academia romana institutul de istorie n. iorga …iini.ro/revista...

ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

REVISTAISTORICA

fondator. N. lorga

Serie noua, tomul 6, 1995

11 12Noiembrie Decembrie

EDITURA ACADEMIEI ROMAINE

,

1'v 4

4

-

-

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA (redactor left VENERA ACHIM,PAUL CERNOVODEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CON-STANTINIU, EUGEN DENIZE, ANDREI EVNU, GEORGETAPENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, IONSTANCIU

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble.

In /ark revista se poate procura pe baza de abonament la :RODIPET S.A., Piala Presei Libere nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57,Fax 401-222 6407, Tel. 401-618 5103; 401-222 4126, Bucure§ti,Romania; ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L., sos. Oltenilei35-37, Sect. 4, P.O.Box 61-170, Fax 401-312 2425; 401-634 7145,Tel. 401-634 6345, Bucure§ti, Romania ; AMCO PRESS S.R.L.,Bd. N. Grigorescu 29 A, ap. 66, Sect. 3, P. O. Box 57-88, Fax401-312 5109, Tel. 401-643 9390 ; 401-312 5109, Bucure§ti,Romania.

La revue "REVISTA ISTORICA" parait 6 fois par an en numérosdoubles.Toute commande de l'étranger pour les travaux parus aux Editions del'Académie Roumaine sera adresée a: RODIPET S.A., Piata PreseiLibere nr. 1, Sect. 1, P. 0. Box 33-57, Fax 401-222 6407, Tel.401-618 5103; 401-222 4126, Bucurelti, Romania; ORION PRESSINTERNATIONAL S.R.L., sos. Oltenilei 35-37, Sect. 4, P.O.Box61-170, Fax 401-312 2425; 401-634 7145, Tel. 401-634 6345,Bucurelti, Romania.

REDACTIA:

ION STANCIU (redactor cef adjunct);NAGY PIENARU; VENERA ACHIM

Manuscrisele, carlile §i revistele pentruschimb, precum §i orice corespondenta sevor trimite pe adresa redaciiei revisteiREVISTA ISTORICA", B-dul Aviatorilor,nr.1, 71247-Bucure§ti, tel. 650.72.41.

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

Calea 13 Septembrie nr.13,Tel. 410.32.00

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOM VI, NR. 11 12

Noiembrie Decembrie 1995

SUMAR

MARI, OCEANE, FLUVH

ERBAN PAPACOSTEA, Maurocastrum §i Cetatea Alba: identitatea unei a§ez.ari medievaleRADU MANOLESCU, Cultura urbana la Dun Area de Jos (secolele XIII-XIV)PAUL CERNOVODEANU, Relatiile Angliei cu Principatele dunarene in secolul al

XVITI-lea. Vedere de ansamblu

DOCUMENTAR

911917

925

VIRGIL CIOCALTAN, Alanii §i inceputurile statelor române.lti 935STOICA LASCU, Din istoria Dobrogei de sud in cadrul României intregite (1913-1940) 957

IRINA GAVRTLA, Calculatorul in demografia istoricA 977

VIATA TIINTIFICA

Sesiunea anualii de comuniciiri a Institutului de istorie N. lorga" Bucure§ti, 19-20 iunie1995 (Nag) Pienaru); Lectoratul de vara al SocietAtii de tiinie Istorice din Romania

ediLia 1995, Cluj-Napoca, 6-16 iulie 1995 (Constantin .Ferban); Un congresinternalional de §tiinie istorice, Montréal, 27 august 3 septembrie 1995 (AndreiPippidi); Stagiu de cercetare in Germania (Mihai Sorin Rildulescu)

NOTE

PHOTIS APOSTOLOPOULOS, lnventaire mithodique de linguistique byzantine (grecmédiéval). Essai d'une bibliographie raisonnee des travaux sur Ia langue byzantine(1880 1975), Editions Vanias, Salonique, 1994, 642 p. (,Ferban Papacostea);ENRICO BASSO, Genova: un impero sul mare, Cagliari, 1994, 343 p. (EugenDenize); Produzione e comercio della cum e dell libro secc. XIII-XVIII. Atli della

Revista i torica", torn VI nr. 11 12, p. 907-1018, 1995

993

-

www.dacoromanica.ro

908

Ventitreesima Settimana di Studi", 15-20 aprile 1991, a cura di SimonaCavaciocchi, Firenze, 1992, 1039 pp. (Ruxandra Mottfa); DOROTHY GIES MCGUIGAN, Familie Habsburg, 1273 his 1918, Verlag Ullstein, Frankfurt/Main,Berlin, 1994, 629 p. (Ileana aizan); PAUL PALTANEA, Istoria orafului Galati dela origini pdtill la 1918, Edit. Porto-Franco, Galati, 1994-1995, 2 vol., 388 + 399 p.(.'tefan Delureanu); GEO PISTARINO, La capitale del Mediterraneo: Genova nellmedioevo, in Co Ilona storica di fonti e studi italo-ellenica, diretta da Geo Pistarino eAndreas Mazarakis, Genova, 1993, 353 p. (Eugen Denize); MURAT YOKSEL,Trabzon 'da Turk-Isldm eserleri ye kitabeler (Constructiile §i inscriptiile turco-islamice de la Trabzon), Trabzon Valiliki Yaymlar, No 3, Istanbul, 1991, 3 vol.(Adrian Tertecel)

REVISTA REVISTELOR DE ISTORIE

Analele Dobrogei 75'de-anrde la aparitia primului numar", Serie noua, anul I, nr. 1, Edit.Muntenia, Constanta, .1995; 286 p. (Daniel Flaut)

II Mar Nero", 1994, nr. 1, 290 p, (Adrian Tertecel)Dix-Huitième Siècle", 13, nr. 25, L'Europe des Lumieres, 662 p.; 1994, nr. 26, Economic

et politique, 701 p. (Nicolae Liu)

1001

101 1

1013

1014

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NEW SERIES

TOME VI, Nos 11 12

November December 1995

CONTENTS

SEAS, OCEANS, RIVERS

ERBAN PAPACOSTEA, Maurocastrum and Cetatea AlbA : The Identity of a MedievalSettlement 911

RADU MANOLESCU, Urban Culture in the Lower Danube (I 3th 14th Centuries) 917PAUL CERNOVODEANU, Relations Between Elie land and the Danubian Principalities in

the 18th Century. A General View 925

DOCUMENTARY

VIRGIL CIOCALTAN, The Alans and the Beginnings of the Romanian States 935STOICA LASCU, Aspects of the History of Southern Dobrogea as Part of Reunited Romania

(1913-1940) 957

IRINA GAVRILA, The Computer in Historical Demography 977

SCIENTIFIC LIFE

The Annual Session of Communications of the Institute of History N. Iorga" Bucharest,19-20 June 1995 (Nag)' Pienaru); Summer Course of the Society of HistoricalSciences of Romania The 1995 Edition, Cluj-Napoca, 6-16 July 1995 (ConstantinSerban); An International Congress of Historical Sciences, Montréal, 27 August3 September 1995 (Andrei Pippidi); Research Stage in Germany (Milwi SorinReidulescu)

NOTES

PHOTIS APOSTOLOPOULOS, Inventaire methodique de linguistique byzantine (grecmedieval). Essai d'une bibliographic raisonnée des travaux sur la longue byzantine

Revista istoricA", tom VI, nr. II 12, p. 907-1018, 1995

993

.. . .

........... -, ...................................................................

www.dacoromanica.ro

910

(1880-1975), Editions Vanias, Salonique, 1994, 642 pp. (erban Papacostea);ENRICO BASSO, Genova: un impero sul mare, Cagliari, 1994, 343 pp. (EugenDenise); Produzione e commercio della carta e dell libro secc. XIII-XVIII. Attidella 6Ventitreesima Settimana di Studi", I5-20 aprile 1991, a cura di SimonaCavaciocchi, Firenze, 1992, 1039 pp. (Ruxandra Moa la); DOROTHY GIES MCGUIGAN, Familie Habsburg, 1273 bis 1918, Verlag Ullstein, Frankfurt/Main,Berlin, 1994, 629 pp. (Ileana Cázan); PAUL PALTANEA, Istoria orafuluide la origini panel la 1918 (The History of the Town of Galati From the Beginningsand Up to 1918), Edit. Porto-Franco, Galati, 1994-1995, 2 vols, 388 + 399 pp.(,$tefan Delureanu); GEO PISTARINO, La capitale del Mediterraneo: Genova nellmedioevo, in Co Ilona storica di fonti e studi italo-ellenica, diretta da Geo Pistarinoe Andreas Mazarakis, Genova, 1993, 353 pp. (Eugen Denize); MURAT YOKSEL,Trabzon'da Tiirk-Isliim eserleri ye kitabeler (Turkish-Islamic Buildings andInscriptions in Trabzon), Trabzon Valiligi Yayinlari No. 3, Istanbul 1991, 3 vols(Adrian Tertecel)

REVIEW OF HISTORY REVIEWS

1001

Analele Dobrogei 75 de ani de la aparitia primului numar", New Series, An. I, No. 1,Edit. Muntenia, Constanta, 1995, 286 pp. (Daniel Flaut) 1011

II Mar Nero", 1994, No. 1, 290 pp. (Adrian Tertecel) 1013Dix-Huitieme Siecle", 1993, No. 25, L'Europe des Limieres, 662 pp.; 1994, No. 26,

Economie et politique, 701 pp. (Nicolae Liu) 1014

Galali

www.dacoromanica.ro

MARI, OCEANE, FLUVII

MAUROCASTRUM I CETATEA ALBA: IDENTITATEA UNEIAEZARI MEDIEVALE

SERBAN PAPACOSTEA

La gura Nistrului, pe unul din malurile lacului sau limanului pe care 11formeaza fluviul inainte de a se intalni cu marea, strajuia din vremuri vechi ofortAreata pe care bizantinii au numit-o Maurocastrum (de unde genovezulMoncastro sau Maocastro), Cetatea Neagrä. i tot pe limanul Nistrului, izvoarelebizantine semnaleazä existenta unei cetati care de asemenea poarta un numecromatic, opus insä culorii negre, anume Asprokastron sau Cetatea Alba (cu diversevariante: Albi Castrum, Bialgorod, din slavä, Akkerman, din limbile turcice).

Majoritatea izvoarelor medievale confundà cele douii arzari; unele intre-buinteaza alternativ numele de Bialgorod i Maurocastrum. Un calätor apusean,Ghillebert de Lannoy, care a ajuns in Moldova, la gura Nistrului, in vremea luiAlexandru cel Bun, nume§te cetatea de la värsarea fluviului in liman ,Mancastre"§i Bellegard"1. Pana intr-o vreme foarte apropiata, identitatea celor doua arzäri,constatatil de Ghillebert de Lannoy, a fost considerata un fapt sigur de istoricii cares-au ocupat de trecutul §i localizarea cetatii de pe limanul Nistrului. In acest sens asolutionat Nicolae Iorga problema celor doua nume cromatice opuse, aplicateuneia §i aceleimi arzari: Maurokastron nu exclude pe Asprokastron; pentruPecenegi puteau sä fie albe zidurile de peutrii, §i nu de lemn, care se inegre§te devreme mult mai tare, ale vechiului castel bizantin, poate cu baza romana, care eranegru insa, ca o mina, pentru Greci. Un lucru e cu totul sigur; ca Genoveziinumeau Cetatea-Alba Maocastrum intai §i apoi Moncastrum §i e evident caMaocastrum vine de la Moncastrum. Deci, pe de o parte un castel negru alGrecilor a trebuit sä fie la, limanul Nistrului and s-au arzat Genovesii cari 1-aufiicut infloritor; iar, pe de altà parte, in aceegi vreme, aceemi cetate era albapentru Romani §i neagra pentru Greci §i Genovesi. Ceea ce era posibil pentruace§tia in secolul al XIV-lea putea sa fie §i in al X-Iea pentru Bizantini §iPecenegi"2. Concluzia lui Nicolae Iorga s-a impus fara ohiecii, intr-ata3t parea delogica §i concordanta cu sursele medievale, cele mai insenmate cel putin .

straini despre järile romiine, I, ed. M. Holban, Bucuresti, 1968, p. 50.N. lorga, Sludii istorice asupra Chiliei Bucuresti, 1899, p. 27.

3Aceea§i interpretare, aproape §apte decenii mai arziu, la C. C. Giurescu, Thrguri sau owemoldovene din secolul al X-lea panel la mijlocul secolului al XV1-lea, Bucuresti, 1967,

p. 200-201.

Revista istoricir, torn VI, nr. 11 12, p. 911 915, 1995

:Caleitori

ci cetäfi

fi

www.dacoromanica.ro

912 Serban Papacostea 2

Un document genovez din 1360, publicat nu cu multi ani in urma, a semnalatinsä existenta concomitenta a doua a§ezäri care par distincte: Asperum Castrum 5iMoncastro4, constatare care arunca un dubiu asupra concluziei categorice aistoricilor cu privire la identitatea a§ezarii care se ascunde sub un dublu nume.

Independent de sursa genoveza, o cercetare recenta, pornind de la constata-rea incontestabila a existentei unei a§ezari cu numele Czarnigrad-Cetatea Neagrape malul stang al limanului Nistrului, a propus o noug solutie pentru raportuldintre cele douà cetati: Czamigrad trebuie localizat pe malul rasaritean alNistrului in fata Akkermanului, la vadul cel mai sudic pe unde putea fi trecutfluviul inainte de liman"5, afirma autorul acestei interpretari, Matei Cazacu.Afirmatia distinge categoric Cetatea Alba §i Cetatea Neagra, despartite de limanulNistrului, fara insa a clarifica raportul dintre Czarnigrad §i Maurocastrum.

Cercetarile pe care le-am intreprins cu privire la rolul drumului moldovenescin vremea hegemoniei comerciale a genovezilor in Marea Neagre, drum a caruilegaturä cu marea se realiza prin punctul nodal de pe limanul Nistrului, ne-ausugerat o altä solutie pentru dubletul toponimic Maurocastrum-Cetatea Alba,dublet care, aparent paradoxal, exprima in ace1a5i timp dualitatea celor douaa§ezari 5i identitatea lor.

Maurocastrum 5i Asprocastrum sunt numele a doua a§ezari, pe care unelesurse le disting 5i nu prin inadvertentä; in acela§i timp, cele douà a§ezari erau intr-atat de legate intre ele, incat in cele mai multe izvoare, ele par a se identifica,opinie imparta§itil pana de curand §i de istoriografia moderna. Stransa legaturadintre cele doua a§ezari e sugerata de echivalarea numelui lor de unele marturiimedievale dintre cele mai insemnate. Mai inainte amintitul Ghillebert de Lannoyexprima in urmatorii termeni identitatea a§ezarii care purta douil nume: Si amajuns la o cetate intaritä §i port la Marea cea Mare kMarea Neagral numitàMancastre [=Moncastro] sau Bellegard [=Bielgorod, Cetatea Alba] unde locuiescgenovezi, romani 5i armeni"7.

Instructiunile inmanate in 1504 unei solii polone trimise la Venetia amintesca§ezarile portuare Moncastru 5i Licostomo, despre care textul adauga cä suntnumite in limba popularil Album Castrum §i Chilia"8. A§adar din nou §i din sursäautorizata apare identitatea a5ezarii cu dublu nume. Dar, in acela5i timp, deose-birea dintre ele e o realitate, semnalata de alte surse nu mai putin credibile;

4M. B alard, Genes et l'Outre-Mer, II, Actes de Kilia du noraire Antonio di Pond, 1360, Paris-

La Haye-New York, 1980, p. 85.5 M. Cazacu, A propos de l'expansion polono-lituanienne au nord de la Mer Noire aux XIV-

XV siecles. Czurnigrad, la Cite Noire" de l'embouchure du Dniestr,In vol. Passe turco-tatar,present sovietique. Etudes (Welles a Alexandre Benningsen, Louvain-Paris, 1986, p. 101.

6 Papacostea, La penetration du commerce genois en Europe C'entrale: la route moldave, incurs de publicare.

7 v. nota I.s

J. Garbacik, Materialy do dziejow dyplomacji polskiej z fat 1486-1516 (Kodeks Zagrzebski),Wroclaw, Warszawa, Krakow, 1966, p. 140.

www.dacoromanica.ro

3 Maurocastrum §i Cetatea Mba 913

contradictie care Ii afla dezlegarea in cercetarea topograficl §i in unele descrieriale cetatii din vremea turcocratiei.

li _

_.,_/---7-_._.-/----'---7;----.7-------7-:----<,.-:

.t.col' / -7--..,.-

0-

.).? 0 ,z1 ) .,--7/ -:- z, %,/

jrC

,

Jf

a.au, (.2:4,4ermaftalui

( S port, e6ra

MCI de pilda cum a va'zut a§ezarea francezul Francois de Fourquevaux in 1585:Creman [=Akkerman] este un ora§ din Moldova pe care sultanul 1-a supus de

/-Q1,/,/

et iCtA9 (AIL

d,rdi

te'J

s

www.dacoromanica.ro

914. Serban Papacostea 4

nougzeci §i cinci de ani cand 1-a luat de la genovezi; este a§ezat dupa cum am maispus pe malul raului Tur [=Nistru] avand la unul din capete o cetate cu nenumarateturnuri, doua randuri de ziduri §i §anturi adanci, claditä dui:4 sistemul vechi,dar ticluitä cum nu se poate mai bine; mahalalele sunt mai intinse deck ora§ul §icasele sunt acute toate de sus pana jos din lemn, negasindu-se piatra decat foarteanevoie. Acest ora§ era odinioara numit Monte Castro sau Citta Alba..."9.

Neobositul calator turc Evlia Celebi, care a strabätut §i teritoriile romane§tiin a doua jumatate a secolului al XVII-lea, a lasat §i o descriere a Cetatii Albe.Potrivit acestei descrieri, Cetatea Alba sau Akkerman era a§ezata pe malulfluviului Nistru, pe un loc stancos". Zidurile dinspre Nistru ale cetatii erau joasein vreme ce spatele care da spre uscat este o cetate puternica, avand trei randuride ziduri tari". In interiorul cetatii se aflau, potrivit aprecierii lui Evlia Celebi, omie cinci sute de case in buna stare". Zidul cetatii din interior" avea patruturnuri minunate", ca §i turnurile de la Galata", observatie pretioasa intrucatsugereaza o matrice stilistica comuna care nu putea fi decat genovezil'°.

La inceputul secolului al XVIII-lea, slovacul Daniel Krmann infati§a astfelormul Akkerman numit odinioara Cetatea Cetatea, stralucitä printurnurile §i cladirile sale, domina fluviul dinspre rasarit, iar spre apus are un ora§elinzestrat cu castle ingrijite, cu doua porti bine intarite §i cu un zid inconjurator"11.A§adar, langa cetatea sau fortareata principalä se afla o a doua cetate, un ora§, cuporti intärite §i cu zid inconjurator. A§ezarea de la limanul Nistrului avea douàcetäti, cea dintai inzestrata cu un castru, cea de a doua care apara ora§ul popriu-zis.

Burgundul Waleran de Wavrin pe care aventurile cruciatei tarzii 1-au impinsin 1445 cu flota de sub comanda sa pana in Marea Neagra a ajuns in cursulperiplului sau pontic §i la un port numit Mancastre [=Moncastro], uncle se afla unora§ §i o cetate (=chasteau) apartinand genovezilor"2. Cativa ani mai tarziu, PetruAron propunea regelui Poloniei, suzeranul säu, sä amane discutia cu privire lacetatea §i ora§ul Cetatea Alba" (de castro et oppido Bye lograd) pana la intalnirealor viitoare"3. In ambele surse a§adar, cetatea §i orapl apar ca entitati distincte.

Din sursele secolelor trecute §i din indicatiile topografice moderne rezultàurmatoarea situatie. Pe tarmul apusean al limanului Nistrului, pe o inaltimestancoasà, orientata spre mare, spre marea cea neagrä" (mavri thalassa) se afla

9 Cillatori strdini despre firi1e ronuThe, TIT, ed. M. Holban, M. M. Alexandrescu-DerscaBulgaru §i P. Cernovodeanu, Bucure§ti, 1971, p. 180.

ifr lbidein, vol. VI, ed. M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru §i Ali Mehmet, Bucure§ti, 1976,p. 4 I 0.

11 Ibidem, vol. VIII, ed. M. Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru §i P. Cernovodeanu,Bucure§ti, 1983, p. 258.

I- N. Torga, Cronica lui Wavrin ci Ro,ndnii, In Buletinul Comisiei istorice a Românier, VI,1927, p. 104.

13 M. Costachescu, Documente moldovenevi Inainte de .Ftefan cel Mare, II, Ta§i, 1932, p. 782.

Alba":

www.dacoromanica.ro

5 Maurocastrum §i Cetatea Albà 915

fortareata Maurokastron, Maurocastrum, Moncastro, Cetatea neagrd", care dominao mezare urbana cuprinsä la randul ei intre ziduri de cetate. Langa aceasta, lipit deea, se afla ormul propriu-zis, Cetatea Alba, Bialgorod, Album Castrum sauAkkerman, inconjurat §i el de ziduri care se deschideau spre uscat prin trei porti.Dincolo de aceste ziduri cu porti se intindea un ocean de nisip", potrivit descrieriilui Evlia Celebi. Coexistau a§adar pe limanul Nistrului, in nemijlocit contact, dotala§.ezari, a§a cum le infatiraza dealtminteri planul ridicat in secolul trecut detopograful rus E. von Stern 4 (v. p. 913). Moncastro a fost dominat timp de catevadecenii de genovezi. Cercetari viitoare vor stabili neindoielnic raporiul exact intrestapanirile genoveza §i rnoldoveang la Maurocastrum §i Cetatea Alba.

MAUROCASTRUM ET CETATEA ALBA: L'IDENTITE D'UN SITEMEDIEVAL

Resume

Sur la rive occidentale de l'embochure du Dniestr, sise sur un rocher orientévers la Mer Noire, se trouvait la forteresse de Maurocastrum, Moncastro, la CiteNoire, qui dominait un site urbain entouré a son tour de murailles. Tout aupres decelui-ci, se trouvait la ville proprement dite, Cetatea Alba (La Cite Blanche),Album Castrum ou Akkerman, dont l'enceinte était munie de trois portes quiassuraient les communications avec l' arrière pays. Le voisinage immédiat des troissites a été a l'origine de maintes confusions historiques.

14 Planul alciltuit de E. von Stern e reprodus dupA T. Bogdan, Inscripliile de lu Cetuteu Albd cistdplinireu Moldovei usupru ei, Bucure§ti, 1908, pl. V (extras din Anal. Academiei Române, S. IT,Mem. Sect. Tst., XXX); V. mai recent, alt plan similar alatuit de A. A. Kravcenko, SrednevekoviiBelgorod nu Dnesire (konef XIII-XIV v. ), Kiev. 1986, p. 6.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CULTURA URBANA LA DUNAREA DE JOS

(secolele XIII-XIV)

RADU MANOLESCU

ORAELE PORTUARE DE LA DUNAREA DE JOS iN CONTEXTULCOMERCIAL SI CULTURAL AL EPOCH

Progresul economic de la Dunarea de Jos §i atragerea teritoriilor extracar-patice in comertul intemaponal au oferit negustorilor italieni, mai ales genovezi,conditii prielnice pentru a-§i desfa§ura activitatea in aceasta zona. Tratatul de laNymphaion, incheiat intre Imperiul bizantin §i Genova (1261), le-a creat geno-vezilor, cu acordul tatarilor care dominau teritoriile litoralului iaordic i vestic alMarii Negre, condipi favorabile pentru a-§i intemeia factorii (contoare) comerciale§i pentru a-§i desfa§ura comertul pe Marea Neagra §i la Dunarea de Jos. Genoveziifkeau comert la Dunarea de Jos indeosebi prin ora§ele portuare Vicina, Chilia,Licostomo §i Cetatea Alba, aflate, in funcpe de vicisitudinile vietii politice dinzona, sub dominatie bizantina sau Mara, iar apoi romaneascal.

Activitatea economica §i mai ales comertul, operatiile bäne§ti, navigatia, ca§i autonomia municipala impuneau ora§enilor §i autoritaplor urbane depnerea unorcuno§tinte de cultura, cu caracter cu precadere practic, legate direct de desfa§u-rarea acestora2. Astfel, in lucrarea sa de largä circulatie La pratica della merca-tura, definitivata in 1335-1340, florentinul Francesco Balducci Pegolotti, referin-du-se la regiunile de unde cordbierii §i negustorii italieni puteau aduce cereale,mentioneaza graul de la Cetatea Alba" §i pe cel de la Vicina3, reflectand intrarea

I Pentru contextul politic §i economic al epocii: Oh. I. BrAtianu, Mama Neagrii. De la originipc"ind la cucerirea otomand, vol. II, Bucure§ti, 1988; M. Balard, La Ronumie genoise (Xl debut duXIV siecle), Genova, Roma, 1978; G. Pistarino, I Gin dell'Oltremare, Genova, 1988; R. Manolescu,Comertul i transportul produselor econoiniei agrare la Duniirea de Jos pe Marea Neagrii insecolele XIII-XV, in Revista istorica", 1990, nr. 6, P. 545-570. Pentru sursele documentare: SilviaBaraschi, Izvoare scrise privind afezilrile dobrogene de pe malul Duneirii In secolele XI-XV, in

Revista de istorie", 1981, nr. 2, p. 311-345.2 R. Manolescu, Les villes centres de creation et de diffitsion de la culture dans l'Europe occi-

dentale (du Xlle siecle a la Renaisance), in Analele Universitatii Bucure§ti, Istorie", 1985, p. 37-41.3 Francesco Balducci Pegolotti, La pratica della mercatura, ed. by Allan Evans, Cambridge,

Massachusetts, 1936 (reeditare New York, 1970, p. 42).

Revista istorica",tom VI, nr. 11 12, p. 917 923, 1995

1i

www.dacoromanica.ro

918 Radu Manolescu 2

ora§elor portuare de la Dunarea de Jos in noul circuit nu numai al comertuluiinternational, ci §i al cuno§tintelor geografice ale epocii.

In functie de desfä§urarea activitätilor economice §i a autoadministratiei, infactoriile genoveze din ormele portuare de la Dungrea de Jos sunt atestate in adoua jumatate a secolului al XIII-lea §i in secolul al XIV-lea institutii §i persoanelegate indeosebi de folosirea curenta a scrisului: notari §i dieci precum §i alteorgane administrative §i judiciare. Ele erau modelate dupa cele din metropolä,find implantate in ora§ele portuare de la Dunarea de Jos §i adaptate necesitatilorde aici. Aceastä implantare se reflecta intr-o poezie contemporana, in care seconsidera ca a§ezarea genovezilor peste mare a fost insotita de o preluare deinstitutii §i practici din metropolä:

E tanti son li ZenoesiE per lo mondo si destexiChe und'eli van e stanUn'atra Zenoa gen fan"4 .

NOTARI L DIECI

In registrul notarului din Pera constantinopolitana Gabriele di Predono,atestând relatii comerciale §i operatii bane§ti efectuate intre Pera, Caffa §i Vicinaintre 27 iunie 7 octombrie 1281, sunt inscrise §i contracte de comandita §i deschimb, prin care erau incredintati, spre a fi du§i la Vicina5, bani pentru cumpararede produse locale sau pentru operatii financiare, precum §i märfuri pentru a fivândute sau schimbate cu alte produse locale sau de tranzit, in valoare de 3 421hiperperi6. Peste aproape un deceniu, la 8 august 1290, notarul caffez Lamberto diSambuceto, mentiona investirea a 6125 aspri baricati" de Caffa in afaceri laVicina7.

Natura actelor §i caracterul activitätilor comerciale §i bane§ti mentionateingaduie sa se considere cã la sfar§itul secolului al XIII-lea erau la Vicina oamenide afaceri", notari §i dieci ale caror cuno§tinte juridice §i practice le permiteau sase implice in astfel de operatii. De altfel, la Vicina, care la mijlocul secolului alXIV-lea mai functiona ca ora§ portuar §i centru de colectare a cerealelor §i in

4 Gabriela Airaldi, Investimenti e civiltà urbana nelle colonie medievali ituliane, in Saggi edocumenti", 1, 1977, p. 58 (extras).

5 Localizare probabilà la Isaccea (jud. Tulcea) sau la PAcuiul lui Soare (jud. Constania).6 G. I. BrAtianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Alb& Bucure§ti, 1935; 0. Iliescu, Notes sur

l'apport rounzain au ravitaillement de Byzance d'apres une source inédite du XIV' siecle, in Nouvel-les etudes d'histoire, III, Bucure§ti, 1965, p. 105-116; M. Balard, La Ronumie génoise, p. 144, 850.

7 M. Balard, Genes et l'Outre-mer. 1. Les actes de Caffa du notaire Lamberto di Sambuceto,1289-1290, Paris, 1973, nr. 885.

www.dacoromanica.ro

3 Cultura urbana la Dun Are 919

epoca de inflorire navalä §i comercialä a Chiliei la 18 octombrie 1360 o naväaflatä la Chilia se preggtea sä ridice panzele spre Vicina8 este mentionat,probabil la 1361, notarul Bartolomeo de Ursetis di Voltaggio9. In secolul alXV-lea, intr-o epocg de declin al Vicinei, sunt mentionati in socotelile colonieigenoveze din Caffa notarul Constantin din Vicina (1447) §i diacul Joan din Vicina(1463, 1464)10. Era, deci, cu atat mai probabil ca atari notari §i dieci sä fifunctionat la Vicina in epoca sa de intensA activitate economicä de la sfar§itulsecolului al XIII-Iea.

La Chilia11 care, la mijlocul secolului al XIV-lea, era pivotul activitAtiigenovezilor la Dunärea de Jos viata economicä §i mai ales comertul, operatiilebäne§ti §i navigatia ca §i autoadministratia localà fAceau necesarà emiterea §ifolosirea unor acte redactate prin institutia notariatului, formatil din notari,persoane pregaite in practica juridicA §i a redactArii actelor12, despre care in acestora§ portuar s-au pAstrat atestäri documentare mai ample.

Notarii din Chilia, ca, de altfel, §i din celelalte orme portuare de la Dunarea deJos, redactau documente cu valoare juridicA probatorie, având ca object acte decomert, de operatii bane§ti, de transport nautic comercial (vanzari-cumparari,imprumuturi, transferuri de bani, transport naval, inchirieri de vase, asigurari pentrunave §i marfuri etc.) §i cu caracter civil (vanzari-cumparAri de bunuri, testamente,declaratii etc.), fiecare categorie de documente cuprinzand variate §i bogate elementede informare economicä, demograficA, socialä, navalà, institutionalä, culturalg.

Dintre notarii care emiteau acte la Chilia la mijlocul secolului al XIV-leaeste mai bine cunoscut notarul Antonio di Pon& Din august 1360 Ong in mai1361 el a redactat acte la Chilia, registrul (cartularul) säu, pgstrat §i descoperit inarhivele din Genova, find editat in anii 1971 §i 198013.

Intre 11 august 30 octombrie 1360, el a redactat 112 acte, iar intre 27noiembrie 1360 12 mai 1361 99 acte, cu totul 211 acte; dacä acestora li seadaugä cca 60 acte pierdute sau nedescoperite (mai ales din perioada 31 octombrie

26 noiembrie 1360), el ar fi redactat, in mai putin de un an, cca 270 acte.

8 M. Balard, Genes et l'Outre-mer. II. Actes de Kilia du notaire Antonio di Pond), 1360, Paris,1980, nr. 97.

9 Idem, Les Génois dans l'Ouest de la iner Noire au XIV siecle, in Actes du XIV CongresInternutionul des Etudes Byzantines, Bucuresti, 1976, p. 26.

I() N. BAneseu, Vechi legilturi ale girilor noastre cu genovezii, in Inchinare lui Nicolae lorga,cu prilejul implinirii vdrstei de 60 de uni, Cluj, 1931, p. 37.

Azi Chilia Veche, situatA pe larmul drept al bralului Chilia (jud. Tulcea).12 A. de Bobard, Manuel de diplomatique franvaise et pontificale. IT. L'acte privé, Paris, 1948,

p. 153-292.13 Actele din perioada 27 noiembrie 1360 12 mai 1361 au fost editate de G. Pistarino, Notai

genovesi in Oltretnare. Atti rogati a Chilia da Antonio di Ponze, (1360-1361), Genova, 1971, 240 p.;

cele din perioada 11 august 30 octombrie 1360, descoperite ulterior, au fost publicate de M. Balard,Genes et l'Outre-mer. IT. Actes de Kilia du notaire Antonio di Pond), 1360, Paris, 1980, 216 p.

-

-

www.dacoromanica.ro


Ca oricare notar care respecta prevederile impuse de meseria sa, Antonio diPonzb folosea trei categorii de piese: un registru in care lua note, acte eliberatepartilor, un registru, cartular sau protocol, in care consemna, integral, in rezumatsau sub foma de regest, actele inmanate destinatarilor. in perioada 11 august 30octombrie 1360, in uncle zile a redactat mai multe acte la 15 septembrie aintocmit 8 contracte in alte zile mai putine sau deloc; el le-a redactat in 17locuri diferite: loggia Comunei, curtea consulului, casa sa, casele altora, dar, maiales, in cele 4 banci" din Chilia (77 acte din cele 112 mentionate)14, adica acolounde se incheiau tranzactiile sau se judecau litigiile. Numarul §i varietatea acteloremise de Antonio di Ponzb indreptatesc de aceea aprecierea lui R.-H. Bautier, carele-a semnalat in 1948, ca registrul sau reprezinta cel mai important dosar de acteprivate care ne-a limas din Romania medievalà"15.

in afara de Antonio di Ponzb, la Chilia mai functionau, la mijlocul secoluluial XIV-lea, §i alti notari. Sunt atestati documentar In 1360-1361: Antonio di SanMatteo, Antonio di Ventimiplia, Bernabb di Carpena, Cosmael di Cressino,Manfredino di Rivomaggiore1), Michelle di Aymelina17.

Dupà deplasarea centrului de greutate al comertului genovez la Dunarea deJos de la Chilia la Licostomo18, aici sunt atestati documentar notarii: Domenico daCarignano (1373), Oberto Grassi da Voltri (1383-1384), Centurione Bonasperio(1384)19.

in afara de notari, In factoriile comerciale genoveze functionau §i dieci, multiimbarcati pe nave. Astfel, pe naVa Sfântul Nicolae" din Cetatea A1ba20, aflata laChilia la 7 aprilie 1361, se afla Domenico di San Francesco, locuitor din CetateaAlba", "diac al aceleia§i corabii" (scriba eiusdem cigute)21, iar pe galera repar-tizata pazei la Licostomo, se gäsea, la 18 septembrie 1373, ca diac al galerei"(scriba gallee), Antonio Villanucio22. Pe unele corabii provenind din alte factoriigenoveze §i acostate la Chilia §i Licostomo sau plecate de acolo, se aflau, deasemenea, dieci, ca Jane Bagadoli din Constantinopol, care servea ca martor laChilia la 3 septembrie 136023, ca diacul de pe nava lui Oliverio Becharii, aflata la

14 M. Balard, Actes de p. 11-17.IS ibidein, p. 9, 22.16 Ihidem, p. 17-18.17 G. Pistarino, / Gin dell 'Oltremare, p. 298." Licostomo, situat pe trmu1 drept al bralului Chilia, la cca 20 km in aval de Chilia, localizat

la Periprava (jud. Tulcea) (0. fliescu, Localizarea vechiului Licostonzo, in Revista de istorie", 1972,nr. 3, p. 435-462.

19 G. Balbi, S. Raiteri, Notai genovesi in Oltrenzare. Atti rogati a Caffa e a Licostonw,Genova, 1973, p. 191-237.

20 Ora§ portuar la limanul Nistrului, azi in L1craina.21 G. Pistarino, Atti rogati a Chilia, nr. 37; ciguta nava cu vele de capacitate mijlocie-mia.

Balbi, S. Raiteri, op. cit., nr. 8.23 M. Balard, Acres de Kilia, nr. 30.

Kilia,

-

22G.

www.dacoromanica.ro

5 Cultura urbana la Dunare 921

Chi ha la 20-22 martie 136124, sau ca diacul de pe nava Sfantul Grigore, aflata laChilia la 5 mai 1361, apartinandu-i lui Antonio di Finale, care urma sä dispunäinscrierea unui contract in registrul aceleimi nave25.

Notarii §i diecii imbarcati pe nave aveau, de asemenea, un registru, cartularsau protocol, in care consemnau actele emise. Astfel pentru nave care le apartineauunor proprietari sau patroni din variate factorii genoveze pontice, acostate cutreburi de negot la Chilia, existä menpuni frecvente ca: registrul" (cartularium),in registrul zisei corabii" (in cartulario dicti ligni), de exemplu in mai 136126.Despre o galera din Licostomo, care fusese capturata ca urmare a conflictuluidintre Genova §i despotul dobrogean Dobrotici, se relateazil, in septembrie 1373,ca, odata cu capturarea ei, a fost prins §i Bernabb di Groto, Impreunä cu toateregistrele <cuprinzand> actele intocmite de el la Licostomo" (cum omnibusprotocolis instrumentorum compositorum per eum in Licostomo)27 .

Probabil tot notarilor §i diecilor le revenea intocmirea corespondentei expe-diate de autoritatile administrative locale; astfel, in socotelile caffeze se noteaza, la6 mai §i la 6 octombrie 1381, sosirea la Caffa a unor curieri cu scrisori" (cumlitteris) de la Licostomo28, iar in socotelile coloniei genoveze din Pera este, deasemenea, mentionat, la 1 aprilie 1392, procuratorul grecului Antipa fost diac descrisori grece§ti pentru Comunä in castelul Licostomb" (olim scribe litterarumgrecurum pro Communi in castro Licostomi)29.

INSTITUTII ADMINISTRATIVE

In factoriile comerciale de la Dunarea de Jos, genovezii formau o comunitatedistinctä §i inchisä, deosebita de cele ale localnicilor prin activitati economice,legate cu precadere de comert, de operatii bane§ti, de navigatie, prin autoadminis-trare, prin limba, prin confesiunea de fit romano-catolic, prin mentalitati. Populatiaapartinea categoriilor de cetäteni (cives), ora'§eni" (burgenses) §i locuitori"(habitatores), impartire reflectand, se pare, in ordine descrescanda, statute social-juridice §i drepturi politice distincte.

In functie de ponderea economica detinuta de factoriile genoveze §i dereaIitàile politice din zona, ca fluctuatia dominatiei bizantine sau tatare, iar apoi

24 G. Pistarino, Atti rogati a Chilia, nr. 20.28 Ibidem, nr. 62, 63.26 Ihideni, nr. 64, 65, 69, 70, 75, 78, 86, 88, 96 etc.

G. Balbi, S. Raiteri, op. cit., nr. 6, 9 (citat din actul din 18 septembrie 1373).28 Jorga N., Notes et extraits pour servir a l'histoire des croisades au XV siecle, 1, Paris,

1899, R._13, 14.Ibidem, p. 51; communis, cu sensul de autoritäti.

30 O. Iliescu, Sur la composition sociale des villes portuaires de la region du Bas Danube auxxme-xve siecles, in Seamen in society. Gens de mer en societe, Paris, 1980, partea a IV-u,p. 10-19(multicopiat).

57

www.dacoromanica.ro


intrarea lor sub autoritatea Tarii Române§ti sau a Moldovei sau sub stApanireaImperiului otoman, centrul lor politic-administrativ s-a deplasat de la Vicina(ultimele decenii ale secolului al XIII-lea mijlocul secolului al XIV-lea), laChilia (mijlocul primele decenii ale celei de a doua jumAtAti a secolului al)UV-lea), iar apoi la Licostomo (ultimele decenii ale secolului al XIV-leaprimele decenii ale secolului al XV-lea).

Factoriile de la Vicina, Chilia §i Licostomo erau conduse de consuli, iar ceade la Licostomo §i de guvernatori, care reprezentau interesele Genovei §i alecomunitAtilor genoveze din ora§ele portuare de la Dun Area de Jos.

La Vicina sunt atestati documentar consulii Montano Embriaco in 129831 §iBartolomeo di Marco in 136132, ultimul functionand concomitent cu consulul dinChilia.

La Chilia in 1360 sunt atestati documentar consulii Antonio di Castro §iNiccolO Brancaleone33. Despre Niccolô Brancaleone se relateazà, la 10 septembrie1360, cà a fost numit consul de cAtre dogele Genovei prin scrisori §i cA

predecesorul sAu i-a remis varga conducerii aceluia§i consulat"34. In 1361 esteatestat documentar, in mai multe randuri, consulul Bernabô di Carpena35.

La Licostomo sunt mentionati consulul Pietro Embrone in 1372, consululPaolo di Podio §i guvernatorul Luciano di Nigro in 1373, consulii Corrado Donatoin 1381, Pietro Embrone din nou in 1382 §i in 1384 §i Luca Usodimare in 1384, iarca fost consul Niccolô Fieschi in 140336.

Consulii proveneau, de obicei, din rilndul negustorilor §i proprietarilor denave, ca Antonio di Castro37, sau al notarilor, ca Bernabô di Carpena38.

La Licostomo este, de asemenea, mentionat ca find trimis in 1372, probabilcu o misiune specialA, Bartolomeo di Langasco sindic la Licostomo pentrucomuna Genover39.

La Licostomo, ca §i in celelalte ora§e portuare de la Dun Area de Jos, consuliiaveau o curte de mici proportii (curtilium), iar guvernatorii o cancelarie

31M. Balard, Les Genois dans l'Ouest de la lner Noire, p. 26.

32 G. Pistarino. Atli rogati a Chilia, nr. 40.31 M. Balard. Actes de Kilia, p. 88-89, 157-158.34 Ihidein, p. 90-91.

35 G. Pistarino, Atti rogati a Chi lia, nr. 21, 31, 40, 45 etc.36 G. Balbi, S. Raiteri, op. cit., nr. 2, 3, 6. 7, 8, 15, 16 etc.; N. Iorga, Studii istorice usupra Chiliei

Alhe, Bucure§ti, 1899, p. 52-53 §i tabelul de la p. 274 (uncle &tele se refera. de fapt.la Licostomo); St. Andreescu, Acte medievale din arhive streiine, in Revista de istorie", 1981. nr. 10,p. 1732.

17 M. Balard, Actes de Kilia, p. 91.

35 G. Pistarino, Atti roguti a Chi p. 65.

39 G. Balbi. S. Raiteri, op. cit., p. 199.

ci Ceteijii

www.dacoromanica.ro

7 Cultura urbana la Dunare 923

(cancel/aria)" (probabil §i curte §i cancelarie pentru ambele demnitAti), alcAtuitedin notari, dieci, trezorier, alti slujba§i, osta§i etc.

Despre consulii din Chilia, se §tie cA, in 1360-1361, aveau atributii cumu-lative (judiciare, administrative, comerciale), pe care le exercitau, cu ajutorul unororgane corespunzAtoare, in curtea genovezA din Chilia", in casa Comuneigenoveze", in loggia Comunei genoveze" clAdire cu portic in care erau tratatetreburi economice sau publice in loggia genovezilor unde se tine curteadomnului consul", in loggia genovezilor unde se tine judecata" (loggia lanuen-sium in qua ius redditur)41. La Licostomo, atributiile consulilor §i guvernatorilorerau exercitate in 1373-1384, in zisa curte a domnului consul", in fortAreatà..., inloggia Comunei", unde consulul prezida §i trihunalul, in cancelaria domnilorguvernatori" (in cancellaria dominorum gubernatorum)42 .

Existenta §i functionarea la Dun:Area de Jos in secolele XIII-XIV a unorinstitutii §i persoane a cgror activitate avea la bazA folosirea curentA a scrisuluinotari, dieci, servicii administrative-judiciare reflectA, madar, o culturA urbanAcu un caracter predominant practic, fArg a da incA na§tere unor creatii care sAoglindeascA conceptiile orA§enilor despre lume §i societate (filosofice, istorice,literare, artistice).

LA CULTURE URBAINE AU BAS-DANUBE

(un. xwe siècles)

Résumé

Le commerce, la circulation monétaire, la navigation, Yautonomie munici-pale des villes portuaires du B as-Danube (Vicina, Kilia, Licostomo, Cetatea AIM)explique l'activité déployée par des personnes et des institutions qui faisaientcouramment usage de l'écriture: des notaire, des scribes, des consuls ou des.(zouverneurs, qui rédigeaint ou faisaient rédiger de divers écrits, reflétant lecaractère surtout pratique de cette culture urbaine.

411 Ibident, nr. 1. 2, 8 etc.41 G. Pistarino, Ani rogati a Chi Ha, nr. 17, 18, 21, 40, 49-51, 53 etc.42 G. 13a 1bi, S. Raiteri, op. cit., nr. 1, 2, 4, 6-8, 15 etc.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

RELATIILE ANGLIEI CU PRINCIPATELE DUNARENEIN SECOLUL AL XVIII-LEA

Vedere de ansamblu

PAUL CERNOVODEANU

Studierea relaiilor dintre Anglia §i Principatele dunärene in secolul alXVIII-lea demonstreaza evidenta faptului ca ele n-au fost directe, nici oficiale, ciau avut doar un caracter sporadic §i incidental, ancorandu-se temeinic de abia inultimul deceniu al acestui veac, in ansamblul acelei dominante a politicii europenecare a constituit-o problema orientala".

Ce reprezenta Marea Britanie in perioada luata in studiu?0 mare putere maritima §i colonialii in care conducerea politica, de§i

nominal apartinea regelui, era exercitata in fapt de parlament §i de guverneledominate pe rand de partidele tory (conservator) sau whig (liberal) §i in care legile,institutiile §i practicile regimalui constitutional au inlesnit realizarea cadruluifavorabil dezvoltärii economiei de piata capitalistel. In a doua jumatate a secoluluial XVIII-lea a avut loc in Anglia revolutia industrialä" prima din lume care adat un avant puternic inovatiilor §i performantelor de ordin tehnic, transformandtara intr-o mare producatoare de marfuri, adevarat atelier al lumii", §i furnizor alpieta mondiale2. Cre§terea puterii monarhiei britanice s-a concretizat indeosebiprin expansiunea colonialä favorizata de o flota numeroasä §i bine utilatà ca §idinamismului societatilor comercial-bancare transformand Londra, Plymouth,Bristol, Liverpool, Glasgow §i alte ora§e in adevarate centre ale traficului maritimmondial3.

Vezi, in special, John H. Plumb, Englund in the Eighteenth Century, Harmondsworth, 1950,224 p. si Dorothy Marshall, Eighteenth Century England, (ed. IT-a), London, 1970, XVI + 537 p.Referinte bibliografice utile la Bibliography of British History in the Eighteenth Century 1714-1789(edited by Stanley Pargellis and D. J. Melley), Oxford, 1951, XXVI 642 p. §i G. R. Elton, ModernHistorians on British History, 1485-1945. A critical bibliography 1945-1969, Ithasa, New York,1970, p. 77-102.

2 Cf. Thomas S. Ashton, The Industrial Revolution, 1760-1820, London, 1948, 167 p.; PhyllisDeane, The ,first Industrial Revolution, Cambridge, 1965, VIII + 295 p. §i admirabila sinteza a lui R.Max Hartwell, The Industrial Revolution in England, London, 1965, 26 p.

3 A se consulta, indeosebi, Vincent T. Harlow, The Founding of the Second British Empire.1763-1 793, London, vol. I, 1952 (VIII + 664 p.) si vol. H, 1964 (X + 820 p.) i Glyndwr Williams,The British Search for the Northwest in the Eighteenth Century, London, 1962, XVI + 306 p.

Revista istorica",tom VI, nr. 11 12, p. 925 933, 1995

- -

www.dacoromanica.ro

926 Paul Cernovodeanu 2

Odata cu stingerea din viata a reginei Ana §i indepärtarea Stuartilor catolicide la tron de catre Parlament, succede la conducerea tarii dinastia germana deBraunschweig din Hanovra, descinzand din Stuarti prin femei §i reprezentata deprincipele elector George I. Acesta devine rege al Marii Britanii (18 septembrie1714), nerenuntand la posesiunea sa continentala Hanovra (aflatä intr-o uniunepersonala cu coroana britanica pang in 1837), dar find destul de impopular,necunoscand limba §i obiceiurile rii, capata un rol §ters in conducereaputerea concentrandu-se in mainile Parlamentului §i indeosebi a reprezentanplorpartidului whig ce domina scena politica a monarhiei. In aceastä perioada se poatevorbi de na§terea unui cabinet guvernamental, responsabil fata de Parlament §icondus de un demnitar cu rolul §i atributiile unui adevarat prim ministru".Functia a fost detinuta pentru prima oara timp de doua decenii intre 1722-1742de influenta personalitate liberala Sir Robert Walpole (1676-1745)4.

In ceea ce prive§te politica externa, condusa formal de rege, ea a fost lasatape seama inipativei politicienilor partidului aflat la putere §i exercitata deSecretariatul de Stat divizat in doug Departamente dupà criterii geografice.Secretarul de Stat pentru Departamentul de Nord avea in searna relatiile cuImperiul habsburgic (Sf. Imperiu romano-german pana in 1806), Olanda, regatelescandinave Danemarca §i Suedia, Prusia; Po Ionia §i Rusia; Secretarul de Statpentru Departamentul de Sud se ocupa de legaturile cu Franta, regatele ibericeSpania §i Portugalia, Elvepa, statele italiene §i Imperiul otoman incluzand statelebarbare§ti" din nordul Africii5. Tri ni§ii englezi de peste hotare ambasadori,mini§tri, rezidenti sau consuli primeau instrucpuni de la Secretarii de Statrespectivi pe care cautau sä le aplice in statele unde erau acreditati §i trimiteaurapoarte regulate superiorilor lor, informandu-i asupra treburilor curente din tarileunde funcPonau. Diplomatii erau ajutati in treburile lor de consuli §i secretari.Secretarii de Stat ai Departamentelor de Nord §i de Sud aveau datoria sä informezepe rege §i pe primul ministru asupra tuturor rapoartelor primite, deoarece ace§tia,aveau in ultima instanta, arbitrajul afacerilor. Din pricina faptului c cei doiamintiti Secretari de Stat mai detineau §i alte atributii ce le complicau sarcinile:raspunderea, in parte, asupra armatei, flotei, provinciilor Scotia §i Irlanda §i asupracoloniilor, faril a mai aminti ca uneori s-au ridicat divergente intre ei in ceea ce

4 Asupra activitalii sale vezi cea mai bund monografie datoratà lui John H. Plumb, Sir RobertWalpole, London, vol. 1, 1956 (XV + 406 p.) §i vol. II, 1960 (XII + 363 p.); In istoriografia romilnavezi medalionul din Camil Mure§an, Alexandru Vianu §i Robert Paiu§an, Downing Street 10, Cluj-Napoca, 1984, p. 25-32.

Ambunte relevante la David Bayne Horn, The British Diplomatic Service 1689-1789,Oxford, 1961, p. 10-12; idem, Great Britain and Europe in the Eighteenth Century, Oxford, 1967, p.12-20; idem, The Machinery for the Conduct of British Foreigh Policy in the Eighteenth Century, inJournal of the Society of Archivists" III (1967), p. 229-240. Lista acestor demnitari la M. A.Thomson, The Secretaries of State 1681-1782, Oxford, 1932.

tgrii,

www.dacoromanica.ro

3 Relatiile Angliei 927

prive§te conducerea politicii externe, regele George al III-lea a observat carentelede sistem §i a unificat Departamentele intr-unul singur destinat Afacerilor Externe(Foreign Office) in 1782, dependent de primul rninistru §i de coroane. Primultitular al postului a fost celebrul rlitician whig Charles James Fox (1749-1806)incepand de la 27 martie 1782 . Secretarul de Stat avea in subordine §i unStbsecretar de Stat, care asista pe titularul postului in afacerile curente8; dinrandul acestora mentionam numele lui Sir James Bland B urges (1752-1824), carea jucat un rol activ in problema orientalà" in 1791 in timpul crizei de laOceakov" intre Rusia §i Marea Britanie9.

In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, dupa pacea de la Passarowitz din1718, intre imperiali §i otomani, mediata cu succes de Anglia, asistata de Olanda,monarhia insularä a inceput sa' acorde mai putina atentie sud-estului Europei findanimata de alte interese §i anume extinderea §i consolidarea imperiului ei colonialin special in zona Atlanticului §i a Oceanului Indian. In calea expansiunii salestäteau insa Spania, dar mai ales Franca. Dupa 1740 secolul al XVIII-lea devineprin excelenta cel al antagonismelor anglo-franceze pe toate planurile, in Europa §iin teritoriile coloniale, iar in cautarea de sustinatori pe continent, cele doua puteriajung la aliante §i rästurnari de aliante ce perturba jocul politic european,acutizand §i criza orientalà. Totu§i datoritä drasticei diminuari a activitatiiCompaniei engleze a Levantului in Mediterana orientala, atat de prospera insecolul anterior §i a cuceririi unor pozitii insemnate a negustorilor francezi in

._,10zona , diplomatia britanica a inregistrat o pierdere de viteza" in profitulcabinetului de la Versailles, doveditä prin mic§orarea prestigiului ei la Poartii. §iprelarea initiativei de mediere in timpul razboiului austro-ruso-turc din 1736-1739,de care Franta, conflictul find incheiat prin pacea de la Belgrad, datoritàeforturilor marchizului Louis Sauveur de Villeneuve. Razboaiele de succesiune aleAustriei (1740-1748) §i cel de §apte ani (1756-1763) au abatut din nou atentiaMarii Britanii spre zona euro-atlantica §i regiunea Oceanului Indian, pentru ca intimpul noului conflict dintre Poartil §i Rusia (1768-1774) Londra sà nu discearnapericolul expansiunii tariste in Marea Neagra §i spre stramtori §i sa manifeste oneutralitate binevoitoare fata de cercurile conducatoare de la St. Petersburg.

6 Vezi Lord Strang, The Foreign Office, London 1955 §i . . The Records qf the ForeignOffice 1782-1939, London, 1969, p. 2-7.

7 Pentru politica externil a Fox vezi, indeosebi, Loren Reind, Charles James Fox: a man forthe peocle, London, 1969, XIV + 475 p.

Vezi atribuiiile acestora §i lista lor la E. J. Parry, Undersecretaries of State for ForeignAffairs 1782-1855, in The English Historical Review", XLIX (1934), p. 308-320.

9 Cf. Selections from the Letters and Correspondence qf Sir James Bland Burges (edited byJames Hutton), London, 1885, p. 160-165 ap. Trevor J. Hope, George Frederick Koehler, JamesBland Burges et les relations anglo-turques de 1791 a 1793, in Revue roumaine d'histoire", XIII(1974), no. I, p. 100-101.

10 Alfred C. Wood, A histoty of the Levant Company, Oxford, 1935, p. 136-155.

lui

www.dacoromanica.ro

928 Paul Cemovodeanu

Numai pierderea coloniilor americane §i detectarea unui pericol potential asupracailor de comunicatie cu India schimbril orientarea politicii externe britanice §idetermina adoptarea unei atitudini ostile fata de Rusia, dupa anexarea Crimeii §inoul razboi dezlantuit de Ecaterina a II-a in alianta cu austriecii impotriva Porta(1787-1791). Prin functionarea eficace a intelegerii anglo-pruso-olandeze §i

e§ecurile inregistrate pe fronturile de lupta, Habsburgii sunt sco§i din razboi prinpacea de compromis de la i§tov (1791) iar ru§ii s-au vazut atunci amenintatipentru prima oara de un conflict armat cu englezii provocat de a§a-numita criza aOceakovului". Izbucnirea Revolutiei franceze modifica insä din nou coordonatelepoliticii externe engleze, implicit componenta ei orientalä, principalul inamicredevenind tanara republica din vestul Europei mai ales dupa expeditia generaluluiBonaparte in Egipt (1798), ce a pus in primejdie, direct, asigurarea legaturilormetropolei cu India. Necesitatea crescanda a Angliei de a apara integritateaImperiului otoman o apropie atat de Poarta cu care incheie o alianta, cat §i deRusia, dornica la randul ei de a stavili expansiunea franceza pe continent11.

Din necesitatea de a detine un post de observatie §i informare in Principateledunärene, cu o pozitie geostrategica deosebità In aceasta regiune nevralgica a sud-estului Europei, cercurile guvernante engleze ingaduie infiintarea unui consulatbritanic pentru Tara Romaneasca §i Moldova la Bucure§ti in 1803, subordonatambasadei de la Constantinopol12. In acela§i an dupa eforturi depuse timp deaproape trei decenii Marea Britanie ()Nine §i dreptul la liberä navigatie inbazinul pontic13.

Ce au reprezentat insa, Principatele dunärene carmuite de domnii fanarioti peplan politic european in secolul al XVIII-leam? Instaurarea regimului fanariot inPrincipate de care Poarta a avut menirea accentuarii dependentei lor fata deputerea suzerana §i impiedicarea alunecarii acestora in sfera de influenta aputerilor cre§tine rivale ei: Austria habsburgica §i Rusia tarista. Acest regim s-acaracterizat, in ansamblu, prin §tirbirea drepturilor detinute de Virile romane inbaza statutului de autonomie politica de care beneficiasera implicit 'Ana atunci,statut care se mentine insa de-a lungul intregii perioade in pofida diminuariiputerii de decizie a carmuitorilor locali. Poarta respecta, a§adar, mai departe pe

Vezi pentru toate acestea mai ales Albert Sorel, La question d'Orient au XVIII-e siecle,Paris, 1902 §i excelenta sintela a lui Andrei Otetea, Contribution a la question d'Orient. Esquissehistorique, suivie de la correspondance inédite des envoyés du roi des Deux-Siciles a Constantinople(1741-1821), Bucarest, 1930, XII + 366 p.

12 Cf. Paul Cernovodeanu, kfiintarea consulatului englez In larile ronuThe (1803)activitutect sa pima la 1807 in Revista romfina de studii internationale", V (1971), nr. 1 (1 1),p. 139-147.

13 Idem, Diplomatic efforts for the access of the British merchant fleet w the Black Sea (1774-1803) in II Mar Nero", Roma, II (1995).

14Vezi, orientativ, pentru aceastA epoca sintezele . . Romania in relajiile internationale

1699-1939, 14, 1980, cap. 11 1699-1815 (p. 13-67) §i Leonid Boicu, Principutele romane Inraporturile politice internationale (secolul al XVIII-lea), Ia§i, 1986, 296 p.

ci

4

"

www.dacoromanica.ro

5 Re1atiile Angliei 929

plan international regimul lor de dar' al-ahd (recunoa§terea suzeranitätii cu plataunui tribut, haraciul).

Totu§i, ingerintele ei sunt mai accentuate in treburile Principatelor; astfelnumirea domnilor, recrutati acum din clientela politica a Fanarului, s-a filcut directde &are Poarta otomana fàrä consultarea inaltului der §i a boierimii autohtone, camai inainte; mic§orarea puterii combative a oastei in pofida inmultirii corpurilorslujitore§ti, dar nu §i a efectivelor de teama unei defectiuni in favoareaadversarilor Turciei, ru§i §i austrieci, a dus la o considerabila scadere a puteriimilitare de aparare a Principatelor, iar supravegherea stricta a interziceriilegaturilor directe cu ri1e straine din afara imperiului, a contribuit cel putin inprima jumatate a secolului al XVIII-lea la o oarecare izolare a lor pe plandiplomatic. Totu§i datorità influentei crescande exercitate de Franta asupra Portiiin cea mai mare parte a secolului al XVIII-lea, domnilor fanarioti ii s-a permis säangajeze secretari francezi, sa-§i mentina unele legaturi mai ales cu Po Ioniaprin intermediul lor §i sa obtina unele informatii care le puteau fi utile §i inraporturile avute cu suzeranii de la Constantinopol sau cu alti reprezentanti aiputerilor straine rezidenti in capitala Imperiului otoman.

Pe plan socio-economic, de§i intarirea monopolului turcesc exercitat asupraexportului de produse al Moldovei §i Tara Romane§ti, le-a grevat 'Ana la un punctpropil§irea, totu§i reformcle fiscale §i administrative luate intre anii 1746-1749 deCare Constantin Mavrocordat, in spiritul iluminismului timpuriu, prin desfiintarearumaniei", adica a relatiilor de dependenta ale taranilor aserviti fata deproprietarii de mo§ii, au constituit un act de justitie sociala, cu rezultate, care s-audovedit in perspectiva, benefice. Totodata, prin aparitia primelor atelieremanufacturiere in principalele centre urbane din Principate, printr-un inceput despecializare a me§te§ugurilor §i prin dezvoltarea comertului intern §i a celui extern

in limitele tolerate de Poarta, negustorii §i targovetii instäriti incep sa-§i impunäputerea pe plan economic §i sä vesteasca, in proportii foarte timide Inca, zorilecapitalismuluil 5.

15 Pentru situatia Principatelor dunarene sub regimul fanariot vezi indeoscbi M. Berza, Turcs,Empire ottoman et relations roumano-turques duns l'historiographie moldave des XV XVIIIsiecle in Revue des etudes sud-est européennes", X (1972), no, 3, p. 595-627; Virgil Cfindea, L'étatottoman et le monde de l'alliunce". Remarques sur le statut international des Principautesdanubiennes du XV siecle in vol. L'historien et les relations internationnales. Recueil d'etudes enhommage a Jacques Freymond, Geneve, 1981, p. 237-249 §i Stefan Lemny, La critique du regimephanariote: cliches mentaux et perspectives historiographiques, in vol. Culture and Society, ed. Al.Zub, 1ai, 1985, p. 17-30. Aspecte socio-economice §i fiscale la Stefan Olteanu §i Constantin Serban,Meoefugurile din Tara Romaneasca fi Moldova in Evul Mediu, Bucure§ti, 1969, p. 244-454; VasileMihordea, Maftres du sol et paysans dans les Principoutes Roumaines au xviii siècle, Bucarest,

1971, 283 p.; Florin Constantiniu, Reformele lui Constantin Mavrocordat in Moldova ci TaraRomemeasca in Studii §i articole de istorie", XX (1972), p. 28-35; Serban Papacostea, La grandecharte de Constantin Mavrocordat (1741) et les refonnes en Valachie et en Moldavie In Symposium,

-

www.dacoromanica.ro


Ce contacte au putut fi stabilite, madar, intre indepartata Anglie §i

Principatele dunarene in aceastä perioada? Cele de ordin economic sunt palide §iirelevante, in conditiile decaderii comertului practicat de Compania englezä aLevantului §i de abia in ultimele decade ale secolului al XVIII-lea, dupa pacea dela Kuciuc Kainargi (1774) se intrevad uncle posibilitäti de reanimare a lui care seconcretizeaza mai ales dupa inflintarea consulatului britanic de la Bucure§ti.Contactele de ordin politic s-au limitat in mare masura la relatiile sporadiceintretinute de ambasadori al Marii Britanii la Poarta cu unii domni fanarioti, cudeosebire in perioada premergatoare ascensiunii lor la tron, deoarece inmajoritatea cazurilor ei au slujit anterior ca mari dragomani ai Portii16, ce asistaupe reis-efendi §i aveau contacte obligatorii cu diplomatii straini. In randulcontactelor directe mai pot fi inregistrate §i marturiile calatorilor englezistrabatand Principatele, recrutati indeosebi dintre diplomati, comercianti, liberprofesioni§ti (medici, naturali§ti, profesori, pedagogi) §i militari.

Frecventa prezentei lor in Principate este graitoare pentru interesul maislab sau mai accentuat suscitat in Anglia de Principatele dunarene. Intre 1724-1791 deci intr-un rästimp de 63 de ani, inregistram doar 16 calatori englezi,preponderent in Moldova, cele mai inalte ranguri detinandu-le ambasadorii de laConstantinopol Sir Everard Fawkener (1735, 1736) §i lordul James Porter (1762),secretarul rezidentei de la St. Petersburg, John Bell (1738) §i amiralul Sir CharlesKnowles, aflat la Ia§i intre 1770-1771 in serviciul armatei ruse. In schimb doar indeceniul 1792-1802 cand Anglia este adanc implicata in problema orientalà" §iviu interesata de accesul flotei sale in Marea Neagra, detectam prezenta a 24calatori, indeosebi in Tara Romaneasca, recrutati dintre diplomati (ambasadorii SirRobert Liston §1 Sir Robert Ainslie de la Constantinopol), ofiteri superiori inmisiune (generalul George Frederick Koehler, colonelul lord William CavendishBentinck, maiorii Robert Hope, Sir Charles Holloway, Richard Fletcher, etc.),precum §i oameni de afaceri (comerciantii cu rosturi in Levant Company §i EastIndia Company: Thomas Thornton, James Jackson, Philip Jackson §.a.).

In acela§i timp, in decursul secolului al XVIII-lea, este detectat un interespentru Principate in special in corespondenta diplomatica a ambasadorilor britanicide la Constantinopol adresata Secretariatului de Stat (Departamentul de Sud),

L'époque Phanariote 21-25 Octobre, 1970, Thessaloniki, 1974, p. 365-376; Andrei ()idea, Ladisagregation du régime phanariote, in ibidem, p. 439-445; Paul Cernovodeanu, Elemente incipienteale bargheziei In societatea romaneascd sub fanarioli, in Revista de istorie", 41 (1987), nr. 5,p.479-492, etc.

16 Pentru epoca ce ne intereseazA d'am ca exemple persoanele lui Ioan Mavrocordat maredragoman (1709-1717), Gri gore Ghica (1717-1727), Ioan Cal i mach i (1740-1750, 1752-1758),Grigore Al. Ghica (1758-1764), Alex andru Ipsil anti (1774), Constantin Moruzi (1774-1777), Nicol aeCaragea (1777-1782), Mihai Sulu (1782-1783), Alex andru Mavrocordat (Firaris) (1783-1785),Alex andru Moruzi (1790-1792), Constantin Ipsil anti (1796-1799) §i Alexandru Sulu (1799-1801).

www.dacoromanica.ro

7 Relaiiile Angliei 931

caruia Ii furnizeaza informatii asupra lor ori de eke ori se ive§te prilejul. Uneori seintalnesc acela§i gen de §tiri indeosebi in timpul conflictelor austro-ruso-turce

§i in depe§ele reprezentantilor britanici de la Viena §i St. Petersburg indreptatecatre Secretariatul de Stat (Departamentul de Nord). In felul acesta dateleobtinute de cei doi Secretari de Stat insarcinati cu afacerile externe eraucomplementare. Dupa 1782, dupa crearea Ministerului Afacerilor Externe(Foreign Office) cu un singur titular al functiei, se unified' §i primirea corespon-dentei diplomatice din intreaga Europa intr-un singur Departament. Inmajoritatea cazurilor rapoartele reprezentantilor diplomatici britanici de laConstantinopol, Viena §i St. Petersburg in secolul al XVIII-lea au ramasinedite17; doar a acelor din Rusia, au fost partial publicate in colectia SbornikImperatorskago Russkago istoriceskago obgestva, editata la St. Petersburg intre1873-191618 ca §i rapoartele lui Sir Robert Sutton de la Constantinopol, darnumai intre 1710-171419 sau ale lui Sir Robert Murray Keith de la Viena, intre1772-179220..

0 parte din corespondenta reprezentantilor diplomatici britanici la Constan-tinopol, Viena §i St. Petersburg se aflä §i la Biblioteca Britanica (The BritishLibrary) de pe lãnga British Museum, unde poate ft apreciat ca deosebit deinteresant schimbul scrisorilor dintre amintitii diplomati, cu observatii pertinenteasupra situatieiPrincipatelor dunärene indeosebi in perioadele de criza ale,,problemei orientale"2l.

17 Ele se pastreaza pana la 1782 la Public Record Office, State Papers, Foreign, Turkey(fondul 97), Russia (fondul 91), German Empire (Austria habsburgica) (fondul 80), iar dupa 1782 laP.R.O. Foreign Office, Turkey (fondul 78), Russia (fondul 65) §i Austria (fondul 7).

III Importante pentru subiectul tratat in aceastA lucrare sunt volumele, purtAnd subtitlulDiplomaticeskaia perepiska angliiskih poslov i posslanikov pri Russkom Dvore, avand numerele 12(St..Petersburg, 1873), cu rapoartele ambasadorilor englezi la St. Petersburg din 1782-1769, 19 (St.Petersburg, 1876), perioada 1770-1776, 76 (St. Petersburg, 1891), perioada 1733-1736 §i 80 (St.Petersburg, 1892), perioada 1736-1739. Pentru raritatea lor, le dam §i cota sub care figureaza inBiblioteca Academiei Romane: P I 3463. Colectia insumeazA in total 148 volume, cu rapoarte §i aleambasadorilor imperiali habsburgici, francezi, prusieni, etc. precum §i corespondenia diplomaticaschimbatà intre larinele Ana Ivanovna, Elisabeta Pctrovna §i Ecaterina a II-a cu demnitarii ru§i,raspunzAnd de politica externd a cabinetului de la St. Petersburg.

19 The Despatches of Sir Robert Sutton, Ambassador in Constantinople (1710-1714), (ed. byAkdes Nimet Kurat), London, 1953, 220 p. (Camden Third Series, volume LXXVIII).

Menwirs and Correspondence (Official and Familiar) of Sir Robert Murray Keith, editedby Agnes Gillespie-Smith, London, 1849, 2 volume.

21 Vezi, printre altele, corespondenta ambasadorilor britanici la Poarta Abraham Stanyan, SirEverand Fawkner, John Murray, Sir Robert Ainslie cu omologii lor de la Viena Francis de St.Saphorin, Thomas Robinson §i Sir Robert Murray Keith sau de la St. Petersburg Claudius Rondeau,lord Charles Cathsart §i Sir Charles Whitworth din timpul razboaielor austro-turc (1716-1718),austro-ruso-turc (1736-1739), ruso-turc (1768-1774) §i austro-ruso-turc (1787-1791) de la BritishMuseum, Add. Mss. 4107, 22518-19, 23802-804, 32792, 34439-41, 38889 etc.

www.dacoromanica.ro


In cateva cazuri, unii ambasadori britanici de la Constantinopol ca Sir JamesPorter (intre 1746-1762) sau Henry Grenville (intre 1762-1765), alcatuindexcursuri cu caracter politic §i socio-economic asupra Imperiului otoman22, s-aureferit in materialele redactate §i la Principatele dunärene, nand caracterizariasupra situatiei lor sub regimul fanariot. Ace la§i procedeu 1-au folosit §i uniiobservatori sau diplomati cu rang inferior ca William Eton, Elias Abesci, ThomasThornton in monografii tiparite in epoca contemporana lor23; memorii cu caracterstrategic §i militar asupra Principatelor sunt intocmite intre 1791-1793 §i de ofiterica Sir William Sidney Smith sau George Frederick Koehler24.

In final, nand abstractie de raporturile dintre Anglia §i Principatele dung-rene din secolul al XIX-lea, dezvoltate pe un plan superior §i intr-un cadru aparte,trebuie remarcat in mod evident faptul ca in veacul al XVIII-lea perioada fana-riota oglinde§te diminuarea acestora chiar fata de epoca precedenta atat pe planeconomic cat §i politic, pana in ulima decada a acestui secol, cand Anglia i§i con-tureaza o politica pontica §i se implicä in mod major in meandrele problemeiorientale".

A§adar, in concluzie, putem afirma ca relatiile intre regatul insular, Moldova§i Tara Romaneasca in secolul al XVIII-lea s-au dovedit a fi de tip asimetric, adicaintre o mare putere europeana §i ni§te principate vasale Portii, considerate pe planjuridic international provincii ale Imperiului otoman, dar detinand o pozitiegeostrategica insemnata la gurile Dunarii §i acces in bazinul pontic, asemuindu-se,cu toate ca pe un plan inferior, cu Egiptul, care detinea cheia accesului spre MareaRo§ie §i a drumului spre India. Pentru aceea Anglia §i-a creat la un scurt intervalde timp reprezentante consulare cu duble atributii: politice §i subsidiar econo-mice atat in Egipt cat §i in Principate spre a-§i intäri pozitiile in aceste nevralgicecentre periferice ale Imperiului otoman. In sfar§it, relatiile infiripate intre Anglia §iPrincipate au avut nu numai un caracter asimetric dar §i univoc, ele exercitandu-se

22 Vezi Sir James Porter, Observations on the Religion, Law, Government and Manners of theTurks, London, 1768, 2 volume; jurnalul §i corespondenta lordului Porter au fost editate In secolultrecut de nepotul s'au, George Gerard de Hochepied Larpent, sub titlul Turkey. Its History andProgress compiled from the Journals and Correspondence of Sir James Porter, British Ambassadorto Turkey from 1747 to 1762, by his grand son . . . , London, 1854, 2 volume. Memoriul lui HenryGrenville, alcAtuit in limba franceza", a fost editat de abia In zilele noastre sub titlul Observations surl'état actuel de l'Empire Ottoman (edited by Andrew S. Ehrenkreuz), Ann Arbor, Univ. of MichiganPress, 1965, 110 p. (SUA).

23 Cf. William Eton, A Survey of the Turkish Empire, London, 1798, XXIX + 500 p.; EliasAbesci (sau Habesci), The present State of the Ottoman Empire, London, 1784, XV + 443 p.;Thomas Thornton, The present State of Turkey or a Description of the Political, Civil and ReligionsConstitutions, Goverment, and Laws of the Ottoman Empire, London, 1807, XXIX + 436 p.

24 Trevor Hope, Rapoartele lui Sir William Sidney Smith asupra starii Principatelor Moldovafi Tara Rom6neascii In anul 1792, in Studii. Revistà de istorie", 26 (1973), nr. 4, p. 715-727; idem,George Frederich Koehler, James Bland Burges et les relations anglo-turques de 1791 a 1793 inRevue roumaine d'histoire", XIH (1974), no. 1, p. 95-114.

www.dacoromanica.ro

9 Relatiile Angliei 933

doar unidimensional adica numai dinspre Anglia spre Principate §i niciodata vice-versa in aceasta perioada, spre deosebire de cea anterioara din secolul al XVII-lea;nici o initiativa externa a regimului fanariot pana la 1803 nu s-a indreptat spreLondra pentru aparare §i protectie. De abia dupà aceasta data, odata cu infiinlareaconsulatului la Bucure§ti se constata o anumita cotitura a acestor relatii, and nunumai interesul Angliei, patrunsä §i economic in bazinul pontic, devine sporit fatade Principate, dar, lent, asistam §i la reversul acestui proces cand, in sfar§it,Moldova §i Tara Romaneasca incep sà realizeze ponderea detinutd de MareaBritanie in politica europeana §i mai ales influenta ei majora la Poarta §i vor ciluta§i o apropiere de aceasta Ora mai ales odata cu sfar§itul epocii fanariote.

RELATIONS BETWEEN ENGLAND AND THE DANUBIANPRINCIPALITIES IN THE 18th CENTURY

A General View

Abstract

Relations between England and the Danubian Principalities in the Phanarioteperiod were neither direct nor official, exhibiting in exchange a sporadic andincidental character and adding up to the Eastern Question, with a noticeable surgein developments to only occur in the last decade of the 18th century. A survey ofthese relations pinpoints to their asymmetrical nature as derived fromdissimilarities between a great European power on one hand and theaforementioned principalities on the other, bound by vassalage to the Porte andconsidered to be provinces of the Ottoman Empire in the eyes of international law,while holding nevertheless an important geostrategical position at the Danubemouths and being a gateway to the Pontic basin. Therefore, the DanubianPrincipalities were rightfully likened though on a somehow lesser level toEgypt, the keeper of the key to the Red Sea and to the road to India. Seeking tostrengthen her position in these sore points on the outskirts of the OttomanEmpire, England would establish in Egypt and in the Principalities at very shortintervals consulates with double prerogatives, both political and economic.Relations between England and Principalities would also be unilateral directed asthey were from England towards the Principalities and never the other way round,in stark contrast with the previous state of things in the 17th century.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTAR

ALANII SI INCEPUTURILE STATELOR ROMANESTI

VIRGIL CIOCALTAN

Una dintre träsaturile particulare ale neamului alanilor este data de dubla lor denumire in evulmediu: pe langa numele cunoscut din antichitate, alan,1 figureazA in izvoare §i acela de us,2 pe careurma§ii lor, oselii, 1-au pastrat doar u§or modificat pana astazi3. Ruii medievali au adaptatfonetismului lor etniconul us: prin muiere" a devenit ACb (pl. scbi), forma care sta la bazaungurescului jcisz (pl. jdszok)5 §i a romanescului iac (pl. iu#)6.

Marile furtuni starnite de istorie in stepa eurasicA au smuls din trunchiul alan, crescut laintalnirea Muntilor Caucaz cu §esu12, nenumarate ratnuri. Cele doua uragane provocate de huni §i demongoli i-au risipit in cele patru colturi ale lumii. Primul val i-a purtat prin Europa 'Ana la Atlantic,in Peninsula Iberica §i in Africa de Nord,8 al doilea i-a raspandit din parti1e rAsaritene §i centrale alecontinentului nostru9 'Ana in China10.

Calitatile de mercenari ale alanilor au fost pretutindeni apreciate in cel mai Malt grad, fapt careexplicA in bunA masura extraordinara lor dispersie geografica."

GGE A/I 39-48, 366-74; DIVR T 26; BrinN 126-31; LM I 266-7; EI2 I 365: ulun < uryan.2 V. nota precedenta; cele doud nume au inleles absolut identic, dupa cum constata la mijlocul

secolului XIII, intre altii, §i misionarul franciscan Guillaume de Rubruck: Aluni qui ibi dicuntur Aas,Aluni sive Acts (WyngS I 191, 199). Pentru variantele fonetice ale acestor etnonime in lumeamusulmank v. EI- I 365, iar pentru cele uzitate in China BretR II 88-90.

3 SIE I col. 329.4 Ibid. s. v. ALANY (v. rus. istanikah jusy); la fel VasmW III 496; VailM 1 34: [En vieux

slave] on observe un flottement de a- et ju- a l'initiale".5 MNTES II 264; pentru variantele fonetice intalnite in texte latine§ti privitoare la regatul

ungar, v. GombC IV 76; autorii medievali i-au considerat pe alani in mod eronat §i i-au numit inconsecinta ca descendenii fie din Philistei biblici, fie din Yaziges, populatie sarmatid, care a sala§luitin Pannonia in timpul ocupaiiei romane (PAHoP 64).

6Numele etnic propriu-zis nu este inregistrat de nici un izvor; el se regase§te la plural in

toponimul 1c4i, iar la singular in antroponimul, azi ie§it din uz, 1ac (ConsD 301). Prezenta lui (inlocul lui s) [la singular] se datore§te influenjei pluralului, mult mai des intrebuinlat, intr-un caz caacesta (= etnonim), deck singularul" (IordN I s. v. Ia#).

7 Pentru habitatul de ba§tina al osetilor de astazi, urma§i ai alanilor antici §i medievali, v. SIEI col. 329.

8 Ibid.; GCE A/I 39-48, 366-374; DIVR 26.9 V. urmatoarele doua note.

V. in general pentru alani in evul mediu EI2 I 365, LM I 266-7 §i VerlEs passim, iar pentrucei din Asia centrala §i din Extremul Orient Pel1C 641 §i BretR Il 88-90.

II in timp ce misionarul franciscan Ioan de Marignolli/WyngS I 542 suslinea ca mongolii au cu-cerit China cu ajutorul alanilor, bizantinul G. Pachimeres consemna bravura acestui neam marinimos"in extremitatea vesticA a teritoriului stapanit de tAtari: Intr-adevar, ei erau §i tovark§i de luptA ai lui No-gai §i cei prin care acela dobandise izbanzi" (FHDR m 451). Contingente alane sunt atestate in secolulXIV in Bizant, in taratul de Tarnovo, in cnezatul de Vidin §i in regatele ungar §i sarb (v. n. 29-43). 0trecere in revistA sugestivd, de§i incompleta, a dina§tilor slujiti de alanii medievali se afla la BrAtV 44.

Revista istorica", torn VI, nr. 11 12, p. 935 955, 1995

lc)

1

www.dacoromanica.ro

936 Virgil Ciocaltan 2

Unul dintre cele mai consistente grupuri alane, folosit de tAtari in scopuri militare, a fostincartiruit in a doua jumAtate a secolului XIII in tinutul dintre Carpati §i Nistru.1" Ei au jucat un rolconsiderabil nu numai in destinul tAtarilor din tinuturile apusene ale Hoardei de Aur, ci nu maiputin insemnat §i la intemeierea, respectiv consolidarea statalA a Tarii Române§ti §i a Moldovei. inciuda staruitorului efort depus de generatii de istorici pentru lamurirea genezei statelor romAne§ti,contributia alanA la acest proces a fost complet neglijatA.

I. TARA ALANILOR" I TATARII

Parti le vestice ale Hoardei de Aur au cunoscut in ultimele douà decenii ale veacului XIII oevolutie aparte in cadrul statului tAtar. Nucleul initial o marcA de frontierA la Dunarea de Jos s-adezvoltat at5t de impetuos sub conducerea generalului mongol Nogai, incAt acesta a sfidat in ultimiiani ai secolului amintit puterea centralA §i s-a proclamat han. DouA rAzboaie grele i-au fost necesarestäpanului legitim al ulusului Djuci13, Tokta, pentru a lichida aceastä disidentà in 1301.14

Spatiul, sporit de Nogai pe seama sa,15 pe care 1-a controlat nemijlocit spre sfdr§itul vietii (m.cca 1300), se intindea in forma unui semicerc larg, in afara arcului carpatic, din Rutenia rang laPorti le de Fier ale fluviului. Centrul de comandà optim ales §i pentru a coordona cele douà aripi afost fixat la Isaccea.16

12 PrecizAri de ordin teritorial au adus: BrAtV 43 ( < . . . > le pays des As, des Alains <n'est autre que la Moldavie actuelle"), DeceH 62 (bilad as ce qui signifiait alors la partie centralede la Moldavie, oil se trouve aujourd'hui la ville de Ia§i"), SpinM 171 (« tara asilor » care selocalizeaz5 in Moldova §i in tinuturile din imediata ei vecinAtate"). Mai nesigur este momcntula§ezarii alanilor in acest tinut. De§i o notità cu an necunoseut din Claronicon Salernitanum precizeazAc5Alani < . . .> feruntur a Lanus fluvio ultra Danubium a fost inclusA in volumul GGE A/1 41, carecuprinde Lateinische Namen bis 900, se pare cA este vorba de o gre§ealA de datare a editorilor: eaaduce prea strident aminte de Alanus fluvius, inscris pe portulane din veacul XIV (v. n. 23). Aceastàinsemnare nu poate constitui, prin urmare, dovada continuitAtii de vietuire a alanilor din antichitatepAnA in evul mediu in tinuturile dintre Carpati §i Nistru (v. in acest sens §i MIMIC 63). Faptul c5principalele autoritAti in privinta invaziei mongole din 1241 in Europa central-rAsariteank anumesavantul persan Raz! 0115h Rigid od-Din §i canonicul de Oradea, Rogerius, nu Ii mentioneaza inregiunea amintitA (Deceln passim) este un argument care nu poate fi trecut cu vederea. PresupunereaCA tAtarii au transferat acest grup etnic din habitatul lui natal in regiunea carpato-nistreana probabilodatà cu mutarea selgiucizilor din K5pceak in Dobrogea, adicA curand dupà 1280 (DeceP 188) este,a§adar, mai plauzibila (CihoA 229, n. 10: alanii au fost adu§i aici la gurile DunArii de hanul Nogai").

13Expresia curentà in izvoarele orientale pentru a desemna Hoarda de Aur.

14V. monografia VeseH, iar in istoriografia noastrA BratV 38-9, 43, 54, 57, 72-3, 108-11,

DeceH 61-3, SpinM 171-2.15 in detrimentul hanului de pe Volga (Pachimeres/FHDR III 444-50).16

Cronicarii mameluci Baibars/TiesS I 93 §i an-Nuwairilibid. 139 precizeaza ca re§cdintele luiNogai se aflau la Isaccea pe rdul Dunare rand in partile ce tin de Portile de Fier" (Sacidif wa nahrTuna wa )'ali BN9u in capitala" Isaccea au fost batute monede In numele hanuluiNogai" §i al fiului sau Ceaka (OberA 296-9). Trupele tAtare au ocupat in 1291 §i banatul de Maëva(NikoI 68 urm., PapaR 168). in Dobrogea au fost instalati turcii selgiucizi (v. DeceP passim cuconcluzia categorica in acest sens la sfar§itul studiului), iar in teritoriul carpato-nistrean alanii (v. n.12). Bugeacul, ca prelungire naturalA a stepei eurasice, a fost §i avea s5 ramana Oat la disolutiafinala a puterii nomade in regiune habitatul predilect al calarimii tAtare.

>

1.71-5adid).

www.dacoromanica.ro

3 Alanii 937

Contribulia grupului alan la dezvoltarea puterii lui Nogai nu a sapat contemporanilor avizatidin Bizant." Legaturile econornice §i diplomatice ale sultanatului mameluc cu tAtarii ulusului Djuciau fAcut ca realit4le Hoardei de Aur inclusiv din regiunea carpato-nistreanA sA fie, de asemenea,relativ bine cunoscute in Egipt §i in Siria.18 Inform* le surselor mameluce despre Nogaizi §i desprecei care s-au aflat in slujba lor aduc o lAmurire hotArAtoare despre modul de organizare a menlionateipopulaiii: de dovedesc rag echivoe existeno unei tAri a alanilor"I9, condusA de un frunta§"26,probabil din acela§i neam. Pe teritoriul acestei pri" erau stationate §i trupe tkare.21

Cartografia occidentalA confirmA aceastA realitate: in portulanut lui Giovanni da Carignano dela inceputul secolului XIV este consemnatA deasupra Dunarii Alania,22 care corespunde, evident,lath alanilor" din izvoarele mameluce. De importanlA pentru localizarea acestei Alanii este denu-mirea datA de unii cartografi medievali Prutului: Alanus fluvius,23 apA numitA de un autor arab dinaceea§i vreme nahr NT,24 adicd rAul Iasi".

Alanii au stat alAturi de membrii puternicei familii mongole de la Dunare nu numai in zilele deglorie, ci §i in vremuri de restri§te. DupA a doua bAtAlie dintre Tokta §i Nogai, in care acesta din urmAa fost infrAnt §i ucis,25 fiul sAu, Ceaka, s-a retras §i a organizat rezisteno in lara alanilor", de unde arespins atacurile inver§unatilor sAi inamici26. Abia dupA ce hanul biruitor, Tokta, a trimis ca intdririun corp de oaste, Ceaka a fost silit sA se refugieze in sudul Dunarii pe teritoriul statului bulgar, undea fost asasinat in 1301 la Tarnovo din porunca orului Teodor Svetoslav.27

Fidelitatea alanilor falA de Nogai §i fa/A de fiul sAu, doveditA §i in confruntarea cu putereacentralA, i-a expus dupil eliminarea lui Ceaka, ultimul rebel" de marcA, la represalii din partea invin-gAtorilor. Vicisitudinile prin care au trecut cu acest prilej selgiucizii din Dobrogea, compromi§i §i eica oameni" ai lui Nogai,28 nu puteau In nici un chip sA-i ocoleascA pe vajnicii alani. Consecinoacestei situatii a fost un veritabil exod din sillawrile lor, rAspandite intre Carpal.' §i Nistru.

Grupul, probabil cel mai masiv, numArand ca la §aisprezece mii de oameni, din care pestejumAtate erau buni de luptA"29, s-a strAmutat in 1302 cu acordul basileului in Bizant.3° De§i imparatul

17 V. n. I 1.18 V. CiocCom 1108.19 Balbars/TiesS I 92: bilad 420 Ibid.: inugaddain.21 Ibid. este menlionat in 1300 sau 1301 un [Omen (= unitate de teoretic 10.000 de osta§i)

din oastea lui Ceaka.22 PoSpR I 62, 64, BrAtV 43, SpinM 203.

MillM 17, BrAtV 43, SpinM 203.24 Baibars/TiesS I 88 a inregistrat varianta foneticA auzitA de informatorul sAu la romãni sau la

ru§i, resyectiv ruteni. Pentru identificarea cu Prutul, v. VeseH 45, VernM 188.Cel mai probabil in anul 1300 (BaibarsalesS I 90-1, an-Nuwairi/ibid. 138).

26 Baibars/TiesS I 92-3, an-Nuwairilibid. 138-9.27 Baibars/TiesS I 93, an-Nuwairi/ibid. 139, Pachimeres/FHDR III 448-51. Pentru contextul

politic si urmArile acestui act, v. CiocH 1105 urm.0 parte dintre ei au reu§it sA treacd peste mare in Anatolia natalA, cei rAma§i au fost

constran§i sA-§i lepede credino musulmanA §i sA se cre§tineze. Ace§tia din urmA sunt cunosculi subnumele de gAgiluzi (DeceP 174, 188-92).

29 Pachimeres/FHDR III 451.30 Cererea de azil a fost transmis5 impAratului prin intermediul mitropolitului Vicinei §i a fost

explicatri de Pachimeres/ibid. ca un act de eliberare de Nogai §i din robia lui". Mai circumstanciat5este aceastA rnotivalie interesatA §i falsg! la Gregoras/ibid. 509: [Alanii], fiind §i cre§tini dinvechime, cAzAnd mai apoi sub puterea silnicA a scililor (= tAtari), i-au slujit, de nevoie cu trupurile lor;mintea le era chinuitä de nilzuino cAtre libertate §i de du§mAnia fatA de necredincio§i". Pentru datare(1302) DolgR IV 37.

23

- -

-

-

www.dacoromanica.ro


Andronic II i§i pusese mari sperance in acest noroc venit la timp",31 randamentul lor militar a fostsub a§teptari: ca mercenari in Bizant, alanii au fost infranii de turd in Asia Mica lAnga Magnesia,apoi de catalani la poalele Muntilor Balcani langa Apros in 130533.

Tensiunea crescanda cu bizantinii, dar mai ales dezastrul suferit din partea cata1anilor,34 i-a

determinat pc supravievuitorii alani sa treaca muniii I sa caute adApost in Bulgaria mi TeodorSvetoslav35. Sarcina, pe care se angajau sA o indeplineasca in serviciul tarului, a fost formulata intermeni clari: sa apere hotarul impotriva bizantinilor, nerAbdAtori sa recucereasca cetatile Mesembria

§i Anchialos,36 ocupate de cativa ani de bulgari32. Se §tie doar ca Teodor Svetoslav i-a primit,38 apoi

urmele lor in laratul de Tarnovo se pierd.Prezenja alanilor este in schimb documentatA !Ana relativ tarziu in despotatul de Vidin: larul

loan Sratimir a folosit in luptele din 1365 cu regele Ungariei Ludovic de Anjou §i o unitate de alanimusulmani.39 Acest grup, care s-a convertit la Islam probabil sub influenta lui Nogai, trebuie sa fiMed parte din lotul de 3.000 de calareti care s-au refugiat in primii ani ai secolului XIV cu KaraKi§ek, fiul lui Ceaka, la tarul Mihail Si§man din Vidin, diva prinderea §i executarea ultimuluicomplotist impotriva lui Tokta, anume Turai, fiul lui Nogai.4°

Este de presupus ca din acest grup de mercenari alani s-au desprins §i acei ia§i care §i-au gasit

rostul la curtea crailor sArbi.4'

Tot intre Carpali §i Nistru pare sà-§i aibe obar§ia §i puternica comunitate a alanilor din regatul

ungar. Semnalali documentar intaia oarA in 1318 sau 1323, ei au ocupat un linut intins in regiuneadeluroasä MAtra, unde au format o tara" (Idszscig),pomenita in 1366.42 Privilegiile, de care s-a bucu-

rat colonia alanA in secolele XIV-XV, dovedesc insemnAtatea serviciilor facute regalitaiii ungare.43

Urmiirind pe o harta imaginara raspAndirea alanilor din spatiul carpato-nistrean incepand cuanul 1302 de teama represaliilor hanului Tokta, se constata ca toçi suveranii din centrul §i din sud-

estul Europei i-au primit cu bratele deschise pe ace§ti razboinici vestiti, in al caror neam meseria de

mercenar fusese ridicata la rangul de ocupatie nalionala". Din lista celor care au putut aprecia §i aubeneficiat de virtujiile militare ale alanilor nu lipse§te nici Basarab Intemeietorul".

31 Pachimeres/ibid.

32 Gregoras/ibid. 509, 511.33

Pachimeres/ibid. 453 §i PachB II 548-51.Datare la DolgR IV 48: 1306.

34 ()rick de exagerate, pierderile avansate dede caltireli §i 6.000 de pedestra§i alani, abia 300 ar fi

35Pach B II 601.

36 Ibid.37 OstrG 407.

Ibid.39

GjuzG 235, Pav1M 119.40

An-NuwairiaiesS 1 139-40.FranS 45, lordT 169, n. 4.

42PAHoP 62-3. Negand aportul informaiiilor din sursele mameluce §i bizantine, care atesta

existenla alanilor in spatiul carpato-nistrean la sfar§itul veacului XIII, MöhlC 64 a presupus gre§it caia§ii, care au dat numele capitalei Moldovei, au venit din Ungaria in secolul urmator; incerdirile de a

gasi un context istoric, in care sa fi putut avea loc o astfel de migrare < > de la apus spre rasarit",

Pentru aceste lupte, v. OstrG 406-7, BratV 44.

o sursa contemporanA impresioneaza: din 3.000scapat cu viarà (SchlE 229, BratV 44).

au fost, inevitabil, zadarnice (ibid. 64 urm.).43

PAHoP 63-4.

3/1

41

www.dacoromanica.ro

5 Alanii 939

2. DOMNIA ALANA" I BASARAB

Marturia scrisk de multa vreme intrata in circuitul istoriograflei noastre, a contactului celuidintai voievod al Tarii RomAne§ti cu alanii se afld in arhicunoscuta notità din prefata Zakonik-uluiredactat de craiul tefan Du§an privitoare la adversarii Intã1nii in 1330 de sarbi in batAlia de laVelbujd: din oastea condusa de tarul Mihail 5i§man au facut parte, pe lAngd bulgari §i bizantini,Basaraba Ivanco <...>, tatarii negri, care traiesc in vecinatate, domnia iailor i a1ti stapAnitori

1144cuei .

Daca din aceasta insemnare se poate deduce doar c muntenii s-au aflat in 1330 ca aliaialaturi de alani in campania impotriva sarbilor, desfA§urata sub inaltul patronaj al hanului Hoardei deAur, Ozbek,45 un indiciu de alt ordin, anume toponimic, lasa O. se intrevadA cä i domnul TariiRomAne§ti ca toti vecinii sal a avut in soldA ia§i. A§ezarile Valea Iaului,46 identica cu satul Ia§idin uncle documente interne ale voievodatului muntean,47 §i E§ciori,48 din imediata sa vecinAtate,sunt situate prea aproape de prima capitala a tarii, Curtea de Arge§,49 pentru a nu sugera funcliaindeplinita pe langa capul statului de cei care au dat numele amintitelor locuri: garnizoana cantonatain acest perimetru trebuie sà fi constituit, respectand proporiile, un corp de gardA de felulregimentelor alane de elita, care au asigurat paza marilor hani mongoli, Ogodai, Mongke §i Kubilai.5°

DacA i alte comunitati alane, risipite pe tot cuprinsul Trii RomAne§ti,51 s-au aflat cu atributiimilitare in slujba domnului la inceputurile statului nu poate fi precizat in stadiul actual al cercetarii.

3. ETCO PRISACARIUL I DRAGOS

randul celor care au infruntat oastea sarbeasca la Velbujd este mentionata §i domnia alana"(rocnoAcTuo aduKo)5-. Din insa§i insu§irea combatantilor Basaraba Ivanco, tatarii negri dinvecinAtate, adicA din Bugeac,53 apoi alanii rezulta ca aceastA domnie" nu poate fi situata altundevadecât pe teritoriul mai vechii tari a alanilor"54 dintre Carpati §i Nistru.

Seismul politic prin care a trecut tara alanilor" la cumpAna veacurilor XIII-XIV nu a pro-vocat, a§adar, in ciuda masivelor pierderi datorate emigrArii distrugerea structurii de organizare acomunitatii: domnia alma*" din 1330 este doar alta denumire pentru amintita tara". Mernbrii eierau, respectiv se trageau probabil atat din ia§ii care, sfidand pericolul, refuzaserA sii emigreze dupa

44 losiR 74, MihaC 274.45 V. CiocH 1112-3.46 ILR 261.

DIR B LI 71, DIR B L2 71; StoiB II 679: Satul Ia0 amintit de la 1523, and era almanastirii Arge§".

48 DIR B L2 57: sat astazi disparut, langa Barbate§ti, fostul raion Curtea de Arge§.49 6 km de centrul ormului (RATR 70 C).5° BretR II 88-9.51 kqi-Gorj, jud. Gorj (ILR 158) §i localitàile azi dispartite: lafii de la Oltet sat langa

Morunglav, fostul raion Ba1§ (DIR B LI 71, DIR B L2 71), laA sat probabil langA Scortarul Vechi,fostul raion Braila (ibid.), la§i, sat langA Strarnba, fostul raion Mihaile§ti (ibid.), EFiori, sat langa

BarbAte§ti, fostul raion Curtea de Arge§ (DIR B L2 57). Pentru alte toponime de aceemi sorginte, V.IordT 169.

52 V. n. 44.53 V. n. 97-101, 109.54 V. n. 19 §i 22 (Alania).

- -

tn-

-

- -

an

www.dacoromanica.ro


1301, cat §i din pribegii in Bizant., reveniV la fostele salapri in urma chemärii lui Tokta, care le-aparvenit in chiar timpul bätäliei de la Apros in 130555.

Meritul de a fi reconstituit dupà o fractura de relativ scurta durata marca de frontiera alanäfondata de Nogai apartine dupa toate probabilitkile lui Tokta, pe care izvorul bizantin mai inaintecitat 1-a surprins in efortul semnificativ pentru chestiunea in discutie de a-i readuce indarat peia§ii transfugi in Peninsula Balcanica. Aceemi nevoie de securitate a frontierei vestice a Hoardei deAur i-a determinat pe succesorii sai pe tronul din Sarai, Ozbek in vremea caruia este atestata

domnia alanä" §i Djani Bek (m. 1357), sa pastreze nealterat formatiunea militara dintre Carpati §iNistru. De indata insa ce puterea hanilor a inceput sa se contracte odata cu domnia lui Berdi Bek(1358-1362),56 auxiliarii" alani din extremitatea apuseana a statului Mar au ie§it de sub controlulautoritkii centrale §i au intrat in orbita cuceritorilor veniti cu forte proaspete de peste munti.

Cateva vestigii mult prea putine a lasat in urma ei domnia alana". Cel mai important din-tre ele este, desigur, Iai,5 numele ultimei capitale a Moldovei. Potrivit unei marturii a cronicii conci-liului de la Konstanz (1415-1418), redactata de Ulrich von Richental, §i prima capitala a Moldovei58a fost o a§ezare alanä: dupa citarea ora§elor Ia§i (lesmarckt) §i Baia (Molga)59 este precizat: die zwuseind Philister.

In aceasta ordine de idei se cuvine amintit faptul ca §i ace§ti alani par sa se fi innegrit",aidoma tuturor celor care au locuit in evul mediu fil§ia de parnant dintre Carpati §i Nistru: romani,cumani, tatari61. In cateva letopisete ruse§ti, in care sunt mentionate §i ora§e din Moldova, apareseeventa: Hf mpervb BbAbropop LlepHb, CbKbIH TOpfb Ha Ilpy-rh 62. LlepHb negru" afost raportat de unii istorici ca epitet la S1Cb(C)Kb114 Toprb, ceea ce ar da targul alanilor negri".63

Cam la atat se reduce mo§tenirea toponimica a domniei alane" inventariata in istoriografianoastra. Cat prive§te procesul de dezagregare a acestui organism in rudimentele citate in paragrafulanterior, el este invaluit complet in tacere §i mister.

In speranta de a aduce cat de putina lumina in chestiune, se cere reexaminat primul izvornarativ intern referitor la spatiul dintre Carpati §i Nistni dupà pomenirea domniei alane" in 1330.

is V. n. 33 §i PachB H 548.s6

Spulf1 109: Mit dem Tode Oambeks (1357) hörten die geordneten Zustande in der Hordefiir fast zwei Jahrzehnte itherhaupt aur; Fil4K01-10BCKaf1 ne-rorulcb/GrEaff 255: in anul acela(.1357) nu s-au terminat galcevile din Hoarda, ci mai vartos au inceput sa se intinda"; SpinM 306.

Phil() I 730: Numele topic legi < . . . > este analog numelor topice Bulgari, Comani,Sdrbi < . . . >". Pe aceea§i linie, 1ordT 274 enumera toponimele care conlin cuvantul lagi) peteritoriul Romaniei i, intruck este foarte probabil ca aceste toponimice provin de la numele etnic,de origine slava', al alanilor", le incadreaza in mod just in capitolul Toponimice formate de la nume depopoare (p. 261); surpinzatoare §i in totala contradictie cu aceasta afirmatie, care tine de domeniulevidentei, este explicatia sa de la p. 169, unde prezumeaza inutil un antroponim: Ca formalie,situatia seamana cu cea constatata la un individ nurnit las a infiinlat ori a stapanit, la unmoment dat, localitatea, care a cap:Mat apoi numele lui, sub aspectul plural ltqi". Vicisitudinileexplicative prin care a trecut acest toponim in istoriografia noastra sunt trecute in revistil de MiihIC61 urm., iar GiurT 242-8 face un scurt §i docurnentat istoric al localitkii.

sttGoroD 86-7.

59V. micromonografia oraplui la GiurT 182-90.

toKaradD 82, iar intr-until dintre manuscrise cu aceemi referire: Das sind Philistri (ibid. 83).

Pasajele au fost relevate de MöhlC 65, care citeaza §i alte izvoare in care alanii din Moldova suntastfel denumili (v. §i n. 5).

61 V. CiOCCOM 1114 urm.62

VosLe 240; ErmLe 163: Belgorod', tern', As'skyi Torg'; NovLeN 475: Bel'gorod, tern',Jas'skyi torg'; AndrA0 216 §i GiurT 243 au reprodus ultima varianta.

63Pe urmele lui N. Karamzin §i W. Tomaschek, la noi GherF 38 §i Phi10 1 730.

Hufi:

Rufi,

www.dacoromanica.ro

7 Alanii 941

Sursa, care oglinde§te in felul ei dubios pentru mulli istorici situalia din regiune la o distanta deaproape treizeci de ani, adica in 1359, este datorata lui Simion Dascalul, interpolatorul cronicii luiGrigore Ureche. El a consemnat urmatoarea tradilie despre Drago§ Descalecatorul" §i despre Eta)prisdcariul:

0 POVESTE DIN PREDOSLOVIA LETOPISETULUI CESTU1 MOLDOVENESC

Ce Intr'Insa spune cei este fiicutd tura din cloud limbi, din romani ci din rusi, de care lucru secunaage cei ci panel astelzi este fara giumenate de rusi ci giumeitate de romani. Ce aceasta poveste nuse aflei Insemnatei de Ureche vornicul, iar eu n-am vrut sei las nici aceasta sit nu pomenesc, socotinddi cum am adus aminte de altele, ca sei nu ramaie nici aceasta net:sew:at&

Serie la letopisetul moldovenesc la predoslovie de zice cii, dacei au ucis acei vaneitari acelbour, Intorcandu-se inapoi, vdzand locuri desfeitate, au luat pre campi Intr-o parte fi au nimerit lalocul unde este acum targul Sucevei. Acolo mirosindu-le fum de foc ci fiind locul despre apd, cupeidure meinuntel, au pagarat pre mirodenia fumului la locul unde este acum madstirea Etcanii.Acolo pre acelaf lac au glisit a prisacd cu stupi ci un mapleag hiltran de pazia stupii, de semintie aufast rus ci 1-au chemat Elco, pre carele, dacei I-au Intrebat vaneitorii, ce omu-i fi din ce fara este, elau spus cel este rus din tura lefuscii. Apjderea ci de loc I-au Intrebat, ce lac este acesta ci de cesteipan ascultei. Etco au zis di este un loc pustiu cifiiri stdpan, de-I domnesc fierile ci pasdrile, ci seIntinde locul in jos panel Ia Dundre, Lira in sus pima la Nistru, de se hateirafte cu tura lecascii, ci esteun loc foarte bun de hrand. Intelegand vandorii (west cuvant, au sarguit Ia Maramuref de i-au trasoamenii sill Intr'aceastil parte, fi pre aljii au Indemnat, ci au descalecat flitaiu sub munte, ci s-au(alit pre Moldova in jos. lard Etco priseicariul, dacei au Inteles de descilecarea maramureFnilar,Indatei s-au dus in tara le§uscii de au adus rusi Pnulfi, ci i-au descilecat pre apa Sucevei in sus ci preSiret despre Botopni. ega de sarg s-au lif it romanii In gios i rusii In sus.

Apjderea ci targul Baia scrie cii 1-au descilecut nige sasi ce-au fast alari, iar Suvceava scriecei a au desceilecat nive cojocari unguregi, ce se chiamd pre Umbel lor suci, iar Suceava se chiamelpre limba ungureascei cojoceirie.

A§a intr'acest chip se aflei sei fie fast descillecarea fiirii Moldovei.64

Varianta acestei tradiiii cunoscuta de Miron Costin este pariial diferita fatA de cea inregistratade Simion Dascalul. Maramure§enii 1-au gasit pe acela§i batranel incarcat de ani intr-o prisacA",care, intrebat prin talmaci cine este, le-a raspuns: «Sunt ialco din Sniatin, rn-am a§ezat de caliva aniaci §i am o mica prisaca. Mara de voi, n-am vAzut pe nimeni». Drago ii spune de noul descalecat,care acum nu mai are de intArnpinat piedici din partea tatarilor. Dacd are oameni ai lui, dna vrea sà-§iaduca rudele; le daruie§te in acela§i timp cu drept de mo§tenire toate parnAnturile peste toate locuriledimprejur. Batranelul Ii multurne§te pentru vorbele binevoitoare §i fagaduie§te sà aduca aici toaterudele sale. Si s-a tinut de cuvAnt: tot neamul salt din Sniatin din Poculia 1-a adus in aceasta lark innoile a§ezAri. De la dan§ii a ramas a doua a§ezare mai veche, dupa Boureni, satul ialcani, care poartanumele strabunului Talco. Si azi acest nume se pastreaza, de§i satul este unit cu ora§ul Suceava.Soarta n-a voit ca ormul sa-i poarte numele, care era cel mai vechi. Oliva cojocari venira dinUngaria §i se a§ezarA acolo (cojocar pc ungure§te se zice soci) §i astfel se facu ca ormul §i dm] senumirA Suceava. Totu§i numele Ialcani nu pieri, fiind pastrat de o parte a oraplur6s.

intrebarea cardinalk de care depinde hotArator degajarea miezului istoric" din rnrejelelegendei rclinuta de cronicarii moldovcni, prive§te identitatea lui Elco prisacariul.

64 UrecG 14-6.CostOP 232 (traducere romaneasca a Poernei polone").

.Fi

65

www.dacoromanica.ro

942 Virgil Cioatan 8

Nu incape, fireste, indoialA cA Etc() reprezintA pronuntia dialectalA a lui latco, de felul Ecipentru laci. Supus unei analize lingvistice, care tine seama de originea ruteanA a personajului inversiunea lui Simion Dascalul, numele se desface in componentele Mt- §i -ko, aceasta din urmA fiinddesinentA tipic ucraineanA pentru formarea antroponimelor66. In contextul fonetic dat ii arraexplicatia si semioclusiva dentalA ea provine din siflantA dentalã -s-, transformatA sub influentavocalei precedente, dupg cum stA mArturie pentru acest fenomen lingvistic slay Trubetkoi fatà deDonskoi67. Forma lasko(s) este, dealtminteri, atestata de un act patriarhal din 1359 ca nume al unuimare boicr moldovean.68 Prin urmare, antroponimul de origine ruteanA lutco este perechea luinume de persoanA aflat si el in circulatie in Moldova medievalA69, ambele insemnând ca §i francezulAlain Alanul". Un document banal un zapis de vanzare-cumparare, redactat la 17 octombrie1667 in Iasi este providential pentru aceastA identitate: vanzAtorul se prezintA ca Iatca (leg a amsemnat lefefte)70. Formularea, cam stangace, vrea sA zicA cà semnatarul a folosit in act variantapolonA de fapt, ucrainiana" latco, pe care o socotea, evident, mai protocolarA si, deci, maipotrivitA sA figureze intr-un document oficial, deck numele de toate zilele, lac, purtat de bArbatulAnghelinei, futa Gligai Mdnjea. Natura actului reclama insA pentru evitarea oricArui echivoc si oinregistrare precisA a identitAtii VanzAtorului, care nu putea fi garantatA deck de la§., singurul nume cucare era §tiut in cercul cunoscutilor lui. Neprettiita echivalare semanticA latco = lac, afirmatA de soculAnghelinei, dovedeste cA pentru un moldovean de rand din veacul XVII cele douà nume aveau incAin pofida formelor mat de deosebite acelasi inteles. in fa/a acestui argument, valabil mAcar peteritoriul Moldovei in evul mediu dacA nu §i aiurea, cum pare probabil , nu rezistA altA propunereetimologicA71.

In ciuda formei rutene a antroponimului, Etco aparline neindoielnic ma cum aratA continurulsemantic al numelui patrimoniului alan, peste care au dat descAleckorii" maramurmeni dupAtrecerea muntilor. De tot absenta la Miron Costin, insistenta cu care Simion Dascalul a subliniatoriginea slavA a personajului rus din tura lgasca pentru a explica de ce este tura giumatute derusi ci giumatute de romani trimite neapArat la tipul cunoscut de legendA etiologicr, care tinde sAlAmureascA o stare de lucruri prin dezvAluirea cauzei eficiente".72 Ve§mantul ucrainean al lui Elm §ilatco este, in definitiv, tot atk de putin concludent pentru apartenenta etnicA a legendarei figuri ca §1,de pildA, Ste/co pentru tefan Musat, domnul indiscutabil roman! al Moldovei in prima jumAtate asecolului XV . Nici originea lui Iatco §i a rudelor sale din Sniatin nu putea sA dea acestui neam

66 Nu ruseascA", precizeaza VasES 138.Exemplele citate ibid. 146-7.NAstD 346.

69 lacul, boier din FAlciu, citat de ConsD 301.70 GhibS IV 276, semnalat de ConsD 301, care a propus in consecintA derivarea lalcu <71 GrinS IV 536 echivaleazA AlibKO, -Ka = ACbK0 = AKIliB (= Jacob), trimitand pentru

dovedire la GrinM II 243-4, unde apare intr-o poveste ucraineanA cu animale, culeasA in sanilTaranovka din tinutul Harkov, perechea 51L4bKo §i Slubka, dar nici un argument pentru relatia Iatcolacob. Tot fArA temei documentar sau explicativ este si SSM II 586-7, care considerA cA ficKo §iSktKo sunt cuvinte deosebite, primul trAgandu-se din SiFib, al doilea, impreunA cu FILLIKo, din AKOBb.Omonimia numelor proprii cu adjectivele FICbKbIll (v. n. 62; pentru alte atestari GiurT 243), respectivAWKb111 (v. n. 52), cu sensul unanim acceptat de 'alan', a rAmas in mod inexplicabil in afararationamentului lingvistic. Aceeasi carentA §i la IoneE 160, care fixeazA ca etimon numele, rAspanditin Polonia in secolul XIII, Hiacint: printr-un intermediar latino-catolic, Jacek §i Jacko,hipocoristicele poloneze actuale ale acestui antroponim, au fost cunoscute si in ucraineanA §i suntidentice cu formele mai vechi de origine slavA: Itcuni etc. din romanA".

72StahC 1 71. Penny alte interpretari, v. studiile recente: CazaP, PeciD §i, in special, PeciE.

73CostD II 877 (indice). Pentru numele similare de boieri moldoveni, v. IRSSM1 1 95.

67

68

lafCu,

las,

las.

www.dacoromanica.ro

9 Alanii 943

certificat de identitate ruteanä: in principatul de Halici definit in chip semnificativ in izvoarelemameluce ca tall a românilor si a rusilor"74 traiau laolalta si se influentau reciproc, fall a secontopi, grupuri etnice felurite.

Urrnatoarea chestiune de examinat se refera la consistenta istorica a personajului in discutie.Oricat de sumara, o comparatie a tabloului furnizat de cronicari cu imaginea spatiului carpato-

nistrean din ajunul descalecatului", reconstituita de istorici si arheologi, vadeste in cazul dintaiträsaturi specifice unei povesti" care a circulat multi vreme prin viu grai. Simplificarea pana laschematism aflata in contrast izbitor cu realitatea descoperita de speciali 075 si personificarea suntdouà dintre trasáturile principale ale genului literar, care ajuta memoria colectiva sa retina si afectulpopular sa participe empatetic la Intàmplàrile narate. Faptul ca, dupà un triaj brutal care a facutpractic ca aria geografica amintita sa fie o terra inhabitata cu aspect virginal , din toata suflareaomeneasca istoric documentabila a supravietuit in legenda doar Ejco priseicariul constituie un sernninconfundabil al importantei sale in economia descalecatului".

Este, desigur, ridicol de presupus cà mosneagul singuratic din peisajul patriarhal uitat de lurnea putut sa insemne atat de mult pentru Drago§ si oamenii sãi, descinsi pe aceste plaiuri cu gandul de ale lua in stapinire. Mergand insa in sensul invers al procesului de personificare, se constata ca Efcueste un produs clasic al imaginatiei folclorice fictiune care intruchipeaza, de fapt, grupul alan,denumit in chiar textul cronicii: Ifcanii76. Ca in urma acordului intervenit cu Dragos, colectivitateaalana din Itcanii Sucevei s-a ingrosat cu colonisti din acelasi neam veniti din Sniatin77 este in firealucrurilor: ramasi de izbeliste dupa refluxul puterii tatare loc pustiu cifàrä stlipan, zice SimionDascalul de-a dreptul, in timp ce Miron Costin apreciaza istoric conjunctura in fragmentul citat capremisa a descalecatului" de tara alanii din Pocutia au fost, evident, bucurosi sa intre in slujbanoii domnii, iar aceasta sä se intareasca cu *tont] bor.

74 Din contextul cronicilor rezulta ea aceasta hilad filaq wa 'r-ras se afla in vecinatatea Orlialanilor" (Baibars/TiesS I 92 si an-Nuwairi/ihid. 138); SpinM 190 considera ca autorii citati au avutin vedere cloud tari si conchide: «Tara vlahilor», asociata «tarii rusilor», se afla in partile limitrofeale acesteia din urma, deci in jumatatea nordica a Moldovei". Luat in litera lui, textul arab nu sustinedepartajarea operata de istoricul iesan.

75 In aceastä privinta exista un adevärat consens; v., Intre altii, GiurT si MateMP, careevidentiaza un grad relativ avansat de urbanizare inainte de venirea lui Dragos, precum si SpinM 322,care atrage atentia asupra efectivului demografic consistent Inca inainte de intemeiere".

7° Este incontestabil cà cele doua cuvinte sunt innidite, numai ca Ifcanii (Ialcani la MironCostin) nu se trag din Etco, cum au socotit cronicarii nostri, ci din adjectivul substantivizatsicb(c)Kbiki, cunoscut in Moldova (v. n. 70), la care s-a adaugat sufixul românesc -an, care (cuvariantele lui: -ean, -eanca etc.), deriva in general nume de familie de apartenenta locala caAlbeanu < Alba, Budeanu < Buda (ConsD LVIII), dar si etnonirne ca rutean, macedonean. 0 formaintermediara intre adjectivul slay amintit si lajcani se gaseste in numele localitatii din apropierealimanului Nistrului, lasca (RATR 43 D, citata de BratV 43 corect in seria asezarilor alane). Acest dinurmi nume topic, aflat la feminin singular, este cu siguranta. perechea masculinului plural lapilli §ise inscrie in randul cuplurilor alcatuite din toponime derivate din etnonime: ComanalComani,Rusca/RuA Scheia/Schei, Sarha/Seirhi (IordT 269, 281, 284-6). Un argument suplimentar cà numeleIfcani nu este datorat lui mo§ Exo, ci desemna la origine un grup etnic, aduc doua omonime dinMoldova, la care nu poate fi banuit tin erou eponim, aflate si ele in mod concludent la plural: lIcani,sat in judetul Baal) (ELR 161, RATR 39 A, CostD II 464, n. 2) si Eicani, sat pe Nistru in fostul judetOrhei (DIR A LI 94).

Nu departe de Sniatin se afla satul lasenov-Polnyi, iar in Carpatii Padurosi orasul lasinea(RATR 1 C, 8 B), care amintesc de alani.

-ian,

www.dacoromanica.ro


Un indiciu decisiv al rostului §i al fortei acestor itcani, de care Dram a trebuit sA tinA in modinevitabil seama, Ii oferA decriptarea ocupatiei lui

Cu variatii nesemnificative pentru chestiunea examinatk dictionarele limbii romane au retinutdouà sensuri de bazA ale euvântului prisacii: 1. Loc intr-o pAdure unde s-au tAiat copacii; poianA; 2.Loc astfel pregAtit, unde s-au a§ezat stupii78. Ca etimon a fost inregistrat slavul preseka79.

Lexicografilor no§tri, care au dedus intelesurile lui prisucii din texte române§ti relativ tarziifatA de epoca descAlecatului", le-a scApat ca §i cronicarilor, dealtfel semnificalia militar-admi-nistrativA initialA, solid atestatA in toatA Europa central-rasAriteanA, de obstacol la granitA", realizatprin amenajAri forestiere8°. Acest inteles a dispArut §i din limba noastrA odatA cu realitatea pe care odenumea: liniile de priski au fost inlocuite pretutindeni in spatiul mentionat in secolele XIII-XIV cuun sistem de apArare al hotarelor mai evoluat, asigurat de cetatile de marginem.

fn aceste conditii nu poate sA mire mutatia semanticA cunoscutà de termenul prisilcur : andSimion DascAlul a notat in secolul XVII atributul profesional al lui Elm, el a retinut, frà sA §tie, doarforma genuinA a vocabulei transmisä de traditie, deoarece intelesul originar al cuvântului8priscicar,anume de paznic de hotar", fusese demult uitat §i inlocuit cu acela de stupa r "13"apicultor".

PrisAcarii alcAtuiau un corp profesional, rAsplAtit cu diverse privilegii. Foarte frecvent inregatul ungar, de pildA apArarea diverselor segmpte ale hotarului statal §i a punctelor fortificate detrecere era incredintatA unor grupuri etnic alogene.

De asemenea servicii ale alanilor in spetA au beneficiat §i tAtarii in perimetrul marginit deCarpati §i Nistru. In interiorul acestei vaste mai-6 de hotar au fost fortificate ca, dealtrninteri,pretutindeni in formatiuni cu destinatii similare pozitiile de interes strategic. Ctitorul dupA toateprobabilitAtile tarii alanilor", clarvAzAtorul general mongol Nogai, nu putea sA omitA insemnAtateamilitarA, ofensivA §i defensivA, a unui punct geografic ca cel pe care il ocupà astAzi Suceava. Elcontroleaa pe de o parte, calea care se bifurcA la Iacobeni spre Ardeal traiect experimentat cu succesin 1241 de contingentul tAtar condus de printul Kadan85 §i spre Maramure§, pe unde a coborât in 1359Dram cu ai sAi tovara§i. Nu mai putin importantA a fost, pe de altA parte, functia Sucevei ca nod decomunicatie pe axa nord-sud, care lega tArile din Europa central-rAsariteanA de bazinul pontic.

Acestor atribute binecuvantate le-a datorat infiintarea prisaca de la Itcani, strAjuitA de cei carei-au dat numele. Ea trebuie sA fi existat decenii de-a randul, ca §i tara" din care a fAcut parte, adicA

78 TiktW XX 1261, DLR VI11/5 1499, DLRLC VIII 580.79

Care insearnnA ausgehauene Stelle im Walde, wo man Bienenstocke aufstellt" (TiktW XX1261).

GtickH 9: Neben dem lateinischen Namen indagines und dem deutschen Hag erscheintfrith die slavische preseka und das magyarische gyepii. Sie alle gelten als Bezeichnung fUr einen'Verhau' im engeren und fur ein `Grenzhindernis' im weiteren Sinne". G. Popa-Lisseanu a tradus inacest spirit indagines cu prisaca" (Cronica pictatA de la Viena"/EIR XI 110, 234-5), iar K. Horedt afolosit constant cuvantul cu acest sens intr-o lucrare consacratA acestui gen de fortificatii in Tran-silvania, unde a semnalat §i toponime romane§ti Presaca, uncle avand drept corespondent maghiar(in compu§i) pe (FloreE passim §i 115, 117). V. din literatura de specialitate §i: CzajS 13 urm.(cap. Die Preseku), GriinG, KleiG, LoseG, StarG, TagAG.

81 V. HoreE 113.82

Este posibil ca la reducerea itcanilor la Ejco sA fi contribuit §i meseria repartizatA printr-oconfuzie bAtrânelului": dupA cum se §tie, apicultura este o ocupatie prin excelenfa singuratich,practicatA individual, 61A vreme paza §i apArarea unui punct de insemnAtate militarA constituieobligatofiu o activitate de grup.

Pentru denumirile acestor grAniceri" medievali §i regimul lor preferential, v. mai alesGitickH 12 urm. (cap. Grenzweichter).

84 Ibid. passim.85

Drumul despArtea in vremea respectivA Rusciu in nord de Conzania in sud (Rogerius/Deceln201 cu comentarii).

-gyepii

Rica.

"

www.dacoromanica.ro

11 Alanii 945

din ultimele douà decenii ale veacului XIII §i cu o eventuala intrerupere datorata exodului de lainceputul veacului pana dupa sosirea maramure§enilor in 1359.

Pentru o justa evaluare a mo§tenirii alane in ansamblul ei se cuvine neaparat subliniat caItcanii au constituit o piesa de capatai in osatura urbana pe care s-a zidit Moldova: cu exceplia

88Iai §Siretului, cele trei capitale succesive ale acestui stat Baia,86 Suceava, 57 au fost la origini,

situate cronologic inainte de descalecat"," a§ezari preponderent alane.Sprijinitä pe ace§ti piloni masivi, printre care rasar in oglinda toponimiei alte fragmente

mai marunte de ia§i, de itcani §i, poate, de lelcani, despartite de raul adica de Prut,tare, respectiv domnia alanilor", a avut neindoielnic ca hotar la rasarit Nistrul, iar la apusCarpatii.

Cat s-a intins ea spre celelalte douà puncte cardinale spune Simion Dascalul: In jos panel laDundre, iard In sus pdnd la Nistru. Discreditata de cadrul de poveste in care apare, accasta precizarede geografie politica nu a fost luata in serios §i nu s-a bucurat in consecintä de examenul critic alexegetilor. Omisiunea este pagubitoare pentru cunoa§terea atat a realitatilor din extremitatea demiazanoapte a carii alanilor", cat §i a conturului ei din partea opusa.

Potrivit relatarii lui Miron Costin, Tatco adus in Moldova dupa incheierea intelegerii cuDrago§ tot ncamul sat] din Sniatin in Pocutia". Prin caracterul ei punctual topografic, marturiaaceasta aflata in contrast vadit cu aserliunea generalizatoare, fortat explicativa a lui Simion Dascalul

define§te un grup restrans, a carui similitudine cu colonia din Itcani este izbitoare. Supozitia c ala-nii din Sniatin au fost, ca §i rudele lor din a§ezarea de langa Suceava, de meserie prisacari se impunepe cale analogica de la sine. Lectura hartii intare§te aceasta presupunere: pozitie strategica de primainsemnatate ca §i Itcanii, Sniatin supraveghea artera care se desfacea nu departe spre apus in doua

V. n. 60 Ora§ul s-a dezvoltat ca ut-mare a exploatarii §i prelucrarii zadimintelor auro-argintifere din mina din apropiere (GiurT 182-3).

R7 -In opinia lui Miron Costin, acest toponim este o uzurpare a numelui lalcani, care era eelmai vechi" (v. n. 65).

V. MiihIC passim. Acest targ din secolul XIV", care este mentionat intaia oara (ca punctvamal) in privilegiul comercial acordat in 1408 de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov, a fostunul dintre cele mai importante centre pe drumul tataresc" (CostD II 312), care mergea din Suceavaprin fa§i, Läpu§na, Tighina, spre Hadjibei §i Oceakov" (IRSSM1 1 95). Este de banuit cä alanii, pecare titarii i-au cantonat aid, au avut misiunea, chiar daca nu exclusiva, sä pazeasca §i sa admi-nistreze cel mai de seama dintre vadurile de pe cursul mijlociu al Prutului.

89 V. GiurT 184 urm., 277-8, 242.90 Eanca la nord de Dorohoi (RATR 12 A), poate laslovdt la sud de Radauti (ibid.), finutul

lafului in fostul jude Bàlli (CostD II 243), Ifcanii amintiti mai sus (v. n. 76).91 ^Intr-una dintre traducerile actului lui Iuga vodii din 28 noiembrie 1399 figureaza logofatul

`Lalco' (DM A I 7), indiscutabil acela§i cu boierul latco' din vremea lui Alexandru cel Bun (ibid. 8, 10,12, 15, 17, 18, 20, 21, 22, 25; pentru identificare, v. CihoA 60 §i NastD 347-8). Data Bind diferentagrafica considerabilä intre literele de inceput ale celor doua cuvinte, A- §i na-, nu poate fi banuit unlapsus calami al pisarului sau al copi§tilor, ci o alternanta fonetica datorata apropierii sonore dintrevocald §i consoana lichida. Acest caz pare sa indice mai degrabil o contaminare cu Lalcu nume purtat,intre altii, §i de urma§ul lui Bogdan in scaunul Moldovei derivat la ardeleni §i moldoveni dinmaghiarul Lack, ipocoristic din Loszló = Vladislav" (ConsD 94). Daca nume topice ca LalcanilLatcanase trag din antroponimul Latcu, cum s-a presupus (ibid.), sau din etnonimul itcan/efcan (alterat subinfluenta antroponimului citat?) nu poate fi stabilit categoric. Grupul de toponime pe cat de echivoc, peatat de numeros merita o investigare ulterioara aparte: Lescana veche denumire a satului Lefcani,comuna Racova, judetul Bacau" (ILR 166), identic cu Ldfcani (DIR A LI 144), apoi Llifcani/Letcani, satpe Bahlui, judettil Ia§i §i astazi disparutele: Leifcani, sat pe Albinea, tinutul Roman, Iiifcani, sat pe lijia,judetul Boto§ani, Lifcani, sat pe Moldova, tinutul Suceava, Leifcani, sat pe Soholui, tinutul Covurlui,judetul Galati §i Lajcani, sat langa Fere§ti, judettal Vaslui (DM A LI 144).

ia§ilor",

§i-a

86

88

,

www.dacoromanica.ro


mari drumuri, unul spre Po Ionia, altul spre Ungaria. SugeratA de urmele toponimice din Pocutia,92prezenta alanilor la Sniatin ca grAniceri In serviciul tatarilor este decisiv sprijinitA documentar deinform/Hie furnizate de principalul izvor narativ privitor la evenimentele din regiune In ultima partea secolului XHI.93 El atestA interesul strAruitor al lui Nogai de a transforma principatul ruteanvasalizat In varf de lance al politicii sale indreptatA Impotriva Lituaniei, Poloniei §i Ungariei."Implantarea unei garnizoane alatuitA din fidelii sal alani In Poculia rAspundea in aceste condi/ii uneinecesitati fire§ti.

VAzutA din Isaccea, capitala" posesiunilor lui Nogai din vremea and acesta se proclamasehan, prisaca alana din bazinul superior al Nistrului se infkiFazA ca postul cel mai avansat spre nordal sistemului militar organizat de vestitul general tatar pereche simetrica a Porti lor de Fier de laDuare95.

Daa tAtarii au anexat Pocutia la tara alanilor", cum na§te bAnuiala colonia ia§ilor din Sniatin§i desemnarea Nistrului ca hotar nordic al ei In pasajul narativ al lui Simion Dascalul, sau au lAsat-ovecinei tari a rornanilor §i a ru§ilor", care nu poate fi altceva deck aservitul cnezat de Halici-Volaniacu populatia lui amestecat5,96 este peste putinta de stabilit cu certitudine. In orice caz Ins, atunciand alanii din Sniatin s-au strAmutat in Moldova lui Drago§, Pocutia nu a intrat in componentanoului stat, deoarece, daa ea ar fi fost anexatA de descaleatorii" maramure§eni, transferul aceleicolonii de prisacari ar fi fost farA scns.

A doua parte a insemnarii lui Simion Dascalul referitoare la frontiera, potrivit areia tampustie a lui Exit adia Alania in text clar ajungea in jos pcinii la Duntire, 'intampia din capullocului un obstacol aparent de netrecut: Bugeacul a fost prin execelenta un domeniu rezervatnomazilor tatari, care II cutreierau cu hergheliile §i cu turmele lor. In ciuda acestui impediment,declaratia incredibila a lui Elcu a primit dupa aproximativ doi ani un certificat de veracitate curn nuse poate rnai calificat.

Un act incheiat de notarul Antonio di Ponzb In 11 februarie 1361 la Chilia aratA Ca Thorboclztartarus de miliario Coia de centenario de Rabech de decena de Boru a vandut lui Bernabb diCarpena o sclavA in prezenta unor martori genovezi nominalizati, alkuri de care sunt in§irati in

92 V. n. 77.93 Este vorba de letopisetul cnezatului de Halici-Volania, care se Incheie in anul 1292

(ZdanD 511)." Diagrama acestei relatii, bazatà pe §tirile din amintitul letopiset, este prezentatA ibid. 517-8:

The Halych-Volyn' Chronicle, mentioning Danylo's son Lev's request for aid against the Poles,which he submitted to the khan Menke Timur (1274), adds: 'because all the princes were then underthe Tartars'. The dependence of Halych-Volyn' Rus' on the Mongols is confirmed by the apparentlyfriendly message of Nogay to the Halych-Volyn' princes, about which there is a notice in thechronicle under the year 1277. In this message Nogay expresses himself in this way: 'You alwayscomplained of Lithuania; see, now I myself give you my army and the general Mamshiy with it, sogo them against your enemies'. When, to continue our argument, Lev contemplated extending theboundaries of his realm with the help of the same Nogay, after the death of Bolestaw of Cracow, allother princes had, 'under Tartar pressure', to assist him in his campaign against Poland. Theexpression 'all the princes being Tartar underlings' is repeated once again in the chronicle under thcyear 1285, on the occasion of the Mongol invasion of Hungary, and also in the account of theadvance of the Mongol army against Poland in 1286 with Halych-Volyn' regiments as auxiliaries".

95 V. n. 16.96

Aceasta intrepatrundere etnia vasta, care a cuprins cu sigurantA §i Bucovina Inca Inainte dedescAlecat", pare s'a fi fost rezultatul unui indelungat proces de osmozà, nu efectul unei colonizAri,cum a crezut Simion Dasalul cA poate explica situatia din Moldova.

www.dacoromanica.ro

13 Alanii 947

aceemi calitate Bechungur nuncius Coia, Aruch et Oia tartari, habitutores lavarff.97 Poate preadar cu concluzie corecta este demonstratia unui reputat medievist din Ia§i, care a conchis cii

lavaria rod al confuziei in mintea genovezilor §i a tatarilor de la Dunare intre alani §i alta populatiecaucaziana, anumc ivirii din Georgia , desemneaza cunoscuta Alanie dintre Carpal.' i Nistru.

Aceasta identificare deschide multiple perspective explicative ale statutului Bugeacului §i allocuitorilor lui, atat in 1361, cat §i inainte §i dupa acest an.

Ceea ce invedereaza informatia inregistrata, nota bene, la fata locului este, pe de o parte,includerea arnintit in lavaria, iar, pe de alta, existenla structurii organizatorice traditionale aacestei enclave tatare. Folosit peste tot de Cinghizhanizi pentru a-§i inregimenta supu§ii, sistemulzecimal, evidentiat in 1361 de vanzatorul roabei cu scopul de a se legitima, evocil indata tiimenulalcatuit pe temeiul aceluia§i principiu! din serviciul lui Ceaka, fiul lui Nogai, cantonat la inceputulsecolului in aceea§i 4ara"99. Dupa o intrerupere de cativa ani, cat s-a aflat sub autoritatea taruluibulgar Teodor Svetoslav (rn. 1322), mandatar al politicii Saraiului in regiune,m Bugeacul a revenitin fruntariile Alaniei. Locuitorii lui, tatarii negri", pomeniti in 1330, trebuie sii fi vietuit aidomaconsangenilor lor atestati aici in 1301 §i 1361 ca gnip organizat, incorporat in domnia alana".Aceasta incadrare teritoriali nu pare sa fi fost dublata de un raport ierarhic. Seria frunta§ilor nornazide dincoace de Nistru dependenti sau nu de hanii de pe Volga consolideaza, di rnpotriva, imagineaBugeacului tiltar ca entitate autonoma in interiorul tarii alanilor"."

In aceasta intinsii taria au intrat maramure§enii in 1359. Oricat de destrimata ar fi fost domniaalana" la aceasta data ceea ce izvoarele nu sustin macar solidaritatea de neam trebuia sa-i obligepe membrii ei sii reactioneze unit in momente hotaratoare pentru soarta tuturor. Unul dintre acesteceasuri de riscruce a fost sigur §i intalnirea cu Drago§. Din fericire, legenda nu a dizolvat inatmosfera feerica samburele de adevar al evenimennilui epocal. ci doar 1-a diluat.

Ceea ce surprinde inainte de toate este caracterul pacific al descalecatului" cu atat maicurios cu cat In dreptul international" al evului mediu o cucerire savar§ita cu palo§ul asiguraletzitimitatea ulterioari a posesiunii. La ternelia actului fondator de tall o Limdnahme totn§i certa §iin cazul Moldovei nu se dia., madar, un fapt de rizboi, prin care noii veniti sa-i alunge sausupuna cu violenta pe ba§tina§i, a§a cum s-a intamplat aiurea, ci un acord.

Modul annonios in care a luat fiina intelegerea perfectatit probabill prin negocieri care aupremers luarea in stapanire propiru-zisa lasa sa se intrevadh o comunitate sau, mai exact, ocomplementaritate a intereselor celor douit forte intrate in coluziune.

97PistN 16.

98CihoA 229, n. 10: Iavaria inseamna Iberia, adica tinutul locuit de iberi (alani), adu§i aici la

gurile Dunarii de hanul Nogai". Dach insa Dominus de Auria, censarius in Chili, care este citat intr-un document similar. dresat §ase zile mai tarziu (PistN 23), poate fi socotit tatar.stapan al Auriei",aceasta din urmii considerata alta varianta fonetica a Iberici" (CihoA ibid.), sau ,.domnul" in cauzaeste un Doria < d'Oria < de Auriu, nume purtat de o ilustri familie gcnoveza, care a dat §i pecronicanil lacobus Annie, adicil Jacopo Doria (v. DoriI). mi pot hotara.

99V. n. 21.100 V. CiocH 1101 urm.Ira

Adams, prezentat drcpt capetenie a tatarilor de la gurile Dunarii §i cumnat al hanului GeaniBek intr-o cronich ungureasca §i Un letopisel muntcan, a fost romanizat de autorii anonimi ai unei baladepopulare in Alima;, haiduc din Tara de .los (v. izvoare §i bibliografie la CiocPa 351). Prefigurat dcCeaka la inceputul veacului, Adams il anunta in deceniul al cincilea pe ultimul potentat din Bugeac,scmnalat documentar in 1368: Demetrius, pe care titlul de principe al tatarilor" iI claseaza adecvat inconditiile descompunerii Hoardei de Aur printre capeteniile independente (v. BratD §i SpinM 275).Dacia Dominus de Auria din 1361 apartine acestui §ir este incert (v. n. 98). Cursul inferior al Siretuluiformat hotarul sud-estic al Bugeacului titar, respectiv al Alaniei (v. CiocPa passim).

erabita,

inutului

sa-i

a

www.dacoromanica.ro


Dupa cum aratam mai sus, convulsiile interne care au paralizat in ace§ti ani Hoarda de Aur, au

facut, intr-adevär, ca a§a cum ii explica Drago§ lui Iatco in versiunea lui Miron Costin nouldescalecat" sa nu mai aiba de intampinat piedici din partea tatarilorw-. Disparitia patronajului celor inslujba ckora Ii ca§tigasera pana atunci traiul a creat InsA pentru alanii dintre Carpati §i Nistru osituatie critica: acest popor auxiliar" prin excelenta, specilizat pana la identificare cu mercenariatul,rämäsese fara ocupatie §i solda. Prin acceptarea noii domnii se putea iara§i hrani" in felultraditional cu care era obi§nuit: marca de frontierd capitania", cum ii zice Grigore Ureche' ,infiintatä §i administrata de maramure§enii din serviciul regelui Ungariei, Ludovic de Anjou,104 conti-

nua intocmai functia pe care odinioara o atribuise Nogai tarii alanilor", perpetuata in veacul XIV dininskcinarea hanilor de pe Volga. Instalarea noii autorit4 in golul lasat de refluxul marii puteri dinRaskit nu a insemnat pentru comunitatea alma altceva deck intoarcerea armelor impotriva fo§tilorstapani. Manevra a fost cu atat mai u§or de infaptuit cu cat, se pare, membrii acestui grup etnic erauspre deosebire de capeteniile tatare, musulmani din ce in ce mai intoleranti105 cre§tini ortodoc§i,cum fusesera stramo§ii lor din Caucazm §i cum erau in noul habitat vecinii români §i ruteni.

Chiar daca opinia acreditata de istorici, potrivit careia nucleul statului intemeiat de Drago§ seafla in nord-vestul Moldovei, avand ca centre ormele Baia §i Siret,107 nu poate fi contestata,

extensiunea teritoriala a marcii de frontiera la incepatura" nu este reductibilä la aceasta regiune.Prin forta lucrurilor trebuie admis Ca intelegerea incheiata de Drago§ cu alanii a inclus intreaga

comunitate, nu numai pe cei din Itcani (Suceava) §i din Sniatin, cum credeau pe urmele traditiei oralecronicarii moldoveni. In virtutea acestui rationament, se cuvin incluse in acela§i lot §i celelaltecantonamente de baza ale domniei alane": Ia§ii de langa Prut §1 tinutul Imilor din partile Baltilor".Capitania" lui Drago§ nu s-a rezumat, a§adar, doar la cuibul modest din Bucovina, de unde s-ar fiintins apoi cu pa§i marunti in deceniile urmatoare, ci a cuprins din capul locului toata parteadeluroasa a spatiului carpato-nistrean.

In acest sens nu pledeaza numai logica. De§i intrata de multi( vreme in circuitul istoriografic,unde a fost subapreciata, marturia uneia dintre sursele cele mai apropiate de episodul in disculie i§idezvaluie intreaga valoare informativa din perspectiva intelegerii maramure§enilor cu alanii. Estevorba de cronica moldo-rusa, care precizeaza cà Drago§ §i insolitorii lui au ajuns la marginea underataceau tatarii".109 Margine, in acceptiunea medievala a termenului, nu desemna o realitate filiforma,ci ca §i cuvantul hotar din vocabularul actual al tkanilor ardeleni o fa§ie teritoriala larga, care, incazul dat, acoperea neindoios Bugeacul.

Cu tot caracterul lor fragmentar §i disparat, informaliile de mai sus permit reconstituirea uneiimagini coerente a spatiului dintre Carpati §i Nistru din vremea descalecatului". Dincolo deincertitudinile de amanunt, se constata ca hotarele naturale Carpati, Nistru, Dunare §i mare au fost

102V n. 65; in acela§i sens toate letopisetele slavo-romane, dupa cum observa SpinM 307.

103 UrecG, 17 n. I." SpinM 307 remarca concordanta de pared ale istoricilor in aceasta chestiune.105 V. SpulH 217 urm.106 V. RichP 305, (indice) care infati§caza situatia confesionala a alanilor din Caucaz §i

Crimeea in secolele XIII-XV, precum §i eforturile papalitkii de a-i aduce in obedienta eccleziastica aRomei.

107este normal s fie a§a adauga SpinM 308 , data fiind vecinatatea cu Mararnure§ul, de

uncle erau originari «descalecatorii»". Afirmatia autorului, privitoare la nucleul statului" astfel loca-lizat, este valabila doar in acceptiunea de Kernland, care presupune obligatoriu §i un Nebenlandconex.

RI" V. n. 90.109

CSR 160; text 156: BO Kpam TaTapbCKbIX KOLIBBHIILUb.

RUA

51

www.dacoromanica.ro

15 Alanii 949

atat de puternice, inck au constrAns Alania sA fie o /ark Caracterul unificator al acestor elementegeografice a prevalat asupra disjunctier interne: a existat avant la lettre o Tail de Sus, domeniulpropriu-zis al alanilor, §i o Tara de Jos, adica Bugeacul, rezervatA nomazilor tAtari. n acest tipar

geopolitic va fi turnatà in doi timpi (1359 §i ante 1393) Moldovall° ca succesoare nemijlocità a tariialanilor". Nu poate 19 subliniatA indeajuns valoarea formativA pe termen lung a acestei matrici pentru

dezvoltarea celui de-al doilea stat medieval romAnesc din stAnga Dunkii.Movenirea alanA a fost insA fecundà §i pe termen scurt. Ceea ce se cuvine remarcat in acest

sens nu este numai intinderea teritoriului peste care s-a instApAnit Drago§ in urma acordului cu alanii.Mai importantA Inca pentru geneza §i inceputurile statului, inclusiv pentru actul de independentA fala

de coroana ungara, a fost zestrea armata adusa de cei dintAi inchinkori la noul domn: primul voievodal Moldovei a intrat in posesia unui dispozitiv militar constituit, servit de profesioni§ti cal iti in lupte.Rezematà pe aceastA osaturk domnia a fost de la bun inceput puternica §i a descurajat in consecintaorice impotrivire localk ambianta idilicA a descAlecatului", a§a cum a fost retinuta de povestitoriianonimi §i de cronicari, constituie un reflex veridic al acestei stari de fapt, care nu este discreditatA de

nici o informatie cu sens contrar.ArmAtura din capul solidA a facut ca noul stat sa reziste cu succes §i marilor presiuni

externe. Rapiditatea cu care §i-a dobAndit neatarnarea de sub tutela ungureascA (1365) §i succesul cu

care §i-a aparat-o consecutiv sunt semne inconfundabile ale vigorii sale de la bun inceput. FarA aputea fi dovedita documentar, contributia alanilor la procesul de emancipare initiat de Bogdan Idevine in contextul istoric dat un parametru care nu mai poate fi trecut cu vederea.

Conform depozitiei" lui Miron Costin, Imre Drago§ §i legendarul Iatco a fost incheiatA ointelegere cu obIigaii rrciproce, care stipuleazA clar prestatia" noului domn fatA de alani: el ledAruie§te <...> cu drept de mo§tenire toate pAmAnturile peste toate locurile dimprejur"111. Este cusiguranta vorba de o recunoa§tere a unor stApiniri mai vechi, anterioare descAlecatului". nu de daniipropriu-zise. Marturie cA aceastA operatic a avut aievea boc §i ca ea nu apartine fabulatiei folcloricestau documente, care scot pe ultimii dintre ace§ti alani din tarAmul neguros al legendei §i Ii plaseaza

in lumina istoriei.Un act emis la Constantinopol in 1395 confirmA cA patriarhul ecumenic a acceptat inchinarea a

douA mAnAstiri apartinAtoare lui 'Immo; din Moldova.112 Nu existA nici urmA de indoialA in privintaidentitatii personajului: este logofatul ALM), atestat intre 1399 §i 1411 ca membru al sfaturilordomne§ti sub Iuga §i Alexandru cel Bun' 13. La fel de sigurA este localizarea uneia dintre cele douAmAnAstiri: nu altundeva decAt la ... Itcanin4.

ExprimAnd o *ere larg raspAnditA, Papal 112 considerA cA acest proces. in bunA parteobscur. s-a desfAvrat in etape multe §i, deci, mArunte: Moldova intemeietorilor §i-a agregat pro-gresiv formatiunile tArile a§ezate la nord §i la sud, indeplinind functia de nuclei] unificator. Ceadin urmA dintre aceste formatiuni a fost Tara de Jos, alipitA in vremea lui Roman Mu§at".

H I V. n. 65.112 NiistD 346.

CostD II 849 (indice), MR A I 7, 8, 10, 12, 15, 17, 18, 20, 21, 22, 25; DRH A I 13-39(ultima mentiune in 1409); identificat cu posesorul celor douA mAnAstiri de NastD 347-8.

114 Voievodul Alexandre] fAcea in 1453 o danie acestui lAca§, < . . . > care este lAngA Su-

ceava, mAnAstirii lui Ialcu, unde este hramul Adormirea Sfintei NAscAtoare de Dumnezeu < . . . >"(CostD II 462; v. StoiR 797-8); NAstD 350 a presupus cA al doilea a§ezAmAnt s-ar fi putut afla chiar inSuceava, pe locul unde Petru Rare§ a ridicat biserica ci hramul Sf. Dumitru.

locului

11:1

cc

www.dacoromanica.ro


Documentele cancelariei domnesti din Moldova au asociat, deci, cele doug nume de per-

soana §i de loc pentru a doua oara, dupà ce fusesera puse alaturi de traditia orala. Demn de remarcat

este faptul c cele douà juxtapuneri provin din douà categorii de izvoare independente: cronicarii,

care au consemnat povestea" lui Dragos si Efeo, n-au cunoscut actele oficiale amintite; in cazul Ca

le-ar fi stiut, nu puteau sa nu observe si sa consemneze! izbitorul paralelism al celor doua perechi

de nume.Daca referitor la mentiunile Itcanilor se constata ca toate trimit la localitatea din marginea

Sucevei, in privinta antroponimului situatia este mai complexa. In contrast cu Ialcu din legenda, care

a fost o creatie reprezentativa pentru comunitatea alana, dar fictiva, omonimul sat] din documente a

fost incontestabil un personaj in came si oase. in felul sau a fost si acesta din urmaedificator pentru

mostenirea lasatä de alani Moldovei.Numele insu§i, latcu, trebuie sa fi fost Inca priceput de contemporani ca derivat din etnonim,

Alanul",115 avand in consecinta valoare exponentiala pentru grupul din care provenea §1 pe care

probabil 1-a reprezentat la inceput pe langa domnie.In cele patru decenii scurse de la incheierea acordului istoric dintre Dragos si Ejco, odata cu

dizolvarea comunitatii iasilor §i asimilarea lor in sanul majoritatii, a avut loc §i transformareafrunta§ilor alani in boieri moldavi. 0 uzurpare a proprietatii colective, recunoscuta ca atare in tratatuloriginar din 1359," a insotit in mod firesc acest proces. Ea explica cum pan Iatcu" a devenit unul

dintre cei mai bogati oameni ai vremii sale, dupa cum II arata desigur printr-un crampei posesiu-

nea celor douã manastiri, care sunt cele mai vechi fundatii nobiliare de acest fel cunoscute in

Moldova.' '7Starea materiala, dar foarte probabil si contractul iniiab dintre alani si domnie, au stat la

originea ascensiunii personajului in protipendada politica a OHL Devenit eel mai tarziu in 1395 figura

de prim rang in ierahia Moldovei,' 18 boierul Iatcu a participat, Inca Inainte de a functiona calogofat1 9

In sfaturile domnesti ale lui Iuga12° i Alexandru cel Bun121, la Infaptuirea marilor decizii politice alestatului: inchinarea mana.stirilor sale in amintitul an se inscrie in efortul din acea vreme a domnului

Stefan de impacare cu patriarhia constantinopolitanA122.

115 In acest sens pledeaza si absenta in compania sa a altui determinant onomastic, fapt care IIdeosebe§te de majoritatea colegilor din sfatul domnesc si de omonimii sai de mai tarziu (v. CostD II849 si docurnentele mentionate in n. 113): numele Iatcu, Inca plin de Myles, nu avea nevoie de vreomarca suplimentara pentru a fixa identitatea personajului.

n. 65.117 NastD 350. CihoA 156 se insala and socote§te ca de daniile facute de Alexandru cel Bun

unor artisti si carturari a profitat §i pisarul Iatcu, care devenise, probabil de pe urma meseriei sale,

destul de bogat ca sa construiasca o manastire langa Succava"; de asemenea, el nu a zidit lacasul Inprimii ani de domnie" a numitului voievod (ibid. 212), ci sigur mai devreme.

I" Vicisitudinile prin care au trecut alanii din Moldova intre 1359 §i 1395 sunt completnecunoscute. Daca hrisovul lui Eurg Koriatovici din 1374, scris de fatco", poate fi considerat ca ceadintai atestare a personajului in discutie nu pot decide, intrucat concluziile specialistilor in acestdomeniu privitoare la autenticitatea documentului sunt diametral opuse (v., de exemplu, PanaD 51-7§i BoldH 20-2).

119 Despre aceastil demnitate in Moldova, v. StoiS 170-85.120 V. n. 113.121 Ibid.122 V. context si evolutie Ia NiistD 348-9.

lie' V.

www.dacoromanica.ro

17 Alanii 951

Strälucirea personajului era Insa una de apus. Cu disparitia boierului Ialcu in 1411 se Incheie

capitolul sesizabil In stadiul de documentare actual al cooperarii moldo-alane. Este totodata

acordul final al istoriei ia§ilor in spatiul romanesc, alcatuita Inainte de episodul modovenesc de

conlucrarea lor cu tatarii §i cu muntenii.

LISTA ABREVIERILOR

AndrA0 = Al. Andronic, Ora§.e moldovenepi In secolul al XIV-lea in lumina celor mai vechi

izvoare ruselti, Romanoslavica", Istorie, II, 1965, p. 203-218.

Boldff = A. Boldur, Die Herrsche des litauischen Farsten Jurij Korfat in der Moldau(1374-1379), Munchen 1973 (extras din Siidost-Forschungen", 32, 1973).

BratD = G. Bratianu, Demetrius princeps Tartarorum, Revue des etudes roumaines", 9-10.

1965, p. 39-46.BratV = G. Bratianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Alba, Bucarest 1935.

BretR = E. Bretschneider, Mediaeval Researches from Eastern Asiatic Sources. Fragmentstowards the Knowledge of the Geography and History of Central andWestern Asia

from the 13th to the 17th Cennay, 11, London 1888 (ediVe anastatica: London

1967).BrinN = Anna-Dorothea v. den Brincken, Die Arationes Christianorum Orientalium" im

Verstandnis der lateinischen Historiographic, Köln-Wien 1973.CazaP = M. Cazacu, A propos de lulu) de Suceuva: entre le mythe et la réalité, In vol.

Istoria ea lectura a lumii. Profesorului Alexandru Zub la Implinirea varstei de 60

de ani. Volum coordonat de G. Badarau, L. Boicu §i L. Nastasa, Ia§i 1994.

CihoA = C. Cihodaru, Alexandru cel Bun (23 aprilie 1399 1 ianuarie 1432), fa§i 1984.

CiocCom = V. Ciociltan, Componenta romaneasea a faratului Asanevilor In oglinda izvoa-relor orientate, Revista istoricr, 3, 1992, 11-12, p. 1107-1122.

CiocH = V. Ciociltan, Hegemonia Hourdei de Aur la Dundrea de Jos (1301-1341), Revistaistoricr, 5, 1994, 11-12, p. 199-1118.

CiocPa = V. Ciociltan, Cdire parfile tatarepi» din titlul roievodul al lui Mireea cel Barran,Anuarul Institutului de Istorie §i Arheologie «A. D. Xenopole, 24/2, 1987, p.

349-355.ConsD = N. A. Constantinescu, Diclionar onomastic roman, Bueure§ti 1963.

CostD = M. Costachescu, Doeumentele maldovenevi inainte de .ytelan cel Mare, IT:

Documente interne 1438-1456; Documente externe 1387-1458, Iai 1932.

CostOP = Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucure,ti 1958.

CSR = Cronicile slavo-romane din sec. XV-XVI, publicate de I. Bogdan. Editie revilzuth

completatil de P. P. Panaitescu, Bucure§ti 1959.

CzajS = W. Czajke, Schlesiens Grenzwaldet; Zeitschrift des Vereins ?dr GeschichteSchlesiens", 68, 1934, p. 1-35.

DeceH = A. Decei, La Horde d'Or et les pays roumains aux XIlle et X1Ve sleeks selon leshistoriens arabes contemporains, Romano-Arabica". 2, 1976, p. 61-63.

DeceIn = A. Decei, Invuzia tatarilor din 1241/42 in finuturile noastre dupe"' Djami' ot-Tevarikh a lui Fazt ol-Lah Rakil od-Din, in: idem, Relafli romano-orientule.Culegere de studii. Editie ingrijita de V. Ciociltan, Bucure§ti 1978, p. 193-208.

DeceP = A. Decei, problema colonithrii turcilor selgiucizi In Dobrogea in secolul alXIII-lea, In: idem, Relafii row:aro-orientate. Culegere de studii. Editie ingrijita de

V. Ciociltan, Bucure§ti 1978. p. 167-192.

§i

www.dacoromanica.ro

952 Virgil CiocAltan 18

DIR A I = Documente privind istoria Romaniei. A. Moldova,1 (1348-1475), Bucuresti 1954.DIR A LI = Documente privind istoria Romaniei. A. Moldova, (1384-1625). Indicele numelor

de locuri intocmit de Al. Gonla. Editie ingrijitA i prefalatA de I. Caprosu,Bucuresti 1990.

DIR B LI = Documente privind istoria Romôniei, B. Tara Romilneascii. Veacurile XIII-X1V.Indicele numelor de locuri, Bucuresti 1956.

DIR B L2 = Documente privind istoriu Romaniei, B. Tara Ronilineuscii. Veacul XVII. Indicelenumelor de locuri, Bucuresti 1960.

DIVR = Dictionar de istorie veche a Romaniei (Paleolitic sec. X), Bucuresti 1976.DLR = Dicjionarul limbii romeme moderne, t. VIII, partea a 5-a, litera P, Bucuresti 1984.DLRLC = Diclionarul limhii romane literare comtemporane, VIII, Bucuresti 1957.DoriI = facobi Auric Annales ann. MCCLXXX-MCCXCIII, in: Annuli genovesi di Cuffuro e

dei suoi continuatori dal MCCLXXX al MCCLXXXIII, a cura di C. Imperiale diSam' Angelo, V. Roma 1929.

DoIgR = F. Dolger, Regesten der Kaiserurkunden des Ostriimischen Reiches, IV: (1282-1341), Berlin-Miinchen 1960.

DRH = Documenta Romaniue Historica, A. Moldova, 1 (1384-1448), Bucuresti 1975.El2 = Encyclopédie de I: A-B, Leyde-Paris 1960.ErmLe = Ermolinskuja letopis', PSLR, XXIII, Sankt Petresburg 1910.FEIDR = Fontes Historiae Duco-Romanae, III, Scriptores hyzantini saec. XI-XIV, ed. Al.

El ian Tanasoca, Bucuresti 1975.FransS = 0. Franck, Studien zur serhokroatischen Ortsnamenkunde, Leipzig 1932.GGE = Glossar zur frUlunittelulterlichen Geschihte im östlichen Europa, seria A, Vol. 1,

Wiesbaden 1977.GherF = I. Gherghel, Zur Frage der Urheimat der Rumänen, Wien 1910.GhibS = G. GhibAnescu, Surete ci izvoade, IV: 1499-1670, Iasi 1908.GiurT = C. C. Giurescu, Targuri sau ora§.e ci ceteifi moldovene din secolul al X-lea pima la

mijlocul secolului al XVI-lea, Bucuresti 1967.GjuzG = V. Gjuzelev, La guerre hulguro-hongroise au printemps de 1365 et des documents

nouveaux sur la domination hongroise du royuume de Vidin (1365-1369), in:idem, Medieval Bulgaria, Byzantine Empire, Black Sea, Venice, Genoa, Villach1988, p. 231-250.

GombC = A. F. Gombos, Catalogus historiae hungaricae, IV: Index composuit Cs. Csapodi,Budapestini 1954.

GoroD = t. S. Gorovei, DragN. ci Bogdan, intemeietorii Moldovei. Prohleme ale formäriistatului feudal Moldova, Bucuresti 1973.

Gockli = Göckenjan, Hilfsvölker und Grenzwachter im mittelalterlichen Ungarn, Wies-baden 1972.

Griall = B. D. Grecov si A. I. Iacubovschi, Hourdu deAurci decilderea ei, Bucuresti 1953.GrinM = B. D. Griaenko. Einografieeskie muterialy, sohrunnye v' Cernigov.skoj i sosed-

nch' s nej guhernijah', II, Cern igov' 1897.GrinS = B. D. Grineenko, Slovur' ukrains'kuj movi zihrala redukciu furnala ,Kievskaja

strana», IV, Kiev 1959.GrtinG = C. Griinhangen, Der schlesische Grenzwald (preseka"), Zeitschrift des Vereins

fur Geschichte Schlesiens", 12, 1874, p. 1-18.HoreE = K. I loredt, Etapele de piitrundere ale feudalismului mughiar in Transilvania, in:

idem, Contrihujii la istoria Transilvaniei in secolele IV-XIII, Bucuresti 1958.IIR = lzvoarele istoriei Romaniei, fasc. XI, Chronicon pictum Vindohonense, ed. si trad.

G. Popa-Lisseanu, Bucuresti 1937.

H.

!Islam

si N.-S.

www.dacoromanica.ro

19 Alanii 953

ILR = I. Iordan, P. Giltescu, D. I. Oancea, Indicawrul localitatilor din Rontania,Bucure§ti 1974.

ToneE = C. Ionescu, Mica enciclopedie onomastica, Bucure§ti 1975.IordN = I. Jordan, Nume de locuri romanefti in Republica Populara Romana, I, Bucure§ti

1952.TordT = I. Iordan, Toponimia romaneasca, Bucure§ti 1963.IosiR = S. losipescu, Romanii din Carpatii Meridionali la Dunarea de Jos de la invazia

mongola (1241-1243) pana Ia consolidarea domniei a toata Tara Romoneasca.Razboiul victorios purtat la 1330 Impotriva cotropirii ungare, in vol. Constituireastatelor feudale romanefti, Bucure§ti 1980, p. 41-96.

IRSSM1 = Istoria RSS Modovenefti, 1, Chi§inau 1954.KaraD = C. I. Karadja, Delegatii din lara noastra la conciliul din Constanta (in Baden) In

anul 1415, Analele Academiei Romane. Memoriile Secçiunii Istorice", s. 3, t. 7,1927, P. 59-91.

KleiG = K. K. Klein, Grenzwastung und Siedlung: Gyepavorland. Bemerkungen zur mittel-alterlichen deutschen Sadostsiedlung im altungarischen Raum, in: idem, SaxoniaSeptemcastrensia, Marburg 1971, p. 117-136.

LM Lexikon des Mittelulters, I, Miinchen-arich 1980.LoseG = J. Loserth, Der Grenzwald Bahmens, Mitteilungen des Vereins ftir Geschichte der

Deutschen in Böhmen", 21, 1883, p. 177-201.MNTES = A magyar nyelv torténete etimolagiai szótara, Budapest 1970.MateMP = M. D. Matei, Unele probleme controversate ale istoriei Moldovei In secolele XIII-

Muzeul Suceava. Studii §i materiale de istorie, 3, 1973, p. 63-75.MihaC = G. Mihaila, Contributii la istoria cuiturii ci literaturii romiThe vechi, Bucure§ti

1972.MillM = K. Miller, Mappae mundi. Die altesten Weltkarten, IV, Die Herefordkarte,

Stuttgart 1896.MöhlC = Renate Möhlenkamp, Contributii la istoria orafului Iaci In secolele

Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. D. Xenopob>", 21, 1984, p. 61-72.NastD = P. Nasturel, D'un document byzantin de 1395 et de quelques monasteres

rounzains, Paris 1981 (extras din Centre de Recherche d'Histoire et Civilisation deByzance. Travaux et inénwires, 8, Hommage a M. Paul Lemerle).

NikoI = P. Nikov, Istortja na Vidinskoto knjafestvo do 1323 g., Sofia 1922.NovLeN = Novgorodskaja pervuja letopis' staziego i mlacRego i mladIego izvodov, izd. A. N.

Nasonov, Moskva-Leningrad 1950.OberA = E. Oberlander-Tarnoveanu, Un atelier monétaire de la Horde d'Or sur le Danube:

Saqcy-Isaccea (XIIIe-XlVe siecles), Louvain-la-Neuve 1993 (extras din Acres du XleCongres International de Numismatique, Bruxelles, 8-13 septembre 1991, vol. III).

OstrG = G. Ostrogorsky, Geschichte des byzantinischen Staates, Miinchen 1963.PachB = Georgius Pachymeres, De Michaele et Andronico Paleologis libri tredicim. Reco-

gnovit Immanuel Bekkerus, II, Bonnae 1835.PdfloP = A. PálOczi-Horvath, Pechenegs, Cumans, lasians. Steppe peoples in medieval

Hungary, Gyornaendrad 1989.PanaD = P. P. Panaitescu, Diploma barladeana din 1134 ci hrisovul lui Iurg Koriutovici din

1374. Falsurile patriotice ale lui B. P. Hasdeu, Revista istorica romanr, 2, 1932,p. 51-57.

Papa? = Papacostea, La inceputurile statului moldovenesc. Consideratii pe margineaunui izvor necunoscut, in: idem, Geneza statului in evul mediu romanesc. Studiicritice, Cluj-Napoca 1988, p. 97-112).

IL

XIV

XIV-XV,

=

$.

).

www.dacoromanica.ro


PapaR = Rom6nii fn secolul al XIII-leu Fntre cruciatei ci Imperiul nwngol, Bucure§ti 1993.Pav1M = Pl. Pavlov, Mongolotaturi nu b"lgurska voennu slufba v nuealoto nu XIV vek,

Voennoistorikski sbornik", 1987, n" 2, p. 112-120.PeciD = 0. Pecican, Dragol Vodel Originea ciclului legendar despre fntemeierea Moldo-

vei, Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca", 33, 1994, p. 221-232.PeciE = 0. Pecican, EX() prisilcarul: versiuneu pro-polonezei a intemeierii Moldovei,

Viata româneascg", 87, 1992, 5, p. 61-64.Pel1C = P. Pelliot, Chrétiens d'Asie Centrale et d'Extreme Orient, T'oung pao", 15, 1914.Phil() = Al. Philippide, Originea romilnilor, I: Ce spun izvoarele istorice, Ia§i, 1923.PistN = G. Pistarino, Notai genovesi in Oltremare. Atti roguti a Chilia du Antonio di Bonze)

(1360-1361), Genova 1971.PoSpR = M. Popescu-Spineni, Romilniu Fn istoria cartografiei 'Anil la 1600, 1, Bucure§ti

1938.PSLR = Polnoe sobranie russkih letopisej.RATR = V. Dragomir, P. Bulgaru, G. Toma, G. Ciobanu, Romania. Atlas turistic rutier,

1993, f. I f. a.RichP = J. Richard, La pupuute et les missions d'Orient au Moyen Age (XIIIe-XVe siecles),

Rome 1977.Sch1E = G. Schlumberger, Expedition des Almuguvares ou routiers catalans en Orient,

Paris 1902.SEE = Sovetskaja istoriãeskaja enciklopedija, I, glavnyj redaktor E. M. 2ukov, I, Moskva

1961.SpinM = V. Spinei, Moldova fn secolele XI-X1V, Bucure§ti 1982.SpulH = 13. Spuler, Die Goldene Horde. Die Mongolen in Rufiland 1223-1502, Wiesbaden

1965.SSM = Slovnik sturoukrains'koi movi X1V-XVII st., tom 2, Kiiv 1978.StahC = H. H. Stahl, Contribufii la studiul satelor devillmae romilnevi, I. Bucure§ti 1958.StarG = Bettina Stark, Dus Grenzverteidigungssystem der gyepUk", Siebenbiirgische

Semesterblatter, 2, 1988, 2, p. 176-183.StoiB = N. Stoicescu, Bibliogrufia localitäjilor ci monumentelor feudale din Romemiu,

Tara Romaneuscei (Muntenia, Oltenia fi Dobrogea), I-II, Craiova 1970.StoiR = N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localiteifilor si monumentelor medievule

din Moldova, Bucure§ti 1974.StoiS = N. Stoicescu, Sfutul doinnesc ci marii dregeitori din Tara Romtineascei ci Moldova

(sec. XIV-XV11), Bucure§ti 1968.TagdG = K. Tagänyi, Alte Grenzschutz-Vorrichtungen und Grenzödland: gyepU" und

gyepiielve", Ungarische Jahrbticher", I, 1921, p. 105-121.TiesS I = W. Tiesenhausen, Sbornik muterialov otnosjageichsja k istorii Zolotoj Ordy, I,

Sanktpeterburg 1884.TiktW = H. Tiktin, Rumiinisch-deutsches Worterbuch, Lieferung 20, Bukarest 1912.UrecG = Letopiseful Tiirii Moldovei panel la Aron Vodei (1359-1595) fntocmit dupei Grigore

Ureche Vornicul, Istrutie Logofiltul ci a4 ii de Simion Dusceilul. Editie de Const.Giurescu CU o prefalA de T. Bogdan, Bucure§ti 1916.

VailM = A. Vaillant, Manuel du vieux slave, I: Grammaire, Paris 1964.VasES = V. Vasknko, 0 nwrfemnoj strukture russkich fatnihj, Bucure§ti 1968 (extras din

Romanoslavica", 26, 1968).

I,

www.dacoromanica.ro

21 Alanii 955

VasmW = M. Va.smer, Russisches etymologisches Worterbuch, III, Heidelberg 1958.VerlEs = Ch. Verlinden, Esc laves alains en Italie et dans les colonies italiennes au XlVe

siecle, Revue beige de philologie et d'histoire", 36, 1958, p. 451-457.VernM = G. Vernadsky, The Mongols and Russia (vol. 1111 din A History of Russia), New

Haven-London 1953.VeseH = N. I. Veselovskij, Han iz temnikov Zolotoj Ordy. Noguj i ego vremju, Petrograd

1922 (extras din: Mémoires de l'Académie des Sciences de Russie", VIETe série, t.XIII, n° 6).

VosLe = Letopis' pa Voskresenskomu spisku, PSRL Sankt Peterburg 1859.WyngS = Sinica Franciscano, I, Itinera et relationes Frutrwn Minorwn saeculi XIII et XIV,

ed. An. van den Wyngaert, Quaracchi 1929.ZdanD = M. B. Zdan, The Dependence of Halych-Volyn' Rus' on the Golden Horde, The

Slavonic and East European Review", 35, 1956-1957, p. 505-522.

VII/VH,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DIN ISTORIA DOBROGEI DE SUD IN CADRUL ROMANIEI INTREGITE(1913 1940)

STOICA LASCU

Din punct de vedere geografic, teritoriul dintre Dunk-ea inferioarg §i Marea Neagrg esteparte a pgmantului carpatic romanesc, el fiind, impreung cu Transilvania, regiunea romaneascgcea mai bine individualizatg. Este incadrat din toate pArtile de depresiuni la vest §i nord deBalta Dungrii, respectiv Delta Dungrii; la est de Marea NeagrA; la sud de o largAdepresiune, pe care o urmeazg in sens invers Lomul, un afluent al Dungrii, §i Provadia, care sevarsA in Mare, depresiune care spun geografii desparte Podi§ul Dobrogean de celPrebalcanic propriu-zis. Analizand caracteristicile geografice ale regiunii, profesorul VintilAMihAilescu concluziona, in 1938: Dobrogea nu-i nici numai pgmant balcanic dar nici numaicarpatic a§a precum, de pildg, Campia Romang care-i la Nordul DunArii nu este curatcarpaticA deoarece la temelia ei se gAse§te aripa nordica scufundatg a podiplui cretacicPrebalcanic ci o imbinare de pgmanturi carpatice §i balcanice iar, prin pozitia ei geograficA,o zong terminalg a Romaniei ca tarA carpaticA §i o zong de trecere intre Europa continentalg §icea meridionalg. In aceasta constA de altfel originalitatea provinciei dintre Dungre §i Mare, incontopirea influentelor venite dinspre Carpati, Mediterana §i campia PonticA. Si nu-i vorba aicinumai de influente politice, culturale sau economice, ci de toatA gama influentelor geograficede la relief la curentele de populatie, de idei §i de märfurri. Geologii impart regiunea, dinpunct de vedere morfologic, in doug pgrti Dobrogea de Nord (respectiv, Muntii MAcinului) §iDobrogea PrebalcanicA, delimitate printr-o puternicg linie de fracturg care porne§te de laDungre, in zona 1ocaIitäii Pecineaga, §i se intinde cAtre Marea Neagrg, spre sud-est, punctatgde localitAtile Camena, Baia §i Balta Zmeica2. In mod uzual, frisk istorice§te, prin Dobrogea deNord (sau Dobrogea Veche) se designeazg teritoriul actual al judetelor Constanta (7100 km-) §iTulcea (8400 km2), iar prin Dobrogea de Sud (sau Dobrogea Noug ori Cadrilaterul)3 fostele

V. Mihgilescu, Dobrogea ca pane a pdmantului carpatic rotnanesc, In Probleme de geogra-fie románeascd. Studii-Cornunicdri-Conferinfe, Casa Scoalelor, Bucure§ti, 1944, p. 40.

2 I. P. Voite§ti, Evolujia geologicd a Cadrilaterului, in Analele Dobrogei", XIX, vol. I, 1938,p. 1 (aparitia pe anul 1938 a prestigioasei reviste dobrogene este dedicatA Dobrogei de Sud, fiecaredin cele trei volume ale sale specificAnd pe foaia de titlu: Cadrilaterul. Publicalie festivd. Dupd unpdtrar de secol: 1913-1938 de stelpdnire civilizatoare romoneascd.

3 Din vrerea nestrAmutata a lui Dumnezeu §i prin puterea Armatei noastre, in anul 1913ne-am mgrit pgmantul tgrei inspre miazg-zi, din partea Dobrogei, Inca cu o noug tAri§oarg. Unii aunumit acest tinut Cadrilater, patrulater, caci mai demult, pe timpul stapanirei Turcilor, Rusciucul,Sumla, Varna §i Silistra, erau patru cetati renumite, in jurul cgrora s'au dat multe lupte inver§unate(...). Noi n'am luat deck un colt al vechiului cadrilater, Silistra, §i o bucatg de pgmant din sus deTurtucaia pe Dungre §i pang la Mare cu vrc-o 20 km la miazg noapte de Varna. E tot un cadrilaterformat de vechea granità a Dobrogei, Dunk-ea, Marea §i o linie conventionalk dar nu se poatecompara cu vechiul cadrilater §i nu este nici mdcar cadrilaterul geografic, pe care a vrut sA ni'l dea

Revista istorica",tom VT, nr. 11 12, p. 957 975, 1995

www.dacoromanica.ro

958 Stoica Lascu 2

judele Durostor (3226 km2) §i Caliacra (4500 km2), care au facut parte din Statul Roman inperioada 1913-19404.

Spatiu populat Inca din zorile istoriei, Dobrogea constituie o parte integrantA §i unitara avetrei carpato-dunareano-pontice, in care istoria a pulsat cu deosebita vigoare din timpuriimemoriale"5, iar datoria pozitiei geostrategice la Gurile Dunarii §i Marra Neagra, ea a avut in toatetimpurile o soarta aparte In complexul de provincii care alcatuiesc teritoriul actual scria in 1928geograful Dobrogei, profesorul Constantin BrAtescu6 al neamului romanesc. Fara aceasta rascrucede drumuri7 nu se poate explica nici aspectul etnografic al tinutului un mozaic de neamuri in toateperioadele istoriei nici valoarea economica de cap de pod §i poartA spre Orient, dar nici soarta dedrum al invaziilor §i mai tarziu al armatelor, pe care i-a harazit-o istoria in lungul atator veacuri"6.

Dobrogea de Sud este §i ea parte integrata a arealului etnogenezei romfine§ti, procesul deromanizare al populatiei getice, autohtone, circumscriind o vastA arie sud-dunareana, respectiv inHaemus (Muntii Balcani) §i Danubius. Anticul hotar dintre provinciile romane Scythia Minor §iMoesia Secunda II forma Valea-fara-lama (Valea Batovei), antica Gerania, aparata de promontoriulCaliacrei (StAnca cea Buna), anticul Thirizis9. Litoralul sud-dobrogean a fost inglobat in regatul geto-

Tarul Alexandru H Inca dela 1878 in schimbul judetelor basarabene romane§ti (Cahul, Bolgrad §iIsmail) pe care voia cu orice chip sa le ia in stapanire ca sA ajunga §i Rusia la Dunare. Oamenii no§tripolitici n'au pretuit acest schimb §i atunci Congresul puterilor dela Berlin ni-a dat ce a crezut decuviinta, o parte din Dobrogea 6u Silistra. Mai tarziu la punerea pe teren a granitei ni s'a sustrasSilistra" (Prof. G. Murgoci, Tara Howl Dobrogea sudicä ci Deliormanul, Minerva, Institut de ArteGrafice §i Editura, Bucure§ti, 1913, P. 6-7). Cand se zice cadrilaterul Rusciuc-Silistramla-Varna,trebue inteleasa regiunea cuprinsa intre aceste patru ora§e, nu cetati cum erau odinioarA, fiindca azinumai Sumla mai este o cetate, restul sunt slab intarite dar totu§i pot juca prin pozitiunea lor uninsemnat rol defensiv §i ofensiv (Un Roman/General G. A. Dabija/, Cadrilaterul Bulgur, Atelierelegrafice SOCEC & Co., Societate anonima, Bucure§ti, 1913, p. 1); vezi §i Cadrilaterul ceteifilorturcepi din Bulgaria, in Romania LiberA", I, nr. 57, 21 iulie 1877, p. 2.

Despre problematica istorica a Dobrogei de Sud vezi nr. 3-4, 1994, al revistei constanteneRomania de la Mare" dedicat, in intregime, Dobrogei de Sud in contextul istoriei romane§ti".Primul studiu asupra istoriei sud-dobrogene, de dupA cel de-al doilea rAzboi mondial, apartineadocumentatului istoric constantean Val. Ciorbea, Aspecte din evolufia Dohrogei de Sud In cadrulStatului Roman (1913-1940), in Valori ale civilizafiei romilnevi In Dobrogea (coord. St. Lascu, C.Vitanos), Constanta, 1993, p. 363-375. fncepand din anul 1984, la Varna apare anuarul Dobrudja"axat mai ales asupra problematicii istorice a Dobrogei de Sud (=Iujna Dobrudja).

5 A. Radulescu, I. Bitoleanu, Istoria romanilor dintre Duncire ci Mare. Dobrogea, Edit.§tiintificA §i encidopedica, Bucure§ti, 1979, p. 15.

6 Despre acesta, vezi St. Lascu, C. Vitanos, Dimensiuni nationale In activitatea publicei cipiinfilicd a dobrogenilor Ion Beinescu fi Constantin Breitescu, in Valori ale civilizafiei romanevi inDobrova, Constanta, 1993, p. 113-149.

A§ezatA la reiscrucea a cloud drumuri mari, dintre care unul une§te Marea Nordului cuM. Neagra §i tale Europa in diagonala de la gurile Rinului pang la cele ale Dunariiune§te, in sensul unui meridian, pe de o parte porturile Mediteranei orientale cu acelea ale Pontuluisting, iar pe de alta parte stepele pontice cu marde ora§ de pe tarmurile Bosforului" (C. Bratescu,Pilmeintul Dohrogei, in 1878-1928. Dobrogea. Cincizeci de ani de viola romemeascii. PublicatietipAritA cu prilejul Semicentenarului Reanexarii Dobrogei, Cultura Nationala, Bucure§ti, 1928, p. 5).

Ibidetn.9 Vezi R. Vulpe, Dobrogea nzenidionalá In antichitate, in Analele Dobrogei", XIX, vol.

1938, p. 1-51; Idem, Histoire ancienne de la Dobroudja, in Acad6mie Roumaine, La Dobroudja,Bucarest, 1938, p. 36-454; G. Popa-Lisseanu, Ceuifi orafe greco-romane In Noul Teritoriu al

4

noasy--

II,

ci

a

www.dacoromanica.ro

3 Din istoria Dobrogei 959

dacic al lui Burebista, in secolul I 1. Chr., de la locuitorii Dionysopolisului (denumirea romana aprincipalului oras intemeiat de greci in Dobrogea de Sud Crunin, respectiv Balcic, ramanan-du-ne marturia, inscriptionata in marmura, despre regele Burebista, cel dintai si eel mai mare dintreregii Traciei si stapan peste tot tinutul de dincoace si de dincolo de fluviu". incorporat definitiv Im-periului Roman, in anul 46 d. Chr., teritoriul face parte din provincia Moesia Inferior (Durostorum,respectiv Silistra va dobandi rangul de municipium), apoi din sfera de influenta si stäpanire bizantinasi a primuhii prat bulgar (681); potrivit istoriografiei bulgare, unul dintre teritoriile fundamentaleale tanarului Stat bulgar este veche provincie bizantina a Scitiei Mici viitoarea regiune bulgara aDobrogei. Traditia cronicii istorice bulgare acordd un loc exceptional acestui teritoriu in procesul deschimbari etnice (aici este partea fundamentala a Protobulgarilor), ca si in istoria politica a BulgarieiMedievale"11. La confluenta secoldor XII-XIIT, aceasta parte dintre Dunare si Mare a fost integratastatului romano-bulgar al Asanestilor, cand regiunea este denumità, in documentele de epoca, TaraCarvunei. La inceputul veacului al XIV-lea, in contextul disputelor militaro-diplomatice dintrebulgari si bizantini se cristalizeaza nucleul statal Tara Carvunei, cu puternice fortificatii la Cavarna,Caliacra, Dristra stat ce avea sa cunoasca o importanta crescanda in timpul carmuitorilor Balica siDobrotital-. Spre sfarsitul veacului al XIV-lea, in timpul domniei lui Mircea cel Batran, acesta i§iintinde autoritatea statala si asupra terrarum Dobroticii", intitulandu-se Domn a toata Ungrovalahiasi a partilor Podunaviei si a celor de peste munti", cum apare intr-un document din 1398, sau domnde amandoua partile de peste toata Dunama si Ora la Marea cea Mare si cetatii Darstorului stapa-nitor", cum glasuieste finalul titlului domnesc din 140613. Cativa ani mai tarziu, intreaga parte a Sta-tului muntean dintre Dunare si Mare cade sub dominatia otomanal4, cele patru veacuri si jumatatetransformand puternic fizionomia etnica a regiunii elementele alogene musulmane, intens coloni-zate, vor sfarsi prin a deveni majoritare, populatia romaneasca, autohtona, supravietuind mai ales pelinia Dunarii.

in urma razboiului ruso-romano-turc, din 1877-1878, Congresul de Pace de la Berlin injuma-taleste Dobrogea, mai ales sub impulsul Rusiei, care dorea, in acest chip, pedepsirea proaspatului statindependent roman, ai carui lideri nu acceptasera validarea rapirii sudului Basarabiei de catre tarulAlexandru al II-lea. Daca in urma razboiului de la 1877 tratativele pàcii s-ar fi desfasurat maifavorabil pentru noi, granita Dobrogei ar fi cazut mult mai departe decat cea actuala si ar fi avutcalitatea unui hotar natural, trecand d. ex. peste cumpana apelor ce domina vane cu margini povarniteale Provadiei si Lomului Alb. Am fi avut astfel intreaga regiune naturalä a Dobrogei prebalcanice, iarca populatie un numar infim de mic de Bulgari cad tinutul era ocupat de o masa aproape compacta de

Dohrogei. Cu o hand ci 22 ilustrafiuni, Institutul de Editura si Arte Grafice Flacara", Bucuresti,1914, passim (100 p.); 0. Tafrali, Dionysopolis, in Ana lele Dobrogei", IX, vol. II, 1928, p. 5-18;Alex. N. Papagheorghe, Ceti din Dobrogeu de Sud, in Dobrogea de Sud", I, nr. 2, aprilie-rnai1937, p. 36-41.

Vezi, mai nou, elegantul album Bultchik 2600 (72 p.), apkrut in 1992, la Ruse; textul este inlimbile bulgara, germana, franceza i engleza. Ce livre est consacré au 2600e" anniversaire d'unedes plus ancierthes villes Bulgares: Crouny-Dionyssopolis-Carvouna-Baltchik. C'est une epoque degrandeur et de dechéance, des changements de nom, de pays et d'appartenance ethnique.Et toujoursprès de la mer un appui et un espoir pour le futur" (Bultchik 2600, p. 3).

Krutka lstoriia nu Dobrudja, Knigoizdatelstvo Gheorghi Bakalov", Varna, 1986, p. 428.12 Vezi S. losipescu, lica, Dobrotifil, louncu, Edit. Militara, Bucuresti, 1985, passim.13 A. Radulescu, I. Bitoleanu, op. cit., p. 181-182.14 Anca Ghiata, Condifille instaurOrii dominaliei otomane In Dobrogeu, in Studit istorice sud-

est europene, Bucuresti, 1974, p. 43-126; A. Rhdulescu, I. Bitoleanu, op. cit., p. 186-276; Krutkaistorija nu Dobrudja, p. 79-162.

"

www.dacoromanica.ro

960 Stoica Lascu 4

Turci, in mare parte dispusi spre emigrare. Am capätat, in schimb, o granita Cu intranduri, 0 grunifade ficanti (subl. n.), care, prin marea ei apropiere de linia \rail Cara-Su, nu ne putea asigura nici podul

de la Cernavoda i nici portul Constanta, create ceva mai tarziu"I5.Atribuita proaspat creatului Principat Autonom al Bulgariei, Dobrogea de Sud rupta din

firescul intreg de catre Mari le Puteri va suferi, la randu-i, importante transformari in structurapopulatiei; respectiv, o buna parte din rnusulmani se retrag, odata cu administratia i armata otomana,iar autoritatile Principatului incep implantarea cu elemente bulgare a regiunii. Se ajunge ca, in timp,numarul bulgarilor adusi aici sa creasca tot mai mult, vechea istoriografiebulgarii recunoscand, onest,in spiritul adevarului tiinific, ca populatia bulgara din nord-estul Bulgariei i in special cea dinDobrogea si din cercurile Varna, Silistra i .11m1a, provine, in marea ei majoritate, din sudulBulgariei si din regiunile muntoase ale Balcanilor" cum scria filologul L. Mileticii6; la rândul sau,spre finele veacului trecut, istoricul C. Jim Cek atesta si el ca in regiunea Tarnova-Sumla-Silistracalatoresti ca intr-o adevarata tara turceasca; ba chiar exista acolo tinuturi unde bulgarii traiesc numaiin orase, precurn in vest turcii"I7. Potrivit statistieilor bulgare, in 1912 structura populatiei Dobrogei

IS C Bratescu, Dobrogea Regelui Carol I fi colonizeirile dobrogene, in Analele Dobrogei",XIX, vol. III, 1938, p. 97. Vezi i, mai nou, St. Lascu, Specificul vigii politice dobrogene, dupa1878, fn viziuneu oanzenilor de stat Inceputurile activitdjii partidelor la Constanja, in Valori alecivilizafiei romthlgti fn Dobrogea (coord.: St. Lascu, C. Vitanos), Constanta, 1993, p. 286-332.

6 Apud C. Bratescu, Populafia Cadrilaterului flare anii 1878 ci 1938, in Analele Dobrogei",XIX, vol. II, 1938, p. 192.

17 Apud ihidem, p. 191. 0 imagine istorica veridica asupra problematicii etno-demografice aDobrogei de Sud la Alex. P. Arbore, Caracterul etnogrufic al Dobrogei Sudice. Din epocaturceased pana la 1913, in ibidem, p. 77-120; vezi si P. P. Panaitescu, Originea populafiei InDobrogea Nou, Bucuresti, 1940, passim; Ponticus, La Dohrodja. Coup d'oeil sur son histoire et soncuructere ethnique, Edition Luceafarul", Bucarest, 1939, passim; . . La vérité sur l'ethnograplzie dela Nouvelle Dohroudja, Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului. Imprimeria Nationala, Bucuresti,1940 (aceasta din urma este un raspuns, bazat pe izvoare de epoca, la o brosurà a serviciului depropaganda bulgar inticulatà Du point de vue ethnographique la Dobroudju du Sud est bulgare. Lepourcentage des Roumuins est a pres nur. Comentand metoda incorecta", din punct de vederestatistic, in ceea ce priveste socotirea ponderii elementului bulgar in Romania, lectorul este avertizat:Dar autorul brosurii are in plus tristul curaj de a afirma ca qelementul roman a fost aproapeinexistent in aceasta regiune pana la 1913». Aceasta afirmatie este tot atat de inexacta ca i cea dintitlul brosurii proclamand bulgard Dobrogea de Sud. Realitatea este a Dobrogea de Sud a lost inmate timpurile o lard turca ci rometnii, cum va fi expus m.ai jos" (Ibidem, p. 4). Pentru a douajumatate a veacului al MX-lea extrem de elocvente sunt i marturiile i comentariile etnografuluiaustriac Fr. Kanitz, mare prieten al Bulgarilor, care a strabatut tara lor sat dupà sat si a studiatoriginea, portul i obiceiurile populatiei in decursul mai multor calatorii ce tin ani intregi: <el> scriecunoscuta sa carte Donau, I3ulgarien und der Balkan. Historisclz-geograplzisch-ethnographischeReisestudien uu den Jahren 1866-1879, o marturie de prirnul ordin, intemeiata Pe statistici oficiale,ca pe anchetele personale la fata locului. Kanitz observa inceputurile unor asezari bulgare mai noi,dar se poate usor vedea din fragmentele pe cari le vom reproduce mai jos, cum marea majoritate apopulatiei Cadrilaterului, chiar si a Varnei, era in vremea lui turco-tatara, formand o regiunedeosebita ca aspect etnic de restul Bulgariei. Nici populajia romaneascd a mocanilor si a pescarilordela Dunare, care formeala majoritatea locuitorilor la Turtucaia, nu scapa atentiei lui" (P. P.Panaitescu, Op. cit., p.18). Despre situatia precumpanitoare a Românilor la Silistra, Turtucaia si insatele de la Dunare inainte de stapanirea bulgarä in Cadrilater relese din actele administrative din accavreme", ca si din marturiile unor martori bulgari oculari; in acest sens, P. P. Panaitescu citeaza dinmemoriile invatatorului Raici I. Blascov, scrise in 1868 si publicate la Sofia intr-o revista despecialitate, in 1901. lata, de pilda, fragmentul atat de lamuritor asupra influentei limbii romaneasupra alogenilor bulgari din jurul Silistrei: Dar Inca mai cumplità si mai primejdioasa era

ci

§i

www.dacoromanica.ro


de Sud era urmatoarea: turco-tätari 136 224 (48%), bulgari 121 925 (43%), romani 6 602(2,3%), divegi 18 026 (6,3%)". Referindu-se la evolutia raporturilor etnodemografice, istoriculPetre P. Panaitescu concluziona, in 1940: De§i anumite lucrari de propaganda (scrise de autoribulgari ori filobulgari n. n. ) au cautat sa rastalmaceasca lucrurile, faptele incontestabile in priviniaDobrogei Noi sunt acestea: Populatia Dobrogei este formata din Turci, Romani §i Bulgari, plus unnumar oarecare de Gagauji, Mari §i Greci. Niciuna din aceste populatii nu are singura majoritatea,dar Turcii cu Romanii formeaza impreunä o majoritate absoluta, Bulgarii ramanand in minoritate.

Bulgarii din Dobrogea Nouà nu sunt autohtoni in aceasta regiune, ci dimpotriva sunt rezultatulunei colonizari foarte recente §i cu caracter artificial. Prime le slabe colonizari bulgare au venit aci depe urma razboaielor ruso-turce de la sfar§itul secolului al XVIII-lea §i de la inceputul sccolului alXIX-lea, dar abia dupd 1878, adicd In thnpul scurt, de 35 de ani, cdt au stdpdnit BulgariiCadrilaterul (subl. n.), s-au a§ezat cea mai mare parte din coloni§tii bulgari in satele odinioaraturce§ti. Atunci, in ora§ele de la Dunare a inceput §i o mi§care de desnationalizare a Romanilorfavorizata de statul Bulgar.

in ceea ce prive§te pe Romani, ei au ocupat totdeauna Cu un numar important mai ales regiuneade pe malurile Dunarii, precum §i prin a§ezarile de mocani, pastori din Carpaii i regiunile din centrul §iestul provinciei. Vechimea lor e dovedità prin faptul ca ei aveau in mina lor in timpul stapanirii turce§tibiserica ortodoxd din Silistra §i Turtucaia, adica elementul social cel mai traditional"19.

intr-adevar, alaturi de romanii ba§tina§i, secole intregi inainte de a fi bulgarii2° §i dupa cefusesera turcii, cari au dat atatea numiri de localitati, erau nwcanii noftri, a cdror misiune istoricd a

romanizarea limbii bulgare in satele curat bulgare§ti din jurul Silistrei. in satele Popina, Aidemir,chiar i Calipetrovo Bulgarii vorbeau nwi ;twit romeineve (sub!. n.). Prcoii cantau liturghia peromane§te. Am constatat ea aproape tori àranii, chiar cei mai culti, nu §tiau cà exista limba noastraslava bisericeasca. S cei care citeau in biserica romane§te §i vorbesc mereu limba romana erausprijiniii de Bulgari. In satul Calipetrovo am aflat toate cartile biserice§ti in romane§te. Era numai unOctioh vechi slavonesc, care fusese scos din altar, in fiecare sat era eke un cititor bulgar carecuno§tea limba romand. Dar slavone§te nu §tiau, ba chiar o dispretuiau. In satul Calipetrovo cel maiaprins partizan al limbii romane era §i prigonitor al celei slave, era Stanco Lipcov, iar la Alma li chiarpreotul , popa Dragan, de neam bulgar"; pentru a contrabalansa o realitatc etnoculturala romaneascaatilt de evidenta i suparatoare pentru cucernicul patriot bulgar! memorialistul cutreiera satele inscopul inlocuirii limbii romane cu cea slava in biserica: in loe de romane.scul Doamne miluefteSfinte Durnnezeu, eu incepui sa spun slavone§te Gospodi pornilui, Sveti Boje. Scopul meumarturise§te onestul invalator era ca sà se §tie pe acolo ca Bulgarii au §i ei limba lor bisericeasca,cea slavona" (apud Ibident, p. 40); vezi §i P. Boiagiev, Racio Bldskov i Silistra, in Dobrudja",/Varna/, 1, 1984, p. 94-98. De asemenea, C. Cioroiu, Cdldtori prin Dobrogea de Sud, In Valori alecivilizajiei rondinefti in Dobrogea (coord. St. Lascu, C. Vitanos), Constania, 1993, p. 252-262; Al.Pindean, Tarzia eqezare a bulgarilor vis-à-vis de autohtonismul romanilor din Dobrogea de Sud, inRomania de la Mare",III, nr.3-4, 1994, p. 17-18.

C. Bratescu, Populafia Cadrilaterului p. 196. Potrivit recensamantului bulgar din 1910(rcspectiv, datele care,se refera numai la teritoriul anexat conform Pactului de la Bucure§ti (1913)compus din 7630 km-. Regiunea anexata cuprinde aproape in totalitate fostele ocoale de Balcic.Dobrici, Tervel, Silistra §i Tutrakan" P. Todorov, Emodemografski profesi v lujna Dobrudfa (1913-1940), in Dobrudja", nr. 1, 1984, p. 14), iata care era situalia statistica, dupà unelc calcule facute denoi" (P. Todorov): bulgari 134 355 (47.6%), turci 106 568 (37,8%), romani 6 348 (2,3%), aliii

34 736 (12,3%) (Ibidem).19 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 6-7.20 N. lorga, Discursuri parlumentare, Volumul I-iu. Partea II-a Bucovina" I. E. Torouliu,

Bucure§ti, 1939, p. 230 (Discurs in Camera, la 27 martie 1914 Schimbarea circumscripfiiloradministrative din Dobrogea). Potrivit istoriografiei bulgare contemporane, de la crearea statuluibulgar (anul 681 n.n.) pana la cliberarea de sub dominatia otomana, Dobrogca a fost o parte

§i

'8

--

www.dacoromanica.ro

962 Stoica Lascu 6

fast extraordinar de importanta (subl. n.)" avea sa scrie N. Iorga, in timp ce un cercetAtorcontemporan ajunge la aceeasi concluzie: <Tastoritul mocanilor a avut un rol covarsitor in dainuirea

adancirea nu numai a legaturilor economice, ci si a legaturilor sufletesti cu lara"»21. in deceniilepremergatoare razboiului de independenia, revigorarea romanismului in sudul Dobrogei se datoreazA

fruntasilor romanilor de la Silistra, aici, in jurul colii structurandu-se un adevarat centru cultural-national, transformat in 1869, prin osardia institutorului Costache Petrescu, in Societatea &mindpentru Liinbä fi Cu !turd veritabil pandant al Astrei transilvanene22. Reprezentaniii Eforiei ScoliiRomane s-au adresat in repetate randuri Ministerului Instrucliunii i Cultelor din CapitalA, curugamintea de a-i ajuta pe bursierii sud-dobrogeni, ca sa studieze in Romania clasele secundare, ca

cu acest mijloc sa avem, cu timpul, in aceste pr1i, romani studiali, care sa staruiasca pentrudezvoltarea romanilor din aceste Orli", cum se spunea intr-o adresa din 1870. Cu alt prilej, in 1867,romanii silistreni invocau necesitatea existentei unei Romanii independinte", pentru ca a.stfel doar eaputea reia anticele puteri spre a putea sa domine pre primii Sai supusi"23.

Cu alte cuvinte romanii sud-dobrogeni Ii exprimau increderea in potenta statului roman in ale ocroti fiinta nationala in cadrele teritorial-administrative ale acestuia. Reintregirea Dobrogei avea

sa fie prilejuita de evenimentele circumscrise razboaielor balcanice, respectiv ale lichidarii, practic, aTurciei Europene.

Dupa cum se stie, in cursul primului razboi balcanic tara noastra impus neutralitatea,intrucat nu va fi vorba de schimbari teritoriale"24, care sd puna sub semnul intrebarii echilibrul

inseparabila a Bulgariei" (apud Antonina Kuzmanova, Naujna sesija za DobrudzanskataRevoliucionna Organizacijal Sesiune stiintificd privind Organizatia Revolutionara DobgogeanA/, inIstoriceski Pregled", XXXVI, nr. 3, 1980, p. 143); acest spatiu este parte absoluta i integrala ateritoriilor bulgare din timpuri imemoriale; dupa 1878, ca urmare a razboiului ruso-turc, Dobrogeaeste dezmembrata" (P. Todorov, L'Organisation Révolutionnaire de la Dobrudja dans l'optique duParti Comtnuniste Bulgare et du Parti Communiste Rownain, in Etudes balkaniques", XVI, nr. 4,1980, p.63). Vezi i I. G. Boboc, Aspecte privind prezent a Dobrogei In preocuptirile istoriografieihulgare, in Romania de la Mare", III, nr. 3-4, 1994, p. 57-59; St. L., Cu amilrilciune despre Unnet avantaj: bulgaristica circwnstanliatd Dobrogei, in ibidem, p. 60-64.

21 T. Mateescu, Ptistoritul mocanilor In teritoriul dintre Duniire ci Marea Neagrei, D.G.A.S.,Bucuresti, 1986, p. 4; vezi si N. Dragomir, Oierii milrgineni ci transhumanja lor in Dobrogea deSud, in Analele Dobrogei", XIX, vol. II, 1938, p.121-137.

22 1. N. Roman, Pagini din istoria culturii romilnevi in Dobrogea Inainte de 1877, Institutulde Arte Grafice Victoria", Constanta, 1920, passim (42 p.) (Brosura separata, extras din AnaleleDobrogei", 1, nr. 3, 1920, p. 355-398); G. Profiriu, Contributii la studiul culutrii ramanevi dinSilistra sub dominaliunea lured, in Dunarea", I, nr. 2-4, 1925, p. 47-51; Al. P. Arbore, La culturerounwine en Dobroudja, in Academie Roumaine, La Dobroudja, Bucarest, 1938, p. 678-687; C.Sandu, Promovurea culturii ranuinepi in Dobrogea NoWi, Tip. Banca Durostorul", Silistra, 1926,mai ales p. 42-58; T. Mateescu, Permanetqa i continuitatea romimilor in Dobrogea, D.G.A.S.,Bucuresti, 1979, p. 94-106; 1. Bitoleanu, Silistra romanitate ci romlinistn, in Tomis", XXVIII, nr.10 (283), 1993, p. 3,4.

T. Mateescu, Documente privind istoria Dobrogei (1830-1877), D.G.A.S., Bucuresti, 1975,p. 268.

24Cartea Verde. Documente diplanzatice. Evenimentele din Peninsula Balcanicii. Acliunea

Romaniei: Septenwrie 1912 August 1913. Textul Tractatului de Pace de la Bucurepi. 1913, Edit.Inst. de Arte Grafice i Editura Minerva", Bucuresti, 1913, p. 6 (Doc. /, Raportul primului-ministru

§i

§i-a

sd-si

2'

www.dacoromanica.ro


balcanic. intr-adevar, interesul european al pastrarii unui echilibru de forte §i teritorial intre statelebalcanice se suprapunea interesului Romaniei de a-§i asigura astfel §i in plus o mai marestabilitate la granita sudica.

Problema extinderii sudice a granitei dobrogene pe considerente strategice, in primul randse constituia parte a unui contencios mai vechi romano-bulgar25. Inca de la Congresul de la Berlin, in1878, delegatii no§tri §i-au exprimat in doua memorii nemultumirea fala de fixarea granitei sudice aDobrogei romane§ti prin neincluderea Silistrei la statul nostru. Initial, Rusia cum s-a mai mentionat

spre acceptarea reintegrarii la Romania a intregii Dobroge, dar opozitia categorica aromanilor fata de rapirea celor trei judete sud-basarabene i-a inasprit atitudinea, astfel Meat parteameridionala a Dobrogei a fost rupta de regiunea care a revenit, totu§i, Romaniei. Aceasta cerinta,perfect justificata din punct de vedere strategic §i istoric, este reiterata §i in anii urmdtori (1879, 1884,

1886) in fala Comisiei internationale de delimitare a hotarului dobrogean, faril a se da, insa,rectificarea cuvenita in favoarea noastra. Iata de ce, la Londra vor demara in primavara anului 1913

§i tratative romano-bulgare pentru o rectificare de frontiera in Dobrogea, neincununate insa desucces, cu toate cd din partea Romaniei s-a manifestat permanent o atitudine comprehensiva fata deBulgaria, dorindu-se o rezolvare amiabila a securitatii granitei sudice, Ora interventia Marilor Puteri.Era o atitudine clar exprimata de factorii politici decizionali ai tarii noastre, regasita in declaratille din1911-1913 ale lui Take Ionescu, P. P. Carp, Ion I. C. Bratianu, reiteratA ca atare de primul-ministruTitu Maiorescu, la inceputul primului razboi balcanic (octombrie 1912): O data ce se inlatura cudesavar§ire dispoziiiIe Tratatului de la Berlin, se inlatura §i legitimarea fruntariei noastre dobrogeneimpusa prin acel Tratat §i o nowi reglementare devine necesara (subl. n. ). Noi am dori aceastaregulare sa se faca prin buna intelegere intre Romania §i Bulgaria §i a§teptam chiar ca initiativa unei

asemenea intelegeri sa porneasca de la Bulgaria, de la care a pomit razboiul contra Turciei. Insa inmod amical §i confidential pot spune ca rectificarea hotarului nostru la sudul Dobrogei trebuie sacuprinda o linie de la Turtucaia la Marea Neagra, dincoace de Varna"26.

T. Maiorescu catre Rege, din 20 septembrie/1 octombrie 1913) (Ministrul Bulgariei, d-I Kalinkoff,m-a intrebat ce atitudine ar avea Romania in cazul unui conflict cu Turcia, in care Bulgaria ar avea saapere drepturile conationalilor sAi, facand aluzie pe cat mi s-a parut la svonurile despre oconventie militara incheiata intre Romania §i Imperiul Otoman. I-am aspuns ca «svonurile nu suntintemeiate, a Romania nu poate uita ca ea insa§i §i-a ca§tizat independenja in lupta contra Turcilor §ica, prin urmare, daca Bulgarii, Sarbii §i Grecii, cre§tini ortodoc§i ca §i noi, vor sa lupte pentruimbunatatirea soartei conationalilor lor de sub stapanirea turceasca, Romania va pastra o strictaneutralitate, intrucat nu va fi vorba de schimbAri teritoriale>").

25 1. 1. Nistor, Recuperarea Cadrilaterului.Cu ocazia aniversarii de 25 de cmi de la anexareaDohrogei Noi, in Analele Dobrogei", XIX, vol. II, 1938, p. 138-157; vezi §i D. Tutu, Romania cirazhouiele halcanice, in Acta Mvsei Napocensis", XXI, 1984, p. 277-291; D. Preda, Romania cirazboaiele halcanice (I-11), in Magazin istorie", XXVII, nr. 7 (316), 1993, p. 13-18, nr. 8 (317), p.47-53; St. Lascu, 1913 actiune energica a Romaniei in sprijinirea asigurarii pacii europenegranItei sale ineridionale, in Romania de la Mare", HI, nr. 3-4, 1994, P. 1-4. Pentru un scurt istorical acestui contencios, vezi Merwriul Guvernului Roman asupra diferendului ronu2no-hulgar (Remis,confidential, Guvernelor celor 6 Mari Putcri §i reprezentantilor lor de la Bucure§ti, Londra §iSt. Petersburg), datat: Bucure§ti, 15/28 Fevruarie 1913 in Cartea Verde... P. 93-104 (doc. 95); pentruaceea§i chestiune, vezi §i documente bulgare incluse in volumul Izvori za istonjata na Dohrudja1878-1919, Tom 1, Izdatelstvo na Balgarskata Akademija na Naukite, Sofia, 1992 (editori J.

Popov, K. Pencikov, p. Todorov) doc. 27 (p. 38-39), doc. 32 (p. 47), doc. 35 (p. 49) §.a.

Cartea Verde..., p. 12-13 (doc. 10).

Inclina

ti

www.dacoromanica.ro

964 Stoica Lascu 8

fn ciuda pozitiei constructive §i pline de menajamente protocolar-diplomatice §i politice aguvernului roman, in ceea ce prive§te stabilirea granitei sudice, partea bulgara Incurajata §i delejerele victorii oblinute impotriva crepuscularului Imperiu otoman, dar §i pe fondul ambitiilorirnperialiste ale tarului Ferdinand I, imboldit de cave interesatii austro-ungari §i patima§ii nationali§timacedoneni bulgari nu a consimtit la o rezolvare bilaterala a chestiunii acestui hotar. Ea a admisdoar o minora rectificare de frontierk fara a include nici macar Silistra. In aceste imprejurari, lainceputul anului 1913, guvernul nostru avertizeaza ca va fi nevoit a lua sub control linia Turtucaia-Balcic, fara declaratie de razboi punere la punct §i avertisment de nailed a schimba raportul de fortein cadrul conflictului balcanic, ceea ce determina interventia Marilor Puteri pe langa Sofia de a reluatratativele §i a se arata mai realista. Se ajunge, in cele din urma, la parafarea Protocolului de laPetersburg, la 26 aprilie/9 mai 1913, prin care Bulgaria recunoa§te apartenenta la Romania a orapluiSilistra, cu o zona exterioara de 3 km27. Practic Insa de§i se prevedea §i constituirea a trei comisii delucru partenerul bulgar a tergiversat Mimic aplicarea pe teren a prevederilor Protocolului de laPetersburg. tn final, discutiile se Intrerup, la 18 iunie/1 iulie 1913, din cauza pretentiei delegatuluibulgar de a se ma.sura cei 3 km incepand de la bariera vechilor fortificatii, lasandu-se, astfel, In afaranoii frontiere cazarmile §i alte puncte importantc ale oraplui, situand in acest chip Silistra in raza deactiune a artileriei cu tragere directa bulgara!

Ca urmare a pretentiilor san-stefaniste ale tarului Ferdinand, relatiile dintre Bulgaria §i cele-lalte trtri balcanice se deterioreazd tot mai mult, cand nici nu se uscase bine cerneala Preliminariilorpacii Intre aliaji ci Turcia, de la Londra (17/30 mai 1913). i in aceasta faza a evolutiei relatiilordintre statele balcanice Romania indemna la moderatie §i realism partea bulgara, avertizand-o ca, incazul declan§arii de cave aceasta a ostilitatilor, armata romana va trece Dunarea §i va ocupa liniaTurtucaia-Balcic, pentru a o anexa definitiv"-8. Se apropia, astfel, fru-a ca ea sal fi provocat, mo-mentul pe care regele Carol 1.11 prevazuse Inca din decembrie 1912: Prevad ca alianta bulgaro-sarbanu va avea o lunga durata, ea, ca Intotdeauna, nu va supravietui victoriei comune, §i atunci, durnunwi atunci (subl. n. ) va veni ceasul Romanier29. In urma atacului armatei bulgare, la 16/29 iunieImpotriva fo§tilor aliati, reactia Romaniei care se pastrase pâna atunci intr-o pozitie de constructiva§i lucida neutralitate a fost prompt& ferma §i fàrà echivoc. La 26 iunie/8 iulie 1913 guvernul decidecurmarea ràzboiului ce ameninta stabilitatea europeana, and unda verde intrarii trupelor rornane inBulgaria, ale carei armate combilteau pe sarbi, greci §i turci. Guvernul roman a prevenit la timpGuvernul bulgar cii., daca aliaii balcanici s-ar afla in stare de räzboi, Romania nu ar putea sa pastrezerezerva ce i se impusese pana acum in interesul pacii §i s-ar vedea silita sa intre in actiune. Guvernulbulgar se arata intr-o nota a diplomatiei romane n-a crezut necesar sa raspunda acesteicomunicari. Dimpotriva §i din nenorocire razboiul a izbucnit mai intai prin atacuri faril veste

p. 132-134 (doc. 131 bis). Vezi, de asemenea, Procesele-Verbale ale Comisiei mixterotnano-hulgure pentru delitnitarea hotarului in jurul Silistrei respectiv edinta din 10/23 Tunic1913. doc. 155 (p. 155-164); §edinta din 12/25 Tunic 1913, doc. 157 (p. 165-179); edinta din 17/30Tunic 1913, doc. 163 (p. 183-186). Vezi §i lzvori na 1storifata..., p. 206-207 (doc. 197); vezi §iImportunja militara a Silistrei de azi, in G. Popa- Lisseanu, Incercare de monogralie asupra CeteijiiDrastorul-Silistra, Minerva". Institut de Arte Grafice §i Edituri, Bucure§ti, 1913, p. 238-242,precum §i I. T. Ghica, Luarea Silistrei, Tipografia Profesionala Dimitrie C. Ionescu, Bucure§ti, 1915,passim (66 p.). Vezi §i G. Markov, Dobrudjanskijat vapros na poslaniceskata konferenpfa vPeterburg (febniari-april 1913) (Problema Dobrogea" la Conferinv ambasadorilor de la Petersburg,februarie-aprilie 1913), in Dobrudja"/Varnal, 1, 1984, p. 35-45.

28 Curtea Verde..., p. 181 (doe. 161) ( Raport Maiestatii Sale Regelui, din partea Primului-ministru T. Maiorescu 13/26 Tunic 1913).

29 Apud General G. A. Dabija, Amintirile unui atapt militar roman in Bulgaria. 1910-1913,Editura Ziarului Universul", Bucure§ti, 1936, p. 161.

lInclem,

www.dacoromanica.ro


bulgare§ti contra trupelor sarbe§ti"30. intr-o altä nota, guvernul nostru tinea sa precizeze ratiuneainterventiei sale la sud de Dunke: Facand sa inaintcze armata sa pe pamant bulgar, Romania nuurmare§te nici o politica de cuceriri §i nici zdrobirea arnlatei bulgare"31. Noua situatie strategickrealizabilä prin interventia armatei romane (ciocniri propriu-zise cu cea bulgara nu au avut loc, celecirca 1200 de pierderi din partea romana datorandu-se unei cumplite epidemii de ciumk declan§ata ina doua decada a lunii iulie), determina pe Ferdinand I §i noul sau guvern la atitudini, in sfar§it, mairezonabile. intrebat de tar in ce conditii ar acccpta Romania pacea (de§i de erau §tiute de mult),guvernul nostru reitereaza poziia sa, devenità cunoscuta Inca de de la inceputul primului razboibalcanic: Granita noastra de sud sa fie Turtucaia-Dobrici-Balcic §i Romania sa participe lareglementarea noii stari de lucruri in Balcani, ceea ce ar fi o garantie de mentinere a echilibrului"3-.Astfel, pozitia de arbitru a Romaniei se impunea tot mai vadit, statele balcanice väzand in tam noastraforta care ar fi putut media, fali partinire, intreg conflictul; ele nu mai doreau era vizibil pentruincheierea pacii, sa continue vechea practica mondialà: arbitrajul Marilor Puteri, caci erau con§tienteCa' un congres european ar fi fost locul uncle le-ar sfa§ia dulaii cei marl. Ele preferau scrieAdevarul" in acele zile sa se inteleaga intre de prin mijlocirea Romanier".

Se ajunge, astfel, la desfa§urarea C'onferinjei de Puce de la Bucurevi (17/30 iulie-28 iulie / 10august 1913), al carei Trutat menliona, la art. II a noua granita romano-bulgard va porni de laDunare, din sud de Turtucaia, ca sa ajunga in Marea Neagra, la miazazi de Ecrene. E hotarat deinteles ea' Bulgaria va darama, cel mai tarziu intr-un timp de doi ani, lucrarile fortificatiflor existente§i nu va construi altele la Rusciuc, la *um la, in pàrtile intermediare §i intr-o zona de 20 kmimprejurul Ba1cicului"34.

Cartea Verde..., p. 203-204 (doc. 193). Despre problematica militaro-diplomaticarazboaielor balcanice §i rolul Romaniei, vezi Istoria militard a poporului roma (coordonatorprincipal I. Ceau§escu), vol. V, Editura Militark Bucure§ti, 1988, (respectiv, Capitolul al VIT-leaRomania in ujunul primului reizboi mondial (1912-1914). Acliunea armatei romdne In cel de-aldoilea reizboi bulcanic, p. 261-292; atitor D. Preda).

31 Cartea Verde..., p. 211-212 (doc. 206). Este vorba despre Circulura din 3/16 Tulle 1913 aMinistrului Afacerilor Strdine ciltre Legajiunile Romaniei, semnata de T. Maiorescu: Facand sainainteze armata sa pe parnantul bulgar, Romania nu urmare§te nici o politica de cuceriri §i nici zdrobireaarmatei bulgare. Actiunea militara a Romaniei e datorita in prim loc obligatiei de a procura acumteritoriului sau de peste Dunke o granita asigurata. Conflictul actual intro Statele balcanice, §i mai alesoriginea acestui conflict, nascut din intransigenta Guvernului bulgar §i agresiunea la care s-a dedat contraaliatilor din ajun, au inteirit pe Guvernul Roman in convingerea cli o granild strategica se impunea sprepartea Bulgariei, pentru a face cu pull* pe viitor relajiunile papice Imre cele cloud State (subl. n.).Aceasta granitil este linia Turtucaia-Dobrici-Balcic cu un oarccare numk de kilometri la Apus §i laMiaza-zi dupa conformatia terenului..."

32 Apud D.Tutu, op. cit. p. 288; vezi §i ibidem, p. 205 (doc. 196); vezi §i p. 213 (doe. 207)p. 222 (doe. 222).

33 Apud D.Tutu, op. cit. In acela§i context, Regele George al Greciei declara: Daca lasammarilor puteri dreptul sa se amestece in treburile noastre suntem pierduti" (apud N. Ciachir, Istoriapopourelor din sud-estul Europei in epocu modernd (1789-1923), Edit. §tiintifica §i enciclopedickBucuree 1987, p.336).

C'arteu Verde..., p. 263; vezi §i Ministère des Affaires Etrangeres, Le Traité de Paix deBucarest du 28 killer (10 Aoat) 1913 precede des Protocoles de la Conference, Imprimerie de l'Etat,Bucarest, 1913, p. 68-69; Izvori na istorilata..., p. 230-231 (doc.229). Interesant este de §tiut care-iviziunea istoriografiei bulgare asupra Dobrogei de Sud in contextul razboaielor balcanice. Potrivitaprecierilor autoarei subcapitolului Dobrudja v godinite na voiinite (1912-1918) (Dobrogca in anii raz-boaielor (1912-1918), Antonina Kuzmanova, la sfalitul secolului trecut §i la inceputul secolului nostru

,

a--

www.dacoromanica.ro

966 Stoica Lascu 10

In anii existentei in cadrul statului roman (1913-1940 cu o intrerupere in perioada august1916-noiembrie 1918, ca urmare a ocuparii intregii Dobroge de cdtre trupele invadatoare ale PuterilorCentra1e)34 in% Dobrogea de Sud a beneficiat de o atentie aparte din partea autoritatilor si a for/dorpolitice ale farii, pe masura complexitatii problemelor social-nationale §i economice din zona.Aceasta preocupare a conducatorilor Romaniei fata de Tara Noua, cum mai era denumita in epocaregiunea sudica dobrogeana, reiese cu prisosinta si din vizita regelui Carol I, in mai 1914, la capatulcareia suveranul avea sa-si exprime impresiile favorabile intr-o scrisoare adresata primului-ministrude atunci, Ion I. C. Bratianu: Nu pot indeajuns arata multumirea noastra sufleteasca pentru dragosteacu care am fost intampinati de intreaga populatie. Nu vom uita niciodata entuziasta primire ce Ni s-afacut la Turtucaia si Silistra, §i in toate satele ce le-am strabatut pana la noul nostru hotar, precum §igraba cu care veniau satenii din toate locurile cele mai departate spre a ne saluta. Aclamaliilenesfar§ite din vechea cetate a lui Mircea cel Batran, mai ales, au gasit un rasunet recunoscator ininimile noastre; dorinta Mea vie este ca acest stravcchiu ora§ gat de infloritor pana acum catevaveacuri, sa-§i redobandeasca impreund cu toata regiunea ce-1 inconjoara, stralucirea de alta dataprintr-un nou avant de propasire sub domnia Mea"35.

se elaboreaza conceptia generala a politicii romane in Balcani", conceptia ce viza acordarea unorteritorii de compensare" din partea Bulgariei, care si-ar fi extins teritoriul pe seama pierderilor Imperiu-lui otoman in partea sa europeana (Kratka istorija na Dobrudja..., p. 190); se vorbe§te despre intentiilerazboinice ale regelui romanilor Carol I, care declara ca nu numai Austro-Ungaria nu dore§te «Serbiaputernica», dar nici Romania nu poate fi de acord cu prezenta unei «puternice Bulgarib>" (Ibidem, p.193). La izbucnirea celui de-al doilea razboi balcanic, autoarea socote§te cà pentru burghezia sovinistaromana a venit momentul prielnic, de mult a§teptat, pentru atacul armat in Bulgaria", care sufera o greacatastrota nationala. Una din cele mai tragice urmari este pierderea Dobrogei de Sud" (Ibidem, p. 194).Aceeasi viziune este reluata de cave Antonina Kuzmanova si intr-o lucrare de popularizare, de miciproportii, aparuta la Dobrici, in 1992 intitulata RumansIdte predstavi za billgarsk(a harakter no

Dohrudja prez 1878-1940 godini (Conceptiile romanesti cu privire la caracterul bulgaresc al Dobrogei inperioada 1878-1940) (28 p.). Caracterul polemic al acestei brosuri este evident, autoarea lansandu-se peterenul unei propagande nationalist-bulgaristice ce depaseste conditia unui istoric impartial (vezi St. L.,Cu amiirdciune, despre...,Th Romania de la Mare", HT, nr. 3-4, 1994, p. 61-62).

34 his Autoritatile administrative romanesti isi reiau prerogativele la 9/22 decembrie 1918 (injudetffl Durostor), respectiv la 14/27 decembrieI918 (in judo]] Caliacra). La reinstalarea autoritatilorromane in Dobrogea Noua pe la uncle anului 1918, situatiunea in acest tinut era in toate privinteleafara de cea economicd incomparabil mai rea de cum am gasit-o la anexarea lui in 1913. Spiritelerazvratite. Arhivele primariilor rurale si ale celorlalte autoritati publice, distruse complet. Numai laprimariile urbane si la instantele judecatoresti (judecatorii si tribunale) se mai }Astra parte din arhivelerespective. A trebuit timp si multe osteneli pentru a se infiripa o organizatie comunala si judeteana. Inprivinta populatiei, numarul locuitorilor stabiliti in acest teritoriu era acum cu mult superior numaruluicelor aflati aci la 28 funk 1913, cat si celui existent in August 1916, data intrarii noastre in rilzboiulmondial" datorita stabilirii multor bulgari, dar si a unor greci §i armeni, refugiati din Turcia (A. NI.Pineta, C'hestiuni dohrogene. Cetdjenia in Dohrogea Nouii. Regularea proprietd(ii rurale, TipografiaGutenberg", Bazargic, 1927, p. 20-21; vezi si V. Ciorbea, Aspecte din evolutia Dohrogei de Sud incadrul Statului Roma (1913-1940), in Valori ale civilizallei romonegi in Dohrogea (coord. St. Lascu,C. Vitanos), Constanta, 1993, p. 367-368). Potrivit Tratatului de Pace semnat cu Bulgaria la Neuilly-sur-Seine (27 septembrie 1919), cele doua judete sud-dobrogene ramaneau, in continuare, in cadrul istoricdat al Statului Roman (Kratka istorija nu Dohrudja..., p. 194-196).

Apud I. N. Camarasescu, Durostorul. Expunerea situa fiunei judodui la 1 Decembrie 1914 pre-zentutd Donmului Ministru de Interne de... Prefectul Jude fului, Tipografia Ion C. Vacarescu, 1915, p. 15.

35

www.dacoromanica.ro


inu--adevar, judetele Durostor (cu re§edinta la Silistra) §i Ca1iacra36 (cu re§edinta la Bazargic,ormul care §i-a recapätat vechiul nume, statul bulgar botezandu-1 Dobrici; dupd 1940 §i-a recapatatnumele de Dobrici, a fost schimbat dupa 9 septembrie 1944 cu cel de Tolbuhin, cunoscutul marc§alsovietic, pentru ca incepand din 1990 sa se revina la denumirea de Dobrici) au cunoscut o acccntuatadezvoltare economico-sociall §i eflorescentä spiritual-nationala, o acceleratä modernizare a structu-rilor democratice, o dinamica racordare a mentalitatilor la exigentele civilizatiei europene interbelice,in contextul fertil national-teritorial al Romaniei intregite.

Dintr-un inceput, o preocupare de capetenie a statului nostru a fost intarirea caracteruluinational al Dobrogei de Sud, o regiune in care populatia romaneasca autohtona fusese serios vitregita,din punct de vedere numeric, ca urmare a unei constante politici a Imperiului otoman §1, dupa 1878,din partea Principatului Autonom Bulgar de implant= cu elemente alogene, musulmane saubulgare. Este de la sine inteles ca, dupd 1913, regatul Romfiniei nu putea ramane impasibil fata deurmarile acestui proces de colonizare in sudul Dobrogei §i, de aceea, imbundtatirea structurii etnict

36 L. Stoica, Dobrogea de Sud In contextul istoriei poporului ci Statului Roman (1913-1940),in Romania de la Mare", III, nr. 3-4, p. 6-11. Despre cele doua judete, vezi A. Al. Negoescu, P. Gh.Dimitriu, Durostor. Harta judefului, In cuvinte, prin fapte ci icoane, Silistra, 1935; V. Stroescu,Dobrogea Aloud. Pe cdile streibunilor, vol. I-V, Editura Tipografia Comerciala", Bazargic, 1924-1927 (vol. I este semnat §i de N. Pantely Stanciu); Judeful Caliacra, in Enciclopedia României, vol.

Bucurevi, 1938, p. 102-113; judetul Durostor, in ibidem, p. 183-187; cele 3 vol. ale revisteiAnalele Dobrogei", aparute in 1938, avand subtitlul Cadrilaterul. Publicafiefestivä. Dupli un pdtrarde secol: 1913-1938 de stdpdnire civilizatoare rolnemeascd; vezi §i V. Mihailescu, Progreseleeconomice ci culturale realizate fn Dobrogea sub stdpdnirea romaneascd, Editura Bucovina" 1. E.Toroutiu, Bucurevi, 1940, passim; culegerea de articole Dobrogea Romdneascd. Lucrare ingrijita deElsa §i G. Dimitriu-Serea, Editura Actiunea Romaneasca", Bucure§ti, f. a. /1940/, passim; AcadémieRoumaine, La Dobroudja (Connaissance de la terre et de la pensée roumaines, IV), Bucarest, 1938,passim (702 p.).

in cadrul Principatului Autonom al Bulgariei, partea de sud a Dobrogei a inregistrat notabileprogrese economice. in perioada pe care o studiem (1878-1912-n.n.), Dobrogea de Sud (=IujnaDobrudja) este granarul cel mai mare din Bulgaria. Se insamanteaza cu cereale aproximativ 80-90%din pamantul arabil. Se produc anual, in medic, 324 820 t cereale (15% din productia Bulgariei),valorificate cu 43,6 mil. leva. Ocoalele Dobrici §i Balcic ocupau primul loc pe Ora la productia degrail pe cap de locuitor. 0 alta preocupare a locuitorilor, o adevarata bogatie a Dobrogei de Sud estecreverea animalelor. Venitul general in anul 1910, referitor la creverea vitelor, se evalueaza la 20,8milioane leva, dar numai o parte din animale §i produse animaliere se valorifica. Crearea acesteiproductii imense pentru timpul acela, nave condilii prielnice pentru dezvoltarea industriei deprelucrare. Din cauza unui §ir de motive cu caracter intern §i international aceasta industrie deprelucrare se realizeazd intr-un ritm lent. in sfera industriei de prelucrare, in anul 1888 este antrenata7,9% din populatia activa. Pana la inceputul secolului se profileaza o tendinta de mic§orare a partilorprocentuale, dupa care incepe mal-irea progresiva. Diminuarea numarului de persoane active inindustria de prelucrare se datoreaza falimentului unui mare nutria,- de me§te§-ugari de la sate. Apar lainceputul secolului XX primii pa§i in dezvoltarea industriei de fabrica. Sunt deschise cateva morimodeme la Balcic, Dobrici, Silistra §i un numar mare de mori care foloseau forta aburului, uncledeschise la sate. Se mareve productia §i exportul fainii. in ora§e apar, de asemenea. cateva fabricitextile, turnatorii, fabrici de tutun §i de prelucrare a lanei. Sunt bine dezvoltate croitoria, cizmaria,fieraria, cojocaria, prelucrarea lemnului §i altele. in ajunul razboiului balcanic sunt formate mai multecooperative me§te§ugarevi. Se dezvolta dinamic comertul §i sistemul bancar, care treptat capatá unaspect de concentrare §i centralizare" (apud Kratka istorija na Dobrudja..., p. 166-167).

www.dacoromanica.ro

968 Stoica Lascu 12

prin incurajarea stabilirii aid a romanilor, a constituit o actiune prioritara, de insemnatate nationala37.Ca urmare, dupa primul rAzboi mondial se contureaza, treptat38, un sustinut program legislativ sieconomic ce prevedea improprietarirea familiilor de romani (regateni, din provinciile reunite in 1918sau romani macedoneni) in cele data judete. Primii improprietariti sunt, incepand din1925, aromaniidin Macedonia greceasca, si1ii a-§i parasi, unii dintre ei, caminele in urma unor imprejurari istoriceingrate, determinate de masivul schimb de populatie intro Grecia §i Turcia, la inceputul anilor '20,cand sute de mii de greci sunt adu§i din Asia Mica in Macedonia, reducandu-se, prin aceasta stabilire,

in chip dramatic, posibilitatile de subzistenta a multora dintre familiile romanilor macedoneni; caurmare, spre a putea supravietui economic §i national, reprezentanti ai lor fac repetate apeluri &areautoritatile romane sprc a-i primi in Tara, ajungandu-se, astfel, la stabilirea lor in cele doua judetesud-dobrogene, in perioada 1925-1933: de atunci ( din 1925 n.n. ) incepe o noua era pentru ei, intoata acceptiunea cuvantului; Ii s-a faurit un ideal national si politic cu contur precis; Ii s-a creat uncamin stabil, o patrie incadrata in insIsi eternitatea duratei poporului romanesc scria in 1935avocatul Vasile Th. Mu§i, unul dintre fruntasii romanilor macedoneni stabiliti in Regat din carefiino lor a fost rupta pentru ca, dupa un indelung calvar al soartei, sA poata ajunge la acest liman deadevarata izbAvire"39.

Corespunzator, legiuitorul roman a prevazut stabilirea in cele douA judete, in proportii egale,§i a romanilor din alte parti ale Tatii, astfel ink in Dobrogea de Sud s-a creat o veritabila sintezaromaneasca in fertilii ani interbelici, cu deosebire in localitatile rurale unele intemeiate de catre noiiimproprietariti (precum Fra§ari, Gramostea, Regina Maria cartier, azi, al oraplui Balcic), adevarate

37 I. Dobrbgeanu, Statul iwstru ci politica de Intarire a romanismului in Dobrogea de Sud, InRomania de la Mare", HI, nr. 3-4, 1994, p. 19-29; Val. Ciorbea,op. cit..

Cunoscutul istoric bulgar Pear Todorov autorul unei documentate carti apArute la VelikoTarnovo in 1982, intitulata Agrarnite otnwniia v lujna Dobrudja 1878-1944 (307 p.) comenteazaaceasta neimplicare ab initio a statului roman in termenii urmatori: incercari de colonizare indomeniul agriculturii se fac Inca in anii primei anexari (1913-1916). Pe pamanturile de stat bulgare§ti§i alte parnanturi confiscate incepe stabilirea unui numar de coloni§ti Orani fara 'Arrant, veteranidin razboiul 1877-1878 §i transfugi (sic!) din Transilvania. Numarul lor este insa mic. Ei sunt lAsati §ifara credite sau a,lt ajutor, iar picati intr-o Ora ostila lor prefera sa se intoarca. Iata de ce, activitateaguvernului in aceasta privinta este supusa unei critici dure de cave §ovini§tii (sic!) romani. Astfel, P.Savel intr-un articol special (intitulat Improprietdririle Acute de Ministerul Domeniilor, publicat inViata agricola", in 1916 n.n.) recomanda sà se elaboreze un plan complex pentru colonizareaDobrogei de Sud (subl. n.)" (P. Todorov, op. cit., p.I8).

39 V. Th. Mu§i, Un deceniu de colonizare In Dobrogea Aloud, 1925-1935. Lucrare publicatasub auspiciile Soc. de Cultura Macedo-Romana, Tipografia cartilor biserice§ti, Bucure§ti, 1935, p. 3.Vezi §i General I. VI Adescu, Cadriluterul. Ce este ci ce trebuie sä fie. Colonizarea ci nafionalizarealui, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea junA", Constano, 1927, passim; I. Iavorschi,Colonizarea in Romania, in Buletinul Institutului de Legislatie Agrara", 11, nr. 2, Noiembrie 1937,p. 1-156; Const. Noe, Colonizarea Cadrilaterului, in Sociologic Romaneasca", HI, nr. 4-6, Aprilie-Tunic 1938, p. 119-158; A. N. Pineta, Chestiuni dobrogene. Cetilfenia fn Dobrogea Nouci. Regulareaproprietäjii rurale, Tipografia Gutenberg", Bazargic, 1924, passim; St. T. Hagigogu, Emigrareaaromailor ci colonizarea Cadrilaterului, Tip. Romane Unite, Bucure§ti, 1927, passim (40 p.); N.Cusa, Macedoromaii pe vilile istoriei, Editura Europolis, Constanta, 1990, p. 35-48; St. Lascu,A romaii catalizatori ai revigoreirii nalionale, straferi ai Statului Roma la granita dobrogeanii, inPicurarlu de la Pind", I, nr. I, mai 1994, p. XI-XV (Supliment al revistei Romania de la Mare", III,nr. 3-4, 1994).

38

www.dacoromanica.ro


sate-model, sau General Dragalina, Ezibei, Cusuiul-din-Vale, Regele Mihai s.a. Se poate spune, inperspectiva timpului, ca eforturile legislative, financiare i materiale ale statului pentru crearea deconditii optime improprietaritilor au dat, in cele din urmA cu toate serioasele neimpliniri, inerente inasemenea situatii rezultate dintre cele mai frumoase, intregul proces fiind perceput de fortelepolitice i opinia publicA ca o necesitate economicA i socialA de interes superior national. Dadne-am intreba: care este problema cea mai urgenta i cea mai vitala in momentul de fata in Dobrogea

spunea in 1939, intr-o conferintA publica, impatimitul dobrogean care a fost geograful ConstantinBrAtescu , am raspunde sovaire: colonizarea Cadrilaterului cu Romani! SA nu uitam! SA fimcolonizatori! Ne-o strigA patriotii i carturarii acestei tan, dar ne-o comanda de dincolo de mormantumbra marelui Rege Carol 1, care ne cere ca mostenirea ce ne-a lasat-o sa o desavaqim, spre maimarea glorie a Dinastiei Sale"4). Din pAcate, cursul istoriei sud-dobrogene a fost dramatic insangeratin vara-toamna anuhii 1940 astfel Inca acest proces de esentà civilizatoare a statului nostru, prinimproprietarirea cu romani, este brusc intrerupt. Pana atunci, pe baza Jurnalului Consiliului deMinivri din 13 iunie 1925 si a unor legi speciale promulgate in anii urmatori41, fuseserAimproprietarite in Dobrogea de Sud circa 20 000 de familii, cu loturi de marimi varitabile 5,10 sau15 ha (fostii militari beneficiau de loturi tip mai mari de 25 sau 75 ha). Pe ansamblul celor douajudge, situatia se prezenta astfel: in Caliacra au fost improprietariti 11 406 capi de familierespectiv. 7 500 familii din Vechiul Regat, 2 500 de romani macedoneni, restul din Banat si Ardeal;s-au construit in mediul rural 4 500 locuinte pentru co1onisti" cum erau apelati in limbajul epociinoii improprietariti4-. In judetul Durostor din cei 8 390 capi de familie improprietkici. un numAr de3 500 proveneau din Macedonia greceasca; aici se inAllaserA 2 300 de locuinte4'.

40 C. Bratescu, Dobrogea Regelui Carol 1 fi colonizdrile Dobrogene, in Analele Dobrogei",XIX, vol. III, 1938, P. 101.

41 Val. Ciorbea, op. cit.; Kratka istorija na Dobrudja..., p. 197-204; P. Todorov, Agrarniteotno§vnija v hijna Dobrudju 1878-1944, Veliko Tarnovo, 1982, passim (vezi i recenzia lui J. Popov,in Dobrudja", 1/Varna/, 1984, P. 128-134: Cap. III cu titlul Relafiile agrare In timpul monarhieidin Romdnia (1919-1940) are examinari foarte interesante caci pentru prima data este facuta analizaiii detaliu a pozitiei social-economice a taranimii bulgare si a celorlalte populajii locale in timpulocupatiei romane a Dobrogei de Sud. in primul rand se face caracterizarea regimului carefunctioneaza in acel timp in Dobrogea. Procedeul folosit, pe care autorul II arata, are scopul sdconstrOngd populalia bulgaril sO se inute In Bulgaria ci sd se slitheascd pozifia hulgarilor carerdinan in aceustii regiune (subl. n.). intr-adevar, politica romanilor de deznationalizare a reusit, darnu in totul. in 1919-1940, in Bulgaria se intorc 35 000 de bulgari, parasind bunurile bor. in anii '30,se evacueaza 87 000 turd, 26 000 tatari, tigani i alte nationalitati. in momentul in care autorul relevaidea oligarhiei rornane comenteaza, in continuare recenzentul , colonizarea in Dobrogea de Sud(situatie asemanatoare cu cca din Nord) cu populatie romana, el adurià material care dovedesteinstalarea multor colonisti romani. Dupa 1925, pe pamantul care a fost luat de la fostii localnici, s-auinstalat 76 600 colonisti din Macedonia greaca si din Tara. Pentru ei se fac multe facilitati suntscutiti, pentru o perioada limitata de timp, de impozite; li se ofera creditele de care au nevoie:populmia bulgarA este obligata sa le construiasca casele (sic! n.n.) etc. Asa s-au facut importanteleschimbari etno-demografice, cu forta. atunci cand populatia bulgara a fost impinsa de colonistiiromani si apasata de structura administrativ-politienista.

In al doilea rand, autorul analizeazA esenta politicii agrare romane. Cu argumente puterniceeste aratata nazuinta Romaniei de a ocupa cat mai mult din pamantul cultivat in scopul slabiriieconomice a populatiei bulgare i pentru reusita romanizarii in regiune". Etc. ).

42 -In presa romaneasca interbelicA din Capitala, din Constanta, Bazargic Silistraproblematica colonistilor" in Dobrogea de Sud este permanent prezenta; se oferA solutii, suntinserate apeluri asa cum este, de pildA, cel semnat de Gh. Murnu, profesorul universitar i membrual Academiei Rornane. (Romanul"/Silistral, V, nr. 42, 30 Septembrie 1932, p. 1).

43 Despre asezarile colonistilor", vezi i Fl. Florescu, Cusuiul din Vale. 0 colonie de romdnitimoceni din Cadriluter, in Sociologic Romaneasca", HI, nr. 4-6, Aprilie-lunie 1938, p. 170-180; S.

fard si

9

www.dacoromanica.ro

970 Stoica Lascu 14

Vika publicA cunoa§te, in perioada 1913-1940, caracteristicile proprii societkii romAne§ti, aleregimului parlamentar pluripartit specific monarhiei constitutionale. Sunt infiintate in cele douS judeleorganizkii ale partidelor nationale44, influenta cea mai mare avAnd-o (liderulnecontestat al lor in Durostor a fost dr. Ta§cu Pucerea, ani indelungati prefect sau primar) §i national-tArAni§tii (§eful organizkiei din Caliacra a fost, in anii '30, Grigore Gafencu); dintre celelalte formaliunipolitice, cea condusA de dizidentul Gh. I. BrAtianu se va remarca prin insistenta cu care §eful acesteia vasustine interesele romAnismului in cele douà judete. La randu-le, vika culturalà, inv'StSmAntul §i

spiritualitatea ortodoxA se vor afirma cu notabile rezultate in devenirea moderns a Dobrogei de Sud.Astfel, in ora.}ele de re§edintA ale celor cloud judete fiinteazA cunoscute institulii liceale in Durostor,douA licee rornAne§ti, altele douii bulgare §i un liceu comercial , alte §coli: un gimnaziu mixt, 205 §coliprimare §i 95 de grAdinite. in judetul Caliacra douA licee romAne§ti, douA licee bulgAre§ti, douSgimnazii bulgare§ti, 205 §coli primare §i 91 grAdinile45. Apar, de asemenea, numeroase publicatii4ñ. cuimpact atat de important in intarirea caracterului civilizator §i modelator de con§tiintS nationalA §i culturAgeneralA asupra locuitorilor sud-dobrogeni precum Cadrilater" (1936), Dobrogea Culturalr (1930),Dunarea" (1923-1925),invkkorul Durostorean" (1931-1932), Actiunea RomAneascr (1926-1931),RomAnul" (1928-1940), Viitorul Silistrei" (1920-1938), Tara lui Mircea"47 (1935-1940) §.a. - toate la

Ludescu, Cokmigii din furul Cupului Caliacra, in ibidem, III, nr. 10-12, Octombrie-Decembrie1938, p. 522-528; M. Cernea, Atmageaua-Tilteireascii. 0 colonie de meglenifi din Cadrilater. inibidem, III, nr. 1-3, lanuarie-Martie, 1938, p. 181-189; V. Th. Mu§i, Cum s-a intemeiat Frawi, inTribuna românilor de peste hotare", IV, nr. 1-2, Ianuarie-Februarie 1927, p. 6-12; Const. Noe,Afezari romanevi din fudeful Durostor, din Tara Nour, I, nr. 6, Mai 1933, p. 86-94; Em. Bucuta,Un sat de colonivi: Cusuiul din Vale, in Tara lui Mircea"/Silistra/, III, nr. 50-51, 18 martie 1937. p.2; P. Di mitriu, Opere romeinevi pgospodàreti In Durostor, in ibidem, IV, nr. 70, 1 iunie 1938, p. 1;N. M. Popp, Lucrarile Congresului de geogrufie din Buzargic (27-30 Mai 1939). I. Darea de seam('general(' a Congresului, in Buletinul Societkii Regale RomAne de Geografie", Tomul LVIIT, 1939,p.145-165.

44 Vezi Val. Ciorbea, Organizafii din Dobrogea de Sud ale partidelor politice (1918-1938). inRomAnia de la Mare", III, nr. 3-4, 1994, p. 40-42.

Vezi N. Bardu, Preocupdrile Statului Roman, ale slujitorilor ccolii privind dezvoltareainv(Vmantului In fudefele Durostorci Caliacra, in ibidem, p. 44-45.

Vezi, V. Corche§, Din istoricul publicafillor culturale sud-dobrogene, in ibidem, p. 46-47;Idem, Dobrogea de Sud", in Tomis", XXVIII, nr. 10 (283), octombrie 1993, p. 6; Liliana Lazia,Literatura in Dobrogeu de Sud,in Biblion" /Constanta/, I, nr. 2, 1993/ II, nr. 1, 1994, p. 5.

47Este cel mai documentat ziar ce a apkut la Silistra in perioada februarie 1935 - iunie 1940.

Fondat de P. Dimitriu §i N. Grigorescu, bogat ilustrat, reprezintA o valoroasa sursA documentarAprivind cunoverea epocii, respectiv a Dobrogei de Sud §i, mai ales, a judetului Durostor. Are paginiintregi rezervate invAtSmAntului (de pildS, C. Catan, Doudzeci de ani de Koaki romaneascd IiiDurostor, in Tara lui Mircea", II, nr. 21, 22, 23, 31 decembrie 1935 - 1 ianuarie 1936. p. 10: poeziabun invalatorilor dobrogeni, de Al. Bunescu-Mahmudia, in ibidem, I, nr. 12-13, 1 iulie 1935; nr. 11,din 16 iunie 1935 este Editie specialei, fiind Numar inchinat Asociatiei invkkorilor"), culturii sud-dobrogene §i nationale (vezi D. Faur, Interview cu domnul Tudor Arghezi. Despre roman, bilete depupagal" S. S. R. scriitor ci presa provinciala, in ibidem, 1, nr. 9, 15 mai 1935; Cella Ceornea,Maestrid George Georgescu ne vorbepe. Muzica noastrei In slrãin0tate. Perspectivele muziceiromanevi, in ibidem, I, nr. 12-13, 1 iulie 1935, p.2). Multe numere contin Pugina cultural(' in caresunt inscrate rccenzii, comentarii §i creatii literare originale. Ziarul abordeaa de asemenea, problemeprivind edilitatea Silistrei, urbanismul, nevoile agriculturii in regiune, militeazA pentnl accentuareaprocesului de romanizare (vezi, de exemplu, Pericol nufional! Suntem toleranfi sau inconvienli?, inibidem, 1, nr. 2, 25 februarie 1935, p. 1; Iridenta Dobrogea" la lucru, in ibidem, 1, nr. 15, 30 august1935, p. 4; Indräsneala iredentipilor bulgari!, in ibidem, II, nr. 36. 12 iulie 1936, p. 4: 1. Tanase,

46

naponal-libcralii

-

-

an

www.dacoromanica.ro


Silistra. in Caliacra, respectiv la Bazargic - apar de asemenea importante publicatii - CurierulCaliacrei" (1923-1926), Straja Cadrilaterului" (1936-1938), Cuvantul Nostru" (1928-1930),Legionarii" (1929-1936) (in ciuda titlului, nu era decat un ziar ce milita pentru apararea intereselornoilor improprietariti, facand apel la virtutile legionarilor romani colonizati in aceste locuri49), Patria"(1930), Buciumul" (1930-1933), Caliacra" (1924-1926), Sentinela Romana" (1926-1940), CaminulNostru" (1934-1939), Frontiera" (1934-1936), Semanatoml" (1931-1939), Dobrogea de Sud"(1937)"; de un interes aparte este gazeta Viata Deliormanului", aparuta in 1939-1940 in comunaRacari, judettil Caliacra, iar apoi, pana in 1944, la Bucure§ti sub titulatura Dobrogea Romaneasca"51.

Macedonenii Fn Cadrilater. Un Apel, in ibidem, IT, nr. 42, 15 noiembrie 1936, p. 2; 1. Daut, Lupta ciacriunea romdneascii pentru nafionalizarea Cadrilaterului!..., In ibidem, IV, nr. 72, 1 iulie 1938, p.2). Fapt remarcabil, acest periodic, cu caracter de ziar, rezerva spatii importante cunoverii istorieitinutului dintre Dunare §i Mare, popularizarii trecutului acestuia (vezi, de pilda, Pr. A. Bratianu,Evanghelizarea Fn Scyfia Minor, in ibidem, I, nr. 15, 30 august 1935, p. 2; Dr. P. Papahagi, Insem-ndtatea nwnumentelor arheologice ci numismatice, in ibidem, I, nr. 17-18, 20 octombrie 1935, p. 3;P. Florentiu, Pilmemtul dobrogean §ilegdtura sa cu restul plimatului romdnesc, in ibidem, IT, nr. 42, 15noiembrie 1936, p. 3; Dobrogea romemeascil. Oprecizare a societdfii culturale Timoc", in ibidem,V, nr. 77, 9 aprilie 1939, p. 4; Dobrogea románeascii. Frumusefile naturale ale Dobrogei". Con-ferinfa d-lui Prof. Univ. I. Simionescu la Fundafia Carol I, in ibidem, VI, nr. 87, iunie 1940, p. 2).

A aparut in perioada 10 ianuarie 1937-17 mai 1938, avand subtitlul Ziarul Coloni§tilor,pus sub conducerea unui Comitet". Trateaza chestiuni specifice cu care se confruntau noii impro-prietariri; editorialul primului numar se intituleaza Legitima apiirare: Nevoia nasce organul. Nevoiade aparare nasce ziarul coloni§tilor" intitulat Straja Cadrilaterului". Colonistul roman, lasat ladiscretia administratici §i politicienilor, este oropsit. (Legitima aptirare, in Straja Cadrilaterului",nr. 1, 10 ianuarie 1936, p. 1). Director al ziarului a fost G. Ionescu-Nica, frunta§ al romanilorimproprietariti in Dobrogea de Sud.

49 Ziarul avea ca subtitlu Organ nationalist saptamanal", proprietar era A. Constantinescu, iardirector - Cola G. Ciumetti.

5° Vezi V. Corche§, O. cit. A fost cea mai prestigioasa revista de cultura sud-dobrogeana,alaturi de Dunarea" (aparuta la Silistra in perioada 1923-1925, sub conducerea profesorului PericlePapahagi), remarcandu-se in epoca, de§i nu a aparut deck in 5 numere, in perioada februarie-octombrie 1937; director profesorul Radu Rucareanu.

51Publicatia Apare lunar sub ingrijirea d-nei Elsa Dimitriu-Serea, Licentiata in Geografie" §i

avea drept subtitlu Indreptar de via fd plugäreased dobrogeanii ci de ridicarea satului Rdcari-Caliacra. Drept motto avea inscriptionat Muncd, economie, tradifie, romilnism. De asemenea, prinschimbarea denumirii, din 1941, in Dobrogea Romaneasca", dispar subtitlul §i motto-ul, aparand, inplus, precizarea Conducerea: G. Dimitriu-Serea". in cuprinsul celor 78 de pagini, cat insumeazaaparitiile (ultimul numar - februarie 1944) sunt inserate articole §i materiale istorice §i comemorativeintinse, avamd drept problematici apararea intereselor improprietaritilor in Dobrogea de Sud,relevarea istoriei acestui tinut. Multe materiale sunt semnate de personalitati oficiale, administrative§i guvernarnentale. Cele patru pagini ale numarului inaugural (august 1939), de pilda, contin doardouà materiale - Elsa §i G. Dimitriu-Serea, Dobrogea, fara soarelui rdsare..., o sintezil istorico-geografica (Notele noa.stre brodate modest, cu gandurile cele mai frumoase, pot sluji §i celor pe cariii intereseaza «tam soarelui rasare»..."), punctata, in final, cu 12 dintre Nevoile Dobrogei", ultima.,nevoie" fiind Mai presus de toate este nevoie de colonizarea provinciei cu elemente muncitoareromanqti, sirmindu-se lipsa bratelor"; celalalt material este semnat de prof. dr. Oct. Marculescu,Impresii asupra oraplui actual, Cavarna. Tata §i alte articole: G. Dimitriu-Serea, Indatoririle cidrepturile colonicti1or. Noua lege de colonizare (Viata Deliormanului", II, nr. 7, iulie 1940, p. 1-2);Const. Bratcscu, Ce este Dobrogea (ibidem, II, nr. 8-9, August - Sept. 1940, p. 1); Idem, Ronuinii ci

48

I,

-

-

www.dacoromanica.ro

972 Stoica Lascu 16

In ceea ce prive§te dezvoltarea economica52, industria era slab dezvoltata, doar prin mori,ateliere de reparatii, fabrici" de produse zaharoase, ateliere de covoare, fabrici de uleiuri; numarullucratorilor in intreprinderi mai mari nu trecea de 200 in ambele judeW3. Principala ocupatie alocuitorilor era, fire§te, agricultura, profilata pe cultivarea cerealelor (o treime din de o reprezenta,prin suprafala, porumbul), precum §i pe cre§terea animalelor, in special a oilor; in Caliacra erau, in1935, 266 000 ovine, iar in Durostor 213 000.

De un interes aparte in randurile publicisticii, ale opiniei publice §i personalitkilor cultural-artistice s-a bucurat Coasta de Argint54, portiunea Litoralului Dobrogei de Sud (respectiv, a jud.

Bulgarii (Ibidem, p. 2); G. Dimitriu-Serea, Dobrogea. Regim juridic (ibidem, p. 3-4); prof. dr. Oct.Marculescu, Relafii de ceillitori ci cercetiltori strdini asupru populafiei Dobrogei (DobrogeaRomaneasca", nr. 1, Tanuarie 1944, p. 1); I. Micu, Abrittus (ibidem, p. 3); Pr. Dim. Radulescu-Condruz, Noul Episcop al cetdfii Tomisl I. P. S. S. Chesarie Paunescu/ (ibidem, p. 3); revista publica,de asemenea, articole semnate de Tr. Savulescu, I. Simionescu, G. Ionescu-Si§e§ti, G. Netta.

52 Vezi Prof. C. Budeanu, Ing. Alexandrina Petrescu, Realizdri tehnice ci economice In Cadri-lateral dobrogean, in Analele Dobrogei", XIX, vol. IH, 1938, p. 43-52; V. Morfei, Organize' fia decredit a Dobrogei sudice, in ibidem, p. 28-42; vezi §i M. Moise, Aportul finantelor la nwdernizareaDobrogei de Sud, in Romania de la Mare", HI, nr. 3-4, 1994, p. 43. Potrivit istoriografiei bulgare,Politica economica a cercurilor conducatoare romane§ti are ca scop transformarea Dobrogei de Sudca anexa cu materii prime pentru Romania. Acest fapt contribuie la agrarizarea regiunii. Industria deprelucrare nu numai ca nu progreseaza, dar apare §i tendino de mic§orare absoluta §i relativa anumarului de persoane active ocupate. In anii interbelici in Dobrogea de Sud nu este construitä nici ointreprindere industriala cu capital romanesc. intr-o situalie pulin mai bung se afla Dobrogea de Nord.Continua eforturile pentru dezvoltarea portului constantean, fapt care u§ureaza construirea unor noiintreprinderi industriale, in principal de preluarea petrolului" (apud Kratka istorija nu Dobroudja...,p. 201). In fapt, Insà, cele douà judeo au capatat o importanta dezvoltare tehnico-economica subimpulsiunea administratiei romane§ti §i in cadrul economiei noastre generale" (Prof. C. Budeanu, Ing.Alexandrina Petrescu, op. cit., p. 43), intre realizari numarandu-se refacerea §i pietruirea de §osele,construirea cad ferate Cobadin-Bazargic (80 km), construirea aeroporturilor de la Bazargic §i Balcic,amenajarea portului Balcic, instalarea a peste 600 km de linii telegrafice, construirea de uzineelectrice la Bazargic, Silistra §i Balcic etc. Eforturile investitionale ale statului roman s-au concretizatin frumoase realizari, precum Palatul Administrativ, sediul Sucursalei B.N.R., Spitalul judelean,Depozitul de fermentare C.A.M, cladirea Liceului de baieti §.a. din Bazargic. In ceea ce prive§tedezvoltarea industrialä §i comercialà, se remarca un efort viu, continuu, din partea autoritatiloradministrative §i ale intreprinzatorilor particulari; astfel, numarul intreprinderilor industriale a crescutspectaculos de la 430 in 1914, la 2 368 in 1930; forta motrice instalata pentru industria Dobrogei deSud se ridica la 5 500 CP, din care circa 85% pentru ramura alimentara.

53Vezi C. Filipescu, Agricultura In Dobrogea Noud, in Analele Dobrogei", XIX, vol. HI,

1938, p. 1-27.54Existä in ora noastra un /Mut de o frumusele de basmu. Avem o fereastra deschisa spre

feeriile Orientului, fereastra prin care pana acum nu au privit deck pictorii no§tri §i artista de oinjelegere atat de subtila a frumusetilor naturii, care e M. S. Regina. Avem mica noastra Riviera" sauCrimeie", Abazia noastra, pe care cei multi nici nu o banuiesc. Un crarnpeiu de Mediteranaincrustat in modestul nostru iarm de mare , plin de pitoresc al reliefului, imbibat de atata lumina §iculoare cat nu poate cuprinde paleta celui mai zvapaiat pictor, §i cat nu poate imbina nici eel maidelicios covor oltenesc sau basarabean. Un mic raiu, in care realitatea e ark de apropiata de vis, in catajunge sa traie§ti in el doua-trei zile ca sà inchizi in suflet una din cele mai incantatoare amintiri pecare le poate da o viata. Acest tinut romanesc, admirabil §i atat de pulin cunoscut, este Coustu de

www.dacoromanica.ro


Caliacra) care incepea de la Capul Caliacra §i mergea spre sud, circa 100 km; aici, langa Balcic §i-ainaltat Regina Maria cunoscutul Palat Regal, un cochet colt de taina numit Cuibul Linistei (respectiv,Tenha-Juvuh). Nu putini au fost turistii, in perioada interbelica, care TO faceau un scop din a vizitaCoasta de Argint a Romaniei, dupà cum la Balcic au poposit cei mai de seama pictori ai vremii, atraside peisajul inconfundabil al zonei. Balcicul incearca sa ajunga o statiune balneara de Mare, la fel cuMarnaia, cu Carmen Sy lva §i cu Mangalia. 0 parte din suta de mii de turisti marini, trimi§i in fiecarean de Romania continentala spre tärmul cu valuri, nimereste si aci. Sunt inca in numar mic, dar destulca sa dea §i sä mentina aceasta trasâtura de tinerete orasului de batrane amintiri istorice si de minegeologice" consemna realitatea anului 1931 scriitorul Em. Bucuta in cea mai eleganta, credem,revista romaneasca a epocii, mai ales sub aspectul graficii, Boabe de Grau"55.

Intreaga dezvoltare economico-socialä, vadit in ascendenta, §i intarirea caracterului romanescal regiunii tot mai generalizat si el, de pilda, ponderea populatiei de origine romana in Dobrogea deSud creste de la 14,7% in 1928 (50 000 persoane), la 29% in 1938 (108 000); in aceeasi perioadabulgarii reprezentau aproximativ un procent constant 40%, respecti 133 000 in 1928 §i 150 000 in1938; in schimb elementul turco-tatar va scadea, de la 137 000 (40,6%) in 1928, la 97 000 (26%) in1938 sunt fenomene si procese istorice pozitive a caror evolutii sunt brusc intrerupte in anul 1940.

Acum, in nefasta vara a sfartecarii teritoriului national al Regatului Roman, revizionistii bul-gari se alatura §antajului international la care era supus acesta, silindu-1, in acele imprejurari tragice,sa accepte cedarea celor douà judete sud-dobrogene. Prin Tratatul ronzi.bw-bulgar, semnat la Craiovala 7 septembrie 1940 dupa ce la sfarsitul lunii iulie minisu-ul Reichului la Bucuresti comunicaseguvernului roman ca Fiihrerul socoteste retrocedarea Dobrogei de Sud in granita din 1913, inclusivSilistra §i Balcicul, ca o solutie loiala §i care trebuie acceptatr" (si parafat de generalul I. Anto-

Argint" (G. Valsan, Cousta de Argint. Extras din Buletinul Soc. R. R. de geografie", Atelierelegrafice SOCEC & Co, Soc. Anon., Bucure§ti, 1926, P. 3); referindu-se la notatiile de mai sus,geograful Dobrogei, C. Bratescu, comenteaza sarcastic; In zadar am incercat, cu toata bunavointa, sapot compara aceasta coasta, rava§ita barbar, cu aspectul unui odelicios covor oltenesc». Daca si laBalcic existä o platforma (= forma plata, neteda, turtita, de terasä), atunci falsificarn deadreptulnotiunea de platforma" (C. Bratescu, Contributiuni la cunoafterea Coastei de Argint" fi a Will-Fdrii-larnd" (Butova), in Analele Dobrogei", XVIII, 1937, p. 29); vezi §i T. Lepsi, Cousta de Argint,in ibidem, V-VI, 1924 si 1925, p. 91-138; I. Lo lu, Coasta de Argint in legende, in Ibidem, XIX, vol.

1938, p. 38-5 1 (Pagini literure); Laurentia T. Baca lbasa, C'e este i ce-ar trebui sä fie Coustu deArgint". Frumusetile i hogäjiile Dobrogei necunoscute fi neexplorate, in ibidem, IX, vol. II, 1928,p. 45-56; vezi, de asemenea, Regina Maria, Cum um ujuns la Tenha-Juvah, in ibidem, p. 1-4 (sensibileseu memorialistic, in care regasim imprejurarile cunoa§terii Balcicului §i ale construirii Cuibuluisinguratic" .,o casa alba, modesta, cu acoperi§ul plat, in armonie cu atmosfera dimprejur").

55 Apud Enciclopedia Romdniei, vol. II, Bucure§ti, 1938. p. 108, vezi si Zoe Epure, Cousta deArgint in paginile revistei Analele Dobrogei", in Romania de la Mare", III, nr. 3-4, 1994, p. 48-50.Vezi. de asemenea, culegerea de texte (fragmente) privind aceasta parte a Dobrogei de Sud Coustude Argint a Romdniei. Descrieri, vederi, note ci menwrii privitoure la importan(a ucestei Coaste cipunereu ei in vuloare, Tipografia Carageale", Bucure§ti, 1930, passim (48 p.).

56 Apud M. Musat, Drama Romaniei Mari, Edit. Fundatiei Romania Mare, Bucuresti, 1992, p.116. Istoriografia bulgara releva aportul si rolul Uniunii Sovietice, a celorlalte mad puteri ale timpului infortarea, practic, a României de a ceda partea de sud a Dobrogei. Astfel, dupa ultimatumul sovietic diniunie 1940. se intensifica presiunile asupra guvernului roman, raliindu-se santajului si Germania.Actinnile Uniunii Sovietice creeaza conditii objective pentru incheierea favorabila a actiunii bulgare cuprivire la problema dobrogeana. Deosebit de puternica si influenta devine cartea rusa". Diplomatiibulgari vorbesc deja despre posibilitatea ca Bulgaria sa primeasca Dobrogea de Sud ca un cadou din

III,

www.dacoromanica.ro

974 Stoica Lascu 18

nescu la 10 septembrie) se proceda, totodata, la schimbul obligatoriu dintre supu§ii romani de

origine etnica bulgara din judetele Tulcea §i Constanja i supu§ii romani de origine etnica romana dinjudetele Durostor §i Ca1iacra"57. Tratatul de la Craiova are 7 articole, un Protocol referitor la art.

(Anexa A), care precizeaza tra.seul noii frontiere, un Acord privitor la modalitkile de evacuare qi de

transferare a teritoriului (Anexa B), o Declarafie prin care se aduc precizAri art. IV al amintitului

Acord, cele doua inalte Parti Contractante angajandu-se sa ia toate masurile practice, pentru caoperatiunile de evacuare §i de transfer sa decurga in buna ordine §i Fara incidente", un A cord privitor

la schimbul de populafiune romthu i bulgard (Anexa C), compus din 15 articole", un Acord.financiar (Anexa D), o Notd cuprinzand caracteristicile farurilor de la Sal) la si Caliacra, precum qi

actlea ale Radio-farului de la Caliacra, precum §i §ase scrisori" schimbate intre pre§edintii celor douà

delegatii (Svetoslav Pomenov, respectiv Alexandru Cretzianu). in total, potrivit statisticilor, auparasit cele douà judete sud-dobrogene circa 100 000 de romani (respectiv 23 173 familii, dintre care

18 760 detineau gospodarii in mediul rural), autoritatile romane evacuandu-le in jud. Constanta

(11 124 familii), jud. Tulcea (7 017 familii), in Capitala (641 familii), in jud. Suceava (632 familii),jud. Ilfov (576 familii), jud. Radauti (363 familii), jud. Romanati (188 familii) §.a. Corespunzkor,potrivit intelegerilor din Tratat §i anexele sale, au parasit judetele Tulcea §i Constanja circa 15 000familii de bulgari, insumand 61 000 persoane60.

mainile Uniunii Sovietice". Acestea sunt personal imparta§ite de regele Boris al iff-lea fata de mini§triplenipotenOari german §i Italian ca Uniunea Sovietica aproba pretentiile bulgare cu privire la Dobrogeade Sud §i cà va sprijini aceasta cauza la o viitoare conferinta internationalà. La 13 august 1940, in ziarulPravda" §i in ziarul Izvestia" stea exprimata pozitia categorica a guvernului sovietic in ceea ce prive§tejustelea cererilor bulgare pentru realipirea Dobrogei de Sud. Atitudinea sovieticd Intdreve deosehit demult pozifia hulgard. Faptul c aspirafille hulgare runt recunoscute de Marile Puteri este de oInsennultate hotdratoare pentru Bulgaria (subl. n.)" (Antonina Kuzmanova, Sur le prohleme cle larestitution de la Dobroudja de Sud a Bulgarie (septembre 1939 septembre 1940), in Etudesbalkaniques", XX, nr. 2, 1984, p. 117); un alt istoric bulgar concluzioneazd ca succesul obtineriiDobrogei de Sud. de care Bulgaria. se datore§te interventiei eficiente a U.R.S.S. §i pozitiei de principiuprivind corectarea nedreptkilor savar§ite contra Bulgariei dupa primul rilzboi mondial" (S. Damianov,Velikite sili i Beilgartja prez epohata na kapitalizma (1878-1944 g.), in Istoriceski pregled", XXXVII,nr. 3-4, 1981, p. 93. Cat priveste Anglia, atitudinea favorabila a acesteia era dictata de dorinta prezervariiinfluenjei sale in Balcani §i a barkii extinderii sudice a Bulgariei: La 29 iunie, Rendel (ministrul englezla Sofia n.n.) comunica lui Popov (ministrul de externe bulgar n.n.) cà Anglia i Turcia ar facilitaretrocedarea Dobrogei de Sud Bulgariei daca aceasta renunta la Tracia occidentala" (apud D. Sirkov,Winpuna politika nu Beilgarija. 1938-1941, Nauka i Izkustvo, Sofia, 1979, p. 233).

57 Ministerul Regal al Afacerilor Straine, Tram Intre Romania i Bulgaria semnat la Craiova, 7Septemvrie 1940. Monitorul Oficial §i Imprimeriile Statului. Imprimeria Centralk Bucureti, 1940, p. 4.

58 Ihidem, p. 15-18.59 Vezi §i C. Valentin, Tratatul de la Craiovu (7 septembrie 1940), in Romania de la Mare",

nr. 3-4, 1994, p. 55-56. Pentru activitkile romano-bulgare privind aplicarea prevederilorTratatului de la Craiova, vezi Traité de Craiova du 7 Septembre 1940. 1 APPLICATION DE L'ART.V. Requete et replique du Gouvernement Routnain presentées au Tribunal Arbitral hulgaro-rounzainpar MM. V. V. Pella et Virgil Veniamin agents du Gouvernement Roumain, Bucuresti, 1942, passim(184 p.); Echange facultatif de populations roumaine et hulgare. Réponse du Gouvernement...,Bucure§ti, 1942, passim (50 p.); Solde des rdcoltes de la Dobroudja. Requete et riplique duGouvernement presentées Bucuresti, 1942, passim (316 p.).

60 M. Musat, op. cit., p. 219; Elena Ftilöp, Margareta Radu, I. Dragoescu, C'udrilutend pdmantromtnesc, in -RomAnia Mare", IV, nr. 157, 9 iulie 1993, p. 8-9; L. Stoica, op. p. 10; istorio-cit.,

I

10,

IIL

.

www.dacoromanica.ro


Potrivita in perspectiva timpului, fara indoiala ca existeno Dobrogei de Sud in cadrul statuluiroman a fost de natura extrem de benefica pentru progresul civilizaiei materiale §i spirituale, aldezvoltarii comunitiltilor umane in acest areal, al implinirii dezvoltarii unitare a pamantului romanesc inintreaga sa plenitudine, al revitalizarii romanismului sud-dunarean. Tn acela.i timp, conduita inteleapta §itolerantä, comprehensiva a tarii noastre fafa de cultivarea specificitatii etno-culturale a populatiiloralogene o atitudine de extractie traditionalistä romaneasca §i esentialmente moderna, cc depa§ea, inmulte situatii concrete, inclusiv in sfera masurilor legislative §i politice, media normelor §i practiciigeneral-europene din acea perioada conlucrarea fertila, §i, de cele mai multe ori, fAteasca la niveluloamenilor simpli §i a intelectualilor autentici, a cetatenilor de diferite nationalitati in Dobrogea de Sud, inciuda unor animozitati starnite de factori externi perturbatorii stabilitAii i legaIitAii statului roman seconstituie in evidente istorice probatorii pentru seriozitatea §i articulatiile exercitiului democratic §icivilizator al Romaniei interbelice, in ansamblul arealului sat] teritorial-administrativ. Cursul istoriei este,insa, cel mai consemnat ca atare, chiar daca logica evenimentelor a fost siluita in devenirea sa,contorsionand destine umane §i mutiland un spatiu teritorial unitar. Asumanduli cu responsabilitate §iluciditate istoria ca atare, Romania a considerat intotdeauna, in perioada postbelica, faptul ca raporturilestranse, prietene§ti §i mai mult deck cordiale romano-bulgare sunt determinate §i de inexistenta vreunuicontencios teritorial limpezit, este adevarat, in imprejurari tragice, de cave o istorie europeanii hapsana§i cleptomana dintre cele douà state vecine, traditionala amicitie dintre popoarele noastre intarindstabilitatea sud-est europeana; de aceea, excesele nationalist-bulgaristice61 ale catorva condeierizvapaiaci §i verbiajul patriotard al unor improvizati politicieni, semeni ai lui Bai Ganiu, nu pot starnideck compatimire pentru sanatatea intelectelor in cauza doar retardatii putand pune sub semnul celeimai mici indoieli aparteneno la Romania, acum §i viitoare, a Dobrogei, a regiunii care conserva in piatraactul de na§tere al poporului roman Monumentul Triumfal de la Adamclisi"6-.

grafia bulgara avanseaza cifra bulgarilor evacuati la 68 000 persoane (Kratka istorija na Dobrudja...,p. 228, 436).

61 Tata, de pildä, ce scrie un autor in prefata culegerii de articole intitulata Bcilgarija i Dobrudja.Istoriceskite prava na Rodinuta nad tazi billgurska zentia, izdatelska kap Liudmil Be§kov", Dobrici,1992, p. 5: Articolele sunt propuse de acei dobrogeni care sunt Ingrijorali ci suferii pentru peimantulnatal (subl. n.), care au ascultat §i au citit expuneri §i aluzii nu chiar nevinovate §i iresponsabilereferitoare la Romania Mare (= Velika Rumanija), in gran itele careia este inclusa §i Dobrogea de Sud (=lujna Dobrudja). Cu ajutorul acestor articole tiparite consecutiv in ziarul Dobrudjanska Trybuna"voiam s stau de vorba cu fratii §i surorile mele dobrogeni despre apartenenta istorica a Dobrogei laBulgaria. Atunci and aceste articole erau editate, redactia ziarului dar §i mie personal i se adresaucititori care declarau ca decupeaza ce-i tiparit ca sà pastreze pentru copii §i nepoti.

Astfel, a aparut ideea strangerii acestor articole intr-o carte, care va pastra cel mai bine ceea ceeste scris. Cartea este rodul cercetarii lor speciali§tilor asupra istoriei patriei. care au scris anterior miesau impreuna cu mine §i au dovedit cä Dobrogea a aparlinut intatdeauna Bulgariei, c ea a fi)st 5ci vufi a parte din putria noastrà (subl. n.). in ceea ce ma prive§te conchide autorul, avocatul pensionarLiuben Be§kov , am motive sa gandesc ca nu numai dobrogenii cei tineri, dar §i destui dincontemporanii no§tri in varsta nu cunosc trecutul tinutului natal, sau ii cunosc intr-o masurainsuficienta. Ei ar trebui sa fie mandri ca sunt fiii §i fiicele acestui stravechi pamant bulgaresc. Cad,Dobrogea este granarul Bulgarier. i deoarece ea este un limit al patriei noastre in care SC nasc §itraiesc, creeaza §i sufera pentru ea bulgarii iubitori de patrie.

Lor le dedic aceste note".Apud Valori ale civilizatiei rondinevi In Dobrogea (coord. St. Lascu, C. Vitanos),

Constano, 1993, p. 10 (Cul/lint inainte).

S

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CALCULATORUL iN DEMOGRAFIA ISTORICA

IRINA GAVRILA

I . INTRODUCERE

Ca si alte stiinte umaniste, demografia istorica a inregistrat o evolutie spectaculoasa dupa eelde-al doilea rilzboi mondial. In particular importanta observatiei continue si longitudinale a fostrecunoscuta, un important pas inainte fiind fundamentarea in Franta a metodei reconstituiriifamiliilor. Bazata pe exploatarea registrelor parohiale in studiul asa numitei fertilitati naturale".metoda dispune de reguli foarte precise, de la transcrierea datelor pe formulare i pana la analizarezultatelori. Rasplatità cu Ufl succes instantaneu, acasta rnetoda a bätatorit drumul dezvoltariidemografiei istorice ca disciplina de sine statatoare. De atunci i pana acum au fost scrise numeroasemonografii ale parohiilor, monografii care au pus in lumina caracteristici, in buna' parte necunoscute,ale populatiilor trecute.

In aceasta traditie, programe de cercetare importante au fost initiate cu peste dad" decenii inurma cu cateva mari universitali ale lumii. Avand ambitiosul scop de a reconstitui populatii de catevasute de mii de persoane, aceste proiecte s-au sprijinit de la bun inceput pe utilizarea calculatorului.

Dezvoltari recente ale cercetarii se axeaza pe structura datelor in vcdercaanahzei. Dupa prezentarea sumara a unui astfel de proiect, vom discuta asupra ultimelor contribuliiaduse metodologiei globale, considerate de noi ca fiind deosebit de importante pentru viitorul acestuidomeniu.

2. RECONSTITUIREA POPULATIEI VECHI DIN PROVINCIA QUEBEC

Acest program de cercetare a fost initiat de Universitatea din Montrdal2. Provincia canadianaQuébec prezinta o serie de trasaturi, intr-un fel unice in cercetarea istorica, care o fac deosebit depropice pentru studiile de demografie istorica:

in primul rand Québec posecla registre parohiale foarte bune, extrem de bine completate siconservatc, datand de la inceputurile colonizarii (1608). Misionarii au trecut Atlanticul cu primiipionieri si au inregistrat evenimentele fra intarziere;

imigrarea care Québec a fost relativ slaba, comparativ cu ceea ce au inregistrat coloniilebritanice in America. in consecinta populatia nu a crescut incomensurabil ca numar foarte rapid. inschimb cresterea s-a datorat in special reproducerii naturale:

emivarea. desi periodic inregistra cresteri importante. a fost in final nesemnificativa.

M. Fleury, L. Henry, Des registres paroissiaux a l'histoire de la population. Manuel dedepouillement et d 'exploitation de retell civil ancien; E. Cornier, L. Henry. La population de Cruley,paroisse normunde. in Etude historique", ed. INED, Paris, 1958.

Proiectul a fost sustinut financiar de catre Social Sciences and Humanities Research Councilof Canada si de Universitatea din Montréal.

Revista istoricir. tom VI, nr. I I 12, p. 977 992. 1995

conultirii i

www.dacoromanica.ro

978 Irina Gavrila 2

In acest context programul de cercetare i§i propune reconstituirea §i studiul populatieiprovinciei Québec de la sosirea primilor coloni§ti !Ana la sfar§itul dominatiei franceze (1765) §ieventual Oa in 1851, anul care marcheaza inceputul perioadei statistice in Canada prin primulrecensamant national. Scopul programului este acela de a identifica toli indivizii stabil iti in Québec intimpul perioadei studiate §i de a le creiona biografiile: data §i locul na§terii, casatoria sau casatoriile,decesul §i legaturile de familie, datele demografice de baza fiind apoi completate cu alte caracteristiciale individului, ma cum sunt ele gasite in documente: sex, ocupatie, locul unde traie§te, origine §i§tiintil de carte (abilitatea de a semna).

Proiectul este interesant din mai multe motive: cercetarea este fundamentala pentru istoriaprovinciei Québec §i oferii o §ansa unica de a urmari dezvoltarea completa a unei populatii umane.Pentru demografia istoricd in sine, acoperind o arie geografica vasta, proiectul permite nu numaistudiul populatiei persistente", ca in cazul unei monografii parohiale. ci §i studiul familiilortranzitorii", care s-au mutat din parohie in parohie.

Un astfel de proiect nu se poate realiza fard ajutorul calculatorului. in ciuda crqterii relativslabe a populatiei, reconstituirea populatiei Quebecului din 1608 !Ana in 1765 implica 1111 mai putinde 300 000 de certificate din 110 parohii, relativ la 180 000 de indivizi. Cercetarea a presupusoperatii de lunga durata, cum ar fi:

microfilmarea certificatelor pentru fiecare parohie din provincia Québec;transpunerea virtuald a continutului tuturor certificatelor pe mediu magnetic;corelarea automata. pentru fiecare individ, a evenimentelor care-1 privesc in mod direct, sau

prin copiii §i partenerul sau de viala, sot, respectiv solie.

Computerizarea datelor este intotdeauna o operatic dificila, in special and se refera la Nursecum sunt documentele vechi, care adauga dificultatilor obi§nuite pc cele legate de descifrare §icodificare. Aparitia §i raspandirea microcalculatoarelor au condus la imbunatatirea performantelor. acalitii §i in cadul proiectului de cercetare initiat de Universitatea din Montréal, eliminandnecesitatea transcrierii informatiilor pe formulare §i facand posibila inregistrarea lor integrala pecalculator in locul versiunii codificate3.

De§i s-ar fi putut crede ca datele inregistrate de acest proiect se adreseazil unui numar mic despeciali§ti, ele au starnit §i interesul cercurilor de genealogi. In consecintii programul §i-a asumatsarcina pubJicirii unui repertoar", in care toate certificatele apar in ordine cronologica pentru fiecareparohie §i in care toti indivizii mentionati sunt indexati4.

Succesul corehlrii automate a informatiei cerc un efort deosebit atunci and calculatorul seconfrunta en identificarea imprecisä a numelor, cu lipsa datelor, sau cu informatii eronate care creazaambiguitati. 0 prima abordarc a problemci a fost aceea de a identifica cu ajutorul calculatorului toatecorelarile posibile §i de a alege solutia cea mai probabila (plauzibila) pe baza frecevnlei numelor §i acriteriilor demograficeS. Adesea incorecth la nivel individual, multimea deciziilor conduce la rezultatevalide din punct de vedere statistic.

3B. Desjaixlins, Introduction des micro-ordinateurs dans relaboration des donnee au

Progrannne de recherche en demographic historique, in Cahiers québécois de demographic", vol. 8,nr. 3, 1979, p. 39-57.

4 Programme de recherche en demographie historique. Repertoire des (idles de bapreme,mariage, sepulture, et des recensements du Quebec ancien. ed. de Hubert Charbonneau §i JacquesLthmré. Les Presses de l'Universitd de Montréal, Montréal; seria cuprinde acte din sccolul alXVII-lea §i a fost editath in perioada 1980-1986.

5B. Desjardins, P. Beauchamp, J. Légaré, Automatic Family Reconstitution: the French

Canadian Seventeenth Century Experience, in The Journal of Family History", vol. 2, nr. 2, 1977,p. 56-76.

www.dacoromanica.ro

3 Calculatorul in demografie 979

Data find calitatea datelor, in cazul proiectului Universitkii din Montreal, calculatorului i-arevenit sarcina de a rezolva cazurile triviale, oricum cele mai numeroase, urmand ca cele ie§ite dincomun sa fie studiate separat §i rezolvate manual. Punand in evidenfa in timp §i spkiu ceca ccaparline in documente fiecarui individ, ramane de sintetizat §i structurat informaria pentru analiza. Defapt modul de realizare a acestei operafii are implickii directe &supra rezultatelor analizei.

In cele ce urmeaza vom discuta pe scurt trei posibilitki de a reconstitui o populafie:formularele de familic, inregistrarea computerizata a populafiei bazata pe reciproce dintreindivizi §i pe registrele de casatorii, precum §i o noua idee de inregistrare computerizata extinsa apopulkiei.

a) FORMULARELE DE FAMILTE

Aceste formulare au douil partea superioara, care confine informa0i asupra casatoriei §iinformkii despre fiecare din cei doi sofi §i partea inferioard care confine informalii desprc copii. Inviziunea celor care le-au conceput §i care au avut in vedere in primul rand studierea fertilitkiinaturale §i in absenla calculatorului, formularul de familie constituie o forma satisfacatoare deadministrare a populafiei reconstituite. Zeci de cercetatori au transcris pe astfel de formularerezultatele reconstituirii manuale a familiilor §i le-au folosit pentru analize.

Din punct de vedere al administrarii datelor, aceste formulare confin informkii in plus. Cumun individ poate apare pe mai multe fonnulare, intai pe cel al parinfilor sai, apoi pe ficcare dinformularele propriilor sale casatorii, aceea§i informkie se repeta. Mai mult, informape nu se afla inrelafii mutuale ceea ce, intr-o anumita masura, limiteaza analiza. tntr-adevar, regula este de a folosifiecare formular ca unitate distincta de analiza, pierzand In precesul reconstituirii legaturile dintrefiecare individ §i parinfii sai, precum §i legaturile dintre prima casatoric a unui individ §i celeurmatoare.

Din cauza modului in care este stocata informalia, studiul fertilitkii unei femei, luand inconsiderafie intreaga perioada in care aceasta este capabila sa procreeze, sau studiul influenlei pe careo au parinfii asupra comportamentului copiilor, este aproape imposibil de realizat.

Legaturile dintre faniilia nucleara §i genealogia ascendenta sau descendenta, teoretic u§or deurmarit, practic sunt imposibil de stabilit.

b) REGTSTRUL COMPUTERTZAT AL POPULATIET

Un important pas inainte in metodologia reconstituirii familiflor a fost ideea stocarii separate adatelor asupra individului §i a casatoriei, in locul stocarii lor impreuna, la nivelul familiei nucleare6.

Mai precis, procedeul consta in definirea a douil fi§iere distincte, dar corelate: fi§ierulindividual care confine, pentru fiecare individ identificat in reconstituire, informalii referitoare la:nume, sex, data §i locul na§terii §i morlii §i fi§ierul casatoriei, care confine pentru fiecare mariaj:data §i locul celebrarii §i alte variabile definite in funclie de sursa respectiva. Fi§ierele sunt corelateprintr-o reprezentarc eficienta a legaturilor parinte-copii §i sof-sofie-casatorie, legaturi existente deciintreunitkile fi§ierelor. in afara eIiniinrii datelor in plus", pentru cà fiecare individ apare o singuradata in aceasta structura, sisternul mare§te considerabil posibilitkile de analiza, punand la dispozijiacercetatorului un acces eficient la date, de-a lungul ca.satoriilor §i generafiilor, in locul reprezentariisecvenfiale de pe formularele de familie.

6 M. H. Skolnick, L. L. Bean, S. M. Dintelman, G. P. Mineau, A Computerized Family HistoryData Base System, in Sociological and Social Research", vol. 63, nr. 3, 1979, p. 506-523.

relaciile

parbi:

al

www.dacoromanica.ro

980 Irina Gavrila 4

0 confirmare a avantajelor oferitc de aceasta metoda este chiar elaborarea automata aformularului de familie. Pentru a-I produce calculatorul abordeaza succesiv: 1) legaturile filialematrimoniale pentru a identifica mini, parintii acestora, partenerii lor anteriori i ulteriori, copiii; 2)fisierul individual pentru a extrage numele i caracteristicile tuturor acestor indivizi; 3) fisierulmatrimonial pentru a regasi informatille asupra casatoriei in sine; apoi calculatorul printeaza toateaceste informatii intr-o forma adecvatä adaugand i rezultatul altar calcule7.

Cu date structurate in acest mod, programul de cercetare privind regiunea Québec include inprezent informatii referitor la 100 000 botezuri, casatorii i inmormantari !Ana in anul 1729,reprezentand 65 000 indivizi si 12 000 casatorii. Acest registru computerizat a fost folosit inredactarea unei carti asupra primului val de imigranti, cei care stabilindu-se impreuna cu familiile lorin prima decada a colonizarii, pot fi cu adevarat considerati fondatorii populatiei franco-canadiene8.Datoritä posibilitatilor oferite de inregistrare, unul dintre capitolele cartii analizeaza descendentafiecdrui imigrant in parte pentru a vedea in ce mod data casatoriei i diferitele tipare de nuplialitate,fertilitate i mortalitate interactioneaza, delimitand categorii de oameni in dezvoltarea populatieiprovinciei Québec.

c) EXTINDEREA REGISTRULUI COMPUTERIZAT AL POPULATIEI

Structura prezentata mai sus nu este insa suficienta pentru a exploata intregul potential al bazeide date. Experienta a aratat cà sursele sunt de o asemenea calitate Meat este posibil ca pe baza lor sase prezinte o imagine aproape perfecta a populatiei. De asemenea registrul computerizat poate fifolosit nu numai in scopuri demografice. 0 abordare interdisciplinara care sa combine, spre exemplu,caracteristici sociale i aenetice este desigur preferabila pentru o mai buna intelegere a dinamiciipopulatiei. Studiul inregistrarilor de populatie pentru cercetarile de genetica, unde legaturilegenealogice gresite pot altera considerabil rezultatelc, sau pentru cercetarile de istorie sociala, undemicroanaliza este adesea importanta, cere o reconstituire extrem de precisA a populatiei.

Pentru a atinge aceste scopuri mult mai ambitioase este necesara o dezvoltare, o extindere aregistrului computerizat al populatiei. Formularele de familie i registrele de populatie computerizateexistente prezintil o caracteristica comuna, aceea de a fi entitati fixe. Odata ce procesul reconstituiriifamiliei este incheiat, se face analiza rezultatelor.

in cazul provinciei Québec, pe masura ce se analizeaza datele, iar cercetatorii adauga date dinalte surse, registrul este imbogatit i aducerea sa la zi devine o operatie necesara. Registrul populatieieste deci perfectibil, ceea ce inseamna ca el poate intr-adevar furniza o imagine cat mai completa apopulatiei pe masura ce apare posibilitatea de a incorpora si date din alte surse deck registreleparohiale.

Un astfel de plan de studiu este extrem de complex, pentru ca trebuie intotdeauna sa neasiguram ca datele sunt consistente, mai intai la nivelul biografiilor individuale, apoi la nivelulintregii genealogii. Adaugarea de noi date poate invalida o rnultime de decizii, privind legaturi intreindivizi, ce panii atunci pareau consistente, sau ne poate fi utili in clarificarea biografiilor unorindivizi aflati intr-o relatie, ceea ce imbunatateste procesul de reconstituire a populatiei. Calitateaprocedeului care inlesneste aducerea la zi a registrului este cea care decide in ultima instanta valoarearezultatelor.

7 B. Desjardins, Quelques elements de l'experience infornuttique du Programme de rechercheen demogruphie historique, in Informatique et prosopographic", Paris, 1985, ed. CNRS, p. 159-177.

H. Charbonneau, 13. Desjardins, A. Guillemette, Y. Landry, L. Ldgaré, G. Nault, Nuissanced'une population. Les Francais itahlis au Canada au XVIII-enze siecle, Institut national d'étudesdémographique si Les presses de L'Universite de Montréal, Montréal, 1987.

si

I

8

www.dacoromanica.ro

Calculatorul in demografie 981

Reconstituirea familiilor, bazata pe registrele parohiale, a fost nuclei]] in jurul caruia s-adezvoltat demografia istorica. Date le existente pentru Québec permit o abordare mai ambitioask maicomplexa a problemei, fiind posibila depa§irea limitelor clasice intalnite in exploatarea registrelorparohiale.

Faptul cä datele acopera un intreg teritoriu este de maxima importanta, dar folosirea unuiregistru computerizat al populatiei eficient proiectat este vitalä pentru ea ofera posibilitatea uneianalize mult mai complete decal traditionalele formulare ale familiilor. Elaborarea unui registruextins al populatiei va avea ca rezultat accesul tuturor celor interesati la studierea oricarui aspect dedemografie istorica.

3. PROIECTE CURENTE SI NOI PERSPECTIVE N ASOCIEREA AUTOMATA AENFORMAITILOR PENTRU PROVINCIA QUÉBEC

Pentru provincia Québec, corelarea automata a informatiilor are o lungl istorie inceputa in1968 prin lucrarile echipei Charbonneau-Legare de la Universitatea din Montréal. Dupl cum amaratat, de-a lungul anilor, ace§ti demografi au reu§it sA construiasca un registru computerizat alpopulatiei, care contine cele 36 000 de familii reconstituite ale populatiei canadiene, pentru perioada1608-17659. 0 incercare similara a fost lansata in 1971 de Inter-University Center for PopulationResearch, de la University of Québec at Chicoutimi. Rezultatul este o alta baza de date referitoare lapopulatie §i anume registrul BALSAC, care contine 1,5 milioane inregistrari. Initial, cele 665 000 deinregistrari asupra botezurilor, casatoriilor §i deceselor pentru regiunea Saguenay (1838-1971), aufost adunate §i corelate intr-un fi§ier al familiilor. Pasul urmator a constat dintr-o munca similarapentru reaiunea invecinata. Charlevoix. Scopul final ar fi extinderea rezistrului BALSAC pentru a fiacoperita intreaga provincie Québec, de-a lungul secolelor XIX §i XX, de§i de asta data informatiilese vor limita numai la inregistrarea casatorillor. Se dorefe ca proiectul sa fie finalizat in anul 2 000 §ise presupune o corelare a sa cu registrul elaborat de Charbonneau §i Legare.

Consideram interesant sa prezentam in continuare cateva principii metodologice ce sedesprind din experienta Saguenay", in scopul de a evidentia anumite coordonate tcoretice §imetodologice de baza, referitoare la corelarea automata a informatiilor. Majoritatea proiectelor deacest gen, dezvoltate in istorie, demografie sau genetica Inca din anii '70, au demonstrat puternicalegatura existenta intre natura i calitatea datelor, scopul cercetarii §i stategiile de asociere ainformatiilor. Diversitatea primelor proiecte'(' a demonstrat:

necesitatea adaptarii sisternelor de asociere la scopul cercetarii §i la capacitatea datelor de a-1satisface;

contradictia ce poate decurge de aici intre corectitudinea (acuratetea) ideala a datelor §iobtinerea unor rezultate pertinente la diferite niveluri;

dificultatea optiunii in asemenea circumstante.

9 Munca de stabilire a asocierilor este Intr-un stadiu avansat pentru perioada 1765-1800.Pentru amanunte privind metoda poate fi consultat studiul lui J. Legaré, Le programme de rechercheen démographie hiswrique de l'Universite de Montreal: Fondements, métlwdes, mDyens, et résultats,aparut in Etudes canadiennes/Canadian Studies", nr. 10, 1981, p. 149-182.

io De exemplu cele initiate de: Charbonneau §i Légaré (New France, Canada), ChambridgeGroup (Anglia), Katz (Hamilton, Canada), Hershberg (Philadelphia, SUA), Scolnick (Italia §i Utah,SUA), Weis (Huston, SUA). Intre timp au mai fost pornite §i alte proiecte de reconstituire, ca cel dela University of Southamton (Anglia), descris de A. Kitts, D. Doulton §i E. Reis in TheReconstitution qf Viana de castelo, The Association for History and Computing", Egham, Surrey,England, 1990.

5

www.dacoromanica.ro

982 Irina Gavrila 6

Sistemul de reconstituire computerizata a familiilor dezvoltat de Inter-University Center forPopulation Research §i aplicat la regiunea Saguenay, a avut ca rezultat o baza de date continand125 000 fi§iere de familie, procesate de un calculator VAX-8350, accesul fiind asigurat de sistemulrelational de administrare a datelor, INGRES".

Pentru a se evita erorile, majoritatea deciziilor de asociere se realizeaza numai pc baza datelornominative, printr-un set de programe menite sa masoare gradul de similitudine dintre nume §iporecle prin compararea litcr cu liter. Rezultatele se concretizeaza intr-un index care permiteprocedura de numarare a potrivirilor.

Asocierile cel mai u§or de intuit sunt realizate primelc, constituind astfel o baza pentru deciziiulterioare, care implica un grad de probabilitate.

o dificultate inerenta in tratarea datelor demo-istorice consta in aparitia indivizilor saucuplurilor cu acela§i nume, de uncle necesitatea verificarii automate a consistentei datelor §i averificarilor suplimentare efectute de cercetator folosind surse de informare externe, complementare.

O a doua dificultate majora decurge din variatiile frecvente ale numelor, inclusiv dinsubstituliile de numel-.

Daca prima dificultate conduce catre o supra-asociere, cea de-a doua dimpotriva, producepierderea unor asocieri. Impasul a fost depa.§it prin efectuarea unui numar mare de sortari pentru acrea toate perechile pertinente de nume §1 porecle §i de a realiza astfel toate asocierile posibile.

Douà ipoteze generale sustin intregul proces de luare a deciziilor. Potrivit primei,

dacii inregistrarea A=B §iA=C, atunciB=C.

Cea de-a doua ipoteza este o varianta a celei dintai, §i anume:

daca inregistrarea A=B §iB=C atunciA=C".

cazul aparitiei unei ambiguitati (mai mult de un singur candidat corespunde unei anumiteasocieri), se reline cea mai puternica potrivire". Aceste situalii apar cu precadere in faza construiriibiografiilor individuale.

Fiecare decizie de asociere se ia potrivit a§a numitei metode ierarhice (preferentiale) de notare.Aceasta presupune cä fiecare posibilitate de asociere este determinata printr-o clasificare ierarhica atuturor tipurilor de situalii posibile. Metoda exclude astfel decizii probabilistice sau statistice formale.

Fiecare regulà, optiune §i pas ale sistemului sunt foarte explicite, fiind astfel posibila recon-siderarea §i validarea unor decizii ori de cate ori este nevoie.

Datorita marimii bancii de date, automatizarea procesarii este exploatata la maximum. Cutoate acestea interventia cercetatorului este inevitabila, in special in faza finala de validare.

Intregul proces se desfavara in pa§i. 0 procedura secventiala permite luarea de mult maimulte decizii complete pe ma.sura ce in fi§ierele familiilor informalia se imbogille§te cu date

G. Bouchard, R. Roy, B. Casgrain, Reconstitution automatique des famines: Le systemeSOREP, Dosarul nr. 2, Chicoutimi, University of Quebec at Chicoutimi, 1985; De ht micro a laMacro-reconstitution des famines: Le systeme SOREP, in GENUS", vol. 42, nr. 3-4, p. 33-54.

12 G. Bouchard, R. Roy, Y. Otis, Registre de population et substitutions nominatives, inPopulation", nr. 3, 1985, p. 473-490.

13 G. Bouchard, The Processing of Ambiguous Links in Computerized Family Reconstruction,in Historical Methods", vol. 19, nr. I, p. 9-19.

14 ^In prezent se poarta discutii aprinse asupra alternativelor de optiune §i a metodologiei.

In

it

www.dacoromanica.ro


diferentiate. Inregistrarile afectate de substitutii ale numelui sunt luate in consideratie numai inultimul pas.

La inceput, s-a imaginat o varietate de utilizari ale unei astfel de banci de date in domeniulgeneticii, ceea ce a generat o preocupare deosebita pentru operatiile de control si validare.

Ca rezultat al acestei munci, desfasurata timp de cincisprezece ani, Inter-University Center forPopulation Research pune acum la dispozitia cercetatorilor un registru computerizat al populatiei,utilizat intr-o arie largä de investigatii stiintifice, de la istorie culturala i sociala, !Ana la demografiagenetied i epidemiologie, find folosit inclusiv in construclia automats a genealogiilor".

4. CATEVA CONSIDERATH TEHNICE SI TEORETICE

CercetArile in domeniul asocierii automate a inregistrarilor au luat o mare amploare indeosebiin perioada anilor '70. Mu lie din proiectele de cercetare lansate atunci, abordand o mare varietatetematica, de obicei din domeniul financiar-bancar, au fost insa abandonate pe parcurs, putine fiindduse la bun sfarsit. Acestea au contribuit puternic la imbogatirea experientei in domeniu i in nestsens se cuvine sd amintim patru aspecte de ordin tehnico-teoretic.

a) UTILIZAREA CORECTA A INFORMATIEI

in ceea ce priveste reconstituirea familiilor, informalia disponibila conduce de la sine care treiposibilitati de utilizare i anume diferitele campuri se pot folosi ca: identificatori (in vedereaasocierii) , in scopul controlului (validarc), sau drept variabilc (analiza). De aid rezulta ca luarea uneidecizii trebuie sa fie guvernata de criterii i reguli dare, care sã previna utilizarea improprie a unuicamp, de exemplu atat ca identificator, cat i ca variabile. Dar, a hotari modul de asignare acampurilor nu este o sarcina usoara.

Pentru a face operatia de a.sociere mai credibild, cercetatorul este tentat sa-si indrepte atentiacatre cel mai mare numar de campuri, dar atunci riscul aparitiei de diferente semnificative intre valorireale si cele estimate este mare. Sa ne imaginam spre exemplu, ca se utilizeaza drept criteriu deasociere in randul populatiei varsta medie la casatorie, sau la deces. in acest caz se vor introducedeviatii in favoarea cazurilor comune" de comportament i va fi in acelasi timp favorizata pierdereaunui numar de asocieri. In orice caz varsta medie la casatorie si deces poate fi in mod corespunzatorfolosità in scopul validarii, in aceasta situatie fiecare a.sociere suspecta" fiind adusa in atentiacereetatorului, dar nu respinsä.

0 alta problema apare dacil in procesul asocierii sunt implicate prea multe campuri, atuncinernairamanand prea multe posibifitari pentru o analiza ulterioara.

Pentru stabilirea unui echilibru optim intre aceste situatii conflictuale", pentru crearea deasocieri corecte, evitarea deviatiflor i reducerea pierderilor de asocieri, sugeram urmatoarele regulide alegere a campurilor:

1. ca identificatori pentru asocieri: campuri unice si stabile, de exemplu nume, prenume, sex,locul nasterii, al casatoriei, al decesului;

IS G. Bouchard, M. de Brackeleer, ed., Histoire d'un genôtne. Population et génetique dunsl'est du Québec, Press of the University of Québec, Québec, 1991.

16 Acesta se intampla atunci and ocupatia sau locul de resedinta (adica utilizarea apropierii inlegatura parinte--copil) servesc ca identificatori fara a se verifica frecventa, data mentiunii,di mensiunea unitatii geografice.

www.dacoromanica.ro

984 Irina GavrilA 8

2. pentru control in scopul validarii §i verifickii datelor: intervale sau tipare cu o aparitierepetatA putin probabilk de exemplu intervale construite pe baza datci naverii, a varstei la cAskorie, avarstei de deces, sau mArimea familiei §i istoricul profesiunilorri;

3. ca variabile in analizA: toate cAmpurile rAmase disponibile, care pot fi object potential destudiu §i care nu au servit in mod direct ca identificatori in procesul asocierii, de exemplu ocupalia,numarul total de na§teri, varsta, etc.

b) VALIDAREA I EVALUAREA DATELOR

Relatia dintre calitatea surselor, strategia de asociere §i scopul in care a fost creatà baza de dateeste atilt de strAnsk ineat validarea datelor trebuie sA fie fAcutA, atat in timpul cat §i dupA stabilireaasocierii, dupa o procedurA standardizatA.

Pentru provincia Saguenay, dupà reconstituire, s-au intreprins, intr-o perioadA de zece ani, treivalidari pentru a depista imperfectiunile (asocieri lipsA sau false asocieri), care au scApat procesuluide verificare in diverse etape ale reconstituirii familiilor §i pentru a face coreetiile necesare.

In rezumat, intreaga bazA de date referitoare la regiunea Saguenay a fost mai intAi obiectulunei examinki sumare de cAtre un singur cercetAtor. In plus, patru submultimi aleator create,totalizand 20 000 fi§iere de familie, au fost cu grija validate prin confruntare cu alte surse. AceastAoperatic, pentru care, ca timp, a fost necesarA o norma §i jumAtate a unui cercetAtor in perioada 1980-1989, a avut ca rezultat o estimare extrem de precisa a reconstituirii. in consecinta existA o evaluareexactA a bazei de date §i a capacitAtii sale de a sustine diverse tipuri de analizal 8. Procesul validariieste insA un proces in permanentA deschis, erori apArAnd i dupà verificki.

intruck uncle deficiente sunt mai u§or de remediat deck altele si aid un rol esential II joacAperioada asupra careia lucrAm, pentru perioadele vechi problemele fiind mai dificil de solutionat, saunumkul surselor externe disponibile, cercetkorii trebuie sd fie atenti sä nu introduca erori chiar intimpul validArii.

c) RELATII CONTRADICTORII IN ASOCIEREA INREGISTRARILOR

Val idarea se leagd de un fenomen 'foarte important, inerent in procesarea bazelor de date §i Inasocierea inregistrarilor. ExistA o relalie contradictorie intre gradul de acuratete §i mAsura in careprocesul este complet.

Gradul de acuratete se referA la raportul dintre legAturile bune, corecte §i numarul total deasocieri create, in timp ce completitudinea este datA de raportul dintre numarul de asocieri deja create§i numdrul total de asocieri ce trebuie sA fie create. Cum este de a§teptat un nivel ridicat de acurateteafecteazA cea de-a doua componentA a relatiei contradictorii. Problema este in ce masurA aceastA adoua componentA este afectatA. Teoretic, dacA reconstituirea poate fi repetata pentru aceemi mullimede date, cu reguli de asociere modificate de fiecare datA, rezultatele vor exprima in cifre diferiteaceastA relatie contradictorie de bazA. Este atunci posibild trasarea unor curbe pentru care zona dediscrepantA este elementul cheie. MArimea acestei zone reflectA de fapt parametrii esentiali ai bazei dedate, indicAnd §i ce fel de utilizare i se potrive§te cel mai bine. De exemplu studiile demografice pun

17Teoretic, data §i vArsta sunt unice, dar sunt de multe ori gre§it inregistrate. CercetAtorul

trebuie sA linA searna cA aparitia contradictiilor la folosirea acestor cAmpuri nu conduce automat larespingerea asocierilor, este numai necesarA o reexaminare atenta.

18 Nrvelul erorilor care persista este surprinzAtor de scAzut. El reflectA cu siguranIA calitateasistemului de inregistrare pentru Saguenay §i Québec, ca §i atentia acordatA verificArii §i validariidatelor in diferite etape ale reconstituirii.

www.dacoromanica.ro


accent pe masura in care procesul este complet, in timp ce acuratetea este esentiala pentru cercetarilede genetica.

Evaluarea datelor este relevanta §i conduce cave un indice al discrepantei. Desigur nici oechipa de cercetatori nu-§i poate permite reiterarea reconstituirii pentru a calcula functia realA dediscrepanta pentru o anumitA baza de date. Din fericire, nu este necesara intreaga curba, douil dinpunctele sale fiind suficiente pentru o buna cunowere a bazei de date. Pentru provincia Saguenay s-aobtinut un nivel apropiat de cel maxim pentru ambii parametrii, ceea ce permite utilizarea bazei dedate in domenii diverse, inclusiv demografia istorica §i epidemiologia genetica.

d) PRINCIPIILE ASOCIERII

Fiecare sistem de asociere se confrunta cu ambiguitati sau alte probleme care 1§i pot gasirezolvarea in mai multe moduri. Cercetatorul este practic pus in fata a douà posibilitati: fie aceca de ada prioritate celei mai bune asocieri, pierzand astfel cateva posibile asocieri corecte, fie sa seconcentreze asupra multimii de asocieri care permite crearea unui numar maxim de legaturi, procescare conduce cateodata la pierderea celei mai bune asocieri. Din nou apare deci problema optiuniiintre a obtine un nivel maxim de acuratete, sau un nivel maxim de completitudine. In cel de-al doileacaz multimea este tratata ca un intreg, in timp ce in primul asociere cu asociere. Acest subiect estebine ilustrat de controversa ce a avut loc cu douazeci de ani in urma intre Skolnick §i conducatoriigrupului de la Cambridge, Wrigley §i Schofield'9. Din pacate nu exista nici o cale de a fixa sausolutiona pe baze teoretice aceasta controversa. Analiza finala este in ultimA instanta determinata descopul in care a fost proiectata baza de date §i de caracteristicile datelor primare.

Scopul cercetarii impune insa in alt mod anumite conditii strategice asocierii. De exemplu,este clar ca metodele statistice de analiza trebuie selectionate diferit, in funclie de criteriile deasociere stabilite, avand o grija deosebita atunci and se urmargte in final o analiza geneticit

Inter-University Center for Population Research §i-a propus o prelucrare a genealogiilorpentru populatia provinciei Québec, de la 1800 pana in prezent. In momentul finalizarii, aceasta nouabanca de date va confine aproxirnativ 4,5 milioane inregistrari asupra casatoriilor. Culegerea datelorin sine este cu sigurantA o sarcinA deloc u§oara, iar asocierea inregistrarilor va fi cu adevarat dificiladin cauza coincidentelor de nume, un obstacol major. A fost studiat un caz test, implicand patrucupluri casatorite care aveau acelmi nume, din regiunea Charlevoix, carora Ii s-au adaugat treizeci §iunu de casatorii ale copiilor-°. Au fost necesare numeroase investigatii suplimentare ale altor diferitesurse. Desigur din acest punct de vedere, Charlevoix poate sA nu fie cea mai reprezentativd din celedouazeci de regiuni ale Québecului pentru cà populatia sa a fost timp indelungat caracterizatA prinizolare §i casiltorii intre rude21. Acest inconvenient poate fi in mare masura ameliorat printr-ostrategie regionala"' de asociere, prin care fiecare regiune va fi tratata separat. Numai in etapa finala,cele douazeci de multimi de date reprezentand toate regiunile vor fi tratate ca un intreg. Totu§i, ex istasuficiente motive de ingrijorare pentru ca atunci cand se hicreaza numai cu inregistrAH ale casAtoriilorexista mult mai putine posibilitati pentru verificarea consistentei datelor, ceea ce face mai dificil de

19 Aceea5i idea a fost deja exprimatA de demografii de la University of Montréal. A se consultaJ. Légare, A. Larose, R. Roy, Reconstitution de la population canadienne au XVII-eme siecle:Methode et bilan d'une recherche, in Recherches sociographiques", vol. 14, nr. 3, p. 383-400.

20 R. Jette, D. Gouvreau, Preuve de l'identité des quatre couples hotnonymes Louis Tremblayet Ursule Sinwrd, in Mémoires de la société généalogique canadienne-française", vol. 40, nr. 1,

p. 18-33.21

informatiiExista destul de consistente in aceasta problema, rezultate din studiul frecventeinumelor in regiunea Quebec. Vezi: G. Bouchard, La distribution des patronymes au Québec:Témoins des dynamiques de population, in Anthropologic et Societés, vol. 9, nr. 3, p. 197-218.

www.dacoromanica.ro

986 Irina Gavrild 10

solutionat cazurile potrivirii de nume. 0 colaborarc stransä cu speciali§ti in genealogie nu poate fidecat bencfic.

Cu siguranta aceasta baza de date va fi coroborata cu registrul populatiei elaborat deCharbonneau §i L6garé, la Universitatea din Montréal, pentru secolele XVII §i XVIII, imbogatindu-seastfel perspectivele unor complexe investigatii genealogice.

Impresioneaza in munca cercetatorilor din cadrul acestui proiect §i grija pentru pastrareacaracterului privat al datelor. Etica profesionalk dar §i prevederile legale ii obliga la aceasta intrucatregistrul computerizat contine date medicale §i din contemporaneitate, care sunt o amenintarepotentiala la drepturile individului. In consecintA se depune un efort sustinut pentru protejareacaracterului confidential al informatiilor.

5. RECONSTITUIREA AUTOMATA A FAMILIILOR - CATEVA PRINCIPII TEORETICEELABORATE DE KOALA ENGLEZA

In 1960, Tony Wrigley a adoptat regulile clasice stabilite de Louis Henry pentru reconstituireafamiliilor pe baza registrelor parohiale din Franta, luand in consideralie aparitia mai putin frecventain registrele engleze a informatiilor identificatoare, cum ar fi ocupatia, locul de re§edinta, numelerudelor. Intr-un substantial capitol publicat in An Introduction to English Historical Denwgraphy(1966), Tony Wrigley a descris succesiunea de operatii destinate asocierii inregistradlor inexploatarea unui registru al populatiei din Anglia §i a evidentiat ckeva reguli ce se cer a fi urmatepentru a descifra cazurile dificile. Aceasta lucrare a lui Wrigley a devenit referinta de baza pentrureconstituirile intreprinse de Cambridge Group for the History of Population and Social Structure-.

La putin timp dupa aceasta, grupul a inceput munca de elaborare a unui program de asociere ainregistrarilor complet automatizat in care toate deciziile, inclusiv in cazurile dificile, sent luau: decalculator potrivit unui set de principii de bail Doua motive esentiale au determinat hotarareacercetatorilor englezi de a cheltui un important volum de timp §i efort pentru a rasa in seamacalculatorului o chestiune care la prima vedere este de competenta istoricului. Primul motiv a fost deordin teoretic. Daca judecatile pe care le emitem asupra anumitor asocieri se bazeaza pe un anume gradde inteligenta umana, atunci trebuie sa fim in stare de a specifica principiile pe care se bazeazà. Dacaputem face acest lucru inseamna cà putem exprima aceste principii sub forma unui program pentrucalculator, astfel incat ma§ina sa fie capabild sa le implementeze mult mai corect deck noi in§ine.

Cel de-al doilea motiv este de natura practica. Dad pentru o mica parohie rurala reconstituireaeste posibila cu mijloace traditionale, ea devine imposibila chiar §i pentru o echipa de cercetatoriatunci and este vorba de reconstituirea unei marl parohii urbane, sau a unui grup de parohii pentrucare exista un numar mare de inregistrari ce trebuie asociate.

Interesul cercetatorilor englezi pentru reconstituirea parohiilor urbane §i a grupurilor deparohii a deterrninat, prin anii '70, o munca intensa de stabilire a principiilor de baza care stau latemelia asocierii inregistrarilor in reconstituirea familiilor §i a modului lor de implementare intr-unprogram pentru calculator3. aptesprezece ani mai tarziu, in 1990, s-a reu§it elaborarea unui pachetdc programe de a.sociere a inregistrarilor in vederea reconstituirii familiilor.

Analiza statistica poate firealizata fie prin programe scrise de grupul Cambridge, fie prinprograme scrise de alti cercetatoriA.

22 Aceasta sursa ofera un raport preliminar al rezultatelor, raport bazat pe reconstituirea atreispreAece parohii.

E. A. Wrigley, R. S. Schofield, Nominal Record Lincage and the Logic of FamilyReconstitution. Identiffing People in the Past, London, 1973.

24 Pachetul de programe al grupului Cambridge a fost scris in perioada 1960-1970. Pachetesimilare de programe au fost dezvoltate de Michael Hainsworth §i Jean-Pierre Bardet, sau de ReneLeboutte, George Alter §i Myron Gutmann.

www.dacoromanica.ro


Pentru scrierea programelor a fost necesar un timp indelungat, dupA cum se poate observa. Neputem intreba de ce? Efortul si interesul teoretic de a intelege natura deciziilor pe care le luam candpreferAm una, sau o multime de asocieri altora, atunci cand facem aceasta munca manual, determinaperseverenta in dezvoltarea unor specificatii logice ale intregului proces de asociere a inregistrArilorin reconstituirea familiilor. Tri mod deliberat cercetatorii englezi au ignorat abordarile semenilor lorfrancezi sau canadieni.

Calculatorul este de obicei folosit in prelucrarea cazurilor care nu ridica probleme, cele dificilefiind lasate spre solutionare manuala istoricului-5. Principiile pe care se bazeaza munca istoricului indeterminarea asocierilor pot fi exprimate sub forma unui algoritm i executate automat de calculator,farA interventia omului26. In plus, rezolvarea automata a unei retele nedeterminate de asocieri va aveaavantajul suplimentar al evitArii erorilor involuntarc care pot cu usurinta sa apara atunci cand se facaprecieri asupra unei serii ample de cazuri individuale pentru o perioada indelungata de timp. Efortulde a crea un pachet de programe complex, bazat pe un set de reguli precise si care sa facilitezerezolvarea unui intreg ansamblu de asocieri, este deci meritoriu.

Asocierea automata a inregistrarilor se confrunta cu doua categorii principale de probleme. Inprimul rand trebuie rezolvate variatiile in scrierea numelor, astfel incat sA poata fi asociate inregistrarireferitoare la o aceeasi persoanA. Cea mai mare pane a literaturii legate de acest subiect se preocupAde reprezentared pe baza fonetica a numelor, dar a fost sugerata i o alternativa atractiva,fundamentata de potriviri de litere individuale in cadrul numelor27. Desi algoritmii pot solutionamarea majoritate a cazurilor, variatiile in transcrierea foneticA a numelor in trecut erau atat doarbitrare, Trick este practic imposibil de stabilitun grup standardizat de reguli care sA asigure succesuloperatiei in 100% din cazuri.

In consecinta, calculatorul poate oferi un ajutor nepretuit in verificarea scrierii fonetice anumelor sub aspectul sistematizarii i reducerii timpului de lucru, dar cercetAtorul este acela care, inasemenea cazuri trebuie sa verifice cu mare atentie lista finala i sa-si asurne responsabilitatearezultatelor.

Variatiile fonetice in scrierea numelor in trecut, constituie deci un aspect de o prea marecomplexitate pentru a fi in intregime computerizat i pentru a se elimina complet interventiacercetatorului.

A doua categoric de probleme se refera la asocierea inregistrarilor care tin de acelasi individ.Desi operatia de sortare a fisierelor care se leagA de un acelasi nume este banala, cu totul altcevainseamnA insa a stabili daca intr-adevAr aceste fisiere se refera la unul i acelasi individ. In uncleimprejurari este usor de constatat cA nu poate fi asa, spre exemplu atunci cand un act de deces esteinregistrat la mai mult de 100 de ani de un act de botez. In alte ocazii pot intra in competitie catevalegAturi posibile, existand un anume grad de incertitudine pentru a stabili care dintre inregistrari serefera la acelasi individ. De exemplu, pot exista doua acte de botez, dar numai unul singur decasatorie purtand acelasi flume. Apare deci intrebarea care din cei doi copii, botezati cu acelasi nume,este cel care s-a cAsatorit. 0 simplA comparatie a inregistrArilor poate pune in lumina probleme carese cer a fi rezolvate inainte ca inregistrarile sA poatA fi asociate pentru a constitui o istoric a vietiiindividului.

25 P. Beauchamp, H. Charbonneau, B. Desjardins, J. I-Cgaré, La reconstitution automatiquedes families: Un fait acquis, in Population" (nr. special), 1977, p. 375-399.

26 Trebuie precizat ca in proiectul canadian privind populatia provinciei Saguenay in perioada1842-1971, cazurile problematice au fost in cea mai mare parte selectionate de calculator. Totusi unprocent de 2,9% dintre asocicri s-au dovedit a depasi putcrca mainii i au fost lAsatc sprc analizaistoricilor. 0 reconstituire recenta a parohiei portugheze Viana do Castelo (1833-1901) a adoptat oprocedwa total automatizata pentru a asigura definirea atenta a criteriilor de asocicre.

D. de Brou, M. Olsen, The Guth Algorithm and the Nominal Record Lineage of Multi-ethnicPopulations, in Historical Methods", vol. 19, nr. 1, p. 20-24.

2'

www.dacoromanica.ro

988 Irina Gavrila 12

incercand sa realizam acest deziderat, frä indoiala vom fi confruntati cu o alta problema, maidelicata §i anume: noi nu §tim cati dintre indivizii la care se refera inregistrarile erau in viata inacela§i timp §i purtau acela§i nume. Sarcina esentiala a primei etape din reconstituirea familiei esteactea de a identifica mullimi de inregistrari asociatc care se refera la istoria vieii unui numarnecunoscut de indivizi.

Pentru a nu §tim caii indivizi erau implicai, trebuie s incepem prin a face toate legaturileposibile. Numai atunci putem descoperi existenta unor conexiuni imposibile sau multiple care nesemnaleaza prezenta mai multor indivizi cu acelmi nume. Maximalizarea numarului de asocieriposibile nu inseamna corelarea inregistrarilor intre ele, far:a a line cont de informaiii ca nume, sex §ivarstä. Aceasta ar conduce la un numar mult prea mare de asocieri potentiale, multe din de absolutimprobabile.

Varialiile in transcrierea fonetica a numelor pot fi de multe ori solutionate prin existentaporeclelor sau a numelor ereditare transmise pe linie masculing, cele mai stabile §i mai descri-minatorii caracteristici personale dupd care mullirnea inregistrari1or poate fi subdivizata f.rä teama dea pierde conexiuni posibile cu alte inregisträri (pentru amanunte a se vedea lucrarea lui Wrigley §iSchofield din 1973). In cadrul multimii poreclelor, numarul de mezari posibile poate fi in continuareredus facand apel la anumite considerente de ordin logic, biologic sau istoric. De exemplu, prenumeletrebuie sa coincida; data botezului trebuie sa preceada data inmormantarii (nu cu mai mult de 100 deani); intrarile legate de botezuri nu trebuie asociate cu inregistrarile femeilor peste 50 de ani.

Pe de alta parte, in procesul stabilirii asocierilor putem descoperi existenta unor evenimente(implicate de aparilia altor evenimente) care nu sunt consemnate in registru. De exemplu, copiii caremor inainte de a putea fi boteza0 lipsesc din inregistrarile de botez, sau inregistrari ale botezuluiunuia sau mai multor copii pot implica prezenta in parohie a unui cuplu casatorit, care nu a fostinregistrat in intrarile privind mariajele. Trebuie s cream intrari i pentni aceste evenimente implicite§i sa le includem in proccsul de asociere. De asemenea, trebuie sa tinem seama c in trecut, in uncletad (Anglia, de exemplu), femeile Ii schimbau prin casatorie numele ereditare transmise pe liniemasculina. Mai departe trebuie sa testarn daca intrarile privind botezul §i inmormantarea pentrufemeile asociate printr-un mariaj comun, pot fi asociate §i direct.

in multe cazuri, odata ce am realizat toate legaturile posibile §i de bun simi pentru a oblinenivelul maxim de informaiii despre cursul posibil al vietii individuale, care poate fi pus in evidenia deevenimentele inregistrate, putem foarte bine constata ca mulimile rezultante de legaturi reflecta u§or§i fara ambiguitati istorii ale vieii indivizilor. Dar, exista cu sigurania situaiii and incompatibilitã-tile asocierile posibile, sau asocierile multiple dintre inregistrari, indica prezenta mai multorindivizi cu acelasi nume. De exemplu o intrarc de botez poate fi legata de o intrare indicand ca.satoria,iar aceasta de o intrare de ininormantare, dar aceasta din urrna este prea tarzie ca sa poata fi asociatacu intrarea inijiala de botez. Exista cu sigurania aici douà cursuri de via, dar caruia din ele iiaparline inregistrarea de casatorie? Frecvenia cu care apar aceste constelaiii" de asociere ambigua inonce asociere a inregistrarilor din istorie va depinde de marimea gradului diversitaiii de nurne carecrau folosite penal] a-i deosebi pe indivizi in trecut §i de cantitatea de informalii aditionale existentein inregistrari.

Atunci and registrele de intrare menlioneaza caracteristici personale ca varsta, ocupatia saulocul de rezidenta, sau apar nume ale rudelor, va fi adesea u§or sa distingem intre indivizi diferiii carepoartä insi acela§i nume. Din *ate, mullimea numelor utilizate in trecut nu este prea bogatà, iarregistrele parohialc coniin puine informalii aditionale. fn consecinp, mullimea asocierilor posibilepoate deveni uneori foarte mare, dar cu o proportie ridicatil de legäturi multiple sau incompatibile,astfel incat disocierea lor in istorii ale vietii indivizilor devine o sarcinà deloc upara.

Pentru a alege din multimea legaturilor posibile trebuie sa linem seama in primul rand denivelul de incredere cu care cele doua inregistrari din fiecare pereche asociata se refera la unul §i

dintre

www.dacoromanica.ro


acela§i individ. Acest nivel de incredere" se poate estima in termenii masurii in care caracteristicilepersonale date in inregistrarile studiate sunt in acord sau dezacord. Astfel fiecare pereche deinregistrari asociate prime§te un rang (un scor) care depinde de prezenta sau absenta informatiilorcongruente sau discordante despre varstA, ocupatie, rezidenta, nurnele rudelor etc. Scorul numericasignat potrivirilor sau nepotrivirilor pentru fiecare informalie poate fi simplu determinatprobabilistic, luand in consideratie frecventa relativA a diferitelor caracteristici personale. sau prinabilitatea istoricului de a folosi contextul istoric specific.

Luand ca exemplu un caz simplu, and doua intrari referitoare la botez sunt in competitiepentru a fi asociate unui mariaj, putem rezolva situatia preferand aceea dintre asocieri care are un scormai ridicat. In cazul unei retele de asocieri multiple care intra in competitie lucrurile se complicA. SAconsideram o retea de asocieri care ilustreaza gradul de incredere pentru fiecare legatura posibila §iindica legaurile imposibile prin absenta unei drepte care sa lege inregistrarile considerate. Dupa cumindica rangurile, evident avem mai mula incredere in uncle inregistrari deck in altele, dar cum putempreciza cate cursuri individuale de viatA sunt implicate in aceasta retea? MA in prezent au fostpropuse in acest sens cloud abordari diferite. Skolnick (1973) a sugerat ca strategie adecvata cautareacombinatiei de legaturi cu cel mai scazut rang total de agregare, care ar trebui sa fie inlAturata pentrua rezolva releaua. De cele mai multe ori aceastA strategie nu este adoptata, in parte pentru cà existAriscul ca un foarte mare nurnar de combinatii potentiale de asociere, pentru care rangurile de agregaretrebuie totalizate §i comparate, sà poata fi inlaturate.

De§i sunt posibile §i alto strategii, de obicei intr-o situatie de incertitudine trebuie sa incepemprin a accepta asocierea in care avem cea mai mare incredere §i a implementa toate consecintelelogice pentru alte evocAri din retea. De exemplu, orice asociere incompatibila este inlaturata §i oricealte asocieri, care decurg in mod logic din acceptarea celei mai puternice asocieri. sunt de aserneneaconfirmate, chiar daca scorul lor propriu de incredere este scazut. SA presupunem ca o asociere detipul botez-caskorie este confirmata cu cel mai puternic scor curent de incredere §i inregistrarea incauzA asupra casatoriei a fost deja asociata cu o inregistrare de inmormantare, asocierea fiindcaracterizatA printr-un scor de confidenta §i mai ridicat. in acest caz, dacd inregistrarea asuprainmormantarii poate fi asociata §i cu cea referitoare la botez, aceastA legAturä trebuie sa fie acceptataca referindu-se la una §i aceeali persoana din inregistrarea de casatorie, chiar daca inregistrareareferitoare la inmormantare s-ar putea lega cu o alta de botez, cu un scor de confidenta chiar mairidicar8. Tn practica, oricum, mai multe asocieri intrunesc acela§i scor de incredere. In acest cazpreferam acele legauri in care inregistrarile au cel mai mic numar de asocieri care intra in competitie,pe principiul potrivit caruia, cu cat o inregistrare are mai multe asocieri potentiale, cu gat suntem maiputin siguri ca asocierea pe care o luam in consideralie este cea mai probabila pentru inregistrareaaflata in studiu. De exemplu, o inregistrare de botez poate fi asociata cu aceemi probabilitate cudouà inregistrari ale casAtoriei, dar in timp ce primul mariaj poate fi corelat numai cu acest botez,cel de-al doilea poate fi asociat de asernenea cu o a doua inregistrare de botez. In acest cazpreferAm legatura dintre botez §i prima inregistrare de casatorie, pentru cA aceasta poate fi corelata cuo singura inregistrare de botez, in timp ce al doilea mariaj are doua asocieri posibile cu o inregistrarede botez.

in fine, dacii exista mai multe a.socieri cu acela§i scor de incredere §i aceemi multiplicitate alegaturilor, atunci alegerea se face la intamplare. De§i acest procedeu poate introduce incertitudini inasocierea inregistrarilor, ceea ce constituie un pericol pentru investigatiile genealogice, el inlaturádeviatiile incomode pentru studiile demografice.

In concluzie. abordarea automata a asocierii inregistrarilor se bazeaza pe douA principiiesentiale. in primul rand, nu cunoa§tem numarul §i identitatea indivizilor a caror istorie a vietii este

28 Prin definitie scorul asocierii inmormantare-botez nu poate fi mai mare deck cel mai ridicatscor curent care se ata§eaza unei asocieri botez-cAsAtorie.

www.dacoromanica.ro


reprezentata de evenimentele inregistrate in surse, ceea ce conduce la stabilirea tuturor asocierilorposibile i la semnalarea cazurilor in care inregistrarile nu pot fi asociate. In al doilea rand, insituatiile incerte, cel mai bine este sa preferam acele asocieri in care continutul de informatii alinregistrarilor confera cea mai mare certitudine, ceca ce ne conduce la o abordare ierarhica,secventiala, in rezolvarea ambiguitAtilor.

In practica aceasta inseamna sortarea legaturilor intre perechile de inregistrari de toate tipurileintr-o ordine descendenta a nivelului de confidenta §i, pentru fiecare nivel de confidenta, intr-o ordineascendenta a ambiguitatilor (cu alto cuvinte, multiplicitate ascendentA). Pornim prin a accepta ca fiindcorecta perechea asociata in care avem cea mai mare incredere, inlaturand toate celelalte legaturi carear putea exista, sau care sunt incompatibile cu cele doua inregistrari luate in consideratie. Acceptarnde asemenea toate celelalte asocieri mai slabe, care sunt logic induse de asocierea puternica dejaexistenta §i inlaturam toate celelalte asocieri care intra in competitie, sau sunt incompatibile pentruaceste inregistrari.

Am descris liniile generale pe care le urmeaza o procedura total automatizata de reconstituire afamiliilor, dar in practica procesul este cu mult mai complex si exista o multime de alte lucruri de luatin consideratie. De§i nu sunt greu de asociat cu ajutorul calculatorului inregistrari care poarta acela§inume, este cu totul altceva sa stabilim de o maniera riguroa.sa daca de se refera sau nu la una §iactemi persoana. Nu este deci deloc surprinzator ca intelegerea procesului de asociere a inregistra-rilor in intreaga sa complexitate a durat atata timp, ca §i rezolvarea algoritmilor adecvati si

implementarea lor intr-o serie de programe eficiente29.0 reconstituire a familiilor presupune un lung sir de verificari logice §i un mare volum de date

cu care se opereaza. Dad numarul de inregistrari care trebuie asociate este foarte mare, sarcinareconstituirii familiilor nu poate fi dusa la bun sfar§it de calculatoare personale, fiind necesar uncalculator de mare putere. Desigur, algoritmii de asociere a inregistrarilor au fost tratati in comparatiecu reconstituirea manuala §i s-a constatat ca ei fumizeaza rezultate comparabile, chiar superioare, intimp record. Programele devin absolut necesare atunci and volumul de informatii este mare,imposibil de procesat prin metode traditionale. De exemplu, in Marea Britanie, un grup de tinericercetatori au reconstituit treisprezece parohii rurale din Oxfordshire §i o parohie suburbanaimportanta a Londrei. In acest ultim caz, pentru parohia St. James Clerkenwell au fost luate inconsideratie 40 000 de botezuri, 59 000 de inmormantari §i 20 000 de casatorii, inregistrate inperioada 1550-1753, realizandu-se aproximativ un milion de asocieri care au condus la reconstituireaunui numar de patruzeci de mii de familii.

De§i perspectivele deschise de reconstituirea complet automata a familiilor sunt evidente,trebuie totusi sa atragem atentia asupra consumului important de timp afectat pregatirii materialului-sursa de intrare si asocierii legaturilor.

Dupa cum am mai mentionat, inainte ca inregistrarile sa fie asociate, trebuie sa realizarn ostandardizare a transcrierii fonetice, datorate deosebirilor in scrierea de cave preoti a numelor inregistrele parohiale. Intr-adevar deosebirile de scriere erau atat de arbitrare, Meat istoricul trebuie sdverifice cu atentie rezultatele si sa-§i asume responsabilitatea finala pentru a decide care sunt numaivariajii de scriere a numelui si care sunt nume diferite.

in cazul parohiei St. James Clerkenwell, pentru care migralia spre capitala a fost extrem deputernica, existau nu mai putin de 29 108 nume ereditare de familie transmise pe linie masculina,incluzand si cateva nume straine. Tot istoricului, care trebuie sa cunoasca foarte bine epoca in care seplaseaza cercetarea §i factorii locali de influenta, Ii revine sarcina de a decide ponderea (rangul) cctrebuie sa fie atribuita potrivirilor si nepotrivirilor dintre inregistrari sau informatii specifice cum arocupatia si rezidenta. Toate aceste pregatiri cer timp si efort. In consecinta, de§i automatizareaprocesului rezolva multe din problemele ce apar, raman totusi multe puncte ale cercetarii in care

29 Programele au fost scrise in ALGOL 68 pentru un calculator IBM 3084.

fi

www.dacoromanica.ro

15 Calculatonil in demografie 991

numai istoricul este in masurk pe baza unei bune cunoasteri a contexmlui istoric, sà1i spunacuvantul. Odata ce aceste judecati de valoare au fost facute, calculatorul, prin programele specialelaborate, este capabil sa le implementeze mult mai eficient deck am putea s-o facem intr-o asocieremanualA a inregistrarilor.

6. ANALIZA STATISTICA A FAMILIILOR RECONSTITUITE

Pachetul de programe SASAplicarea metodelor de reconstituire a familiilor, dezvoltate de Louis Henry, a fost una din

cele mai importante cuceriri in dezvoltarea demografiei istorice moderne. Reconstituirea familiilora insemnat intotdeauna o munca intensk cu un mare consum de timp, in care marea majoritate aoperatiilor au fost mult timp efectuate manual. Exista cloud momente importante ale acestui procesanume: crearea bancii de date bazata pe formularele de familie, realizate dupa modelul lui LouisHenry si analiza statistica a acestei baze de date.

Statistical Analysis System (SAS) este un pachet de programe utilizat pe sCarà largA pentruanaliza statistica generalk destul de usor accesibil cercetatorilor din domeniul stiintelor umaniste. Elface posibila realizarea tuturor tabelelor standard care intervin in monografiile clasice de demografieistorica, pastrand flexibilitatea i puterea unui pachet de anal iza statistica generala. Pachetul SAS estescris intr-un limbaj de programare foarte puternic i coniine o garna larga de proceduri statistice.

Majoritatea problemelor, implicate de complexitatea procesului de reconstituire a familiilor,apar in faza de introducere a datelor. Utilizatorii deja familiarizati cu pachetul SAS intampina putinedificultati in intelegerea calculelor din tabele si in adaptarea programelor pentru propriul scop.Sisternul a fost elaborat in 1983 la University of Texas at Austin si a fost testat §i fulosit IaUniversitatea din Liege, in Belgia. Programele au fost aplicate cu mare succes la analiza a peste 3600de familii reconstituite, din Belgia estica a secolului al XIX-1ea31.

Programele SAS pun la dispozitie proceduri de analiza statistica a tuturor informatiilor ce aparin formularele de familie ale lui Louis Henry. In consecinla de se pot adapta usor la alte reconstituiride familii bazate pe aceste formulare devenite clasice.

Formularele au fost divizate in sapte blocuri, fiecare bloc constand din cateva campuri cu unanumit tip de informatii despre cuplu, parinti, copii.

Procedura standard de reconstituire a familiei imparte familiile in trei grupe: complete,trunchiate si incomplete. Aceste grupe sunt definite dupa cum urmeaza:

familii complete: familiile in care sotii sunt arnandoi in vigil' in momentul in care soliaatinge varsta de 45 de ani. Experienta dovedeste ca nasterile dupa 45 de ani erau rare in familiilesecolului al XVII-lea. S-a ales varsta de 45 de ani si nu cea de 50 de ani ca varsta limita pentru a se

stocul farnilliilor complete. Acest tip de familii poate fi la randul ski, in mod optional divizat in:( I ) familii complete la care sotia este la prima casatorie; (2) familii complete in care sotia esterec As atori ta.

familii trunchiate: familii in care unul dintre soli a decedat inainte ca solia sa implineasca 45de ani.

NI. Fleury, L. Henry, Nouveau manuel de depouillement et d'exploitation de l'etat civil ancien,INED. Paris, 1976; L. Henry, Techniques d'analyse en démographie historique, 1NED, Paris, 1980.

31 R. Leboutte, Reconversions industrielles et transition demographique dans la Basse-Meuseliegeoise, 1750-1976, Universite de Liege (teza de doctorat), 1985: R. Leboutte, Reconstitution desfamilies et dynamique des menages: L'apport des registres de populations beiges, in Sources etmethodes de la demographic historique avant 1850. Actes de la journée d'étude de Bruxelles", 23aprilie 1984, Archives et Bibliotheques de Belgique, Bruxelles, p. 89-111.

§i

marl

3o

www.dacoromanica.ro


familii incomplete: acest grup cuprinde toate familiile pentru care data sfar§itului observatieinu corespunde cu decesul unuia dintre soli sau survine Inainte ca sop. sa Implineasca 45 de ani.

Multe familii care au migrat se plaseaza In aceasta grupa §i data migrarii este considerata ca sfar§itulobservaliei. Este important sa subliniem Ca fiecare famine trebuie sa aiba o data de sfar§it alobservaliei. Aceasta data poate fi decesul soilor, migrarea din localitatea respectiva, sau dataultimului recensamant In care familia este inregistrata. Data na§terii ultimului (presupus) copil nutrebuie niciodata considerata ca sfar§it al observatiei. Familiile sfar§ind cu o na§tere sunt In modautomat eliminate de la analiza ferti1itäii pentru ca includerea lor ar accentua rata fertilitatii maritale.

Instrumentele de programare din SAS faciliteaza analiza familiilor reconstituite, iar

programele acestui sistem produc toate tabelele Intalnite in monografiile clasice de reconstituire afamiliilor, privind nuptialitatea, fertilitatea §i mortalitatea.

Programele SAS pot fi obtinute de la Population Research Center-University of Texas atAustin, fie pe imprimanta, fie pe dischete pentru a fi implementate pe calculatoare personale.

Demografia istorica a gasit In informatica un instrument puternic de stocare §i analiza adatelor, capabil sa ofere posibi1iti, Oa nu demult nesperate, de cercetare a evolutiei populatiilordin trecut. fntotdeauna dublat de imaginalia creatoare §i de eruditi a cercetatorului, calculatorulconfera investigatiei istorice claritate i rigoare, calitati necesare oricarei cercetari de substanta.

www.dacoromanica.ro

VIATA TIINTIFICA

SESIUNEA ANUALA DE COMUNICARI A INSTITUTULUIDE ISTORIE N. IORGA"

Bucure§ti, 19-20 iunie 1995

In zilele de 19 §i 20 iunie 1995 la Institutul de Istorie N. forge s-a desfa§urat sesiuneaanuala de comunicari a membrilor §i invitaOlor Institutului. ediniele au fost conduse de dr. erbanPapacostea, directorul Instinnului §i de dr. Paul Cernovodeanu, directorul adjunct. Comunicarile aufost suslinute In cadrul a douà teme: Spatiul romemesc ci otoman fntre medieval fi nwdern §i Evolutiipolitice si culturale.

La prima terra' au fost prezentate urmätoarele comunicari: Nagy Pienaru, .Ftefan cel Mare cihanatele tdtare (1475-1479); Nana Cazan, Imaginea Imperiului otonwn In relateirile ambasadorilorHabsburgilor din prima jumiltate a sec. al XVI-lea; Costin Fene§an, Antonio Bufalo, un arhitect italianIn slujba Habsburgilor ci activitatea sa In Transilvania (1554-1555); tefan Andreescu, Un cuviint i oexpresie folosite de Mihai Viteazul; Gheorghe Lazar, Aspecte ale ideologiei poultice In Tara Romlineasciici Moldova (a doua jumeaate a sec. al XVII-lea); Adrian Tertecel, Organizarea militarei otomanei Inbazinul pontic la fnceputul sec. al XVIII-lea; Paul Cernovodeanu, Curacterul relatillor dintre Anglia ciPrincipatele Dunärene In sec. al KWH-lea. Vedere de ansamblu; Marian Stroia, Dc la Akkerman laAdrianopole: noi jaloane fn analiza crizei orientale din deceniul al treilea al sec. XIX..

La tema Evolutii politice ci culturale au suslinut comunicari: Raluca Tomi, Lorenzo Valerioci romemii, 1835-1849; Florin Anghel, 0 alternativei de colaborare In interiorul Axei. Eforturi defnchegare a unei noi Mici intelegeri (Rondlnia, Slovacia, Croatia), 1941-1943; Florin Constantiniu,Romemia, Uniunea Sovieticei i Gernwnia In primeivara anului 1941; loan Chiper, SUA ci sud-estuleuropean In faza fined a celui de-al doilea reizboi mondial; Traian Udrea, 23 august 1944. Pro cicontra; Ion i§canu, Pretentiile autoriteitilor R.A.S.S. Moldovenegi asupra Basarabiei (1924-1940);Mirela-Luminita Murgescu, Personajele istorice romanefti ci oferta manualelor de istorie dinPrincipatele Romeme la rnijlocul secolului al XIX-lea; Mariana Mihailescu, Nicolae lorga LucianBlaga: un dialog inedit; Nicolae Liu, Lucian Blaga ci istoria nationald.

Nagy Pienaru

LECTORATUL DE VARA AL SOCIETATII DE TIINTE ISTORICE DIN ROMANIAEDITIA 1995,

Cluj-Napoca, 6-16 iulie 1995

intre 6 §i 16 iulie 1995 s-au desfavrat la Cluj-Napoca lucrarile lectoratului de varaal Societaiii de §tiinte istorice din Romania (S.S.I.) in colaborare cu Inspectoratul judevan Cluj§i Filiala S.S.I. Cluj. lnaugurarea lucrarilor a avut loc in dimineaja zilei de 6 iulie In sala loan

Revista istorica", tom VI, nr. 11-12, p. 993 1000, 1995

www.dacoromanica.ro

994 Viata §tiintifica 2

Muslea" a Bibliotecii universitare Lucian Blaga" in prezenta reprezentantilor autoritatilor localejudetene §i municipale §i a unui mare numar de cursanti, profesori de istorie din judetele: Bistrita-Nasaud, BrAila, Bra§ov, Buzau, Cara§-Severin, Calara§i, Constanta, Covasna, Galati, Harghita,Hunedoara, Iai, Olt, Maramure§, Mure§, Prahova, Salaj, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vaslui, Cluj precum§i din Bucure§ti §i din Bucovina de Nord.

Cuvantul de deschidere a fost rostit de prof. Victor Moldovan, inspector de specialitate dinjudetul Cluj care a adresat un bun venit participantilor la lectorat, dupA care au urmat la cuvantdomnii: prof. univ. dr. Victor Constantin, prefectul judetului Cluj, Gheorghe Funar, primarulmunicipiului Cluj-Napoca, prof. dr. N. Boc§an, decanul Facultatii de istorie, prof. dr. Mircea Cri§an,rectorul Universitatii Babe§-Bolyai", prof. dr. Bogdan Teodorescu, inspector general in MinisterulInvatamantului §i secretar general al S.S.I., prof. Victor Dragu, inspector general §colar al judeoluiCluj, care rand pe rand au scos In evidenta rolul profesorului de istorie In viala §i in activitatea§colarä §i extraFolara, modul de organizare a Invatamantului istoric la Universitatea Babe§-Bolyai",preocuparile conducerii municipiului Cluj-Napoca pentru imortalizarea prin monumente aprincipalelor momente din istoria romanilor, tradiliile legate de organizarea lectoratului de caveS.S.I. precum §i conlinutul programului lectoratului din anul 1995.

In continuare au fost expuse in plen comunicarile: acad. tefan Pascu, congiintd inprocesul de formare a tineretului; prof. univ. dr. Camil Mure§an, membru corespondent alAcademiei Romane, Aspecte noi in problematica ftiintei istorice In ultimele decenii. A urmat apoi omasa rotunda uncle cerc. §t. Valentin Vasiliev, lector univ. Al. Diaconescu §i cerc. §t. Aurel Rustoiude la Universitatea Babe§-Bolyai", au prezentat comunicarea Noile descoperiri i interpretdriprivind arheologia traco-daco-romand. Tot in dimineata zilei de 6 iulie cursantii au vernisat oexpozitie de carte istorica clujana organizata in incinta universitatii. In dupa amiaza aceleiasi ziled-nii dr. Radu Ardevan §i Sorin Coci§ au insotit pe participanti intr-un scurt itinerar clujan in cursulcaruia au fost vizitate §antierul arheologic din Piata Unirii, monumentul Memorandum-ului de pe bd.Eroilor §i monumentul lui Avram Iancu din Piata Victoriei. Seara profesorii de istorie din Cluj-Napoca au oferit participantilor un cocktail la liceul George Co§buc" din localitate.

In zilele 7, 8 §i 9 iulie participantii au intreprins o excursie documentard in judetele Alba,Hunedoara §i Cluj dupa cum urmeaza: in ziva de 7 iulie au fost vizitate sub conducerea prof. ToditaDamian din Cluj-Napoca manastirea din Feleac, ctitorie a lui Stefan cel Mare, muzeul de istorie dinTurda, §antierul arheologic de la castrul roman din Turda, muzeul etnografic din Lup§a, mineleromane din Ro§ia Montana, ora§ul Abrud, muzeul aurului din ormul Brad, memorialul de la Tebea,biserica din Ribinta; in ziva de 8 iulie: ora§ul Deva, castelul Corvine§tilor din Hunedoara, bisericileStreiu San Georgiu, Densu§, Santamaria Or lea, tabara de la Bradetel, §antierele arheologice dinCA lan, din Sarmizegetusa Ulpia Traiana §i din Geoagiu (Germisara), iar in ziva de 9 iulie catedraladin orgul Ora§tie, vestigiile dace de la Coste§ti §i Gradi§tea Muncelului, monumentul din Mirasbisericile protestanta §i calvina din Aiud.

in ziva de 10 iulie participantii la lectorat au audiat un program de sala in sala de conferinteloan Muslea" de la Biblioteca universitara Lucian Blaga", alcatuit dintr-o dezbatere sustinuta delector univ. Toader Nicoara, asist. univ. Sorin Mitu §i asist. univ. Al. Vari cu tema: Directii noi Inistoriografia contemporand: mentalitäji colective, imaginea celuilalt, irnaginarul social §i prelegerileprezentate de lector univ. dr. Doru Radosav, directorul Bibliotecii Universitare, Metode noi decercerare in istorie §i de prof. univ. dr. Constantin Serban (Universitatea Stefan cel Mare" Suceava)Noutáli istoriografice din Bucovina. in ziva de 1 1 iulie in acela§i loc au fost prezentate prelegerile:prof. univ. dr. Nicolae Edroiu (Universitatea Babe§-Bolyai" din Cluj-Napoca), Posesiunile donznilordin Moldova ci Tara Rornaneascd In Transilvania; dr. Marius Porumb, membru corespondent alAcademiei Romane, Pictura romaneascii din Transilvania; lector univ. CA lin Felezeu (UniversitateaBabe§-Bolyai", Cluj-Napoca), Statutul juridic al Transilvaniei in epoca Principatului sub

Suing:" ci

www.dacoromanica.ro

3 Vika §tiintifica 995

suzeranitatea otomand. fn dupA amiaza aceleia§i zile cursarnii au efectuat o vizita la Bibliotecauniversitara Lucian Blaga" unde au fost apreciate documente, manuscrise, incunabule, tipArituri dinsecolele XIII-XVIII privind in special istoria Transilvaniei. in ziva de 12 iulie s-a continuatprezentarea de noi prelegeri in cadrul Lectoratului astfel: lector univ. Maria Craciun (UniversitateaBabe§-Bolyai", Cluj-Napoca), Reform fn spajiul romilnesc; lector univ. Ovidiu Ghitta (Univer-sitatea Babe§-Bolyai", Cluj-Napoca), Contrareforma In Transilvania. Noi direclii de cercetare; prof.univ. dr. Nicolae Boc§an (decanul facultkii de istorie, Universitatea Babe§-Bolyai" Cluj-Napoca),Bisericile romanefti din Transilvania la sfilritul secolului al XVIII-lea ci In secolul al XIX-lea;cercetator loan Bolovan (Institutul de istorie al filialei Academiei Romane), Evolujia demograficaTransilvaniei fn secolul al X1X-lea. in dupa amiaza aceleia§i zile participarnii au fost oaspetiiBibliotecii Academiei Romane, filiala din Cluj-Napoca §i ai Arhivelor Statului unde au luatcuno§tinta de valoroasele colectii de documente, manuscrise i carti rare datand din secolele

fn ziva de 13 iulie participantii au efectuat o nouà excursie documentara de data aceasta injudep.il Cluj, sub indrumarea prof. Todita Damian, cu care prilej au fost vizitate: castelul din Gilaudin secolul XIII precum §i ruinele castrului roman din imediata apropiere, comuna Bologa cu ruinelecastrului roman si ale cetkii medievale fosta posesiunc a lui Mircea cel Batran, castelul de la Ciuceacu mausoleul marelui poet roman Octavian Goga, trona din satul Bel4 ridicata in memoria celor 45de romani ar§i pe rug la 8 noiembrie 1918 de cave militarii maghiari, barajul de la Fantanele,monumentul de pe dealul Fantanele ridicat in cinstea victoriei romanilor revolutionari din 6 iulie1849, numit §i Crucea Iancului, biserica din satul Mari§el unde se afla §i mormantul Pelaghiei Ro§u(1800-1870), eroing a luptelor revolutionare din 1848-1849 din Transilvania, barajul de la Tarnita.

in ziva de 14 iulie a fost reluat programul de sala la Biblioteca Lucian Bla2a", undeparticipantii au audiat prelegerile prezentate in cadrul unci alte dezbateri cu tema Romania in primulreizboi ci la C'onferinfa de pace, de prof. univ. dr. Vasile Vesa (Universitatea Babe§-Bolyai", Cluj-Napoca), dr. Gh. Cipdianu (Institutul de istorie din Cluj-Napoca), dr. Ioan Chiper (Institutul de istorieN. Iorga" Bucure§ti) i prelegerile privind probleme de istorie contemporana sustinute de: dr. Gh.lancu (Institutul de istorie din Cluj-Napoca), Problema minoriteifilor In Romania interbelica, conf.univ. dr. Vasile Pu§ca§ (Universitatea Babe4-Bolyai" Cluj-Napoca), Aspecte ale securiteifii Romanieicontemporane, lector univ. Marian Bucur (universitatea Babe§-Bolyai" Cluj-Napoca), Raporturiintre stat i biserica 1945-1989. in dupa amiaza aceleimi zile participantii au fost invitati la ointalnire cu dl. Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca, la sediul primànei, in cursulcareia au fost informati despre programul cultural al consiliului municipal Cluj-Napoca cuprinzandsubventionarea continuArii sapdturilor arheologice pe plan local, elaborarea unei monografii aoraplui, ridicarea unui monument inchinat ostaplui roman, etc. Cu acest prilej a fost lansata carteascriitorului loan Silviu Nistor, Istoria romanilor din Transnistria. in seara acelei4 zile s-a oferit oreceptie cursantilor la Cercul Militar.

in ziva de 15 iulie IucrriIe lectoratului s-au desfa§urat la liceul Gheorghe incai", in cadrulunei sesiuni de comunicari §tiintifice a profesorilor de istorie participanti, unde au fost audiateurmatoarele expuneri: prof. Dorin Misichievici (Corapciu, Bucovina de Nord), .'cocila romaneasca innordul Bucovinei; prof. Dumitru Irimia (Cluj-Napoca), Dovezi etnograjice ale continuiteijii; prof.Nicolae Stei (Huedin), Avram lancu fn literatura; prof. Barbu Trufin (Cluj-Napoca), Protocoaleurbariale din Transilvania In a doua jumeitate a secolului al X1X-lea; prof. Todita Damian (Cluj-Napoca), Locuri In judejul Cluj legate de amintirea lui Avram lancu; prof. luliana Sandu (Navodari),De la Nistru pan' la Tisa. fn incheiere prof. Victor Moldovan, inspector de specialitate in judetulCluj, a prezentat activitatea §tiintificA a profesorilor din judetul Cluj reflectata printre allele in aparitiavolumului de documente cu tema Lupta pentru unitate a romanilor, autorii fiind profesorii LuciaMan, Trufin Barbu, Monica Moraru, Angela Popa, Todita Damian, Liliana Rusu. A urmat la cuvantapoi prof. dr. Bogdan Teodorescu, inspector general in Ministerul invkämantului, care in concluzie a

Xf-XVIIT.

www.dacoromanica.ro

996 Viata stiintificd 4

facut aprecieri elogioase asupra tuturor lucrarilor prezentate in cadrul lectoratului prin care s-areflectat impletirea armonioasa a activitatii didactice cu cca

In ultima zi, 16 iulie, participantii au luat parte la lucrarile cu caracter metodic desfasurate labiblioteca universitara Lucian Blaga", de care grupul de lucru constituit in cadrul MinisteruluiInvatamantului menit sa elaboreze proiecte de programe analitice si de manuale scolare alternative.Acest grup de lucru aflat sub conducerea prof. dr. Bogdan Teodorescu alckuit din profesorii RaduHomer, Mihai Manea, Victor Moldovan, Laura Capita, Gh. Borovinu, I. Grossu, Augustin Paclu-reanu, Liviu Bur lec a raspuns la intrebarile formulate de participani si a comunicat date importanteprivind realizarile sale in problemele de metodica predarii istoriei in scoala.

La incheierea lucrarilor lectoratului prof. Victor Moldovan a multumit autoritatilor locale innumele participantilor pentru a.sigurarea unor condrtii optime materiale i stiintifice care au contribuitla prezentarea de prelegeri la un inalt nivel, la reusita efectuarii excursiilor programate in scopullrgirii orizontului stiintific i geografic al participantilor.

Constantin .Ferban

UN CONGRES INTERNATIONAL DE TIINTE ISTORICE

Montréal, 27 august 3 septembrie 1995

Indatorirea de a rezuma, cu oarecare spirit critic, lucrarile unui asemenea congres este osarcina din cale afara de grea pentru cineva care nu e nici omniprezent, nici enciclopedic, si are doaro cunoastere limitata a limbilor straine. Un astfel de congres este in principiu o confruntare apunctelor de vedere intre diferitele scoli istorice i un prilej de a schimba informath, de a innoi decieunostintele istorice intr-o vreme in care aceasta nevoie e deosebit de urgenta. Temele congresului dela Montréal au fost alese chiar pentru relevanta lor in lumea de astazi, dupa cum observau in cuvantullor de intampinare rectorii celor patru universitati din orasul care a gazduit aceasta mare intalnireinternationala. Dintre aceste teme, spicuim urmatoarele: Nafiuni, popoare ci forme de stat;Diasporele origini, forme fi semmficalie; Puterea, libertatea ci cercetarea istoricd; Fictiune,narativitate ci obiectivitate istoricd; Conceputul istoric de decddere"; Sfir§itul imperiilor Inperspective,' comparativd; Räzhoi ci culturd; Iefirea din regimurile totalitare contemporane, In sudulci estul Europei ca ci in America Latind; Reacjii la Holocaust; Utopiile in istorie.

De la nivelul Malt al asteptarii, indreptatit de actualitatea problernelor si de pozitia personalaa participantilor in establislzment-ul academic, !Ana la realitatea pestrita a acestei saptamâniconsacrate dialogului a fost o distanta pe care am vazut-o crescand in ultima vreme. Fireste, nimeninu-si mai face mari iluzii despre aceste adunari unde numarul de participani este, din nefericire,invers proportional cu calitatea performantei. La Montréal, lista participantilor cuprinde peste 1660de nume. De aici un caracter de confuzie si de inegalitate intelectuala pe care un observator exigent '11percepea imediat. Din cauza marelui numar de vorbitori care se succcdau la microfon, unii, devenitinepasatori odata cu experieno, si-au neglijat propria interventie intr-un mod nepermis la ocomunicare obisnuita. De asemenea, sa zicem cà undeva, intr-o sala a giganticului Palat alCongreselor unde s-a desfasurat maratonul de comunicari, erau sase oameni asezati pe o tribuna,asteptand sa-si citeasca sau sa-si rezume textele (deja rezumate intr-un volum publicat care sedistribuise, de la inscriere, tuturor celor de N). Dar alti doi, coordonatorii sedintei, incep prin a citipe indelete un raport, care nu e de cele mai multe ori deck o prezentare a celor sase comunicari care

www.dacoromanica.ro

5 Viata stiintificA 997

vor urma, asa Inca acestea sunt rezumate nu numai de cave propriul lor autor, ci si de cAtre cei doicornentatori. Presedintilor de sedinta, adesea, Ii s-a putut repro§a indifereno fata de ordinea in careerau grupate comunicarile, chiar dacA acestea n-aveau nimic comun intre ele. De exemplu, eel maidistins medievist ceh ar fi trebuit sà vorbeasca despre husiti dupA o doamnä care se ocupa decomunitatile de aborigeni din Australia si din cele douA Americi, ea insAsi urmand unor contributiifoarte tehnice, dintre care prima, a marelui invAtat ucrainean Omelian Pritsak, se referea la descifrareaunor inscriptii mice cu privire la popoare disparute din Eurasia in zorile Evului Mediu, iar a doua, aistoricului britanic John Rogister, specialist in adunarile de stari, aducea in discutie ca anornalieconstitutionalk situatia principatului Neuchatel in secolul al XVIH-lea, and era o posesiune aHohenzollernilor, regi ai Prusiei. Strideno acestui mozaic se va intelege mai bine dna precizam cäorganizatorii acelei memorabile §edinte dorisera sà punA in lumina descompunerea statului-natiune cafenomen caracteristic al sfarsitului nostru de veac si de mileniu. Nu varietatea de preocupdrisurprinde si sacaie, ci diferentele de cultura istoricA §i de utilaj metodic, care s-au doveditconsiderabile. S-ar putea adauga si observatii mai curioase: de pildA, nu putcai deschide usa unei sailfàrà sa auzi eke un discurs intr-o englezA inmuiatà de accent slay despre democratismul rusilor §inestrAmutata lor credintà in valorile liberalismului occidental. Cu riscul de a trece drept sexist sirasist, nu voi trece sub tAcere constatarea cä femeile si delegatii africani aveau tendinta sA se descaltein timpul §edintelor prea lungi.

fn linii mari, ce trebuie remarcat drept cauza sau efecte ale acestei enorme dilatari care secheama, cu un termen apArat de multe complicitati, globalizare"? A crescut partea cedata marilorputeri extrem-orientale, China §i Japonia. Este, de obicei, zona de filosofie a istoriei, in care insacircula concepte elementare, imprumutate de la marii vulgarizatori care sunt americanii. 0 lupta seda, mai mult sau mai putin fài, Tuve marxistii neclintiti in convingerile lor ei fiind vest-europenisau din Lumea a Treia si istoricii din Estul Europei, in primul rand rusi, care-§i manifestA zgomotosfericirea de a fi in sfarsit descatusati de dogma. Dar aceastA polemicA reprezinta §i un conflict degeneratie, asa cA aici intervin masiv moderatii", ark occidentali, cat si ex-sovietici sau din tArile est-europene, pe care intregul lor trecut nu-i lasa sa arda tot ce au adorat, asa ca ii indreapta criticile, inaceeasi limbA de lemn, fie impotriva stalinismului, fie contra curentelor reformatoare ale tranzitieipost-comuniste. Contrastul intre generatii este evident nu numai pe plan ideologic, ci chiar in stilulintelectual. Cine ar mai face astazi un raport de elegano,limpezimea si incisivitatea celui pe care 1-aprezentat, cu privire la istoriografia despre Occidentul medieval si de aceea despre Bizanj, aratand caele continua sa nu comunice, doamna Lellia Cracco Ruggini? Sau cine mai prezideaza o dezbatere cuseninatatea nobila si curtenitoare a profesorului Aleksander Gieysztor? Mezinii lor, in jurul varstei de60 de ani, §i mezinii acelora, pe la 50, au aerul unor oameni de afaceri grabiti. Dupd care vin cei simai tineri, cu o elocvenja de avocati sau de politicieni. SA nu uitAm ca de politizarea dezbaterii maiprofita Inca cei care au initiat-o, reprezentantii gandirii de stanga. Ei, impreuna cu musulmanii, stintcei care proclamA esecul europocentrismului, dupà cum tot ei vorbesc despre statul national ca desprescarlatina, o boalà de copilarie. Cei mai ahtiati sà adopte aceasta moda, in numele integrarii europene,sunt federalistii", a cAror tacticil ascunde frustrAri generate de conturul actual al unor frontiere.Aceiasi, din acelasi motiv, au dezvoltat o retorica speciala referitoare la minoritatile nationale. Inlocu1 nationalismului de odinioarà se recurge la regionalism. Daca argumentarea lui Jean Stengers, incomunicarea sa Deconstructiu unui stut-nufiune, cuzul Belgiei, era convingatoare, fiindca in 1830-1831 s-a inventat o forma artificiala, in schimb pledoaria unui domn Nicolas Roussellier pentru osupranalionalitate europeana" dezminlea insasi traditia francea modelul centralizarii, alegandu-siargumentele din Africa sau din Alsacia. Acest tip de discurs s-a regasit in raportul prof. Ferenc Glatz,despre care am avut ocazia sa-mi spun parerea. Intr-o milsurä mai mare &cat ar fi fost firesc intr-odisputa stiintifica, prejudecatile politice au fost evidente. De pilda, atunci and raportul a doi tineriistorici rusi, care sustineau cä totalitarismul a fost posibil datorita descrestinarii, a fost aprig combatutde Claude Mazauric, mostenitorul spiritual al lui Albert Soboul, care declara cä n-a mai intalnit o teza

www.dacoromanica.ro


atat de reactionara de la Joseph de Maistre incoace Bineinteles, simpatia profesorului de la Rouense indreapta cave Babeuf, nu dare autorul Considerafiilor asupra Revolutiei Franceze.

Daca i se ingaduie celui care prezinta aceasta relatare a Congresului sä faca apel la experientasa personalk ma voi referi mai intai la tema decadenter, care a grupat o serie de contributii cum arfi cea a lui Ernst Breisach (S.U.A.) despre Fukuyama §i sfar§itul istoriei", introducerea erudita a luiVladimir iliescu (Aachen) in domeniul teritoriilor antice cu privire la declinul imperiilor, excelentacomunicare a lui M. A. Ladero Quesada despre obsesia decadentei in istoriografia spaniola,comentariul lui John Stroup (S.U.A.) la implicarea gandirii lui Spengler in problema identitatiigermane sau evocarea operei lui Huizinga de catre Dmitiri Haritonovici (Rusia). Subsemnatul aurmarit, de la Rena§tere pana in pragul epocii Luminilor, evolutia interpretarilor occidentale aledecaderii Imperiului Otoman, pe cand Paola Subacchi, criticand ideea ca Italia ar fi trecut in secolulal XVIII-lea printr-o perioada de declin, a sustinut un punct de vedere aplicabil §i veacului fanariot inistori a tarilor romane.

in stransa legaitura cu accasta dezbatere, consacrata istoriografiei, a avut loc §i o discutiedespre cauzele efective ale sfaritului imperiilor, dar lista cazurilor era prea lunga §i heteroclità:Roma, Bizant, Francia carolingiana, Imperiul Otoman, Rusia Romanovilor, Imperiul habsburgic, celbritanic, Japonia, statul Inca din Peru §i imperiul colonial spaniol. Raportul general, incredintat unuicercetator german al antichitatii latine, nu a atras atentia deck prin afirmatii foarte discutabile, caaceea cà singura contributie a Bizantului la civilizatia universala se reduce la cre§tinarea slavilor, sauca imperiul rus a reprezentat constant o forta a progresului.

Reconsiderarea" revolutiilor §tiintifice a constituit o aka tema speciala, coordonata deMichael Heyd (Israel) §i Pietro Redondi (Italia). Aici au intervenit previzibil un istoric polon, JerzyDobrzycki, evocând mediul inteiectuai care a favorizat raspandirea ideilor lui Copernic, §i un istoricceh, Jan Kumpera, elev al lui Poligensky, subliniind meritele lui Comenius. Trebuie in schimbrecunoscuta originalitatea interpretarii propuse de Stuart Pierson (Canada), dupa care ganditoriisecolelor XVI-XVII, pana la Newton, au produs o baza pentru refacerea unitatii culturale europene cuintentia de a o apara de tendintele iconoclaste care amenintau sa o descompuna.

Analiza unor aspecte teoretice ale activitatii istoricului a prilejuit lungi discutii despre post-modernism, despre hipotext" §i despre anxietatile personale ale autorului. They are all mad",murmura perplex Jerzy Topolski. Ca reactie la contestarea structuralista, au fost binevenite catevainterventii traditionaliste. De exemplu, Hedva Ben (Israel) s-a intrebat, in legatura cu decizia de laMiinchen din 1938, daca judecata morala mai e admisibila in istorie, pentru a ajunge la concluzia caea este indispensabila, fiind utila pentru educatia politica a cititorului. Georg Iggers, protestand fatade organizarea retorica a naratiunii istorice, ne-a amintit ca istoria este reconstructie §i dialog cutrecutul, dar ca scopul ei este identificarca adevarului, iar acesta trebuie cautat in arhive. in cele dinurmil, cu cuvintele unui filosof olandez care parea mirat de ceea ce auzise: de cc sa luam In seriospost-modern ismul ?

Putin familiarizati cu substratul teoretic al acestor polemici, indeosebi cu opera lui HaydenWhite care le-a provocat, istoricii romani ar fi avut mai degraba ceva de spus in contextul altei§edinte, aceea referitoare la controlul politic, economic §i cultural asupra cercetatorilor istorice.Romania n-a fost nici macar mentionata in comunicarea olandezului Anton de Baets, care a cubes 360

de cazuri de istorici persecutati din Africa, Asia §i America Latina (ii datoram aceluia§i autorinteresante informatii despre interesul pentru istorie al dictatorilor contcrnporani, a§a cà, intrc Peron§i Khaddafi, Ceaurscu nu era deloc o exceplie). AIih s-au referit la represiunea stalinista contraistoricilor in Uniunea Sovietica, dar academicianul Ciubarian, figura binecunoscuta de la congreseleprecedente, ne-a asigurat ca Rusia de astazi are institutii academice pe deplin independente, pe and

www.dacoromanica.ro

7 Viata stiintifica 999

academicianul Bolhovitinov s-a plans el tot ce era rau, acum e bun", aratandu-se vadit afectat decultul ultimului tar si, in general, de radicalismul anticomunist.

La randul ei, in ultimele douà zile ale congresului, Comisia de istorie a istoriografiei aexaminat un subiect apropiat influenta marxism-leninismului asupra stiintei istorice" in anii in careistoriografiile din Estul Europei au fost influentate de modelul sovietic. Comunicarea mea, intitulataMarxism supelficial i reaciiile la el, 1945-1990, a prezentat situatia din Romania, alaturi deexpuneri despre Ungaria, Po Ionia, Cehoslovacia, Germania rasariteank asa incat reieseau analogiile

diferentele de la un caz la altul.Mi-a revenit de asemenea sarcina de a comenta raportul prof. Ferenc Glatz, la invitatia

acestuia, intr-o dezbatere despre problema minoritatilor nationale in societatile de tip liberal sisovietic . Dupa cum observa si Miroslav Hroch, discutia s-a transformat intr-un dialog romano-magh'ar, la care au mai participat acad. Dan Berindei, acad. Cornelia Bodea, colegii V. Vesa siViorica Moi, tic. Raportul principal, comentat in absenta autorului, avea in vedere numai minoritatiledin Europa centrala si rasariteank producand pentru fiecare pea un dosar de date istorice i statistice.Pentru Romania, s-au strecurat un numar de inexactitati, pe care am fost silit sa le corectez. in final,raportul continea o propunere politic, sugerand adoptarea unui cod de conduita pentru statele dinzona, ca o chezasie a statutului minoritatilor. Fara sa pot ghici ca o propunere asemanatoare aveavink chiar in zilele urmatoare, din partea presedintelui Ion Iliescu, am respins ideea ca nerealista si,oricum, nepotrività cu locul unde era lansata, intr-o adunare de savanti pe care profesiunea lor iiobliga la impartialitate.

La lucrarile congresului a luat parte o delegatie romaneasca numeroask cca 20 de persoane,dintre care doar douà (d-na Zoe Petre si subsemnatul) figurau in program, deoarece d-nii Al. Dutu,Razvan Theodorescu si acad. Virgil Candea au fost absenti, desi erau si ei inregistrati in program. inaceeasi ordine de idei, nu pot sa nu mentionez ca responsabilitatea sedintelor AsociatieiInternationale de Studii Sud-Est Europene i-a revenit, surprinzator §i regretabil, redactorului-sef alrevistei Magazin istoric". Cristian Popisteanu. in aceste conditii, intalnirea a fost un esec. Nu e preadevreme pentru a ne intreba ce fac Comitetul National de Studii Sud-Est Europene din Romania,ramas acelasi ca in 1989, si secretarul general al AIESEE, care nesocotesc sistematic existentaInstitutului nostru. Ar fi de dorit ca aceasta intrebare sa-si ggseasca un raspuns mai repede cleat laviitorul congres de stiinte istorice, al 19-lea, care va avea loc la Oslo in anul 2000!

Andrei Pippidi

STAGIU DE CERCETARE iN GERMANIA

In lunile iulie decembrie 1995 am efectuat un stagiu de documentare §i cercetare in cadrullui Institut fiir Europaische Geschichte" din Mainz (Germania), in sectia de istorie universalkcondusa de Prof. dr. Heinz Duchhardt. Proiectul de cercetare pe care 1-am propus §i care a fostacceptat, se referea la studentii romani aflati la universitati germane intre 1800-1945. Desi acestsubiect a mai preocupat pe unii cercetatori romani, actiunile de depistare a romanilor care au studiatin trecut in Germania nu a cuprins toate universitatile germane, astfel cä acest domeniu a permis noi

sA

p

www.dacoromanica.ro


cercetari pe care le-am intreprins in rastimpul amintit. In cadrul acestui stagiu de cercetare am cautat§i am inventariat prezentele romane§ti la universitkile din TObingen, Halle §i Giessen, in perioadaavuta in vedere. In acest scop am efectuat investigatii staruitoare in arhivele acestor universitki.Pentru aceemi tema, am frecventat §i Biblioteca romana de la Freiburg im Breisgau, care continenumeroase teze de doctorat sustinute de romani in Germania. De asemenea, am studiat prezentastudentilor romani la universitkile din Gottingen §i Heidelberg, beneficiind de posibilitatile dedocumentare ale bibliotecii Universitkii din Mainz §i ale bibliotecii Institutului de Istorie Europeangdin acela§i ora§ (institut al carui bursier am fost in decursul acestor §ase luni). Am efectuat cercetariin arhiva §i in biblioteca oraplui Mainz, precum §i in biblioteca Universitkii din Marburg.

De asemenea, am lucrat in Generallandesarchiv" din Karlsruhe, pentru a depista studentiiromani de la Technische Hochschule" din Karlsruhe, din secolul trecut; totodata am cercetatdocurnente aflate in arhiva Markgrafilor de Baden, depusa la Generallandesarchiv" din Karlsruhe(corespondenta intre membrii dinastiei regale a Romaniei §i rudele lor din casa de Baden).

Am efectuat calatorii de documentare la Sigmaringen, Neuwied, Baden-Baden, precum §i In

alte localitati din Germania, in cautarea urmelor culturale §i istorice romane§ti. 0 alta directie acercetarilor mele a privit legarurile genealogice romano-germane, precum §i studierea unor familiinobile germane care au avut tangenta cu istoria romanea.sca.

Pe data de 19 octombrie 1995 am sustinut in cadrul Institutului de Istorie Europeana dinMainz o comunicare despre Studenfii ronuini la universitali germane flare 1848-1914 (in limbagermana). Am avut numeroase contacte cu istorici germani, americani, francezi, precum §i din alteSari; intre ei a§ mentiona cu placere pe dr. Ralph Melville, dr. Claus Scharf, prof. dr. Ulrich Haustein.Jesko Graf zu Dohna §.a.

Mihai Sorin Radulescu

www.dacoromanica.ro

NOTE

PHOTIS APOSTOLOPOULOS, Inventaire methodique de linguistique byzantine(grec medieval). Essai d'une bibliographie raisonnee des travaux sur lalangue byzantine (1880-1975), Editions Vanias, Salonique, 1994, 642 p.

Special istii limbii bizantine au la indemana un excelent instrument de lucru datorita efortuluiregretatului Photis Apostolopoulos si al Societe' lit de studii bizantine care a asumat editarea acestuimasiv volum. Lucrarea prezinta stadiul actual al cercetarii in acest domeniu mull mai neglijat deckalte domenii ale trecutului bizantin i in acelasi timp vrea sa fie un imbold pentru intensificareainvestigarii trecutului medieval al limbii grecesti.

Lucrarea e precedata de note preliminarii cuprinzand date despre autorul ei, decedat, si de oprezentare in linii generale a continutului crii, rezultat al unui efort intens de investigare a acesteibibliografii a domeniului limbii grecesti medievale, segment cronologic al unei limbi de origineindoeuropeanii" cu cea mai veche traditie istorica neintrerupta". Cronologic, greaca medievald seconfundii pe plan politic, in conceptia lucrarii, cu existenta Imperiului bizantin". anume din secolulal V-lea !Ana in seclul al XV-lea. In cadrul acestei indelungate existente, se disting limba dominatade tendinta arhaizanta si cea caracterizata de predominarea instrumentului de comunicare popular,dublä functie pe care autorul o caracterizeaza drept diglosie".

Pornind de la constatarea ca greaca medievala sau bizantina e Inca putin cercetatii, autonil aintocmit acest pretios instrument de lucru, care cuprinde bibliografia domeniului. Mari le subdiviziuniale acestui inventar contin: lista cartilor si a articolelor in ordinea alfabeticd a autorilor lor;clasificarea tematica a materialului bibliografic; lista autorilor bizantini mentionati in text; indici (decuvinte, de nume, de dialecte i graiuri, de imprumuturi, de autori bizantini, de texte).

Lucrarea se infatiseaza ca un instrument de lucru de prima insemnatate pentru toti specialitiifilologiei medio-grecesti sau bizantine.

.Ferban Papacostea

ENRICO BASSO, Genova: un impero sul mare; Cagliari, 1994, 343 p.

Istoric de renume in domeniu, Enrico Basso pune la dispozitia cititorilor si a specialistilor olucrare deosebit de interesanta si de incitanta despre imperiul maritim genovez pana la disparitia saaproape totala din Orient in secolul XV si 'Ana la finalizarea translatiei economice i comercialegenoveze din Orient in Occident, din Marea Neagra in Peninsula Iberia.

Autorul considera cà momentul cheie al acestei translatii din Orient in Occident, atat dinpunct de vedere politic dar, mai ales, psihologic II constituie nu atat caderea Constantinopolului. carea fost. totusi, un gray semnal de alarma. cat anul 1475. Caderea Caffei si a celorlalte colonii pontice afost pereeputa la Genova ca un dezastni irecuperabil si a facut sa se inteleaga ca orice speranta a uneiprezente politice autonome in zona supusa dominatiei otomane devenise

Pierderea coloniilor din Marca Neagra i-a incurajat, de asemenea, pe toti aceia care,considerandu-le un fel de calcai al lui Ahile in relatiile cu Poarta otomanii, pledau pentru aneajarea cuhot:kale a Genovei in lupta antiotomana, pentru alaturarea ei la coal iliile care s-ar fi real izat in acesthens. 0 astfel de posibilitate s-a ivit in 1481. aninci cithd dupa retragerea turcilor de la Otranto,arhiepiscopul Paolo Campofregoso i alti comandanti de nave genovezi au cenit stsi se declanseze omare actiune antiotomana care s-ar fi putut bizui, credeau ei, pe ajutoarele venite din partea lui Matia

Revista istoricr, tom VI, nr. 11-12. P. 1001 1010, 1995

inmill.

www.dacoromanica.ro

1002 Note 2

Corvin, a domnitorilor romani §i a popoarelor balcanice supuse de turci. Dar ezitarile papei §i alecelorlalte puteri cre§tine au facut imposibila declan§area unei actiuni militare majore impotrivaturcilor, ceea ce i-a faeut pe genovezi sà renunte la once sperante in nest sens §i s refuze chiarofertele de alianta venite din partea hanului Mengli Ghiray in vederea eliberArii Crimeei de dare turciin 1481.

Aceasta experienja dezarnagitoare a anului 1481 a facut ca la Genova sa prevaleze pozitiaacelora care considerau ca in Orient trebuie sa se ajunga la o intelegere diplomatica cu sultanul,intelegere prin care sa se asigure supravietuirea coloniei din Chios, atentia principald a genovezilortrebuind indreptata spre Occident, pozitie consolidata de caderea Chiliei §i Cetatii Albe in 1484.

Prin urmare, genovezii §i-au indreptat intreaga atentie'spre Occident, inlocuind treptat, darrapid, comertul catalano-aragonez aflat in plin declin. Pierderile pe care le-au suferit in Orient au fostamplu compensate de relatiile economice pe care le-au stabilit cu Granada ultimilor Nasrizi §i, maiales, cu Castilia.

Traditionalele relatii cu Castilia s-au consolidat de o maniera remarcabilii, devenind axaprincipala a comertului §i a econemiei genoveze, ereand acea vasta retea de negustori §i bancheri careva sta la baza infaptuirii visului lui Cristofor Columb. Descoperirea Lumii Noi, transformarea Spanieiintr-o putere mondiala de cea mai mare importanta au avut drept consecintii o largire proportionala §ia campului de activitate comerciala §i econornica a genovezilor. Sevilla, adevant varf de lance alexpansiunii maritime §i comerciale spaniole, a capatat pentru genovezi insemnatatea pe care oavusese Constantinopolul numai cu cateva decenii in urma. Treptat, in cursul secolului XVI,profitand de falimentul familiilor Rigger §i Welser, bancherii genovezi au preluat principalele parghiiale finantelor spaniole, la fel cum procedaserii §i cu finante1e §i economia bizantina.

Dupa o minutioasa analiza coneluzia lui Enrico Basso este ca Genova a reu§it o trecereperfectil din Orient in Occident, de la activitatile predominant comerciale la cele predominantbancare, financiare, §i de la un imperiu colonial bazat pc dominatia asupra marii la un imperiufinanciar bazat pe puterea aurului. La sfar§itul evului mediu §i in zorii epocii moderne asistam la oradicala transformare a rolului genovezilor §i a prezentei lor in lumea euro-rnediteraneana. Dar unsigur lueru va ramane neschimbat: fluxul imens de bogatii §i de putere corelata cu acestea care de lagenovezii din diaspora, din Occident, la fel ca inainte din Orient, continua sa soseasca la Geneva de-alungul cailor maritime.

Eugen Denize

Produzione e connnercio della culla e dell libro secc. X111-XVIII. Atti della VentitreesimaSettimana di Studi", 15-20 aprile 1991, a cura di Simona Cavaciocchi, Firenze,1992, 1039 p.

Acest volum cuprinzator de studii face parte din seria de analize initiate de Institutulinternational de istorie economica F. Datini" din Prato, cunoscut lumii §tiintifice prin proiectele salede cercetare axatc cronologic in secolele

Anicolele incluse au repus in discutie, completat, imbogapt §i revizuit problematica vasta aproductiei §i comertului hartiei §i cirii. Organizatorii au conceput tema In trei mari sectiuni: Lacam, La produzione del libro i 11 commercio del libro: l'offerta e la domanda, completate in finalde o inasa rotunda care a sintetizat concluziile expunerilor §i a trasat directiile viitoare ale cereetarii.

Prima sectiune a cuprins comunicarile lui L. N. Rosenband, Fonnuzione ed evoluzione deicentri della produzione della carte, lb. engl., p. 49-73; R. L. Hills, Early Italian Papermaking, ACrucial Technical Revolution, p. 73-99; R. Sabbatini, La manifuttura carturia in eta moderna:

XII-XIX.

www.dacoromanica.ro

3 Note 1003

impreditorialità, rupporti di produzione e occupazione, p. 99-143; F. Irsigler, La cam: IIconunercio, lb. germ., p. 143-201; N. Baker, The Trade and Mamtfacture of Paper before 1800,p. 213-221; C. Bastianoni, Le cartiere di Co lle Val d'Elsa e i loro segni nella prima meta del secoloXIV, p. 221-231; A. Carera, La produzione della carta in Lombardia nella seconda meta di XVIIIsecolo, p. 233-247; G. Castagnari, Immagine e significato del Museo della Carta e della Filigrana diFabriano, p. 247-251; S. M. Kachtanov, Le papier occidental en Russie du XIV au XVI' siecles: lesvoies de sa pénetration et ses types, p. 251-269; I. Matozzi, Investitnenti uristocratici nelle cartierevenete: che ruollo nelle espansione produttiva? p. 269-279; M. Piccardi, Merano, consumi e prezzidella carta nel regime monopolistico del Granducato di Toscana (1648-1749), p. 279-297; NV. vonStromer, Die erste Papienniihle in Miueleuropa: Ulman Straimers Hadermiihle" Niirnberg1390-1453 an der wiege der Massenmedien, p. 297-313.

Studiile au abordat o paleta larga de probleme mergand de la aspecte generale la celeparticulare 4i studii de caz despre centrele de produclie, progresul tehnic, investitia de capital, comeg,preturi §i consum. L. N. Rosenband a analizat factorii socio-profesionali implieati in productia dehartie. distingand trei categorii: micii producatori, marii produchtori ce monopolizeaza profitul,muncitorii salariati. Demersul sal] s-a concentrat pe identificarea trasaturilor specifice acestor grupuri§i pe sufrestii pertinente pentru un studiu viitor. De pilda, va trebui sa se depa§easca spaciul nationalde analiza §i 0' se unnamasca difuzarea tehnicii paralel cu cea a culturii tehnologice. R. L. Hills astudiat cauzele diverse ce au asigurat victoria hartiei in concurenta cu pergamentul §i locul deprincipal suport civilizatiei scrisului, punand accent pe schimbarile tehnice revolutionare din Italia.S. M. Kachtanov a pus in lumina o arie mai putin cunoscuta speciali§tilor: Rusia piata deschisapentru hartia occidentala. Analiza s-a extins asupra tipologiei hartiei codicelor §i actelor, cailor depatrundere, comerciantilor §i in acela§i timp a adus o serie de date docurnentare noiterminologice. in sfar§it, I. Matozzi a abordat problema spinoasa a ponderii capitalului aristocratic §irolului lui in manufactura de hartie venetiana. Stabilind ca fapt istoric cert participarea aristocratieivenetiene in aceasta industrie, autorul a precizat caracterul de continuare a investitiei funciare §i aevidentiat structura productivä tipica cu tendinta impartirii investitiei intre nobilii proprietari demanufacturi, antreprenori §i negustori.

A doua sectiune a inclus articolele lui M. B. Parkes, Produsione e commercio dei librimanoscritti, lb. engl., p. 331-343; J. F. Gilmont, Les centres de la production imprimee aux XV -)(yr siecles, p. 343-365; M. C. Lowry, La produzione del libro, lb. engl., p. 365-389; D. E.McKenzie, The Economies of Print 1550-1750. Scales of Production and Conditions of Constaint, p.

389-427; A. G. Cavagna. In ogni mestiere la prima scienza e la cognizione dei libri". Riflessioni sudi una stima libraria del XVIII secolo, p. 449-475; M. Infelise, Tra capitalisti e corporuzioni.L'industria del libro a Venezia nel' 1700, p. 475-481; J. Materné, The Officina Plantiniana and theDynamics of Counter-Reformation 1590-1650, p. 481-491; E. Ornato, La production livresque, p.

491-503, J. P. Alonso, Del privilegio real a la libertad del mercado del libro en Espana. Ladecadencia del gremio de libreros de Madrid en el siglo XVIII, p. 503-511; H. D. L. Vervliet.Concentrations vs. Specialization in the Technical Printing Profession from the 15th to the I9thCentury, p. 511-521; R. Wittman, Die Deutsche Buchproduction im 17 und 18 Jahrhundert, p. 521-

531; A. L. Jastrebizkaja, L'imprimerie allemande, une nouvelle branche d'une production en serieaux XV-XVIe siecles: structure socia-economique, p. 531-551.

Pornind de la cerintele conceptuale §i metodologice pe care le impune istoriamanuscrise §i tiparite, E. Ornato in studiul sat) a analizat percutant problemele puse de evaluareaproductiei de carte. in acest sens a prezentat o serie de metode de estimare cantitativa §i in acela§itimp atras atentia asupra eventualelor vicieri ale calculelor. Articolul este sumum-ul muncii decercetare avand ca obiectiv stabilirea relatiilor dintre progresul productiei i mi§carea ideilor. J. F.Gilmont a realizat o imagine de ansamblu a factorilor diver§i ce inflenteazil centrele de productie, dela stnictura socio-economica, gradul de urbanizare, distributia comerciala pana la inflenta autoritatii

al

si lAmuririi

a

www.dacoromanica.ro

1004 Note 4

politice, institutiilor religioase, mediului intelectual. Algturi de date carititative, aceste observatiicontureazg o tipologie a ariilor de culturg tipograficg: italiang, flamandg §i a unor subunitgli in cadrulacestora. M. C. Lowry a reluat §i adAncit problema productiei, subliniind desprinderea lentA atipografiilor de tehnica de investitie" §i distributie" specificg artii manuscrise §i tributargpatronajului §i relatiilor personale strgnse. In fine, M. Infelise a schitat tabloul general al industrieicgrtii venetiene din perspectiva confruntArii dintre corporatii §i capitali§ti. Analiza se concentreazgasupra regulamentelor restrictive §i a oscilatiilor politicii venetiene cu efecte economice.

A treia sectiune a inglobat studiile lui F. Belluomini, Pescia: le cartiere andanti ad acquanell' 800, p. 559-565; L. Voet, L'offre: diversification de la production, tirages, prix de livres. Le casde l'Officina Plantiniana a Anvers (1555-1589), p. 565-583; J. Raven, Book Distribution Networks inEarly Modern Europe: the Case of the Western Fringe c. 1400-1800, p. 583-631; L. Fontaine,Les vendeurs de livres: reseaux de libraires et colporteurs dans l'Europe du Sud ()cm -vr,p. 631-677; V. Frajese, Regolamentazione e controllo delle pubblicazioni negli antichi stati italiani,p. 677-725; M. M. Smith, The Demand for Books Generated by Religious Institutions 13" -18thCentury, p. 733-757; E. Potkowski, Le livre dans la societé du has Moyen Age (XIV-XV s).L'exemple de l'Europe Centrale, p. 757-773; R. Muchemblend, Le commerce du livre: La demandepublique, Quelques elements de reflexion, p. 773-797; J. McCusker, The Italian Business Pressin Early Modern Europe, p. 797-843; G. Borsa, Die GrundzUge der Typographic in Ungarn1473-1800, p. 861-869; A. Esposito, La richiesta di libri da parte dell' associazionismo religiosoromano nel tardo Medioevo, p. 869-881; A. Johns, History Science and the History of theBook, p. 881-891; C. Marcheti, Printing Shops in the German Realm. A Dynamic Analysis of theFirst 200 Years, p. 891-913; 0. Merisalo, Osservazioni sul commercio librario italiano nelQuattrocento alla luce delle diffusione del De varietate fortunae di Poggio Bracciolini, p. 913-921;A. Modigliani, Prezzo e commercio dei libri a stampa nella Roma del secolo XV, p. 921-929;A. Olivieri, I Giunti e i Manuzio: la d(usione dei libri della rifirrma nell' Italia del Cinquecento,p. 929-945; P. Uvarov, La librairie parisienne et la tutelle universitaires au XVI' siecle: freine oueperons ?p. 945-955 ; F. Waquet, Les publications par souscription dans l'Italie du primaSettecento", p. 955-967.

Problema retelei de distributie §i a modelului ei a fost abordatA In doug articole, ale luiJ. Raven §i L. Fontaine. Autorii au descris §i analizat sisteme de difuzare caracteristice spatiuluienglez, respectiv sud-francez. Diferentele sunt evidente, càci primul se concentreazg asuprainstitutiilor (corporatii, biblioteci, librgrii), in timp ce al doilea studiazg fenomenul colportorilor dinEuropa de sud. Totu§i, juxtapuse, de permit deta§area trgsgturilor comune §i distincte a structurilordezvoltate de arii diferite. Un alt aspect ce intereseazg cercetarea actualg este rolul factorilor dedccizie publicg in raspAndirea cArtilor. R. Muchemblend a intreprins o analizg a raportului dintrecarte autoritati publice (bisericg, stat etc.). Substanta comunicgrii sale o constituie influentaspiritului public in difuzarea crii. 0 extindere a analizei acestui a coroboratg cu datele despre lecturgar contribui la relevarea modificanlor de &dire §i a circulatiei ideilor. Relatia dintre carte cererepublicg este abordatg in doug studii de caz de P. Uvarov §i F. Waquet. Un articol interesant este cel allui J. McCusker, despre presa comercialg. Stabilind cauzele debutului acestui gen, cronologia §itipologia, autorul a insistat asupra semnificatiei §i a ajuns la concluzii referitoare la un cadru istoricmai larg, de pildg la declinul relativ al Italiei din perspectiva mentinerii monopolului presei §iin formaliei comerciale.

Concluziile §i directiile de cercetare viitoare au fost formulate in cadrul unei mese rotunde lacare au participat speciali§ti renumili ai istoriei cgrtii: Roger Chartier, Elisabeth Eisenstein, HenriJean Martin, Pien-e F. Tschudin. Este interesantg comunicarea lui R. Chartier, Le livre en XIII-XIXesiecles: periodisation, production, lecture, p. 975-986, in care sustine existenta unui Vechi Regimtipografic (prima jumgtate a sec. XV sfar§itul sec. XVIII). Se adaugg dezbaterile §i nuantgrilepe marginea comunica'rilor suslinute de speciali§ti in istorie economicg precum A. Esch, Z. Pach,H. Samsonowicz, A. Tenenti, H. Pohl, V. Vasquez da Prado, I. Wallerstein §.a.

www.dacoromanica.ro

5 Note 1005

Prin sursele documentare §i bibliografice bogate, prin revizuirea unor idei §i propuneri deanalize, prin abordarea a diferite subiecte pe o durata istorica lunga, studiile de fall au reu§it saactualizeze problematica càrtii, sa caracterizeze latura materialä a acesteia §i s'a constituie o bazA depornire pentru cercetarea corelatà a aspectelor economice §i culturale.

Ruxandra Moafa

DOROTHY GIES MC GUIGAN, Familie Habsburg, 1273 bis 1918, VerlagUllstein, Frankfurt/Main, Berlin, 1994, 629 p.

Lucrarea autoarei americane Dorothy Gies Mc Guigan este rodul unor cercetari Intreprinsetimp de 12 ani in arhivele §i bibliotecile din Viena (1945-1957). Prima editie era tiparitA in 1966, inlimba engleza §1 a constituit pentru publicul american o sursa excelenta de informatii, ce raspundeape de-a-ntregul tentativei postbelice de descoperire a Europei de cave America". Traducerea ei inlimba germaria §i reeditarea in 1994 arata insä cà lucrarea de facd depa§e§te limitele unei incercari depopularizare" a istoriei Habsburgilor. Studiind arhivele familiei Habsburg cu multa acribie §tiintificaautoarea a reu§it sa refaca tabloul vietii private a Casei de Austria, din epoca de mult apusä a luiMaximilian I pana la zbuciumatele zile ale primului razboi mondial, precedat de zguduitoarele dramede familie de la Mayer ling §i, de cc nu, §i de la Sarajevo. Steaua norocoasa a Habsburgilor, ce pareaca nu apune niciodata §i care le-a calauzit drumul, impiedicand crizele dinastice §i marile catastrofepolitice, indepartand rand pe rand amenintarea turcilor (aflati de douà ori sub zidurile Vienei), atrupelor napoleoniene cantonate in capitala, precum §i pericolul na.scut odata cu start]] prusac, s-astins in epoca venerabilului imparat Franz Joseph, ai carui mo§tenitori §i-au pierdut viala atat detragic.

Istoria vietii de familie a Habsburgilor Inglobeaza, in acela§i timp, o sumedenie de aliantepolitice, tratate de pace sau cauze de razboi, decizii ce-au determinat soarta Europei (§i nu numai) §itocmai de aceea este captivanta. Portretele femeilor din Casa de Austria, solii iubitoare sautemperamente pasionale, de la Ioana Nebuna la imparateasa Elisabeta §i Maria Vetsera suntprezentate cu toate contrastele existente, ca §i faptele eroice sau slabiciunile, hobby-urile §i toatebarfele vietii intime ale baripatilor din familia Habsburg. Ascensiunea, stralucirea §i declinulHabsburgilor se leagil de intreaga istorie a Europei, din epoca Rena§terii 'Ana in secolul XX, iarsistemul politic pe care-I reprezentau, devenit un anacronism, nu mai putea dainui. Cu toate acesteadrama descompunerii familiei Habsburg nu a fost mai putin zguduitoare pentru ultimul mare imparatFranz Joseph. Moartea fratelui sau Maximilian, asasinat in Mexic, sinuciderea fiului sau, arhiduceleRudolf, la Mayer ling §i asasinarea soliei sale venerate, Elisabeta, de catre un anarhist italian, au fostlovituri cumplite care prevesteau sfar§itul familiei, dar §i al Imperiului. Ultimul asasinat ce a marcatsfar§itul Casei de Austria §i a schimbat fata Europei a fost cel de la Sarajevo (iunie 1914), prin careultimul succesor desemnat de Franz Joseph, nepotul sau Franz Ferdinand, ii pierdea viala impreunäcu soria sa Maria Vetsera.

Ultimii suverani ai Casei de Austria, imparatul Carol §i sotia sa Zita, §i-au petrecut §i sfar§itvia/a in exil in insula Madeira, unde lipsiti de bani §i hiptandu-se cu greutatile zilnice au incercat sàofere o educatie cat mai buna celor §apte copii ai lor, care, raspanditi in Europa, continua Inca familiaHabsburg, chiar daca ea este azi lipsita de orice veleitki ale stralucirii imperiale.

Acest destin sinuos de peste 600 de ani II prezinta Dorothy Gies McGuigan in cartea sa, caredevine o lectura placuta §i in acela§i timp instructiva.

Reana Cdzan

www.dacoromanica.ro

1006 Note 6

PAUL PALTANEA, Istoria oraplui Galaji de la origini pand la 1918, Edit. Porto-Franco,Galati, 1994-1995, 2 vol., 388 + 399 p.

In istoria Tarii Moldovei, a rengterii §1 modernizarii Romaniei ca §i in ansamblul raporturilorei internationale de natura prevalent economica §i politick Galatii au delinut o pondere importantk Inanumite etape §i momente proeminente, indeosebi in planul comertului interior §i exterior §i al

navigatici, al procesului national unionist §i al mi§carii risorgimentale liberal-democratice europeneal carui centru in zona a ramas statomic in anii domniei lui Cuza, cand Principatele au constituit unospitalier azil pentru emigratia revolutionara, principalä bazä teritorialà de operatiuni in multitudineaproiectelor §i tentativelor de actiune conspirativa mazziniano-garibaldiene indreptate impotrivaimperiilor otoman, habsburgic §i rus.

Consacrarea libertatii navigatiei §i a comertului pe Dunare §i Mama NeagrA, cu dreptultrecerii prin Stramtori a dus la deta§area treptata a Principatelor de pima monopolistä turceasck la oinviorare notabila a schimburilor acestora cu integrarea tot mai sigura a comertului romanesc incircuit continental. Deveniti o veritabila piata comuna moldavk apoi o poarta nationalk un relevantcentru de intensa activitate comerciala interregionala §i internationalk Galatii au avut indelung rolulde protagonist mult timp nedisputat pe care-1 documenteaza cu profunzime de date statistice §iextrastatistice sinteza de fala a lui Paul Paltanea.

Constituirea nucleului statului unitar roman, reformele domnului Cuza §i ale colaboratorilorsai, instituirea monarhiei constitutionale §i dobandirea independentei au sfar§it prin a avea o relevantade prim ordin pentru progresele economice inregistrate in lumea romaneasca In curs de modernizare,datorate in parte §i lucrarilor de sistematizare executate pe brawl Sulina sub egida Comisiei Europenea Dunarii. Diminuarea sensibila a spezelor de navigatie §i a riscurilor de naufragiu a contribuit la-crelterea spectaculoasa a comertului prin Galati, al carui volum a ajuns sal reprezinte, de pildk in anii1873-1874, circa 60% din cifra totala a schimburilor.

Conventia oneroasa cu Austro-Ungaria din 1875 a orientat inspre Europa Centrala grosulcomertului romanesc. Constituirea retelei feroviare care lega tam de monarhia bicefalk antrenand §iun astfel de rezultat, a dat o dura lovitura traficului prin Galali, la a carui stagnare economica aconcurat §i realizarea portului maritim de la Constanta, menit sa delina primatul in Romania.Completarea §i modernizarea cheiului, a instalatiflor de incarcare-descarcare ca §i extinderea capa-citkii de depozitare in portul dunarean nu au mai putut nici de determina o sperata revenire la unavant comparabil cu cel precedent, conditionat de altfel §i acesta de situalia recoltei in diver§ii ani.

Cu devoliunea celui ce incepuse sa-§i sima Inca din anii stralucitei studentii universitarevocalia de a Inchina Galatilor sal o opera de cercetare monografica servita de severa rigoare adocumentarii depline §i de exigentele criticii istorice, Paul Paltanea a reulit sa biruie prin tenacestatornicie potrivniciile timpului §i mediului, &and in starlit la luminà dupà ce fusese recompensatindelung cu ostilitatea ireductibila §i ingratitudinea celor ce ar fi trebuit sa salute cei dintaisubstantialitatea beneficiului generos oferit douà masive, impundtoare volume de istorie a oralului-port Galati, de la origini pana la Intregirea larii, initial teza de doctorat desavar§ità sub conducerea §iindrumarea docta a ilustrului dascal, istoricul Constantin C. Giurescu.

Structurata intr-o schema de cercetare flexibilk nearidk sinteza monografica dezvoltacronologic de la primele mentiuni documentare dupà examinarea coordonatelor geografice alea§ezarii, a primei ei istorii §i a ipotezelor asupra formarii targului §i a toponimului elementele luatein studiu, cu o aplicare ce line seanfa de criteriul maxirnei scmpulozitati analitice intr-o reconstructiesaturatil de informatie bibliografica dusa la zi inclusiv prin contact scris cu institutii spccializate §icercetatori europeni afirmati in aria specifick in care particularitatea unui detaliu, a unui episod, nuse situeaza niciodata in afara cadrului strict istoriografic, a demersului de fundamentare a judecatiiistorice.

www.dacoromanica.ro

7 Note 1007

Ca si pentru alte frecvente cazuri de prime atestari documentare ale existentei unor asezariurbane, si acelea privind Galaii sunt posterioare aparitiei ora.sului, intai o comunitate ruralatransformata gradual in targ gratie mai ales conditiei naturale de port si vad la Dunäre, sortit prinexcelenta geografiei sà devina un teritoriu eminamente propice desfa§urdrii unui trafic animal

In ilustrarea secol de secol a vietii social-economice, politic-administrative si culturale aorasului in devenirea sa, a traficului naval §i comercial, a cresterii sale demografice, edilitare siindustriale, cu dense capitole in care e distribuita organic, proportional materia tratata interesandtoate aspectele functiilor vitale, relevante, ale organismului citadin si portuar cu o particularaconsiderare a regimului de porto franco §i a activitatii de constructii navale (brigantine, caravele,fregate, galioane, §alupe, canoniere etc.), a gloriei si decaderii unor case §i companii de comert sinavigatie, a cailor de comunicatie rutiere si maritime ce-I legau cu provincia istorica, Ora, Europa silumea, a calamitatilor si epidemiilor abatute asupra-i, cu necesara extindere a cercetarii la asistentasanitara si spitaliceasca, sistemul carantinei, corpul medical §i farmaceutic, a repetatelor razboaie,invazii si ocupatii militare care au avut GaIaii ca scend, a invatamantului de diverse grade si forme,in scoli publice si private, a ctitoriilor religioa.se si nereligioase, istoricul rezerva un spatiu de amplacuprindere descrierilor numerosilor calatori care au fotografiat orasul in timp cu mai multa sau maiputina fidelitate, observatiilor continute In corespondenta diplomatilor, memoriilor, notelor statistice,anchetelor economice, studiilor de proiecte si altor surse externe si interne incarcate de date sicifre a.supra unui prezent activ, in spectaculos avant in atatea privinte, dar estimand de regulasi perspectiva dezvoltarii, a ameliorarii si modernizarii prin noi amenajari si prin transfor-marl institutionale in pas cu progresul si exigentele etapelor de strabatut in expansiunea uneimetropole de intens dinamism, cu innoirile in materie de productie si administrare eficace, pentru omai mare prosperitate, o mai convingatoare inaintare in civiliizatie.in emulatia cu alte metropoleeuropene.

Din recolta de literatura de calatorie si navigatie, jurnale, relatari, memorii precumpanitoraustrice, britanice, franceze, germane, italiene, raguzane dar si armene, candiote, maghiare, poloneze,ruse, spaniole, transilvane, turcesti, se detaseazd intre altele insemnarile unor misionari si vizitatoriapostolici apartinand ordinului franciscan sau iezuit precum Pietro Diodato, Niccolb Barsi, MarcoBandido, Vito Piluzio, Bartolomeo Bassetti, Francesco Antonio Rensi, Luigi Bevilacqua, Luigi MariaPidou, Giovanni Battista de Burgo, ale savantului abate Giuseppe Ruggiero Boskovich, ale luiTommaso Alberti, Robert Bargrave, William Hunters si Franz Jenne, ale militarilor Lautere,Redange, Mihanovich, von Wimpffen, Solano Ortiz de Rosas, Wittman sau Langeron, dupa cum suntde un multiplu interes rapoartele curente, depesele, memorialele sau publicatiile unor diplomaiaustrieci ca raguzanul Stefano Ignazio Raicevich, Merkelius, Raab, Manzoli, Timoni, Huber sauGodel-Lannoy, britanici ca Blutte ori Cunningham, francezi ca Peyssonel, Carra, Bois Le Comte,Thouvenel, prusieni ca Lucchesini, Kuch sau Neigeaur, sarzi ca Bartolomeo Geymet si AdolfoCastellinard ori marturiile unor publicisti filoromani precum Felix Colson, J. A. Vaillant, Saint MarcGirardin, Giovanale Vegezzi-Ruscalla.

Pentru uncle perioade definite de factori istorici cu o semnificalie specialà, ca de pilda epocafanariota, anii adrninistratiei Kiselev, ai domniilor regulamentare, ai ocupatiei austriece (1854-1857),ai miscarii pasoptiste si unioniste, razboiului de independenta si de intregire, autorul a aprofundatevenimentele galatene in tratari distincte, rezervand un loc aparte domnilor Mihail Sturdza, GrigoreAlexandru Ghica si Alexandru loan Cuza, ca si altor personalitati cu un rol deosebit in istoria sidezvoltarea Gal atilor precum un Costache Negri.

Riguroasa monografie a lui Paul Paltanea incheiata cu un glosar si un indice onomastic,toponimic si de institutii se articuleaza in totalitatea ei ca o excelenta, iluminanta ilustrare acontributiei gälkene la formarea si dezvoltarea civilizatiei romanesti moderne ca parte a celeieuropene si a unei istorii a muncii creatoare in care foga si elanurile propulsive ale liberei initiativeprivate s-au conjugat nu de putine ori in mod fericit cu impulsuri si actiuni promovate de 0

www.dacoromanica.ro

1008 Note 8

administratie locala, provinciala §i nationala, inteligenta, de spirit evoluat, sensibila fata de cerinteleurbanisticei §i ale municipalitatii §i interesata sa le serveasca.

.pefan Delureanu

GEO PISTARINO, La capitale del Mediterraneo: Genova nel medioevo, InCo !lona storica di fonti e studi italo-ellenica, diretta da Geo Pistarino eAndreas Mazarakis, Genova, 1993, 353 p.

Renumitul istoric genovez Geo Pistarino ofera din nou o pretioasa lucrare atat speciali§tilor inistoria genoveza, cat §i tuturor cititorilor de istorie de limba italiana, lucrare alcatuitA din opt studiipublicare anterior, dar reelaborate §i aduse la zi cu aceasta ocazie. A§a cum arata §i titlul, lucrarea arein centrul ei Genova medievala, atunci and ora§ul a atins maxima sa dezvoltare politica, militara,economica §i comercialA, fapt care il determina pe autor sa-i confere titlul de capitala aMediteranei".

Primul studiu al lucrarii, intitulat La Liguria: regione nazione, scoate in evidenta faptul cafenomenul de formare al unei con§tiinte nationale ligure, ramas mult timp intr-un stadiu latent, acapatat o importantA consistenta in cursul secolului XV datorita influentei culturii umaniste. Daca sevorbe§te adesea de o civilizatie florentina §i de una venetiand, autorul considera cA putem incepe savorbim §i despre o civilizaie ligurA §i genovezA, cu nimic inferioara fata de celelalte. StudiulurmAtor, Liguria e Genova nel medioevo, se opreve asupra aportului pe care ora§ul §i regiunea 1-auadus la dezvoltarea civiiizaçiei medievale. Pistarino arata ca evul mediu datoreaza Liguriei, regiunede mare §i munti, asprA §i ingusta, dragostea pentru spatiu pe care genovezii au incercat s-omaterializeze in palatele lor §i care i-a impins pe fratii Vialdi depa§ea.scA Gibraltarul in 1291 §i peCristofor Columb sA descopere Lumea Noua in 1492. Con§tiinta §i convingerea, raspandite la toatenivelele societAtii din Genova §i Liguria, cA intreaga viata a ormului §i a regiunii se bizuie pe mare afost firul conducator al istoriei ligure in evul mediu.

Un studiu deosebit de important pentru implicatiile sale de istorie universala este cel intitulatGenova medievale tra Oriente e Occidente. Aici autorul intreprinde o minutioasa analiza a rolului pecare genovezii, mai ales in postura lor de negustori §i de navigatori, 1-au jucat in MediteranaOrientala §i Marea Neagra, in Mediterana Occidentala §i Peninsula IbericA, in restul Europei intresecolele XI §i XVI, aportul lor la dezvoltarea continentului nostru, la deschiderea drumurilor catrelumi necunoscute, capacitatea lor de a-§i transfera activitatile dintr-o zond geograficA in alta in funcliede evolutiile economice, politice §i militare. in Comune, C'ampagna" e Communitas" nelinedioevo genovese intalnim o foarte sugestivA paralera intre Genova §i Venetia. in timp ce Venetiainseamna, pe linia traditiei bizantine, prepondereno statului, Genova reprezinta exact contrariul.NiiscutA sub forma unei Comune, nu a unui stat permanent §i trecand dincolo de indivizi, ci maidegrabA a unui acord temporar pentru protectia intereselor particulare, ea nu va depa§i niciodata acest

stadiu. Patria genovezului nu este o mama §i o religie", ci un fel de asociere in nume colectiv. De lainceputurile sale ca republica maritima Genova este mai mult o asociere mercantila decal un ora§-statin adevaratul inteles al cuvantului. Statul exista, dar este dominat §i depa§it de initiativa particulara,mai ales in domeniul comercial.

Studiul urmAtor, L'apogeo della Meloria, abordeaza problema relatiilor conflictuale dintreGenova §i Pisa in secolul XIII, capacitatea ormului ligur de a rezista §i a depa§i momentele dificile cucare s-a confruntat de-a lungul istoriei. Problemele de politica internA, legatura dintre acestea §i

sa

www.dacoromanica.ro

9 Note 1009

politica externk felul in care s-a structurat puterea politica la Genova sunt analizate in studiul Dalgoverno dei Due Gapitani al Doge perpetuo.

in fine, ultimele douà studii care incheie intreaga lucrare, Genova e l'Occitania §i Genova e iiregno normanno di Sicilia se ocupa de cateva aspecte esentiale ale politicii externe genoveze in evulmediu. in primul dintre ele sunt analizate relatiile pe care Genova le-a stabilit cu sudul Frantei, relatiicare vor cunoa§te o restrangere treptatA, dar permanentk ajungand, in cele din urmk sa se limiteze laportul Marsilia. In cel de-al doilea este scoasa in evidentA importano raporturilor pe care Genova le-aintretinut Cu regatul normand din sudul Italiei, in mod special cu Sicilia, zonA agricola importantA §irentabila pentru investitorii genovezi.

Conchizia la care se ajunge dupa parcurgerea intregii lucrari nu poate fi alta deck aceea caGeo Pistarino, nume de rezonanta in istoriografia italiana §i internationala contemporank pune Inca odata la indemana speciali§tilor o lucrare de mare valoare §tiintifick clarifica multe probleme ramase'Ana acum in suspensie §i indica, in acela§i timp, aparitia altora, precum §i a unor noi directii decercetare ce vor trebui parcurse in viitor.

Eugen Denize

MURAT YOKSEL, Trabzon'da Tark-Isletrn eserleri ye kitabeler (Constructiile §iinscriptiile turco-islamice de la Trabzon), Trabzon Valiligi Yayinlari No. 3,Istanbul, 1991, 3 vol.

Aceasta lucrare, publicata la Istanbul sub patronajul guvernatorului (will) regiunii Trabzon(Trapezunt) §i cu sprijinul primit de la Tiirk Diinyasz Amon-ma Valcfi (Fundatia de cercetariprivind lumea turca), contine scurte prezentari ale monumentelor turco-islamice (otomane) din ormulTrabzon construite in intervalul 1461-1923, precum §i fotografiile, transcrierea, transliterarea inalfabetul latin §i transpunerea in limba turca moderna ale textelor tuturor inscripOilor otomane (innumar de 470) din aceastA localitate pontica, pe care autorul le-a putut identifica. Autorul cartii defala (Murat Yiiksel, cunoscut epigrafist, paleograf §i muzeograf turc) aduce, deci, o noug contributiela bogata bibliografie dedicatà istoriei Imperiului otoman, epigrafiei, paleografiei §i limbii turco-osmane. Monumentele §i inscriptiile prezentate in aceastA lucrare, pe langa faptul cA ne imbogatesccuno§tintele privind istoria ora§ului Trabzon (Trapezunt) sub stapanirea otomana, contribuie la maibuna intelegere a dominatiei Inaltei Porti asupra bazinului Marii Negre, precum §i a raporturilorromano-otomane. De asemenea, cartea aceasta reprezintA un adevarat tratat de epigrafie otomankfiind foarte utila §i pentru u§urarea descifrarii inscriptiilor otomane din alte regiuni ale imperiului(inclusiv Dobrogea).

In total, lucrarea de fata contine trei volume. Primul volum incepe cu o scurta Prezentare(p. 7) a earth. semnata de dl. Enver 1-liz lam guvernatorul provinciei Trabzon. Urmeaza o Pre lagi(p. 9-12) semnata de autor, insolitA de o scurta Biogrufle, cu lista lucrarilor sale (p. 13-14). Paginile15-48 cuprind o Introducere impartita in doua capitole: Valoarea ftiintificei ci artistica' a inscripliilor(otonzune) (p. 15-26) §i Istoria Trahzonului (p. 27-48). In primul capitol intalnim, de fapt, un micmanual de epigrafie otomanA cu informatii privind caligrafia, ortografia, semnele de vocalizare,elementele decorative, continutul, tipologia, limba §i datarea inscriptiilor otomane. Al doilea capitolcontine o scurta istorie a ormului-port Trabzon (Trapezunt) care a jucat un rol important in in-treaga istorie a bazinului Marii Negre inainte §i dupa cucerirea otomana din anul 1461. Urmeaza(pe capitole) o scurta prezentare a monumentelor otomane din Trabzon, impreuna cu textele tuturorinscriptiilor (cele Inca lizibile pe care autorul le-a putut identifica). Capitolele sunt grupatepe categorii de monumente: Geumii, medresele (mici muuzolee) (p. 51-136); Cipneleci tar-he-le

www.dacoromanica.ro

1010 Note 10

(p. 137-178); Hanuri (p. 181-186); Dal publice (hatnam) (p. 189-196); Alte monwnente (p. 199-216).Primul volum se incheie cu un Indice general (p. 217-223). El conline, in total, 74 de inscriptiiotomane.

Volume le al H-lea (179 de inscriplii) §i al Hi-lea (217 inscripiii) contin doar texteleinscripliilor de pe pietrele de mormant otomane identificate de autor in cimitirele ora§ului Trabzon.

fata care sunt, dupd pArerea noastra, principalele concluzii care se desprind din analizareaacestei lucrAri §i principalele aspecte in care ea ne ofera §tiri noi, clarificari sau nuaniari. Dupa ce aucucerit Trapezuntul (1461), otomanii au intreprins in ora§ §i in imprejurimi, masive colonizari depopulatie tura. Au reparat §i intarit zidurile de apArare, au construit (alaturi de locuinle) geamii,medresele (§coli religioase islamice, in care se Thvalau §i §tiinte laice), ci§mele, hanuri, poduri, bàiput:dice, bazare §i alte edificii necesare unei vieti economice, sociale §i spirituale cat mai infloritoare.Cei bogaii §i-au construit (pentru odihna ve§nica) cavouri asernanatoare unor mici mauzolee (tiirbe).Oravi a devenit in secolul al XVT-lea re§edinta de eyilet (sub conducerea unui beilerbei). inexercitarea stapanirii otomane in bazinul MArii Negre §i in spaliul caucazian, precum §i in razboaieleinaltei Porli cu iranul (§i, apoi, cu Rusia), ora§ul §i eyidet-ul Trabzon au avut un rol foarte important.De rernarcat cA o parte importantA din vechea populaiie greaca a regiunii (§i un numar destul de marede armeni) si-a *vat identitatea etnicA §i religioasA §i chiar a inflorit economic sub stApanireaotomana. In anii 1912-1923, grecii din regiune au creat marl probleme autoritAtilor otomane,incercand sa intemeieze pe VIrmul sudic al Marii Negre un stat grecesc numit Pontos. De abia in anii1922-1923, armata turca i-a putut invinge definitiv pc rasculali.

Marea majoritate a inscripliilor publicate in aceasta lucrare sunt inedite. Noutajile aduse deaceste inscriptii (majoritatea scrise in turco-osmana, destul de multe in arabA §i doar cateva inpersana) sunt foarte numeroase. SA mentionAm fie §i.doar faptul ca o serie de negustori greci auconstruit ci§mele cu inscriptii in limba turco-osmanA, dar pastranduli numele grecesc (a se vedea, lapagina 153 a lucrarii, inscriplia ci§melei construite la initiativa §i cu banii carciumarului grec Yorika

probabil forgos in anul 1839). De asemenea, pentru mai u§oara descifrare a inscripiiilor otomanedin Dobrogea, cartea de fala este deosebit de util A.

Desigur, lucrarea are §i uncle minusuri. Ele sunt legate de prezentarea insuficient de ama-nunlitA a organizarii administrative, economice §i militare otomane in regiunea oraplui Trabzon (maiales pentm secolele XVIE-XVIII). In acela§i timp, datele privind caracteristicile epigrafiei otomanes-ar fi cuvenit, totu§i, sä fie mai aprofundate §i amAnunlite.

In concluzie, putem afirma cd aceasta carte, cu toate minusurile aratate mai sus, reprezintao

reu§itA istoriografich incontestabila, constituind un progres §i un important punct de reper in studiereaistoriei ora§ului Trabzon (Trapezunt), precum §i a intregului bazin al MArii Negre cu repercusiuniasupra spaiilor caucazian §i romanesc in timpul stapanirii otomane. De asemenea, lucrarea este unadevarat manual de epigrafie §i limbA turco-osmanA. Ne consideram indreptaiiii sa a§teptam de laistoricii, epigrafi§tii §i paleografii turci intocrnirea §i publicarea unor noi culegeri de inscriptiiotomane referitoare la spaliul politic §i la alte regiuni care s-au aflat sub controlul Inaltei Porti. Poateca, la randul lor, turcologii no§tri vor reu§i sa editeze un volum consacrat inscripliilor otomane dinDobrogea.

Adrian Tertecel

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR DE ISTORIE

ANALELE DOBROGEI 75 DE AM DE LA APARITIAPRIMULUI NUM AR",

serie noua, anul I, nr. 1, Edit. Muntenia, Constanta, 1995, 286 p.

Cu numarul de fata, primul al revistei, din noua serie, este reluata activitaka uneia din celemai prestigioase publicatii ale perioadei interbelice. Fondata In 1920, la Constanta, sub egidaSocietatii Culturale Dobrogene, dar sub conducerea efectiva a geografului §i etnologului ConstantinBratescu, Analele Dobrogei" a fost un succesor al eforturilor §tiintifice §i culturale ale revistelorOvidiu" (aparuta la Constanta, sub directia lui Petru Vulcan, Intre 1898 §i 1910) §i ArhivaDobrogei" (fondata In 1916 de cunoscutul arheolog §i numismat Constantin Moisil). De-a lungulcelor 19 ani de existenta, revista s-a constituit, prin studiile sale in domeniul istoriei, arheologiei,numismaticii, geografiei, etnografiei §.a., In una din cele mai importante contributii in acest gen dinRomania. Datorita vicisitudinilor istorice, mai bine de jumatate de secol, revista a fost redusa latacere dupa ce îi ca§tigase un rol bine definit in contextul culturii romane§ti. La 75 de ani de latiparirea primului numar, noua serie se dore§te a fi, a§a cum se arata In Cuvdnt Mainte, continuatoareavaloroaselor traditii ale publicaliilor de cultura, §tiinta §i arta aparute In spatiul danubiano-pontic,dupa revenirea Dobrogei In cadrul legitim al statului roman".

Numarul jubiliar cuprinde studii, articole, poezii, proza §i note, dedicate in exclusivitatetaramului dobrogean.

Unul dintre marile merite ale publicatiei II constituie includerea unor studii ce realizeaza overitabila sinteza de istorie dobrogeana, din antichitate §i pana In epoca contemporana, bazata pe celemai recente investigatii

Primul studiu, apartinand T.P.S. Arhiepiscop Lucian Florea §i prof. univ. dr. AdrianRadulescu, Monumente cregine ci ortodoxe Imre Dundre ci Mare, trateaza pe larg evolutiacre§tinismului In Dobrogea, de-a lungul veacurilor, demonstrand, cu Malt profesionalism, pe baza demarturii arheologice §i de documente literare, ca populatia din acest teritoriu, rezultat al simbiozeigeto-daeo-romane, s-a nascut §i a ramas cre§tina in ciuda tuturor dificultatilor pe care le-a Intampinatla tot pasul. Sunt reiterate uncle aspecte mai importante ale unor monumente de larg interes ca §ietape ale evolutiei cre§tine, subliniindu-le continuitatea, precum §i legatura indisolubila cu procesuletnogenetic romanesc. Este demonstrata, pe baza unor monumente exemplificate global, ca tocmaicre§tinismul este cea mai importanta §i mai timpurie credinta, specifica populatiei majoritarestraromane§ti, celelalte fiind de data mai recenta.

Studiul urmator, Vestigii arheologice pe malul de vest al lacului Siutghiol, se refera larezultatele campaniilor de sapaturi efectuate Intr-un punct de interes major pentru arheologiiconstanteni. Studiul se axeaza pe prezentarea celui mai important obiectiv descoperit, de cea maimare insemnatate pentru istoria veche a Romaniei, un castru dreptunghiular, pe care autorul,arheologul Mihai Bucovala, II dateaza sigur in secolele IV-VI, cu urme de locuire sporadicd lainceputul secolului VII d. Chr. Sunt descrise elementele constructive, materialul arheologie §idescoperirile din zona extramuros. Se evidentiaza unele similitudini, din punct de vedere constructiv,intre obiectivul cercetat §i altele din Dobrogea, iar In final sunt lansate uncle ipoteze privinddestinati a castrului.

Revista istorica", torn VI, nr. 11-12, P. 1011 1018, 1995

gliintifice.

www.dacoromanica.ro

1012 Revista Revistelor de Istorie 2

Tot o temg de arheologie abordeaza §i un alt studiu, Morminte pictate din Dacia Pontial Inprima pane, autorii, Virgil Lungu §i Constantin Chera, oferg importante date despre mormantul de ovaloare cu tonil deosebitg, o camera funerarg cu dromos, descoperit, in februarie 1988, in aria uneiadin necreopolele anticului Tomis. Este descrisä pictura in tehnica a Secco" de pe arcade, pereti §ibola, ce dg o mare valoare artistica mormantului i sunt analizate descoperirile din interiorulcavoului. Mormantul pictat de la Constanta este incadrat la cumpgna a cloud perioade distincte,romana §i romano-bizanting, la hotarul dintre paganism §i cre§tinism. in partea a doua, este infki§atmormantul pictat de la Axiopolis, de la sfar§itul secolului VI §i inceputul secolului VII d. Chr., celmai tarziu mormant cre§tin de acest gen din Scythia Minor.

Studiul conf. univ. dr. Panait I. Panait, Caracterul fundamental al culturii vechi romilnevi peteritoriul dintre Duna-re fi Mare, reitereazg, pentru inceput, faptul ea, pentru Dobrogea, lumea geto-daca a receptionat influente dintre care acelea romane s-au dovedit cele mai trainice, oblinandu-se,prin asimilare, trgsgturile definitorii ale culturii romanesti. Un loc aparte este destinat infirmariiparerilor unor istorici care exagereazg caracterul nimicitor al migratiilor din secolul al IV-lea pana insecolele cel putin pentru Dobrogea, sau care afirma inexistenla procesului de romanizarein acest teritoriu. Cu rigoarea §tiintifica necesarg abordarii unei atari teme, autorul studiului aduce,in acest sens, argumente incontestabile: imposibilitatea existentei unei populatii getice in secolulVII d. Chr.; consolidarea simbiozei daco-romane inainte de momentul venirii cetelor lui Asparuch;asimilarea, in secolele VH-X, a resturilor populatiei slave ramase la nord de fluviu de catre autohtoniimajoritari; topirea inflentelor slave §i turcice in limba romang, devenita pastratorul romanitalii laDunarea de Jos prin masa vorbitorilor ei. Acordand un spatiu amplu analizei hàrlii arheologice ajudelelor Tulcea §i Constanta (secolele V1T-XI), surselor lingvistice, cronicilor i altor scrieri,toponimelor, precum i izvoarelor numismatice, studiul demonstreazA temeinic ca matricea fun-damental-à care porneve din substratul geto-roman este civilizatia romAneasca la care se alaturAcomponente complementare, unele vremelnice, altele de mai lungA durata.

Un alt studiu, Unele aspecte ale problemei n4cärii nationale romanefti pand la 1878, este

semnat de conf. univ. dr. Gheorghe Dumitra§cu. Argtand ca, in ultima instanta, romanii din Dobrogeanu erau o masa pasivg asupra carora actionau factori politici responsabili de la Bucureiti §i dinImperiul otoman, cel de-al treilea studiu dedicat de autor acestei teme, publicg o lista ce cuprindepeste 160 de lideri aflati in lupta pentru afirmarea romanilor din Dobrogea, pentru reunirea acestuiparnant cu patria-mama. Pe baza investigarii §tiinlifice a unor variate fonduri de arhiva, suntevidenliate cu claritate numele liderilor formali ale§i de romani in diferite eforii, comunitati,institutii realizate pe temei national §i reali recunoscuti de autoritki in diverse pricini: negustori,proprietari, ciorbagii, argumentandu-se astfel prezenta majorg a romanilor din Dobrogea.

Studiul prof. univ. dr. Ion Bitoleanu, Dobrogea In conviinja dreptului istoric, debuteazg cuanaliza unor lucrgri recente ale istoriografiei bulgare, care contesta legitimitatea actului din 1878.Autorul arata lipsa de temei a acestora, eludarea adevarului istoric §i substratul lor revizionist. Esteargumentata, in continuare, existenta la romani a con§tiintei dreptului lor asupra Dobrogei. Pornindde la documentele §i publicatiile vremii, este demonstrat faptul cg, in perioada luptei unioniste,Dobrogea a intrat in planurile reconstructiei de stat romanelti. Totodata, este explicata atitudinearelinuta a oamenilor politici romfini in abordarea problemei dobrogene in cursul tratatelor de pace din1878. in final, se fac trimiteri la lucrari ale istoriografiei noastre care demonstreazg optiunea clarg, in1878, a populatiei din Dobrogea, pentru statul roman, european §i tolerant.

In Dame euxine In relateiri de ceilatorie, Constantin Cioroiu apeleaza la unul din izvoareleimportante pentni reconstituirea istoriei taramului dintre Dungre §i Mare consemnarile peregrinilor.Scriitori sau facand literaturg fard sa §tie, ei au lgsat insemngri pe care descoperirile arheologice §ihrisoavele nu le cuprind. Pentru inceput, sunt relevate consemnari ale scriitorilor antici de la Herodotpang' la Zosimos. 0 mare atentie este acordatg relatgrilor unor calatori din perioada medievalà,

XII-XITI,

www.dacoromanica.ro

3 Revista revistelor de Istorie 1013

precum Wilhelm de Rubruquis, Evlyia Celebi §.a.. in partea fmnalà, pe Ufl spatiu larg, studiul cuprindeinsemnarile calatorilor din secolul al XIX-lea, foarte numero§i, straini sau romani.

Publicalia include, de asemenea, studii ce fac referiri la teme diverse: folclorul, rezervatiile§tiintifice ale Dobrogei, ecosistemele din Marea Neagra §.a.

in paginile revistei, stint cuprinse articole ce evoca numele §i activitatea unor personalitati alevieii culturale, §tiintifice §i artistice, din secolul trecut sau din perioada interbelica, fondatori saucolaboratori ai revistelor dobrogene, localnici sau strans legati afectiv de existenta spatiului dintreDunare §i Mare. In acest context se inscriu materialele semnate de prof. univ. dr. Adrian Rädulescudespre loan Micu §i conf. univ. dr. Puiu Enache despre Constantin Bratescu. Stint relevate, totodata,contibutiile lui Petru Vulcan, Ioan §i Vasile I. Cotovu, Constantin Moisil, Anghel Saligny, HortensiaPapadat-Bengescu §.a.

Printr-o serie de articole este reliefata evolutia, de la inceputuri §i pana astazi, a unor institutiicare dau baza solida §i diversificata activitatii culturale din Dobrogea.

Sunt inserate, in numarul aniversar, momente ale colaborarii lui Petru Vulcan, TudorArghezi, Liviu Rebreanu, T. Teodorescu-Brani§te la revistele constantene. Se regasesc, in acela§itimp, fragmente din creatia literara a unora dintre cei mai reprezentativi poeti §i scriitori constantenicontemporani.

Revista se deschide cu Suinarul §i un Cuviint Inainte §i se incheie cu cateva notebibliografice, pe marginea unor carti §i reviste recent aparute.

Reluarea apariliei Analelor Dobrogei" nu poate fi deck binevenita. Tintind sa devina opublicatie de nivel national, revista se dovede§te a fi o intreprindere necesara in efortul de a oferipublicului larg, modalitatea cunoa§terii aprofundate a trecutului istoric, a problemelor economice,demografice, ecologice, culturale, cu care ne confruntam in zilele noastre §i, totodata, a stadiuluicreatiei cultural-§tiintifice privind Dobrogea.

Daniel Fluut

IL MAR NERO", 1994, nr. 1, 290 p.

Primul numar al revistei de arheologie §i istorie il Mar Nero" a vazut lumina tiparului laRoma, in noiembrie 1994. Redactorii §efi ai acestei noi reviste (continand materiale publicate inlimbile engleza, franceza, italiana §i germana) sunt cunoscutii istorici romani Petre Alexandrescu §i

erban Papacostea. Revista este fructul colaborarii dintre Institutul de arheologie §i Institutul deistorie Nicolae Iorga" din Bucure§ti §i o serie de institutii de acela§i profil din Italia (Roma) §i Frantz(Paris). Alaturi de istoricii romani, A. Avram, V. Ciocaltan, M. Udrescu, P. Diaconu, 0. Iliescu,V. Iliescu (Aachen) §i P. Nasturel (Paris), din colegiul de redactie al revistei II Mar Nero" mai facparte numero§i speciali§ti straini in istoria bazinului Marii Negre, ale caror nume stint demultcunoscute pe plan international: M. Balard (Sucy-en-Brie), L. Bianchi (Roma), Sir J. Boardman(Oxford), A. A. M. Bryer (Birmingham), F. Coarelle (Perugia), R. Etienne (Lyon-Atena), E. Greco(Napoli), H. Inalcik (Ankara), S. P. Karpov (Moscova), G. Kossack (Riedering), 0. Lordkipanidze(Tbilisi), A. La Regina (Roma), M. Luni (Urbino), L. Marangou (Ioannina), J. P. Morel (Aix-en-Provence), M. Ozdogan (Istanbul), G. Pistarino (Genova), W. Schuler (Konstantz), B. Terzan(Ljubljana-Berlin), P. P. Tolocko (Kiev), J. Touratsoglou (Atena), G. Veinstein (Paris), + V. Velkov(Sofia), M. Verzar-Bass (Trieste) §i Ju. G. Vinogradov (Moscova).

Dui:A cum se arata in Prefajd (p. 7) semnata de Petre Alexandrescu §i erban Papacostea,acum, dupà disparitia cortinei de fier" §i odata cu cre§terea deosebità a interesului internationalpentru bazinul Marii Negre, revista II Mar Nero" ii propune sà reia §i sä consolideze traditia

www.dacoromanica.ro


romaneasca §i strainä a cercetarilor de istorie §i civi1izaie pontica, al caror adevarat parinte a fostmarele istoric roman Gheorghe I. Bratianu (1898-1953). De asemenea, revista (care acopera un foartemare interval de timp, din preistorie Ora in epoca otomana) dore§te sa fie un instrument decolaborare intre istoricii est-europeni §i cei vest-europeni §i sä devina, totodata, nucleul in jurul caruiasà se constituie un important organism international de studii pontice. Mentionam aici faptul a inRomania exista deja cateva nuclee de studii pontice (dintre care unu) functioneaza in cadrulInstitunilui de istorie N. Iorga", sub conducerea domnului prof. dr. Serban Papacostea).

Dupa Prefafil, urmeaza un studiu al istoricului francez Michel Balard intitulat Georges1. Breitianu, historien de Ia Mer Noire (p. 9-15).

Celelalte studii §i articole din acest prim numar al revistei Il Mar Nero" sunt impartite in treiman rubrici: Migratorii ci Marea Neagrei; Coloniile grecefti; Marea Neagra- genovezii.

Prima rubrica este alcatuita din urmatoarele contributii: G. Kossack (Riedering), Neufundeaus dem Novocerkasser Formenkreis und ihre Bedeutung fiir die Geschichte steppenhezagenerReitervölker der spälen Bronzezeit (p. 19-54); V. Yu. Murzin, S. A. Skory (Kiev), An essay ofScythian History (p. 55-98); A. V. Simonenko (Kiev), The problem of the Sarmatian penetreation inthe North Pontic area according to archaeological data (p. 99-134).

in rubrica intitulata Coloniile grecelti sunt incluse patru studii: M. Alexandrescu Vianu(Bucure§ti), Trois statuettes archaiques syro-pheniciennes a Histria (p. 137-144); R. Baladié (Bourg-la-Reine), Le sel dans l'antiquite sur la côte Nord de la Mer Noire a propos d'un passage desHistoires" d'Herodote et a la lumiere des voyageurs de l'époque moderne (p. 145-166); A. Avram(Bucure§ti), Zur Verfassung von Kallatis in hellenistischer Zeit (p. 167-177); P. Alexandrescu(Bucure§ti), La destruction d'Istros par les Getes. 1. Dossier archéologique (p. 179-214).

Rubrica purtand titlul Marea Neagrii genovezd este compusa, la randul ski, din patrucontributii: G. Pistarino (Genova), Presenze abkhaze nel mando medievale genovese (p. 217-227); 0.Iliescu (Bucure§ti), Nouvelles contributions a la geographie historique de la Mer Noire (p. 229-259);V. Ciocaltan (Bucure§ti), Reichspolitik und Handel. Die tatarisch-genuesischen Verträge von 1380-1387 (p. 261-278); 4. Papacostea (Bucure§ti), Une révolte antigénoise en Mer Noire et la riposte deGenes (1433-1434) (p. 279-290).

in incheierea acestei prezentari, dorim mull succes valoroasei reviste Il Mar Nero" §i neexprimam speranta ca numerele viitoare ale acesteia vor cuprinde §i contributii la studiul perioadeiotomane din istoria Marii Negre (1484-1774), care, din pacate, a ramas putin cunoscuta pana inprezent.

Adrian Tertecel

DIX-HUITIEME SIÈCLE", 1993, nr. 25, L'EUROPE DES LUMIERES, 662 p.;1994, nr. 26, ECONOMIE ET POLITIQUE, 701 p.

Recent, Societatea Franceza de Studii &supra secolului al XVIH-lea, cu larga cxtensiuneinternationala (intre membrii ei figureaza §i cercetatori romani) §i-a sarbatorit cea de a 30-a aniversarea existentei sale. Moment festiv marcat in Buletinul sAu informativ pe luna octombrie 1994 printr-ungrupaj de articole care, sub titlul La Société a trente ans", incearca un bilant comemorativ semnat denume de autoritate in domeniu, fo§ti intemeietori sau conducatori ai ei: René Pomeau de la InstitutulFrantei, Paul Vernière, Jean Ehrard §i Jean Sgard. In tot acest rastimp, Societatea a adus o contributiemajora la dezvoltarea investigatiei §tiintifice asupra iluminismului francez §i european reunind inrandurile sale sau in jurul sat), a§a cum prevazuse actul fondator din iunie 1964, alaturi de special i§ti

www.dacoromanica.ro


in domeniul limbii §i literaturii, istorici ai secolului al XVHI-lea politic, economic, social, istoriciiartei, dreptului, filosofiei, §tiintelor §i tehnicilor".

Ultimele cloud numere speciale din principala publicatie a Societkii, revista Dix-HuitièmeSiecle", care se bucura sub conducerea lui Roland Desné de un binemeritat prestigiu, ilustreazaelocvent aceasta orientare pluridisciplinara, pe baze rationaliste §i comparatiste.

Fire§te, iluminismul european nu mai e de mult o necunoscuta. Dad din deceniul '30Luminile cunoscusera o era de discreditare" sub influenta irationalismului atunci la mon, cumobserva René Pomeau, la rascrucea veacului starea dominanta de spirit se schimbase cu totul". Auluat fi i n a, in ultima jumkate de secol, numeroase cercuri de studii §i societki §tiintifice despecialitate, printre care Societatea internationala de studii asupra secolului al XVIII-lea, condusainitial de Theodor Besterman, cunoscutul editor al corespondenoi lui Voltaire. S-au organizatreuniuni §tiintifice din cele mai diverse, kat in Europa, cat §i pe alte continente, printre care optCongrese internationale ale Luminilor (urmatorul a avut loc in vara anului 1995, in Germania, laMiinster). S-au publicat mai ales nenumarate contributii mai mail sau mai mid, asupra unormomente, aspecte, personalitki reprezentative, dar §i asupra iluminismului in ansamblu.

Cu toate acestea, o nouà reevaluare, chiar §i fard pretentia de a trece in revista toate aspecteledefinitorii pentru mentalitatea europeana a epocii sau de a defini tipul ideal al acesteia, se impunea inmomentul in care la ordinea zilei se afla integrarea europeana. Fiindca, a§a cum subliniaza ClaudeMichaud in finalul prezentarii sale introductive, on ne sait bien ou on va, que si l'on sait d'oh onvient"._

In acest spirit, gandirea politica a epocii e discutata in douà interesante articole: Ahatele deSaint-Pierre, Rousseau ci Europa, de Jean Louis Lecerde §i Republica denwcraticd europeand, visal revolutionarilor gerrnani, de Marita

Daca prin Proiectul pentru pacea perpetuli a Europei, popularizat de Jean Jacques Rousseau,abatele s-a afirmat ca profet al pacii", autorul Contractului social a fost un profet al libertkii". Darin vreme ce cel dintai vedea utopic posibilitatea pacii generale cu pastrarea structurilor socio-politiceexistente in secolul al XVIII-lea §i se adresa despotismului sau absolutismului luminat al principilor,cel de al doilea considera pacea imposibila frà libertatea popoarelor. Care era de temut a nu se vaputea instaura Fara violente rasturnari revolucionare. Ceea ce s-a intamplat in 1789. Luciditatea §imodemitatea superioara a lui Rousseau e evidenta

Libertatea §i pacea au constituit §i idealul revolutionarilor germani de la star§itul secolului,care preconizau o republica' democratica la nivelul Europei, cu preponderenta franceza, inainte catendintele expansioniste ale marii natiuni" sa provoace spiritul national §i patriotic german reinviat.

0 misiune dificila, intr-un fel ingrata, dusä numai partial la bun sfar§it, a revenit autoruluistudiului menit sa precizeze Limitele orientale ale spafiului european (Patrick Jager). Dna, precumse §tie, delimitarea continentului spre vest, sud-vest sau nord-vest are aproximativ aceea§i forma §iazi, aceea a rasaritului sau a evoluat de la Volga (Montesquieu) la Urali. Extindere manifestata §i insud-est, §tiut fiind ca la sfar§itul secolului al XVIII-lea multi plasau Grecia in Asia (abateleDelaporte). Un caz particular interesant" §i semnificativ ii reprezinta pentru autor PrincipateleRomane. Activitatea unor domni ca Dimitrie Cantemir sau Constantin Mavrocordat §i audieno loroccidentala par sa indice o anume europenizare. Dar nu trebuie uitata inrudirea traditional orientala aculturilor sud-est europene. De aceea principii Romaniei" nu apartin Europei §i orice apropiere deoccident e spoialr. Intr-un moment in care definirea continentului ca spkiu religios e rnuribundr,opozitia cardinala orient/occident nu e deck relativa" iar in studierea obiceiurilor, moravurilor §iguvernelor", facilitata de inmultirea relatarilor de calkorie, se impune din nou opozitia anticabarbarie/civilizkie". De fapt zona care cuprinde arhipeleagul, Principatele fanariote §i o parte aRusiei" ar fi fost un fel de oil a nimanui, o no man's Land" care in cele din urma pare sa posede o

identitate culturala proprie, nici europeana, nici orientalà. Zona de frontiera cu extensiune variabilä

Gii

www.dacoromanica.ro


pe care Europa va cauta sa o anexeze in evolutia sa ulterioara. Concluzie care-§i are obar§ia intr-oobservatie a lui Voltaire, dar care tinde eronat spre excluderea noastra pana in secolul al XIX-lea dinperimetrul Europei iluministe.

Cea mai mare parte dintre contributii prive§te aspecte de cultura §i civilizatie, cu accentasupra comunicarii intelectuale:'Europa academiilor (James E. Mc Clellan); Europa spiritului sauRoyal Society din Londra, vazuta ca republica a literelor §i oaza a toleranjei (Georges Lamoine);Cosmopolitismul vienez, placa turnanta central-europeana (Françoise Knopper); Traducere ci editareIn epoca Luminilor (Jeffrey Freedman); Romantismul european In secolul al XVIII-lea ci statisticabibliografica, tentativa de aplicare a metodei cantitative pentru a concluziona asupra unor practicicomune §i perspective generalizante (Angus Martin); Tt Puri nationale europene fn operele de ficflunefranceze, 1750-1789 (Isabel Ferrero §i Lydia Vasquez); Europa teatrului (Martine de Rougemont);Virtuozul international, o creatie a secolului al XVIII-lea (Silvette Millot).

Un alt grupaj de articole pune in lumina oameni europeni" reprezentativi ai epocii. De laportretul facut de savantul belgian Roland Mortier lui Charles Joseph de Ligne, scriitor diletantprint european, la investigatii asupra bibliotecii marelui general austriac Eugeniu de Savoia (KalmarJanos), rediscutarea impresiilor §i contactelor celebrului aventurier Casanova, cetatean al lumii",de-a hingul Europei (Marie-France Luna) sau punerea in valoare a experientei europene §i orientariiiluministe a ultimului rege al Poloniei, Stanislas August Poniatowski (Zdislaw Libera).

Daca iluminismul propulseaza ideea de contract politic sau social, nu se poate vorbi in aceea§iepoca de un contract intre politic §i filozofic? Ambiguitatea acestuia din Drink considerata tipicapentru relatiile din secolul XVIII-lea, face obiectul articolului sugestiv intitulat Miza europeand adiscursului fluteriei. Autorul pleaca de la comentarea corespondentei dintre regele Gustav III alSuediei §i ambasadorul sal] la Paris din anii 1766-1783, contele de Creutz, prezentat ca un mareeuropean, prieten §1 confident al unar mari ilumini§ti francezi, dar §iun diplomat abil.

Dedicat raporturilor dintre economic §i politick la trei secole de la na§terea lui FrançoisQuesnay, nr. 26 al revistei Dix-huitième siecle" se deschide cu o prezentare introductiva semnata deGerard de Klotz §i Catherine Larrere care conchid definitoriu: Il faut construire politiquement laliberté. Decidement, economic et politique sont des termes indissociables".

Ca un omagiu adus importantului aport al gandirii iluministe franceze la dezvoltareaeconomiei politice ca §tiinta, grupajul debuteaza cu studiul French connection". In.fluen.te francezeasupra economiei politice britanice, semnat de Peter Groenewegen de la Universitatea din Sydney. 0privire teoretica asupra progreselor disciplinei in secolul al XVHI-lea propune Robert F. Herbert de laAuburn University in Fundainente si dezvoltilri ale economiei publice. Traim o epoca a cuantificarii§i statisticilor de tot felul, care-§i gase§te precursori in secolul Luminilor. 0 demonstreaza §i studiulspecial Figuri ale gemdirii cantitative franceze care propune ca reprezentativi pe Boiguillebert,Vauban, Quesnay §i Lavoisier (Gerard Klotz).

0 problema in legatura cu care gandirea epocii aducea o noua preocupare §i care-§i pastreaza§i azi acuitatea in cautarea unei solutii noi, superioare, este aceea deniografica §i in special araporturilor populatiei cu economia. Studiul Malthus Inuinte de Malthus descopera §i analizeazaconcepte §i comportamente premalthusiene in Franta vechiului regim" (Jacqueline Hecht).

Dezbaterea in jurul definirii §i utihitáii sau inutilitàtii nocive a luxului, in functie de diverseorientari morale, economice sau politice reprezentate ca precursoare ale construirii unei gandiriasupra productiei §1 consumului pe baze §tiintifice, e evocata intr-un pertinent articol al lui PierreRetat, pre§edintele Societatii franceze de studii asupra secolului al XVIII-lea. Atentia recenta aeconomi§tilor NO de frecventa practicilor frauduloase definite ca oportunism" in raport cuprincipiul transparentei pietei ih gase§te un corespondent in preocuparea teoretica pentrudescoperirea Oportunismului In secolul Luminilor (Philippe Fontaine). Un element constitutiv aleconomiei politice ca disciplina presupus autonoma de cunoa§tere" 1-a reprezentat §i inventarea", inlegatura cu originea monedei in economia de schimb, a Fabulei trocului (Jean Michel Servet).

ci

www.dacoromanica.ro


Orientarea fiziocrata se bucura de un grupaj special incluzand articolele: Malebrancherevizitat. Economia naturalei la fiziocrafi (Catherine Larrere); Ephemerides du citoyen", instrumentperiodic In serviciul ordinei naturale, 1765-1772 (Pierre Henri Goutte); Louis Sébastien Mercier,lector ci propagator de economie politica (Marcel Dorigny).

Doua din polemicile de rasunet ale epocii ii gasesc expresia in articolele: Oamenii de litere,bancherul i opinia public& Diderot ci polemica asupra companiei Indiilor (Georges Dulac);Libertatea comerfului: Piala granelor (Philippe Steiner).

Fiecare dintre cele doua numere de care ne ocupam din revista Dix-huitième Siècle"cuprinde grupate traditional sub titlul general Mélanges" manuscrise §i corespondente inedite, studiisau articole documentare diverse §i mai ales un bogat florilegiu informativ de note de lectura.

Uncle dintre aceste studii s-ar fi putut integra, dupa pai-erea noastra, in grupajul care dal §ititlul volumului respectiv. Ca de pilcia Istoria Fn proiectele educative franceze din Secolul Luminilor(Paul Gerbod) sau Condorcet i Montesquieu. Cor'flictul ideologic fntre doi teoreticieni rafionalifti(Robert Niklaus), din nr. 25 §i Liberalism, corporatism fi deceiderea din noblefe. In legatura cuedictele asupra comerfului din 1701 ci 1765 (Christian Cheminade), din nr. 26.

Alaturi de acestea se retin contributii istorice cu caracter general sau tratand domenii specialeca istoria ideilor, literatura §i arta.

Spatiul nu ne permite deck sä citärn cateva titluri semnificative.Din nr. 25: Imaginea lui Cromwell fn Revolufia Francezci (Roger Barny); apoi doua studii

privind istoria presei de limba franceza: Gazetarii-din Olanda ci puterile politice. 0 colaboraredificila (Pierre Rétat) §i Foiletonul In presa francezci, 1790 fnceputul secolului al XIX-lea (IngemarOscarsson); un articol (Gerhardt Stenger) §i o nota (Yves Bénot) avand ca obiect aspecte putincunoscute din opera §i editarea lui Diderot in secolul al un altul despre Extrasele delecture' ale lui Montesquieu (Louis Desgrades). 0 lecturti incitanta reprezinta articolele Din Auvergnela Odesa. Destinul lui Jeudi-Dugour, 1766-1840, devenit De Gouroff §i rector al Universitatii dinPetersburg (Lucette Perol); Despre o afacere tenebrous& fncarcerarea abatelui de Prudes laMagdeburg din ordinul stapanului sau, regele Frederic II, pentru spionaj (J. F. Combes-Malavialle);Deleyre de la Histoire des voyages, t. XIX la histoire de Deux Indes a abatelui Raynal, colaborari detinerete ale viitorului membru al Conventei Nationale (Yves Bénot).

Din nr. 26 semnalarn studiile §i articolele: Cine poate defini femeile?". Idea despre naturafeminine.'" in Secolul Luminilor (Lieselotte Steinbrtigge); Constituirea unei culegeri de texteclandestine la mUlocul secolului al XVIII-Iea (J. L. Quantin); Predica oficiala In a doua jumatate asecolului (J. M. Marconot); o incercare de explicare a orientarii impotriva comertului liber dinDialogues sur les grains de Galiani, 1770, prin exemplul negativ englez suprapus peste situatiaexploziva din Franta (Gianluigi Goggi); Ludovic al XVI-lea mustrat de stramofii sai la 1790, in suita

de texte §i desene regaliste Les entretiens des Bourbons, pentru slàbiciunile guvernarii sale (AnnieDuprat). Lui Jean Jacques Rousseau i se dedica doua articole: Rousseau zeflemist? tentativa deexplicare a uneia din operele sale de tinerete, Le persifleur (E. Bourguinat) §i Efecul Contractuluisocial, in legaturei cu o critica recenta a teoriei lui Rousseau intreprinsa de Tito Magri, ultimul sat]comentator italian (Lelia Pezzillo). La un studiu despre problerna geniului la Diderot, in luminaconceptiei sale estetice §i de filozofie a istoriei (E. Martin-Haag) se adauga un altul despre Raynal,romancier om politic (Muriel Brot).

Rasarittil Europei e reprezentat printr-un articol privind Importanja Extraselor" In difuzureaLwninilor franceze In Unguria (Olga Penke) §i Gandirea Ideologilor in Grecia (Roxana

Arghiropulos). Ele depà§esc secolul al XVHI-lea ca §i articolul Chateaubriund fi despotismuloriental (J. C. Berchet).

In domeniul artelor se inscriu articolele Philippe Chéry, primul ilustrator al lui Sade (F.

Champarnaud) §i Eclipsa muzicii baroce la fnceputul secolului al XIX-lea (B. Cannone).

ci

XVITI-lea,

www.dacoromanica.ro


Dintre textele inedite publicate In cele cloud numere de care ne ocupam, amintim proverbuldramatic L'Aveugle, scris pentru teatrul de societate de J. Potocki i prezentat de Dominique Triairede la Centrul de civilizatie franceza al Universitkii din Var§ovia; pagini din corespondenta aceluia§iconsilier al tarului Alexandru I in legatura cu ambasada rusa in China din 1806-1810, prezentate deA. Stroev §i de D. Triaire; precum §i scrisori igite de sub pana lui Crebillon fiul, D'Alembert,Montesquieu sau Bernandin de Saint Pierre. Doua scrisori ale literatului german F. M. Grimm, aflatIn serviciul Curtii Ecaterinei a H-a, ofera informkii in legatura cu doua puncte obscure din biografialui Denis Diderot.

Ultimele doua numere din revista franceza Dix-huitième Siec le" demonstreaza o data maimult vitalitatea unei publicatii care atrage §i azi, dupa un sfert de veac de aparitie, prin prospetime §ivarietatea continutului, pastrand acee4 aleasa tinutà §tiintifica, la care contribuie §i forma graficaeleganta, asigurata azi de editura pariziana Presses Universitaires de France. Fiecare masiv volumaparut poate face fata cu cinste exigentelor progresului cercetarii, Inscriindu-se printre cartileindispensabile celor interesati de rememorarea fenomenului iluminist §i de epoca sa. Pe cand ocolaborare mai eficienta a cercetatorilor romani?

Nicolue Liu

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA publica in prima parte studii, note §i comunicari originale,de nivel §tiintific superior, in domeniul istoriei vechi, medii, moderne §i

contemporane a Romaniei §i universale. in partea a doua a revistei, de informaresumarul este completat cu rubricile: Surse inedite, Probleme ale

istoriografiei contemporane, Opinii, Viata Recenzii, Note, Buletinbibliografic, Revista revistelor in care se publica materiale privitoare la manifestar'§tiintifice din lug §i strainatate §i sunt prezentate cele mai recente lucrari §i reviste despecialitate aparute in lara §i peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sunt rugai sa trimita studiile, notele §i comunicarile, precum §imaterialele ce se incadreaza in celelalte rubrici, dactilografiate la doua randuri,trimiterile intrapaginate find numerotate in continuare. De asernenea, documentelevor fi dactilografiate, iar pentru cele in limbi straine se va anexa traducerea.Ilustratiile vor fi plasate la sfar§itul textului. Rezumatele vor fi traduse de autori inlimbi de circulatie internalionala. Responsabilitatea &supra conlinutului materialelorrevine in exclusivitate autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie.Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicaiii se va trimite pe adresaredactiei, B-dul Aviatorilor nr. 1, Bucure§ti 71247.

REVISTE PUBLICATEiN EDITURA ACADEMIEI ROMANE

REVISTA ISTORICAREVUE ROUMAINE D'HISTOIRE

REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES. Mentalités Civilisations

THRACO-DACICA

DACIA REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNENOUVELLE SERIE

STUDII I CERCETARI DE ISTORIE VECHE SI ARHEOLOGIEMATERIALE SI CERCETARI ARHEOLOGICEBULETINUL SOCIETATII NUMISMATICE ROMANE

ARHEOLOGIA MOLDOVEI

ARHIVELE OLTENIEI

EPHEMERIS NAPOCENSIS

ARS TRANSILVANIAE

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE, CLUJ-NAPOCA

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A. D. XENOPOL", IASISTUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MEDIESTUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MODERNA

1liiopfsod,

www.dacoromanica.ro

DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

Ostatecii in relaiile daco-romane.Spaime milenariste §i cruciada in evul mediu.Conquista i reconquista peruanfi.Tarile romfine §i Mares Neagril in a doua jumatate a secolului al XVI-lea.Imperiul spaniol etapele destramarii sale.Viata romanilor intre eros §i thanatos.Cronologiile domnilor din Tara Romfineasca §i Moldova.Armata otomanil la inceputul secolului al XVIII-lea.Acte domne§ti privind minfistirile inchinate.Situatia economica §i socialli in Tara Romfineasca in prima jumatate asecolului al XVIII-lea.Rivalitatea coloniala §1 maritimi anglo-franceza (1715-1763).Rapoarte diplomatice americane (1806-1829).Aspecte ale istoriei militare a poporului roman in revolutia d la 1848.Independenta Romaniei §i Italia.Oamend de §tiinta §i viata politica a Romaniei.Condica sfintei manistiri Cfiluiul.Tratatele de pace in perioada primei conflagratii mondiale.Cooperatia romfineasca interbelica intre deziderat §i realitate.I. C. Filitti: Pagini de jurnal.Italia §i primul rfizboi mondial.Mi§carea legionarli §i extrema dreaptii europeana (1927-1933).Pozitia statelor europene fata de rfizboiul italo-etiopian vfizutil de diplomatia

S.U.A.Lucian Blaga diplomat.De la rfizboiul preventiv la tratatul de neagresiune.o alternativii de colaborare in interiorul Axei (1941-1944).Toponimie §i demografieCalculatorul i metoda cantitativii in cercetarea istoriei.o noufi directie de cercetare: bindle de date istorice.

ISSN 1018 - 0443

43 356

Lei 2 000

-

.t

istoricii.

www.dacoromanica.ro

academia romana institutul de istorie n. iorga …iini.ro/revista...

Documents