestei legis-a procedat la intreruperi de sarcini, cu sterilizare simultand, la castrarea unor indivizi consideratipericulosi pentru ordinea publicd ca si a unor copii si adolescenti socotiti a avea ereditate criminald.

www.dacoromanica.ro


Legea casAtoriei sandtoase" din 18 octombrie 1935, interzicea, in interesul asigurdrii uneidescendente viabile i sandtoase, cdsniciile intre indivizi considerati a poseda tare ereditare (sifilitici,tubercul4, debili mintali, psihopati sau susceptibili de a fi sterilizati) cu persoane avand sangesAnOtos. Medicii §i intreg personalul medical erau facuti responsabili pentru stricta aplicare a acesteilegislatii discriminatorii in fata autoriatilor de stat i a partidului national socialist. Dr. BrAtescureleva cutremurAtoarea inscriptie pusd in prezent la locul din Tiergartenstrasse nr. 4 in Berlin acolounde a fost initiatd intre 1933-1945 Aqiunea T4 adicd uciderea aproape a 200.000 de germani fat%aparare, oameni saraci, du§maniti sau nevolnici provenind din azile, spitale, lazarete, case de bdtrani,suprimati de medici, infirmieri, personal judiciar sau politienesc in camere de gazare, executati in fataplutoanelor sau otraviti. Acestor germani victime ale eutanasiei" barbar aplicate ii s-au adAugat altenenumdrate victime ale prigoanei rasiale, in primul rand evrei, dar i igani §i alti apartinatori aisemintiilor inferioare", exterminati prin holocaust in lagare sau in teritoriile ocupate. Unii medicinazisti au contribuit la martitiul acestor nefericiti, efectuand cateodatd oribile experimente pretins§tiintifice pe un asemenea urgisit material uman. Dr. Bratescu apreciazd cd nu dispunem de texteelaborate de utopi§ti nazisti in care sd fie evocatd comunitatea arienilor a.5a cum s-ar fi infatipt eapeste cateva secole cand purificarea rasialA ar fi fost desOvar§itd. Utopia medicalA national-socialistd§i-a.aflat totu§i spune autorul expresie sui-generis in productiile catorva artiti germani din jurulanilor '40 cum a fost sculptorul Arno Brecker. De o deosebitA apreciere s-au bucurat sub regimulhitlerist mai ales imaginile plastice ale unor prototipuri de nordici, portrete individuale §i grupuri debarbati i femei, personaje pline de vigoare §i robustete, sugerand bucuria de a trAi, hotararea de luptddar... culmea! animate §i de un sentimentalism cam ieftin i vaporos. Cursul istoriei conchide cuironie dr. BrAtescu n-a IngAduit insd ca Europa de maine sd fie populata numai de astfel de Siegfrizi,Gudrune §i Brunhilde...

Celdlalt sistem totalitar in care s-a incercat aplicarea utopismului medical a fost cel sovietic §ial satelitiloi sdi.

Dr. Brdtescu aratd cd atat inainte cat §i dupa instalarea regimului sovietic, teoreticieniicomun4ti s-au ferit sd zugrAveascA tabloul propriei vieti individuale i selective din noua oranduire,precizand totu§i cd statul va prelua organizarea activitAtilor educative §i a asistentei medico-sociale.Cat despre specificul sovietic al acestei asistente, teoreticienii nu ofereau nici o informatieldinuritoare. Lenin insu§i se limita la lozinci la cel de-al doilea Congres general al lucrAtorilor dindomeniul medico-sanitar din Rusia din 1920 cand afirma ritos intr-o tarA devastatd de foamete §i detifos exantematic: Numai colaborarea dintre reprezentantii §tiintei §i muncitori va putea pune capdtpentru totdeauna mizeriei, bolilor, starii de insalubritate. Si aceasta se va realiza!" Promisiuneastearpd cd cei ce muncesc se vor bucura de o perfectd indestulare i stare de sOndtate nu era insotitacum ar fi fost firesc §i de precizarea mijloacelor prin care conlucrarea dintre proletari §i savanti vaingddui deplina asanare a conditiilor de trai §i de munca, precum i desfiintarea patologiei umane.

Valabilitatea lozincii lansate de Nikolai Alexandrovici Sema§ko, cel dintai titular alComisariatului Poporului pentru sanAtate, infiintat in 1918, de Socialismul inseamnd sAnAtate!" urmasA fie demonstratd prin realizarile obtinute in cadrul sistemului medico-sanitar sovietic, care 4ipropunea ca, o data cu lichidarea claselor exploatatoare, sa vegheze la desfiintarea cauzelor patologieicurente. Din pacate cucerirea de dire intreaga populatie a unei sari de sanatate perfecte §i stabile, caurmare a disparitiei antagonismelor de clask a reprezentat in URSS nu o realitate istoricA ci un mitpropagandistic. Teoria In§elAtoare cd boala constituia totdeauna o urmare logicA a exploatArii omuluide dire om, nu gasit aplicarea in comunism; dimpotrivA statisticile medico-sanitare audemonstrat contrariul: persistenta tuberculozei, afectiunilor cardio-vasculare, bolilor de subnutritiespre a nu mai vorbi de afectiunile psihice datorate abuzurilor unui aparat represiv. La fel a.5a zisarevolutie sexuala" menitd sd instituie amorul liber" in Tara Sovietelor la inceputul anilor '20 aconstituit un e§ec, deoarece descdtuprea femeii nu se putea realiza numai sub aspect strict biologic in

si-a

www.dacoromanica.ro


opozitie cu regulile sociale strict normale de comportament. in mod grotesc un sexolog german cuvederi comuniste, Wilhelm Reich, afirma in 1936 in eseul sau despre Revolutia sexuala" ca esecul eiin U.R.S.S. s-ar fi datorat faptului ca in loc ca sanatatea sexual& a populatiei sa fie pusa subresponsabilitatea unor organizatii de activisti proveniti din muncitorime, ea a fost lasatã in seamaginecologilor i igienitilor reactionari, patrunsi de spirit ascetic si de grija pentru «moralitatem)indivizilor care au sabotat pretioasele inclicatii ale partidului". De fapt insasi autoritatile sovieticesi-au dat seama la timp de enormitatea obligani femeilor la o prostitutie rnascata si au renuntat foartecurand la asemena absurditati utopice, reminiscente ale filosofiei libertine ale unor autori francezi dinsecolul al XVII1-lea.

in epoca stalinista putin propice proliferarii utopismului in gandirea politica si in creatiaculturala a Uniunii Sovietice a inflont totusi spre sfarsirul ei ca i in democratiile populareaservite conceptiile miciurinist-lisenkiste i neopavloviste care-si arogau calitatea de a repreLentasupremele sinteie, pe linia materialismului dialectic, ale progreselor realizate in biologie si in neuro-fiziologie. De fapt zgomotoasa sesiune pavlovista a Academiei de Stiinte si a Acadernici StiintelorMedicale din URSS din 28 iunie 4 iulie 1950 n-avea ca intentie numai impunerea unei viziunifiziologiste in psihologie si in clinica medicala ci scopul nemkturisit precizeaza dr. Brkescu erade o mult mai mare anvergura: neopavlovismul trebuia, pana la urma, sa furnizeze partidului tehnicistiintifice" de conditionarea comportamentului intregii populatii, astfel ca fiecare individ, sä adopte,in mod reflex, atitudinea pe care i-o sugerau cuvintele de ordine lansate de foiurile politico-administrative. Actionand cu stimulii cei mai potriviti asupra individului i colectivitatii, se puteaudetermina astfel reactiile corespunzatoare intereselor profunde ale societatii si moralei revolutionare.Punand la dispozitia puterii sovietice o incomparabila arma politica prin reorientarea cercetkilordin domeniul activitatii nervoase superioare neopavlovistii trebuiau sa furnizeze justificareateoretica a fauririi omului nou", ca si instructiunile necesare organizkii efective a modelariiindivizilor sub indrumarea Partidului comunist.

La mijlocul secolului al XX-lea tftopia sovietica a omului nou" tras pe acute izvorul deinspiratie si din doctrina miciurinist-lisenkista, ce trebuia pusa si ea la contributie. &truck aceastadoctrina nu numai ca nega importanta i chiar realitatea patrimoniului ereditar, dar se si baza pepremiza ca ereditatea caracterelor dobandite era un lucru demonstrat, rezulta ca vor fi cu sigurantaincununate de succes eforturile desfasurate de partid pentru a crea, de la o generatie la alta, prininstaurarea unui mod de viata si a unui stil educational favorabil mutatiilor urmatoare, un tip umaninzestrat cu admirabile calitati fizice si psihice.

Cu vremea s-a dovedit cd asa-zisele realizki ale lui Trofim Denisovici Lisenko nu erau deckniste fantasmagorii si ele au pierit de la sine find lasate in desuetudine si de autoritatile de resort.

Dr. Brkescu a subliniat faptul ca unii teoreticieni marxisti-leninisti s-au ferit de a-I privi pe omca pe o personalitate preocupata sa-si afirme specificul individual prin valorificarea anumitor calitatifizice si morale eventual innäscute si perfectionate apoi prin educatie. Pentru unii din acestiteoreticieni studierea i stimularea aptitudinilor individuale constituiau asadar un lux de caresocietatea se putea dispensa; demersurile educative dimpotriva repudiind singularizarea", fie ea sicreatoare a individului urmarea omogenizarea disponibilitatilor psihofizice, tindeau la robotizareaindividului dupa sabloane standard menite a asigura un randament maxim la indeplinirea sarcinilorprescrise colectivitatii.

Contestarea pe linia darwinismului creator", a importantei mostenirii caracteristicilor fizicepsihice i-a indemnat de asemenea pe responsabilii sistemului medico-sanitar sovietic sa minimalizezeproblema patologiei ereditare. In perioada dominatiei staliniste nu s-a mai facut nici o mentiune la primejdiatransmiterii ereditare a unor neajunsuri provocate de bolile sociale", caci macar in teorie se negafatalitatea" aparitiei fenomenelor morbide la urmasii unor suferinzi de afectiuni somatice sau mintale.

si

www.dacoromanica.ro


Utopia medicaid sovieticd conchide dr. Brkescu a fost patnins d. de ideea cd toateproblemele sAndtatii indivizilor §i colectivitdtilor se vor rezolva dintr-odata atunci cAnd fortelerelatiile de productie vor atinge acel suprem stadiu de perfectiune corespunzator exigentelor societkiicomuniste pe deplin dezvoltate. Existenta Uniunii Sovietice §i a mdretelor ei planuri de faurire aomului nou au luat sfar§it in anul 1991 §i odatd cu ele i utopia unui sistem bazat pe fetiizareamarxistä a luptei de clasd.

Dr. BrAtescu trateazd intr-un capitol separat §i interferentele cu medicina ale utopismului laromani. Un caz elocvent dar atipic ii prezinta insd pecetea utopismului agresiv ceau§ist. intreagainitiativa i-a apartinut paranoicului dictator (cu eventuale interventii din partea sotiei sale Elena),colectivele mobilizate pentru prelucrarea indicatiilor" date de Conducdtor mkginindu-se saformuleze propuneri tehnice de punere in practica a acelor indicatii. Dintre toate aspectele utopieiceau§iste fard. Indoiala cA cel mai discutat, la timpul sdu, a fost ap-zisul program de alimentatietiintificä a populatiei" fiindcã devenise de notorietate publicd intentia conduckorului de a-1 obliga pe

fiecare cetkean sd se conformeze, intr-un viitor apropiat exigentelor inscrise in acest document.Programul de alimentalie plinfificil a populatiei aprobat de Marea Adunare Nationald la sfaritul luiiunie 1984 tintea la ameliorarea modului de hrdnire a populatiei prin accentul pus pe meniuriledietetice. Se preconiza ca alimentatia colectivd, cea oferia prin restaurante cu abonamentsd devindpredominanta, iar apoi unica forma de satisfacere a nevoilor nutritionale. Astfel cu timpul ansamblulpopulatiei urma sã ia cu regularitate masa laolaltd, in vaste hale, beneficiind de atmosferatovdr4eascd a marelui restaurant, cu deosebitd valoare educativd pentru cetatean.

Se §i elaboraserd proiecte pentru trei tipuri de fabrici de mancare": unele care asiguraupregatirea a 10-15.000 de portii pe zi ale unui meniu de trei feluri, altele a 30.000 de portii iar altele a45.000 de portii. Se punea accentul pe meniurile vegetariene §i pe cele cu cat mai putind carne; dealtfel medicii dieteticieni considerau prea radical consumul mediu zilnic de 3300 de calorii pe cap delocuitor, in interesul sdnatatii pasamite find necesare doar cel mult 2880-3000 de calorii pentru oalimentatie rationald.

Tot mai gravele dificultati economice din ultima perioadd a regimului ceau5ist au franataplicarea programului de alimentatie ga-zis tiintifica. Restrangerea drasticd a cantitatii produseloralimentare destinate pietei interne ca §i intreruperea constructiei fabricilor de mancare au dus caatkea altele la minarea acestui proiect utopic de alimentare tiintifica. Tot atk de grave consecintepe plan demografic I-au avut i decretul pentru reglementarea intreruperii cursului sarcinii la femei,rezultatul net-dud acela de crg,tere a populatiei ci de o crqtere masivã a numarului de copii nedoriti,handicapati social dar afectati §i de efecte somatice §i psihice grave.

Statisticile morbiditatii §i mortalitkii au fost in mod curent, falsificate, inregistrarea bolilorcompromitkoare ca tuberculoza, tifosul exantematic, holera sau dizenteria nefiind admisd de cat cumultd zgarcenie iar mortalitatea infantild corectatd" tacit prin neaditionarea nascutilor-morti sau apruncilor decedati in prima perioadd dup. ngtere.

Astfel conchide dr. BrAtescu s-a dovedit cd dorinta oarbd de a pune neat:drat in viata outopie nu poate duce deck la impasuri §i in mod cert la drame.

Ultimul capitol al captivantei monografii este dedicat utopismului medical in pragiil mileniuluial XXI-lea cand se poate vorbi de era biologicd" in care omenirea pd§qte cu tot mai multd hotärke.Biologia se aratd gata sa ofere medicinei nu numai mijloace pentru normalizarea anormalului" dar sd

depdFasca opera naturii, producand indivizi superiori tuturor celor care s-au ndscut pand azi inspecia noastrd, adevkati supermani". In cdteva decenii reproducerea manipulata." a devenit orealitate curentd: insamantarea artificiald cu donator", fecundarea in vitro" urmatd. de transferulembrionar" §i in urmd cu trei ani clonarea stadiu suprem reqit la animale ce ingaduiemultiplicarea asexuatd a unui individ prin obtinerea de obicei dintr-o singurd celuld a acestuia a unui

5i

si

www.dacoromanica.ro


exemplar sau a unei serii de exemplare perfect identice cu organismul care a furnizat materialulinitial. Investigatiile referitoare la clonare n-au in vedere numai lumea animala, ci vizeaza, tacit saudeschis, i reproducerea indivizilor umani. Ori cat de improbabila ar fi o asemenea perspectiva, nu sepot evita o multime de perplexitati afirma dr. Bratescu in legatura cu consecintele aplicariisistematice a tehnicilor ingineriel genetice. De aceea se vorbeste tot mai staruitor nu numai despreperspectivele deschise omenirii de cAtre biotehnologie, dar si despre amenintarile ce pot decurge dinfolosirea abuziva a cuceririlor de ultima oil ale stiintei. Astfel mai alarmist" dupd cum subliniazadr. BrAtescu, Alvin Toff ler in Socul viitorului" semnala Inca. din 1970 parerea multor eminentisavanti din lumea intreaga", ca, prin manipularile de inginerie genetica a inceput deja sa bata ceasulpentru o «Hiroshima biologicao".

In incheierea admirabilei sale monografii dr. Bratescu ajunge la urrnatoarele concluzii: S-arputea spune ca utopismul medico-biologic de pana mai ieri si-a trait traiul. Tocrnai fiindca omul estecapabil sa actioneze eficient in domeniul atat de recent al ingineriei genetice, dar fard sd-si poataasuma veritabile responsabilitati in privinta efectelor pe care le pot avea demersurile saletransformatoare, se constata actualmente instalarea unei atitudini de prudenta tinzand sa anihilezeelanurile utopice. Dar daca, pe drept cuvant, ne este interzis sa supunem fiinta noastra biologica unorexperiente care s-ar dovedi mutilante pe plan fizic si moral se intreaba in final autorul cine arputea totusi sA-1 opreasca pe om sa continue sa nazuiasca spre perfectionarea inzestrarii sale somatice

psihice? Deziluziile trecutului, confuzia prezentului sau nesiguranta viitorului nu-1 vor impiedica säviseze, sa spere si sa actioneze in vederea indepartarii neajunsurilor de orice fel si aflarii unorimpliniri care sa faca mai omeneasca viata lui si a semenilor lui".

Paul Cernovodeanu

F. VLADIMIR KRASNOSSELSKI, Stcinga in Romeinia, 1832-1948, tentativei desinucidere sau asasinat?, Arhus, Edit. Victor Frunza., 1991, 288 p.

Cartea lui F. Vladimir Krasnosselski, aparuta deja de zece ani, este Inca destul de putin cunoscutain Romania, fapt regretabil, deoarece este vorba de o lucrare sintetica i interesanta, totodata.

Ea este conceputa in maniera istoriei narative, dupa criteriul cronologic si avand drept firdirector evenimentele politice. Incepe cu primele manifestari ale ideilor socialismului utopic inprincipate, cu falansterul de la Scaieni, infiintat de Teodor Diamant in 1835, si termina cu disparitiastangii democratice, in 1948, odata cu asimilarea Partidului Social-Democrat de Partidul Comunist.Naratiunea nu este insa una exclusiv expozitiva. Ne aflam in fata unei observatii atente, cu comentariipertinente i, nu o data, originale pe marginea evenimentelor. Mai mult, autorul insereaza catevasubcapitole in afara desfasurarii cronologice Tainele lui Dobrogeanu-Gherea, Doud biografiielocvente, Cu ltura romlineascd interbelicd i ideile de skinga, Mutatii economico-sociale in Romoiniadeceniului al 4-lea , in care nu mai face sinteza, ci analiza propriu-zisa, tratand chestiuni de naturasa-i precizeze mai bine concluziile.

Lucrarea lui F. Vladimir Krasnosselski nu este o istorie numai a miscarii muncitorestisocialiste, ci a vietii politice romfinesti in general, in care stanga este doar o componenta e adevarat,componenta principala. In acest context, autorul face o serie de consideratii demne de remarcat, atatasupra altor forte si orientari, cat si a regimului in ansamblu. Amintim, in primul rand, delimitarile pecare le face la nivelul esichierului politic. Pentru perioada de la inceputul secolului al XX-lea, autorulvorbeste caz destul de singular in istoriografia noastrA de existenta unui centru-dreapta (tineriiliberali din jurul lui Ion I.0 Bratianu) si a unui centru-stanga generosi"), dispuse sa(socialistii

www.dacoromanica.ro

11 Note 5i recenzii 539

colaboreze, in baza unor opfiuni comune: atitudinea prooccidentala, modernizarea economiei, largireadreptului de vot, solutionarea problemei tarane5ti, unele ameliordri in raporturile de munca (p. 33). Inacest cadru, intrarea. genero5ilor" in Partidul National Liberal poate fi inteleasa intr-un plan maiamplu, nu doar ca o chestiune de alegere personald, dar i ca un act in logica evolutiilor politice dinepoca. De asemenea, pentru perioada interbelica, sesizeaza un dezechilibru in spectrul politic, inconditiile unei drepte supradimensionate, am putea spune, 5i ale relativei inconsistente a stangii, cu oextrema stanga comunista instrainata i cu o stanga socialistã divizata i adeseori lipsita de coerentaideologick dezechilibru de naturA s pericliteze insãi democratia (p. 77, 92).

In privinta specificului i functionarii regimului politic ca atare, consideratiile lui F. VladimirKrasnosselski sunt cel putin de luat in seama, daca nu chiar pe deplin corecte. Referitor la perioada dedinainte de 1914, de pilda, el apreciaza ca Neputand reclame drepturile in sistemul electoralcenzitar, taranii, ca i meserigii i muncitorii, deveneau periodic sensibili la ideea rasturnarii ordineiexistente. Aceasta irita la maximum categoriile sociale avantajate, determinandu-le sa caute nuintegrarea claselor laborioase in statul modern, ci excluderea lor brutala din viata publica" (p. 31).Evident, afirmatia poate suporta nuantari. Dar este clar CA autorul surprinde dici cu acuitate oproblemd fundamentald a statului liberal, atat in Romania, cat 5i in alte parti: necesitatea consensuluisocial in jurul principiilor sale constitutive, consens mereu pus in cauzA de caracterul sat' oligarhic.Din aceasta perspectiva, rezolvarea problemei agrare, de exemplu, nu reprezenta doar o chestiune deresponsabilitate, ci 5i o conditie de existenta a regimului. Este ratiunea pentru care Vintila Bratianu ainclus rascoala din 1907 printre crizele de star.

Cat prive5te problema principala a cartii evolutia stangii socialiste privirea autorului 'esteobiectiva 5i nuantata. De5i el insu5i social-democrat, F. Vladimir Krasnosselski nu face o pledoariepartinica, ci trateaza subiectul cu luciditate i onestitate, neocolind nimic din ceea c ar putea sAInsemne eroare, neimplinire sau inconsecventa. El nu evita aspecte mai delicate, cum ar fi contradictiadintre internationalism 5i obiectivul unitatii nationale, de natura sa compromita mi5carea socialista inopinia publicd: Ezitarile in problema agrard, pacifismul, internationalismul, ideea luptei de clasa(inainte de 1914 n.n.) dadeau multora impresia cA stanga pierduse contactul cu realitatile romane5ti"(p. 61). Remarca, de asemenea, insuccesele tactice ale social-democratilor din perioada interbelica,gecul lor in tentativa lor de a atrage burghezia mica i mijlocie, pe fondul neintelegerii faptului carealitatea infirma teza lui Karl Marx, potrivit careia, pe masura pauperizarii lor, categoriile mijlocii ardeveni solidare cu muncitorii (p. 130). Cu toate ca a fost un apropiat al lui Constantin-Titel Petrescu,Vladimir Krasnosselski constata realist cd actiunea acestuia dupa 1945 a suferit de o anumitA naivitate:Eroarea fundamentala a lui Titel Petrescu a fost de a lasa sa-i scape din mand aparatul central de partid

presa oficioasd, care au fost monopolizate de adeptii neconditionati ai F.U.M., in timp ce el facea apelmai ales la aderentii noi i la opinia publica. Era tributul plait optimismului sau innAscut, pe care I-aintretinut lipsa unor informatii exacte 5i amanuntite asupra conditiilor externe" (p. 232).

Echilibrul afirmatiilor se pastreazd i atunci cand analizeazd adversarii politici, comuni5tii, de pilda.De5i se OA pe alta pozitie decat ace5tia, autorul nu cade in excese negativiste, recunoscandu-le, cand estecazul (Gheorghe Cristescu, Cristian Racovski), onestitatea convingerilor i bunele intentii, in contextul maigeneral al cautarilor stangii de a se adapta la o societate hied preponderent agrara (p. 9448).

Nu putem spune ca impartA.5im toate aprecierile din aceasta carte. Amintim aici, ca pe o eroareconceptuala, ideea cd regimul politic din Romania, la sfar5itul secolului al XIX-lea, ar fi fost odemocratic (p. 26-27). Nu spunem nici ca lucrarea exceleaza prin analize in profunzirne (de altfel,nici nu 15i propune a.5a ceva). Este insa o foarte bund sinteza, utild nu numai prin aceea ca prezinta uncadru general al vietii politice, ci i prin aprecierile 5i deschiderile de interpretare pe care le ofera.Fara a ft istoric de meserie, dar dispunand de o formatie 5tiintifica sociologie-psihologie , deintuitie 5i de o Insemnata experienta personala, Vladimir Krasnosselski a scris o carte demna deinteresul cercetatorilor problemelor respective.

Alexandru Mamina

at-5i

www.dacoromanica.ro

540 Note §i recenzii 12

CEZARY KUKLO, Kobieta samotna w spoleczehstwie miejskim u schylkuRzeczypospolitej szlacheckiej. Studium demograficzno-spoleczne, Bialystok,Wydawnictwo Universytetu w Bialymstoku, 1998, 268 p.

Comentand o alth lucrare a autoruluil, i-am prezentat personalitatea i activitatea. Cartea defatA debuteazA cu o Introducere (p. 7-35): Scopul §i tema studiului; Izvoarele §i metoda utilizate;Orientarea actuala. a cercetdrilor. UrmeazA Parametrele fenomenului (p. 37-143): Structuri interne(credibilitatea listelor parohiale, structuri demografIce §i socio-economice, tipologia gospodariilor);Femeia cap al menajului (cota ei parte in populatia adultd, starea civild, dimensiunile gospoddrieifeminine); Compozitia acesteia. Apoi trateazd Destine le mane ale singureitatii (p. 145-218): Situatiafemeilor bdtrdne §i vAcluve: Conditiile materiale de vietuire: Activitatea caritabild: Fratii evlavioase.UrmeazA Incheierea (p. 219-221), cu lista izvoarelor i literaturii consultate, enumerarea celor 51 detabele, 4 figuri §i 12 tablouri ale pictorilor din epoch incluse in text, o Anexel (6 tabele: p. 249-254) §iun rezumai francez (p. 255-259).

Departe de a fi insolitA, tema se incadreazd Intr-o anumitA orientare contemporanddemoistoricA femeia In societatile preindustriale , directie de studiu frecventa in mai multe tdrioccidentale. Femeia singurd In mediul urban din Po Ionia centrald (celibatard, vdcluvd, pardsitd,divortatA) se studiazA in lumina listelor nominative eclesiastice din anii 1791-1792, referitoare lapopulatia cre§tind din trei ora.5e mici (Olkusz, Praszka, Radziej6w: cu cdte 450-650 de locuitori), unulmediu peste 1100 de suflete) §i cloud orge mari, In care se are In vedere cdte o parohie(Cracovia: 5500 de indivizi din totalul de vreo 10 000; Var§ovia: aproape 15000 din efectivul de circa100 000). Praszka i Radziej6w sunt centre mqte§ugare§ti. n Olkusz §i Wielufi mineritul are opondere insemnatA. Ora§ele mari detin functii diverse, iar enoriile luate aici in calcul aflate in zonacentrald a localitAtii cuprind oameni aflati in diferite poziii pe scara ierarhiei sociale. La registrelebiserice§ti autorul adauga i recensaminte, testamente, acte de partaj i alte documente judiciare,rapoarte asupra inspectiilor eclesiastice v.a. din ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea.

Imensul material al mitricilor este prelucrat pe baza reconstituirii familiilor (tehnica elaboratdde Louis Henry-Michel Fleury §i Pierre Goubert)2, cu ajutorul unui sistem de programe adecvatspecifIcului surselor din perioada premergAtoare divizarii Poloniei3. Introspectia structurilor menajerese efectueazA prin aplicarea tipologiei lui Peter Laslete.

La prezentarea detaliatd. de mai sus a cuprinsului c4ii, addugdm cdteva idei §i concluzii aleautorului. Femeile constituie majoritatea locuitorilor mai peste tot In wzdrile .cercetate: 51% inOlkusz, 52 In Wielun §i Cracovia, 53 in Varsovia, dar ceva mai putin de jumatate In celelalte doud(p. 50, Tbl. 3); se desprinde concluzia cd fenomenul este observabil mai ales In orgele medii i incele mart In cele mici el cal:AM o mai mare pondere dacd se socotesc §i alugaritele (noi am puncta cäse constatA sporirea lui direct proportional cu dimensiunile a.5ezdrii). Proportia barbatilor cre§tesensibil in Wielufi, Cracovia §i Var§ovia In grupul de varstd de 20-59 de ani (53-54%) §i mai ales incel de 60 ani (53-55%; p. 55, Tbl. 4). Cei casatoriti sunt mai numen* in localitatile mici (42-50% labArbati §i 42-49 la femei), deck in celelalte a§ezdri (respectiv: 35-43 §i 38-41%). VAcluvia in toateorgele este In mai mare masurd prezenta la femei (5-13%), deck la sexul masculin (1-5%; p. 58,Tbl. 6), cAci barbatii se recAsAtoresc mai frecvent. Celibatul definitiv este de asemenea mai impozant

1 Revista Istorica", t. 111,1992,9-10, p. 1049-1051.2 Ibidem, t. II, 1991,3-4, p. 185-189.3 C. Kuklo, W. Gruszecki, Informatyczny system rekonstrukcji rodzin, gospodarstw domowych

i sspolecznoici localnych w Polsce przedrozbiorowej, Bialystok, 1994.4 Revista IstoricA", t. II, 1991,5-6, p. 342.

(Wielun:

-

-

www.dacoromanica.ro


la sexul slab. Numarul gospodariilor conduse de femei este mare, ajungand la 14% la Radziej6w,19 la Wieluti, 23 la Cracovia i chiar 25 la Varsovia (remarcarn din nou tendinta unei relatii pozitivecu marimea orasului). Menajele alcatuite dintr-o vaduva i copiii sai alcatuiesc intre 3, 4 si 8, 7% dintotal (p. 77-82, Tbl. 12-17).

Conditia sociala a femeilor singure este adesea precara. Batrane, 1si pun nadejdea mai ales Inajutorul altora; ele i locuiesc de multe ori In casa straink Cu o situatie ameliorata se arata cele cucopii marl si eventual cu servitori. Sunt desigur i gospodarii feminine mai bogate, de mestesugarinegustori, in Cracovia i Varsovia; aici se gasesc calfe si servitori indestui, se gazduiesc rude sipersoane straine. Nu putine femei singureIsi gasesc adapost In azile i spitale.

Cele mai sus narate demonstreaza atat ponderea relevantä a segmentului social investigat, catimportanta studierii sale pentru istoria socio-economica.

Cateva date, referitoare la Principatul Transilvaniei in veacul al XVIII-lea, sunt in masura asemnala si la noi semnificatia chestiunii. La 1772 se Inregistreaza 271 916 gospodarii conduse depatres familiae (din care 20 528 magnati et nobiles ab omni contributione exempli) + 31 000 dirijatede vacluve = 302 9865; in anul 1776 se noteaza Summa patrum familias 241 991 + eorurn viduarum29 861 = 271 852 (dar magnatii figureaza numai cu 94 de gospodarii in fundo regio)6; la 1794 serecenseaza 268 518 familii avand In frunte un barbat + 35 273 conduse de vaduve + 2030 familii demagnati i nobili cu mosie = 305 8217. Desi, In mod evident, cele trei numaratori nu s-au efectuat dupaaceleasi principii (printre altele, consemnarea magnatilor si a nobililor a fost mult mai lacunara la 1776 si1794, decat la 1772), cifrele reproduse permit o certa evaluare a cotei-parti importante a vaduvelor: elealcatuiesc 10,23% din totalul capilor de gospodarii la 1772; 10,98 in 1776; 11,53 la 1794.

Posedam date si cu referire la unele zone ardelene. in Tara Fagarasului, la 1721-1722 seconscriu peste 4100 de sefi de menaje, printre care se afla 329 vaduve (66 de boieri, 206 de iobagi,57 de oraseni), care reprezinta peste 8% din total'. La Bistrita, modul de inscriere se arata in tabel. La1791, capii de gospodarii contribuabile numarati In Scaunele secuiesti sunt 28 031 barbati + 3140vacluve = 31 1719, vaduvele reprezinta prin urmare 10,07% din efectivul populatiei dajnice. Lucrurisimilare se intalnesc in Banat, Tara Romaneasca, Moldova (si Basarabia post 1812).

Tabel

Populatia Bistritei, conscrisa In 1762-1763'

Etnia Gospodarii conduse deBarbati

Gospodarii conduse deVaduve

Procentul

Romani 4 331 424 9,79Sasi 1 963 336 17,12Unguri 145 21 14,48Total 6 439 781 12,13

5 Aurel Radutiu, Populatia Transilvaniei in ajunul caleitoriei din anul 1773 a lui Iosif al II-lea,in Sabin Manuilei Istorie qi demografie. Studii privind societatea romdneasca intre secolele 16-20,ed. Sorina Bolovan i loan Bolovan, Cluj-Napoca, 1995, p. 76-77.

Costin Fenesan, lzvoare de demograjie istorica, I. Secolul al 18-lea. Transilvania(contributie M. Spiridoneanu), Bucuresti, 1986, Tbl. XI (volant).

7 Michael Lebrecht, Versuch einer Erdbirchreibung des Grossfiirstenthums Siebenbiirgen,Hermannstadt/Sibiu, 18042, p. 7-10.

8 $tefan Metq, Situatia economic?"' a romeinilor din Tara Fligarafului, I, Cluj, 1935, p. XII,1-276; $tefan Pascu, Demografia istoricti, in Populatie fi societate. Studii de demografie istorica, I,Cluj, 1972, p. 64.

9 L.J. Marienburg, Geographie des Grossfiirstenthums Siebenbiirgen, II, Hermannstadt/Sibiu,1813, p. 149.

H,

gi

gi

www.dacoromanica.ro


'Orapl 0 cele doua districte.SURSA: Virgil $otropa, Inflincarea granitei militare nilsaudene, In Arhiva Some§ana. Studii

0 comunicari", Näsaud, no. 25, 1939, P. 365-366 (calculul nostru).

$tirile transilvane mai sus in0rate permit deocamdata doua concluzii:a) Avem de-a face cu un segment social considerabil, care se situeaza intre 8-10 i 17 p. 100

din capii de gospodarii.b) in mediul romanesc se constata un procent net inferior de vaduve (ceva peste 8 in Fagara.5,

fata de media ardeleana de 10,2-11,5; 9,8 la Bistrita, comparativ cu 17,1 in mediul sasesc 0 14,5 Incel ungar din zona). Este permisa ipoteza ca situatia se datoreaza in bun& parte unei speranteinferioare de viata in randurile femeilor din iobagimea 0 jelerimea romaneasca, sectorul social celmai defavorizat in Transilvania vremii.

0 noul tema de reflectie 10 face astfel loc in istoriografia romaneasca, in prezenta uneifrumoase carti, rezultat al multor ani de neintrerupta truda a unui pasionat 0 talentat studios.

Louis Roman

TEODOR PAVEL, Intre Rusia farilor i Germania wilhelmiand Un memoriubasarabean din 1916, Cluj-Napoca, Edit. Presa Universitard Clujeand, 1996,210 p.

in colectia Bibliotheca Historica", VI, a Editurii Presa Universitara Clujeana a aparut aceastavaloroasa lucrare seamatä de reputatul istoric, profesor la Universitatea Babe§-Bolyai" din Cluj-Napoca, dr. Teodor Pavel.

Lucrarea cuprinde un substantial Argument §i cinci capitole cu 10 paragrafe, Concluzii, Anexe,un Rezumat in limba engleza 0 un folositor Indice.

incercarea de fata, centrata pe analiza semnificatiei istorice a Memoriului basarabean din1916, necunoscut istoriografiei noastre 0 depistat de autor in arhivele secrete ale celui de al doileaImperiu german, dezvaluie fatete nebanuite ale impactului raporturilor germano-ruse asupra istorieiromane0i din preajma 0 din timpul primului razboi mondial.

Autorul arata ca prin continut 0 semnifIcatie Memoriul basarabean din mai 1916 pentruunirea cu Romania se aseamana cu Memorialul lui Gheorghe Barit din 1882 0, intrucatva, cuMemorandul din 1892. El se adreseaza opiniei publice internationale, "invoca dreptul istoric §iprincipiile moderne in sprijinul aspiratiei la libertate §i unitate pe seama romanilor basarabeni;utilizeaza conjunctura intemationala §i conflictul militar dintre Antanta §i Trip la Alianta pentru agrabi dreptul popoarelor la autodeterminare §i reorganizare democratica a societatii" (p. 20).

In carte se releva ca autorii memoriului spera sa influenteze politica extern& a Romaniei insensul dorit de adversarii Imperiului tarist, dand prioritate eliberarii §i unirii Basarabiei cu RegatulRomaniei i apoi a provinciilor romangti din Imperiul austro-ungar. Cu argumente 0iintifice, luatedin istorie, sunt combatute componentele conceptiei dinastice §i imperiale ruse0i privind pretinseledrepturi asupra Basarabiei.

Memoriul basarabean scrie Teodor Pavel este inainte de toate un sever redhizitoriu alsecolului de ocupatie tarista 0 al politicii promovate de guvernele imperiale pentru spargerea bloculuietniccultural romanesc 0 pentru izolarea Moldovei rasaritene de Romania" (p. 121).

in carte se releva ca din perspectiva actiunii conjugate a romanilor basarabeni cu nationalitatileasuprite din rasaritul Europei 0 a inscrierii pe coordonatele miFarii generale romane§ti pentru unitate

www.dacoromanica.ro


statald, Memoriul din 1916 precede si pregAteste programatic decizia Sfatului Tdrii de la Chisindu dinmartie 1918 de unire a Basarabiei cu Regatul Romaniei in urind cu 80 de ani.

loan Babici

MIHML VASME-OZUNU, PETRE OTU, infrcinti fi uitati. Ronuinii in &Italia dela Stalingrad, Bucure§ti, Edit. Ion Cristoiu, 1999, 300 p. + 18 harti.

Aparitia acestei valoroase carti, reprezentativ studiu de istoriografie militard, readuce Inactualitate intr-o forma unitard si sinteticd, aspectele mai importante privind premizele, declansarea,desfAsurarea precum si efectele generate de Bátei lia de la Stalingrad.

Evident marea confruntare de pe Don si Volga ce a avut loc in a doua parte a anului 1942 siinceputul anului 1943" cunoscutd in istoriografie prin sintagma BAtAlia de la Stalingrad" a constituito operatic deosebit de complexa, de mare anvergurd, de o importanta cu totul aparte in desfasurareacelui de-al doilea rdzboi mondial" (Introducere, p. 17).

in ultimul deceniu subiectul s-a aflat in atentia specialistilor din tara noastrd, care au publicatlucrdri continand diferite aspecte de vAdit interes documentar si certd valoare.

Editarea acestei carti, de Malt nivel stiintific si in conditii grafice de exceptie, s-a Pacut subegida Fundatiei Colegiului national de aparare si a Institutului pentru studii politice de aparare si deistorie militard.

Cartea reprezintd o componenta utild pentru istoriografia noastrd militard si un pretios ajutorpentru cercetari orientate in aceastd directie.

Se remarcd faptul cd au fost folosite judicios informatiile abundente rezultate din investigareaunor fonduri de arhivd romanesti la care s-au atasat date provenind dintr-o bogatd bibliografie.

A fost semnalat faptul cd participarea militarilor nostri la confruntarile care au avut loc incadrul acestei batAlii a ramas sub embargo, sd spunem asa, timp de aproape jumdtate de secol, fapt ces-a räsfrant negativ asupra constiintei publice" (p. 20).

Cartea a fost structuratd In unsprezece capitole, fiecare avand notele aferente si o scurtaprezentare. Sunt atasate 7 diferite scheme, abrevieri bibliografice, lista de abrevieri in text, indice depersoane, un numar de 18 harti precum si un rezumat in limba englezA si in limba francezd.

in Capitolul 1 se face o prezentare sinteticd a perioadei de la neutralitate la rdzboi, urmatd decampania armatei romane din anul 1941 (p. 25-43). Capitolul urmator are un titlu semnificativ, 1942 o

adeväratcl bisectuare a reizboiului (p. 45-61), avand 3 subcapitole: Evolutia rdzboiului pe diverseteatre de actiuni militare", Germania si Uniunea Sovieticd doi boxeri in clinci (sfdrsitul anului1941 primele luni ale anului 1942)" si in cdutarea loviturii decisive". Planurile de operatii germanesi sovietice pentru anul 1942 sunt redate sintetic (Planul Albastru", Planul Stavkai", p. 45-61).

in Capitolul 3 este prezentatA situatia politica si militard a Romaniei in prima parte a anului1942 (p. 63-80). Capitolul 4 trateaza despre Operatia Stalingrad fi problemele sale (p. 81-103).Contine subcapitolele: Principalele actiuni militare pe dile de acces spre Stalingrad", Analizageografico-militard a terenului din Cotul Donului si Stepa CalmucA" si Marsul spre prdpastie". EsteredatA si participarea trupelor romane la ofensiva Grupului de armate Sud" si proiectul de constituirea Grupului de armate Sud" (Maresal Antonescu"). -

Capitolele urmatoare trateazd Armata 3 romdnii in Cotul Donului (p. 105-123) si Armata 4romdna in Stepa Calmuca (p. 125-134).

C'apitolul 7 rad d. planul operatiei Uranus" (p. 138-142). Se mentioneazd faptul ca. In perioadade la declansarea ofensivei de yard, din iulie si pand in noiembrie, germanii au pierdut in luptele din

www.dacoromanica.ro


zona Don, Volga, Stalingrad peste 600 000 de oameni, 1000 tancuri, peste 2000 tunuri i arunatoarede mine si circa 1400 avioane (p. 136).

Potrivit planurilor strategice urmArite, trupele germane au reusit sd ocupe un teritoriu urias deaproximativ 1,8 milioane km2. Ca urmare a avut loc Intinderea excesivd a frontului de la MareaNeagrd, Caucazul de Nord, Stalingrad, Don, Marea Barenr, fapt care s-a resimtit prin efectelecauzate de lipsa unor rezerve strategice disponibile pe front si in lard" (p. 136).

0 evaluare a potentialului de luptd al pArtilor aflate in conflict a remarcat a la inceputul luniinoiembrie 1942, raportul de forte pe intregul front sovieto-german incepuse sd se schimbe In favoareaUniunii Sovietice" (p. 137). Planificatorii sovietici au reusit in conditiile existente, printr-o inspiratdconcentrare a fortelor i mijloacelor, sa asigure o superioritate zdrobitoare pe directiile loviturilorprincipale, in sectoarele de rupere" (p. 137).

Planul contraofensivei, caracterizatA de o mare indrazneald i amploare, detaliat de careM.St.M. Sovietic In cursul lunii octombrie a fost aprobat de Stavka (Cartierul General Sovietic)(p. 279), si a primit denumirea de cod Uranus" (p. 139).

In cadrul pregatirilor pentru declansarea contraofensivei ce a generat Mafia de la Stalingrad afost acordatd o atentie deosebitA efectudrii transportului efectivelor precum si a mijloacelor de luptd.,fapt evident reflectat in continutul cArtii. Pe calea feratd s-a ajuns la un ritm de 1300 vagoane pe zi. 0masivA utilizare au cunoscut i autocamioanele, al cdror null& depAsea 27 000 (p. 140). Importanteforte si mijloace au fost tranzitate peste fluviul Volga, iar flota din zond a adus un aport semniflcativ.S-a remarcat cd. unul din factorii importanti care au asigurat succesul contraofensivei sovietice laStalingrad a fost mascarea operativd a trupelor" (p. 141).

In pregdtirea contraofensivei sovietice s-au stabilit pentru marile unitAti operative (Frontul desud-vest, avand in compunere trei armate; Frontul Stalingrad, avand in subordine trei armate, precum

Frontul Don, cu doud armate) unii parametrii: largirea fasiei de ofensiva, ldrgirea sectorului derupere; adancimea operatiei i ritmul zilnic de inaintare, pentru infanterie i fortele mobile (p. 141).Pregdtirile pentru contraofensivA au fost incheiate In seara zilei de 18 noiembrie, cand s-a transmis launitati ordinul de trecere la ofensivA (p. 142).

in Capitolul 8 este redatd operatia de apdrare a Armatei 3 romane in Cotul Donului (p. 145-169),find sintetizate pe zile ostilitatile care au avut loc intre 19-24 noiembrie 1942. Este prezentatd incontinuare drama Grupului Lascar" (p. 157-162) precum i actiunile de apdrare ale fortelor Armatei3 romane pe raul Cir (p. 162-167).

in cadrul Capitolului 9 al cArtii este prezentatd Operatia de apetrare a Armatei 4 in StepaCalmucli (p. 171-185). Este redatA ruperea apardrii i retragerea Armatei 4 romane (20-24 noiembrie1942) (p. 171-178) urmatã de consolidarea dispozitivului de care Armata 4 romand (p. 178-183).

in C'apitolul 10 este tratan operatia Viscolul" (p. 187-216). Trupele romane, atat celeapartinand Armatei 3, Armatei 4 cat i cele cazute in incercuirea de la Stalingrad, au intrat incompunerea Grupului de armate Don" si au executat misiunile stabilite de acesta. Astfel Armata 3romand a continuat apdrarea pe raul Cir, iar Armata 4 roman& a participat la executarea operatiei dedespresurare Viscolul" in cadrul Grupului Hoth-Manstein" (p. 187). In urma esecului incercdrii dedespresurare intreprinsa de Grupul Hoth", Comandamentul sovietic a trecut la lichidarea grupdriiincercuite la Stalingrad (p. 212). Ca urmare, in ziva de 31 ianuarie 1943 gruparea de sud a trupelorincercuite a fost silitd sA depund armele, iar pe 2 februarie 1943 gruparea de nord a fost lichidatd.Soarta Armatei 6 germane de la Stalingrad au impartasit-o 'prin forta Imprejurdrilor i cele clouddivizii romanesti, 1 cavalerie, 20 infanterie ca i Detasamentul Colonel Voicu", impinse in incercuireInca din primele zile ale executdrii contraofensivei sovietice (p. 213). Dupd datele detinute deM.St.M., efectivele trupelor noastre rAmase in incercuirea de la Stalingrad au fost de 436 ofiteri, 411subofiteri si 11760 trupd (p. 213). Din lipsd de luptAtori i materiale, misiunile operative ale Armatei4 au Incetat la 3 ianuarie 1943, iar cele ale Armatei 3 la 5 ianuarie 1943 (p. 214).

$i

t

www.dacoromanica.ro


in cadrul Capitolului 11 se face o prezentare a raporturilor de comandament romano-germanepe timpul bataliei de la Stalingrad (p. 217-239).

Prin continutul substantial al acestei carti este reliefata amploarea bataliei de la Stalingrad, carea constituit una dintre cele mai dramatice incle0ari ale celui de al doilea razboi mondial" (p. 241).Importanta operatiei de la Stalingrad este data nu numai de efectivele angajate in batalie 0 depierderile provocate inamicului, ci 0 de implicatiile sale in desfaprarea ulterioara a ostilitatilor peFrontul de Est 0 in ansamblul razboiului (p. 241).

Cartea invita la lectura i poate fi considerata un indemn la studierea unor detalii precum §i avariatelor aspecte ale confruntarilor din Cotul Donului, de la Stalingrad §i din Steps Calmuck cuprecadere orientate la nivel operativ-tactic sau chiar numai privite din campul tactic.

Valeriu Giuran

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

INDEX ALFABETIC 1995-2000

VENERA ACHIM

ACHIM VENERA, Problema sedenterizeirii tiganilor in documente de arhivii din anul 1863, IX,1998,5-6, p. 419-423.

ACHIM VIOREL, Catolicismul la romelnii din Banat in evul mediu, VII, 1996,1-2, p. 41-55.ACHIM VIOREL, Ordinul franciscan in fetrile romeine in secolele XIVXV. Aspectele teritoriale, VII,

1996,5-6, p. 391-410.ACHIM VIOREL, Tiganii din Romilnia in timpul celui de-al doilea reizboi mondial, VIII, 1997,1-2,

p. 53-59.ACHIM VIOREL, Proiectul guvernului de la Bucuresti vizánd schimbul de populafie romeino-ruso-

ucrainean (1943), XI, 2000,5-6, p. 395-421.ADAM CHIPER MARIETA, Valoarea vechilor insemneiri romemesti ca izvor pentru istoria

economicei si sociald, VI, 1995,3-4, p. 279-294.AGACHI ALEXEI, Politica financiara a Rusiei in Moldova si Muntenia in anii 1806-1812, VI,

1995,9-10, p. 773-793.ANDREESCU *MEAN, Politica ponticei a Moldovei: $tefan cel Mare si castelul Mice", VII,

1996,7-8, p. 511-520.ANDREESCU $TEFAN, Reiscoala farilor romeine din 1594 si chestiunea aproviziondrii

Constantinopolului, VIII, 1997,9-10, p. 591-614.ANDREESCU $TEFAN, Revistele bisericesti loc de refugiu al istoricilor romeini in perioada

stalinistil, IX, 1998,5-6, p. 343-345.ANDREESCU $TEFAN, Genovezi pe drumul moldovenesc" la mtjlocul secolului al XV-lea, X,

1999,1-2, p. 99-108.ANDREESCU STEFAN, Despre o icoand dispetrutes yi un titlu domnesc, XI, 2000,1-2, p. 97-105.ANGHEL FLORIN, 0 dilemei teritorialli i un debut diplomatic. Ocuparea Poculiei de ccitre armata

romeinii (24 mai inceputul lunii august 1919) si debutul relatillor rotnáno-polone, VI, 1995,9-10, p. 761-772.

ANGHEL FLORIN, 0 alternativii de colaborare in interiorul Axei. Spre d nouà Mica Infelegere,1941-1944, VII, 1996,3-4, p. 233-257.

ANGHEL FLORIN, Un model strategic romano-polon: canalul Marea Bahia Marea Neagrei inperioada interbelicei, VII, 1996,7-8, p. 581-590.

ANGHEL FLORIN, Studiu preliminar al evolufiei minoritajilpolone din Romeinia Mare, 1918-1940,VIII, 1997,1-2, p. 25-51.

ANGHEL FLORIN, Despre o problemei aproape necunoscutei: frontiera romeino-poloná in perioadainterbelicei, 1918-1939 , VIII, 1997,3-4, p. 255-270.

ANGHEL FLORIN, Politica externei sovieticei interbelia in viziunea istoriografiei anglo-saxone,VIII, 1997,5-6, p. 347-369.

ANGHEL FLORIN, Ceiteva date despre polonezii din Romeinia. Minoritatea polond fi refugiatii,1939-1940, VIII, 1997,7-8, p. 533-538.

ANGHEL FLORIN, Un portret inedit al lui Edvard Bene.i, VIII, 1997,11-12, p. 783-785.ANGHEL FLORIN, Ceiteva imagini romeinesti despre potopul" polon din septembrie 1939, IX,

1998,1-2, p. 55-67.ANGHEL FLORIN, Intre rafiune i prevedere: despre problemele aliantei polono-române, 1919-1921,

XI, 2000,3-4, p. 261-284.

Revista istoria", tom XI, nr. 5-6, p. 547-556,2000

-

-

www.dacoromanica.ro

548 Index alfabetic 2

ANGHEL FLORIN, Cu !tura refugiului. Elemente ale propagandei culturale a rezistenfei exiluluipolon din Romania, 1939-1945, XI, 2000,5-6, p. 423-436.

ANGHELESCU GHEORGHE F., Doztei documente de arhiva din istoria contemporana a Romania:ultimele intrevederi la nivel inalt romano-germane din 5-6 august 1944, VIII, 1997, 3-4,p. 271-275.

ARGE$ANU DANIELA, Primirea lui loan Zripolya la Brcgov (1522). Considerafii privind istoriaalimentafiei. VI, 1995,3-4, p. 389-396.

ARGE$ANU DANIELA, Portretul bunului creTtin sau ideea de identitate culturala in &hellBrapvului in secolul al 1996,5-6, p. 373-383.

BALARD MICHEL, Georges I. Bratianu, historien de la mer Noire, X, 1999,1-2, p. 5-12.BAJENARU CONSTANTIN, Cuplul regal Ferdinand-Maria §1 fageir4enii (1913-1922). Relatari

din presa vremii, X, 1999,5-6, p. 551-555.BALAN CONSTANTIN, Portretul din 1846 al lui Hrisant Penetis, egumenul mandstirii Horezu, IX,

1998,3-4, p. 123-127.BENJAMIN LYA, Evreii in literatura istorica romeineasca in perioada comunista, IX, 1998,5-6,

p. 353-359.BOCSAN NICOLAE, Separafia ierarhica a bisericii ortodoxe romeine de biserica ortodoxa sarba,

1864-1868, VII, 1996,3-4, p. 155-174.BOHM JOHANN, Die politische Entwicklung der deutschen Minderheit in Romanien von 1918 bis

1944, XI, 2000,5-6, p. 345-367.BOZGAN EVANTIA, Studenfii aromdni la Facultatea de Drept din BucureVi (sfeirfityl sec. XIX

fnceputul sec. XX), VIII, 1997,11-12, p. 751-762.BOZGAN OVIDIU, Diplomafia franceza despre manijestafille universitare de la Cluj din 1946, IX,

1998,1-2, p. 31-42.BOZGAN OVIDIU, Convorbiri cu liderii Romaniei in 1956. Documente diplomatice franceze

inedite, X, 1999,3-4, p. 307-331,BOZGAN OVIDIU, BEDA CORNEL, Din corespondenfa lui Constantin Kirifescu (1922-1945),

VII, 1996,3-4, p. 271-304.BU$A DANIELA, Finanfa franceza in sud-estul Europei (1900-1914) (I-II), VI, 1995,1-2, p. 23-42;

3-4, p. 309-327.BU$A DANIELA, Porturile de pe litoralul vestic al Mara Negre. Modernizarea ci activitatea kr

comerciala la cumpana dintre secolul al X1X-lea §1 al XX-lea, VII, 1996,7-8, p. 569-579.BU$A DANIELA, Romania 4.i comerful cu statele din sud-estul Europei (1900-1914), VIII, 1997,

9-10, p. 633-654.BU$A DANIELA, Alegerile parlamentare din 1946 oglindite in presa vremii, IX, 1998,1-2, p. 15-30.CAPU$AN ANDREI, Lucian Blaga om de cultura, diplomat (1922-1939), VI, 1995, 9-10,

p. 879-886.CAPU$AN ANDREI, Mircea Eliade, diplomat (1940-1944). Docunzente inedite, VIII, 1997, 1-2,

p. 109-118.CATANU$ DAN, Primele reactii ale regimului de la BucureVi la schimbarea lui Hruxiov, XI,

2000,3-4, p. 183-194.CAZAN ILEANA, lnterese economice qi politico-militare ale Habsburgilor in centrul Eztropei qi la

Dunarea de Jos. Inceputurile negocierilor diplomatice cu Imperiul otoman (1526-1533), VII,1996,7-8, p. 521-545.

CAZAN ILEANA, Expansiunea Habsburgilor spre Dunarea de Jos qi acfiuni diplomatice inImperiul otoman Entre anii 1534-1540, IX, 1998,5-6, p. 443-462.

CAZAN ILEANA, Rivalitatea polono-habsburgicii in bazinul Dunarii i pozifia Tarilor Romeine(1574-1593), X, 1999,1-2, p. 109-124.

XV1.11-lea,-VII,

-

www.dacoromanica.ro


CERNOVODEANU DAN, Heraldica, disciplina actualmente deplin Indreptatita a constitui o qtiintaautonoma, VIII, 1997,5-6, p. 419-427.

CERNOVODEANU PAUL, GAVRILA IRINA, Consideratii istorice pe marginea datelor statisticeoferite de Arhondologiile din Tara Romaneasca (1837-1858), VI, 1995,7-8, p. 683-698.

CERNOVODEANU PAUL, Re latiile Angliei cu Principatele duntirene in secolul al XVIII-lea.Vedere de ansamblu, VI, 1995,11-12, p. 925-933.

CERNOVODEANU PAUL, Un raport britanic din 1791 privitor la navigatia i comertul Fn MareaNeagra, VII, 1996,7-8, p. 605-608.

CERNOVODEANU PAUL, Constantin Brancoveanu qi Muntele Athos, IX, 1998,3-4, p. 115-122.CERNOVODEANU PAUL, Activitatea Institutului de Istorie N. lorga" In perioada 1948-1952, IX,

1998,5-6, p. 261-282.CERNOVODEANU PAUL, Anglia qi rázboiul austro-turc (1716-1718), IX, 1998,5-6, p. 463-477.CERNOVODEANU PAUL, Regina Maria in timpul marelui razboi de intregire a neamului, X, 1999,

5-6, p. 542-550.CERNOVODEANU PAUL, $edinta largita a Sectiei de istorie medie din 30 noiembrie 1951, XI,

2000,1-2, p. 141-143.CHIRITA GRIGORE, De la domnia pamanteana la dinastia de Hohenzollern (1859-1866).

Prerogative le qi Insemnatatea domniei in edificarea statului roman modern (H), VI, 1995,1-2,p. 89-106.

CHIRITA GRIGORE, Tranzitia catre modernitate in viziunea contemporanilor de la mijloculsecolului al XIX-lea, VII, 1996,9-10, p. 685-699.

CHIRITA MIHAI, Contributii la sloboziile din Tara Romaneasca in timpul celui de-al treileaispravnicat al strainilor (1818-1831), VI, 1995,7-8, p. 699-702.

CHIRTOAGA ION, Din istoria Moldovei de sud-est i diferitele semnificatii teritoriale ale notiuniiBugeac, VI, 1995,7-8, p. 633-651.

CHIRTOAGA ION, Cauqenii, VII, 1996,7-8, p. 609-620.CIOCILTAN VIRGIL, Alanii qi Inceputurile statelor romanefti, VI, 1995,11-12, p. 935-955.COJOCARU GHEORGHE, Cu privire la constituirea Sfatului Tarii, VI, 1995,5-6, p. 529-542.CONSTANTINIU FLORIN, De la Carta Atlanticului la brdul de securitate" al URSS, VIII, 1997,

3-4, p. 189-201.CONSTANTINIU FLORIN, Paradoxurile istoriografiei romdne In epoca Cemgescu", IX, 1998,

5-6, p. 291-294.CRISTEA OVIDIU, Cerbii lui Mihai Viteazul: o ipoteza, VII, 1996,1-2, p. 117-118.CRISTEA OVIDIU, Caderea Constantinopolului (1453) qi politica pontica a Ungariei: ecouri

continentale, VII, 1996,7-8, p. 599-603.CRISTEA OVIDIU, Batalia de la Nicopol in viziunea surselor occidentale: mentalitate cavalereasca

qi mentalitate ecleziastica, IX, 1998,5-6, p. 431-441.CRISTEA OVIDIU, Siamo veneziani, poi christiani": Serenissima ciproblema cruciadei, XI, 2000,

1-2, p. 17-29.DANU EUGENIA, Aspecte din activitatea comitetelor ostaVlor basarabeni de pe frontul romdnesc

(1917), XI, 2000,5-6, p. 505-515.DASCALU NICOLAE, Contributia Romdniei la edificarea structurilor economice ale Antantei

Balcanice (1934-1940), (I-II), VI, 1995,1-2, p. 43-59; 3-4, p. 329-344.DELUREANU $TEFAN, Germanii din Romania Inainte i dupd 1945, VIII, 1997,1-2, p. 5-24.DEMENY L., Corespondenta dintre istoricul roman loan C. Filitti 41 Endre Veress, VI, 1995,7-8,

p. 621-632.DEMENY LAJOS, Imaginea Romdniei intr-o recenta cronologie ungara a vigil internationale, XI,

2000,3-4, p. 309-315.

p

www.dacoromanica.ro


DENIZE EUGEN, Vlad Tepef, lupta antiotomand fi Venetia. Cdteva consideratii, VI, 1995, 3-4,p. 371-387.

DENIZE EUGEN, Timicoara intre imperiali otomani in 1551-1552. Un nou izvor spaniol, VII,1996,1-2, p. 107-115.

DENIZE EUGEN, Spania fi Marea Neagrei la sfarfitul secolului XVIII, VII, 1996,7-8, p. 547-553.DENIZE EUGEN, Imaginea Venetiei in cultura romdnd din secolele al XVII-lea fi al XVIII-lea, VII,

1996,11-12, P. 795-819.DENIZE EUGEN, Petru Raref fi Moldova dintre Prut Nistru, VIII, 1997,7-8, p. 477-483.DENIZE EUGEN, ,Scoala Ardeleand fi formarea imaginii Italiei in cultura romdnei, X, 1999,1-2,

p. 151-162.DENIZE EUGEN, Evreii sefarzi din Tara Rome:masa fi Moldova pdnd la inceputul secolului

al XIX-lea, XI, 2000,5-6, p. 377-393.DICULESCU VLADIMIR, Primii directori, X, 1999,3-4, p. 403-408.DRAGOTONIU OANA, Implicarea bisericii in practica juridicei din Tara Romdneascd in timpul lui

Matei Basarab, VII, 1996,5-6, p. 345-355.DUTU TATIANA, Situatia Banatului la sfirsitul primului reizboi mondial, 1918-1920, VII, 1996,

3-4, p. 191-204.ENCIU NICOLAE, Populatia Basarabiei in anul Marii Uniri, VI, 1995,9-10, p. 795-806.FASEL HORST, Christoph Ludwig Seipp, ein Gegner Wielands in Temeswar und Hermannstadt,

VII, 1996,1-2, p. 87-105.FATA MARTA, Die deutsche Auswanderung nach Siidosteuropa bn Spiegel der Literatur mit

besonderer Beriicksichtigung der wiirttembergischen Auswanderung ins Banat, VII, 1996,1-2, p. 57-72.

FENESAN COSTIN, Caransebeful la inceputul celei de-a doua staptiniri habsburgice (1688), VII,1996,1-2, p. 73-85.

FENE$AN COSTIN, Domeniul cetátii Timifoara pdnd la 1552, VIII, 1997,7-8, p. 517-532.GAVRILA IRINA, Calculatorul in demografia istoricei, VI, 1995,11-12, p. 977-992.GAVRILA IRINA, Statistica matematicei i informatica in prosopografie, VII, 1996, 9-10,

p. 701-718.GAVRILA IRINA, Bazele de date in anahza evolutiei evenimentelor istorice, XI, 2000,5-6, p. 449-462.GEOFF ELEY, De la istoria sociald la cotitura lingvisticd" in istoriografia anglo-americand a

anilor '80, VIII, 1997,5-6, p. 303-346.GIURAN ALEXANDRU IORGU, GIURAN VALERIU A., Jurnalul de operatii al Regimentului 2

1nfanterie Vdlcea", XI, 2000,5-6, p. 477-490.GLUCK EUGEN, Evrei originari din Romania in Israel, VI, 1995,1-2, p. 125-134.GOLIMAS AUREL H., Locul numismaticii fi al disciplinelor adiacente in opera lui N. lorga, VIII,

1997,5-6, p. 401-417.GOROVEI $TEFAN S., Istoria in palimpsest: Moldova dinainte de Moldova, VI, 1995, 1-2,

p. 165-173.GOROVEI STEFAN S., Rude fi inrudiri necunoscute ale lui Petru Ram', VIII, 1997,7-8, p. 467-476.GRECU ADRIAN, Aspecte ale interventiei 1taliei in primul reizboi mondial, VII, 1996, 11-12,

p. 829-842.GRECU ADRIAN, De la ideea rdzboiului preventiv la tratatul de neagresiune. Aspecte ale relatiilor

polono-gennane la inceputul anilor '30, VIII, 1997,7-8, p. 539-544.HATEGAN IOAN, Habitatul i populatia Banatului medieval, VII, 1996,1-2, p. 23-40.ILIESCU OCTAVIAN, Aspecte ale economiei monetare in Moldova sub domnia lui Alexandru cel

Bun, XI, 2000,1-2, p. 59-95.ILIESCU OCTAVIAN, Arogantd fi ignorantd in studii de numismaticd medievald, XI, 2000,1-2,

p. 127-139.

;1

i

www.dacoromanica.ro


IONESCU ADRIAN-SILVAN, Momentul 1848 in plastica documentarista, X, 1999,5-6, p. 501-518.IONESCU ADRIAN-SILVAN, Amintirile de front fi de prizonierat ale unui ofifer roman (1916-1917),

XI, 2000,5-6, p. 463-476.IONESCU DUMITRU P., Construirea cailor ferate in Bucovina, VI, 1995,9-10, p. 847-857.IONESCU DUMITRU P., Navigalia pe Prut /Ana la primul razboi mondial, VII, 1996, 7-8,

p. 621-635.IONESCU DUMITRU P., Romania optantii unguri, VIII, 1997,1-2, p. 125-130.IONESCU DUMITRU P., PWASU EMIL, Lupta de la Constangalia (iulie 1863), VII, 1996,9-10,

p. 757-763.IONESCU GHEORGHE, Lupta de emancipare a aromanilor atestata in istoriografia romeina ci

straina, VIII, 1997,11-12, p. 745-749.IONESCU-GURA NICOLETA, Starea de spirit a fareinimii in 1948, VIII, 1997,3-4, p. 175-188.IONESCU-GURA NICOLETA, Alegerile" din 1948 (I41), X, 1999, 3-4, p. 257-285; 5-6,

p. 459-470.IORDACHE ANASTASIE, Dominare politica sub imperativul modernizärii Principatelor Romeine.

Caracterul ci scopul Regulamentelor organice, VII, 1996,9-10, p. 665-684.IORDACHE ANASTASIE, Dezvoltarea economica i sociala a României inainte de primul razboi

mondial (1910-1914), VIII, 1997,9-10, p. 655-669.IORDACHE ANASTASIE, Caracterul scopul revolutiei de la 1848 in Principatele Romeine, IX,

1998,5-6, p. 361-372.ISAR NICOLAE, Memoriile lui Ion Heliade-Radulescu radicalii de la 1848 in perspectiva

primelor sinteze critice, X, 1999,5-6, p. 487-500.IVANIUC FLORENTA, Juramantul/blestem cutuma yi procedurei in jurisdiciia Tarii Romanegi

(sec. XIVXVIII), VII, 1996,11-12, p. 867-887.KLEIN GUNTER, Die rumanischen Offiziere in der K (u.) K Armee. Sozialer Aufstieg ohne Verlust

der nationalen Identitat?, VII, 1996,3-4, p. 175-189.LASCU STOICA, Din istoria Dobrogei de Sud in cadrul Romaniei intregite (1913-1940), VI, 1995,

11-12, p. 957-975.LAZAR GHEORGHE, Aspecte ale ideologiei politice in Tara Romaneasca qi Moldova (a doua

. jumeitate a sec. al XVII-lea), VII, 1996,5-6, p. 331-344.LAZAR MARIANA, Primul act domnesc de intarire a proprieteifilor manastirii Cotroceni. Hrisovul

lui Constantin Brancoveanu, VII, 1996,5-6, p. 357-371.LAZAR MARIANA, Acte domnefti reglementand statutul mandstirilor inchinate (sfaqitul sec.

al XVIII-lea), VII, 1996,5-6, p. 427-436.LEUSTEAN LUCIAN, Incidentele din ianuarie 1923 de la granita româno-maghiara, XI, 2000,3-4,

p. 243-260.LEVY ROBERT, Deviafionismul de dreapta" al Anei Pauker, VIII, 1997,3-4, p. 155-174.LIU NICOLAE, Nicolae Iorga qi relatiile romeino-franceze panel in anul 1920, X, 1999, 3-4,

p. 347-372.LIU NICOLAE, 0 corespondenta inedita a lui M. Dragomirescu catre N. Titulescu din Rusia anului

1917, XI, 2000,5-6, p. 491-504.LIVADA-CADESCHI LIGIA, VLAD LAURENTIU, Co-ndica Sfintei Manastiri Caluiul. Un

manuscris necunoscut din 1803 al lui Dionisie Eclesiarhul (141), VII, 1996,5-6, p. 385-389.MADGEARU ALEXANDRU, Gesta Hungarorum" despre prima patrundere a ungurilor in Banat,

VII, 1996,1-2, p. 5-22.MADGEARU ALEXANDRU, Duneirea in epoca bizantina (secolele XX1I): o frontiera permeabila,

X, 1999,1-2, p. 41-55.

yi

fi

vi

-

www.dacoromanica.ro


MADGEARU ALEXANDRU, 0 discufie pe marginea cariii lui Andr6s Róna-Tas, Hungarians andEurope in the Early Middle Ages. An Introduction to Early Hungarian History, XI, 2000,1-2,p. 134-139.

MAKSUTOVICI CRISTIA, Comunitatea albaneza din Romania, VIII, 1997,1-2, p. 81-93.MALAMUCEANU DUMITRU, Datare prin ordin? legatura cu atacul in camaqi al Regimentului

32 Mircea" in batalia de la Marayevi), VI, 1995,1-2, p. 175-176.MAMINA ALEXANDRU, 0 evaluare a conceptului de Revolulie burgheza". Exemplul romanesc

de la 1848, IX, 1998,5-6, p. 381-390.MAMINA ALEXANDRU, Geneza burgheziei in principatele romane: propunerea unei noi

epistemologii istorice, XI, 2000,5-6, p. 437-441.MANER HANS-CHRISTIAN, Percepfii germane asupra istoriografiei romaneqti in epoca regimului

comunist,a, 1998,5-6, p. 295-303.MANOLESCU RADU, Cultura urbana la Dunarea de Jos (secolele VI, 1995, 11-12,

p. 917-923.MANOLESCU RADU, Condifille politice internationale ale menfinerii statalitafii Tarilor Romane in

secolele XVIXVIII, X, 1999,1-2, p. 184-185.MARIN $ERBAN, Imaginea imparatului Manuel I Comnen in cronistica venefiana, XI, 2000,1-2,

p. 31-57.MATEESCU TUDOR, Pastoritul mocanilor in zona maritima Mangalia-Balcic, VII, 1996, 7-8,

p. 555-567.MATEESCU TUDOR, Date noi despre contributia romaneasca la construirea goselei Rasova-

Constanta (1855), VIII, 1997,9-10, p. 679-684.MAXIM MIHAI, Numirea in domnie ci investirea lui Mihai Viteazul in doua acte oficiale turcegi

inedite, X, 1999,1-2, p. 125-141.MANUCU-ADAMESTEANU GHEORGHE, Aspecte ale politicii imparatului Alexios I Comnenul la

Dunarea de Jos in lumina ultimelor descoperiri sfragistice ci numismatice, VI, 1995, 3-4,p. 345-369.

MARZA IACOB, Zenovie Plickanu, colaborator la Revista istorica romana" (1943-1947), VII,1996,11-12, p. 927-934.

MILIN MIODRAG, Titoismul" la granim romano-iugoslava. Preliminarii (octombrie 1944ianuarie 1945), VII, 1996,3-4, p. 221-232.

MISCHEVCA VLADIMIR, The Treaty of Bucharest (1812) and the Decline of Ottoman Power inSouth-Eastern Europe, VI, 1995,7-8, p. 653-664.

MOLER FLORIN, Politica germane: in bazinul pontic in perioada 1939-1940, VII, 1996, 7-8,p. 591-598.

WIER FLORIN, Nae lonescu, ideologia totalitara i rnixarea legionara. 1934-1940, VIII, 1997,1-2, p. 119-123.

MOLER FLORIN, Istoriografia occidentala postbelica despre mifcarile de extrema dreapta dinRomania interbelica, VIII, 1997,5-6, p. 371-383.

MUNTEAN V.V., Statuli biserica la romoini (sec. XIV.1CO, VH, 1996,5-6, p. 437-451.MUNTEAN VASILE V., Cuvinte române§li in acte neromânegi, IX, 1998,3-4, p. 213-217.MURE$AN MARIA, Evolufia bancilor populare in Romania, VI, 1995,1-2, p. 5-22.MURGESCU BOGDAN, Cateva observatii pe marginea datoriilor domnilor Tarii Romeinefti fi

Moldovei in 1594, VI, 1995,3-4, p. 243-253.MURGESCU BOGDAN, Corner; politica in relafiile romdno-otomane (secolele XVIXVIII), VIII,

1997,9-10, p. 573-590.MURGESCU MIRELA-LUMINITA, Personajele istorice romanegi fi oferta manualelor de istorie

din Principatele Romane la mijlocul secolului al XIX-lea, VII, 1996,9-10, p. 719-738.

XIIIX110,

fi

(In

www.dacoromanica.ro


MURGESCU MIRELA-LUMINITA, Figura regelui Carol I in manualele fcolare românefti, X,1999,5-6, p. 533-542.

MUSCA ELENA, Posesiuni ale domnului Petru Rareq al Moldovei in Transilvania: CetateaIX, 1998,3-4, p. 207-211.

NASTASE DUMITRU, Domnul Tarii Romane#i Vladislav II §1 aSediul din 1453 al Constantinopolului,X, 1999,1-2, p. 85-98.

NASTUREL PETRE $., fntregiri la istoria lui Petru Rareq, VIII, 1997,7-8, p. 497-502.NISTOR VLAD, Structuri zonale qi elite locale: Britannia romana tarzie,VII, 1996,9-10, p. 739-746.NITULESCU GABRIELA, Banul Radu Golescu qi Targovivea, VI, 1995,1-2, p. 159-164.OLARU CORNELIU, Problerne monetare in conferinfele internafionale interbelice, VI, 1995,1-2,

p. 61-88.PAL JUDIT, Trasaturile specifice ale evolutiei targurilor din scaunele secuiegi, XI, 2000, 1-2,

p. 115-125.PANAITE VIOREL, Comer; ci negustori in tratatele osmano-polone: 1489-1607, VI, 1995, 3-4,

p. 217-241.PAPACOSTEA SERBAN, Maurocastrum fi Cetatea Alba: identitatea unei aozari medievale, VI,

1995,11-12, p. 911-915.PAPACOSTEA $ERBAN, Genovezii din Marea Neagra ci integrarea Europei Centrale in comerful

intercontinental, VII, 1996,7-8, p. 477-482.PAPACOSTEA SERBAN, Clio in captivitate: istoriografia rornana In perioada comunista, IX, 1998,

5-6, p. 241-260.PAPACOSTEA $ERBAN, Moldova inceputurilor intre regii Ungariei qi ai Poloniei, IX, 1998,5-6,

p. 425-429.PAPACOSTEA $ERBAN, Premisele politice ale hegemoniei economice a Irnperiului otornan In

spafiul Marii Negre (1453-1484), X, 1999,1-2, p. 13-39.PAPACOSTEA SERBAN, Bizaniul yi Stramtorile sub primii Paleologi, XI, 2000,1-2, p. 5-16.PAPACOSTEA $ERBAN, Sedinfa de seclie din 28 decembrie 1951, XI, 2000,5-6, p. 517-521.PADUREANU DOMINUT I., Insula Serpilor, VI, 1995,9-10, p. 825-845.PA1U$AN ROBERT, fmprumutul extern al Romaniei din anul 1899, VI, 1995,3-4, p. 295-308.PAIU$AN ROBERT, fnceputurile transporturilor feroviare in Balcani, VIII, 1997,9-10, p. 671-677.PAUN RADU G., Unele rectificari la cronologia marilor dregatori ai Moldovei in secolul XVII, VII,

1996,11-12, p. 917-925.PAUN RADU G., Doua farnilii de cher:IC domnegi in Moldova secolului al XVII-lea, IX, 1998,

3-4, p. 143-151.PAUN RADU G., Miturile demitificarii sau radiografia unei §.anse ratate: Lucian Boia, Istorie fi mit

in conytiinfa romcineasca, Bucure§li, Edit. Humanitas, 1997, X, 1999,1-2, p. 175-184.PENELEA-FILITTI GEORGETA, Regimul proprietafii in Basarabia. Cazul mo§lei Sarata (Orhe),

VI, 1995,5-6, p. 555-565.PENELEA-FILITTI GEORGETA, I.C. Filitti in corespondengi, VI, 1995,7-8, p. 607-619.PENELEA-FILITTI GEORGETA (ed.), LC. Filitti, Jurnal (IXXXI), VI, 1995,7-8, p. 703-713;

VII, 1996,1-2, p. 119-129; 3-4, p. 259-269.PEPENE NICOLAE, Consideraiii privind opfiunea politica externa a P.N.L. condus de Gheorghe I.

Bratianu, IX, 1998,1-2, p. 69-75.PETRE MARIA, Aromanii relafiile culturale rornano-otomane la inceputul secolului al XX-lea,

VIII, 1997,11-12, p. 739-743.PIENARU NAGY, Relafiile lui Mircea cel Beltran cu erniratul pontic Candar-Oghillari, VII, 1996,

7-8, p. 483-510.PIENARU NAGY, Marea Neagra fi otomanii. I. Politica pontica a lui Bayezid Fulgerul, X, 1999,1-2,

p. 57-84.

;i

Alma',

www.dacoromanica.ro


PIPPIDI ANDREI, Rhigas in lumina descoperirilor de la Sibiu, X, 1999,1-2, p. 143-150.PLESHOYANO DAN V., Cronica unei familii: Plefoienii de Romanati, VI, 1995,1-2, p. 135-158.POP ADRIAN, Adevar obiectivitate: propuneri istoriografice romeinqti (de la Hasdeu i Xenopol

la lorga fi Blaga), VIII, 1997,5-6, p. 385-399.POPA ANGHEL, Societatea Academia Junimea" din Cernauti, VI, 1995,5-6, p. 543-553.POPA ANGHEL, Societatea Academia Junimea" din Cernauti. Corespondenta dintre Arcadie

Dugan ci Christea Geagea, VI, 1995,9-10, p. 859-874.POPA ANGHEL, 1812-1912. Centenarul anexarii Basarabiei implicafiile sale asupra natiunii

romane, VII, 1996,9-10, p. 747-755.POPA ANGHEL, Un document inedit despre organizarea primei qcoli romeinegi la aromeinii din

sudul Dunarii, VIII, 1997,11-12, p. 779-782.POPA ANGHEL, Doua documente inedite despre frafii Gheorghe i Alexandru Hurmuzachi, X,

1999,5-6, p. 529-532.POPA COSMIN, Biroul Informativ al partidelor comuniste (Kominform) o incercare de organizare

politica a Europei reisaritene postbelice, X, 1999,3-4, p. 385-397.POPA COSMIN, Instaurarea regimurilor comuniste in Europa Centrala fi de Sud-Est (1944-1947).

Curente in istoriografia anglo-americand ci rusa, XI, 2000,3-4, p. 285-300.POPA COSMIN, Vadim Rogovin, patriarhul neotrofkismului contemporan, XI, 2000,5-6, p. 443-447.POPESCU ANCA, Circulatia marfurilor la Dunarea de Jos reflectata in kanunname-le (a doua

jumatate a secolului al XVI-lea), VI, 1995,3-4, p. 255-278.POPESCU ANCA, Fiscalitate comerciala otomana in porturile danubiano-pontice: un document,

VIII, 1997,9-10, p. 615-632.PRAHOVEANU IOAN, Vama medievala de la Bran (secolele XIVXVII), VIII, 1997, 9-10,

p. 685-690.RADULESCU-ZONER $ERBAN, Politica P.CR. a tovare4ilor de drum". Cazul Gheorghe

Tatarescu, IX, 1998,1-2, p. 5-13.RAIvINEANTU VASILE, Aspecte ale vietii politice din judeful Timi$-Torontal in perioada 1944-1946,

VII, 1996,3-4, p. 205-219.REZACHEVICI CONSTANTIN, Preocupari privind cronologiile domnilor din Tara Romaneasca

Moldova de-a lungul vremilor, VII, 1996,11-12, p. 889-915.REZACHEVICI CONSTANTIN, Un steag domnesc necunoscut al lui Constantin Brancoveanu, XI,

2000,1-2, p. 107-113.ROMAN LOUIS, Locuitorii Bucovinei. 1774-1803, VI, 1995,9-10, p. 807-824.ROMAN LOUIS, Toponimia fi demografia istoria, VIII, 1997,5-6, p. 429-439.ROMAN LOUIS, Romanii transilvaneni in secolele o abordare demo-istorica, IX, 1998,

3-4, p. 185-206.SCHONHERR KLAUS, Problema bilaterala a aprovizionarii grupului de armate Ucraina de Sud",

aprilieaugust 1944, X, 1999,3-4, p. 333-346.SECA$IU CLAUDIU, Contributii privind biografia istoricului Gheorghe I. Bratianu (anii 1945-1953),

IX, 1998,5-6, p. 321-341.SELIAN SERGIU, Un document necunoscut despre armeni fi argumentele. lui istorice, VIII, 1997,

1-2, p. 95-107.SOLCAN $AROLTA, Structuri ale familiilor marilor dregatori din secolul til XVII-lea, IX, 1998,

3-4, p. 169-183.STAN APOSTOL, Republica Moldova ci Romania: doua entitati politice romeineVi sau doua state

straine?, VI, 1995,5-6, p. 471-476.STAN APOSTOL, Petre P. Carp (1837-1918), VI, 1995,9-10, p. 875-878.

ci

ci

XVIXVIII:

pi

www.dacoromanica.ro


STAN APOSTOL, Comunismul national fi istoriografia. Mit ideologic 41 adevar istoric, IX, 1998,5-6, p. 283-289.

STAN APOSTOL, Revolutie qi legalitate in 1848 in Principatele Romane, IX, 1998,5-6, p. 373-380.STAN APOSTOL, Evreii in Romania, in anii 1866-1868. Imigratie ci reactie a puterilor garante, XI,

2000,5-6, p. 369-376.STAN CONSTANTIN I., Relatiile lui Nicolae lorga cu monarhia (1926-1927), X, 1999, 3-4,

p. 373-385.STAN VALERIU, Aspecte ale luptei revolutionarilor pafoptigi pentru unirea Principatelor

(1853-1857) (II), VI, 1995,1-2, p. 107-124.STAN VALERIU, Un memoriu inedit din preajma secularizarii referitor la problema mandstirilor

inchinate din Romania, VII, 1996,5-6, p. 411-426.STAN VALERIU, Corespondenta inedita I. Voinescu Ion Ghica din perioada exilului, IX, 1998,

5-6, p. 391-404.STAKALIN ALEXANDR S., Cazul Imre Nagy" in Romania, X, 1999,3-4, p. 287-305.STROIA MARIAN, De la Akkerman la Adrianopole: o etapa in evolutia crizei orientale (1826-1829),

VI, 1995,7-8, p. 665-682.STROIA MARIAN, Un conflict devastator pentru romani: razboiul ruso-turc (1806-1812).

inceputurile ostilitatilor, X, 1999,5-6, p. 519-527.STURDZA MIHAI D., Istoriografia comunistli vazuta de postul de radio Europa Libera, IX, 1998,

5-6, p. 305-320.SZEKELY MARIA MAGDALENA, La curte, la Petru voda, VIII, 1997,7-8, p. 485-496.SZEKELY MARIA MAGDALENA, Structura domeniului boieresc: Nestor Ureche ci proprietatile

lui, DC, 1998,3-4, p. 153-168.SZEKELY MARIA MAGDALENA, GOROVEI STEFAN S., Documente inedite de la Petru Raref,

VIII, 1997,7-8, p. 503-515.$ANDRU DUMITRU, Bucovina qi nordul Basarabiei in planurile iredentei ucrainene 1940-1944,

VIII, 1997,3-4, p. 203-218.$I$CANU ION, Traseul frontierei pe Dunare obiectivul tratativelor romano-sovietice de la

Moscova, 1940, VI, 1995,5-6, p. 477-496.TAFTA LUCIA, Istoria montata ad libitum cazul H Botev (Constantin Velichi, Hristo Botev in

Romania", in Analele Brailei", serie nozia, an II, nr. 2, 1996, 172 p., VIII, 1997, 7-8,p. 545-549.

TAFTA LUCIA, Documente inedite despre companiile franceze de navigatie la Dunarea de Jos fiMarea Neagra in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, X, 1999,1-2, p. 163-173.

TAHSIN GEMIL, Cercetarea raporturilor romano-otomane intreprinsa in perioada totalitarismului,IX, 1998,5-6, p. 347-352.

TANA$OCA NICOLAE-$ERBAN, Realism qi idealism in chestiunea aromeineasca ". Un episoddiplomatic din viata lui George Murnu in lumina corespondentei sale inedite (1913), VIII,1997,11-12, p. 719-738.

TANA$OCA NICOLAE-$ERBAN, Din istoria chestiunii aromane§li": o incercare esuata decompromis intre elenism fi romanism in eparhia Grebenei in anul 1867, IX, 1998, 3-4,p. 129-141.

TODEA IOAN, Tineretul national-liberal intre anii 1928-1948, IX, 1998,1-2, p. 77-85.TOMI RALUCA, Lorenzo Valerio i romanii (1835-1849), VII, 1996,11-12, p. 821-828.TOMI RALUCA, Rapoarte consulare italiene inedite despre revolutia de la 1848, X, 1999, 5-6,

p. 471-485.TRONCOTA CRISTIAN, Informatii secrete, actiuni diplomatice yi masuri cu caracter militar la

granita de est a Romaniei in perioada august I939iunie 1940, VIII, 1997,3-4, p. 219-253.

exiIai

11 -

-

www.dacoromanica.ro


TRONCOTA CRISTIAN, Contribufia informativd a SSI pe frontul de est (decembrie 1940-iunie1941) (I-II), VIII, 1997,11-12, p. 763-778; IX, 1998,1-2, p. 43-54.

TRONCOTA CRISTIAN, Politica de cadre in institufia Securitafii regimului comunist din Romania(1948-1964), (I-II), X, 1999,3-4, p. 235-256; 5-6, p. 443-458.

TRONCOTA CRISTIAN, Istoria institufiei Securitafii externe a regimului comunist din Romania1965-1989, XI, 2000,3-4, p. 195-214.

TUDOR ALINA, Noi" fi parazitul dinafard". Cateva considerafii asupra discursului antisemit alnoii generale interbelice, VIII, 1997,1-2, p. 61-80.

TODOS KINGA S., PAKUCS MARIA, Testamentul lui Andras Székely, XI, 2000,1-2, p. 121-125.TIGHILIU IOLANDA, Detalii privind domeniul lui Constantin Brancoveanu voievod, VI, 1995,3-4,

p. 397-420,TIGHILIU IOLANDA, Vico romanilor intre Eros fi Thanatos (secolele XV-XVI1), VII, 1996,11-12,

p. 843-865.TURCANU ION, Revolta istoriograjica din Moldova sovietica de la sfarfitul anilor '80, VI, 1995,

5-6, p. 451-470.TURCANU ION, Premise ale revoltei basarabenilor impotriva ocupafiei sovietice (anii 1945-1949),

XI, 2000,3-4, p. 221-242.ULLMANN PAUL, Vier Jahrzehnte im auswartigen Dienst als Ostereichischer Diplomat im Kalten

Krieg, VIII, 1997,11-12, p. 707-718.VARTA ION, Tarismul rus ci chestiunea Bucovinei in anii primului razboi mondial, VI, 1995,5-6,

p. 497-507.VASILE CRISTIAN, Episcopul loan Suciu - contestatar al regimului comunist, XI, 2000, 3-4,

p. 301-307.VARATEC VITALIE, Tentative de aplicare a prevederilor legii rurale de la 1864 in judeful Ismail,

IX, 1995,5-6, p. 405-418.VARATEC VITALIE, Trasarea noului hotar in sudul Basarabiei la 1856/1857 qi lichidarea

afezarilor ceizaceVi din preajma Dunarii, VI, 1995,5-6, p. 509-527.WEXLER TEODOR, BENJAMIN LYA, Un document fals, X, 1999,3-4, p. 397-401.t NICOARA BELDICEANU (25 februarie 1920-19 decembrie 1994) (Anca Popescu), VI, 1995,

5-6, p. 601-602.t PAUL BINDER (1935-1995) (Paul Cernovodeanu), VI, 1995,9-10, p. 905-906.t Prof.univ. HARALAMBIE CHIRCA (1918-1996) (C. &Ilan), VII, 1996,7-8, p. 657-659.t VALERIU STAN (1941-1997) (Apostol Stan), IX, 1998,5-6, p. 501-503.BULETIN BIBLIOGRAFIC (Nagy Pienaru), VI, 1995, 1-2, p. 205-212; 3-4, p. 441-445; 7-8,

p. 751-756.INDEX ALFABETIC (Venera Achim) , XI, 2000,5-6, p. 547-556.

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA publica in prima parte studii, note i comunicki originale, denivel §tiintific superior, in domeniul istoriei vechi, medii, moderne i contemporane aRomaniei §i universale. In partea a doua a revistei, de informare tiintificã, sumaruleste completat cu rubricile: Surse inedite, Probleme ale istoriografiei contemporane,.Opinii, Viata tiintifica, Recenzii, Note, Buletin bibliografic, Revista revistelor, incare se publica materiale privitoare la manifestki tiintifice din tara §i strainatatesunt prezentate cele mai recente lucrari i reviste de specialitate aparute in tara i pestehotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sunt rugati sa trimita studiile, notele i comunickile, precum i materialele cese incadreaza in celelalte rubrici, culese pe computer in programul WORD forWINDOWS sau intr-unul compatibil. Note le din text vor fi numerotate in continuare.Textul imprimat va fi Insotit de discheta aferenta. Ilustratiile vor fi plasate la srar§itultextului. Rezumatele vor fi traduse in limbi de circulatie internationala.Responsabilitatea pentru continutul materialelor revine in exclusivitate autorilor.Corespondenta privind manuscrisele i schimbul de publicatii se va trimite pe adresaredactiei, B-dul Aviatorilor nr. 1, Sector 1, 71247 Bucurqti, tel. 650 7241.

REVISTELE PUBLICATEiN EDITURA ACADEMIEI ROMANE

REVISTAREVUE ROUMAINE D'HISTOIREREVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES. Mentalités CivilisationsTHRACO-DACICADACIA REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNE.

NOUVELLE SERIESTUDII $1 CERCETARI DE ISTORIE VECHE SI ARHEOLOGIEMATERIALE $1 CERCETARI ARHEOLOGICEBULETINUL SOCIETATII NUMISMATICE ROMANEARHEOLOGIA MOLDOVEIARHIVELE OLTENIEIEPHEMERIS NAPOCENSISARS TRANSSILVANIAEANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE, CLUJ-NAPOCAANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A. D. XENOPOL", IASISTUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MEDIESTUDII $1 MATERIALE DE ISTORIE MODERNASTUDII 51 CERCETARI DE NUMISMATICASTUDII $1 CERCETARI DE ISTORIA ARTEI

SERIA TEATRU MUZICA CINEMATOGRAFIESERIA ARTA PLASTICA

ISTORICA

si

www.dacoromanica.ro

ISSN 1018-0443

43 356

40.

1, 6

71

www.dacoromanica.ro