istorie medie - iini.ro · andrei pippidi, portrete românesti malta 173 cristian luca, depozitul...

ACADEMIA

INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"

MATERIALE

DE

ISTORIE MEDIE

VOLUMUL XVIII2000

MUZEUL ISTROS

www.digibuc.ro

ACADEMIA

INSTITUTUL ISTORIE "NICOLAE

COLEGIUL DE REDACTIE:

PAUL CERNOVODEANU AN ANDREESCU, VIOLETABARBU, EUGEN DENIZE, PAPACOSTEA,

KINGA, GHEORGHE (secretor de redacfie)

"Studil materlale de apare o pe an.

revista se poate procura pe de la Muzeulstr. Belvedere nr. 1, 004039614725, la, România.

La revue "Studil materiale de Istorie parait une par an.

Toute commande de Pétranger: Muzeul , str. Belvedere nr. 1,tel./fax 004039614725, Românla.

Corespondenta, voi pe adresa Colegiului deredactie: nr. 1, 712-17, 'el. 016509045.

@, 2000, MUZEUL EbITURA ISTROSStr. e 1, 039/614725

www.digibuc.ro

ACADEMIA


STUDII MATERIALE

DE

ISTORIE MEDIEVOL. XVIII, 2000

SUMAR

MAREA INTERFERENTE POLITICE COMERCIALE

VIRGIL CIOCILTAN, Enigme ale diplomaticii: primele tratate tataro-genoveze 9OVIDIU CRISTEA, Relansarea politicii veneliene in spatiul egeano-pontic(1310-1332) 27SERBAN PAPACOSTEA, Drumurile comerciale internationale genezastatelor viziunea lui Nicolae istoriografia zilelor noastre . 45

ANDREESCU, Note despre Cetatea 57ILEANA Itinerarii danubiano-pontice balcanice relatarile

germani (secolul al XVI-lea inceputul secolului al XVII-lea) 79PAUL CERNOVODEANU, Politica orientala 1733-1739.II. Anglia austro-ruso-turc (1736-1739) 95

DOCUMENTAR

ZSIGMOND Cercetarea izvoarelor medievale diplomatice inTransilvania (II) 109MARIA M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU, generaluluiFederico Veterani Transilvania Banat (1686-1694). H. (1690-1694) 127

Materiale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, 1-311

www.digibuc.ro

GHEORGHE Documente privitoare la negustorii Pepano la ctitoriade la Codreni Mostiste" (I) 147

VARIA

NICOLAE-$ERBAN TANA$OCA - Umanistul loan Laskaris românii 159ANCA POPESCU, Mitropolia Gotiei de investire aPatriarhului de Constantinopol 167ANDREI PIPPIDI, portrete românesti Malta 173CRISTIAN LUCA, Depozitul lui Radu Mihnea la Zecca Venetiei 189MARIA MAGDALENA Preliminarii la o istorie a le

197CONSTANTA GHITULESCU, Zestrea practica. TaraRomâneascd secolul al XVII-lea (I) 213EUGEN DENIZE, Imaginea românilor Spania (secolele XVI-XVIII). Noicontributii 223BOGDAN-FLORIN POPOVICI, Branul de Sus 237

ADDENDA ET CORRIGENDA 249

RECENZII NOTITE BIBLIOGRAFICEHistorical Dictionary of the Republic of Moldova, by ANDREI BREZIANU. EuropeanHistorical Dictionaries, nr. 37. The Scarecrow Press, Inc. Lanham, Maryland and London,2000, 273 p. + LXI p. (Violeta Barbu); Documenta Romaniae Historica, B. Tara

vol. VIII volum de DAMASCH1N MIOC IOANACONSTANTINESCU, Bucuresti, 1996, Edit.Academiei Române, 631 p. (Violeta Barbu);Poselstwo do Turcji w 1700 (Solia lui Rafal LeszczyskiTurcia din anul 1700), de Ilona cu ajutorul Danutei Zydorek,introducere comentariu Ilona Czamaska, Leszno,Urzad Miasta Leszna,1998, 279p. (Antim Cristian Bobicescu); w rkach Pamitniki dowódców i

garnizonu polskiego w Moskwie w lataich 1610- 1612 (Moscova in mâinilepolonezilor. Memoriile comandantilor garnizoanei poloneze anii 1610-1612), Wydawnictwo Platan, 1995, 518 p. Cristian Bobicescu);BUDZILO, Wojna moskiewslca wzniecona i prowadzona okazii falszwych od1603 do 1612 r (RAzboiul Moscovei, purtat timpul falsilor Dimitrie din 1603

la 1612), opracowana przez Byliski i J. Dlugosz, Wroclaw, WydawnictwoUniversitetu Wroclawskiego, 1995, 181 p. (Antim Cristian Bobicescu); VIOLETABARBU. Esop. critic, Bucuresti, 1999, Edit. Minerva. 224 p. (Constantin

COSTIN, Latopis Ziemi Moldawskiej i utwory(Letopise(ul Moldovei alte opere istorice), introducere, comentariu traducereIlona Czamaska, Wydawnictwo Naukowe UAM, 1998, 357 p. (Antim CristianBobicescu); Histoire des Mongols (Mongghol-un ni'uca tobciyan). Chroniquemongole traduit du mongol, présenté et annoté par Marie-Dominique Evenet Rodica Pop, Roberte N. Hamayon, Série mongole publiée sous les auspices deUnesco, Paris, Gallimard, NRF, 1994, 350 p. (Eugen ANTAL LUKACS, Tara

evul (secolele Bucuresti, Edit. Enciclopedicä, 1999,220 p. (Ecaterina C Petrescu); MARIANA Studiu

Edit. 1998, 212 p. (SilviuTabac); CONSTANTIN Biserica din

1997, 164 p. (Silviu BOGDAN MURGESCU.

253

www.digibuc.ro

- istorie (600-1800), Bucuresti, 1999, Ed. a II-a,Edit.Teora, colectia Anna les, 214 p. (Alexandru Madgearu); DORU

Tiparul la sfársitul al XVII-lea inceputul alXVIII-lea, Muzeul Edit. Istros, 1998, 340 p. (ConstantinCRISTIAN LUCA, Cercel un domn umanist in Tara Bucuresti,2000, Edit. 158 pp. + anexe (Constantin Dobrild); OVIDIU PECICAN, Lumealui Simion Cluj-Napoca, 1998, Edit. Fundatiei pentru Studii Europene, 296 p.(Andreea lancu); HENRYK WISNER, i car Rzeczspospolita i Moskwa w XVI iwieku (Rege Republica Moscova sec. XVI XVII), Ksiazika i Wiedza,Warszawa, 1995, 143 p. (Antim Cristian Bobicescu); WOJCIECH POLAK, Kreml iSmolenszczyzng Polityka Rzeczpospolitej wobec w 1607-1612 (PentruKremlin teritoriile Smolenskului. Politica Republicii de Moscova anii 1607-1612), Roczniki TNT, Torun, 1995, 371 p. Cristian Bobicescu);SOLCAN, Familia in al XVII-lea Edit. dinBucuresti, 1999, 252 p. (Maria Magdalena Székely); Dr. IOLANDA TIGHILIU,Societate mentalitate in Tara Moldova. Bucuresti,1998, Paideia, 372 p. (Maria Magdalena Szélcely); ERIK Az

A nemes és (Familia Elefänthy: nobilul medieval clanul säu),ed. a II-a, note bibliografie ingrijite de Péter Banyó, Budapesta, 1999, Edit. Osiris, 250p. laws); PAL ENGEL, A nemesi társadalom a Ung megyében(Societatea nobiliard din comitatul Ung Evul Mediu), Budapesta, 1998, MTATörténettudományi Intézet, seria Társadalom-és tanulmányok (Studiide istorie socialá a artei), 180 p. + anexe Pakucs); S. KINGA,Fônemesi életmód a XVII. századi (Via la cotidiand nobiliard in Secuime la

secolului XVII), Bucuresti, 1998, Edit. Kriterion, 294 p. + (Mária Pakucs);ILEANA Imaginar simbol heraldica medievaa Bucuresti, 1996, Casa deEdit., Presä Impresariat lex, 142 p. cu 18 fig. 8 pl. in culori (Tudor-Radu Tiron);SILVIU ANDRIES-TABAC, Heraldica teritoriald a Basarabiei Transnistriei,Chisinäu, 1998, Edit. Museum, 163 p., 355 fig. incluse text, VIII pl. color 2(Tudor-Radu Tiron); ENTZ GEZA, KOVACS ANDRAS, A Koloszvári Farkastemplom (Stemele bisericii din strada Farkas din Cluj), Budapesta, 1995, Edit.Balassi din Budapesta Edit. Polis din Cluj, 94 p., 32 pl. alb-negru 16 pl. color (Tudor-Radu Tiron); DRAGOM1R, Studii de medievald ed.studiu introductiv note de Sorin Cluj-Napoca, Centrul de studii transilvane,Fundatia Culturalä 1999, 247 p. (erban Papacostea); VICTOR SPINEI,

din sud-estul Europei in Institutul European, lasi, 1999,513 p. (Virgil Ciociltan); SERGEI P. KARPOV, La navigazione veneziana Mar NeroXIII-XV Ravenna, 2000, Edizioni del Girasole, 207 p. Papacostea);KONRAD Siebenbürgen und die Siebenbürgen Sachsen, München, 1998,Langen 304 p. (erban Papacostea); CESARE ALZATI, Europei. Studiide istorie a traducere bibliografie de$erban Turcus, postfatä de loan-Aurel Pop, Centrul de Studii Transilvane, FundaliaCulturalá Cluj-Napoca, 1998, 237 p. (Bibliotheca rerum Transilvaniae XX)

Papacostea)ABREVIERI 309

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

ACADEMIA


STUDII MATERIALE

DE


SOMMAIRE

LA MER NOIRE: INTERFERENCES POLITIQUE ET COMMERCIALES

VIRGIL CIOCILTAN, de la diplomatique: les premiers traitéstataros-génoisOVIDIU CRISTEA, Renouvellement de la politique vénitienne dans l'espaceEgéen-Pontique (1310-1332)SERBAN PAPACOSTEA, Les routes commerciales internationales et lades Etats roumains dans la vision de Nicolae et dans l'historiographierécenteSTEFAN ANDREESCU, Quelques notes sur CetateaILEANA Itinéraires danubiens-pontiques et réalités balcaniques dans lesnotes des voyageurs allemands - debut duPAUL CERNOVODEANU, La politique orientale anglaise entre 1733-1739.II. 'Angleterre et la guerre austro-russo-turque (1736-1739)

DOCUMENTAIRE

9

27

4557

79

95

ZSIGMOND Etude des sources diplomatiques médiévales deTransylvanie (II) 109

"Studii Materiale de Istorie vol. XVIII, 2000, p. 1-311

www.digibuc.ro

MARIA M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU, Les campagnes dugéneral Federico Veterani en Transylvanie et au Banat (1686-1694).II. (1690-1694)GHEORGHE Documents concernant les marchands Pepano et leurétablissement Codreni (I)

VARIA

127

147

NICOLAE-SERBAN L'Humaniste loan Laskaris et les Roumains 159ANCA POPESCU, La Métropole de Gothie dans le diplôme ottoman d'investituredu Patriarche de Constantinople 167ANDREI PIPPIDI, Deux portraits roumains Malte 173CRISTIAN LUCA, Le dépôt de Radu Mihnea la Zecca de Venise 189MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Préliminaires une histoire de la nuitdans les Pays Roumains 197CONSTANTA GHITULESCU, Dot entre norme et pratique. La Valachie au

(I) 213EUGEN DENIZE, L'image des Roumains en Espagne XVIIP siècles).Nouvelles contributions 223BOGDAN-FLORIN POPOVICI, Les établissements de Branul de Sus 237

ADDENDA ET CORRIGENDA 249COMPTES-RENDUS NOTES BIBLIOGRAPHIQUES 253ABBREVIATIONS 309

www.digibuc.ro

ACADEMIA

INSTITUTUL DE "NICOLAE IORGA"

STUDII MATERIALE

DE


CONTENTS

THE BLACK SEA: POLITICAL AND COMMERCIAL INTERELATIONS

VIRGIL CIOCÎLTAN, The Mysteries of Diplomacy: The First Tatar-GenoeseTreaties 9OVIDIU CRISTEA, Revival of Venetian Policy in the Aegean-Pontic Space(1310-1332) 27$ERBAN PAPACOSTEA, The International Commercial Roads and the Genesisof the Rornanian States in the Approaches of Nicolae lorga and of ContemporanyHistoriography 45$TEFAN ANDREESCU, A Few Notes on Cetatea 57ILEANA CAZAN, Danubian-Pontic Itineraries and the Balkan Realities in theAccounts of German Travellers (Sixteenth Century - Early Seventeenth Century) . 79PAUL CERNOVODEANU, English Eastern Policy between 1733-1739.II. England the Austrian-Russian-Turkish War (1736-1739) 95

DOCUMENTARY

ZSIGMOND JAKÓ, Research of Diplomatic Medieval Primary Sources inTransylvania (II) 109

"Studii i Materiale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 1-311

www.digibuc.ro

MARIA M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU, General FedericoVeterani's Campaigns Into Transylvania and the Banat (1686-1694).II. (1690-1694) 127GHEORGHE Documents Concerning the Merchants Pepano and theEstablishment Founded by them at Codreni "pe (I) 147

VARIA

NICOLAE-$ERBAN Humanist loan Laskaris and the Romanians . 159ANCA POPESCU, The Bishopric of Gothia in an Ottoman Document forInvestiture of the Patriarch of Constantinople 167ANDREI PIPPIDI, Two Romanian Portraits in Malta 173CRISTIAN LUCA, Radu Mihnea's deposit in Venice 189MARIA MAGDALENA Preliminaries to a History of Night inRomanian Principalities 197CONSTANTA GHITULESCU, The Dowry between Norm and Practice.Wallachia in the Seveteenth Century (I) 213EUGEN DENIZE, The Image of the Romanians in Spain (Sixteenth-EighteenthCenturies). New Contributions 223BOGDAN-FLORIN POPOVICI, Settlements in North-Bran 237

ADDENDA ET CORRIGENDA .................................................................. 249AND NOTES ................................................. 253

www.digibuc.ro

MAREA INTERFERENTE POLITICE COMERCIALE

ENIGME ALE DIPLOMATICII:

PRIMELE TRATATE TÁTARO-GENOVEZE

VIRGIL CIOCILTAN

Una dintre cele mai componente ale de genovezivremea suprematiei Marea schimbul de

practicat cu tätarii.' Din cadrul juridic al comertului desf4urat pe lärmul nord-pontic 1261-1475, care negustorii republicii ligure au frecventat asiduuporturile nord-pontice, este greu de reconstituit, mai cu pentru primii aproximativ120 de ani, deoarece acest lung interval de timp cu actelepresuspus indispensabile normale a numitei activitäti, privilegiilecomerciale, acordate de oamenilor de sträini: documentpästrat din aceastä categorie, negociat de reprezentantii Hoardei de Aur in numelehanului de ambasadorii Genovei, abia din toamna anului 13802.

Cum se aceastäExistenta privilegiilor ca fundament al tätaro-genoveze 1380 a

de istorici nu numai pe temeiul unui considerent de general', ci pebaza indicii cuprinse preadere in i7voarele veacurilor XIII XIV, dar de

mai recente.Cu ajutorul acestor märturii, istoricii au socotit sunt in discearnd

trei acte gratioase acordate de precursorii lui negustorilor liguri:din primii ani intrarea vigoare a privilegiului de la Nymphaion 1261, al

doilea emanat "din mila" lui 1313, iar al treilea dat de Geanibek,in 1347.

Exegetii au pus lipsa textelor originale, a copiilor, a traducerilor sau arezumatelor seama vicisitudinilor timpului, care au dintrevestigiile - inclusiv scrise - ale istoriei. Ceea ce a dat mod suplimentar la moarä

conform cele privilegii redactate din hanilor din Sarai pentrunegustorii Genovei s-au pierdut este chiar läsämäntul arhivistic al partenerilor dede odinioard: de lacune al fostei republici comerciale5, ca inexistent al de

Din voluminoasa bibliografie consacrata acestei teme, special capitolele care o privesc insintezele Heyd, Brätianu, Recherches, Balard.

2 V. Ciociltan,Stabilirea conditiilor de practicare a comertului a fost evul mediu unul dintre cele mai

lucrative ale suveranului, de care hanii cinghizhanizi nu nu uz,cronica a bugetelor de care au in acest sens capitolul Simbioza han-neguswr in

22-27.p. unn.

Frecventa acestor goluri arhivele Genovei situatia, mult mai bunk aacordurlor realizate de venetieni care s-au exceptie Nystazopoulou-Pélekidis), s-arexplica convenabil cunoscuta deosebire de structurä comportament a celor state: -se poate de lax, al doilea - centralizat rigorist, conservarea actelor oficiale Lopez, Venise).

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, 9-26

www.digibuc.ro

10 Virgil Ciociltan 2

Aur6. consecintä, actele in discutie au fost nimicite in decursul timpuluiinterpretarea spetei, indiferent aceastä concluzie a fost prezumatá tacit

sau forrnulatä explicit'.pofida indiciilor care sustin incheiere larg mai multe

argumente rationamentul spre ipotezd, anume tAtari genovezi auexistat mod cert numai ele nu au fost 1380 scris,contractante multumindu-se cu acorduri verbale.

chestiunii aspectul strict formal al practicii diplomatice,fiind dätdtoare de pentru interesele, manifeste sau ascunse, care au legat, dar audespArtit ulusul tätar republica secolele X1II-XIV.

Lista lacunelor este deschisä, de privilegiul originar, temeiulgenovezii au facut pe teritoriul Hoardei de Aur. cazul documentul a fost,

redactat, el trebuie sä fi fost emis intrarea vigoare aprivilegiului de la Nymphaion, prin care bizantin Mihail VIII Paleologuldeschisese exclusivitate negustorilor genovezi pisani 1261 Mdrii Negrei:interesele oamenilor de liguri pe nord-pontic erau 1269 nu numaiintens manifestate, ci articulate vederea salvgarddrii pozitieidominante - probabil Caffa periclitatä de posibila concurentä a dinTana9. Faptul genovezii au avut de timpuriu de protejat interese speciale

nu ele erau acoperite de un privilegiu hanului,cum avea neindoielnic cazul cu anul 1313.

Cea mai importanti márturie din epock care pare contrazia aceastáconstatare, apartine lui Nichifor Gregoras. Istoricul bizantin a consacrat un veritabil

a acordurlor realizate de venetieni care s-au Nystazopoulou-Pélékidis), s-ar explica convenabil prin cunoscuta deosebire de structura de comportament acelor douä state: primul - se poate de lax, al doilea - centralizat inconservarea actelor oficiale Lopez, Venise).

6 Este de amintit indiferenta - nu chiar aversiunea obisnuite imperhle stepei,fatä de acte scrise: productia acestui articol a fost istoria de aproape veacuri aHoardei de Aur extrem de Din acest restrâns de documente, doar câteva ausupravietuit sau scurte referiri izvoare intocmite in afara statului Ciociltan,Mongolii 18).

sensul din Papacostea, 222.Pentru analiza continutului, context istoric bibliografie, Balard 42

instructiunile date de conducerea Genovei ambasadorilor la Roma vedereatratativelor venetienii, medierea papei era de angajamentul de oconditie obligatorie, anume ca negustorii Serenissimei nu frecventeze Tana (Cessi 10);

avea apoi obsesiv negocierile similare ale celor republici italienescopul evident al negustorilor liguri de a impune Caffa ca singurul centru colector redistribuitoral intregului nord-pontic; textul din 1269 numele Caffei nu este pomenit a fostdedus din fenomenald" ulterioarä, care s-a aflat incontestabil miezul tuturordiscordiilor Papacostea, Tana, passim).

Privilegiul de la Nymphaion, care rezerva doar negustorilor din Pisa dreptul de anaviga Marea (Sanguinetti & Bertolotto 796), a fost de Mihailprin tratatul 4 aprilie 1268 cu ambasadorii Venetiei, care asigura negustorilor acesteirepublici aceeasi "libertate"; consecinta, genovezii s-au din anul säorganizeze sectoriale bazinului pontic impotriva principalilor rivali notaprecedenta).

www.digibuc.ro

3 Prime le tratate tätaro-genoveze l

excurs explicativ originilor prilej de a-i cadrul legal, precummodalitatea prin care coloniVii transgresat:

"Aici se aflä o a latinilor din Genova, de localnici Caffa, la omie trei sute de stadii de Bosforul Meotid (= Bosforul Cimmerian) <...>. «...» latiniiindeosebi, genovezii obipuiesc se dedea cu vietii de marinar

din aceste indeletniciri venituri bäne4ti pentru traiul privat pentrucolectiv. De aceea, ei de mult timp un principiu stabilit in comun foartefolositor statului anume incheie tratate de prietenie cu de pe

care au porturi bune Ei (= genovezii) sunt siliti acele locuricumpere sau acolo acest lucru nu li se pärea posibil de a fi

tratate de prietenie cu cei care porturile. Au achitepotrivit felului in cuantumul stabilit de comun acord sä ofere spre tuturorcelor interesati toate märfurile pe care le importau pretutindeni. Astfel au oblinut inconditiile fixate concesia hanuri cu grajduri, camagazii, necesare pentru depozitarea lucrurilor aduse acolo. acest chip a fost construitcu nu multi ani in numitul (= Caffa) de latinii din Genova, dupä ceprealabil la marea cdpetenie (hegemon) a scitilor (=tätarilor) deacolo in acest scop.

Dar nu a fost edificat de la astfel cum se aflä ceprive4te incinta de zid Mai a fost delimitat cu o unmic teritoriu, care era locuit Mai cu scurgerea timpului, auadus pe uscat pe pietre, s-au construit case lung lat s-au multacoperi4uri1e. Ei au acoperit astfel pe nesimtite mai mult teren decât li se

aveau nevoie de case mai multe mai mari, lucrul cerut de märfurileaduse oferite spre au extins cuprinsul palisadei al aua4ezat sub ele unui zid de cetate. au piaträ peste un cuziduri puternice de pe care nimeni nu putea asedia cu sigurantalocuitorilor se rezema pe o

Acesta este mai circunstantiat izvor referitor la sorgintea Caffei genoveze.Nu este, deci, de mirare a fost amplu comentat de-a lungul vremii,

cu lucrarea lui G. L. Oderico veacul XVIII, cu monumentalaa comertului levantin elaboratd secolul de W. Heyd terminänd cu

solida monografie consacratA acum decenii de M. Balard negustorilorliguri Romanial2. Nenumdrate alte studii, care au efortul de elucidare acazului, n-au ocolit, fire4te, nici ele depozitia istoricului bizantinn.

Deosebit de pretios pentru clarificarea chestiuni estecronologic oferit de Nichifor Gregoras, remarcat ca atare de W. Heyd: Caffa fuseseseconstruitä virtutea concesiei acordate de han "cu nu multi ani termenul dereferintä ante 1359, cronicarul din vremea Paleologilor"Istoria romeilor"15.

mod curios marele specialist al Levantului medieval a socotit "nu

" Gregoras II 683-4.Oderico 127, Heyd 158-65, Balard 114-8.V. bibliografia mai veche mai nouA la Balard 1 114-8.Heyd 11 160; savantul german a observat acela§i in acelai context cä

cronicarul genovez Giorgio Stella a mentionat anului 1400 cA, potrivit spuselor barânilor,a§ezarea primilor la Caffa ar de

Ostrogorsky 386.

www.digibuc.ro


ani" pot aproximativ un secoV6, de unde a conchis privilegiul deinstalare a genovezilor la Caffa a fost dat de hanul Möngke Temür "foarte

Or, putinii ani mentionati de cdrturarul grec trirnit incomparabil mai laconcesia lui din 1313, pe care W. Heyd a complet din vederecursul discutiei despre inceputurile Caffei.

"reactiile de respingere" ale unora dintre riveranii bazinuluipontic, readucerea genovezilor la Caffa - ca, dealtminteri, izgonirea 1308,asediul de opt luni ordonat de hanul tAtarilor Tokta" - trebuie fost un eveniment de

pe care Gregoras, curtean din preajma Andronic (1282-1328), nuavea cum acest sens congruenta de fond a datelor transmisede bizantin cele furnizate de o anonimA mai precis informatA, care

un edificator: pe baza privilegiului hanului nu a fost construitA, cireconstruitA Nu mai putin acest context este ignoranta

a genovezilor cu privire la inceputurile din MareaNeagr

Prin urmare, Gregoras, principalul martor invocat istoriografic pentrumisterioasei nWeri a Caffei secolul XIII, aduce de fapt privitoare la

binecuvantarea hanului Özbek literalmente din propriain prima parte a veacului a anacronismului a fost, se

pare, un simplu lapsus cu mai plauzibil, cu a doua intemeiere a

EI a folosit indicatia pentru a dovedi prin expresia "marea cdpetenie a scitilor" estede hanul Maribor, nu un conducAtor cuman anterior intemeierii Hoardei de Aur 1242(Heyd 160).

Ibid. 163.Anno domini MCCCVII festo beati francisci imperator tartarorum in dominio

gazarie propter multas superbias quas Januenses fecerant in suo imperio precepit quod omnesJanuenses erunt per totum suum imperium in here et persona. quod et factum fuit ita quodmercatores erant in saray fuerunt et deportati sed postea ex precepto dicti imperatorispersone eorum usque in sulcati ducti fuerunt et aliqui in venerunt. reliqui remanserunt ibiincarcerati qui quasi toti frigori gladio et desasio perierunt. Dicto autem dictus thoctaimissit ad destructionem qui aplicuit in gazaria dicto de mensenovembris et ibi congregavit exercitum suum inter equites et pedites et venit in caffa.

Januenses CCC et greci CCC ac esperantes in adjutorio dei ad se defendendum et familiaseorum et contra dictos inimicos dei se viriliter posuerunt. et cum multis preliis et incendiis dictamterram dicti tartari fere per menses VIII duriter aflixissent. ultimo videntes Januenses ibiexistentes quod propter quam non habebant terram tenere non poterant. Feceruntconscdium generale in quo deliberatum derelinquere terram et ascendere in lignis. itaque die

MCCCVIII derelicta fuit et tota igne combusta manibus dictorum (PromisJanuensibus; Ciociltan, 148 urm.; distrugerea bazei comerciale strategice a comuneiligure pe Crimeii i-a pe bizantini sä adopte o atitudine mult mai fermA cursultratativelor genovezii din anul 1308 (Laiou 184-6).

V. Ciociltan, 167.Anno domini fuit per antonium et

nicolaum de pagana sindicos comunis Janue per sibi concessam per Usbechimperatorem tartarorum (Promis 502); din formulare nu se dacA tot 1316 esteanul emiterii privilegiului; mai temei poate conjecturat 1313, genovezi sunt atestati

certitudine oras, unde reclamA furturi de trapezuntini (Balard 202 n. 30).21 V. jos n. 46.

www.digibuc.ro

5 Prime le tratate tätaro-genoveze 13

genoveze din Crimeea - despre care a luat probabil din auzite -momentul consemndrii evenimentului trecuserd totusi ani buni.

Chiar dach se face insä abstractie de descrierea spetei in sine, consideratiile deordin general de Gregoras la inceputul citat mai sus privitoare laobiceiul "latinilor indeosebi, al genovezilor" "de a tratate de prietenie cu

oraselor de pe ca a inceperii activitätii acele locurisunt logice de bun sims. categorie - principiu fondarea

a Caffei, in cazul dat de pe desigur, unul dintre haniiHoardei de Aur din secolul XIII.

acest chip, existenta unui tratat ataro-genovez in veacul amintit nurezistä nici ea unui examen critic: contrar afirmatiilor lui Gregoras, regulapeste tot Levant a fost "tratatelor de prietenie" de - inutile vreme

musafirii de peste mári respectau conditiile generale de desasurare astabilite de gazde. Acordurile - dintre care cele mai multe s-au - au fost,dimpotrivä, expresii ale unor exceptionale, ele de obicei destinatecapät unor conflicte, dar pecetluiascd aliante.

stare de lucruri se la tot pasul Orientului pe unde auumblat mai cu genovezii.

Cu sultanatul mameluc, principalul furnizor de mirodenii importator de sclavidin bazinul Mediteranei, negustorii liguri au inaugurat cel mai 1263 nu numairelatii comerciale, ci politice.22 tratat mameluco-genovez abiadin mai 1290, rezultatul unor anevoioase, conduse din partea comunei deAlberto Spinola, care au pus dintre cele puteri.23

ajunul declansärii ostilitätilor, plenipotentiarul comunei comandantulexpeditiei, amiralul Benedetto a cooptat efortul de combatere a inamiculuicomun regatele crestine din Mediterana orientald: septembrie 1288 a fost perfectatá o

ofensivá defensivá cu regele Ciprului, iar decembrie Leon III,care 1-a primit pe reprezentatul republicii ca pe un izbdvitor al Armeniei Mici din robiainstauratd de mameluci 1285, a acordat genovezilor un privilegiu comercial degeneros25. Succesorul Hethum II, care a actul gratios 1289, a fost maimagnanim.' Este mai presus de genovezii au fácut celeregate la incheierea tratatelor de prietenie, conformandu-se regulilor de

Pentru context, Ciociltan, Mongolii 82.23 Traducerea a actului a fost publicatA de Belgrano 167-75, versiunea englezä a

arab cu din epocä ale cancelariei mameluce, 'Abd az-Zahir, de Holt, Qalawun (reluat Holt, Diplomacy 141-51); Ciociltan, 76.

24 Un izvor genovez (Doria 91) i-a subliniat anvergura: In dicta conventione exceptatinon erant reges principes, cum quibus antea habebamus; dupä esecul expeditiei,conducerea comunei a refuzat sä ratifice acordul, ce determinat pe rege rupá1292; normalizare relatiilor genovezo-cipriote s-a produs cu greu 1298; Heyd II 5, Caro II127-8, Lopez, Genova 142, Ciociltan, 73.

25 Originalul armean a fost publicat cu traducerile latiná de SaintMartin 111-21 de Dulaurier/RHC DA I 745-54; comentarii istorice la Desimoni 435,Brátianu, Recherches 161, Caro II 127, Lopez, Genova 144-5, Papacostea, 220,Genoa 293, Ciociltan, 73.

26 Textul nu s-a Doria 94-5 o astfel deAntonius Hethum II) impetravit etiam quod Janue ascendere in Turchiam cum

et mercibus pro minori pretio quam soliti

www.digibuc.ro


suveranii statelor respective. Doar conjunctura exceptionald din 1288-1289 a dus lamodificarea regirnului comercial normal, explicit cazul statului armean din

Incapabili reguli statornice potrivit conditiei demai mult nominali, reali - ai Stramtorilor, paleologi

in ordinea de idei discutatd anomalia prin de páci,armistilii alte acorduri incheiate in secolele XIII XIV cu principalele puteriangrenate comercial in Romaniei, Genova Venetia,' o stare de crizácvasipermanentä, care deosebeste acest caz de altele care au fost implicatinegustorii italieni. Privilegiul din 1261 de la Nymphaion - act fondator de netägAduit al

bizantino-genoveze, pe care negustorii republicii ligure durat hegemoniade peste veacuri in bazinul pontic - nu are deloc valoare exemplard, nici celpentru legdturile comerciale ale Superbei sau ale Serenissimei riveranii Mdrii Negre.

La Trapezunt, de pildá, este semnalatá 1290 o colonie deun consul, unii dintre membrii ei functii de rdspundere administratiaimperiald - semn inconfundabil al raporturilor de incredere reciprocd, care nu aunecesitat un acord-cadru.29 Prietenia s-a schimbat de cegenovezii au schimbe conditiile obisnuite de desfäsurarse a comertuluiminusculul stat al Marilor Comneni: ei nu au ezitat sä la acte de

- 1304 1313-1314 - pentru constrdnge pe Alexios II le acordescutire de totodatä, le aloce o de teren. aceastádin revendicare a fost satisfdator cursul aplandrii primului episod alconflictului (1304), cererea principald privitoare la abolirea taxelor pe circulatia

a fost a doua aceeasi fapt care i-a pegenovezi se resemneze defmitiv plata trapezuntine. Pacificarea

a asat vestigii decorespondentul continental al Trapezuntului, anume Tabriz, metropola

comerciald a mongolilor stabiliti Iran, genovezii au ocupat de alti negustorioccidentali un ca pondere economicd importantä din vremeailhanului Arghun (1284-1291). la existentei acestui stat cinghizhanid

27 V. nota precedentA; venetienii, ei probabil de la mijlocul secolului XIIIsultanatul egiptean, au simtit nevoia unui privilegiu abia noiembrie 1288 pentru a

contracara preponderenta genovezilor cele regate din Mediterana (unal acestui act referitor la conditiile oferite republicii Siria s-a documentulterior; Heyd II 38 n. 3); Acrei in 1291, relatiile veneto-mameluce au fost totalintrerupte la incheierea tratatului de pace din 1302 (DVL 5-9; Heyd 37-8).

Pentru orientare abundenta literaturA de specialitate consacratA raporturilor statuluibizantin cu puterile occidentale secolele XIII-XIV, Balard 17-114, Chapman Laioupassim; constatarea retrospectivA de Marino Sanudo prima a veacului XIV arevaloare de bilant pentru relatiile Serenissimei basileii: Dominus ...> comune Venetiarumtranseunt de treugua in treuguam cum Imperatore Graecorum nunquam pacem agere(Sanudo/Wolff 153; Laiou 67); toate a fost de la (1261) conceputA simbiotic

. acest caracter fundamental la disparitia statului de la Bosfor (1453), cooperareabizantino-genovezA nu s-a nici ea tensiuni, transformate ades deschise.

BrAtianu, Actes 274, Brátianu, Recherches 174, Ciociltan, 107-8.V. Karpov 143-50, Ciociltan, 114-5; privilegiul obtinut de la Alexios II

1319 de venetieni, se precizeazA ei vor achtita taxele pe circulatia sicut Januenses

www.digibuc.ro

7 Prime le tratate tátaro-genoveze 15

(1335) nu se gäse§te nici mai vag indiciu unui act special menit sä reglementezeactivitatea negustorilor liguri: ei s-au conformat pur simplu vigoare

pe care le comercial de florentinul FrancescoPegolotti prima jumätate a secolului XIV'.

motiv, nici hanii din Sarai nu au emis acte pentru negustoriidacä conjuncturi deosebite nu au inscrisuri De seSoldaia, mai de portuar din Crimeea XIII probabil,inceputul secolului venetienii genovezii, de§i intens, nu auavut nevoie de nici un

Tana de colonia negustorilorliguri, preponderentä aici de baza stategica din apropiere, Caffa, nu a simtitniciand trebuinta unui suveranului tätar pentru a-i proteja drepturile."schimb, mai reprezentati numerice§te34 puncte de reazem proprii regiune,venetienii - care activau de peste un deceniu antrepozit stepei euro-asiatice,

din 1326 organizati tipic - au crezut un document cutamgaua - cerut oblinut din partea atotputernicului 1332' va

de din ce ce mai virulente in ani ale rivalilor ereditari".Acesta a fost motivul principal care i-a pe negustorii comunei venetiene seacopere cu de securitate scrise ale capilor la Trapezunt in -cu rezultate mai nesatisfácatoare Hoarda de Aur.38

este sä crezare Gregoras, Caffa nu a devenit peste noapte

31 Pegolotti 27-8; privilegiul acordat venetienilor 1320, ilhanul Abu Said asiguranu vor fi la plata unor taxe suplimentare, altele decât cele stabilite de usanza antigha

(DVL 173); Ciociltan, 113-114, 119 n. 178.V. Nystazopoulou-Pélékidis 26-7, Ciociltan,V. monografia Skr2inskaja.

este dispozitia de senat consulului din Tanavenetieni", acorde cu anumite unui anumit de

"latini" (Nystazopoulou-Pélékidis 29).Berindei & O'Riordan 247, Ciociltan, 180.DVL I 243-4; pentru datare, Heyd 181 n. 4.; comentarii la Brätianu, Vénitiens 18-

9, 8, Papacostea, Tana 205, Ciociltan, 179.Nystazopoulou-Pélékidis 28-9; in versiunea a privilegiului dat de hanul

Geanibek venetienilor in 1347 este amintit faptul Ozbek <...> a li nostri Franchi Venetiani siadado luogho diuiso da quello de Zenoessi, poder suo merchadantie ...> (DVL I 313).

Tentativa de a 1291 pe ruta Trapezunt-Tabriz a fost brutal deaceeasi inamici Ciociltan, Mongolii 120); cu pozitia mai consolidatd Marea

incheierea primului al Strâmtorilor 1299, negustorii liguri i-au linut practic lape venetieni - potrivit de la Milano din acelasi an, puteau trimite anual in

bazinul pontic doar vase (Finke 687) -, ce i-a impiedicat invitatiailhanului 1305 privilegiu foarte avantajos, in Persia (in DVL I147 datat 1306, rectificat de Petech 567); abia diminuarea puterii genoveze datoraterdzboiului civil din cu repercusiuni severe asupra coloniilor pontice, venetienii s-auputut infiltra sub privilegiilor 1219 la Trapezunt, iar un an mai in (DVL1 122-4, 173-6); revirimentul genovezilor a adus cu noi oamenilor de venetieni,astfel statutul acestora din a trebuit reconfirmat la Tabriz prin intermediu trapezuntin in1332 (BrAtianu, Vénitiens 44-5, Karpov 80); necazurile au continuat totusi laIlhanatului in 1335, desi din 1334 se sub protectia mamei ilhanului Abu Sa'id (Petech568; Ciociltan, 118-23).

www.digibuc.ro


genovezilor, ci nesimtite", punând "piatrá peste piatrá" pentru a-i ridicazidurile destinate apere neatArnarea de han. Se din acest pasaj

s-a aflat posesiune sub jurisdictie o bucatá de vreme ceprimii genovezi au sá aici.

Conform traditiei inregistrate de cronicarul genovez Giorgio Stella,sositi la Caffa a fost Baldo Doria, dar AgostinoGiustiniani - mai are sustinere documentará cinstea revine luiAntonio dell'Orto, a familie avea, dreptul, recunoscut 1316act public de conducerea republicii, de a percepe un irnpozit pe traficul de laCaffa virtutea meritelor de pionier ale din pácate necunoscute maiindeaproape."

Cea certitudine privitoare la existenta Caffei este 1281, an carenotarul Gabriele di Predono instrumenta Pera contracte pentru concetAteniiangajati cu amintia din Crimeea.4° apare ca o comunitate

in 1284, când este mentionat primul ei consul, Lucheto Gambone, un progresorganizatoric inregistrându-se 1290 prin adoptarea primului ei statut42.

De aparte pentru elucidarea cadrului juridic care a avutintemeierea dezvoltarea primará a este prezenta tátari ora§,documentatá Coroboratá cu altA informatie, care cA agentiihanului au colectat de la bun inceput aici hanului," ea caracterullegal normal al tAtaro-genoveze a doua a secolului XIII.

Nimic sugereazA cA genovezii au beneficiat de alte conditii la Caffacele in portuare ale Hoardei de Aur. Un privilegiu initial, respectiv -versiunea lui Gregoras - un "tratat de prietenie" nu pot gásite pentru Caffadintr-un motiv foarte simplu: la fel ca la Soldaia la Tana, atare act a fost perfectinutil atâta vreme cât autoritätile locale au vegheat cu succes ca "uzantele" sArespectate.

LAsatA memoriei colective absenta unui document scris, pesteCaffei genoveze - cu siguramtá modestA discretA - s-a timp

uitarea, fArá inconjur secolul XVI de Agostino Giustiniani, unul dintremai informati cronicari din metropola ligurá: nimeni nu mai republica alocul donatie, prin cumpdrare sau prin rAzboi"45.

sA acest prag al dar indrumati de Nichifor

Heyd 165, Balard 115-6.Brätianu, Mer Noire 233, Balard II 850.Balard II 902.

42 Heyd 164.Balard 459 n. 11.Textul tratatului negociat de ambasadorii comunei ligure de ai Hoardei de Aur

1380 dispune ca venitul cuvenit hanului prelevat segundo le premereobiceiului initial (Sacy 54; Balard 459, Ciociltan, 211).

Giustiniani 136: Ecco che Republica ha posseduto, ampliato, e forse di novoedificato la di Caffa nobilissima, e non dimeno habbiamo certezza alcuna se il sito dellasia pervenuto in la Republica, o per via di donazione, o per via di compra, o per via di guerra

nici ceilalti cronicari genovezi (Stella, Caffaro etc.) nu mai multe Balard I 114);declaratia englezoaicei Maria Guthrie, ultimii ani ai secolului XVIII Rusia, carepretinde cA ar actul (citatA de Papacostea, Génes 222 n. 36), este greu de crezut, mai alescA testis unus, testis nullus.

www.digibuc.ro


Gregoras pe o cale gresitä, cercetdtorii moderni au fost de existentaprivilegiului originar ca o conditie prealabild, relatiilor tátaro-genovezeau surprindä mai exact coordonatele externe parameti interni.

cu o prejudecatd de ei au de fapt, o

Cu totul alta este privilegiului din 1313, a realitate esteindubitabild: categoricd a cronicarului genovez anonim aceastä privintä -Caffa a fost reconstruitd gratie concesiei hanului Özbee - este malgré soi, deGregoras la care se destule alte probe directe indirecte, elede amintit primul felul cum a crescut s-a fortificat orasul revenireanegustorilor liguri in anul mentionat.

Ce a necesar privilegiul este se poate de limpede: a pus capatrupturii survenite atari genovezi in El se tipologic seriatratatelor de pace, au fost, de exemplu, cele incheiate de ambasadorii comunei cu

din Cairo in 1290 sau de venelieni cu suveranul aceleiasi 1302.Ceea ce acest caz este nu numai a actului scris, ci a

referiri de concrete la de aceea de ordin general asursei genoveze pomenite mai Desigur, inscrisurile s-au pierdut seimpune de la sine, numai - examinatä in lumina antecedentelor, a circumstantelorimediate a ulterioare - gratia hanului genovezilor 1313 nu pare

forma a unui document redactat conform cerintelor diplomatieiregulilor diplomaticii, ci a fost garantatá exclusiv verbal.

Germenii acestei "anomalii" sunt sezizabili din veacul precedent, ceicolonisti genovezi au ales locul viitorului bastion in nordul Negre. Faptul einu s-au activitatea numai in Soldaia, metropola economica aCrimeii - care era sigur le satisfacd strict comerciale - au autatin vecindtate o piatä de la "intentii ascunse", pe care dezvoltarea

a le-a deconspirat cu prisosintä.Instruiti mai recent de expulzarea din Acra 1258, genovezii realizaserd

este de periculos te afli la bunul plac al gazdei - pe care s-au sträduitdin rdsputeri nu o repete pe nord-pontic. Alegerea a amplasamentului,destinat serveasca colonistilor drept cuib din care nu s-a

criterii apte le satisfacd viitor deopotrivä nevoile comerciale de securitate,dinspre mare, dinspre uscat.

Dintre multele de pe sud-estic al Crimeii, singurasä concureze prin sa Soldaia ca port al Solhatului,

administrativá comerciall a Peninsulei Taurice, unde venea marele drum din eraantica Teodosia." Plasatá la nord de Soldaia, ea se afla, pe de parte, mai aproapedeci, mai avantajos de Tana de la gurile Donului, punctul de alproduselor din silvo-stepd mai avanpost al rute comerciale spre Asia

spre Genovezii au optat pentru fosta Teodosie calitätilor ei

mai sus n. 20.V. mai sus p. 12.V. mai sus n.V. mai sus n. 23, 27.V. regiunii la Balard 153.Heyd 158.

www.digibuc.ro

18 Virgil Ciociltan

topografice: pe unui golf," portul s-a putut dezvolta nestdnjenit, astfella chei puteau acosta prima a veacului XIV putin sute de vase,"timp ce configuratia terenului a permis fortificarea lui palisade la

apoi ziduri turnuri deau venit genovezii, Teodosia trebuie fi fost mai bun caz o

insignifiantd economic demografic - alte imperativ necesare pentru reu4itaoperatiei. Doar astfel de puteau "oaspetii" sä majoritari,indispensabild pentru a dirija dezvoltarea coloniei a spre lintaautonomia de hoarda

Ca martor ocular al manierei abuzive prin care genovezii au fortificat Pera autras foloase imense de pe urma petec de cu regim de extrateritorialitatedetrimentul vistieriei imperiale," Nichifor Gregoras a subliniat - de

realitatea - negustorii liguri au Caffa nesimtite",au fost probabil din 1298 suficient de puternice pentru

sfida pe emirul Nohai, biruitorul hanului Tokta," câtiva ani mai târziu, 1307-1308,au rezistat opt luni asalturilor armatei

Transformarea Caffei veritabild implicit, a coloni4tilor dinchiria4i proprietari a constituit pentru suveranii din Sarai o provocare constantd, care a

masiv contenciosul tdtaro-genovez. Obligatia de ideologia imperialdcinghizhanidd hanilor tátari din stepa a fost extirpe excrescenta dintrupul Hoardei de Aur. Acestui imperativ i-au aceea4i hotdrâre, dar cudiametral opuse Tokta, mai 1343-1347, Geanibek".

cei doi inamici de moarte ai coloni4tilor din Caffa a domnit hanulcare a genovezilor nu numai sä in vechiul ci reconstruiascd

ruinat Este el a astfel flagrant un principiufundamental de guvernare, respectat de de succesorul

Cum se concesia din comun de Özbek genovezilor1313?

disperatd a Hoardei de Aur comercialediplomatice la care o condamnase Tokta o izgonirea genovezilor din Caffa»constrdns pe noul han lanseze grabnic, din anul sale (1313), unprogram de reluare a vechilor legdturi, primul partenerul aliatul

52 Cu acces facil de acostare optime, la de vânturile din nord(ibid.).

Battuta 11 357-8.V. etapele acestui proces la Balard 199-215 harta ibid. 203.Promis 500; Balard 60-1, 180 urm., 184-6, Laiou 148-9, 261.V. mai sus p.

asasinat pe Aktagi, nepotul lui Nohai, trimis därile, pecare nu ar cutezat-o, nu ar fost orasului mod ciudat,izvoarele referitoare la campania de represalii pomenesc alte ndpästuite, care Soldaia,dar nu Caffa, unde avusese asasinatul Ciociltan, 147-8).

V. mai sus n. 18.Ciociltan, 182V. mai sus n. 20 depozitia lipsitá de echivoc a sursei genoveze.Ciociltan, 149-58; cu deosebire sugestiv este mesajul adresat aprilie 1313

ilhanului care implora accepte "ca drumurile sepentru pânzeturile <...> zac ingrämädite se (Qa5aPB 128).

10

www.digibuc.ro

11 Prime le tratate ataro-genoveze 19

traditional, sultanatul mameluc,62 care nu puteau rena4te cooperarea unei puterimaritime.

Dat faptul atarii nordici erau complet lipsiti de mijloace navale63,flota suferea de o släbiciune tot ambarcatiunilor genoveze le-arevenit misiunea, ca in veacul precedent,' de a redeschide de a mentine stare

cele puteriCeea ce se cuvine subliniat cu toaa este pozitia de fora din care i-au

negociat genovezii revenirea la Caffa: eminena la curtea din Cairo,' dar -mai cu - suprematia de necontestat pe care asiguraserd in Marea Neagrk undeconcurenta venetienilor era paralizatd de peste un deceniu,' i-a fäcut pentru Özbekparteneri nu numai indispensabili, ci unici69: intregului proiect dedeschidere economicd - o necesitate a Hoardei de Aur 1313 - a depinsde conlucrarea cu negustorii liguri.

Aflat la cheremul genovezilor, hanul a fost silit le satisfacd pretentia dereconstruirea Caffei. a fost cu con4tient privilegiul care i-a

fost smuls in 1313 de fapt desprinderea a4ezdrii de sub autoritatea de§ifusese doar de amenajdri rudimentare, capacitatea defensivd a in 1307-

era neindoielnic bine cunoscutd. acela4i sens faptulsa nu ar fi putut cre4te pe pämânt atar o cetate inexpugnabild,' pe

care nu a cursul glorioasei" lungii lui domnii (1313-1341) o nimiceascd.Determinatá de geneza de cu totul aparte al privilegiului din 1313 a

fost exprimdrii sale conformitate cu normele diplomaticii. Un act oficial,destinat consacre intr-adevár, a hanului nu a existat pentru nu afost in interesul redacteze un astfel de document, al incriminade gray. procedurd a fost aleasá pentru a limita riscul ca aranjamentul

caracterul secret.

Ciociltan, 158 urm.63 Ibid. 13-5, 85 n. 28.

Ayalon, Mamluks, Ayalon, Wafidiya.Ciociltan, Mongolii 85-6.

66 Ibid. 162 urm.67 Numit "frate" de sultan, negustorul Segurano Salvaigo a fost agentul cel mai dinamic

al refacerii Sarai-Cairo (Kedar passim, Ciociltan, 162 urm.).68 urma primului räzboi al Stramtorilor (Gregoras 876-7, Heyd 169, Caro 174-

81, Brätianu, Recherches 251 urm., Schmid 147, Berindei & O'Riordan 245, Papacostea,228-33, Ciociltan, 145-7).

Raportul negustorilor liguri de Hoarda de Aur era acelasi - desi ceea ce privestemotivatiile cu diferentele de rigoare - ca de Egipt a doua a veaculuiprecedent, descris ca atare de 342: "Genoa's supremacy in the Black Sea, combined withEgypt's demand for slaves from the Crimeea, put her in an extremely strong bargaining position.One may go so far as to state that in the second half of the thirteenth century the Genoese held thekey to the survival of the Mamluk sultanat, a development which Genoa welcomed; and as long asher leverage remained effective, she pursued a policy of cooperation with the masters of Egypt".

V. mai sus n. 18 Gregoras II 684, Bratianu, Recherches 219-20, Balard 199-100.Referitor la exceptionale decretete de conducerea statului genovez

cu anul 1316 vederea mai grabnice mai rapide" a orasului colonial, precumla constructiva de la fata locului, Ciociltan, 167-7.

72 Hoarda de Aur a atins in vremea sa apogeul dezvoltärii sale economice stateleconcordant Spuler 87, 99, Grecov & Iacubovschi 87, 247).

www.digibuc.ro

Virgil Ciociltan 12

Darea vileag înscris a privilegiului ar fost deosebit decompromitAtoare pentru han, mArinimia sa a fost profund "neconstitutionalä".Özbek - un suveran de idealul cinghizhanid de cucerire a lumii, a misiuneera, deci, sporeasca patrimoniul ulusului nicidecum tirbeasc/73 - ar trebuit

formal in 1313 o cesiune teritoriale, ceea ce contravenea fundamentalmisiunii sale princiare. Un gentlemen's agreement avea, pe alte avantaje, peacela de a salva aparentele.75

ciuda acestui handicap formal, cu care i-a hanul pe genovezi1313 a constituit fundamentul trainic pe care negustorii liguri 0-au cládit pozitia

hegemonicá nordul MArii Negre, din care multele asalturile venite dinspre mare saudinspre uscat nu i-a mai putut disloca la istorii pontice 1475.

Pentru ideologia imperialA a mongolilor medievali, Kotwicz, Voegelin, Turan;declara pe acest temei negustorilor potentatii din Occident trebuie sä i se supunä,

detin puterea malo titulo (Winterthur 162, Ciociltan, Restauraiia 588 n. 7), stare de lucrupe care - credeau cei - avea mijloacele vointa spre domniei sä o remedieze(Sanudo/Kunstmann 779, Laurent passim).

Argumentele care contureazA transferul de fapt alrespectarea a unor drepturi ale hanului, precum imperialA altele) sunt deduse dinregimul funciare, din organizarea administrativ-juridia din reglementärile de ordincomercial ale orasului Ciociltan, 169-70).

Dar dezavantaje, generate de ambiguitatea formulei, care nu preciza drepturilegenovezilor, cum ar un act iatä, de cum "procesul verbal"octombrie 1344 de Marco Ruzzini Giovanni Steno, ambasadorii la Caffa, este

pozitia a senatului de miezul controversei, anume cui apartinea de dreptorasul, de care depindea reglementarea problemelor esentiale ale Et si per vos dominossindicos ambaxatores communis lanue vellet dicere quod mercaciones possent invollendo dicere ipsum esse communis et non Imperatoris Çanibec, nos sindici etambaxatores communis Veneciarum dicimus quod hoc dicere de racione non potestis, cumcommune habeat terram Caffe ab Imperatore cum certis condicionibus pactis et quod ipsedominus Imperator teneat in suos rectores et qui faciunt iusticiam et racionem inomnibus gentibus excepto quam in Ianuensibus, qui etiam nomine ipsius dominiImperatoris in dicto nomine comercli tria per centenario tam a Ianuensibus quam aquibuscumque alliis personis, sicut proprie ipsi in Tana, ita quod commune lanue in dictaterra dicere iurisdicionem habere inter suos Ianuenses et non in aliqua alliapersona. Et si per vos dominos sindicos et ambaxatores communis lanue dicere quod vos in

excucilis comerclum, nos sindici et ambaxatores communis Veneciarum dicimus quodcomerclum quod excucitis est tantum solomodo a quibus licitum est a vobisipsum ab ipsis excutere tamquam a civibus, sed a nulla aliqua allia persona comerclumnon excucitis nec de racione facere non debetis, ita quod si aliquis vellet ipse non esset inInperiio Imperatoris Çanibec, hoc de racione et cum dicere non (Morozzo dellaRocca 291; nepotrivirea de fond a comparatiei propusä de solii venetieni statutului Caffei

al Tanei este ciuda unor elemente comune); contraargument invocat denegociatorii genovezi a fost starea de fapt, legitimatA de propriul ei trecut, care trimitela vremea lui <...> allegantibus ipsis - raporta acelasi sol, Giovanni Steno, senatului -quod non nec habent, quod locus predictus Gaffe et includatur in imperio Zanibechi

predicti, sed habent, ipsius domini Ducis et communis Janue(DVL 329 urm.); unui genovezii intemeiau, asadar, dreptul de

stApânire la Caffa pe o existentA 1344 la ca anii precedenti, pe carecontemporanii de pe nord-pontic nu aveau cum o ignore.

www.digibuc.ro

13 Prime le tatate tataro-genoveze 21

Tot acte este tratatul de pace de Geanibek cu genovezii 1347,destinat - ca acord de acest fel - cu patrumai deveme de negustorilor italieni din Tana, concentrate

Caffei, care nu a cedatDatabil cu ajutorul mentiuni dintr-un document venetian", acordul - al

carui continut este necunoscut - beneficiaza schimb chiar de caracterizareagenovezilor care oastea Hoardei de Aur. In scrisoareadogelui Giovanni de Murta (1344-1350), ei apreciau pacea nesigura, ba - maimult - din partea Rezervele mentale ale lui Geanibek, careca sunt acela0 raport: sub aparenta lini0itoare aconcordiei, hanul de fapt capturarea ora§ului, tot mai epuizat de cheltuielileexorbitante reclamate de asediul prelungit de care drastic randurile

Asistenta fmanciara solicitata patriei-mame de colonia din nordulNegre ca urmare a presiunii exercitate de pacea eramai

de a ajunge la o cu hanul - care presupunearecunoWerea rezultatului umilitor al razboiului, independenta Caffei - era de

statutul de monarh cinghizhanid: pentru cel ce "credealume" - ironizau iritati informatorii genovezi de dominatie universala ale luiGeanibek" - era imposibil defmitiva a unui petec de

din patrimoniul ulusului Certificat al acestei situatii, un act scris fost, cacazul lui Ózbek, fatal prestigiului

Din directia de salva onoarea de suveran se manifestanevoia - nu mai putin imperativa - de a satisface interesele economice vitale ale Hoardeide Aur, prejudiciate gray de stagnarea schimburilor comerciale de

Rezultanta celor contradictorii a fost acordul echivoc - foarteprobabil tot verbal - din 1347, a realitatea de fond a relatiilorhanilor din Sarai cu coloni0ii din in 1380: nici pace, nici

Ciociltan, 185 urm.Membrii senatului au ales la 19 iunie 1347 doi ambasadori, quoniam nova

- explicau ei - quod Imperator Zanibech cum lanuensibus est concordatus et cum Deiauxilio sit sperandum quod et concordium obtinemus etiam nos (Morozzo della Rocca275; Heyd 197, Petti Balbi 219, Papacostea, Tana 213).

78 Petti Balbi 226: <...> cum locus fuerit longevis temporibus expugnatus <...> adnem honorabilem pervenerimus cum qui toto mondo se credit, ex quo secuta estpax, licet incerta et non secura, ymo pocius sediciosa pro Tartarorum parte <...> .

Ibid.: Ajutorul era necesar quia Tartari oculum non habent nisi dumtaxat quodexpense et locus belatoribus denudetur, maxime quia sperant de infinita pestilenciamortalitatis, que infinitos bellatores prostravit, et taliter sunt consumpti quod pauci remaneantviri.

V. mai sus n. 78.81 Geanibek pare sá fost supus chiar unei presiuni "de jos", de care luase

franciscanul Petru; el a relatat venetienilor, <...> proprio suo ore qualiter omnes mercatores deSorgati et omnis populus dexiderat habere et similiter populus Tartarorum habere

dexiderat, et similiter omnes dicunt non in oculto sed ex incomoditatesuferunt (Morozzo della Rocca 277-8; Ciociltan, 196 urm.).

www.digibuc.ro

22 Virgil Ciociltan

retrospectivá asupra primelor tätaro-genoveze laturi atâtde obscure ale continutului formei tratatele incheiate conform canoanelordiplomaticii cu anul 1380 de ambasadorii hanului cu reprezentantiicomunei.

Un argument favoarea scrise ale realizateatunci de hanii din Sarai cu coloni§tii din Caffa este furnizat de lipsa

referiri la atari documente textele tratatelor din 1380 din anii urmätori82 -inclusiv Hoarda de Aur: privilegiul acordat venetienilor 1347, de

exemplu, Geanibek actele sirnilare aceia§i date de tatálÖzbek 1332 de el 1342.

intrebarea-cheie prive§te, desigur, motivul introduse decare - spre deosebire de precursorii Özbek Geanibek - nu s-a consacrescris doar o stare de fapt, anume autonomia Caffei, ci a concedat republicii ligure prinacela§i act dreptul de stdpânire a unor - ele Soldaia aflateatunci proprietatea hoardei

Mobilul concesivitdlii precedent a hanului este de autatconjunctura care constrâns procedeze decât inainta§ii Potrivit uneicontemporane, genovezii au dispus de un capabilnoul han, surprins tocmai pe când se indeletnicea cu refacerea .statului

scrupulele peste care nu trece nici Özbek, nici Geanibek: ora§ulgenovezilor din Crimeea refugiu principalul adversar, emirul Marnai.Trocul consecutiv a fost reciproc avantajos: schimbul recunoa§terii aautonomiei Caffei al transferului Gotiei posesia comunei ligure, a fost

de mai primejdios rival a putut dornni netulburat peste deAur.'

ru§ii 1382, apoi - cinci ani mai târziu - campania Asiaimpotriva fostului Timur Lenk, silit pe hanul din Sarai

caute neutralitatea, respectiv sprijinul activ al genovezilor sä confirme consecintátratatul originar din 1380."

de injositor trebuie fi resimlit concesiile acute genoveziloreste dovedit de tentativele sale de a le anula puterea armelor de ceconstrângerile conjuncturale au dispdrut: se asaltul asupra Caffei 1383luptele generalizate din 1386-1387.

Hanul ar revenit asupra ultimului acord genoveziivara anului 1387, numai soarta, devenia potrivnicd urma Timur,

nu i-a mai dat ocazia.

Ciocîltan, 208-22.DVL 312.Ciociltan, 209-12.

85 Ibid. 212-3.Ibid. 218-9, 221-3.

87 Ibid 220-1.

14

www.digibuc.ro

15 Prime le tratate tätaro-genoveze 23

Bibliografie

Ayalon, D., The Mamluks and Naval Power. A Phase of Struggle between Islam andChristian Europe, Proceedings of the Israel Academy of Sciences and Humanities, I,Yerushalayim 1965 (= idem, Studies in the Mamluks of Egypt (1250-1517), VariorumReprints, London 1977, VI).Ayalon, D., The Wafidiya in the Kingdom, "Islamic Culture. An EnglischQuarterly" 25, 1951: 89-104 (= idem, Studies in the Mamluks of Egypt (1250-1517),Variorum Reprints, London 1977, II).Balard, M., La Romanie génoise (XI! - début du I-II, Rome 1978.

= Tattato sultano d'Egitto col Comune di Genova MCCLXXXXrepublicato dal socio L. T. Belgrano, "Atti della ligure di storia patria" 19, 1888:147-176.Berindei, M. et G. Migliardi O'Riordan, Venise et la Horde d'Or - début

propos d'un document inédit de 1324, CMRS, 29, 1988, 2: 243-256.Boutaric, M., Notices et extraits de documents inédits l'histoire de la Francesous Philippe le Bel, Notices et extraits des manuscrits de la Bibliothèque Impériale etautres bibliotèques, XX, 1862.Brätianu, G., Actes des notaires génois de Péra et de de du treizième(1281-1290), Bucarest 1927.

G., La mer Noire. Des origines la ottomane, München 1969.Britianu, G., Les Vénitiens dans la mer Noire au la guerredes Détroits, "Echos d'Orient" 37, 1934: 148-159.Britianu, G., Recherches sur le commerce génois dans la mer Noire au XII!Paris 1929.Caro, G., Genua und die am Mittelmeer, 1257-1311. Ein Beitrag zur Geschichtedes XIII. Jahrhunderts, I-II, Halle 1895-1899.Cessi, R., La tregua Venezia e Genova nella seconda del sec. XIII, "ArchivioVeneto-Tridentino" 4, 1923: 1-55.Chapman, C., Michel Paléologue, restaurateur de l'empire byzantin (1261-1282), Paris1926.Ciociltan, V., Genoa's challenge to Egypt: 1287-1290, RRH, 32, 1993, 3-4: 283-307.Ciociltan, V., Mongolii Marea in secolele Contribufiacinghizhanizilor la transformarea bazinului pontic a cornerfului euro-asiatic, Bucuresti 1998.Ciociltan, V., Reichspolitik und Handel: die tatarisch-genuesischen Verträge von 1380-1387, Mar Nero" 1, 1994: 261-278.Ciociltan, V., Restaurafia Hoardei de Aur tratatele din anii 1380-1387, RI, s.n., 1, 1990, 6: 571-595.Desimoni, C., Actes en 1271, 1274 et 1279 Ayas (Petite Arménie) et Beyrouthpar devant des notaires génois , "Archives de ['Orient latin" 1, 1881: 434-534.Doria = Annales ann. MCCLXXX-MCCXCIII, Annali genovesi die dei suoi continuatori dal MCCLXXX al MCCLXXXIII, a cura di C. Imperiale diSant'Angelo, V, Roma 1929 (Fonti per la Storia d'Italia, XIV bis).DVL = Dzplomatarium veneto-levantinum sive acta et diplomata res venetas, grecassive Levantis illustrantia, pars I: a. 1300-1350, ed. G. M. Thomas, Venetiis 1880; parsII: a. 1351-1454, ed. R. Predelli, Venetiis 1899.

www.digibuc.ro


Fluke = Aragonensia. Quellen zur deutschen, italienischen,spanischen, zur Kirchen- und Kulturgeschichte aus der diplomatischen KorrespondenzJaymes (1291-1327), hrsg. von H. Finke, I-II, Berlin-Leipzig 1908, III Berlin-Leipzig1922.Forcherl, G. Navi e navigatione a Genova nel Trecento. "Liber Gazarie", Genova1974.

Agostino, Anna li della Republica di Genova, ed. G. B. Spotorno, I-II,Genova 1854.Grecov, B. D. A. I. Iacubovschi, Hoarda de Aur decdderea ei, 1953.Gregoras = Nicephori Gregorae Byzantina historia, cura L. Schopeni, I-II, Bonnae1829-1830.Heyd, W., Histoire du commerce du Levant au Moyen I-II, Leipzig 1936.Holt, P. M., Early Mamluk Diplomacy. Treaties of Baybars and Qalawun with ChristianRulers, Leiden-New York-Köln 1995 (Islamic History and Civilisation, 12).Holt, P. M., Qalawun's Treaty with Genoa in 1290. "Der Islam" 57, 1980: 101-108.Ibn Battuta = Voyages d'Ibn Battoutah. et tad. en par C. Defremery et B.Sanguinetti, I-IV, Paris 1859 (ed. anastatica 1949).Karpov, S. P., L'Impero di Trebizonda, Venezia, Genova e Roma 1204-1461. Rapportipolitici, diplomatici e commerciali, Roma 1986.Kedar, B. Z., Segurano-Sakran: un mercante genovese al servitio dei sultani mamaluchic. 1303-1322, Fatti e idee di storia economica nei secoli XII-XX Studi dedicati a FrancoBorlandi, Bologna 1977: 75-91.Kotwlcz, ., Les Mongols, promoteurs de l'idée de paix universelle au début du

"Rocznik orientalistyczny" 16, 1950: 428-434.Labib, S. Y., Handelsgeschichte im Spdtmittelalter (1171-1517), Wiesbaden1965 (extras din "Vierteljahrschrift für Sozial- und Wirtschaftsgeschichte", Beiheft 46).

Angeliki E., Constantinople and the Latins. The Foreign Policy Andronicus1282-1328, Cambridge (Mass.) 1972.Laurent, V., L'assaut avorté de la Horde d'Or contre l'Empire byzantin (Printemps-été1341), REB, 18, 1960: 145-162.Lopez, R. S., Genova marinara nel Duecento. Benedetto Zaccaria, ammiraglio emercante, Milano 1933.Lopez, R. S., Venise et deux styles, une réussite, idem, Su e per la storia diGenova, Genova 1975: 35-42.Mas L. de, Histoire de de Cypre sous le de la maison de Lusignan, II,Paris 1852.Morozzo Rocca, R., Notizie da Studi in onore di Amintore Fanfani, III,Milano 1962: 266-295.Nystazopoulou-Pélékidls, Marie, Venise et la mer Noire du au Venezia1970.

G. L., Lettere ligustiche, Bassano 1792.Ostrogorsky, G., Geschichte des byzantinischen Staates, München 1963.Papacostea, «Quod non iretur ad Tanam». Un aspect fondamental de la politiquegénoise dans la mer Noire au RESEE, 17, 1974, 2: 201-217.Papacostea, Génes, Venise et la mer Noire du RRH, 29, 1990,3-4: 211-236.

www.digibuc.ro


Pegolotti, Francesco Balducci, La pratica della mercatura, ed. A. Evans, Cambridge(Mass.) 1936.Petech, L., Les marchands italiens dans l'Empire mongol > "Journal asiatic" 250, 1962,2: 549-574.Petti Balbi, Giovanna, Caffa e Pera a Trecento, 16, 1978, 2: 217-228.Promis, V., Continuazione della Cronaca di Jacopo da Varagine dal 1297 al 1332,"Atti della ligure di storia patria" 10, 1874: 493-512.RIIC DA = Recueil des historiens des croisades. Documents arméniens, I, Paris 1869.Sacy, S. de, diplomatiques tirées des archives de la République de Génes >Notices et extraits des manuscrits de la Bibliothèque du Roi, XI, Paris 1827: 53-64.Saint Martin, J. de, Décret ou privilege de Léon d'Arménie en faveur des Génois enl'année 1288 > Notices et extraits des manuscrits de la Bibliothèque du roi et d'autresbibliothèques, XI, 1827: 97-122.Sanguinetti, A., - G. Bertolotto, Nuova di documenti sulle relazioni coll'ImperoBizantino, Roma 1902.Sanudo, Liber Liber secretorum fidelium crucis super Sancte recuperatione etconservatione. Cuius auctor Marinus Sanutus dictus Torsellus. Primum in Bongartiiopere Gesta Dei per Francos intitulato editum Hanoviae MDCXI [= Hannau (ed.anastaticd: JerusalemSanudo/Kunstmann = F. Kunstmann, Studien über Marino Sanudo den Aelteren miteinem Anhange seiner ungedruckten Briefe, "Abhandlungen der historischen Classe derKöniglichen Bayerischen Akademie der Wissenschaften" 7, 1855: 695-819.Sanudo/Wolff = R. L. Wolfe The So-called Fragmentum of Marino Sanudo, JoshuaStarr Memorial Volume, New York 1956.

L., Imposicio Gazarie > Monumenta Historiae Patriae, II: Legesmunicipales, Augustae Taurinorum 1838, col. 299-430.Schmid, Margarete Pia, Die diplomatischen Beziehungen zwischen Konstantinopel undKairo zu Beginn des 14. Jahrhunderts im Rahmen der Auseinandersetzung Byzanz -Islam. Inaugural-Dissertation zur Erlangung der Doktorwürde der PhilosophischenFakultät der Ludwig-Maximilians-Universität zu München s. a. [text dactilografiat].Skriinskaja, Elena Storia della Tana, "Studi Veneziani", 10, 1968: 1-33.Soranzo, G., Il papato, l'Europa cristiana e i Tartari. Un secolo di penetrazioneoccidentale in Asia, Milano 1930.Spuler, B., Die Goldene Horde. Die Mongolen in Russland 1223-1502, Wiesbaden1965.

O., The Ideal of World Domination among the Medieval Turks, "StudiaIslamica" 4, 1955: 77-90.Verlinden, Ch., La débouché et plaque tournante de la traite des esclaves aux

et Studi in onore di Amintore Fanfani, III, Milano 1962.Voegelin, E., The Mongol Orders of Submission to the European Powers, "Byzantion"15, 1941: 378-413.Winterthur = Die Chronik Johanns von Winterthur, hrsg. von Fr. Baethgen, Berlin1955.

www.digibuc.ro

26 Virgil Ciodltan

RÄTSEL DER DIPLOMATIK: DIE TATARISCH-GENUESISCHENVERTRÄGE IM 13. UND 14. JAHRHUNDERT

Zusammenfassung

18

Obwohl die besonders regen tatarisch-genuesischen Handelsbeziehungen kurz nach1261 einsetzten, stammt der erste Vertrag, der die gegenseitigen Rechte und Pflichten schriftlichfesthält, erst aus dem Jahre 1380. Eindeutige Hinweise bezeugen aber, dass auch in derZwischenzeit das Verhalten der italienischen Kaufleute bzw. der tatarischen Behörden durchgewisse Vereinbarungen geregelt worden ist. Der Verdacht, die Urkunden seien einfachverschollen, hat sich historiographisch mühelos durchgesetzt.

Eine aufmerkasame Überprüfung des Faktenbestandes jedoch zu einer anderenSchlussfolgerung.

Die Existenz eines "Freundschaftsvertrags" als Voraussetzung die ursprünglicheNiederlassung und die darauf folgende Handelstätigkeit der Genuesen in der Goldenen Hordebelegt als Kronzeuge der byzantinische Geschichtsschreiber Nikephoros Gregoras mit derBehauptung, dass solche Abkommen die Kaufleute überall in fremden Gebietenuntentbehrlich gewesen sind. Folgt man den Spuren der Genuesen in der Levante, so ist unschwerfestzustellen, wie gründlich sich der Gelehrte getäuscht hat. mamlukischen Sultanat, in denKönigreichen Zypern und Kleinarmenien sowie im trapezuntinischen Kaiserreich habenbeispielsweise die ligurischen Kaufleute jahrelang Handel ohne vorausgehende"Freundschaftsverträge" getrieben. Es reichte, die allgemein gültigen Verordnungen zu beachtenund die vom festgelegten Abgaben korrekt zu entrichten, um willkommen zu sein. Dieverhältnismng späten "Freundschaftsverträge", die Genua mit den oben erwähnten Staatengeschlossen hat, sind nur dann nötig geworden, wenn es sich um die Versöhnung nach einemKrieg oder um die Besiege lung einer Allianz handelte.

Die tatarisch-genuesischen Beziehung lässt sich in diese Fallreihe einstufen undwiderspricht folglich der moderne Historiker so irrefahrenden Aussage Nikephoros Gregoras:Die Urkunde, die die Rahmenbedingungen die genuesischen Händler in der Goldnen Hordevon Anfang an bestimmt haben ist nicht finden, weil so ein Aktenstück nie verfasst wordenist.

Das Dasein des Handelsprivilegs, mit dem der Tatarenkhan Özbek die Genuesen 1313ausstattete, kann an sich nicht bezweifelt werden, denn indirekte Zeugnisse bestätigen es zurGenüge. Die schriftliche Fassung ist allerdings nicht - wie die Historiker annehmen -verlorengegangen. Ihre Abwesenheit lässt sich besser durch das Verweigern die Urkunde,die seinem Prestige als Herrscher sehr geschadet hätte, zu unterzeichnen: Er hätte nämlich dadurch

"verfassungswidrige" Abtretung der tatarischen Hafenstadt Kaffa an die ligurischen Kaufleuteen bonne et due forme anerkannt.

Einen ähnlichen Grund hinderte 1347 seinen Nachfolger Dschanibek den Friednsvertragmit den Genuesen schriftlich zu verankern.

www.digibuc.ro

RELANSAREA POLITICII VENETIENE

IN SPATIUL EGEANO - PONTIC (1310-1332)

CRISTEA

Prima a secolului al XIV-lea marcheazd o redresare puternicd ain Romania, intervalul 1320-1348 considerat de Freddy

drept perioada de a Serenissimei aceastá Revenirea s-arealizat pe de o parte prin penetrarea in bazinul pontic urma unoracorduri puteri riverane precum Trapezuntul, Hoarda de Aur Bulgaria, iarpe de parte autoriatii metropolei asupra seniorilor din insule. Piatra detemelie a acestei redresdri a fost schimbarea politicii Serenissimei fatä de Imperiulbizantin. perioada 1261-1310 a dominatd, politica deideea restauratiei Imperiului latin de Constantinopol pe calea cruciadei, 1310

a la tentativele revenirii la din 1204 s-a orientat catrerelatiilor basileul. Motive le acestei de atitudine au fost

amenintärii efectele negative pe care stareadintre Bizant Occident le avea asupra dar probabil la

fel de mult a contat consolidarea permanentd a Genovei la Constantinopol in Mareaconsolidare paradoxald avem vedere la inceputul secolului al XIV-lea

Republica a cunoscut o de concomitent contestareapozitiilor sale din bazinul pontic de unele puteri riverane5.

Freddy Thiriet, La Romanie vénitienne au Moyen Age. Le etl'exploitation du domaine colonial vénitien (Xl Paris, 1959, p. 162.

2 Aceasta nu a impiedicat totusi ca, anumite cazuri, acesti seniori sä dupropria politiea; de ex. 1332 bailul insulei Negroponte protesta la Venetia fata de faptulducele arhipelagului Niccolo Sanudo incheiase un acord turcii a include insula Negroponte

Bratianu, Les Vénitiens dans la Mer Noire au La poluique du Senat en1332-1333 et la notion de latinité, Academie Roumaine. Etudes et Recherches, XI, p. 6 doc. 8,p. 43-44.

Sunt motivele invocate de F. Thiriet, La Romanie..., p. 159; pentru doilea motiv deex. din 14 mai 1310 când senatul venetian interzicea vaselor republicii laSalonic, sau Marea de transport spre aceste regiuni era proh bit

la semnarea unui acord basileul.Michel Balard, La Romanie Génoise ( X1F-début du Roma, 1978,

p. 66-67; acest paradox este sintetizat de Geo Pistarino, Gin Genova, 1988p. 89: "rimane per noi sempre ogetto di stupore divario tra la modesta dimensioneorganizzazione dello Stato e l'enorme economico - e quindi anche politico - di Genova

De mentionat primul rând conflictele Bulgaria Hoarda Aur; pentrudisputa tarul Theodor Sviatoslav Vasil Gjuzelev, Nuovi documenti sull'atti ita comm rcialedei genovesi nelle terre bulgare nel .secolo XIV, "Genova e la Bulgaria nel Medi ',1984, p. 400. Istoricul bulgar presupune la origine a fost incercarea tarului a impune un tarifvamal asupra comertului genovez. Michel Balard, Les génois et les regions au

"Studii Materiale de Istorie Medic", vol. XVIII, 2000, p. 27-44

www.digibuc.ro

28 Ovidiu Cristea

in care a contrabalanseze influenta a Genoveiin Romania poate surprins scrierile unor contemporani precum Marino Sanudo

sau Marco Minotto. Primul, un foarte cunoscut teoretician care aposibilitatea hegemoniei venetiene pe calea cruciadei, al doilea un personaj de prim rangal politicii venetiene Levant, al funcliei de bail al Serenissimei laConstantinopol.

1. Premise le teoretice: Marino Sanudo Torsello. Pozitia in Romaniamomentul la ideea restauratiei Imperiului de Constantinopol este foartebine sintetizatd de numitul "fragment" al lui Marino Sanudo Torsello, fapt -cum a demonstrat Robert Lee Wolff -o continuare a cronicii lui Villehardouin6:"Dominus vero dux et comune Venetiarum transeunt de treugua in treugua cumimperatore Grecorum numquam pacem agere semper Venetisubstinuerunt et manutenuerunt gentem que in imperio remansit, etiamprincipatus Amoree et ad pertinentium, ipse dominus dux etcomune Venetiarum teneant bonam partem in dicta terra. Et econverso Januensissubstinuerunt et manutenuerunt aliarn partern grecorum contra et omnia jura tamper comune per divisum. . Cele pagini care nobilul venetian comprimäistoria celor 57 de ani de dominatie la sunt mai mult o prezentare apoliticii venetiene Romania perioada respectivd, o istorie a Imperiului latin.Mai Sanudo observa a cheltuit foarte mult pentru a sustine pelatini din cauza incapacitdtii acestora de a se fata la care au fostpermanenld expusi8. de important a fost concursul venetian in mentinerealatine la Strdmtori din observatia lui Sanudo recucerirea Constantinopoluluide bizantini s-a fAcut momentul absentei flotei Serenissimei,

in "Byzantinobulgarica", 7, 1981, p. 89 considerd ruperea legdturilor bulgaro-genoveze afost influentatd mare de tensiunile raporturile bulgaro-bizantine, mai ales derecucerirea a porturilor Mesembria, Anchialos Agathopolis. Pentru conflictul cu hanulTokta Virgil Ciociltan, Marea XIII-XIV, Bucure§ti, 1998,p. 149-158. La aceste episoade se poate tentativa lui Andronic al de a lovi

genovezilor la Constantinopol cu ajutorul mercenarilor catalani, aspect asupra vomreveni studiu aparte.

Fragmentul a fost publicat mai de Ducange la cronica lui Villehardouin,dar care atribuit lui Sanudo a fost Charles Hopf, Chroniques Gréco-Romanes inédites oupeu connues, Berlin, 1873, p. 171-174; Hopf considera textul a fAcut parte dintr-o scrisoare

a nobilului venetian. Robert Lee Wolff, Hopf's So-Called "Fragmentum" of MarinoSanudo Torsello, Idem, "Studies in the Latin Empire of Constantinople", Variorum Reprints,London, 1976 a reeditat textul folosind un al doilea manuscris. Istoricul american a din

textului rezultä este vorba de o completare a unei alte referitoare lacucerirea a Constantinopolului, pe care a lui Villehardouin.

lui Sanudo dateazä din perioada 1328-1341.Robert Lee Wolff, Hopf's So-Called p. 152.Robert Lee Wolff, So-Called p. 150: "Etiam Veneti

multum gravati quamplurimis expensis ad substinendum civitatem Constantinopolitanampredictam". Situatia financiard a imperiului este ilustratA de gestul ultimilor latinide a vinde tot ce era mai de pret in Constantinopol "dictus Imperator Latinus cum successoribussuis in tantum gravatus, quod ultirnus Balduinus imperator vendidit et distribuit quasi

habebat in Constantinopoli discooperiendo palatia plumbea et vendendo, ac etiam aliagraviora agendo".

2

www.digibuc.ro

3 Politica spatiul egeano-pontic (1310-1332) 29

actiune impotriva insulei Daphnousia9. urma recuceririi bizantine "Dominus dux etcomune videntes se adeo de Constantinopoli expulsos doluerunt etvehementer turbati sunt"1° din acest motiv Republica lagunelor a autat sä recuperezeprin toate mijloacele Constantinopolul trimitând soli la et ad alios baronesquos ad istud negotium valere credebant, scilicet conquirendi imperium Romanie".Implicarea Serenissimei toate proiectele care, dupá 1261, au refacereaImperiului latin de Constantinopol, a avut drept consecintä existenta unei tensiunipermanente raporturile dintre Din ostilitate Venetia nu aavut de pierdut pentru cá, opinia lui Sanudo, puterile terestre aliate nu au fostmäsurá onoroze angajamentele asumate; Carol de Anjou din cauza Vecemiilor

iar Carol de Valois din cauza mortii sotiei sale Catherine de Courtenay,motenitoarea drepturilor la tronul Imperiului latin". Aceste repetate au fäcut caVenetia sä cheltuiascd sume scopul posesiunilor sale din Levant,timp ce Genova nu a avut decât de consolidânduli permanent pozitiile MareaNeagrá la Constantinopol. Sanudo constata cu amäräciune "...ipsiJanuenses divitias perceperunt. Et econtrario Veneti multa dampna receperuntac etiam multam pecuniam expenderunt, et maxime pro conservatione Nigropontis etaliarum terrarum que pro Francos Latinos tenentur. Que omnia non possest breviterennarari propterea dimittemus"

fata acestei disproportii dintre genovezi SanudoTorsello a elaboreze un proiect care sä asigure restaurarea hegemonieivenetiene bazinul oriental al Mediteranei. Acest proiect, haina cruciadei, acunoscut mai multe faze de redactare. Prima, ilustratá de binecunoscuta lucrare Liber

R. L. Wolff, Hopf's So-Called p. 151: "Potestas vero Venetorumnomine dominus Marco Gradenigo egressus erat terram cum exercitu galearum ut iret etdampnificaret inimicos Grecos, et accipere quandam terram que ei fuerat promissa

asemánatoare apare altá lucrare a lui Sanudo, Istoria Regno di Romania(Charles Hopf, Chroniques gréco-romanes inédites ou peu connues, Paris, 1873; reimpr.

Bruxelles, 1966, p. 114-115)'° R. L. Wolff, Hopfs So-Called "Fragmentum"..., p. 152.

R. L. Wolff, Hopf's So-Called "Fragmentum"..., p. 152.C. Hopf, Fragmentum Marini Sanuti..., p. 173; R. L. Hopfs So-Called

"Fragrnentum"..., p. 152-153: "Sed propter rebellionern Sicilie rex predictus (=Carol de Ajou)intendere non potuit". Nici actiunile anterioare ale lui Carol de Anjou nu au avut mai mult succes

opinia lui Sanudo: tarnen ante rebellionem Sicilie Rex Karolus supradictus misit pluresexercitus tam per terram quam per ad expugnandum imperium Romanie. Sed parumfecerunt." (Ibidem, p. 153).

C. Hopf, Fragment= Marini Sanuti Torselli..., p. 173; R. L.Wolff, Hopf's So-Called"Fragmentum"..., p. 153. Opinia lui Sanudo este doar parte corectä; in fapt esecul tentativei luiCarol de se datoreazá unui complex de

C. Hopf, Fragmentum Marini Sanuti Torselli..., p. 174; R. Hopfs So-Called

Conform pärerii lui R.L. Wolff poate datat 1328 1341 (R.Hopfs So-Called p. 149); este cert cä trebuie datat dupä 1308

deoarece aminteste de proiectelor lui Carol de Valois de moartea acestuia Catherinede Cortenay survenia acel an. Personal cred perioada de timp a poaterestrânsä la intervalul 1308-1311 deoarece nu existá elemente care se refere la evenimentele dinRomania posterioare anului 1310 precum instalarea catalanilor ducatul Atenei sau crestereapresiunii emiratelor turcesti asupra imperiului colonial venetian.

www.digibuc.ro

30 Ovidiu Cristea

Secretorum Fidelium Crucis, a doua de o sumedenie de scrisori care nu au fäcut deckacest proiect, permanent la modificärile situatiei politice din

Mediterana de a rezuma ideile fundamentale care se desprind dinplanurile de relansare intocmite de Sanudo, se cuvine remarcdm o deosebire

cele etape de redactare: prima punea accentul pe deplasareainteresului venetian de la Strdmtori spre Egipt Tara timp ce a douacentrul de greutate devine Egeea, punte de a comertului venetian cu "Marea ceaMare" bazinul oriental al Mediteranei. Cu alte cuvinte, prima Sanudo

uitatä restaurarea Imperiului latin, teoretizdnd o reintoarcere laobiectivele primei cruciade, cu o modificare urma Egiptul nuIerusalimul'. A fost influentatä aceastá optiune de preponderenta Strânitori

de esecurile restaurdrii Imperiului latin? Ipoteza nu poate deoarece Liber,Sanudo atingea problemd: ocupat Egiptul Tara recucerireaConstantinopolului devenea o chestiune de zile.

a doua -epistolard- a elabordrii proiectului de cruciadd, Sanudo arevenit asupra pozitiilor sale, influentatá mare de expunereaimperiului colonial la atacurile catalanilor emirilor turci. aceastáconjuncturd, Sanudo a pledat pentru o Egeea care ar deschis calea

"passagium generale" Egipt Tara nouä orientare a cruciadeipropusä de Sanudo a corespuns politicii venetiene deceniile patrucinci ale secolului al XIV-lea". Tratativele purtate perioadä de Serenissima cupapalitatea regele au evidentiat punctul de vedere venetian: cucerireaIerusalimului nu era momentul care posesiunile latine din Romaniaerau eliberate de amenintarea

*

a) Visul oriental: Liber Secretorum Fidelium Crucis'8: este interesant deobservat prima redactare a acestui proiect, intitulatä Conditiones Terre Sancte era

1309 Conciliului de la moment care proiectul

Pentru Sanudo primul care ar sesizat cheile regatului Ierusalimului se afläEgipt ar fost regele Angliei, Richard de Leu: "Riccardus etiam Rex Angliae menteconceperat...cum magno terram Aegypti invadere, eaque subacta terram promissionisacquirere" (Marino Sanudo Torsello, Liber Secretorum Fidelium Crucis, Jerusalim, 1972;reimprimare anastatica a editiei din 1611, lib. III, XI, 1, p. 202).

Pentni felul care punctele de vedere ale lui Sanudo au influenot politicaprima a secolului XIV fundamental rämäne studiul d-nei Angeliki Laiou, Marino

Sanudo Torsello, Byzantium and the Background to the Anti Turkish League of 1332-"Speculum", 45, 1970, 3, p. 374-392.

Singurul studiu asupra acestei al lui ArturoMagnocavallo, Marin Sanudo il Vecchio suo progetto di crociata, Bergamo, careciuda vechimii sä consultat. Mai recent Franco Cardini, Per un'edizione del Liber

um Fidelium Crucis di Marin Sanudo il Vecchio, Idem, "Studi sulla storia e sull'idea diCrociata", Roma, 1993, p. 317-375 Franco Cardini, costi della Crociata. L'aspetto economicode/progetto di Marin Sanudo Vecchio, Ibidem, p. 377-411. Acest ultim studiu maibine proiectul lui Marino Sanudo: un tratat de propaganda pentru cruciadk dar, acelasi timp, un"itinerarium peregrinationis", o pratica della mercatura", un portulan, un manual istorico-geografic, o "epitoma rei militaris" un repertoriu tehnico-economic al organizäriiunei cruciade (p. 379).

Pentru problema cruciadei la conciliul de la Vienne Sylvia Schein, Fideles Crucis.

4

www.digibuc.ro


lui Carol de Valois de recucerire a Constantinopolului se punct mort.cum s-a remarcat deja, ideea de Sanudo - puterii sultanului mamelucpe calea blocadei' - nu era numai spre deosebire de predecesorii Sanudo adescris mult mai modul de realizare a acestei blocade a examinat motiveleprecise pentru care embargoul ar fost fatal musulmanilor'. Astfel, o de 10-15galere trebuia intercepteze mamelucilor cu Constantinopolul cu deAur22 asigure blocada comerciald a Egiptului. Totodatd, intreruperea legdturiiAlexandria facea o reorientare a marilor axe comerciale. Mdrfurile urmauindreptate porturile Persiei (ad ripas tartarorum) de aici pe Eufrat SiriaMediterana. Potrivit lui Sanudo atunci cand un drum comercial nu mai era practicabil eranecesar ca negustorii o cale pe care procure märfurilevenetianul adäuga cum apa "naturaliter labitur ad valles, mercimoniatransferuntur ad loca ubi magis requiruntur". Nobilul venetiansultanatului mamelucilor nu ar afectat Europa deoarece mdrfurile care seEgipt puteau procurate cu din alte de exemplu zahdrul din Cipru,Rhodos, Moreea, Malta, bumbacul din Apulia, Sicilia, Creta, Romania sau Cipru.

Concomitent deturnare a rutelor comerciale, blocada ar

The Papacy, the West, and the Recovery of the Holy Land 1274-1314, Oxford, 1991, p. 239-257.In fapt, la la care Sanudo elabora proiectul embargoul impotriva Egiptului era,

teoretic putin, vigoare. Practic functionarea acestuia de Eliyahu Ashtor,Levant Trade in the later Middle Ages, Princeton, 1981, p. 17-63 deoarece chiar papalitateaacorda, in schimbul unor sume de bani importante, permisiunea de a face comert cu musulmanii.Doar 1323-1344 embargo-ul a functionat ceva mai bine, dar in nu sepoate vorbi de o sistare a comertului europenilor mamelucii. Pentru JeanRichard, Le Royaume de Chypre et l'embargo sur le commerce avec l'Egypte XIlle -début

"Academie des Inscriptions et Belles Lettres. Comptes Rendus", 1984, p. 120-134Jose Trenchs Odena, "De Alexandrinis". Comercio Prohibido con los musulmanes y el papadodurante la primera mitad del siglo XIV, "Anuario de Estudios Medievales"(Barcelona), 10,1980, p. 237-320.

21 Franco Cardini, costi della Crociata..., p. 383 observa pe dreptatepredecesorii lui Sanudo care au teoretizat blocada Egiptului au rare la problemele denaturä economica, concentrându-se asupra raportului parvum passagium/magnum passagium,asupra optiunii calea cea sau a problemei conducatorului ideal alexpeditiei; C.J. Tyerman, Marino Sanudo Torsello and the Lost Crusade: lobbying in theFourteenth Century, "Transactions of the Royal Historical Society", 32, 1982, p. 60.

Marino Sanudo Torsello, Liber Secretorum Fidelium Crucis, I, V, III, p. 32-33 Sanudoconsidera trimisä pentru a bloca Egiptul ar contribuit la turcilor impiedicând

schimbul de ambasade (legationes & tractatus) mameluci, Bizant Hoarda de Aur.Potrivit nobilului venetian legätura stabilitä Cairo Sarai III, XIII, VIII, p. 238-239:"Soldanus autem Aegyptius, transmissis per mare nuntiis ad Tartaros Cumaniae, foedus &promiserunt mutuo quod si Abaga contra alteram ipsorum partem procederet, reliqua eius regnuminuaderet") ar influentat in mare trecerea la Islam a hanului Sanudo afirmaeste foarte periculos pentru ca Islamul rädäcini septentrionale aleMärii Negre, deoarece hanul avea o oaste uria§ä. Pentru axa Cairo-Constantinopol-Cairo VirgilCiociltan, Mongolii Marea secolele XIII-XIV, Bucure§ti, 1998, p. 81-86.

23Marino Sanudo Torsello, Liber Secretorum..., p. 23: "nam quando mercimoniaconstringuntur vel impediuntur taliter quod conduci nequeant aliquo per unam viam, mercatoresad utilitatem suam vigilantes, cogitant, perquirunt & inueniunt viam aliam, per quam illaconducunt ad locum ipsum"

www.digibuc.ro

32 Ovidiu Cristea

intrerupt legaura Egiptului Marea Neagrd, din care marnelucii se aprovizionaumei, etc. decisiv la mina economicd a sultanului de la Cairo.

puterii mameluce fost urmatä de cucerirea de crestini aBizantului', a a insulelor din Oceanul Indian. Fixarea acestor obiectivedemonstreazd opinia lui Sanuao, cruciada era consolidezecomerciale ale Venetiei Levant". Sanudo sugera chiar ca echipajele galerelorformate doar din venetieni (deoarece acestia cunosteau mai bine Levantuluidetineau cele mai puncte de sprijin Arhipelag), iar expeditieiales un venetian, sau, cel putin, un conduator agreat de Este de presupus incazul reusitei acestui "passagium generale", venetienii arbitri aiIndia prin Marea Rosie fapt care dat o puternicd genovez dinMarea

Se poate pune intrebarea ce acest personal a primitincuviintarea conducerii venetiene. Arturo Magnocavallo considera Serenissima fiputut aproba in parte proiectul deoarece 1323, an care Sanudo prezentaforma a proiectului papei loan al XXII-lea, Republica lagunelor interziceastrict* negustorilor frecventeze porturile egiptene". La acest argument se poate

corespondentd dintre Venetia VI-lea decruciada Tara Desi in perioada respectivd concentrat eforturileRomania, Republica lagunelor a incurajat permanent proiectele regelui de

a Sate. Aceastá atitudine se prin speranta eliminareaturcesti, Venetia fi avut posibilitatea proiectul Sanudo,

cu celui mai putemic monarh al Este ceea ce sustine oscrisoare a lui Sanudo adresatá in 1332 Frantei, al VI-lea29.Scrisoarea poate consideratd o prescurtata a proiectului de expusLiber Secretorum Fide lium Crucis, care face adeseorielemente noi. La inceputul scrisorii, Sanudo explica motivul care

scrie regelui Frantei: aflandu-se la curtea regelui a aflat de intentia lui

24 Devi ostil acel moment Sanudo nu recomanda oimpotriva acestuia. asemenea actiune teresträ ar fi fost prea din mai multe motive:drumul era prea lung, sträbätea regiuni cu populatii ostile cruciatilor, imperiul era dificil dedupä o eventualä recucerire Angeliki Laiou, Marino Sanudo Torsello...p. 376). Acest devedere a fost probabil mare mäsurä influentat de evecurile cruciadelor lui Carol de AnjouCarol de Valois; ultimul argument (dificultatea mentinerii unei stäpâniri latine la Strâmtori) sesprijinea pe 57 de ani de existentä ai Imperiului latin. Interesant este punctul de vedereexprimat de Sanudo se regäsevte mai tdrziu pärerile sfetnicilor lui Filip al VI-lea de Valois, carerecomandau o maritimä respingeau cu fermitate ideea unui passagium care ar fi urmatcalea teresträ, motivele identice cele invocate de Sanudo textul la J. Delaville LeRoulx, La France en Orient au Expéditions du Maréchal Boucicaut, t. II Picesjustificatives et tables, p. 7-11).

25 A. Magnocavallo, Marin Sanudo 104: "la crociata non ha solosacro, ma essa deve assicurare e aumentare prosperità commercial& di Venezia".

Marino Sanudo Torsello, Liber Secretorum, p. 26"...habeatque benevolentiamamicitiam Venetorum"

A. Magnocavallo, Marin Sanudo il Vecchio..., p.28 A. Magnocavallo, Marin Sanudo il Vecchio..., p. 106.29 Scrisoare publicatä de Fr. Künstmann, Studien Marino Sanudo den mit

einem Anhange seiner Briefe, in "Abhandlungen der historischen Classe derköniglichen bayerischen Akademie der Wissenschaften", VII, 1853, p.791-798.

6

www.digibuc.ro

7 Politica egeano-pontic (1310-1332) 33

Filip al VI-lea de a spre Tara Apoi era expusä conditiaa unui passagium generale: armarea a 10-15 galere "pro maris

custodia facienda" ceea ce ar fi permis puterii sultanului "Babilonului"31. Etapaurmatoare consta alegerea unui conducator cruciadei "homo diligens etdeum ac magni et prudentiae, qui sit pro utilitate boni communiset plus illud diligat quam bonum, habeatque benevolentiam et amicitiamVenetorum m.)..."32 care urma o oaste de 15000 de pedestra§i 300 decavaleri". Ajuns in acest punct Sanudo considera de cucerirea Egiptului,conducatorul cruciadei ar fi trebuit indrepte impotriva turcilor pentru a-iimpiedica cucereasca din Romania fapt ce ar constituit"immensum dampnum et sinistrum" pentru cruciade. Turcii, argumenta Sanudo, erauun mare pericol pentru cre§tinatate. Cucerisera Niceea antiquitusconsueverunt concilia" aproape Asie Apoi 70 denave ajutorul a mai mult de 300 "perfidi christiani" atacaserd Romania de unde auluat numero§i captivi. Era o interventie imediatd, pentru carespective nu pustii35 pentru a opri patrunderea flotilelor turce§tiAdriatica. Sanudo amintea de pericolul unei emiratele turce§titätarii din Hoarda de Aur care, la atacau imperiul luau robie"multas gentes Graecorum". Scrisoarea regelui sugereaza oabandonare temporard a recuceririi Tdrii Sfinte unei actiuni Romania careconsolideze latine primul venetiene) aceastä

Abandonarea definitiva de a proiectului expus in LiberSecretorum Fidelium Crucis, s-a produs la decenii elaborarea acestuia in

in contextul ascutirii veneto-genoveze in Marea ara.zboiului dus de cele puteri maritime lui Djanibek. 1344,Venetia obtinea din partea papei Clement al VI-lea incuviintarea de a face cuEgiptul, visul venetian de revenire in Tara era realizat pe cale Din acelmoment Serenissima a fost oricarei cruciade ce propunea cucerirea Egiptului,

reactia Republicii 1365 atacarea Alexandriei de cruciatii de Pierre deLusignan, din acest punct de vedere.

b) Revenirea Romania: scrisorile lui Marino Sanudo Torsello. Elaborarea ina Liber Fidelium Crucis nu a pus de

propaganda pe care Sanudo a favoarea cruciadei. Din deceniul al treileasecolului al XIV-lea, nobilul venetian a o activitate epistolard cu

Fr. Künstmann, Studien..., p. 791.31 Pentru felul care denumire s-a impus terminologia medievald Maria

Matilda Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, 'Egypte, RHSEE, 20, 1943, 190-201.Fr. Künstmann, Studien..., p. 792-793; pasajul este foarte asemändtor din

Secretorum Fidelium Crucis, unde conducátorului erau expuse mai amänuntit.Francezii au obiectat efectivele terestre maritime propuse de Sanudo erau prea

mici. Sanudo a replicat planul era prea vast prea qostisitor ca sä Istoriacruciadei demonstra efectivele mici erau cele mai eficiente; pentru aceastä disputä C.J.Tyerman, Marino Sanudo Torsello and the Lost Crusade.... p. 63.

Fr. Künstmann, Studien..., p. 796.Fr. Künstmann, Studien..., p. 797. Cele din urmä paragrafe dädeau despre ultimele

evenimente din Romania amintind atacurile turcilor asupra insulei Negroponte "et aliarum partiumRomaniae" (Ibidem, p. 798)

36 Fr. Künstmann, Studien..., p. 797.

www.digibuc.ro

34 Ovidiu Cristea

scopul de a convinge capetele incoronate ale Europei de necesitatea adoptdrii ideilormare de scrisori" adresate papei, regelui Frantei, bizantin,

regelui Neapolelui, precum unor persoane influente de la curtile acestora scopulimpunerii ideilor cuprinse Liber Secretorum Fidelium Crucis, nu numai energiacu care Sanudo sustinut proiectul, dar o foarte a realitätilorpolitice, a situatiei internationale prima jurndtate a secolului al XIV-lea.

Multe din aceste scrisori contin referiri la Liber Secretorum Fidelium Crucissau includ idei exprimate de Sanudo lucrarea sa. Cu toate acestea este evidentädeplasarea interesului teoreticianului de la blocada comerciald impotriva Egiptuluisituatia imperiului venetian din Egeea a era din ce ce mai multamenintatd de raidurile catalane turce. acest context, cruciada impotriva sultanuluide la Cairo devine un obiectiv secundar, prioritard actiunea Egeea: se constatáo reconsiderare a felului care flota trebuia actioneze in Levant: loculblocadei comerciale a interceptdrii cre5tini" care dea face comert cu mamelucii, era sustinutd ideea unei escadre care unofensiv, de neutralizare a flotilelor turce5ti. Noul proiect relua o parte dinelementele anterioare de supraveghere a mdrilor, preponderentá venetiand,sprijinul papalitätii al regelui Frantei, necesitatea o

serie de elemente noi: reconcilierea Bizantul alianta cu puterile maritime dinMediterana (Ospitalierii, regatul Ciprului, familia Zaccaria din Chios).

ar fi fost nu numai in folosul Sfinte, constituit unajutor foarte important pentru Romania regatul Armeniei, aflate sub presiuneanecredincio5ilor39.

b Reconcilierea cu Bizanful a constituit elementul cheie al reorientariipolitice venetiene Romania. Serenissima a realizat situatia in care prezentagrecilor la Strâmtori nu putea singura pentru a neutraliza influenta

a Genovei consta in ameliorarea raporturilor cu basileul. Pe de parte,contextul presiunii turce5ti asupra imperiului colonial venetian, colaborarea basileuloferea Serenissimei un punct de sprijin pentru actiunile flotei sale angajate in Egeea.

ale origini sunt schitate prin tratatul din 1310, a fostconsolidatd de tratatul dintre Bizant Republica Marcu din 1324. Apropierea

incercare de analizá a tentativei lui Sanudo de a impune conceptia sa desprecruciadä la C.J. Tyerman, Marino Sanudo Torsello and Lost p.57-73.

38 Din päcate scrisorile lui Sanudo au fost publicate dispersat, la date diferite uneori inpublicatii foarte greu accesibile: un numär de 22 de scrisori din perioada 1324-1329lui J. Bongars, Liber Secretorum Fidelium Crucis super Terrae Recuperatione etConservatione, II, Hanoviae, 1611. Din ele nu au fost republicate editia anastatia din1972. Alte scrisori au fost publicate de Fr. Künstmann, Studien Marino Sanudo den

einem Anhange seiner Briefe, "Abhandlungen der historischen Classe derköniglichen bayerischen Akademie der Wissenschaften", VII, 1853, p. 697-819 de Charles de laRonciére, L. Dorez, Lettres inédites et mémoires de Marino Sanudo l'Ancien (1334-1337),"Bibliothèque de l'Ecole des Chartes", LVI, 1895, p. 21-44 (scrisorile la p. 34-44). A.Cerlini, Nuove lettere di Marino Sanudo il Vecchio, "La Bibliofilia. Rivista di storia del libro edelle arti grafiche di bibliografia ed 42, 1940, p. 348-359.

J. Bongars, Gesta Dei per Francos, II, Hanovra, 1611, doc. p.. 289-290, scrisoarecätre papa loan XXII din anul 1324: flota crestinä ar fi fost trimisä sá patruleze in Mediteranaorientalä "tunc terre Armeniae, Romaniae (..) solitae quietae".

8

www.digibuc.ro


cele puteri a fost facilitatd de raidurile din ce ce mai numeroase,care nu numai ci posesiunile venetiene din Egeee, dar deschimbdrile intervenite politica a Imperiului bizantin, noul Andronic al

angajdndu-se de la inceputul domniei sale serie de actiuni ce au avut cascop diminuarea influentei genoveze la Constantinopol. Noua otientare seregäseste din plin scrisorile lui Sanudo. Liber, Bizantul era privit de Sanudo

ostilitate, pe care basileul o avea cu mamelucii cu genovezii,scrierile sale ulterioare atitudinea sa s-a radical. 1324 - anul nouluitratat bizantino-venelian - Sanudo scria Andronic al exprimândulibucuria de proiectele de unire a Bisericilor, deoarece inläturarea schismei constituiaconditia a cruciadei: "cognoscens quodPassagii Terrae Sanctae". În an scrisoare adresatä lui Hieronymus,episcopul Caffei, Sanudo combätea ideea unei noi antibizantine ideile celorcare sustineau ca cruciate teritoriul Imperiului bizantie. erade pärere latinii ar putut Constantinopolul, dar nu ar pástreze dincauza puterilor din regiune - mai ales a Hoardei de Aur chiar teritoriul bizantinar fi cuceritorilor, populatia vi-ar fatä deBiserica ortodox643. Totu5i, cum a subliniat Angeliki Laiou", in 1324-1325atitudinea lui Sanudo de este duplicitard; scrisorile saucardinali Sanudo sugera formarea a unei ligi navale occidentale ar constituitun mijloc de presiune ce i-ar obligat pe bizantini colaboreze. Abia din

40 Paul Lemerle, L'emirat Byzance et l'Occident. Recherches sur Gested 'Umur Pacha", Paris, 1957, p. 40-88; Elisabeth Zachariadou, Trade and Crusade. Venetian Crete

the Emirates of Menteshe and Aydin (1300-1415), Venice, 1983, p. 3-29.41 J Bongars, Gesta Dei per Francos, II, Hanovra, 1611, doc. 7 p. 299. Sanudo

informa pe despre discutiile privind organizarea unei noi cruciade.42 Optiunea pentru calea teresträ a fost de consilierii regelui Filip al

VI-lea chemin par terre ne fasse mie tenir pour plusieurs causes et raisons":drumului, pericolele, oboseala oamenilor de arme a cailor, de aprovizionare etc. J.Delaville Le Roulx, La France en Orient au Expéditions du maréchal Boucicaut,Paris, 1886, p. 7-9; pentru polemica partizanii terestre ai maritime MichelMollat, navales de l'histoire des croisades, "Cahiers des Civilisations Médievales",10, 1967, 3-4, p. 345-35. Autorul optiunea pentru calea maritimá s-a datorat nevoilorpresante ale statelor latine din Orient unor avantaje incontestabile: rapiditate capacitate detransport. Dintre teoreticienii care au sustinut ideea foiosirii caii maritime amintim pe Carol deAnjou, Fidenzio de Padova, Marino Sanudo; pentru calea teresträ au optat Ramon Lull, Brocard,Guillaume Adam. Pierre Dubois Hayton au pledat pentru imbinarea celor

J. Bongars, Gesta Dei..., doc. 8, p. 299-300: "Ego autem contra ipsos (= partizaniicruciadei antibizantine) existens, dixi quampluribus Cardinalibus etiam idem dixi ad consilium

Roberti (=Robert de Anjou, regele Neapolelui) & quibusdam Baronibus Gallicis, quodImperium lui Andronic al II-lea) posset sed non posset in pace,propter multas nationes, quae sunt circa suo Imperio & natione maxime Tartarorum: Etponamus quod haberemus terram Imperii pro magna parte, non haberemus cor populi adobedientiam Ecclesiae Romanae". Pentru a aceastA ultimä Sanudo aducea caargument situatia existentá in Cipru, Creta, Moreea, Negroponte ducatul Atenei, aflate substäpanire dar o populatie Bisericii ortodoxe.

Angeliki Laiou, Marino Sanado Torsello...p. 382.J. Bongars, Gesta Dei..., doc. p. 290: (...) custodia Graecos ad unitate<m>

www.digibuc.ro

36 Ovidiu Cristea

1326 atitudinea de devine tot mai binevoitoare in urrna ambasadelorde Andronic al II-lea la la curtea Frantei'. scrisoarea sebastosul te fanSyropoulos, Sanudo scria tratativele pentru Unirea Bisericilor "quotidie maturantur &

facta ita quod si dominus Imperator voluerittenere firmiter & continuare solicite, felicitér spreraporturi favorabile cu se in conceptia lui Sanudo asupra originilorschismei motivele pentru care grecii in aceasta. primul cazconsidera incoronoarea lui Carol cel Mare ca produsese rupturaConstantinopol motivele pentru care grecii refuzau se papei erau

in situatia a Bizantului. Astfel, ce amintea termeni foarte elogio4ipe Mihail al Sanudo civil izbucnit Andronic al II-leaAndronic al impiedica materializarea negocierilor pentru Unirea Bisericilor. Nuera vorba de ci de frica unei revolte a populatiei, care continua

proiectelor unioniste'. ciuda acestui fapt, cu succes a tratativelorpentru unificarea Bisericilor constituia opinia lui Sanudo singura cale prin carebizantinii putut de atacurile turcilor tAtarilor poate din acestdiscutiile pentru schismei au fost redeschise de Andronic alAcesta a papei solii; exprima dorinla de reconciliere cu Bisericacatolicd, iar in cea de a doua solicita care u4ureze convertirea populatiei lacatolicism52.

vestrae Sanctis matris Ecclesiae reduceret" sau doc. 2, p. 291.Pentru aceste ambasade H. Omont, Lettre d'Andronic Paléologue au pape Jean

XXII, BEC, 67, 1906, p. 587; Idem, Projet de réunion des Eglises grécque et latine sous Charles leBel en 1327, BEC, 53, 1892, p. 254-257.

J. Bongars, Gesta Dei..., doc. 13, p. 303.Marino Sanudo Torsello, Istoria regno di Romania, Charles Hopf, Chroniques

gréco-romaines inédites ou peu connues, Paris, 1873, p. 136: "Ed io penso, che dappoi, chel'Imperio Romano fu transferito da Greci a Tedeschi, non vi piu amor Greci e Latini".

Marino Sanudo Torsello, Istoria regno di Romania..., p. 137: "...doppo latranslazione dell'imperio, ne avvanti, ne dappoi alcun' Imperator Greco non ha fatto tanto per laChiesa e per ben della quanto sopradetto Michieli".

Fr. Künstmann, Studien über Marino Sanudo den p. 804 referindu-se latratativele purtate de papa loan al XXII-lea de regele Franlei Carol al cu Andronic al II-lea prin intermediul dominicanului Benedict de Como, Sanudo preciza esecul se datoraräzboiului civil dintre basileu nepotul "Quod tund temporis erat magna divisio inter

Grecorum Andronicum defunctum cum nepote suo Andronico qui nunc regnat,propter quam divisione uterque ipsorum non fuit ausus loqui palam de ne contrarium aliquodreciperent a populis eorundem". Faptul este confirmat de cdlugärul Filippo Incontri din Pera careafirma basileul, temându-se cä grecii din Constantinopol se vor ridica impotriva sa vorproclama pe nepotul , a pretins trimisul Occident nu a respectat instructiunileprimite A History the Crusades. III The Fourteenth and the Fifteenth Centuries, ed. by HarryW. Hazard, general editor Kenneth M. Setton,University of Wisconsin Press, 1975, p. 49).

Fr. Künstmann, Studien Marino Sanudo den p. 804: "...ipsi Graeci nonpossunt videre aliquam viam nec modum ut evadant a manibus Turchorum et Tartaroruminfidelium, quin perficiatur supra dicte".

Fr. Dölger, der Kaiserurkunden des Oströmischen Reiches von 565-1453,vol. 4, Regesten von 1282-1341, München-Berlin, 1960, doc. 2972 2976; J. Gill, Byzantium andthe Papacy, New Brunswick - New Jersey, 1979, p. 193. Pentru activitatea Ordinului dominican in

www.digibuc.ro


Papalitatea a decizia intermediul sotieiacestuia, Anna de Savoie. nenorocirile abätute asupra Imperiului

papa a pledat pentru Unire scrisori adresate patriarhului Isaie,sotiei acestuie perioadä in care alianta militará latini bizantini devenise

fapt implinit. Ca predecesorul säu, Andronic al s-a ferit dea un fermproblemei unioniste de teama ostile a Pentru bizantini problema

ecleziastice a lumii trebuia discutata conciliu ecumenic, nudoar iar acest punct de vedere s-a pe toatá duratasecolelor XIV-XV.

tratativele privind Unirea Bisericilor nu s-au concretizat, apromovat ideea colabordrii cu Bizantul. Includerea bizantinilorligilor navale destinate eliminArii turcilor din Egeea incheierea tratatului din 1324Serenissima Andronic al II-lee, constituie momentele cele mai importante ale acesteiorientdri politice. Formarea ligii navale obiectivele stabilite pentru aceasta sugereazáflexibilitatea politicii venetiene nu numai raporturile cu "schismaticii", darproblema cruciadei.

rásaritul Europei lucrarea a d-nei Claudine Delacroix-Besnier, Les dominicains et lachrétienté grecque aux et Roma, 1997.

Pentru tratativele lui Andronic al papalitatea Joseph Gill, Byzantium andthe Papacy...., p. 196-199; Ursula Victoria Bosch, Kaiser Andronikos Palaiologos. Versucheiner Darstellung der byzantinischen Geschichte in den Jahren 1321-1341, Amsterdam, 1965,p. 142-145; A History of the Crusades. III The Fourteenth and the Centuries..., p. 54-57.

constituie un comun al medievale occidentale; chiarlumea bizantina au existat astfel de interpretari. Totusi, in discutiile purtate in 1366 legatulpapal Paul, loan Cantacuzino - devenit timp loasaf - respingea uneicauzale declinul imperiului. Ca argument fostul invoca cucerirea Spanieide arabi care avusese ca schisma se Pentru acest episod JeanMeyendorff, Projets de concile oecumenique en 1367. Un dialogue inedit entre Jean Cantacuzeneet le Paul, "Dumbarton Oaks Papers", 14, 1960, p 147-177.

Acta XXII (1317-1334), ed. Aloysius Vatican, 1952, doc 136p. 253-254 din august 1333.

Acta XXII (1317-1334), ed. Aloysius Vatican, 1952, doc. 141

p. 262-263 doc. 141a p. 263-264 din 22 februarie 1334.Punct de vedere exprimat de loan Cantacuzino discutiile din 1366 legatul

papal Paul care expeditia lui Amedeo de Savoia Jean Meyendorff, Projets de concileoecumenique en 1367. Un dialogue inedit entre Jean Cantacuzene le Paul, "DumbartonOaks Papers", 14, 1960, p. 147-177. p. 147-177. El reiese din discutiile anterioare purtate deAndronic al prin intermediul lui Barlaam (A History of the Crusades. The Fourteenthand the Centuries..., p. 54). Pentru Barlaam conciliul nu se putea nuerau de la frontierele imperiului (Ibidem p. 56).

58 textul in Georg Martin Thomas, Veneto-Levantinum sive acta etdiplomata res venetas graecas atque Levantis illustrantia a. 1300-1550, New York,DVL), I, doc. 98, p. 200-203; pentru Angeliki E. Laiou, Constantinople and the Latins. TheForeign Policy of Andronicus II 1282-1328, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts,

972.p. 311 tratatul a fost rezultanil problemelor interne a dorintei basileului de a stabilibune Occidentul; Donald M. Nicol, Byzantium and Venice. A study in diplomatic and culturalrelations, Cambridge University Press, 1988 p. 248-249 nu acest fapt, dar crede : "itwas still more a sign of his own sense of insecurity(...) He was elderly and tired and he could notcompete with the new vitality of Venice".

www.digibuc.ro

38 Ovidiu Cristea

b.2) Liga naval& Pe pledoaria pentru reconcilierea Sanudomodificat in scrisorile sale opinia asupra alcatuirii c-estine (nucleul flotei

unna constituit de puterile din Egeea la care se galerele Venetiei nu deputerile occidentale ca atunci) a obiectivelor pe care aceasta trebuia le

in Mediterana räsäriteand: protejarea regatului Armeniei, a posesiunilorlatine din Romania, anihilarea pirateriei turcesti, oprirea comertului crestini"Fgiptul mameluc, Unificarea Bisericilor59.

Ca cazul Liber Secretorum Fidelium Crucis, conceptia lui Sanudodespre cruciada Egeea s-a conturat treptat60, pe ce ve$tile primite din Romaniadeveneau tot mai alarmante. Astfel, dintre toate obiectivele pe care Sanudo le amintea

scrisoare din 1325, prioritard devenea asigurarea din Romania.La originea "devierii egeene" a cruciadei teoretizate de Marino Sanudo stäteau turciialias gentes malas (-catalanii), quae per mare transeunt, per quos principatusAmoreae, & suorum subditorum invulae graviter molestantur'. aceeasi scrisoareSanudo informa pe cancelarul regelui Neapolelui, arhiepiscopul Ingram de Capua, deraidurile turce$ti intreprinse impotriva insulelor Negroponte Naxos'.

Un an mai tonul lui Marino Sanudo devine mai alarmant: turcii careAsia insulele din Romania principatul Moreei "in

quod si non habebunt succursum amittentur & praesertim insula estprovenienda manus illorum de aceea$i epistold, unor oameniai 13isericii, Sanudo eforturile lui Martino Zaccaria, Niccolo Sanudo,ospitalierilor Venetiei, posesiunile din Levant ar fost pierdutem.cuprinde fapt nucleul viitoarei ligi navale reunite jurul Serenissimei care va

succesul de la Adramyttion impotriva lui Yakshi, emirul de Qarasi.1329, prezentatä de Sanudo in scrisorile sale era

nu Negroponte celelalte insule din arhipelag erau continuu atacate de turcicare luau o multime robi, situatia se deteriora zi din cauzaconflictelor interne. Venetianul mai ales starea de dezbinare existenta Italia

J. Bongars, Gesta Dez..., doc. 2, p. doc. 4, p. 296 din 1326.Peter Lock, The in the Aegean 1204-1500, London-New York, 1995, p. I

caracterizeaza astfel "devierea a cruciadei: "the materialisation of the Turkish threatproduced a change from a crusade based around a powerful western potentate with ambitions inthe Aegean to a group response embodied in the Holy Leagues and their in the and

Concomitant with this change in emphasis from the individual a group, came a changefrom grand power politics to political settlement and from titular claims to real power on theground". Acest punct de vedere poate - liderul cruciadei - nu a avut nici un fel deinterese in acest fapt in mäsurä ce Filip Frumos nu a sprijinit suficientprozectele Carol de Valois; in al doilea trecerea de la claims" la "realpower on the ground" a existat atata timp s-a implicat activ in lupta impotrivaemiratelor turcesti.

61 Bongars, Dei.. , doc. 3, scrisoare Ingram, arhiepiscop de Capuacancelar al regelui Neapolelui, p. 292.

Bongars, Gesta doc. 3, p. 294.Potrivit venetianului Asiei Mici asigura turcilor o putere foarte mare

deoarece regiunea respectiva era mai mare deck "tota Yspania-; J. Bongars, Gesta doc. 5,p. 298.

64 Bongars, Ge.sta Dei doc. 5, p. 298

12

www.digibuc.ro

13 Politica venetianA spatiul egeano-pontic (1310-1332) 39

pe uscat65, pe mare unde "lanuenses, intrinseci & extrinseci, afiligunt mundumper Singura solutie consta in alcAtuirea unei "societas"67

irnpotriva turcilor "et alias gentes malas" din care urmau parte puterile navale dinEgeea. scrisoare din 28 octombrie 1329, Sanudo preciza Ospitalierii eraudispusi armeze 2-3 galere, Venetia putea Egeea 2 galere folosulligii navale".

cum s-a subliniat69 ideile lui Sanudo au precedat demersurile politice aleRepublicii Marcu. 1329 pregatirile pentru constituirea ligii navale se

incipientk acel an, ca perioada 1330-1331, conducerea Venetieilimitat eforturile diplomatice doar la tratative cu papa cu regele Frantei, plan

militar a cent ducelui Candiei bailului insulei Negroponte colaboreze impotrivaturcilor'. 1332, care Sanuclo scria regelui pentru convinge indreptecruciada impotriva turcilor din Asia Mick Serenissima a desfasurat o activitatediplomaticA. Occident au fost reluate tratativele cu regele cu regeleNeapolelui, Robert de Levant pe armistitiul semnat la 4 1332cu Andronic al se cerea reprezentantilor Republicii din Creta Negropontecolaboreze cu cu Niccolo Sanudo cu Bartolomeo Ghisi la crearea unei

care sä actioneze impotriva emiratelor anul Venetia aaderarea la a regelui Ciprului, Hugues de Lusignan74.Intensa activitate diplomaticl depusä de Serenissima s-a concretizat

alcatuirea unei ligi navale puse sub flamura crucii, ce trebuia intre in actiune aprilie1333. Punerea aplicare a incheiate la Rhodos s-a facut cu mare dificultate

nevoie de doi ani nu de pentru ca flota intre in actiune. deproiectul initial se decidea in 1334 ca flota din 40 de galeredintre care 10 ale venetienilor, 10 ale ospitalierilor, 8 ale Frantei, 6 ale regelui Ciprului6 ale bizantinlor. Bizantul nu a mai participat la luptele din 1334, Venetia a fostserios de izbucnirea Cretei. Nu este insisam asupra rezultateloroblinute de "cruciati", campania incheiatá cu victoria de la AdramyttionreconstituitA de lucrárile lui Paul Lemerle Elisabeth Zachariadou".

Aluzie la conflictul dintre papa loan al XXII-lea impäratul Ludovic de Bavaria.J. Bongars, Gesta Dei doc. 20, p. 312-313 doc. 22, p. 315-316

Bongars, Gesta Dei..., doc. 21, p. 313-315.Bongars, Gesta Dei..., doc. 22, p. 315

Angeliki Laiou, Marino Sanudo Torsello...p. 383-384.Angeliki Laiou, Marino Torsello...p. 384.F. Thiriet, Régestes des déliberations du Sénat de Venise concernant la I,

Paris, 1958, doc. 13; pentru negocierile purtate de cu Robert de Anjou NormanHousley, Angevin Naples and the Defence of the Latin East: Robert the Wise and the NavalLeague of 1334, "Byzantion", 51 1981, 2, p. 548-556.

72 ciuda propunerilor de relatiile Serenissimei cu au fost destul de reci.Pentru motivele acestei antipatii reciproce Anthony Luttrell, Venice and the KnightsHospitallers of Rhodes in the Fourteenth Century, "Papers of the British School at Rome", 26,1958, p. 195-212.

Sp. Theotokes, H IA'

"Epeteris Hetaireias Byzantinon Spoudon", 1930, doc. 290.Michel Balard, Chypre, les republiques maritimes italiennes et les plans de croisade

(1274-1370), "Cyprus and the Crusades", Nicosia, 1995, p. 101.Paul Lemerle, L 'Emirat 'Aydin l'Occient. Recherches sur "la Geste

www.digibuc.ro

40 Ovidiu Cristea

amintim doar Marino Sanudo, spiritual" al acestei cruciade, consideraactiunea crestine drept un succes", dar exprima temerea cä, dupä retragereaacesteia, turcii vor continua atacurile impotriva posesiunilor latine din Romania. Cuaceeasi ocazie, Sanudo semnala pericolul coleziunii turci Hoarda de Aur ceea ce

fäcut ca crestinätate sä "in maximo periculo constituta"77.Victoria flotei crestine la Adramyttion poate consideratá drept un succes

limitat ce nu a pus capät raidurilor maritime ale emirilor turci. Totusi aceast actiune aavut consecinte importante:

- a politica Republicii lagunelor de apropiere de cu mai multcu eliminarea genovezilor din Foceea Chios, urma unor actiuni militareviguroase ale lui Andronic al crea perspectiva venetieneEgeea".

- a convins Serenissima cá stoparea incursiunilor nu era posibilä färä ocooperare regionall flotei depindea de mentinerea acesteia

Levant pe termen lung.- a evidentiat rolul strategic al Stramtorilor desfäsurarea operatiunilor din

Egeea. optica venetianä Constantinopolul putea avea un rol strategic (baza navalä aligii navale ce urma sä opereze Levant) de aprovizionare a flotei crestine:negocierile purtate cu Filip al VI-lea al Frantei, Senatul venetian Marea Neagrádrept principald de aprovizionare a cruciatilor.79

- a servit drept model pentru actiunile ciuda complicatiilorprovocate de moartea lui al XXII-lea ulterior, de izbucnirea razboiului de 100 deani.

Ideea esentialä care se din operele lui Sanudo referitoare la cruciadá este

14

d'Umur Pacha", Paris, 1957, p. 89-101de la Ronciére, Leon Dorez, Lettres inédites et mémoires de Marino Sanudo

l'Ancien, BEC, 56, 1895, p. 25-26 doc. 3, p. 35-36. Editorii identificA pe destinatar cu regeleCiprului Hugues IV, scrisoarea este datatA dupA 22 octombrie 1334.

Fr. Studien..., p. Scrisoare cAtre ducele Louis de Bourbon din 22octombrie 1334. DupA ce expunea pe scurt preliminariile constituirii ligii navale forteleparticipante la constituirea acesteia, Sanudo exprima teama cA "...expectabunt donec predictaegaleae unionis discendant de portibus Romaniae, et postea ipsi faciant mala quae sunt consuetifacere. Ideo tirnendurn est valde, quia si Turchi acquirerent teras Romaniae occidentis - sicutacquisiverunt terras Romaniae orientis, cujus acquisitionis et major pars fuit in tempore -sociando se cumTartaris septentrionalibus, ut effective in voluntate ostendunt, tota christianitas estin maxirno periculo constituta".

78 Freddy Thiriet, La Romanie...., p. 170 este de pArere cA ascensiunea vremelnicA atimpul domniei lui Andronic al a creat iluzia imperiul va putea asigura

securitatea traficului Egeea Strâmtori; scurt timp venetienii au realizat cA nu trebuie sAlase altuia problemA: "Pour ralentir l'avance turque et maintenir la libertémaritime contre les prétentions génoises, n'y avait qu'un seul moyen: s'emparer son tour defortes positions aux abords des Détroits".

DVL, I, doc. 110 p. 220-222. Tratativele cu regele inposibilitatea eliberArii Tärii pentru care erau necesare "viginti quinquaginta

peditum", o flotA de 20-30 de galere care sA atace teritoriile vasele sultanului, dar pe aleturcilor "quod mare et maritimam cogentur deserere". se angaja sA vasele sale ladispozitia regelui timp de 6 luni pe an, la nevoie pe timp nefavorabil, iar pentru furnizarea celornecesare expeditiei Serenissima propunea mai multe baze de aprovizionare, printre care Marea

("partibus Maris Maioris").

www.digibuc.ro

15 Politica egeano-pontic (1310-1332) 41

aceea a restaurarii hegemoniei venetiene Mediterana orientalä. genovezii nu aparepisodic scrierile sale, acest fapt nu se datorea.zA ignorArii de care

teoreticianul venetian, ci poate comtientizarii pozitiei de delinute de laStramtori. Convins eliminarea rivalilor prin masuri brutale precum "RAzboiul de laCurzola" nu era posibila, Marino Sanudo Torsello a sä o cale care sáasigure preponderenta evitandu-se timp un conflict cu Genova.

Conducerea Republicii lagunelor a urmat calea de Sanudo.actiunile care au condus la victoria de la Adramyttion, cele purtate un deceniumai cu ocazia "cruciadei de la Smirna", Serenissima a vizat consolidareaimperiului colonial din Egeea asigurarea prosperiatii comertului negustorilor dinlaguná. paralel Republica indreptat atentianordic"- bazinul Negre- acolo era contrabalansarea influenteicrescânde a Genovei, pericol asupra atentia bailul laConstantinopol, Marco Minotto.

2. Premise le teoretice: Minotto. timp ce opera lui Marino SanudoTorsello ne o perspectiva a situatiei politice din Mediteranaraportul lui Marco Minotto", bailul Venetiei la Constantinopol, ne o situatieconcretá: pozitia Serenissimei Romania raportul de veneto-genovez. Minottoexprima la inceputul raportului pozitia imperiu nu este unafoarte punct de vedere intemeiat pe de venetieni prezentiRomania. Bailul considera pentru Serenissimei erau necesare prea multedovezi pentru a se declara venetieni: era necesar cA tatäl, buniculstrábunicul ai Venetiei", timp ce Genova acorda tuturor

care o solicitau". Din acest motiv, Minotto, "in Romania semperdiminuimus et Januenses semper crescunt" deoarece grecii, venelienii,solicitau genovezá, singura cale de a obtine un statut privilegiat Romania".

situafie era, potrivit lui Minotto, inacceptabilá mai mult cubizantin ar fost essemus magni in Imperio de personis et

concivibus"".Pozitia a imperiu se reflecta in faptul

basileului tratau pe negustorii lagunA la Constantinopol, la Salonic insule.Venetienii, sustinea bailul, nu puteau obline dreptatea o cumpere trebuiau sA

numeroase obstacole pentru activitatea".

DVL, I, p. 103-105.Chrysostomides, Venetian Commercial Privileges under the Palaeologi, 'Studi

Veneziani", 12, 1970, p. 277-278 pune la rigoarea cu care reprezentantii Serenissimei araplicat aceastA interpretare contrazisA de un document din DVL, I, p. 210 comentat de Gh.I. Brätianu, Les Vénitiens dans la Mer Noire au La politique du Sénat en 1332-1333 etla notion de latinité, Academie Roumaine. Etudes et Recherches Bucurwi, 1939, p. 29: la 26mai 1328 Isaac Venier, revenit la Venetia din Orientdovezi cA era fiul lui Giovanni Venier din Acra.

82 Benjamin Z. Kedar, Merchants in Crisis. Genoese and Venetian Men of andthe Fourteenth Depression, New Haven-London, 1976, p. 8 precizeazA la Venetia eraunec'esari 25 de ani de plus plata regulatä a imprumuturilor fortate ale Comuneipentru ca dreptul de cetAtenie sA acordat.

Un comentariu amplu al pasajului la BrAtianu, Les Vénitiens dans la Mer Noireau siècle... p. 25; cf. Julian Chrysostomides, Venetian Commercial Privileges...., p. 277-278.

DVL, I, doc. 60, p. 104.1 Libri Commemoriali della Republica di Venezia, introd. R. Predelli, Venezia, 1876

www.digibuc.ro

42 Ovidiu 16

nu puteau vinde grâul din regiunile Negre sä achite opermisiunea a socotitá discriminatorie de conducerea

Nici partea a doua a raportului nu era mai optimistd. Minotto se plângeavenetienii din Constantinopol nu se prezintá bailului, merg la palatul imperial

de reprezentantul Serenissimei chiar consilierii bailului uneoride afacerile onoreze Raportul ilustreazd o oarecare stare

de dezorganizare, consecintá a pozitiei de inferioritate pe care venetienii o aveauRomania raport cu Genova.

Nu ce impact a avut raportul bailului venetian metropold, dar 1317se constatá o treptatá a pozitiilor Venetiei pe de o parte ca urmare a solutiilorpropuse de Sanudo -reconcilierea cu Bizantul cruciada Egeea - pe de altä parte prinpenetrarea bazinul pontic prin schimbarea de atitutide a conducerii Venetiei fatä deo serie de probleme semnalate raportul lui Minotto. Un apartepreocuparea pentru pozitiei negustorilor Romania. In

de negustori venetieni pare un indicator precis alpreponderentei venetiene. 1339 Mare le Consiliu nota pozitia Serenissimei se bazape numdrului de negustori, supui ai care rezidau diferite

ale iar opt ani mai târziu Senatul observa forta Republiciidepindea de care negustorii porturile de peste Cazul

mai al preocupdrii conducerii venetiene pentru asigurarea preponderenteibazinul pontic a fost semnalat de Gh. I. Brätianu" se la o situatie din

1332. luna februarie a acelui an o de la hanulprivilegiul de instalare la Tana'. Serenissima era pericol de a nu putea beneficiade pe urma privilegiului din cauza numarului de supu4i ai in aceletinuturi Din acest motiv, Senatul instructiuni consulului Republiciiacorde cetätenia in omnibus partibus et terris subiectis Usbech solum pentru50 de negustori de origine de

In lumina acestui episod, raportul lui Marco Minotto din 1317 poateconsiderat ca punct de plecare al politicii pe care Serenissima a desfd§urat-o bazinul

Monumenti storici dalla deputazione Veneta di Storia Patrias, doc. 209, p. 214. Acesteconstatäri fac parte dintr-un raport datat 3 martie Printre aceste obstacole Minottoamintea imposibilitatea venetienilor de a vinde grânele aduse din Marea Neagrá de la Mesembria

Anchialos, deoarece potentialii cumpárátori erau obligati sä pláteasca o taxá. Pentru restrictiavânzárilor de grâu la Constantinopol Gh. Brátianu, L'Etatisme des Paléologues et les colonies

Idem, "Etudes byzantines d'histoire economique et sociale", Paris, 1938, p. 162.86 Gh. I. Brátianu, Marea De la origini la cucerirea otomand, ed. Victor

Spinei, II, Bucuresti, 1988, p. 173.Freddy Thiriet, Déliberations des assemblees venitiennes concernant la Romanie.

(1160-1363), Paris, 1966, doc. 472, p. 308: Cum inter alia sit principaliter habendus adconservationem, augmentum et bonum nostrorum qui, mercatorio more, conversantur per variaspartes mundi, cum in hoc consistat condicio status nostri".

88 DVL, doc. 170, p. 340: "Cum augmentum status nostri sit multiplex frequentatiomercatorum in pluribus et diversis mundi partibus...."

89 Gh. 1. Brátianu, Les Vénitiens dans la Mer Noire au siècle..., p. 18.M.E. Martin, Venetian Tana in the Later Fourtennth and Early Centuries,

"Byzantinische Forschungen", 11, 1987, p. 375 precizeazA wzarea venetianä de la Tana1333 avea o circumferintä de 280 de metri adia o jumätate de colonia venetianä

de la Trapezunt 1/8 din cartierul de la Constantinopol

www.digibuc.ro

17 Politica in spatiul egeano-pontic (1310-1332)

pontic aceastä Privilegiul oblinut de la de Trapezunt 1319,acordul cu Bizantul din 1324, tratatul cu Hoarda de Aur din 1333 apoi cuBulgaria(1347, reconfirmat 1352)91 constituie momentele care jaloneazd nouainfiltrare "Marea cea Mare" concurarea rivalilor genovezi. Dintre acesteevenimente au o aparte: incheierea acordului Conmeni(1319)

permisiunea de instalare la Tana de hanul de la Sarai. Tratatul din 1319 apermis spargerea monopolului pontic genovez, fapt sugerat de atitudineaconducerii Serenissimei fala de ani ai secoluluial XIV-lea navele din au circulat Marea sub initiativä din 1320flotele trimise aceastä sunt organizate de "Momentul de cotiturd"al politicii pontice venetiene este marcat de anul 1332 aci, urmaprivilegiului oblinut de la hanul atingea un punct nevralgic alraporturilor sale cu Genova: instalarea la Aproape simultan se producea orästurnare spectaculoasá a politicii venetiene Egeea: 1332 se puneau la Rhodosbazele ligii care urma actioneze impotriva emiratelorsimultand a Serenissimei cele spatii maritime existentd

cele douä Asigurarea exploatdrii comerciale a Negre nu se putea faceexistenta unor de comunicatie maritime sigure Egeea. Pe de parte,

de din Egeea, fdcea impracticabil negotul cu Asia ceea ce imptmea,embargoului egiptean, orientarea spre bazinul pontic.

De§i au abordat problemele politicii venetiene din unghiuri de vedere diferne,Marino Sanudo Torsello Marco Minotto pot considerati "teoreticienii" relansdriipolitice venetiene Egeea Marea e greu de tiut ceconducerea Republicii modelat actiunile conform ideilor doi, este cert

deceniile patru cinci ale secolului al XIV-lea a atinsmulte din sugestiile formulate de autorii sus-amintiti. Astfel a fost posibil ca in maide decenii ca punct de anii 1332-1333) recuperezeterenul pierdut in Genovei de la Curzola. reechilibrare a

o deosebire primele ale Strämtorilor: in timpce conflictul din 1295-1299 a fost provocat de elimineefectele tratatului de la Nymphaion recucerirea bizantind a Constantinopolului,

1350-1355 a fost de genovezi care nu s-au nici un

N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei Albe, Bucure0i, 1899, p. 50; VasilGjuzelev, I rapporti bulgaro-genovesi nei secoli XIII-XIV, "Genova e la Bulgaria nelMedioevo", Genova, 1984, p. 106; Elisabeta Todorova, The Black Sea interests of the italians andthe bulgarian centuries),"Byzantinobulgarica", 7, 1981, p. 232.

92 Frederic C. Lane, Merchant Galleys 1300-1334: private and communal operation,Idem, Venice and History. The Collected Papers of Frederic C. Lane, ed. by a committee ofColleagues and Former Students, Foreword by Fernand Braudel, Baltimore, 1966, p.211. Autorulconstatä (p. 215) cele trei zone de interes flotele operau sub un regim InCipru Armenia in mod (regulated), (licensed)sub organizarea Comunei. Distinctia "regulated voyages" "licensed voyages" estegreu de De obicei prima categorie era deschisä navelor timp respectauregulile "mudei". In al doilea caz numärul de vase, conducAtorul itinerariul erau stabilite deSenatul venetian.

$erban Papacostea, "Quod non iretur ad Tanam" un aspect fondamental de lapolitique dans la Mer Noire au RESEE, 17, 1979, 2, p. 205. Un consulvenetian este mentionat la Tana in 1326, S. P. Karpov, Génois et Byzantins face la crise de Tanade 1343 les documents d'archives inedits, BF, 22, 1996, p. 33.

www.digibuc.ro

44 Ovidiu Cristea

moment cu ideea patrunderii venetiene spatiu pe care doreau rezervat inexclusivitate. Noul conflict s-a desasurat cu totul diferitä.anii 1320-1321 Giovanni Villani constata nu exista, inlumea o cetate mai bogatá mai puternice Genova, la mijlocul secoluluial XIV-lea situatie devenise Concurarea Republicii ligure a devenit

urma reorientdrii politicii venetiene, dar a unei diferente de mentalitateadeseori subliniatd de istorici95 ilustratd de o a florentinului Franco Sachetti:potrivit spuselor unuia personaje, un exista ogenovezi venetieni. Genovezii erau precum catârii: din era lovit un

o luau la Venetienii, in schimb, erau precum porcii: era lovit serepezeau totii asupra celui care loviture.

REVIVAL OF VENETIAN POLICYIN THE AEGEAN-PONTIC SPACE (1310-1332)

Abstract

An analysis is made of the Venetian policy in the Aegean Sea and the Bl;ack Sea in thefirst half of the century. At the end of the first war of the Straits, Venice had beenunable to achieve her major goal, namely the ousting of the Genoese from Constantinople. Unableto obtain a clear victory over her rivals, Venice opted for a change in her policy in Aegean-Pontic space. Therefore, the Serenissima put her hostile attitude aside and promoted, after 1310, apolicy of rapprochement in her relations with the Byzantine Emperors. In addition, Venice gave upthe of a crusade meant to restore the Empire, and put forward the project of a navalaction directed against the Turkish emirates in Asia Minor.

Instead of using force, the Venetians adopted the tactics of peaceful, step-by-step infiltration in the Pontic space, rendered all the more propitious by the internaldifficulties Genoa was experiencing in the first decades of the fourteenth century. Theagreements signed by Venice with the Empire of Trapezunt, Byzantiunm, the GoldenHorde and Bulgaria, put to question the Genoese hegemony in the Black Sea. As a result,a conflict broke out between the two naval powers in the middle of the fourteenthcentury, the unclear result of which confirmed the existence of a balance of power in thePontic and Aegean space.

ed. F Ghenardi Dragomanni, Florenta, 1844-1845,2, p. 244.Roberto Sabatino Lopez, et deux styles, une réussite, Idem, "Su e giu

per la storia di Genova", Genova, p. 35-42; mai recent Elisabeth Crouzet-Pavan, Génes etV ni.se: discours historiques et imaginaires de la "Le forme della propaganda politica neldue e nel a di Paolo Cammarosano, Roma, 1994, p. 427-453 Peter Lock, The

in the Aegean 1204-1500_, p. 159.96 Franco Sachetti, Trecentonovelle, ed. E. Faccioli, Torino, 1970, nuvela 71, p. 184;

anecdota este de Benjamin Z. Kedar, in Crisis. Genoese and Venetian Menof and the Fourteenth Century Depression, New Haven-London, 1976

www.digibuc.ro

DRUMURILE COMERCIALE INTERNATIONALE GENEZA

STATELOR ROMÂNESTI IN VIZIUNEA LUI NICOLAE IORGA

IN ISTORIOGRAFIA ZILELOR NOASTRE

$ERBAN PAPACOSTEA

aparitiei statului in viata societätii medievale sau,terminologia traditionald, Române$ti Moldovei", a evoluat mult din

vremea s-a acest proces decisiv zilele noastre.Istoriografia a realizat un mare pas a aparitiastatului medieval nu a fost produsul unui "eveniment" - el deosebit de

cum a fost de controversatul "desalecat" - ci, un "proces" istoric,al convergentei unor factori multipli, interni internationali.

ace$ti factori care au concurat la geneza un apartemarile drumuri ale comertului international care, secolul al XIV-lea, poate

chiar din secolul anterior, au teritoriul viitoarelor state romäne$ti. Descoperirearelativ a rolului acestui factor se explia prin dezvoltarea a cercetdrilorde istorie economicd pe plan general european mai mult istoriografia

de istorie economia apar scrierile istoricilor pa$opti$ti alegeneratiei disciplina nu a fost reprezentatd in istoriografia

spre secolului al XIX-lea la inceputul secoluluiunui A.D. Xenopol, Nicolae Ion Nistor altii.In dezvoltarea acestui domeniu al cercetärii istorice un din ce ce mai

insemnat, pe bazei documentare prin noi descoperiri arhivebiblioteci, a ocupat schimbul de produse intern international. Publicarea tratatelor decomert ale Bra$ovul - tratate care au luat forma unor privilegiiacordate de domnii munteni tara de cei ai Moldovei mareluiemporiu comercial al regatului polon Sud-estul teritoriilor sale, Lemberg(Lwów) -, a atras atentia istoricilor no$tri asupra internationale a drumurilorcontinentale care au stabilit o Europa centrald, pe deo parte, Marea Gurile pe de altä parte, prin teritoriul celor state

faza imediat constituiriiun de contributii documentare insemnate pentru cunoa$terea

realitdtilor comercial-politice ale bazinului pontic vreme pentrumai a rolului prelungirilor continentale ale comertului Negre, nu maiputin insemnate de interpretare a acestui bogat material, Nicolae aprin a stabili o corelatie aparilia dezvoltarea drumurilor comercialeinternationale constituirea statelor "Alatuirea politia adia tara

Moldova, o cereau mari nevoi de economia care auprezidat la a vietii libere jurul celor centre domne$ti",afirma istoricul in 1912. care a revenit diverse forme, la sau mai

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 45-56

www.digibuc.ro

46 Papacostea

rdspicat, lucrArile sale ulterioare. forma ei cea mai categoricd teza lui Nicolaeprivire la relatia comercial-stat, astfel cum a formulat-o istoricul 1922:

"Linia de a Dundrii de Jos avea dea na4tere unui stat, linie comerciald,a Crimeii a Caffei... avea creeze un alt stat paralel cu celdlalt, care s-a intemeiatmai in Carpati, pentru a curând la Aceasta a fost necesitateaintemeierii, cu rasa a unui principat de o parte, pentru a sluji Dundriiinferioare, aceea a intemeierii, zeci de ani, spre 1359-1360, aprincipatului Moldovei, in Nistrului, Prutului Siretului" de vue surl'histoire du commerce de au Moyen Age, p. 93-94). Teza afirmareacea mai in titlul unei conferinte de istorie sustinute 1928: Drumurile de

creatoare aleTeza lui Nicolae cu privire raportul drum-stat societdtii

medievale a fost de generatia urmätoare de medievi4ti românicare la de frunte se Gheorghe I. Petre P. Panaitescu. Cel acontribuit esential la cunoa4terea trecutului medieval al Negre, a rolului

italiene - Genova mai ales - transformarea bazinului ponticmare a comertului intercontinental. de-al doilea a adus

precizdri la rolului drumului comercial care din nord sudteritoriul Moldovei, dezvoltarea celui de-al doilea stat românesc.

Apoi, regimul totalitar comunist, care s-a revendicat sub raport ideologic de lalui Karl Marx, a abandonat directie cercetare, pornind de la ideea

profund potrivit fost un "fenomen parazitar" nu afost de productie, ci s-a dezvoltat din exploatarea productiei.viziune ca altele ale teoretician al a intrat muzeul

ideologice ale secolelor XIX XX.de noi cercetdri care au adus la un vast material necunoscut

trecut, pe temeiul au fost considerabil orizonturile cunoa4terii istorice,chestiunea a rolului marelui international geneza evolutia statelor

medievale, corect de N. in esenta ei, apare validatd,considerabil cu elemente noi, ldmuritoare. Cadrul international, saleconstitutive principale, actiunii mobilurile politice comerciale, toateelementele care au precedat aparitia statelor prima a

in vremea consoliddrii dominatiei otomane, pot mai indeaproape cunoscutedatoria masivei a bazei documentare, indeosebi a celei referitoare la

trecutul medieval al Negre, concluzii desprinse din cercetareaFaptul in a fost transformarea Negre ce

Gheorghe I. a numit "o a mondial". momenteleetapele principale care au

1204, Cruciada a patra cucerirea Constantinopolului de Latini audefmitiv barajul bizantin la Strâmtorile Negre al acces, timp de

secole, fusese refuzat puterilor mediteraneene. Din spaliu strategic economic alImperiului Bizantin, punct de reazem al puterii acestuia, Marea a devenit"un buzunar al Mediteranei", pentru a relua formula lui Fernand Braudel. pe

comerciale cheie din Mediterana venetienii nu au exploratintensiv comerciale ale bazinului pontic mai ales createpdtrunderii pe cale interiorul Asiei, la sursele produselor orientale atât de

pretuite occidentul Europei. Abia ultimul an al hegemoniei venetiene

2

www.digibuc.ro

3 Drumurile comerciale geneza statelor 47

Marea doi Niccolo Mateo Polo, pornind de la Soldaia, la acea datiprincipalul centru comercial al Peninsulei Crimeea, au ajuns in China,importantd a descoperirii continentului asiatic de europeni.

Anul 1261 inaugureazd a doua a evolutiei Mdrii Negre spre asumarea uneimari functii internationale. Pe temeiul aliantei cu genovezii, a doua mare putere aMediteranei, Mihail VIII Paleologul puterea bizantind laConstantinopol. Restauratie pe teritoriul fostului imperiu bizantin foarte

bazinul Negre. Printr-o a tratatului cu Genova,la Nymphaion, scurt timp de recucerire a Capitalei, atransferat Republicii Ligure drepturi largi Marea inclusiv acela de a-i eliminadin comertul regiunii pe rivalii comerciali cei mai primejdiosi, pe venetieni.

genovezii au preluat controlul efectiv al comertului pontic, cadrul politicinternational al regiunii suferise esentiale de deceniile precedente. Dinanii 1241 - 1242 se instaurase asupra unei mari a Europei a tdiniuluinordic vestic al Negre dominatia Hoardei de Aur, din statele mongolealatuite urma marilor invazii declansate de Ghinghis han de urmasii Un aldoilea stat mongol, centrul Iran, Ilkhanatul Persiei, asigurase laaccesul indirect la Marea prin mijlocirea statului vasal centrul la Trapezunt,stat care revendica mostenirea imperiald a Bizantului. Acum, urma acestorgeopolitice majore, Marea Neagrá oferea conditii excelente pentru lumeamediteraneand, autare freneticd de produse orientale, diferitele segmente ale lumiiasiatice de unde erau procurate pretioasele Asia Centrald, Iranul GolfulPersic, India Oceanul Indian, China. Evolutia situatiei generale raporturileEst-vest ultimele decenii ale secolului XIII au transformat posibilitate,virtualitate, mare realitate a istoriei universale.

In ultimul deceniu al secolului XIII, puterile cruciadei au pierdut ultimelepozitii de pe Mediteranei Orientale. In anul 1291 a azut ultimul bastion alcruciadei, cetatea Acra, pozitie nu numai din punct de vedere strategic darcomercial. Pozitia avantajoasd a negustorilor mediteraneeni Siria Palestina a fostacum definitiv favoarea Egiptului sultanilor mameluci, devenit intermediarobligatoriu al schimburilor de produse Asia Mediterana, spre marele avantaj alvistieriei sultanilor din Cairo al negustorilor Evolutie care nu lumiimediteraneene o poartä de penetratie interiorul continentului asiatic:Marea Larga disponibilitate a statelor mongole pentru comertul Occidentul,atitudine care un interes deosebit manifestat de cdpeteniile mongole pentrumarele comert international, a dat acum un impuls extraordinar legdturilor comercialedirecte negustorii italieni lumea prin Marea care a indeplinittimp de aproape secole, vremea cuceririi Constantinopolului de turciiotomani, un rol evolutia ei, ca factor de istorie universald, evolutia regiunilorriverane largi penetratii interiorul continentului eurpean asiatic. aacestei functii internationale de prim asumatä de Marea din a douaa secolului XIII sunt cele trei genovezo-venetiene pentru comertul pontic, dintrecare s-a desfdsurat ultimul deceniu al secolului.

Referindu-se la comertul intercontinental dezvoltat nordul Negre printeritoriile Hoardei de China Asia izvor venetian afirma:"Acolo se izvorul tuturor märfurilor". Inapoiat din indelungata sa in China,Marco Polo scrierea sa, Millione, prezenta masivA a negustorilor

www.digibuc.ro

48 Papacostea

mediteraneeni in bazinul pontic: "despre Marea cea Mare Marea nu v-ampovestit nimic nici despre pile care se aflä in jurul ei, le-am cercetat pe toate.Dar mi se pare ar osteneald zadarnicd sä povestim lucruri care nu sunt de pecare altii le relateazd zilnic, sunt de multi cei care o cutreierd care navigheazd

apele ei, neintrerupt, cum sunt venetienii pisanii, multi allii care cälätoresc acolodeseori, toti ce se acolo; de aceea tac nu mai spun nimic in aceastäprivintr. Fragmentul pontic al lui Marco Polo atestä, nu se poate maielocvent, masivitatea prezentei lumii mediteraneene in Marea Din Mediterana,un brat al Occidentului a masiv bazinul pontic. Walt brat al lumiicivilizatiei occidentale avea sä decenii mai din EuropaMarea

Cu decenii raport cu evolutia economica a Negre, seconstatá un remarcabil in statele Europei centrale, care Ungaria

un de Pe temeiul acestui economic, manifestat prin accelerareaprocesului de urbanizare, celor - ultimii suverani ai dinastiei Piast

regii Casei de Anjou Ungaria - au dezvoltat o puternicdcentralizatoare in interior o nu mai putin puternicd de expansiune teritoriald.Remarcabil e faptul consolidarea expansiunea teritorialä a celor

regate au fost puternic conditionate de problematica comertului international:Comertul politica de acum tot mai evident cursul in

evenimentelor central est-european secolul al XIV-lea. Celede dezvoltare economich din acest spatiu - Marea Europa

central-räsdriteand - s-au atras reciproc in a doua a secolului: comertul central-european a tins spre Marea iar negustorii genovezi din bazinul pontic auinceput exploreze sä exploateze drumurile continentale, care, de la gurilede la limanul Nistrului, conduceau spre interiorul continentului european. arii aleEuropei Centrale Rásdritene au fost integrate acum spatiul economic de civilizatieal Occidentului. pendularea intre Occident Orient, caracteristicd pentruacest definit de istoricul polon Halecki drept Borderlands of Civilization,momentul sä indice orientarea spre Occident. Indicii categorice aceastä privintäau fost drumurile de comert deschise de la secolului XIII; oricum,decenii mai ele constituiau puternice bazinul Negre Europa

prin teritoriile regatului ungar, ale celui polon ale statelorconstituite intre timp.

Puternica dezvoltare a comertului international pe aceste de comunicatie dedeschise a fost precedatá de, nu a mers chiar cu, masive

mutatii geopolitice regiune. Cele regate, ai factori de decizie tindeauprogramatic le integreze in comertului international, apar de acum inainte caputeri de prim constelatia de forte delimitatá de trei Marea Adriaticd,Marea Marea Neagrá.

Scurt timp preluarea tronului de de-al doilea rege angevin alUngariei, Ludovic I, 1342, au devenit evidente telurile principale ale viitoarei salepolitici externe. Expansiunea räsärit, dincole de muntii Carpati,estul Europei. Aproape concomitent s-a manifestat tendinta Poloniei de expansiune

sub regele Cazimir I, ultimul Piast. ce 1343, tratatul de la Kalisz,regele Poloniei a renuntat pe termen lung sä recupereze gurile Vistulei de la Ordinulteutonic, el a orientat expansiunea regatului spre in teritoriile ruse

4

www.digibuc.ro

5 Drumurile comerciale geneza statelor

apusene, cnezatele Halici contact nemijlocit cu teritoriul celui de-aldoilea stat romänesc, Moldova.

cu care regatul ungar cel polon la mare incursul secolului XIV se prin de a se integra curente ale

asiatic sau levantin, devenit vreme una dinprincipalele surse de venituri putere. Dar aceastä integrare era timp

accesul la cele trei era blocat de alte puteri: de la Adriaticii, Ungariafusese inläturatä de la inceputul secolului XIII de Venetia, PolonieiMarea intrerupte la inceputul secolului XIV de cavalerii Ordinuluiteutonic; nord-vestic al Negre era putemic sub control de Hoardade Aur spre secolului XIV, obstacol major calea contactului comercial directcu intensa zonä de care era Marea unde se

vreme principalele artere ale schimburilor euroasiatice din Extremul Orient, AsiaCentralA, Oceanul Indian, Mijlociu Mediterana. Inläturarea paznicilor acestor

la mare, care, impuse, reduceau considerabil avantajele pentrunegustori stat derivate din contactul liniile comerciale maritime, era o conditieindispensabilä pentru afirmarea celor regate ca factori de ai

Curtea de la Buda cea de la Cracovia au acestimperativ au consecintä pentru a piedicile din calea expansiuniicomertului international al statelor

Cea ocazie pentru realizarea acestui obiectiv s-a oferit ariaputerii mongole a Hoardei de Aur. Declinul din ce ce mai marcat al puterii statuluimongol cu sediul la Sarai pe Volga, indeosebi incetarea din a hanului(1340), a creat vid de putere pe care puterile din Apus nu au ezitatfoloseascA. Marea ofensivä impotriva Hoardei de Aur a fost declan4atä 1340 la Halici

a fost continuatä timp de un sfert de secol concomitent sau separat deTara Româneasca, Moldova Lituania; scopul acestui indelungat spre

a fost alungarea tätarilor regiunea de pe nordic alNegre. la capätul acestui lung de care nu ne sunt decât

imperfect cunoscute, a fost victoria marelui cneaz al Lituaniei, Gedimin, asupra tätarilor,la Sinnie 1362 sau 1363, urma lituanianA a Ucraina

la Kiev. Fragmentele apusene ale Hoardei de Aur au pierdut, ca a acesteievolutii, centrele de putere din Crimeea de pe fluviul Volga aufost condamnate la disparitie. Enclava din Buceag, Nistru, a

ea, la o imposibil de stabilit, sigur de anul 1386pierduserd deja controlul asupra Albe. Drumul spre Marea nestingheritde controlul Hoardei de era acum deschis puterilor Europei Centrale.

oportunitate a fost considerabil consolidatA de oin Marea Concomitent cu ofensivele antitätare ale

puterilor continentale, Genova, sau mai exact genovezii Pont, au cuprins treptat toatestrategice-cheie de pe nordic nord-vestic al Negre la gurilepozitii smulse Angajafi conflict deschis cu Hoarda de

care a le reia Caffa, a4ezarea Crirneeabazin al Märii Negre, genovezii nu numai au asalturile

repetate de mari proportii au trecut la contraofensivä. Pentru aimpiedica constituirea unor centre comerciale rivale in desfyourarea dintre Asia

Marea prin teritoriile controlate de Hoarda de genovezii au eliminat

www.digibuc.ro

50 Papacostea

dupá altul punctele de sprijin ale puterii tätare din nordul vestul pontic, de laCaffa la Chilia-Licostomo; acest din urmä punct strategic de primá insemnátatesi-au instaurat propriul control la mijlocul secolului al XIV-lea. Asadar. dinspre MareaNeagrä ca dinspre Europa piedicile au fost inláturate din calea legáturii liberea märfurilor negustorilor. mediteraneean al lumi europene s-a cucentral-european Marea Neagrä, teritoriul statelor faza

a constituirii teritoriale organizArii politice.nu fusese obtinutä victoria finalä asupra tätarilor, regele Ludovic al

Ungariei a luat primele másuri a asigura regatului opermanenta cu Marea Neagrá. In 1358, el a acordat negustorilor sasi din Brasov(Kronstadt) un privilegiu care le deschidea calea spre Area de Jos prin teritoriiletranscarpatice, cu scutire de taxe vamale. Actul regelui Ungariei presupuneaexercitiul suveranitätii asupra unui teritoriu aflat vecinätatea imediatá a

nu fusese deja incorporat hotarele ei. El mai renuntarea dedomnii la veniturile vamale furnizate de o arterä a

international care avea sä se dovedeasa foarte productivd. Initiativa lui Ludovic deAnjou s-a aflat la originea unui conflict Tara Ungaria aleprime semne au din anul care, cu care nu ne suntpartial cunoscute, s-a prelungit 1365 - 1366. Parte componentä a páciidintre cele douä state a fost privilegiul comercial acordat 1368 de domnul Tärii

Vladislau negustorilor brasoveni, prin care le era asiguratä liberacirculatie spre Dunäre Marea pe "... drumul Bräiler, cu plata taxelorvamale impuse de domnia unui regim vamal privilegiat.Privilegiul lui Vlaicu, unul din primele acte emise de cancelariapästrate, a devenit factor constitutiv al politicii a de unjumätate. actului, rolul evolutia politicii externe a

la primele decenii ale secolului XVI pe cale deconsolidarea statului e un indiciu sigur al interdependente stat drumcomercial istoria din faza genezei statului sau vremea

organizarii sale.Amploarea trafkului comercial pe itinerant! care lega Europa cu

Marea Neagrá pe drumul e anul 1369, regele Ludovic aacordat brasovenilor dreptul de depozit stapuli), care le asigura lucrativd de

comerciali obligatorii produsele orientale cele europene pe aceastálinie de legátura. Negustorii "sträinr, hotäräste actul regal, poloni, germani altiicare veneau din Europa lä mArfurile primul postavul, trebuiauexpunä spre la Brasov de unde avea sä transportat mai departe de brasovenii

de timpurie de masivä a fost presiunea central-europeanMärii Negre Brasov prin teritoriul Tarii Rapida a

nodului comercial care a fost Brasovul secolului XIV reflectä evolufia uneia din marilecomerciale internationale ale evului mediu, drum de-a se

neintrerupt produsele Europei Centrale chiar Apusene - postavul flamand primul- spiteriile, mirodeniile orientale, transportate pe mare pe Ore.

Cu oarecare fatá de Ungaria, deschis drumulMarea a doua a secolului XIV. legAturä, ca cea aUngariei, a fost silitä se prin teritoriul unui stat romanesc, domniaMoldovei. pentru constituirea unui mare drum continental

6

www.digibuc.ro

7 Drumurile comerciale geneza statelor 51

Europa Marea a fost vecinAtatea a celor state,ce 1349, apoi definitiv 1386, regatul polon a incorporat in hotarele sale

teritoriile ruse apusene, Halici Volinia.Constituirea Uniunii polono-lituaniene - 1385, tatatul de la Krewo, care a atras

sine "una din cele mai insemnate ale raportului de forte din Europa-a de evolutia politia a Moldovei. in

sfera de a regatului polon, Moldova lui Petru I stabile4te din 1387raporturi de cooperare cu vecinul nord sub forma unei vasalice.

de fidelitate prestat de domnul Moldovei regelui Vladislav Jaghiello s-a aflatla originea uneia principale ale politicii externe a Moldovei secolele XIV- XVI, directie prin care s-a manifestat o de interesecomerciale.

SprijinitA de Moldova extins spre sud teritoriul. In 1392,Roman I se putea intitula: "domn de la munte la Marea cea Mare".

1386 e atestat contactul dintre genovezii Caffa conducereaMoldovei. Un registru contabil din Caffa a inregistrat cálAtoria la domnul Moldovei a doisoli genovezi de care au ajuns la curtea lui Petru I Maurocastrum, lavArsarea Nistrului mare. Fapt care presupunerea raportul feudo-vasalicstabilit un an mai Moldova a avut o componentAcomercialA. De acum prin mijlocirea legAturii cu Moldova, regatul polon adevenit o putere

la4i motiv care s-a aflat la originea cu dedepozit de regele Ludovic 1-a determinat pe Vladislav Jaghiello al Polonieiinstituie dreptul de depozit favoarea Lemberg, devenit popasobligatoriu de depunere a de negustorii de care veneaudinspre Europa sau dinspre Marea Componenta comercialA a raportuluipolitic stabilit Moldova nu ne este cunoscutA mai datoriaprivilegiului comercial acordat de Alexandru Bun negustorilor subraportul vehiculate privinta regimului comercial, situatiilesunt larg cazul legAturii Tara ungar, prinmijlocirea acordate dintre

prin mijlocirea privilegiului acordat oraplui Lvov. caMoldova un rol legdturii cu Marea a revenit elementuluigermanic din Transilvania, respectiv din ruse apusene neglijabil,

germanic atestat urbane devenire aleprincipate indeosebi Siret, Neamt, Baia, etc).

Un alt numitor comun masive drumuri continentale a decurs dinse aflau, pozitie dominantA, genovezii,

la Nistrului.Pentru a controla circulatia mArfurilor pe genovezii au ocupat de

la secolului XIV insula Licostomo, care domina trecerea din mare pe fluviu.se afla o sub conducerea unui "gubernator insule et castri Licostomo".

apropiere de Licostomo se afla a4ezarea important de adrumului comercial maritim a continentale. Numeroase acte intocmite de notariigenovezi cele centre oglindesc intensitatea comerciale deatestarea prezentei bancherilor genovezi la A4ezarea de la gurile

www.digibuc.ro

52 Papacostea

nu numai toate centrele pontice dar cu importante orasemediteraneene, care, se afla Genova.

Nu mai putin poate chiar mai mult, au exploatat genovezii al doileadrum continental, ce s-au instalat au controlat säu maritim de la Cetatea

Având ca acest centru, genovezii au pätruns adânc in teritoriul Moldovei inprovinciile räsAritene ale regatului polon, nu numai calitate de negustori, dar cadregAtori, chiar ca de domenii.

genovezilor din Pont cu factorii cei mai dinamici ai Europei Centraleexpansiune spre RäsArit a creat conditifle unei a acestui spatiu, inclusiv

tärile sistemul de relatii al comermlui euroasiatic. spatiu pecale sä fie incadrat, sub raport economic cultural, in lumea occidentalä, mai mult decâtoricând

Din partea colonistii germani, de provenientä din Transilvania dinteritoriile ruse apusene, au contribuit mare la inflorirea vietii urbane celedouä principate, unde au adus din patria de origine elemente ale culturii apuserie.Genovezii la au introdus regiune metode tehnici comerciale fmanciareavansate. Amintirea fabuloaselor fortificatii construite de ei pe Märii Negre a

puternic memoria colectivA a popoarelor riverane.Drumurile comerciale de intemationalä au devenit mai totdeauna

evul mediu - nu atunci - terenul unor rivalitäti acerbe pentru dominareaexploatarea Marea teritoriile pierdute de Hoarda de Aur aria astApânirilor ei nu au o exceptie de la

Devenitá una zonele cele mai active ale comertului international urmamasivei penetratii a genovezilor apele ei, Marea s-a transformat intr-un focarpermanent de conflicte care au cuprins arii ale teritoriilor riverane. Trei mari

veneto-genoveze pentru hegemonie bazinul pontic, maide un secol - de la secolului XIII penultimul deceniu al secolului

-, sunt un indiciu sigur al amploarei schimbului de mArfuri ceadintâi incercare de forte - de la Curzola, s-a incheiat 1299 cu ozdrobitoare a Venetiei. treizeci de ani mai a reusit Republica Lagunelorimplanteze o colonie proprie nordul bazinului pontic, la vdrsarea Donului Marea deAzov, la Tana. foarte stânjenitoare pentru genovezi, care au recurs la toatemijloacele politice sau azboinice pentru a-si rivalii comerciali dinfavorabild cu concursul Hoardei de Aur. Esecul demersurilor pasnice aleGenovei a indrumat inevitabil spre infruntare raporturilor dintre celedouä mari puteri maritime mediteraneene: urmarea acestui esec a fostBosforului (1350 - 1355), un rezultat decisiv. In cursul celei de-a

de forte cu - de la Tenedos sau de la Chioggia (1376-1381) -,Genova a avut de partea sa regatul ungar, care croise drum la färmulsmuls venetiene anii anteriori. ungaro-genovezA, de un vastprogram de cooperare comercialä Marea pe Adriatica,tindea programatic elimine Europei Centra:le. pe marede genovezi pe uscat de ostirile regelui Ungariei, s-a aflat, ca niciodatAtrecutul ei, pragul disparitiei ca mare putere comercialA politicA. Salvatä din aceastä

disperatA de un efort eroic de despresurare, s-a continuareostilitätii adversare coalizate. Proiectul de a VenetiaEuropei Centrale, proiect de genovezi cu regele Ludovic al Ungariei, a

8

www.digibuc.ro

9 comerciale geneza statelor romäne$ti 53

fost reactivat de succesorul acestuia, Sigismund I de Luxemburg, a o"perrnanente a raporturilor internationale in spatiul pontic toate angrenatein comertul Mdrii Negre; constatä un observator contemporan, urma din1381, Venetia Genova "armele le-au depus, dar ura n-au depus-o niciodatd".

drurnurile continentale ale comertului euro-asiatic care legau EuropaMarea au puternice rivalitäti. Concurenta pentru controlul

acestor drumuri comerciale a constituit o componentá uneori dominantd, arelatiilor internationale Europa Sud-Estica. Principalii participanti laaceastä au fost, de o parte, Tara Ungaria, a cdror ie$ire laMarea se afla la Licostomo-Chilia, pe de parte Moldova acdror bazinul pontic era Cetatea In a doua a secoluluiXV-lea manifestat veleitätile de control asupra acestor centre un nou concurent:Imperiul otoman.

Raporturile ungaro-polone extracarpatic cele moldo-muntene aufost dominate in secolul al XV-lea de lupta pentru Chilia, in 1409-1419 dinstäpAnirea genovezilor cea a Moldovei lui Alexandru Bun. Momentul culminant al

de aceastá evolutie in acela$i timp ilustrativ pentruconcurenta dintre cele patru puteri a fost tratatul la Lublau in 1412 regiiPoloniei Ungariei, act care aceastä privintä a asigurat Regatului ungarMarea prin Chilia iar celui polon prin Cetatea Rivalitätile ulterioare pentrucontrolul gurilor indeosebi se subsumeazd acestui acord-cadru se lalumina lui. istorie a rivalitätii pentru Chilia Cetatea se va reconstitui mai

de la constatare.Comertul oriental, intercontinental, a avut decisivä pentru

expansiunea Occidentului spre continentului. Dar tocmai pentru s-a doveditextrem de lucrativ, acela$i a rivalitäti conflicte care auinlesnit considerabil desflwarea Europa a puterii otomane, al punct de pornires-a aflat Asia evolutie care avea in cele din anihileze sistem derelatii comerciale intercontinentale, astfel cum se statornicise in secolul XIV.

Simptomatic pentru aceastä evolutie e un fapt petrecut in 1351. La inceputulBosforului, s-a aflat in de fortele navale aleale Bizantului. Pentru a dintr-o situatie aparent lipsitä de perspectivá de

salvare, amiralul genovez Paganino Doria a apel la concursul emirului turc Orhan.Astfel s-au pus bazele unei aliante genovezo-otomane, care, scurte intreruperi, a durataproape un secol. In 1444, oastea cruciatilor ajunsese la Varna, pregatitä

prezenta turcilor Europa, aceia$i genovezi au asigurat transferareatrupelor sultanului Murad II din Asia spre european al de Marmara,provocând dezastrul cruciadei consecintele cunoscute. Atitudinea genovezilor in 1444a fost determinatá de primejdia foarte a instaldrii venetienilor la Gallipoli, aposibilitdtii pentru ace$tia de a domina Strämtorile. ani mai aceia$i genoveziau participat eroic la Constantinopolului impotriva sultanului MehmedII; prea tärziu pentru a mai putea schimba cursul istoriei.

Expansiunea Portii otomane in Europa sud-estica a fost mult inlesnitä derivalitätile generate de drumurile comerciale continentale care teritoriulMoldovei Tdrii Românea$ti: e suficient amintim in' privintá repetatelecooperdri ale Poloniei sultanii otomani scopul de a contracara implinireaobiectivelor Ungariei la de Jos.

pe Constantinopol din luna mai 1453, otomanii au urmärit programatic

www.digibuc.ro

54 Papacostea

reconstituirea arii de dominatie a hnperiului bizantin - "terrae que quondamfuerant sub imperio Grecorum" au consecinta. Subordonarea a

Negre a fost un obiectiv de frunte al acestui program.Etapele majore ale implinirii lui au fost: 1453-1454 - instituirea controlului

riguros al Stramtorilor; 1454-1456 - subordonarea puterilor pontice prin impunereatributului; 1460-1461 - cucerirea sudic al Negre la inclusivTrapezuntul; 1475 - cucerirea Caffei a intregului sistem de genovezevenetiene din bazinul pontic; 1484 - Cetätii Albe a Chiliei. Mare le rol deistorie universala al Negre se acum; Marea din factor de

Mediterana, Europa Centralá Asia, a fost transformata a sistemuluieconomic al Irnperiului otoman. Italienii au aproape cu din bazinulpontic; elementul germanic din Moldova Tara s-a stins lent secolulXVI. Negustorii turci, greci, armeni, evrei sub protectie au luat loculoccidentalilor. Tiparele culturale occidentale din cele acum terenul inavantajul celor orientale. Pendulul istoriei acest spatiu a evoluat spre Orient avea

acest punct cardinal de secole.

*

In concluzie, revenind la problema raportului drurnul degeneza statului medieval viziunea lui Nicolae

stadiul actual al medievisticii

1. Drumul de desigur, nu a fost singurul factor generator al statului -al Moldovei - dar a fost unul factorii

constitutivi, etapa a genezei statale.2. Drumurile care au teritoriile celor state au precipitat

inchegarea teritoriala in gurilor a Negre.3. Veniturile vamale percepute de domnia celor state, imposibil de

cuantificat mijloacele documentare disponibile, mare consolidareaputerii centrale Moldova Tara forta insemnatä de care audispus.

4. Afirmarea dreptului de a controla a exploata cele drumuri afost unul din principalele aspecte ale consolidarii pozitiei Moldoveipe relatiilor internationale.

5. Drumurile intercontinentale care le-au teritoriul au integrat celestate din cele mai de ale raporturilor Est-Vest secolele al

XIV-lea al XV-lea. Prin cele extinderi ale occidentale spre Mareacea propulsata din Mediterana cea din inaintarea spre a EuropeiCentrale, spatiul a fost cuprins aria de civilizatie a Occidentuluicucerirea dominatia atras din nou in sfera lumii orientale.

drumul nu a creat statul sens exclusiv, dar a fost unul factoriicare au concurat la geneza a Moldovei, la prosperitatea la afirmarea

in prima a existentei bor.

10

www.digibuc.ro

11 Drumurile comerciale geneza statelor

BIBLIOGRAFIE

55

N. Trei legii de istorie despre românilor istoriaVälenii de Munte, 1912.N. Points de vue sur l'histoire du commerce de au Moyen Age, Paris,1924.N. Drumurile de comer; creatoare ale statelor Bucuresti, 1928.

Panaitescu, La route commerciale de Pologne la mer Noire au Moyen Age,RIR, III, 1934 vol. Interpetri Bucurqti, 1994, p. 83 98).Gh. I. Bratianu, Marea de la origini la cucerirea I - II,Bucure0i, 1988.S. Iosipescu, Drumuri comerciale Europapoliticé (secolele XVI), 19, 1982, p. 284.

Papacostea, politicii comerciale a Moldovei (secolele- XVI). Drum stat, in vol. Geneza statului evul mediu Studii critice,

Cluj-Napoca, 1988, p. 151 204.Papacostea, Un tournant de la politique génoise en Mer Noire au

l'ouverture des routes continentales en direction de Centrale, vol. Oriente eOccidente tra Medioevo ed moderna. Studi in onore di Geo Pistarino, II, Genova,1997, p. 947.

LES ROUTES COMMERCIALES INTERNATIONALES ET

LA GENÉSE DES ETATS ROUMAINS DANS LA VISION DE

NICOLAE IORGA ET DANS L'HISTORIOGRAFIE RÉCENTE

Résumé

Parmi les facteurs qui ont concouru la constitution des Principautés Roumaines auMoyen Age, la route commerciale a été longtemps ignorée jusqu' époque les desrecherches d'histoire économique ont mis jour l'importance des itinéraires ouverts aux échangeséuro-asiatiques aux XIII' et XIV' sicles dans le bassin pontique et en Europe Centrale. Le mérited'avoir découvert le de premier plan des routes commerciales dans de la sociétéroumaine qui, au XIV' s'émancipant de sous les dominations etrangéres, a réussi depasserle cadre archaique d'organisation politique - les communautés villageoises groupées sousl'autorité de leurs chefs locaux (juges, cnzes, voivodes) - pour constituer Etats puissants, laValachie et la Moldavie, sujets et non plus exclusivement objets des relations internationales,appartient sans doute N. "La ligne de commerce, de la Crimée, de Caffa, tout enaccroissant l'importance de la Pologne... créera un autre Etat parallle avec celui qui s'établirad'abord dans les Carpates pour descendre bientôt jusqu' la ligne du Danube. Telle est la nécessitéde la fondation, avec la race roumaine, d'une principauté valaque, d'un côte, pour desservir laligne du Danube inférieur, et celle de la creation, quelques dizaines d'années, vers 1350-1360, de principauté de Moldavie, dans les vallées du Dniestr, du Pruth, du Séreth" (N.Points de vue sur l'histoire du commerce de l'Orient au Moyen Age, Paris, 1924, p. 94).

www.digibuc.ro

56 Papacostea 12

Deux lignes d'évolution historique ont contribué engendrer cette nouvelle conjonctureéconomique: d'un la Vénitiens et des dans le bassin pontique dont ilsfirent le lien principal entre la Mediterrannée et le asiatique, veritable "plaque tournante"du commerce euro-asiatique aux et d'un autre le développement quasi-simultané de deux grandes routes continentales reliant Centrale et la Mer Noire. Dumaritime, les Génois, solidement install& en Crimée, aux Bouches du Dniestr et du Danube, ont

un rôle capital dans répanouissement du commerce euro-asiatique en direction del'Europe Centrale.

L'impact de routes commerciales continentales sur de la situationéconomique et politique de l'Europe Centrale et des pays riverains de la Mer Noire ne sauraitexagéré. Le du commerce le long de routes a l'un constitutifs esentielsdes rapports entre la Hongrie et la Valachie et, respectivement, entre la Pologne et lapartir du jusqu' o l'expansion ottomane dans le bassin pontique etEurope Centrale a fini par modifier fondamentalement les données de la situation géopolitique dela

Dans la seconde du XIV' la rivalité pour la contrôle ducommerce pontique a été l'origine de grandes guerres: la guerre du Bosphore (1350 - 1355)et la guerre de Ténédos (1376 - 1381) - au cours desquelles Gnes et la Hongrie se duméme dans une tentative d'annihiler la fonction commerciale traditionnelle deVenise.

Les ressources fournies la Moldavie et la Valachie par les routes quitraversaient leur territoire en acquittant taxes douanires considerables expliquent en partie aumoins la force militaire et le rôle politique par les états dans les relationsinternationales de la La prosperité de ces routes et l'importance de leurs points

'aboutissement aux Bouches du Danube et du Dniestr, dans les grands ports de Licostomo etMoncastro, a été la raison de la rivalité des puissances de l'Europe Centrale et du Sud-Estqui tenterent tour de d'en le contrôle aux XIV' at

www.digibuc.ro

NOTE DESPRE CETATEA

STEFAN ANDREESCU

La 26 mai 1351, in genovezo-venetian, autoritätile din Genovainstruiau Romaniei", printre altele, contributii fmanciarepentru sustinerea din "Mahocastro": "Etiam et pro habendo ut supramonetam et contribuendo ad guerram, scribatis et faciatis in Cembaro, Mahocastro,Vicina et in locis allis maris maioris ubi ianuenses Rezultá astfel lasecolului al XIV-lea, la Cetatea exista o colonie suficient despre a atentia metropolei.

Pe de parte, in acelea4i socotelile expeditiei lui Paganino Doriaau inregistrat faptul in anului 1351, o corabie genoveza, a lui GaleottoGallo, la pro portando nova, pe drumul de inapoiere a capturat"Maurocastro" o greceasca - un "lignum" -, a a fost apoila licitatie Operatiunile militare au atins deci zona Albe, datbizantinii erau aliatii Venetiei3.

Acestea sunt cele informatii care ne reluam disculia, cu multenecunoscute, despre de importantei - port de la limanul Nistruluila intrarea ei sub autoritatea domnilor Moldovei4. ele trebuie, de asociatede mentiunea din manual de al florentinului Francesco BalducciPegolotti - redactat 1321 - 1329 sau in 1335 - 1336 - despre de Cetatea

' L. T. Belgrano, Cinque documenti genovesi-orientali, "Atti della Ligure diStoria Patria", XVII, 1885, nr. V, p. 250. Pentru acest al doilea rkboi al Strâmtorilor, vezi: Albano

li, La lotta tra Genova e Venezia per il predominio Mediterraneo, "Memorie della R.Accademia delle Scienze dell'Istituto di Bologna", Classe di scienze morali, serie I, vol. V,1910 - 1911, Sezione di scienze storico-filologiche, p. 88 - 157; E. C. Skilinskaja, Petrarca suiGenovesi nel Levante, trad. italinanä Saggi e documenti, V, Storici sovietici del Levantegenovese, a cura di Anna Prefumo, Civico Istituto Colombino, Genova, 1985, p. 59 - 87. Cuprivire la efectelor rkboiului dintre 1350 - 1355 asupra situatiel de la de Jos,vezi $erbanPapacostea, De Vicina Kilia. Byzantins et Génois aux bouches du Danube au

RESEE, XVI, 1978, 1, p. - 79.2 Michel Balard, A propos de bataille du Bosphore. L 'expédition de

Doria Constantinople (1351 - 1352), volumul La mer Noire et la Romanie- Variorum Reprints, London, 1989, II, p. 449; Papacostea, op. cit., p. 74.Izvorul a fost publicat de Vasil Ghiuzelev, Ocergi istoriata naSeveroiztok Cernomorieto (kraia na XII - naaloto na XV vek), 1995, p. 117.

Mihail Volkov, La tra Venezia e Genova nel secolo XIV, Saggi e documenti,Civico Istituto Colombiano, Genova, 1983, p. 160; W. Heyd, Histoire du commerce du Levant

au Moyen-Age, vol. II, Leipzig, 1886, p. 199 - 200; Sandra Origone, Bisanzio e Genova, Genova,1992, p. 237.

Cea mai recentä cercetare privire la inceputurile Albe, cu punerea lacontributie a datelor arheologice, lui Victor Spinei, La des villes du Sud-Est de laMoldavie et les rapports commerciaux des BSt, 35/2, 1994, p. 215 - 241.


www.digibuc.ro

58 stefan Andreescu

(Grano da Maocastro), doar poate marfa care i-a atras cel mai mult penegultorii genovezi in acest punce.

Dar care era statutul politic al Cellii Albe in preajma mijlocului veacului alXIV-lea? aceastä ne vin in ajutor actele notarului Antonio di Ponzo, rogate laChilia, 1360 - 1361, care nici o de gurile segäseau in vreme sub dominatie mongola6. implicit, este limpedeacelasi statut avea Cetatea plasal pe litoralul spre nord-est raport cuChilia, mai in interiorul ariei aflate sub control Dar, exact acelasi moment,

jurul anului 1361, moartea lui Berdibeg, hanul timpul Hoarda de Aura atins maxima intindere teritoriale. A urmat, Hoardei, un lung interval de lupte

putere, dublate de o presiune tot mai accentual.Astfel, 1362 - 1363, cneazul Olgierd al Lituaniei (1345 - 1377) izbutesteo puternica oaste la Apele Albastre (Sinnie aproape de fluviul

Bug, succes care a dat o dominatiei mongole nord vest -pontic. Potrivit cronicarului polon din secolul al XVI-lea Stanislav Sarnicki, cneazulOlgierd, fruntea ostilor sale, a la gurile Niprului, nimicind rezistenta

din regiune: "si pe trei ai Kadlubeg, Dimitrie Kaczibeide la care trage numele acel port < Odesa >, i-a zdrobit cu ostile sale, i-aizgonit i-a destramat, astfel unii dintre ei au luat-o la de fluviul Tanais

Donul >, altii dincolo de Tyras Nistru > dobrogene"8.Citatul abia reprodus, demult cunoscut istoriografia a felurite

comentarii. De pentru Nicolae toate cele trei cipetenii "seatunci Dobrogee. nu se poate ignora apropierea lucrarea luí

Sarnicki numele "Kaczibei" vechea denumire a portului Odesa. cumBuceag a toponimul in noiembrie 1485, cel Mareal Moldovei a una din ultimele lui biruinte contra turcilor'°. cronicarulotoman Kemal-pasa-zade (Ibn Kemal), la inceputul veacului al XVI-lea, enumera maimulte morminte de capetenii Ware ce se gäseau pe malul imprejurimile

Francesco Balducci Pegolotti, La pratica mercatura, ed. by Allan Evans,Cambridge Mass., 1936, p. 42; am adoptat datarea de Robert-Henri Bautier, Les relationséconomiques des occidentaux avec pays d 'Orient, au Moyen Age. Points de vue et documents,

vol. Sociétés et compagnies de commerce en Orient et dans l'Océan Indien. Actes duinternational 'histoire maritime (Beyrouth, - septembre Paris, 1970, p. 286.6 Vezi Silvia Baraschi, Tatars and Turks in Genoese deeds from Kilia (1360 - 1361),

RESEE, t. XXV, 1987, 1, p. 61 - 67, dar mai ales Virgil Cioatan, Alanii inceputurileromânesti , in RI, serie t. VI, 1995, 11 - 12, p. 946 - 947.

Bertold Spuler, Die Goldene Horde. Die in Russland, 1223 - 1502, ed. adoua, Wiesbaden, 1965, p. 109 - 116; Gh. I. BrAtianu, Marea (De la origini lacucerirea otomand), vol. ed. de V. Spinei, Bucuresti, 1988, p. 210 1357 Hoarda aizbutit ocupe Azerbaidjanul, iar Berdibeg, hanului Djanibek, a fost instalat guvernatorTabriz).

Am folosit lui Papacostea, La inceputurile statului moldovenesc.pe marginea unui izvor necunoscut, SMIM, VI, 1973, p. 55.

N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei Albe, Bucuresti, 1899, p. 38.Cronicile din sec. XV - XVI publicate de Ion Bogdan, ed.

completatA de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 19, 35, 51, 64. Apropierea a fost de C.RacovitA, Inceputurile polone asupra Moldovei (1387 - 1432), RIR, X, 1940,p. 332.

2

www.digibuc.ro

3 Note despre Cetatea 59

Chiliei Albe, printre care cel al lui "Kutlu-Buga", sunt "locuricunoscute in lara < Moldova >, care luat numele de la acele care au

pe acolo"". Nu putem conchide probabil, una din cele treicapetenii Ware la Sinnie de lituanieni - pentru - s-arefugiat instalat, cu oamenii zonä din Basarabia meridionala, invecinatä cu

fme, Dimitrie, mentionat el de Sarnicki, este un personaj care, cum auremarcat C. Gh. I. Bratianu, are o de izvoareistorice. este binecunoscut privilegiul pe care regele Ludovic de Anjou alUngariei emis la Visegrad, 22 iunie 1368, favoarea negutatorilor din Brasovfinutul temeiul se poruncea nu se tricesima de la negustoriiDomini Demetrii principis Tartarorum, pentu ca, reciproc, negustorii brasoveni sä

"trece nestingheriti slobod cu ... in acestui domnDimitrie, a tricesima"12. Cu drept Gh. I. observa: "Acestdocument aratä posesiunile se invecinau undeva cu acele aleregelui Ungariei: punctul de contact nu se poate afla tot in regiunea gurilor

unde fusese «marca» Dar toturma dezmembrarii Hoardei de Aur conditiile care Lituania a atins

Negre Nipru Bug, de ale Transnistriei Basarabiei deau tot "aci va fost stäpanirea acelui

Pentru Nicolae printului Dimitrie - el, realitate, un"Timur" - si-ar avut centrul la Cetatea Mai nou, Victor Spinei a propus drept

a aceluiasi personaj localitatea basarabeana Orheiul vechi, "care era unprosper - in conformitate supozitie plauzibila - centru de batere amonedelor cu legenda al-Djedid = Orasul Nou)". cea maiplauzibild ni se pare cea argumentatä de Octavian Iliescu, potrivit

de brasovean, dar de o enigmatica emisiunelocalä, resedinta acestei capetenii s-a aflat Enisala, care proteja unvechi port maritim genovez (Bambola, portulanele nautice medievale),

de apele lacului Razelm'6.Ceea ce trebuie pentru demersul nostru este faptul jurul anului

1370, o de putin trei principate din punct de vederepolitico-militar, litoralul pontic, in spatiul cuprins între nordul Dobrogei fluviul Bug.

" Cronici turcesti vol. 1, de M. GubogluMustafa Mehmet, Bucuresti, 1966, p. 217; asupra pasajului citat a atras Victor Spinei,Moldova in secolele XI - XIV, Bucuresti, 1982, p. 275.

Ultima DRH, D, I, Bucuresti, 1977, nr. 49, p. 90.I. Brätianu, jurul intemeierii serie nouä, IV,

600.N. Histoire des Roumains et de la romanité orientale, III, Les fondateurs de

l'Etat, Bucarest, 1937, p. 264; acelasi punct de vedere a fost ulterior de G. I. Brätianu,apärut postum Demetrius princeps Tartarorum, RER, IX - X, Paris, 1965,

46.V. Spinei, Moldova XI - XIV, p. 275 - 276; ulterior, revizuit opinia

(La p. 239 240).16 Octavian Iliescu, Génois et Tatars en Dobroudja au L'apport de la

numismatique, Etudes byzantines et post-byzantines, recueillies et publiées par EmilianPopescu et Tudor Bucuresti, 1997, p. 161 - 178.

www.digibuc.ro

60 Andreescu

Evident, in raza de de a acestor ultime aleHoardei de Aur intra Cetatea timp de câteva decenii, a existat de

o fructuoasä colaborare Când cum a trecut, Cetateain stapânirea Moldovei?

intrebarea a suscitat acurn multe se ajunge la oconcluzie Nicolae lorga scria anul 1913, Cetatea a fost"cucerita poate supt Roman, lui Alexandru" (cel Bun), iar in parte a

repeta "Roman o pe la 1390","genovezii o ocupasera putin in de abia sub Alexandru vodá cel Bun ease "statornic la Moldova'. Evident, la baza marelui istoric a stat titlul folositde voievodul Roman in actul din 30 martie 1392: "Mare le singur din mila luiDumnezeu domn, Io Roman voievod, stapânind Moldovei de la munte lamare'. Prin urmare este limpede anterior acestei date Moldova atinsese, in procesul

de extindere teritoriala, Marii Negre, land in nici ocetatea-port de la limanul Nistrului. Trebuie spus numaidecât in prezenttermenul ante quem oferit de actul mentionat a unicul reper sigur in problema

A existat o de istoricul polon O. Górka preluatä la noi de C.potrivit "Lituania a posedat Cetatea de 1390,

excluzând totul ipoteza Jurg Koriatovici ar domnit Moldova". C.adauge "nu e nimic extraordinar presupunerea Cetatea va fost

lui Petru de aceasta ajunge un corp unitar cu Lituania". Dar ipotezarespectiva a fost ca nefondata de Gh. I. Bratianu, care a cetatea-portde la Nistrului mare a fost Moldovei "en temps que la régionoccupée jusque-là les Tatars dans le dernier quart du sicle'.

De curând, de teoria "interludiului lituanian" asupra Albes-a ispitit colegul nostru S. Gorovei. Domnia sa scrie urmatoarele: "Mi separe foarte plauzibila ipoteza lupta de la Sinie contextul expansiuniilituaniene spre Marea marele duce Olgierd un moment numai,controlul asupra litoralului pontic dintre gurile limanul Nistrului, incluzând,

Cetatea prin alungarea de acolo, 1368. Astfel, nu credpoate exclus ca marele portuar, cu enclava respectivA, trecutde la la moldoveni prin intermediul lituanienilor nu deloc posibilitatea ca

trecere se facut baza unei dinastice". Dar, ceva mai jos,

N. lorga, a Europei in cu aceastächesue), ed. V. Spinei, 1998, p. 221 228. acest fel lorga sA izvoarele,aparent contradictorii. 1899, bizuindu-se numai pe scrierea genovezului Nicolo della Porta- dupa care "acum" (ad presens), Mocastro se printre orasele pe care Genova lein sustinea cA "nu e nici o cA Maurokastron, luat, cred de la

dupA de Ludovic Mare de noului Stat moldovean, eragenoves 1410" (Chilia Cetatea p. 58).

Ultima DRH, A, I, Bucuresti, 1975, nr. 2, p. 3; cf. N. Iorga, Histoire desRoumains, p. 335 - 336 (unde este citat de-al doilea act al lui Roman, in careacest titlu, din 5 ianuarie 1393).

C. RacovitA, op. cit., p. 317.20 G. I. BrAtianu, princeps Tartarorum, p. 45 - 46; Idem, Marea Neagr, II,

ed cit. p n. 52.

4

www.digibuc.ro


S. Gorovei se contrazice oarecum atunci presupune o ocupalie "manu militari,asupra Albe a tinutului aferent", care ar avut "la 1377 - 1378", urma

lituanienilor la anului 1377. Ca o consecintA a preluAriicontrolului asupra marelui oras-port s-a produs "deschiderea drumului comercialmoldovenesc", mai apoi, septembrie 1387, Petru I va bate cea monedA,

la baza noului sistern monetar tocmai unitatea ponderall folositA de colonfilepontice" (genoveze)21. In ceea ce ne priveste, ne vom apleca mai departe, in chip special,asupra chestiunii momentului de al faimosului "drum moldovenesc"

cu acel prilej, vom vedea in ce anexarea CetAtii Albe poate destrict de acest eveniment.

DeocamdatA trecerea in revistA a cele maiasupra asupra CetAtii Albe. vrednic de consemnat aici ni se parepunctul de vedere formulat de Papacostea, studiu publicat anul 1973.DupA sa, formatiunea politicA a lui "Dimitrie", in 1368,"cuprindea sudul Moldovei o parte cel putin din Dobrogea". TotodatA,Papacostea a pus valoare o extrad din registrele dincare, in vara 1386, o genovezA s-a indreptat prin "Maocastro" cAtreConstantin Petru voievod, "occasione guerre de Sorcati", deci cu rizboiul

curs de desfAsurare. Cea mai importantA concluzie a studiului citataceea cA mentionat pe Moldovei existau doi

voievozi, dintre care - Constantin - domnea peste o formatiune politicA dinmeridionale ale stat. Procesul teritoriale s-a consumat nici o

1386 - 1392, cum am vAzut, Roman domnea pestetara Moldovei "de la munte la mare".

Chestiunea Albe a fost, de Papacostea chipul"In 1386, nici mAcar Maurocastrum nu se mai afla sub control tAtar. Faptul o

spre Moldova urma sA intre prin cetate, la o datAgenovezii se aflau conflict militar cu este dovada cea mai a

disparitiei statului tAtar al principelui Dimitrie. Era dominatiei mongole asupra Moldoveiera Ulterior, sa interpretarea astfel: "Cetatea AlbA a fosteliberatA de sub dominatia cel mai târziu in 1386 a intrat insub Petru Musat sau, cel mai sub fratele sAu Cu alte cuvinte, pe

aceastA viziune 1386 Cetatea AlbA se afla deja sub controlul aceluiConstantin, care domnea peste tinuturile meridionale ale viitoarei Moldove, ea

cu aceste tinuturi sub autoritatea lui Petru vodä sau a fratelui sAu Roman, oricumla de 30 martie 1392.

mai de din acelasi registru pentru 1386 au fost extrasealte douA insemnAri, extrem de pretioase, care ne reveleazA existents unei cApetenii tAtarealiate cu genovezii contra Hoardei de Aur al nume -tulburAtoare! - era "Cotobogha" sau "Cattabogha". din aceste insemnAri se

de daruri - produse alimentare stofe - "domino Cotobogha tartaro,existenti in exercitu contra Sorcati". se vorbeste de "famuli" "in

21 Stefan S. Gorovei, fntemeierea Moldovei. Probleme controversate, Iasi, 1997,209.

erban Papacostea, La începuturile statului moldovenesc, p. 55 - 56.Am citat una din notele lui Papacostea, la N. lorga, Studii asupra evului

mediu romdnesc, Bucuresti, 1984, p. 160 (n. 2).

www.digibuc.ro

62 Andreescu

exercitu Cattabogha contra illos de Sorcati"24. Dupä noasträ, aceastäclpetenie tätará - un "dominus" pentru genovezi! -, care a sä putereahanului restauratorul Hoardei de Aur dupá lupta de la Kalka (1380),trebuie exercitat autoritatea zoná periferica, fapt care i-a tendintacentifugá. Or, tocmai aceasta era situatia emirului din Buceag, de care am maisus, acel al cArui nume a toponimia localá. Daca au statadevar lucrurile, atunci in 1386 Cetatea se putea prea bine afla sub controlWar, abia anii urmätori anexatä, necunoscute, Moldovei.

De existá o dovadá care, opinia existentaunei lungi perioade, intemeierea Moldovei, in care zona de contact comercial culitoralul pontic s-a sub autoritate Este vorba de o realitate din domeniulmonetar, numai cazul Moldovei, anume utilizarea târziu, in veacul alXVII-lea, a "zlotilor pentu operatiunile de vânzare-cumpdrare a pAmânturilor.

numismaticA a acestei formule, uzitate viata economicA aMoldovei, a stârnit vii discutii25. a avea competenta necesará, totu§i pentrusolutia de Octavian Iliescu: "zlolii nu sunt decât de aurvenetieni - care au circule in române in a doua jumátate a veacului al

cum descoperirile de tezaure monetare - sau imitatiile atribuibile,cu probabilitate,

acum concluzia lui Octavian Iliescu, cu explicatia ce trebuiedatá acestei nom de zlotys tatars, accordé aux ducats vénitiens par lesdocuments de Moldavie, s'explique donc tout simplement la provenance orientale deces piéces"27. Aici am sá de ce fenomenul cu pricina nu se

in Româneasca invecinatA, "poarta" comerciald reprezentatá deChilia se afla 1360 - 1361 sub dominatie tätará, iar venetriene veneau

aici spre a grâu, la concurentá cu cele genoveze? Oare nu pentru faptul zonameridionalá a Moldovei, inclusiv Cetatea Albá, "poarta" comercialá a statului românescde la de Carpati, s-a foarte 1390, sub control tätar? Credem

numai o asemenea imprejurare ar putea adânca inrádácinareterminologicá a "zlotilor tätAre§ti" in Moldova i nu doar, general, "provenientaorientalä" a ducatilor venetieni, precum a imitatiilor

*

studiul din 1940, despre polone asupraMoldovei, C. Racovitá urmAtoarele observatii: "Dintre Lwówul

24 Enrico Basso, Il "Bellum de Sorcati" ed i trattati del 1380 - 87 tra Genova e'Oro, in "Studi Genuensi", 1990 8, nuova serie, Genova, 1991, p. 22, n. 31 35.

25 Vezi Ernest Oberländer-Thrnoveanu, "Tartarian Zlots" - A Golden Horde Legacy inthe Monetary Terminology and Practice of Mediaeval Moldavia and its neighbouring Countries,

RRH, XXX, 1991, 3 - 4, p. 189 - 220 bibliografie a problemei).Octavian Iliescu, La monnaie vénitienne dans les pays roumains de 1202 1500, in

RESEE, XV, 1977, 2, p. 361.27 Ibidem, p. 361.28 N. Chilia Cetatea p. 49 (stirea semnalatá de lorga prezenta a

coräbii venetiene, care 1359 au plecat de la "Licostomo" doar pe cudin pricina atitudinii genovezilor de acolo).

6

www.digibuc.ro


era mai interesat cu Moldova. situatia lui el delineaacestui mai cu de oblinuse dreptul de depozit in 11 Noemvrie 1380.Prin acest drept, Lwówul monopolul comertului cu Moldova. Nici un negustornu putea Lwów dincolo de Lwów, ci trebuia marfa negustorilorde aici, care o duceau mai departe. a acest privilegiu

impotriva Cracoviei, care oblinuse dreptul de a nu respecta depozitul de laLwów"29.

de la aceste observalii, S. Gorovei se de "Darcare este raportul: Cetatea a intrat sub controlul Moldovei deschideriidrumului comercial sau drumul comercial s-a deschis prin Moldova faptului

incorporase Cetatea Domnia sa raspundea imediat: ceea cepriveste, sunt cred raportul just se a doua varianta: drumulcomercial s-a deschis prin Moldova faptului incorporase dejavechiul Asprokastron. Altminteri, acordarea dreptului de depozit pentru Liov - actrecunoscut ca «monopolul comertului cu Moldova» (C. Racovila) - ar aveao mai greu de explicat" (Subl. lui S. ceva mai jos repeta

"... am acordarea acestui « Stappelrecht orasului Liov in 1380 esteurmarea a deschiderii drumului moldovenesc, care trebuie sä functionat deja unanumit rästimp; la deschiderea acestui drum comercial este a

Cetätii Albe in Moldova. Astfel, perioada poate dataAlbe sub control moldovenesc se poate restrange la anii 1375 -

Ne-am intrebat, cu cele de mai sus, privilegiul lui Ludovic deAnjou din 11 noiembrie 1380 pentru Liov poate folosit ca repercronologic pentru momentului inceperii "drumului moldovenesc".Dar, din lectura documentului reiese doar orasul Liov dreptul de depozitobligatoriu numai ceea ce privea "drumul tätaresc" (via tartarica): oricare negustorcare, cu marfurile sale, dorea se trebuia mai

marfurile spre in Liov, pentru un de 14 zile, care era libercontinue la la Or, asta de fapt, 1380

Liovul asigurat "monopolul" comercial strict cu artera ce faceaposibil contactul coloniile italiene prin Podolia stepa nord-pontica, nu prinMoldova. De altminteri, lucrul a fost observat mai demult de Ion Nistor: "Sie legten

das den im Jahre 1380 verliehene Privileg dahin aus, dass nur dieauf der tatarischen Strasse gebrachten Waren der Lemberger Stapelpflicht unterlagen,

die moldauischen, d. i. die durch die Moldau aus der Tatarei gebrachten Waren,davon ausgeschlossen waren"33. In intepretarea actul din 11 noiembrie 1380

de "drumul moldovenesc", toate functiona, nudevenise un itinerar comercial stare concureze intensul ce se desfasurape

Racovita, op. cit., p. 307.Stefan S. Gorovei, op. cit., p. 204 (subl. lui S. G.).

Monumenta medii aevi historica res gestas illustrantia, t. V, I,ed. Franciszek Piekosiski, Cracovia, 1879, nr. LVIII, p. 72 - 73.

Nistor, Die Handelsbeziehungen der Moldau im XIV., XV., und XVI.Jahrhundert, Gotha, 1911, p. 20; vezi Papacostea, lnceputurile politicii comerciale a

Moldovei (secolele XIV-XVI). Drum stat, SMIM, X, 1983, p. 37.

www.digibuc.ro

64 Andreescu

Fenomenul respectiv s-a petrecut ceva mai foarte probabil ultimuldeceniu al veacului al XIV-lea. Spunem aceasta deoarece abia actul emis de regeleVladislav Jagello 15 1403, in scopul rezolvarii conflictului dintreCracovia Liov chestiunea oriental, apare cea mentiune a"drumului moldovenesc", ca alternativa raport vechiul "drum Maiexact, actul cu pricina prima sa parte, decizia acordarii dreptului de depozit

Liov, termenii privilegiului din 1380. Dar textuluiaceastä prevedere "Despre trecerea Moldova < ad Walachie > astfel afost de baronii nostri, negustorii din Liov vor voi

negustorie atunci Cracoviei vor puteaaceeasi oriunde marfurile vor putea

a fi nevoiti stea 14 zile < Liov >, obisnuite tot acoloin Liov"34. Prin urmare, Liovul dreptul de depozit privinta "drumului

concurenta era pe itinerar spatiul pontic,Moldova. Ceea ce noi, ascensiunea "drumului moldovenesc" era

curs. Dar cum a observat pe dreptate C. din Liovau obtinut preponderenta pe comerciala, ei au fost cei care au

de la Alexandru Bun privilegiul comercial din 8 octombriede tranzit prin Moldova functiona de o

de vreme. el a un impuls deseori s-a subliniat, prinincheierea legaturii suzerano-vasalice din septembrie 1387, proaspatul regeVladislav Jagello domnul Moldovei Petru I, politic ce a succedat indeaproapereintrarea Haliciului - "Rusia sau "Rusia Rosie" - hotarele (august1387)36. celálalt impuls, la fel de important, a venit, credem, dinanume din mediul coloniilor genoveze de pe Negre. Motivul fundamentalal interesului sporit al genovezilor pentru a legaturii cu Polonia trebuie

a decurs din gravele tulburari produse stepele nord-pontice de actiunile luiTamerlan. De ajuns ne gandim in 1395 acestuia au distrus Tana, ceanterior Urgea, iar ulterior Astrahan. Cu alte cuvinte, a fost anihilatamarea cale a caravanelor, care, prin Tana, aproviziona cu pretioaseorientale - mirodenii - piata de pe litoralul pontic. aceasta s-acontextul indelungatei confruntari dintre hanul Hoardei de Aur, Tamerlan37.

Pentru cele de intereseaza precadere cea din a acesteigigantice - 1388 -, care a fost desuferitä de de pe Terek (15 aprilie 1395). Hanul s-a

Monumenta medii aevi historica res gestas Poloniae illustrantia, V - 1, nr. CII, p. 144;am folosit lui C. RacovitA, op. cit., p. 308, n. 1.

Ibidem, p. 308.Vezi, mai ales, P. P. Panaitescu, La route commerciale de Pologne mer Noire au

Moyen Age, in RIR, III, 1933, p. 180 - 181 Papacostea, inceputurile politicii comerciale,p. 37 - 38.

Vezi la Mihnea Berindei Veinstein, La Tana - Azaq. De la présenceitalienne l'emprise ottomane - milieu XV! "Turcica", 1976,p. 123 - 126. Pentru originea acestei artere nordice, in contextul evolutiei marelui est - vest,vezi Virgil Cioaltan, Marea XIII -Cinghizhanizilor la transformarea bazinului pontic turnant a comerfului euro-asiatic,Bucuresti, 1998, p. 87-104.

8

www.digibuc.ro


refugiat mai regiunea de pe Wmul al fluviului Volga. Dar izvoarearabe atestä spre toamnei aceluiasi an sau la inceputul iernii 1395/1396

se in unde a purtat o mare cu genovezi", bachiar a asediat cetatea Caffa (stirea a sosit la Cairo in 17 martie 1398)38. Este de

anterior genovezii din coloniile pontice, frunte Caffa, au fAcut act de supunerede Tarnerlan acest fapt a provocat reactia hanului. Ar mai fi de

pentru anul 1398 letopisetele rusesti - mai exact letopisetul lui Nicon - infonneazdhanul "a lovit rdzboi de pe Este limpede inaceste circumstante, "drumul tätdresc", prin devenise impracticabil;compromitdnd astfel comerlul cu aceastä imprejurare a incurajat decisivfrecventarea drumului ce strábdtea Moldova, de la Cetatea la Liov.

Interesul sporit al genovezilor pentru comertul cu a fost pricinuit, pe departe, de decdderea legAturilor pe marile artere Asia China, a

fost cazul cu drumul ce pornea de la Tana'. Semnificativ sub acest unghi ni se parefaptul de abia in anul 1409 genovez, "Franciscus de Cantello deKaffa", care cetätenia orasul Este acesta un indiciu nurnai de

Liovul o importantä deosebitd pentru italieni de peNegre

Am läsat la chip intentionat, cel de-al element menitfavorizeze dezvoltarea a "drumului moldovenesc" ultima a veacului alXIV-lea: incorporarea hotarele Moldovei a ceatii-port de la limanul Nistrului,

cu linutul inconjurdtor. Reamintim evenimentul s-a produs mod sigurde 30 martie 1392. Dar anume? Am ceva mai devreme S.

Gorovei apreciazd intrarea sub controlul Moldovei a Albe, pe care oin 1377 - 1378, a precedat "deschiderea" arterei comerciale cunoscutd mai apoi subnumele de "drumul moldovenesc", care avut 1380

Pentru noi, lucrurile se astfel: comertul spatiul pontic, dominatde colonistii italieni, s-a desfdsurat o destul de ca Moldovainglobeze teritoriul Cetatea sunt "zlotii de care ne-am

38 B. D. Grecov A.I. Iacubovschi, Hoarda de Aur ei, Bucuresti, 1953,p. 353. Multumim colegului N. Pienaru, care ne-a atras atentia data de 17 martie 1396 nu estecea a atacului asupra cum au crezut autorii citati, ci doar a sosirii vestii despre acesteveniment la Cairo.

Ibidem.Serban Papacostea considera "alternativa" la "drumul a fost

din rästimpul razboiului tataro-genovez dintre 1383 - 1387 (Inceputurile politicii comerciale,p. 38); vezi Idem, Genovezii din Marea integrarea Europei Centraleintercontinental, RI, s.n., VII, 1996, 7 - 8, p. 479, unde apreciaza vechiul drum "acedat functia pe care o indeplinise" la finele sec. XIV sau la Inceputul celui (ceea cecoincide concluzia noastra!).

Pomniki dziejowe Lwowa z archiwum miasta, ed. Aleksander Czolowski, t. Lwow,1896, nr. 225, p. 79; vezi Armando Sapori, Gli italiani in Polonia a tutto Quattrocento,Idem, Studi di storia economica, vol. III, Firenze, 1967, p. 160.

42 Stefan S. Gorovei, op. cit., p. 152. reper cronologic este,autorului citat, privilegiul lui Ludovic de Anjou pentru Liov, de care ne-am ocupat noi.despre celdlalt, anul 1382, el reprezinta celei tranzactii comerciale cunoscute uncetätean al Liovului Moldova, semnalata de P. P. Panaitescu (La route commerciale de Pologne

la mer Noire au Moyen Age, p. 174).

www.digibuc.ro

66 Andreescu 10

ocupat ceva mai sus. pe de parte, imprumutul pe care 1388 Petru acordatregelui Vladislav de 3000 de ruble de a fost de fapt calculat pebaza ponderale folosite coloniile pontice In descoperirinumismatice recente - tezaurul de la Buruienesti (jud. - au stabilit chipdefmitiv cea emisiune a lui Petru totodata, a Moldoveianterior anului 1380. a avut drept model "un nominal de argint dinsistemul monetar polonez, denumit kwartnic'. Este limpede, deci, emisiuneraspundea unei stringente nevoi economice anume comertului cu HaliciulPolonia. Avem prin urmare, acestor elemente, conturata imaginea unor

comerciale ale Moldovei orientate spre sprecare fond sugereaza functionarea "drumului moldovenesc", indiferent de dreptul dedepozit din 1380 acordat Liovului (care, realitate, privea "drumul

In ceea ce ne priveste, credem trecerea Albe sub autoritatea domnuluiMoldovei s-a petrecut depunerea omagiului de care Petru I, la Liov, in26 septembrie 1387. Nu putem preciza nici un fel cum a avut evenimentul. Dar ne

nu cumva el a precedat indeaproape cererea lui Petru I,patriarhului din Constantinopol, anul 1391, de a-1 pe episcop deAsprokastron la rangul de mitropolit al Moldovei. Sigur alegereamomentului pentru desprinderea de dioceza Rusiei a fost determinata de circumstanteexterne45. Dar nu este mai pufin plauzibil o motivatie carenu putea deck anexarea "malului - inclusiv Cetatea acea"parathalassie", pomenitä in chip separat de "Moldovlahia" in titlul din inscriptiagreceasca de pe epitrahilul lui Alexandru Bun46. Un asemenea eveniment,

putea justifica, schimbarea statutului ierarhului ceatunci purtase titlul de "episcop de Asprokastron"... Ba chiar o impunea !

Vom trece acum la discutarea unui alt aspect enigmatic al legaturilor moldo-genoveze: privilegiul pe care Alexandru Bun 1-ar acordat genovezilor anul1409. Bogdan Petriceicu-Hasdeu depune a acest act, la Odesa,

particular* mijlocul secolului Dar de atunci nimeni nu maica confirme spusele. Totusi, Ion Nistor credea in existenta actului:"Zwar ist bis

heute das Original dieses Privilegs nicht veröffentlicht worden, und obwohl wir auch gar

Vezi Octavian Iliescu, Le accordé en 1388 par PierreRRH, XII, 1973, 1, p. 123 - 138.

Costin C. Kiritescu, Sistemul al leului precursorii lui, vol. I, ed. a II-a,Bucuresti, 1997, p. 76, n. 2 77. opinia diferia a lui S. Gorovei, Cu privire la data

monede moldovenesti, "Suceava", V, 1978, p. 568 - 569 571.Stefan Andreescu, Mitropolia de Halici episcopia de Asprokastron.

observalii, volumul: universal istoria românilor. Studii prof dr.Papacostea cu ocazia implinirii a 70 de ani, Bucuresti, 1998, p. 125 - 136.

46 Vezi N. lorga, Patrahirul lui Alexandru Bun: chip de domnIdem, asupra evului mediu ed. cit., p. 159 - 160. actul lui Mirceadin 27 decembrie 1391, care titlul pe domnul muntean "usque adTartariae" este autentic - cum au N. lorga (Histoire des Roumains, 111, p. 333), câtultimii sAi editori (DRH, B, Bucuresti, 1966, nr. 15, p. 36 39) -, atunci devine plauzibilA ipotezalui C. Cihodaru despre o colaborare Petru Mircea contra tAtarilor, de aprecedat tratatul acestuia din urmA Polonia, din decembrie 1389 (Alexandru Bun(23 aprilie 1399 - 1 ianuarie 1432), lasi, 1984, p. 232).

www.digibuc.ro


nicht wissen, wo es sich befmdet, so ist doch kein Grund vorhanden, die AussagenHasdeus zu bezweifeln, da ja viele Tatsachen die Existenz eines derartigenHandelsprivilegs sprechen"47. Nu vom stärui deocamdata asupra argumentelor lui Nistor,altminteri perfect logice

mai sceptic s-a privinta acestui act Nicolae"Privilegiul din 1409 dat de Alexandru Bun genovezilor, pe care Hasdeu declara 1-

a la Odesa lui Alexandru de Stourdza, nu-mi pare a existatactul ar fost de fapt supt ochii lui Hasdeu, acesta n-ar lipsit de la datoria de

publica"".De Papacostea evoca acela§i document chipul

"Mijloacele ne lipsesc pentru a confirma sau lui B. P. Hasdeu, carepretinde a privilegiul acordat de Alexandru Bun genovezilor de la Cetatea

Sigur este, genovezii au avut la Cetatea un regim privilegiat pe care,ca pretutindeni de altminteri, au consolideze detrimentul puterii locale,

generatoare de tensiuni conflicte indelungate". este de remarcat autorulcitat s-a referit la spusele lui Hasdeu prin intermediul lucrarii lui I. Nistor'.

In ce ne am vrut ce constau spusele luiHasdeu mai ales, in ce context se ele. Este textul cu pricina seimprimat publicatie foarte "Foaea de Storia care a la Ia§inumai decursul unui singur an, 1859 (la Biblioteca Academiei din Bucure0se poate consulta sub forma unui microfilm, sub cota: M.P. 259). In acest efemerperiodic, Hasdeu a publicat "serial" un studiu despre Negotiul moldovan subAlesandru Bunul. De fapt, intreg acest studiu este o a privilegiuluicomercial acordat de Alexandru Bun Liov pe care Hasdeu vapublica ulterior, in 1865, in a sa Archiva a

sub data 8 octombrie Data actului a fost mai apoi de I. Bogdan8 octombrie 1408 a fost reeditat colectia lui M. Costachescu". Amanuntul nueste lipsit de pentru discutia de

La un moment dat, sä comenteze clauza din privilegiu prin careliovenilor le era Suceava, o dar aceastá nu tie

nici nu bere, nici mied, nici nu tie, nici nuHasdeu tinea judicioasa observatie: "Acest articol ne de asocoti genuezii aveau de aseminea in Suceava o comerciara, mai

ca era din obicinuitele sale in mai departatele

I. Nistor, op. cit., p. 184.N. Iorga, Istoria comerlului Idem, Opere economice, ed. de

Georgeta Penelea, Bucuresti, 1982, 502, n. 9.Serban Papacostea, lui Mare genovezii din Marea

AIIX, XXIX, 1992, p. 68. lasi autor scria in altá parte: "Il nous est impossible d'affirmer aveccertitude si le privilège que leur aurait accordé en 1409 le prince Alexandre le Bon de Moldavie abel et bien existé ou s'il ne s'agit que de l'un des fruits de l'imagination exubérante de l'historienBogdan P. Hasdeu qui affirmait, y a plus d'un sicle, l'avoir vu personellement" (Idem, Unerévolte antigénoise en Mer Noire et la riposte de (1433 - 1434), in "11 Mar Nero", 1994,p. 283).

B. P. Hasdeu, Archiva a Romaniei, - 1, Bucuresti, 1865, p. - 132." I. Bogdan, Inscripliile de la Cetatea Moldovei asupra ei,

AARMS, Seria II, t. XXX, Bucuresti, 1908, p. 340 - 341, n. 8; M. Cosachescu, Documentemoldovenesti de Mare, vol. 1932, nr. 176, p. 630 - 637.

B. P. Hasdeu, Legislafiunea. moldovan sub Alesandru Bunul, "Foaea de

www.digibuc.ro

68 Andreescu 12

ultima parte a studiului care Hasdeu a sintetizat imaginea comertuluimoldovenesc ce rezulta din examinarea a importantului document, el a vrut

asupra altor izvoare pretioase, pe care nu le-a putut pune lacontributie. Sau, spre a-i folosi propriile cuvinte: a despre fiintareaa alte isvoare ..." Cel dintâi era "un manuscris aflätor arhivele de laPeterburgul, «Litere compositionis differenciarum inter cives Cracovienses etLeopolienses (an. 1403) occasione transitus cum mercantiis ad provincias et loca

et Valahie»". Despre acest izvor, doar poate actul regelui polonVladislav din 15 1403, binecunoscut astAzi de care ne-am ocupat noi mai sus,Hasdeu a aflat prin intermediul unei publicatii rusesti, la care face cuvenita trimitere.

de-al doilea izvor pe care a linut semnaleze, Hasdeu a scrisurmätoarele: 2, un de Alesandru Bunul Genuezii de Caffadin 1409, ce 1-am vdzut, sunt acum aproape cinci ani, in biblioteca rdposatului AlesandruSturza de la Odesa, al cdrui cuprindere nu aminte nurnai tocmala de

Genuezii o abaldá de avea un consul Cetateacâteva pagini mai departe, Hasdeu se referea din nou la acelasi document:

Cetatea vedem abalda (dépôt) negutitoreasca Genuezilor, Suceava - aLvovenilor"".

de toate ni se pare re-datarea privilegiului comercial pentru Liov - pecare Hasdeu credea din 1407 - face deosebit de plauzibild emiterea de Alexandru'cel Bun, la o foarte apropiatá a unui privilegiu destinat genovezilor din Crimeea.felul acesta era reglementat, 1408 - 1409, pe teritoriul Moldovei alprincipalilor parteneri schimburile spatiul pontic

Pe de parte, instalarea unui consul genovez la Cetatea ni se paredeosebit de probabild, tinând de faptul aici s-a arziu - cum

documentatia existentd55 - o puternicd comunitate genovezd. Ba mai mult,indicii aceastä comunitate era structuratä potrivit "tipicului" din celelelalte coloniigenoveze. Astfel, de pildä, act din 1452 numele unui genovez, EttoreMansano, despre care se precizeazd avea statutul de "burgensis" Cetatea

Observalii recente asupra celor nume - ambele de sorginte bizantind, darcu semnificatie total -, sub care este mentionatá in izvoare cetatea - port de lagura Nistrului, Asprokastron (Cetatea Maurocastrum (Cetatea datorateprofesorului Papacostea, ne unde anume era

comunitatea genovezd. mai concluzia sa: "Peapusean al limanului Nistrului, pe o stâncoasd, spre mare, sprecea (mavri thalassa) se afla fortäreata Maurokastron, Maurocastrum, Moncastro,

Storia Românä", Anul Unirii (1859), p. 34. Cu privire la acest studiu, pe care din nu1-a reeditat, Aurelian Sacerdoteanu afirma este una din "expunerile magistrale" ale lui Hasdeu,deschizatoare de orizonturi asupra institutiilor vechi in "dreptul comercialrelatiile internationale" (Introducere la: B. P. Hasdeu, Scrieri istorice, vol. ed. ingrijitá de A.Sacerdoteanu, Bucuresti, 1973, p. XXIX).

B. P. Hasdeu, op. cit., p. 50.Ibidem, p. .

1445 seniorul de Wavrin, galere, povestea "a ajuns zi la unport numit Cetatea unde se un oras o cetate care ale genovezilor"

despre române, vol. I, de Maria Holban, Bucuresti, 1968, p. 83; s.n. - A.).56 N. Acte fragmente privire la istoria romänilor, Bucuresti, 1897, p. 28.

www.digibuc.ro


«Cetatea care domina o la ei ziduri decetate. aceasta, lipit de ea, se orasul propriu-zis Cetatea Bialgorod,Album Castrum sau Akkerman, inconjurat el de ziduri care se deschideau spre uscatprin porti"57. Avem deci de-a face, practic, cu alaturate, dintre care primaavea interior o cu patru tunuri - pe care Evlia Celebi o asemana cucea de la Galata, fosta Pera genoveze de chiar au pierdutcitadela, unde s-au instalat moldoveni, genovezii au ramas continuare

celei incinte.Din ziva de nu a iesit la din arhivele din

Genova vreun act care probeze existenta, la un moment dat, a unui consul genovez laCetatea lucrul nu este deloc exclus viitor. Oricum, lui Nicolae

cu privire la cele sustinute de Hasdeu nu credem picioare.Ar mai poate un alt indiciu, extras tot din arhivele din Genova, de cu totul

care sugereaza relatiile Caffa Moldova, sub AlexandruBun, se bucurau de un caracter privilegiat. Este vorba de o notitä din registrele"Massariei" Caffa, care se spune la data de 12 iunie 1420, a fost ode bani unui nobil valah, captivitate turceasca. textul cu pricina:"In 12 Iunii < 1420 >. Pro de Roza collectore introytus victuallium et sunt quosdedit in secundo quidam valacho ex nobilibus armigeris velacorum qui captus fuit aturchis et qui sibi dantur amore Dei et christianitatis de mandato imissione (?) duorumconsullis et massarorum De reprezinta un ecou alexpeditiei otomane, care, ce a lovit lungul Dunarii, s-aindreptat pentru Moldova, wide a fost Cetatea Ataculturcesc asupra Moldovei a avut nu cu mult timp de 25 maiputea prea bine ca boierul "valah" care a rázbátut la Caffa fost prins de turcicursul luptelor pentru Cetatea Dar ce ne de fapt, demai sus este tratamentul extrem de binevoitor de care s-a bucurat la Caffa acest razboinic

foarte probabil moldovean. El nu poate atribuit, numaimilei crestinesti a autoriatilor genoveze de acolo, ci faptului boierul respectivprovenea dintr-un stat cu care Caffa stabile, pe baze contractuale, care-iimpuneau o asemenea atitudine. Altminteri, fostul prizonier al turcilor ar ingrosatneindoielnic sclavilor pe piata din

Credem aláturi de I. Nistor, care a remarcat pe dreptate AlexandruBun a acordat privilegii comerciale Liovului, Bistritei nu nici

un motiv pentru care nu emis unul pentru genovezii din Caffa, actul 1409

$erban Papacostea, Maurocastrum Cetatea identitatea uneimedievale, RI, serie nouA, VI, 1995, 11 - 12, p. 914- 915.

58 Ibidem, 914.Stire semnalatA de Gian Giacomo Musso, Nuove ricerche d'archivio su Genova e

Centro-Orientale nell'ultimo Medio Evo, "Rivista Storica Italiana", an. LXXXIII,1971, 1, p. 143; cota sub care se registrul respectiv la Archivio di Stato di Genova este:Sala 34, 590/1229 = Cage Massaria, 1420, 2, f. 50

C. Cihodaru, op. cit., p. 258; vezi Elizabeth A. Zachariadou, Ottoman Diplomacyand the Danube Frontier (1420 - 1424), "Harvard Ukrainian Studies", VII, 1983, p. 683 - 684;N. Pienaru, Les Pays Roumains et le Proche Orient (1420 - 1429) RRH, XXVIII, 1989, 3,p. 191 - 192; Virgil Ciociltan, Poarta gurile secolul XV-lea, in RdI, t. 38,1985, 1062.

www.digibuc.ro

70 Andreescu 14

de Hasdeu la Odesa este o realitate. El a facut parte din seria de acte careau reglementat pe teritoriul Moldovei prima a domniei luiAlexandru "Drumul moldovenesc" se afla de acum sub controlul strict aldomnului de la Suceava, interesat7 prospere, pentru beneficiile pe care le aduceavistieriei sale!

Nicolae a discutat odinioara, comunicare rostitä la Academiadocumente venetiene, din 1436, pe care el le-a descoperit

editat. Era vorba, mai de o a Senatului venetian, comunicata bailului dinConstantinopol, cu privire la o modificare itinerariul anuale "Romania"a convoiului de nave ale Serenissimei - una din cele trei galere ce alcatuiau convoiul vamerge la "Maurocastrurn". Scopul acestei decizii era urmatorul: "ut mercatores et civesnostri in loco Mauro-Castri possint facere mercaturam". Prin urmare, se stabilea o

comerciala Cetatea Sigur, informatia ceamai interesanta se post-scriptum al actului, menit oferesuplimentare reprezentantului venetian din capitala bizanting asupra originii acesteidecizii. I s-a comunicat astfel predecesorul de bail, Marino Zane, a fostvizitat secret de "pater illius qui dominatur Maurocastro, qui caloierus est" i-ainvitat pe venetieni la Cetatea cu - "dominusdicti - le va face scutiri de taxe negustorilor navelor ce vor sosi acolo.

Lucrurile se pare au decurs de bine, in anul la 15 martie1436, era desemnat un viceconsul Maurocastro", in persoana lui Francesco Duodo.Dar, ani mai la 2 1439, "s-a revocat permisia de a merge laMoncastro"61.

Episodul acesta "venetian" din istoria Albe a multe discutii, maiales privinta moldovenilor care, de fapt, au cu pricina.Nicolae s-a la "cálugar" va fost "popa" Darcuprinsul comunicarii de care ne ocupam revizuit "Acuma mi se pare... nu poate acel al lui Alexandru Bun, Aron, nume general

care s-a apoi, ca domneasca mai multi ani, Vode. Ceva maijos comitea o eroare, "acest era flu! cuiva care,

timp in fusese la Constantinopol vorbise bailului de foloasele ce ardintr-o astfel de

Eroarea de lui de I. Bogdan63 - a fost deN. adaosul la actul venetian din 27 aprilie 1435,

"caloierus" nu se la "dominus Maurocastri", ci la acestuia. el, a fostce, la Constantinopol, vizitat pe bailul Zane, pe

venetieni comerciala cu Moldova, prin Cetatea

61 N. lorga, Noi descoperiri privitoare la istoria in Idem, asupra evuluimediu ed. cit., p. 223 - 224 cele anexe, p. 226 227.

Ibidem, p. 224; vezi Idem, Chilia Cetatea p. 93. De ipoteza lui lorgaa fost de Octavian Iliescu, Les armoiries de la ville d'Asprokastron et leur originebyzantine, Etudes byzantines et post-byzantines, recueilles et publiées par E. Popescu, O.Iliescu T. Teoteoi, Bucurqti, 1991, p. 161 - 163.

Bogdan, Inscripliile de la Cetatea p. 344.N. Bänescu, Maurocastrum - Mo(n)castro - Cetatea AARMSI, s. III, t. XXII,

1939-1940, p. - 168.

www.digibuc.ro


a respins ipoteza a lui care vedea in peviitorul domn Petru Aron, intorcându-se schimb la identificarea mai veche, "popa"

un act din 7 decembrie 1436, emis de domnii-asociati spuneprotopop"65. mai departe, presupunea protopopului acel

"dominus Mauroeastri", numele caruia contactat pe bailul venetian, trebuieviitorul mare logofdt Mihul, nimeni altul cel ce 1456 a dus sultanului Mehmet IIactul de a Moldovei. Numai perioada de care ne documentelevorbesc de Mihul (Mihail) doar in calitate de "pisar" sau "gramatic", abia de lajumatatea deceniului primind titlul de

ordine de idei, deosebit de pretioase ni se discutiile purtate de cei treiistorici cu privire la sensul pe care 1-a acoperit titlul "dominus Maurocastri",folosit actele genoveze, in cele venetiene. Astfel, pentru N.

desemna pe orasului" (subl. lui N. B.), ea neputändu-se cu nici unchip aplica domnului Moldovei. potrivit lui I. Bogdan, era vorba de

domnesc cu atributiiadministrative judiciare ce se extindeau asupra linutului dependent de ea. Dar tot I.Bogdan o estinclie pirgarii, care nu cetatea, ciorasul de la Cetata asta pe temeiul umii act genovez din 1455, care, el,acestia fost sub forma jupanus seniores (textul exact este acesta:ut vulgo rector= loci illius, quos jupanos vocant, .

Astfel - in continuare din I. Bogdan -, genovezii nu vor confundat cumva« functiunea » « titlul onorific » de jupan - ce i se vorbire, ca

functionar mai - am avea de inregistrat pentru Cetateaparticularitate sau « » ei se numia jupan, ceea ce nu gäsim alteorase, nici in Moldova, nici Româneasca". aceastä semantica acuvintului "jupan" deducea la Cetatea cu populatie amestecata,

de moldoveni genovezii, existenta unor "forme de organizatiedeosebite de tipul clasic al moldovenestr".

Distinclia de I. Bogdan, cazul Albe, dregatoria de- reprezentantul domniei - cea de sau al orasului, care aici ar

purtat denumirea de "jupan", nu poate acceptata. de ce. de-al doileade Cetatea cunoscut nominal, Iurghici, intâia mentionat in

sfatul domnesc la 6 martie 1443 sub forma:"credinta panului Iurghici, deCetatea El are inaintea numelui titlul de "pan", care era conferit actele de

Ibidem, p. 175 - 176; actul mentionat, DRH, A, I, nr. 165, p. 232.N. op. cit., p. 177; cf. N. Stoicescu, Diciionar al marilor din Tara

Moldova (sec. XIV - XVII), Bucuresti, 1971, p. 279. Pentru biografia de dea boierului Mihul, care se deruleazA ea mai vezi N. lorga, Opere economice,

ed. cit., p. - 516. Identitatea pâralabului din 1435 Mihul a fost rezerve deMatei Cazacu, care, mai mult, crede tot el delinea 1440 (A propos del'expansion polono-lituanienne au Nord de la Mer Noire aux Passé turco-tatar, présent soviétique. olfertes Alexandre Bennigsen, Paris, 1986, p. 114, infra.

67 Bogdan, op. cit., p. 346 348 - 349; N. op. cit., p. 175. din mai1455, formularea la N. lorga, Acte fragmente, p. 32.

Bogdan, op. cit., p. 349.DRH, A, I, nr. 225, p. 316; vezi N. lorga, Chilia p. 99 - 100,

precurn I. Bogdan, op. cit., p. 328 - 329.

www.digibuc.ro

72 Andreescu 16

cancelarie tuturor marilor membri ai sfatului. schimb, au iesit larelativ recent, acte notariale genoveze, redactate la Constantinopol Pera,

30 ianuarie respectiv, 8 martie 1453, in care acelasi personaj este amintit in chipul"Dominus Georgici Inpanus (cu varianta, al doilea act: "Gergici")70.

Asadar, pentru genovezi, el era "jupan Iurghici", cum cunoscusera pe delineadregatoria de de Cetatea consecing numaiobservatia lui Nicolae care, la Cetatea eraude genovesi, cari par a voit astfel osebeasca de obisnuilii dregatori ai domniei"72.

la chestiunea care ne intereseaza, acelMaurocastri", pomenit actul din 1435, era doar poate deCetatea Precizarile pe care le vom face continuare sunt numar de Cea

este de cronologica momentul a avutde la Constantinopol acel bailul venetian.

Andrei Pippidi a atras de momentul cu pricina poate fi stabilitfunctie de datele care Marino Zane este atestat exercitiul de bail capitala

bizantina, potrivit listei de Chryssa A. Maltezou73. Or, aceste date sunt: 11 mai1432 - precizare nu este deloc de deoarece

mod initiativa moldoveneasca drept o reactie anti-genoveza,cu ceea ce Papacostea a demonstrat a fost "revolta anti-genoveza din

anii 1433 - 1434 bazinul pontic". pe fundalul unuigenovez, izbucnit aprilie 1431, februarie 1433 locuitorii greci Cembalo, port depe coasta a Crimeii, s-au au ocupat fortul genovez care domina orasul.Faptul s-a produs din Alexis de Mangop, la lui instigat devenetieni, dar de Chersonesul Tauric. Concomitent, genovezii de pe litoralulpontic au avut de ostilitatea imperiale Trebizonda, a carei

era chestiunea castelului Leontokastron, fost al genovezilor, dar distrus deacestea pe care reconstruiasca). De asemenea, bizantinloan al VIII-lea Paleologul a intrat conflict cu genovezii din Pera, pricinacomertului practicat de acestia, la inapoierea flotei comandate de Carlo LomellinoCrimeea - unde recucerise Cembalo august-septembrie 1434, ea a atacatConstantinopolul, de bizantini75. deci tabloul unor

Ausilia Roccatagliata, Notai genovesi in Oltremare. rogati a Pera e Mitilene, t. I,Pera, 1408 - 1490, Genova, 1982, nr. 25, p. 92 nr. 34, p. 107. Am corectat lectura "Inpanus"prin lupanus, articolul nostru Au temps de la chute de Constantinople: nouvelles données sur lesrelations roumano - génoises, RRH, XXIII, 1984, 4, p. 329 - 330.

Meritul identificarii fostul lurghici revine lui E. Oberlander - Tarnoveanu,Moldavian merchants and commerce in Constantinople in the 15th century in the "Book ofAccounts" of Giacomo Badoer, Etudes byzantines et post-byzantines, II, p. 169.

72N. Noi descoperiri privitoare la istoria románilor, p. 223.Andrei Pippidi, Din nou despre inscripliile de la Cetatea vol. In honorem

Paul Cernovodeanu, ed. Violeta Barbu, Bucurqti, 1998, p. 79.Chryssa A. Maltezou, bailului la Constantinopol (1268 - 1453)

(in lb. Atena, 1970, p. 123.Vezi studiul lui Papacostea, Une révolte antigénoise en Mer Noire ...,

p. 279 - 280 285 - 290; Peter Schreiner, Venezianer und Genuesen der erstendes 15. Jahrhunderts in Konstantinopel (1432 - 1434), "Studi Veneziani", XII, 1970, p. 362 -368; Sandra Origone, Bisanzio e Genova, p. 174 mai ales, 244 - 245 (pentru ambasadabizantina la Genova, care a expus condiliile impäratului loan VII vederea stingerii

www.digibuc.ro

17 Note despre Cetatea Albá 73

lant", cum le-a denumit Papacostea, cadrul se deinvitatia adresatä de acel moldovean venetienilor de a veni la Cetatea

A doua precizare pe care dorim s-o facem de rangul care adiscutat cu bailul Marino Zane. Oare numai calitate de pdrinte alAlbe ? Actul din 1435 de privilegii ce aveau sä acordate ulteriornegustorilor venetieni. Or, acestea erau "apanajul" domniei76. Ceea ce ne face

acest juca un anume rol la curtea domneascd.la o parte chestiunea a personajului pricina,

din pe care am evocat-o mai sus am ipoteza putea sä avem de-aface cu un "protopop". noi, nu cu unul oarecare. Spre a ceea cevrem trebuie reflectdm la chipul care a fost alcatuitä delegatiaMoldovei, care a participat la conciliul de la Ferrara - Florenta. ce decizia departicipare a fost la Constantinopol, au fost timise solii, cu scrisori "imperialepatriarhale" ortodoxe. Cum s-a procedat, privinta Moldovei ? Iatä cespune Sylvestros Syropoulos, "Memoriile" sale: "Pentu Moldovlahia semisiunea mitropolitului care plecase acolo cu putin timp mai mai pe i-auscris din nou acestuia, precum principelui, de acolo a sosit mitropolitul

solul Neagoe cu protopopurn. recitirn cu acest text, neseama mitropolitul, un grec, Damian - la fel precumMoldovei din rästimpul 1416 - 145378 rezida, de fapt, la Constantinopol. Aceastäconcluzie este de modul care s-a "protopopul" pe actul unirii, din 51439: "Protopopul Constantin vicar al Moldovei ...".Deci acesta, protopopulConstantin, efectiv in eparhia Moldovlahiei ! membru al delegatiei,boierul Neagoe, reprezenta "puterea seculard", pe domnii-asociati, Ilie

Datá aceastá va fost pozitia delinutáde "cälugdrul" care a discutat cu bailul Marino Zane mai devreme. se

prezenta lui la Constantinopol".Pe de parte, ne putem initiativa invitárii venetienilor la Cetatea

nu a fost cumva chiar de bizantini. Cu privire la cauza conflictuluigenovezo-bizantin din 1434, Laonic Chalcocondil afirmä laconic: de la

Joan, avea rázboi cu genovezii dintr-o astfel de comertul

cum a observat, pe bunä dreptate, N. Bänescu, op. cit., p. 178.MDR, IV, Bucuresti, 1982, p. 373 (trad. T. Teoteoi).

78 Vezi Mircea cronologice ale Bisericii Ortodoxeextras din BOR, XCIII, 1975;3 4, p. 13; Steven Runciman, Manuel and the See of Moldavia,in: Kathegetria: Essays presented to Joan Hussey for her birthday, ed. by J. Chrysostomides,Camberley, Surrey, 1988, p. 520; Emilian Popescu, Compliments et rectifications l'histoirede de Moldavie la premiere moitié du vol. Christianitas daco-romana,Buc., 1994, p. 461 470.

Vezi P. Nasturel, Câteva insemnäri despre sinodul de la Florenta, in MO, XI, 1959,- 12, p. - 647.

Pentru identificarea lui logofatul Neagoe, vezi C. Auner, Moldova la soborul de laFlorenla, in RC, IV, 1915, 3, p. 396 397.

81 Matei Cazacu crede "qu'il faut la mettre en relation avec la venue du légat du papeCristoforo Garatoni" (op. cit., cit.). Pentru prima misiune a bizantin, din1433, N. lorga, Notes et extraits pour servire l'histoire des Croisades auParis, 1899, p. 2.

www.digibuc.ro

74 Andreescu 18

Galatei < = Pera >"". A fost, de una din multele de a limitaconcurenta devastatoare pe care genovezii din Pera o ficeau negustorilor greci,

care implicit, imperiale".ne totodati, la faptul reexaminarea recentä a faimoasei inscriptii

din 1440, de la Cetatea - redactati, cum se limba - a puselemente de sorginte bizantinA, anume titlurile de hypatos magistros, carenurnele voievodului moldovean respectiv, care a privegheatatunci lucrArile de a numismatul Octavian Iliescu, care a supus unuinou examen reprezentArile de pe monedele descoperite la Cetatea - o emisiunelocalä, pe care numele de pe revers, este forma Asprokastron !sustine imaginea de pe reversul monedelor, o cruce "légrement pattée,quelques fois cantonnée de quatre globules", nu este in realitate crucea genovezA,cum s-a crezut, ci o origine "nettement byzantine, ce qui este confirmé laprésence du nom byzantin de cette ville dans la légende qui l'entoure"". Cumtipul iconografic al bourului, emblema heraldicA a Moldovei, de pe aversulmonede de bronz, este databil ne deci prezenta a uneia puternicei bizantine ce se exercita continuare, secol al XV-lea,vechea posesiune de la limanul Nistrului. oare exageratA, aceste conditii,

de la Constantinopol acel bailul venetian a fostsugerati, nu cumva pregAtitä, de autoritätile bizantine ?

Din fericire, pentru intervalul in care venetienii au escalá la Cetateadispunem de un izvor extrem de pretios: de socoteli al negustorului venetian dinConstantinopol, Giacomo Badoer, care acoperá rästimpul 2 septembrie 1436 - 26februarie 1440. strädaniei lui E. Oberländer - Tirnoveanu, care a extras din

"carte de socoteli" datele privitoare la legiturile de cu rominesc,avem imaginea unor schimburi comerciale ale negustorilor moldoveni- primul ale acelui "jupan Iurghici", viitorul al Albe - nu numaicu negustorii venetieni din Constantinopol, ci cu cei negustori,raporturile cu venetienii grecii, sau cu genovezii, apar "perfectly integrated into thejuridical, technical, economic and cultural system of the Levantine commercial world ofthat epoch, ruled by the Italian businessmen. They appear both as creditors debtors,handle transactions and mandates, conclude contracts, use the services of the bankersand brokers, make associations"". centrul contactelor de cu Moldova seafla Cetatea cum limpede din examinarea registrului lui GiacomoBadoer, anii de care ne concurenta

pe acest sector litoralului pontic s-a liber. Ar mai fi deulterior anului 1439, a fost suspendatA escala galerei muda pentru Romania

Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice, trad. Vasile Grecu, Bucuresti, p. 172;vezi P. Schreiner, op. cit., p. 364.

Pentru incidente ulterioare, expresie a aceleiasi stäri de tensiune dintre genovezibizantini, vezi Bliznyuk, Genovesi a Constantinopoli alla XV secolo in base adocumenti dell'Archivio di Stato di Genova, in BZ, 90. Band, p. - 23.

Andrei Pippidi, op. cit., p. 81 - 82.Octavian Les armoiries de la ville d'Asprokastron, p. 154 - 159.

p. 156.87 E. Oberländer - Thnoveanu, Moldavian merchants and commerce in Constantinople,

p. 165 - 180 special, p. 179).

www.digibuc.ro

19 Note despre Cetatea

la Cetatea venetienii aici suficiente contacte, din moment cecorespondenta caracter politic a bailului venetian din Constantinopol Alexisde Mangop - adversar al genovezilor - ajungea la destinatie "via de Mocastro"".

de acum un secol Nicolae sublinia Cetateaoarecare autonomie sub Moldoveni avea, de domnesc, pecetea sa,jupanii sprijinul acestui punct de vedere a venit descoperireanumismatica din 1937, acea emisiune de monete la Cetatea databild, cumam 1410. s-a gräbit sä remarce faptul "frumoasa descoperire"

vechea mea pdrere pästra sub stápdnirea moldoveneasca un rost deoarecare autonomie, « »

La lui, I. s-a acestei interpretdri intregime,scriind urmdtoarele: "... portul de la vársarea Nistrului apare secolul urmätor <allea>, documentele genoveze, ca o autonomd, propria sa (dincare s-au exemplare imprimate cu numele cu blazonul Moldovei), legatäde posesiunile domnului moldovean cum comunele Flandrei au fost integrate,aceea$i vreme, in statul ducelui de

un aspect care nu a fost sesizat care,la fel de bine precum emisiunea statutul special al Cetätii

Albe in raport celelalte ora$e din prima a veacului alXV-lea - comertul cu sclavi care se practica aici care era una indeletnicirilefundamentale ale negustorilor genovezi. Avem la dispozitie izvoare aceastá

care se confirmä reciproc. Este vorba mai de lui fra Bartolomeodi Giano, care in 12 decembrie 1438, pe piata din Constantinopol soseau in

an din Marea mai mult de treizeci de nave "sclavis plenae", robide tätari la preturi derizorii Moncastro, la Tana la Caffa92. AAderea,"Memoriile" lui Sylvestros Syropoulos, se descriu conditiile care au plecatbizantinii de la Venetia, in octombrie 1439, incheierea lucarilor conciliului de la

Vezi Virginia Sur la seigneurie de "Tedoro" en Crimée au'occasion d'un nouveau document, in "Mélanges de l'Ecole roumaine en France", 1929, 1, p. 335;

asupra datärii documentului 1441 sau chiar anterior. vezi A. A. Vasiliev, The Goths in theCrimea, Cambridge, Mass., 1936, p. 210 - 212. De altminten mai in 1453, un venetiandin Creta, Nicolo Polo, .fäcea mari la Cetatea unde se säu (N. lorga.Lucruri noi despre Chilia Cetatea Idem, Studii asupra evului mediu romcinesc, ed. cit.,p. 301).

N. lorga, Cetatea p. 116. Cum se initial lorga fäcea distinctie"pâralab" "jupanii" din Cetatea astfel pe Bogdan. Dar ulterior,

cum am mai sus (n. 72), a sustinut doi termeni sunt echivalenti in cazul special al- port de la limanul Nistrului.

N. lorga, Noi descoperiri privitoare istoria p. 223.Marea ed. cit., p. 232 p. 250 n. 52.

92 Vezi Agostino Pertusi, La situazione Orientale dopo diSmederevo (1439) in una lettera di Bartolomeo di Giano, in vol. Byzance et les Slaves (Etudesde civilisation). Mélanges Paris, 1979, p. 365; acest izvor a fost folosit VictorSpinei, La des villes du Sud - Est de la Moldavie, p. 226, dar efort de a schita inchip general prezenta acestui tip de comert la Cetatea "encore avant que la ville soit englobéedans les de la Moldavie" mijlocul XVII-lea (Ibidem, p. 225-228).

www.digibuc.ro

76 Andreescu 20

Florenta, putem citi urmätoarele: care am urcat galere, iar ce ne promisesene la Constantinopol cu mult confort, numeroase onoruri

deosebite, a aranjat mod lucrurile, noi am avut pe aceste galere totconfort comoditate robii cerchezi sau sciti transportati pe de la

Caffa sau Asprokastron'.Acest aspect se negre§it, printre elementele care, potrivit lui Robert-

Henri Bautier, rolul economic politic fundamental, jucat anumemoment al istoriei mondiale de triunghiul Caffa (sau Tana) - Trebizonda - Moncastro(Akkerman)'.

A FEW NOTES ON CETATEA

Abstract

Among the numerous questions linked to the past of Cetatea Alba there is oneconcerning the moment when the place came into the possession of Moldavia. A discussion ismade of two expressed points of view. According to Gorovei, this moment shouldbe placed between 1377-1378, in any case before November 1380, when King Louis of Anjouissued a privilege to the merchants of the town of According to a more ancient opinion,embraced by the above-mentioned author, the deed in quertion proves that the town ofobtained at that time the 'monopoly of the trade with Moldavia' (C. Racovita). However, a carefullook at the text of 1380 will only reveal that obtained the right of compulsory deposit inrelation to the 'Tatar Road' (via tartarica), which tantamount to a monopoly over thecommercial artery linking Poland to the Italian colonies in Crimea through the north-Pontic steppe,and not through Moldavia.

In a study of 1973, Serban Papacostea put into light a piece of information from theledgers of `Massaria' /Massaria = treasury/ of Caffa, according to which in the summer of 1386 aGenoese embassy was sent to the voivodes Constantin and Petru by way of `Maocastro' (CetateaAlba), 'occasione guerre de Sorcati', that is in close relation to the Genoese-Tatar war which wasin full swing. In the above-mentioned author's opinion, Cetatea Alba was no longer under thecontrol of the Tatars in 1386. Otherwise, the Genoese embassy could not have passed throughfortress-port lying at the mouth of the Dnestr. However, information dating to the same year of1386 mentions a Tatar military chief by the name of 'Cotobogha' or 'Cattabogha' fighting in theGenoese camp against the Golden Horde. This Tatar prince may well be 'Kutlu-Buga', whoafter the battle of Vodi (Blue Waters) of 1362 or 1363 took refuge and settle in the northernregion of the Danube mouths, an area which enabled a thorough control over Cetatea Alba as well.

FHDR, IV, p. 381 383. Pentru comertul de sclavi din bazinul pontic, care aravut epoca de care ne drept "punct de plecare obligatoriu" doar Caffa, veziPapacostea, Une révolte p. 282 - 283; asupra diminuarii acestei indeletniciri agenovezilor din la mijlocul veacului al XV-lea, când centrul de greutate s-ar fitransferat insula Chios, vezi Jacques Heers, au Activité économique etproblem.% sociaux, S.E.V.P.E.N., Paris, 1961, p. 370 - 371. J. Heers, pe temeiul unei

din 1455, când o a transportat la Chios un de 114 sclavi din Crimeea,aprecia ca lui seul" acest numär traficul era "tres intense".

R. H. Bautier, op cit., p. 275. $erbanPapacostea a socotit, pedreptate existenta privilegiului moldovenesc pentru genovezii din Maurocastrum este "sigurd",deducând episodul din 1435 - hotärârea Senatului Venetiei, de care ne-am ocupat noi -

unul din elementele acestui act "a fost excluderea venetienilor din comertul regiunii"(Genovezil Marea integrarea Europei Centrale intercontinental, p. 480).

www.digibuc.ro


Therefore, the overthrowing of Tatar domination can no longer be placed definitely before 1386,but rather sometime later, around 1391.

A further paragraph of the present study focuses on the privilege awarded by VoivodeAlexander the Good to the Genoese of Caffa in 1409. Bogdan Petriceicu Hasdeu pretended to haveseen the related document in a private collection in Odessa, in the middle of the nineteenthcentury. However, no further reference has been made to it ever since. Furthermore, Nicolae lorgaexpressed his doubts about the very existence of such a privilege. As a rule, Romanian historiansgave little weight to context in which B. P. Hasdeu mentioned the deed of Prince Alexanderthe Good. However, a careful analysis of this context pleads in favor of veracity ofassertions concerning the privilege whereby the Genoese of Caffa were given the right to berepresented by a consul and own a warehouse at Cetatea Alba.

A third question stems from the invitation of the Venetians to Cetatea Alba, not longbefore 1435, an act of open hostility against the Genoese on the north-Pontic shore. The author ofthis invitation, which was made in secret at Constantinople, was a monk (qui culoierus est) who,more importantly, was the father of the of Cetatea Alba (dominus Theexact identity of this 'monk' is still a question open to debate. The author of the present studybelieves that he may have held the position of vicar of the Metropolitanate of Moldavia andshepherded the eparchy of Moldovlachia, under the circumstances in which metropolitans of thetime were all of Greek origin and resided most of the time in Constantinople.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

ITINERARII DANUBIANO - PONTICE REALITATI

BALCANICE IN RELATARILE GERMANI

(SECOLUL AL XVI-LEA INCEPUTUL

SECOLULUI AL XVII-LEA)

ILEANA

Expansiunea Casei de Austria spre Europa de sud-est a devenit orealitate din epoca Maximilian I, care, la moartea lui Matia Corvin, incercase

sprijinul lui cel Mare pentru a ocupa tronul Ungariei.1526 pentru Ferdinand de Austria interesul pentru sud-estul mai

ales pentru bazinul pontic, a devenit o preocupare permanentd. Conflictul cuImperiul Otoman a avut subsidiar lupta pentru controlul cursului mijlociu inferioral chiar al bazinului pontic.

Planurile de antiotomand secolul al XVI-lea, de Casa de Austria,nu au neglijat nici un moment cursul Dundrii, Balcanii Marea CucerireaConstantinopolului preluarea Stramtorilor a fost leit-motivul care a animat toate acesteplanuri, care s-au dovedit a utopice. Pentru toate aceste motive lumea a

tot mai interesatä de cunoaterea unui rival de temut, despre care, lainceputul secolului al informatiile erau vagi, nu chiar fanteziste.

cele ce surprindem informatiei vehiculateImperiul german, având drept subiect lumea De la trebuie delimitate

paliere: al propagandei oficiale - ce cu obstinatie celui mai detemut al Imperiului al informatiei spontane, necenzuratá politic, careevolueazd de la insuficient fondate, de la zvonuri impresii incorect formate.din de cunoWere, la o descriere relativ de curiozitatea

epocii Renwerii.publicatiilor care au opinia din Imperiul german

pentru lupta turcii, cea mai mare rdspândire au avut-o periodicele epocii, numiteleNeue Zeitung. limbajul vremii ele desemnau "noutatea de ore. Ceamai veche este cea din 1502, care evoca pentru cititorii din Imperiulgerman, Ungaria, Imperiul otoman luptele date pentru

Mytilene'.Aceste Neue Zeitungen urmäreau impresioneze, chip opinia

scopul de a o convinge de necesitatea luptei antiotomane.Din otomanii sunt mod constant prezentati ca nite maidiavolii. Comportamentul inuman aplicat crqtinilor este unul dintre subiectele preferate

Neue Zeitung von Orient und editat de Hans Bockwitz, Leipzig, 1920, 2 p.


www.digibuc.ro

80 Ileana 2

ale acestor publicatii. 1556 se publica o scrisoare a sultanului IFerdinand de Austria. Scrisoarea era evident o contrafacere era invective laadresa celui care gira conducerea Imperiului german. continea o amenintarecutremuratoare. Sultanul care "este D-zeu pe va nimici totul calea sa, vaarde, va va lua totul iar pe voi trage voi

voi arunca pe veci iad. Pe copiii vo4tri voi ca pe ni4tepe femeile voastre... le voi necinsti".

La polul opus, victorie a lupta cu turcii devenea un prilej deprezentari triumfaliste de propaganda religioasä, victoriile atribuite prirnul

divine ce dorea pedepseasca pe "necredincio0"2. erasucceselor repurtate Mediterana de Carol al V-lea, din 1532

sau cu descrierea asediului Petrina (1594), cre0inilor nu le veneaau alunge pe asediatori, o prea mare de

Cel care relata tirea considera totul a fost o minune dumnezeiasca, prin care s-a Dunmezeu nu de la Bucuria aufost de mari au inconjurat cetatea gernmchi pentni a-i luiDunmezeu pentru ajutorul dat.

1533 o asemenea propaganda religioasa, bine pe progreselorinregistrate de fäcea obiectul unui alt Neue Zeitung, care se prezenta"regelui David" al Etiopiei de a se alia cu Carol al V-lea cu papalitatea, prinintermediul regelui Portugaliei. Acesta era momentul se reaminteasca vechimeacredintei Etiopia pericolul tiraniei otomane ce deopotriva Europa

Propaganda a la secolului al XVI-lea toneste suficient amintim publicatiile din 1566, 1591 1595, scrise tirnpul saupreajma unor mari cu otomanii. 1566 turcii erau descri0 ca exercitand o"tiranie ni§te de Foaia de titlu a

care campania prezenta ororile de tätari, alialii deai otomanilor, de lance al avangardei sultanului. Se spunea acestia au

Neue Zeitungen des Tarckischen Keisers Absagsbrieff so er newlich dem RomischenKönige Ferdinando bey seinem Legaten zugestanden, f.1., 1556, 2

Neue Zeitung und warhafte anzaygung wie die Streyfendrott des Tyrannenund verfolger des christlichen und Gnad des allmechtiger Gots durch die unsernerlegt und umbgebracht am 18 Septembris geschen, f. 1., 1532 Neue Zeitung von keiserlicher

von dem türcken dem grossen Sophi...aus Venedig gen. Augsburg geschribenAugsburg, 13 26 martie 1535.

Neue von Gott herlichene Victoria und Zeitung welchermassen aber mal in Krabatenund Windisch Land der Rom Kay. May. unsers allergenedigsten Herr und Kriegs etlicheVestung und Granitz Heuser unter der Kon. Mtt. und in Polen und Maximilian zuÖsterreich... dadurch (Got Lob) die nun mehrers auch das schöne undherrliche Land Duropolia sampt andern des Österreichischen und Landenwiderumb in unsern gewalt gebracht worden dem Christlichen Veldlager vor Petrina, Wien,1594

Neue Zeitung die Werbung so Davidat der König Ethiopia welchen man bei unsgewonlich Johan oder Prethogiam nent, bei dem allerbey eigsten in Got Vater, HerrnClement Bapst dem siebenden seines namens demutiger gehorsame thun lassen,

1532-1533.Neue Zeitung vom XXI. Wien, Anno 1566, Augsburg, f. a3.

www.digibuc.ro

3 Itinerarii danubiano-pontice balcanice 81

atacat satele au ucis rece numerosi "crestini femei copii mici,lovindu-i indurare, tot ceea ce au lásat in urma a fost ars la temelii7.aceeasi se introducea, in scopuri propagandistice, ideea sultamil era tuâtchiar la el acasá pentru comportamentul tiranic. Se fdcea aluzie la ambasadasositä la Viena 1565, prilej care austriecii uimiti de ostentativä aambasadorilor. Acestia se dovediserd a deosebit de ei se spuneaNeue Zeitung erau ingroziti de "tirania nesuferit suflet a decare se temea toatá lumea, nu numai "bietii crestini nevinovati", ci proprii slujitori.Acesta nu se verse propriului care fusese sugrumat fatasa8. Episodul, pe deplin adevdrat, se referea la asasinarea lui Mustafa, mare alsultanului.

La secolului tonul publicatiilor de propagandd se schimba. Desi din1593 Imperiul se va confrunta din in "Rdzboiul lung" cu otomanii, mobilizareala lupta cu turcii nu mai avea acelasi ton de viscerald. Adeseori situatia grea dincentrul sud-estul Europei era ca un rezultat unei prea mari,manifestate de occidentali timp de fata otomane.1591 un alt Neue Zeitung fdcea o trecere a marilor puteri ale zilei, precum asituatiei conflictuale dintre Imperiul german otomani. Punctul de eraUngaria, despre care se spunea se intinsese, in vechime, de Muntii Carpati de laMarea la Marea Adriaticd la Italiei. faptul loan Zápolya

text contele de Zips) chemat pe sultanul I ca arbitreze conflictulFerdinand nu a fdcut pe turci spre Germania-9.Notarea evenimentelor incepea 1516, anul campaniei Selim I in Egipt.Victoriile otomanilor erau consemnate pe un ton neutru, pentru descriereatuturor conflictelor europene din secolul al XVI-lea. Doar concluzia era favorabildCasei de Austria: toate regatele numai Imperiul german,condus de Casa de Austria a bine

1598 Sturmius la Jena De versus Turcas perpetuoadministrando ad Rudolphum Romanorum Imperatorem Augustum Comentarii sivesermones tres. Lucrarea a fost conceputá ca un de trei predici care explicecontemporanilor de ce otomanii erau dusmanii ai Imperiului german.folosea prilejul ca prezinte un general al situatiei politice a epocii, care"acesti dusmani vor vor lucruri de grave vor spori

incât Dumnezeu nu opreste asta, vom vedea ani vor fidevenit intregii Europe". Peste observalie generald, lasecolului se simte obligat sä explice expansiunii otomane.

primul autorul considera pe crestini mai pentru eighiddndu-se faptele Apostolilor Evanghelii, au suportat resemnarecalamiatile faptul de ai au fost supusi la suplicii de cuceritori nu au

Ibidem,Ibidem, a3.Neue Zeitung oder Kurtzer Discurs von der Welt und was endlich darauff

erfolgen werde, Görlitz, 1591,Ibidem, B2.

Sturmii, De bello ad versus Turcas perpetuo administrando ad RodolphumRomanorum Imperatorem Augustum commentarii, sive sermones tres, 1598,

www.digibuc.ro

82 Ileana 4

luat armele prea nu se mai putea face mare lucru'. Era o explicatiepentru o pasivitate a Occidentului care nu a luat atitudine atunci

pericolul s-a apropiat periculos de mult de granitele Imperiului ale Papalitátii.A doua ar fost aceea multi principi au tratat cu

"s-a constatat sunt de periculo0".al teilea turcii extinseserd Europa, Asia Africa

pentru li se permisese cucereasca teritorii care i-au adus aImperiului.

A patra era in fanatismul religios al otomanilor, carelui Mahomed, "pe preamdresc zilnic". asemenea fervoare religioasá

era, deja, de De aceea Sturmius considera singurasolutie nu putea veni de la ajutorul divin, care sporeascd cre0inilor,intr-un moment in care otomanii cuceriserd o parte din Europa, plus teritorii dinAfrica Asia. Interesant este faptul cei care luptaserd cu de victorieimpotriva turcilor erau trecuti aláturi de figuri ilustre ale secolului XVXVI. exemplul lui Uzun Hassan, palatinul Moldovei, Stefan, i-a peturci, numita Moldova Valahia, pe Regele Ungariei, Mathia Corvinfusese el ajutat "cu multe Valachia", iar el cu invadaserdBosnia, provocand turcilor multe Este confuzia dintre expeditia lui

din 1574, Bosnia, intreprinsä folosul regelui Ungariei persoana luicel Mare, dar important este faptul peste 100 de ani istoriografia occidentaldpästrase amintirea luptelor duse de cu turcii, ca un episod glorios al

lupta cu Islamul. Cu ocazie Sturmius Transilvaniaera Dacia de

Autorul trece, cea de a doua la invective directe la adresa celor caretrebuit vegheze la securitatea Europei. El credea cu profetia lui Daniel

viza cel de la patrulea Imperiu ca Imperiul german, care a "transferat puterea dinItalia din cetatea Roma acest transfer de putere fusesedefavoarea imperiale, care devenise din ce ce mai timpuluinostru nu sunt stare in onoarea Imperiului" nici apereUngaria impotriva otomane, ce o timp ce Papalitateaveniturile Imperiul era tot mai sdrac. avea tot mai putine venituri,anual cu tot mai ajutoare de la principi, terenuri agricolepäduri, posibilitatea de a aduna provizii suficiente pentru soldati'9.

stint enumerate sursele fortei otomanilor. primul pasivitateacre0inilor a sporit turcilor. In plus era " spurcate,

12 Ibidem.Ibidem, 81.Ibidem, f.87.Ibidem, 91.

Este vorba despre lupta pentru tronul Poloniei care a 1572 la moartea luiSigismund al luptä care Habsburgit ar sä asigure tronul acestei membrual familiei, pentru a putea controla efectiv centrul Europei. Lupta nu s-a

1587, tronul Poloniei a fost ocupat de un membru al dinastiei suedeze Vasa.Ibidem, 105.Ibidem.

www.digibuc.ro


trebuia luat in considerare faptul sultanul o impune severitatea el eraun credincios fervent. erezie se pedepsea cu moartea "era de admirat de§isunt pe o cale se supun autoritätii supreme" stat'. Religia decoeziune a armatei, in jurul sultanului. La ei sperjurul, calomnia, blestemeletoate faptele detestabile erau pedepsite cu severitate. Pentru a atenua impresia deobiectivitate pe care o degaja descrierea lui Sturmius, acesta revenea asupra duritätiiotomanilor, ce de toate popoarele oprimate; ace§tia erau cruzi, luaucopiii de la transformau nici musulmanii nu aveau un trai prea bun,cei nobili puteau in dizgratie intre cea mai jos

Dincolo de propaganda mai mult sau mai putin de unorcuno§tinte livre§ti despre Imperiul Otoman, direct otomane s-afacut prin intermediul ambasadorilor Casei de Austria al celor

1530 pleca spre Constantinopol prima extraordinard, deFerdinand de Austria scopul de convinge pe sultan de retrage sprijinul militar

politic acordat lui loan Zápolya de a-i titlul de "rege al Ungariei".Ambasada era din Joseph Lamberg Niklas (Jurischitz). Descrierea

a fost de Benedict Cupergi (Cuperischtz), un sloven, angajat pepost de lateinische

Suita ambasadorului pleca de la Viena la 12 august 1530, drumul prinUngaria pe ajungea Bosnia la 12 septembrie. Aici "voievodul" Murat

100 de cai harna§amente scumpe "o primire dede onorabile, sat de numit Khanitze. ciuda atentiei pe care

a acordat-o Murat-pap, Cuperik nu trecea cu vederea situatia grea a cre§tinilor dinteritoriile ocupate de otomani.

introductiv autorul aträgea putini sunt occidentaliicare se la pericolul pe care reprezintd "du§manii credintei cre§tine, carede putini ani au impus prin o tiranie insuportabild de multor regate cre4tine,care se oamenii in puterea acestora, care se pregätesc pentrunoi cre§tindtate, dar mai ales asupra germane". Acestecuceriri, considera Cuperik, nu erau din vina otomanilor, ele se datorau "demai multe ori prostiei omene§ti de mai multe ori pedepsei dumnezeie0,

celor care nu in necazurile pericolele ce ne viitorprea putin lui Dumnezeu, astfel pedeapsa se

la "Tirania turcilor" era pedeapsa pentrucare nu manifestau nici im fel de de compasiune pentru de

cuceritorilor. Cuperik considera adevdratul ajutor nu secare trebui cu toate se pentru a-i alunga pe

otomani, pentru copiii, bunurilesimilare erau la convoaiele de copii, la

Constantinopol, acel "tribut al sangelui", datorat de neamurile cre§tine, care trimiteau

Ibidem, f. 109.21 Ibidem.22 Benedict Cuperischtz, Itinerurium der Botschaftesreise des Joseph von und

Niklas Jurischtz durch Bosniein, Serbien, Bulgurien Innsbruck,p.19.

Ibidem, p.33.Ibidem, p.20

www.digibuc.ro

84 Ileana 6

anual pentru trupele "cei mai mai mai inteligenti7 10

Slovac de origine, traducdtorul ambasadei din 1530 a intrat usorpopulatia din Bosnia acesta nota cu regret oarnenii de aici toatesperantele increderea in armatele imperiale, in de credinte care vorveni alunge pe otomani, "acum toatä increderea noasträ s-a spulberat pentruvedem voi vä de la turcilor .

Un alt german, Hans Dernschwam, care a ambasadaextraordinard a Habsburgilor din 1553-1556, pleca cu o impresie proastä despre lumea

aceasta datorându-se momentului politic, care intrase Imperiul otomanmisiunea diplomatica din care fdcea parte. 1564 Betzek, sosit momentfavorabil negocierilor de pace, deosebit de de lumea otomand28. Nu

asupra relatarilor celor doi, deoarece acestea au fost deja tratate pe larg,alt artico129.

Lucrurile se schirnbau, treptat, in ultirnele decenii ale secolului al XVI-lea.Relativa acalmie habsburgo-otomane, instalatd tratatul de la Adrianopol(1568), a permis ca tot mai germani in Imperiul otoman, decuriozitatea de a cunoaste o cu oreligie. De asemenea acesti veneau de farrnecul mirajul Orientului, ce

mai pentru occidentali un teritoriu interzis, unde domnea teroarea undeardea "focul Gheenei".

acesti urmau calea devenitä deja bine cunoscutd. Sela Viena sau la Komaron urmau cursul la sud de Belgrad, prilej

pentru a nota numeroase geografice, de strategicd, daraspecte etnografice, religioase sau privind traiul cotidian. acesti notau stareade care se afla populatia din Serbia, prost prost locuind maiales sate având de a purta

Drumul urma apoi cursul Dravei al Moravei la Nis, de unde cälätoriiporneau pe uscat spre strdbátând M-Iii Balcani. Observatiile din aceastä aImperiului otoman (Bulgaria) converg spre o imagine de prosperitate care se regäsestetoate descrierile de din 1530 Cupergi constata Bulgaria este o

roditoare, bine populatá multe vite. Peste tot remarca o deproduse. Referitor la religie germanul nota ca pe caerau, deci schismatici, dar se de Dunmeazeu nu ne-au primit

cea mai mare ospitalitate casele Bogälia care a caracterizatBulgaria de cucerirea läsase urme. locuitorii, femeicopii purtau haine brodate iar fetele erau impodobite

25 Ibidem, p.34.26 Ibidem, p.36.

Hans Tagebuch, einer Reise nach Konstantinopel und Kleinasien (1553-555), editat de Fr. Babinger, München, Leipzig, 1923.

28 Jacob von Betzeck Gesandschaftreise nach Ungarn und in die 1564-1565,editat de K. Nehring "Veröffentlichungen des Finisch-Ungrischen Seminars an der UniversitätMünchen", Bd. 10 (1979).

Man, The Ottoman Empire in travel accounts by Habsbourg ambassadors,between 1533-1566, vol. In honorem Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 1998, p.355-369.

von Betzeck, op. p.15.

www.digibuc.ro

7 Itinerarii danubiano-pontice realitäti balcanice 85

cercei de argint aveau cozi din capului incare se aflau funde colorate.

similare se la Reinhold Lubenau, farmacistuldiplomatice imperiale din 1587, care a asat una dintre cele mai ample descrieri aspatiului balcano-pontic. Lubenau, spre Orient in primul de curiozitate, a

un ochi obiectiv relatarea realitätilorPrimul care impresioneazd este deosebit deLubenau remarca faptul constructiile sunt modeste, orasul era un mare

centru comercial mestesugdresc. Aici se confectionau cele mai renumite mantii dedin Imperiul otoman, iar raguzanii aveau un cartier comercial propriu

centrul moscheea principald baia Lubenau era uimit dedezinvoltura cu care raguzanii se purtau otoman: se plimbau pe "ca inpropriul oras", aveau depozite magazine vindeau pànzeturi, mirodenii,

lipsea aduceau din Raguza"".Drumul de acces spre capitala Imperiului otoman Bulgaria de la N-V

spre S-E, toti obligati anticul Filippopoli (Plovdiv). 1572viitorul ambasador imperial, David Ungnad, remarca vechimea orasului, intemeiat deFilip al II-lea Macedoneanul. Peste tot vestigiile romane". Lubenau - la

- mai mult asupra descrierii orasului, minele de aur, foartebogate Antichitate, aici Filipicii de aur. Mine le Lubenau

o informatie interesantd: aceste mine de bulgari,germani . Nu spune acestia lucrau cu un contract sau erau simplii prizonieriadusi din zonele miniere ale Imperiului german. Oricum de la acesti specialisti germanibulgarii preluaserd numele uneltelor: Stempel, Hammer, Zitrezang, Schmeltz, Oven Dementionat stilul lui Lubenau este foarte familiar ajutá la reconstituirea imaginiiepoci; el remarca faptul pe anticului palat regal nobili domninumele" eu scrijilat acolo numele cu cutitur".

a prin se oprea la Adrianopol (Edirne),orasul construit de Hadrian aflat nu departe de litoralul pontic. Acelasi Lubenauconstata cu dincolo de impresionante, se un

palate. In cartierul se panzeturile de in,brocart. Cartierele negustorilor abundau de märfuri scumpe: perle, pietre pretioase,

de zibelind, tigru de precum pumnale decal cu argint pietre aurite). Nici mdrfurile alimentare nuläsau indiferent pe german: acesta aprecia compotul cu gheatä ("adusätocmai de Muntele Olimp"), smochinele, stafidele, alunele, migdalele, curmalele"multe alte lucruri ce nici nu pot amintite"'.

1606, cu prilejul negocierilor care au "rdzboiul cel lung" prin pacea

B. Cuperischtz, op. cit., p.53.Beschreibung der Reisen des Reinhold Lubenau, editat de W. Sahn, Königsberg, 1912.Beschreibung einer Legation und Reise von Wien aus Österreich Constantinopel

durch Wollgeboren Hernn David Ungnad, Freyherrn zu Sonneck und Pfandsherrn BleyburgkRömischen keyserlichen befehlig und abfordung an den Keyser, Anno

72, verrichtet, 1582, f.Dii-Diiii.R. Lubenau, op. cit.,Ibidem, p.115.Ibidem, p.119.

www.digibuc.ro

86 Ileana Cazan 8

de la Zsiva-Török, emisarii Habsburgilor remarcau MaximilianBrandstetter, secretarul ambasadei de Adam Freiherr von Herberstein läsa odescriere a manuscrisul Itinerarium oder Raisebeschreibung". Autorulconsidera Adrianopolul era la de mare ca Praga. orasului maiurmele turnurilor romane. interiorul acestor ziduri se desfasura o.activitate comercialaprosperi. Existau 12.000 de negustori evrei, grecii erau la ei prinmare de biserici ortodoxe, in timp ce nu aveau moschei, de underasuna, zilnic chemarea muezinului. Maximilian Brandstetterdatorate unui ochi practic. El admira gradinile sultanului din oras, dar aprecia acesteaproduc fructe legume valoare de 15.000 de taleri'.

prin Grecia ii prilejuia ambasadei extTaordinare,din 1530numeroase remarci care starea de spirit a unui intelectual al vremii, referitor la

din Balcani. CuperiKi observa mare de biserici crestine dinGrecia, dar nota grecii au preoti schismatici, pe care prea

convingere. haine turcesti sunt greu de recunoscut printre turci, uniidintre acestia recunosc deschis lipsa de le-a adus nenorocire" (Daciavem atât de mult de este numai vina pentru noi ne-am plecattiraniei turcului, câinele turbat). Cuperii relata spusele unui grec bahnaconationalii pentru atunci când turcii atace Balcani au statpasivi au asteptat ca ocoleasci, sperând nu provoaci, otomaniivor pleca spre Occidentul Europei vor abandona Grecia. urma acestei greseli turciiajunsesera 1/3 din lume, Asia Africa 1/2 din Europa."german acest episod cu cuvintele cvasiprofetice ale grecului: De aceea, voinobili domni, nu plecati urechea la ceea ce vor spune. Cu sunt maimierosi turcii, cu mai mult

Intrarea Constantinopol a fost pentru o La 17octombire 1530 membrii ambasadei austriece au fost de o de 100 de

care i-au oras. Aici au fost caravanserai, unde practicau devenit prizonieri, de 2 ceausi care nu i-au nici moment. Casemn de ostilitate ambasadorii au fost dusi pe jos In la Ibrahim-pasa. Ajunsi la

marelui vizir nu s-au putut opri nu admire bogatia hainelor tuturor slujitorilorLa fel, au admirat frumusetea palatului lui

Ibrahim-pasa, care i-a primit, asezat ca un rege"'. La s-atermeni protocolari, ceea ce a fost de mai pe ambasadorii, speriatide moarte. Numai cei doi mesageri personali ai lui Ferdinand au fost opriti lachiar au fost se aseze, restul suitei a fost concediat, la timp de 3ore.

sultanul s-a desgsurat mai putin tensionat. Ambasadorii au primitse deplaseze la sultanului, schimb, membrii de

ai misiunii diplomatice au mers pe jos. moscheii au intersectat

Manuscrisul a fost publicat de K. Nehring articolul Adam Freiherrn zu HerbersteinGesandschaftreise nach Konstantinopel. Ein Beitrag zum Frieden vonMünchen, 1983.

38Ibidem, p.120-123.B. Cuperischitz, op. cit.,p.57-58.

p.56-57

www.digibuc.ro


convoiul oficial al sultanului primul lucru pe care 1-au observat au fost cei 4 elefanO,care faceau parte din acestuia41.

Ajunsi la seraiul sultanului ambasadorii au au intrat prima curtede unde se gaseau aproximativ 3 000 de oameni, in cele 4 puncte de

Cuperigi continua mirat de risipa de haine scumpe pe care o vedea latrupele de ieniceri, ca la cele de spahii. Nu mai putin mirati au fost germanii,

s-au pomenit 10 lei 2 leoparzi, legati cu dar care urlaingrozitor"42. Audienta la sultan s-a rezumat la o de de mesaje protocolare,

care ambasadorii s-au rtegocieze cu Ibrahim-pasa, prea mare succes,cum se

La au primit darurile de adio au la drept cadou,10.000 de aspri, lingouri de aur, cupe din argint43. Banchetul de adio afost un prilej ambasadori obiceiurile Au fost

obligatoriu, de au fost primiti de cei patruai sultanului au fost condusi la unde s-au servit 35 de feluri de

Cei doi ambasadori au fost la o de argint, cei patru viziri,restul au stat mai departe, observand ierarhia protocolului otoman. La o seaflau doi mari preoti, separat, singur la mask era asezat Ibrahim-pasa , iar la o a patra

mai departe de privirile supusilor, a fost prezent consilierul personal al

David Ungnad, 1572, cam forme de protocol, pe careambasadorii era bine le cunoasca. El cu Eduardo Provisionali au avut voie sedeplaseze prin Constantinopol. s-a oferit tot intr-un caravanserai, dar,ca semn de sultanul le-a trimis dar 2 butoaie cu vin. schimb membrii

diplomatice au pentru un ducat de persoana45. Din 15331572 occidentalii multe despre obiceiurile otomane. special

nu sunt bine primiti nu peste tot o de daruri.functionarilor li se sume de atentii modeste, pentru marele-vizir aveau 7.000 de un serviciu de de argint, o cupe deargint ( in valoare de 2098 de David Ungnad aceste daruri vor fi bineprimite, pentru "Mehmet-pap, este un avar", cusultanului, care, desi al unui din Bulgaria, ajunsese la aceastädenmitate slujindu-1 cu pe sultan mai ales, pe crestini. Darurile ce aufost ate celorlalli viziri au fost urmatoarele: al doilea vizir primea 1.000 de ,

de argint, ceasuri. Ungnad acesta era una dinfiicele sultanului era fiul unui cizmar din Ungaria. Nici el nu a-i iubi prea

pe nu a manifestat o prea mare politete,ambasadorii Al treilea vizir, turc de origine, era o foarte prietenoasa,ceea ce ne permite tragem concluzia cei care ajungeau demnitari otomani, darproveneau din familii modeste de crestini, erau cei mai trufasi parteneri de aiambasadorilor Casei de Austria, deoarece renegaserd conditia

Ibidem, p.60.42 Ibidem.

Ibidem,p.61.Ibidem, p.63.Beschreibung einer Legation..., f.Diiii-Ei.

46

www.digibuc.ro

88 Ileana Cazan 10

a Acest Ahmat-pap primea, numai 500 de ducati, unceas de argint, de o mai valoare. daruri au fost rezervatecelui de al patrulea vizir.

Bineinteles cele mai mari cadouri erau rezervate sultanului. an,1572, Ungnad aducea peniru Selim al II-lea 45.000 de de argint, cristale,unelte de scris i o de scris tot de argint, cupe mari, vase mari carafe de argint,toate valoare de 3136 de

ce au darurile datorat sultanului, care a fost predatdirect la trezoreria ce se afla a doua curte de a palatului sultanului,Ungnad i suita sa au fost invitati la banchetul oficial, ocazie cu care au pui

carne de oaie täitei cu orez la cuptor, orez cu legume, copt tot cuptor.La banchet a fost prezent emisarul dornnului din tara (Alexandru-Mircea) care adusese tributul datorat sultanului. Cele ambasade erau, deci, tratate la

de protocol.au fost primiti de sultan care i-a picioare, semn de mare

Apoi i-a poftit sala de audiente, s-a pe un jilt i le-a oferitde la caftan o Darurile au ienicerilor, a fost

imediat registrele cu evidentele fmantelor Imperiului.1606 ambasadorul Adam von Herberstein aducea o cantitate mai

mare de de valoare, care impresioneze pe sultan. Una din conditiilenegociate era aceea de a nu se mai tribut ci cu ocazia diferitelormisiuni diplomatice, un reciproc de daruri. Sultanul a eludeze

prevedere, timp ce Rudolf al II-lea se straduise, dinainte de izbucnirea"razboiului celui lung", abordare a relatiilor diplomaticebilaterale. Ca urmare Von Herberstein aducea cu sine valoare de 134.875 de

din care cea mai mare parte era destinata sultanului. Lista darurilor cuprindea:de argint, in valoare de 27.500 de un smarald mare 3 perle, valoare

de 11.250 de florini, un smarald mic, valoare de 2.500 florini, un inel agat lucrataur, valoare de 3.125 de Apoi urmau de o mai valoare (per

cum ar fi: oglinzi mari i de cristal i cu de argint, de aur,cohere de perle din alte pietre pretioase, mese de (mari i argint,ochelari, figurine, medalion, din argint aurit, inelediamante rubine, mese de fata acestei de daruridemnitarilor otomani a fost nu potolita. Vizirul, Ali-pa§a, a cenit nici oretinere ca peste darurile ce erau destinate mai primeasca 12 cupe de argint pe caredorea le la nunta marelui vizir, Murad-pa§a. Herberstein era disperat

tot ceea ce adusese sine a nu suficient pentru a satisface cererile tuturordemnitarilor

Audienta la sultan a urmat tipicul deja cunoscut diplomatilor occidentali.ce li se cadou caftane pentru ocazie speciale, ambasadei aufost de 2 i de 20 de soldati, care au sosit la locuinta ambasadorului,

cai pur-sange, din grajdurile sultanului. Diplomatilor li s-a permis se

Ibidem.48 K. op. p.45.

Ibidem, p.43-44.Otoman era o mare impolitete ca fata sultanului alte vesminte

decât cele traditionale

www.digibuc.ro


deplaseze suita ambasadorului era de 100 de persoane. Ambasadorul urmatde splendia a intrat pe prima a Seraiului, curte

coloane, unde pe ambele se aflau o multime de ieniceri de spahii'.In cea de a doua curte au descdlecat au pornit pe jos prin grAdinile sultanului,cresteau arbori rari: chiparosi, lauri, De aici suita s-a indreptat spreDivanului, unde a avut prima Spre deosebire de banchete cuocazie a fost 5 castroane mari de metal, puse la dispozitia tuturorcomesenilor direct pe podea, unde pe covoare groase s-au asezat toti invitatii.S-au servit pui de orez, suc de

au fost prezentati sultanului li s-a permis poalaSultanul i-a primit inconjurat de cei 5 viziri, unde se

aflau numeroase covoare, tesute de aur argint, care impodobeau peretii. Acestase afla asezat pe un fel de pe perne brodate de aur argint perle.

un genunchi ridicat, iar picior era sub el. Pe avea undeosebit de pretios un diamant, ce costase 90.000 de ducati. Prezentarea

a suitei s-a un ceremonial bine pus la punct. Unul unul membrii suiteiau fost luati de de ceausi dusi fata sultanului, wide au fost obligatiIngenuncheze, fruntea la care apoi erau ridicati eraucondusi spre iesire cu spatele. ce s-a au fost poftiti labanchet, unde au luat la mese, dar primirea ce li se fdcuse nu fusese de

prea tare, toti tristi temátori".mai mare entuziasm resimtit, a ajuns la Constantinopol

Lubenau. Autorul prilejul nimerit pentru a face o prezentarea orasului. Aminteste s-a numit in Antichitate Byzantion, apoi Nova Roma sauConstantinopol, pentru ca turcii Istanbul, iar rusii Tzarigrad. Sultanulcucerind o mare parte a vechiului roman s-a considerat -Lubenau - se intituleze roman, Rumeli Czar

Constantinopolul lui Lubenau ca plasat intr-unul din cele maifrurnoase locuri de pe Era de apele Negre "ce vine din tara

din Moldova". o etimologie fantezistd numeluiNegre, dar interesand pentru faptul acesta era mai farniliarizat spatiulrominesc, oricare realitate sau istoricd, de MareaEl considera Moldova se mai numea Mori Davia, ceea ce ar insemnatDavia (Davia cea de wide a venit numele Negre Evul Mediu. Anticul

Euxinus a devenit Marea de Mori Davia, teritoriul locuit in vechime de"Davi sau de Daji, Invecinati gefii sau cu golii"55. Desigur confuzia dintre gotiera deja un comun istoriografia medievald, primul ce confuzieIordanes; interesantd argumentatia german, care simlea nevoia

dea geo-istorice, punct de pe daci. Desi amalgamateinformatiile transmiteau contemporanilor un mesaj vechimea romAnilorspatiul pontic, valahii moldovenii urmasii geto-dacilor.

Descrierea de Lubenau Constantinoplolului este de

Ibidem,52 Ibidem, p.124.

Ibidem.R. Lubenau, op.cit., p.133.

www.digibuc.ro

90 Ileana 12

informatii topografice de precise, putem deduce sale nu erautimp se pare Lubenau s-a putut prin

lucru ce nu se intâmplase la jumitatea secolului al XVI-lea, când emisarii Casei deAustria erau de sau mai multi

german considera acest ora era cele mai frumoaseoraqe ale timpului, având o de 18 mile italiene. apirea la felde de pe ca de pe uscat"57. de clidirile monumentale depalate deosebit de frumoase, observa constructiile modeste din care nu aveau

o singurá camerá. Pentru un de o era foarte ca o poatáavea turcii "muncesc ca migarii"; ceea ce la Constantinopol se vindea cu 1000 de ducati"la noi nu ar valora nici 200 de franci"58.

Interesante sunt datele statistice furnizate de Lubenau, care nota inConstantinopol erau: 4492 mari, 2984 sträzi 2274 cuptoare de 947

5852 mori cu cai". Toate aceste informatii se puteau dovedi foarte utile pentruo eventuali tentativi de asediu asupra

un capitol de câteva pagini este dedicat de german descrieriiconsiderati a una "dintre capodoperele artistice ale lumii...

constructie trebuie are 101 de ca tot atâtea capele altare zile areun an, cum a descris-o Benjamin evreul. Avea 900 de preoti careslujeasci liturghia are o in Venitul anual pe care 11aducea aceastä statului fusese de 300.000 de ducati. Lubenau continuadescrierea, folosindu-se operele istoricilor bizantini, vorbind despre coloana de aurde argint curat, ce se afla mijlocul bisericii numeroasele candelabre deaur care o orbitoare. fusese construiti modelulPantheonului de la Roma, la dimensiuni mult mai mari nu era de mirare sultanulo transformase in principala moschee a Imperiului säu, unde se deplasa personal caasiste la slujbele religioase. Poarta de intrare era de latá se putea intra cu

la care erau 4 cai61.Lubenau prilejul pentru a conternporanilor aspect mai

putin cunoscut, ba voit trecut sub tacere de propaganda antiotomani. Eravorba despre faptul musulmanii nu respingeau existenta lui Isus Christos, pe careconsiderau mare profet al lui Dumnezeu, de o adus pe lume de

Dumnezeu. De aceea se mai afla Sfänta un perete pe care era pictatBotezul lui Isus, sub se mai citea propozitia: "Acesta estemeu iubit, pe care eu indrägesc nespus". Cel curiozitate caretradusese propozitia fusese turc, care condusese unde seafla un fragment din mormântul lui Mahomed. Pictura era vizibilá multe

Pe o pe Christos inconjurat de cei 12 Apostoli'.Lubenau era uimit biserica nu avea nici o fereastrá

Hans Derschwam's Tagebuch..., p.42-43; Jacob von op. cit., p.15.R. Lubeanau, op.cit., p.137.Ibidem, p.138.Ibidem, p.140.Ibidem, p.142. Lubenau face referire la lucrarea lui Jonaes Benjamin, Itinerarium

Beniaminis.Ibidem, p.143.Ibidem, p.144.

www.digibuc.ro


pur simplu prin cupola de cult preferat al sultanului, acesta seca pentru de turci Aia Sofa, de la grecescul

Hagia se cheltuiascg zilnic 1001 aspri63.Descrierea vechiului hipodrom lui Lubenau prilejul descrie ruinele

romane bizantine, vizibile. Locul era numit de turci Atmeidan, de la expresialatineascd pe care o preluaserd grecii, ad metam. Chiar sultanii organizau in acelspectacole

Lubenau Hipodrom un obelisc egiptean explice sensulhieroglifelor, pe care nu le a o scriere, ci le vedea ca o de animale,insecte care reprezentau pentru egipteni un prin care transmiteau dingeneratie in generatie secretele cultului

Urma apoi descrierea grädinii zoologice pe care o avea sultanul, ca arariatilor ce puteau aici: girafe elefanti, acestia din uimindu-1 pe

german prin inteligenta demonstratd de dresurg.pretiose pentru capacitatea de a orasului sunt date

referitor la 7 turnuri (celebra Yedilcule). Este suprafata ei,turnuri de avea, ieniceri o (500) se cheltuiapentru solda (5000 de de pe La Yedikule se aflau comorilesultanilor, tot ceea ce aduseserg mai de din campanii duse lume.Fortdreata celor turnuri pe malul Märii Negre era de colectare a

de aici era dirijat comertul, cu regiunile Imperiului sau cele din exterior.Veneau märfuri din Ancara, Brussa, Caramania, Tripoli, Siria, Armenia, Persia, India,Georgia, Arabia, regiunile de la Moscova din China. Nici mdrfurileeuropene nu lipseau, ele soseau de la Venetia, din Anglia, Polonia Olanda.

Palatele sultanului erau ele descrise pe prilej pentru Lubenau ca sä seentuziasmeze de arhitecturii de ornamentatiei. Acestea aveau sutede camere, de arteziene, strdjuite de coloane dedin pietre semi-pretioase. Unul dintre palatele de avea o interesantd,construit ca o izvora o rece.

Lubenau descria, din auzite apartamentele femeilor, subliniind faptul lamusulmani femeile erau tinute departe de ochii barbatilor, sultanului nu

mamele deck la de 7 ani. In schimb celor careapartementele femeilor, era, pentru sclave, de la 8 la 60 de ani. statutul juridic al

celor 4 sotii oficiale ale sultanului era tot de concubinele proveneau, casotiile, din prizoniere aduse din lumea germanconchidea sultanul nu avea nici o sotie legitimd, copii erau toti niste bastarzi

concluzie, toti sultanii erau niste "copii de tarfe"67. Trebuie subliniat faptulacesta este singura observatie ireverentioasä pe care o face Lubenau laadresa otomanilor, in general. atunci descrie regula ca uncod nescris familia sultanului, el gäsea explicatia curmaluptele pentru tron rdspundea regulei religioase care Cer este singur

pe un singur

63 p. 146.Ibidem, p. 148.

65 Ibidem.lbidem, p.157.

67 Ibidem, p.163.

www.digibuc.ro

92 Ileana 14

Lubenau nu trece vederea nici descrierea cultului la musulmani aprincipalelor moschei din Constantinopol, dintre care unele erau institutii de

o statistica: moscheile erau numar de 485, primare erau625 superioare 515. Calátorul german sublinia rolul social al religiei in Imperiulotoman, pe moschei, functionau in de azile spitale pentru

ajutor orfanii. plus moschei hanuri(caravanseraie), oferind gazduire pentru 3 zile Latoate acestea Lubeanu adäuga descrierea publice, unde masajul baia de aburi,urmate de destinderea in bazinele rece i se deosebit de reconfortante.

Nu in ulpmul se oprea autorul citat la descrierea palatului Patriarhului. Cuocazie prezenta ierarhia orotdoxe, al carei era patriarhul de la

Constantinopol, precum a bisericilor subordonate acestuia: cea circaziana,moldoveana, bosniaca, albanezä,Patriarhia anual sultanului 12.000 de ducati, pentru garda de ieniceri era

acestora. rest lui Lubenau i se turcii nupersecutau prea mult pe din Constantinopol, palatul patriarhal un model de

de frumusete arhitectonica. La fel, biserica patriarhall i semonumentala frumos ornamentata, in mijlocul bisericii aflandu-se oartezianä".

descriere de Reinhold Lubenau limitele obiectivitäliide aceea am insistat asupra ei. plus este una dintre cele mai descrieri a

Constantinopolului a realitätilor otomane, cuprinzand 315 pagini de text Pemarginea a tot ceea ce am prezentat putem conchide la secolului al XVI-lealumea pragul unei bariere mentale. Turcii mainecunoscut, neamul ie4it din adancurile Infernului pentru a pedepsi päcatele

ei deveneau, treptat o realitate religioasa, caretrebuiau occidentalii apreciezemeritele.

DANUBIAN-PONTIC AND THE BALKAN REALITIES

IN THE ACCOUNTS OF GERMAN TRAVELLERS

(SIXTEENTH CENTURY - EARLY SEVENTEENTH CENTURY)

Abstract

In the sixteenth century, the anti-Ottoman battle plans of the House of Austria neverfailed to take into account the Danube, the Balkans and the Black Sea. All these plans, soon to beproved utopian, were centered upon the conquest of Constantinople and the takeover of the Straits.As a result, the German world became ever more interested in knowing their fierce rival,especially as the information available in the early sixteenth century was vague if not ludicrous.

68 Ibidem, 65.Ibidem,

www.digibuc.ro


The information about the Ottoman world, circulating in the German Empire, had twosources. One the one hand the official propaganda - obstinately hostile to the strongest enemy ofthe Empire - and on the other hand spontaneous information, free political censure, whichevolved from insufficiently documented accounts, sheer rumor and impressions incorrectly formedfor lack of knowledge, to a rather objective judgment, stemmed from scientific curiosity specific tothe Renaissance. Publications in category, which prepared the public opinion in theGerman Empire for the battle against the Turks, include Neue Zeitung, which in language of

time "latest news". The oldest edition dates to 1502, and the issuing wasperiodical, in accordance with great political and military events such as those of 1529, 1535,1566, 1594, etc.

More objective publications which rendered a picture of the mentality of the time weretravel accounts of the officials of House of Austria, ambassadors and their connections,

who in sixteenth century were beginning to understand realities of the Ottoman world.Such is case of journals left by Benedict CuperM (the secretary of the ambassador of theHouse of Austria in 1533, Niklas Jurgi), Hans Dernschwam (attaché of the Embassy of 1553),Jacob Betzeck (of 1564), as well as the journal left by pharmacist of Embassy of 1587,Reinhold Lubenau.

The author dwells at length of the journal of Lubenau owing to his objective image ofthe Ottoman world, devoid of prejudice and of any of clichés abounding in GermanEmpire. Lubenau remarked the prosperity of towns in the Ottoman Empire, such as Sofia,Philipopoli and Adrianople. He admired architecture of the mosques and Roman ruins, andnoted that Constantinople was one of the greatest towns of the time.

The cited author offered his contemporaries a less known piece of information, namelyfact that Jesus Christ was worshipped among the prophets of Islam, for which reason an image

of the Baptism of the Lord could still be seen in Mosque of Sofia. Lubenau also made anawkward attempt to explain the etymology of Moldavia, which had formerly bordered upon theBlack Sea, through Mori Davi, or Black Dacia.

In conclusion, by the end of the sixteenth century German world had crossedthreshold of a mental barrier. The Turks were no longer the unknown enemy, the pagan peoplerising from the depths of hell to punish the Christians for their sins. They were gradually becomingan ethnic, historical and religious reality, a people whose merits were beginning to beacknowledged by Westerners.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

POLITICA ORIENTALA 1733 - 1739

II. ANGLIA AUSTRO - RUSO - TURC

(1736

PAUL CERNOVODEANU

Conflictul izbucnit cadrul probleme orientale la 1736 ca unotomani rusi, acestora din urmä peste un an imperialii, a

agitat cabinetele europene in dorinta ca nu tulbure afaraechilibrul european. pentru succesiunea la tronul Poloniei i se puseseprin din 5 octombrie 1735 dar Franta, Spania Sardinia au vigilentecu arma la picior privirile spre actiunile Vienei, care, din aceastä s-a

pentru o vreme, de a interveni conflictul ruso-turc. Prusia lui FredericWilhelm I, teritoriul urma incheierii Rdzboiului Nordic (1721)mentinut neutralitatea perioada anterioard, 1733 - 1735. lui Augustal III-la a stat ea de o parte, cu toate obligatiile pe care le avea de Curtea de laSt. Petersburg, timp ce Suedia, aliata a Frantei a Imperiului otoman,

cu atentie situatia. La fel Anglia, unde cabinetul Walpole a continuat politica deneinterventie conflictele europene, dar nedorind stricarea echilibrului de forteFranta Imperiul habsburgic ca impiedice amestecul lui Carol al VI-leaoriental, ce-i punea pericol conditiile destul de precare - care-si desfasuracomertul Compania Levantului Mediterana a cu ori ce pret sä seimplice mediatie de pace adversari. aceastá Poarta a contat pefidelitatea domnilor fanarioti Constantin Mavrocordat, la 16/27 noiembrie1735 Tara Grigore al II-lea Ghica Moldova, revenit principatul

la aceiasi caliatile de abil diplomat al acestuia din urmä erau cu maiapreciate de otomani, cu cu rusii plasa Moldova situatie suficient dedelicatd. cadrul intensei activitdti diplomatice depuse de trimisii Angliei la St.Petersburg Constantinopol, ei vor intra contact cu Grigore al II-lea Ghica, ce a jucatun rol destul de politica a Portii ca marele dragomanAlexandru.

s-au dezlAntuit la 16/27 1736 urma atacului initiat detrupele ruse aflate sub comanda maresalilor Lascy directia Azovuluiapoi a Crimeii, tirnp ce contele s-a adresat marelui vizir Mehmed Silahdar

la 12/23 aprilie printr-o scrisoare actiunea tarinei de

Prima parte a studiului a fost publicatá SMIM, XVII, 1999, 177-181. Notele aufost numerotate continuare.

25A. C. Wood, A of Levant Company, Oxford, 1935, p. 140- 155.Cronica Ghiculegilor, p. 365 - 369; Neculce, op. cit., p. 752 - 756.


www.digibuc.ro

96 Paul Cernovodeanu 2

teritoriile atacate de tätarin. Vice-cancelarul a rugat, acelasi timp, pe rezidentulenglez de la St. Petersburg, Rondeau, textul acestei scrisori ambasadoruluiFawkener la Constantinopol ca asiste pe trimisul rus la AlekseiAndreievici Visneakov28. unele considerente strategice asupra situatiei,Fawkener la 16/27 mai ducelui de Newcastle, importanta ce ar

Principatelor dunArene pentru rusi, avänd vedere solidaritatea confesionalla locuitorilor acestora cu ei, dar o eventualA actiune a Rusiei directie ar putea

eventual, suspiciunile austriecilor care râvneau dânsii la aceste provincii29;revenind asupra acestei chestiuni la 18/29 mai, ambasadorul englez evidentiapreocuparea turcilor de ambitiile ruse de a domina Balcanii, regiune de

crestine de rit ortodox". Dar Principatele Balcanii nu intrau momentanrusilor, interesati deocamdatA lichideze pericolul din sudul

imperiului timp Poarta s-a decis la armelor refuzând acceptepretextele oferite de Ostermann pentru atacurilor impotriva tAtarilor adeclarat, la rândul ei, Rusiei la 28 mai'.

timp ce trupele maresalului Lascy asediau Azovul, oastea pusá sub comandamaresalului a generalului print Ludwig Wilhelm von Hess Homburg ocupauPerikopul la 20/31 mai intrau Crimeee. Deoarece conflictul ruso-turc luaamploare, regele George al oblinând de la reprezentantii de la VienaConstantinopol, Thomas Robinson respectiv, Fawkener, precum turcii ar omedialie de pace a Angliei, Statelor Generale ale Olandei a Carol alVI-lea, Rondeau a solicitat la 6/17 iunie de consilierul regelui, Horatio Walpole,fratele premierului, pe suveranul Hanovra, sä sondeze intentiilecabinetului larineiB. La aceasta Rondeau a räspuns la 22 iunie/13 Ostermann -

i se adresaserä de la 10/21 iunie ambasadorii Fawkener cel olandez, Calkoende la Constantinopol, acelasi sens34 - i-a traducerea poruncilor date de sultanul

Sbornik ..., vol. 76, p. 489 - 500, doc. 259 p. 513 - 514, doc. 267, rapoartele luiRondeau lordul Harrington din 3/14 aprilie 22 mai/2 iunie 1736; Général Manstein,Mémoires historiques, politiques et militaires sur la Russie depuis 1727, vol I, Paris, 1771,p. 164 - 165; Louis Felix Guynement, chevalier > de Keralio, Histoire de la guerre des Russeset des Impérieux contre les Turcs en 1736, 1737, 1738, 1739 & de la paix de Belgrade qui latermina, tome Paris, 1780, p. 18 20.

..., 76, p. 513 514, doc. 267.29 P.R.O., State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/28, f. 72 - 73.

lbidem, v.Manstein, op. cit., p. 162.

32 Sbornik ..., vol. 76, p. 517 - 518, doc. 269 (raport al lui Rondeau din 5/16 iunie careHoratio Walpole, consilierul de externä al regelui George al II-lea); Keralio, op. cit., I, p.

26.Sbornik 520, doc. 271.P.R.O., State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/28, f. 120 - 121 (cópii limba

francezA). La aceste solicitári Ostermann a räspuns negativ la 9/20 august 1736, cf. ibidem,f. 224 - 225. Pentru implicarea lui Calkoen negocierile de pace, vezi A. A. Kampman, TheDiplomatic mission of Cornelis Calkoen in Constantinople (1726 - 1743). The Empireand the Dutch Republic in the century, Stamboul, 1970, p. 32 - 58. Pentru politica dusä decabinetul Ana Ivanovna fatä de ofertele Portii vezi special E. V.

konflikte s 1735 - 1736 gg. "Balkanski lstoriceskij Moscova, tom 3 (1973),p. 5 - 61.

www.digibuc.ro

3. Anglia austro-ruso-turc (1736-1739) 97

I lui Ahmed de a ataca pe rugi de ce va pune cuPersia lui (fostul general Tahmasp-Kuli care a detronat pe Abbas al

in 1736); vice-cancelarul a mai auzit sultanul s-ar adresat regelui Georgeal cât Statelor Generale ale Olandei cu multe plângeri neintemeiate; sped i se

räspuns turcii s-ar mai concesivi nu s-ar ajuns la DeRondeau nu credea marile succese repurtate impotriva tAtarilor, ardomici de pace. Intr-adevir trupele larinei au inregistrat victorii de prestigiu, izbutindsä escadra otomanä venitä in ajutorul asediatilor de la Azov, in cu marelekapudan al flotei Mehmed Djanim sä cucereascA cetate care a capitulat infala mareplului la 20 iulie/ Totodatä marsul triumfal al lui acontinuat in de la Kozlov la Bake Sarai, hanilor tätari, care afost trecutä de rusi prin foc sabie la 16/27 iunie37. Tentativele diplomatice deLondra neintrerupt timpul verii a toamnei anului 1736 prin schimburi derapoarte consilierul Walpole trimisii englezi de la Viena, St.Petersburg Constantinopol, Robinson, Rondeau Fawkener, spre a putea oblineasentimentul ru$ilor al pentru o de pace anglo-olandezA. Intervindirect suveranii regele George al II-lea adresându-se din Herrhausen (Hanovra)marelui vizir Mehmed Silahdar la 18 august regina Carolina scrie larinei AnaIvanovna din de de la Kensigton la 25 augustm. Dar adversarii n-au fost de

vol. 76. p. 526 - 527. doc. 275.p. 531 - 532. doc. 279 al lui Rondeau H. Walpole din 3/14

Nlanstein. op. -216.Sbornik vol. p. 542 - 547, doc. 286 al lui Rondeau H. Walpole din

24 4 august Manstein, op. p. 179. Vezi monografia lui Fr. Ley. Le maréchalde Münnich et la Russie 1959.

State Papers. dos. - 121 (copie latinä).George al a trimis urmätoarele instructiuni lui Sir Everard Fawkener in vera anului 1736:

these Our instructions, you will receive a Commission under Our Great with generalFull Powers. to act in Our as Mediator, of the Differences, that have lately happen<e>dbetween the Czarina and the Porte. We have thought proper to have these Full Powers

in this general Manner not knowing, what others Powers may be desir<e>d, bythe Parties concern<e>d to join with us in Mediation. But it is Our pleasure and you are herebyrequired. not to make of these Full Powers, unless our Mediation and that of our good Friendsand The States General of the United Provinces, shall be in Form demanded both by theCzarina & the Porte; nor otherwise, than jointly the Ambassador of our said good Friends atthe Porte. who have receiv<e>d Full Powers for that purpose In case Our Mediation & thatof the States General, shall be asked by the Czarina & the We shall be writing to shewthem that Mark of Our Regard & Desire to contribute what depends upon us, to reconcile theirDifferences in a amicable Manner and that You have received Full Powers, authorising you to actin Our Name, as Mediator, for that purpose. If you should find a Disposition in the todemand in Form, Our Mediation & That of Our good Friends & Allies, States General andshould have Reasson, to think it probable, that the Czarina would do same, you will thenendeavour to prepare Matters for your office, by getting as clear a knowledge as possible of theComplaints, Grievances, Pretensions, Claims. Wiews & Intentions on each Side; and you willparticularly take along with you, in the Steps you make & Measures you pursue, theAmbassador of the States General at the Porte and you will advise & consult together, according toyour Instructions how best to employ Our joint Interposition, in order to put as speedy an End, aspossible, to the War in those Parts and restore a good and leasting Peace. You are to give us exactAccounts of all your Proceedings relating to this Affair, by one of Our Secretaries of State and by

www.digibuc.ro

98 Paul Cernovodeanu 4

acord sä apeleze la medialia de pace anglo-olandezd, vorbe se foartedoritori; Curtea de la St. Petersburg a manifestat chiar nernullumire atitudineaVienei, care de face datoria de aliat a intra de Rusia,prin Carol al VI-lea internunfiul de la Constantinopol, baronul Leopoldvon Talmann, o mediere de pace, de anglo-olandezi, la Poarte. Lavenirea ru§ii s-au retras din Crimeea, nimic din cuceririleexceptdnd cetatea Azovului care a ocupatá cu o garnizoand sub comandageneralului

aceea§i a lipsit o pe plan militar, din parteaotomanilor toticursul anului 1736. Mare le vizir a cu mobilizareaarmatelor sale Ya Adrianopol s-a deplasat foarte spre poposind laIsaccea, unde din timpul pe care - spre a ridica moralul

- n-a la lunii noiembrie. Aici el a avut intrevederi cu noul hanal atarilor Fetih Ghirai al II-lea (ce a pe Kaplan I Ghirai de ru4i), cuColceag de Hotin Grigore al II-lea Ghica, domnul Moldovei, pregátindu-sepentru campania din anul urmátor. Astfel vizirul a dispus asezarea unor otomane la

Muntenia, Moldova, Hotinului Benderului, precum laBender s-a mute Dobrogea la Babadag, pentru a uncontact mai cu De asemenea, la sugestia lui Grigore al II-lea Ghica, el aeliberat pe rezidentul rus de la Constantinopol, Vipeakov, prizonieratinceperea rdzboiului, trimilându-1 sa42. despre instalarea lui MehmedSilahdar la Babadag dispozifiile de aprovizionare a trupelor sale din Tara

erau transmise de ambasadorul Fawkener lui Horatio Walpole la 23noiembrie/ 4 decembrie, precum copia textului unei scrisori ce i-a adresat-o Alexandru

marele dragoman, la 12/23 noiembrie, prin de invitaliainternuntiului Talmann de a se deplasa la Babadag a potrivitinstructiunilor de mediere a primite de la Viena'. La 29 noiembrie/10 decembrieambasadorul englez fácea cunoscutá lui Walpole sosirea principelui Rákóczi -mijlocirea - la Tekirdag (Rodosto), la principele

Our hight Trusty & Well-beloved Councillor Horatio Walpole Esq< during HisAttendance on Us here, that We may from time to time send you such further Orders & Directions,as We shall judge tilting & necesary", cf. British Library, Add. Mss. 32792, f. 189 - 191

Sbornik ..., vol. 80, (Rapoarte diplomatice engleze aug. 1736 - dec. 1739), St.Petersburg, 1892, p. 3, doc. (raportul lui Rondeau H. Walpole din 14 august 1736).Politica dilatorie a Vienei a continuat tot decursul toamnei anului 1736, octombrie eaincercând chiar sä amägeasa pe rusi, cum declara contele Heinrich Karl von Ostein,ambasadorul habsburgic la St. Petersburg, cabinetului trupele ei vor intraMoldova, impäratul Carol al VI-lea va acolo de un corp de 18.000 ostasi (Ibidem,p. 57 - 58, doc. 25, raport al lui Rondeau Walpole din 27 oct. 1736).

p. 48 - 50, doc. 20 (raport al lui Rondeau Walpole din 2/13 oct. 1736);Manstein, op. cit., p. 201 203.

Cronica Ghiculeftilor, p. 385 - 389; Neculce, op. cit., p. 770 - 771. De la Isaccea,purta cu ambasadorul Fawkener de la Constantinopol, cf. P.R.O., State

Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/28, f. 207 - 20842 Cronica p. 389 - 391; 1. Neculce, op. cit., I, p. 772; vezi raportul lui

Rondeau lordul din 1/12 ian. 1737, cf. Sbornik ..., vol. 80, p. - 90, doc. 40.State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/28, f. 72 - 73 259 - 259

www.digibuc.ro

5 Anglia austro-ruso-turc (1736-1739) 99

Transilvaniei Francisc al II-lea Rákóczi, decedat pribegie la 8 aprilie Turciinutreau anumite sperante cu acest pretendent, pe lineau pentru ori$iceeventualitate cazul unui cu Imperiul habsburgic. sfár$it, la 22 decembrie1736/ 2 ianuarie 1737 Fawkener superiorul asupra greuatilor initierii unor

de pace turci adversarii deoarece a Imperiuluiotoman, pretentile exagerate ale Rusiei oscilatiile Vienei, determinau o stare de lucrurinesigurd; supliment la scrisoare, din 28 decembrie 1736/8 ianuarie 1737,ambasadorul relata intoarcerea dragomanului din de la Babadag, unde fuseseasistat de Alexandru Ghica, cu prea putin incurajatoare privind tratativele de pacecare stagnau".

La 22 ianuarie/ 2 februarie 1737 Fawkener prime$te o scrisoare de la marelevizir Mehmed Silahdar prin care acesta invita tabdra sa de la Bagdad, ardtându-sedispus de a accepta poarte negocierile de pace cu ru$ii, sub medierea anglo-austro-

cunoscut ducelui de Newcastle la 26 februarie/9 martieplecarea sa din Adrianopol tabdra Rondeau de la St. Petersburgla pe lordul Harrington la 5/16 martie de plecarea lui Fawkener la Babadag,dar cabinetul rus a refuzat trimitá acolo emisarii, primul pentru n-a fostsolicitat, iar al doilea deoarece se temea se va angaja tratative, imperialii sevor multumi doar cu rolul de mediatori nu vor mai interveni conflict." Totu$i, sprea face orickei eventualiati, larina desemnat emisarii spre a purta la8/19 martie persoanele diplomatului Artiom Petrovici Volinski, baronului PiotrIvanovici fostului ambasador la Ivan Ivanovici Nepluiev". Turcii se

tratative ru$ii de aceea imputernicesc pe Grigore al II-leaGhica, domnul Moldovei, sä acestora propuneri, ca cum initiativa i-ar apartinelui, ascunzind faptul realitate era mandatarul Astfel cum raporteazdRondeau lordului Harrington la 15/26 martie Ghica s-a adresat direct de la St.Petersburg, Poarta a numit plenipotentiarii discute cu acei ai

la Soroca la Kameniec-Podolsk; cum mentiona rezidentul englezru$ii ar ca tratativele de pace directe, mediatori, ca al propuneau

nu departe de Kiev'. acum de mediere a conflictuluide ambasadorii englez olandez de la s-au infructuoase, totu$iHarrington persevera instruia de la Whitehall la 1/12 pe Rondeau comunicecabinetului sus-amintilii vor propune principiul uti possidetis,totdeauna acceptat de otomani pe care le-au semnat adversarii

Ibidem, 271.Ibidem, 248 285

46 Ibidem, dos. 97/29, 28 2957.

Sbornik ..., vol. 80, p. - doc. 50.p. doc. 51.

Pentru rolul de negociator al domnului Moldovei, vezi Leonid Boicu,ruporturile politice al 1986, p. 103 - 104.

Pentru Principatelor dunärene cu Rusia vezi special Constantinpolitice timpul ruso-turc din 1735 - 1739, "Analelesovietice", 1956, 4, p. 113 - 133.

Sbornik ..., vol. p. doc. 53.Ibidem, p. 121 - 122, doc. 58.

www.digibuc.ro

Paul Cernovodeanu 6

raport din 16/27 aprilie Harrington, Rondeau revine cuasupra scrisorii trimise de domnul Grigore al II-lea Ghica mare§alului carepozitia ambasadorilor Fawkener Calkoen apare destul de stdnjenitoare, ca cum arfost la dispozitia de a urma pe plenipotentiarii turci la Soroca

acolo locului de a congresului de pace, ceea ce contravenea,evident, prestigiului deformarea atitudinii a comportamentului mediatorilorconstituia, in realitate, o exagerare a lui Ghica, dornic in calitatea sa de purator de

al nota prezinte ruse o situatie favorabild turcilor,ceea ce nu era cazul. De fapt Fawkener sosise la Babadag de la 15/26 martie cumraporta la 31 aprilie ducelui de Newcastle convorbirile cuvizir, la care luau parte Leopold von Talmann ambasadorul Calkoen,

conteneascd pretentiile Porlii care dorea - inceperii tratativelor curu§ii - retrocedarea Azovului"; de altfel prin instructiunile primite ulterior de laWhitehall la 1/12 aprilie, ambasadorul era delegat medierea numai conformprincipiului uti possidetis ceea ce excludea pretentii ale otomanilor asupraAzovului, aflat acum in mâinile Rondeau cunoscutd lordului Harringtonprin depe§a la 23/3 mai sosirea unui curier din marelui vizir de la Babadagcu plenipotentiarii turci vor hotare spre a locul unde säpoarte tratative in timp ce Fawkener Calkoen izbucnise un diferenddatoritá faptului ambasadorul olandez ceruse o separatá sultanului Mahmud,disociindu-se astfel de eforturile colegului o atitudine prea concesivdde ceea ce nu putea mai putin receptivi a

accepta medierea puterilor maritime". La 12/23 mai Fawkener raporta de altfelBabadag ducelui de Newcastle negocierile ruso-turce se vor line la Nemirov

Podolia, la sugestia internuntiului Talmann, dar participarea mediatorilor englezolandez care n-au fost Domnul Moldovei, Grigore al Ghica, se grábea sä

Curtea din St. Petersburg plenipotentiarii turci baronul Talmann 0-au luatde plecare de la vizir la 7/18 aprilie spre hotare Ciudak,

cum Rondeau pe lordul Harrington la 14/25 mai; totodatá ru§ii au pornit

Ibidem, p. 130, doc. 61: "This Court received some days ago a letter, that the hospodarof Moldavia had writ to field-marschal Münnich, by which he informed that general, that thegrand-vizir, having conSidered that wen m-r Wyschniakoff was at Babadagh, he had oftenassured him, that the Russ were very willing to make up matters with the Porte, and the sameassurances being given by the ambassadors of England and land, the grand-vizir haddetermined, that their plènipotentiaries should set out first of April o <Id> s<tyle> in order togo to Soroka, where they were to arrive the of the same month, and as the Ottoman Porte hadaccepted of mediation of the English and Dutch, the ambassadors of those powers alsorepair (!) de "appear"> to that town, and wait till a place should be agreed on to holdthe Congress". Vezi textul scrisorii domnului Moldovei Münnich, limba latinä, din 17/28martie C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austrieci (ed. C. C. Giurescu), vol.III, 1733 - 1739, Bucuresti, 1944, p. - 108, doc. 81.

doc. 62.State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/29, f. 66 - 79 98 - 103.

56 Ibidem, 58 - 60 62 - 63 (schimb de scrisori doi ambasadori impricinalidin 22 febr./5 mart. 26 febr./9 mart. 1737); cf. Sbornik ..., vol. 80, p. 131 - 134, doc. 62(informalii tansmise lui Rondeau de Fawkener la 16/27 martie).

P.R.O., State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/29, 106 - 118; un al doilea raport dinaceasi zi pe aceeasi f. 142 - 147.

www.digibuc.ro


campania de impotriva tätarilor din Crimeea, maresalul Münnichspre Oceakov iar maresalul Lascy zona mdrii de Azov; erau

asteptate succese menite a-i face pe otomani mai constatAri leFawkener depesa sa inaintatä la 27 iunie ducelui de Newcastle o

deplasare la Isaccea Cu toate rusii austriecii vorbeau de paceprezenta la congresul de la Nemirov, fapt fiecare din ei conta pe succeseactualului Imperialii nelinistiti de victoriile rusilor, se temeau ca acestia sä nu

operatii de regiunea Principatelor, la a ei,dorind timp acapararea altor teritorii din Serbia, Bosnia regiuneaEziarile de intra s-au datorat atitudinii de prudentä manifestatä dereactia Frantei a Spaniei cu care doar un armistitiu 1735. Darcupiditatea a temerile De aceea calitatea de aliat Rusiei, cu care

legdturile printr-un nou tratat la 29 decembrie 1736/9 ianuarie 1737,Curtea de la Viena radicalizat pozitia ca cadrul convorbirilor de pace cuturcii ei pozitia de sprijinitori ai nu de mediatori. Despre a orisice echivoc Carol al VI-lea a declarat Portii la 6iunie, a imediat, operatii Ambasadorilor säi de laCcnstantinopol St. Petersburg, respectiv Ostein, Curtea de la Vienamai aläturat pe feldmaresalul conte von Welscheck ca prim plenipotentiar, cadrulcongresului de la Nemirov. Pe de parte Ana Ivanovna säi asteptaurezultatele noii ofensive de trupele ruse conduse deLascy spre a smulge mai multe concesii Portii a o sili la o pace cuteritoriale. In asemenea circumstante, incercarea de mediere a Angliei a Olandei sedovedea iluzorie, deoarece turcii nu o acceptaserd mod formal iar rusii cu maiputin. Fawkener, imobilizat marelui vizir de la Babadag, Rondeaula St. Petersburg unei asemenea situatii care dusicu vorba de protagonistii acestui conflict. In spatele intrigilor pozitiei echivoce aaustriecilor, sä se profileze din ce ce mai insistent pozitia autoritard a Frantei,care prin prestigiosul ei ambasador la marchizul Louis Sauveur de Villeneuve,

intervind pe dregätorii otomani spre a obline de de pace".timpul verii 1737 s-au prelungit pentru convocarea congresului de laNemirov, deoarece rusii nu se grábeau deloc sä tratativele de a obtine unsucces militar decisiv a-i astfel, pe turci o pace grabnica. MaresalulMünnich a trecut Bugul 16/27 - 19/30 iunie s-a indreptat cu toatá armata spreimportanta cetate Oceakov de pe malul Negre, care luatä cu asalt la 2/13

a doua zi62; comandantul seraskierul Yaya pap, ginerele sultanului, a

Sbornik ..., vol. 80, p. 141 - 142, doc. 68.P.R.O., Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/29, f. 148 - 150Moritz von Angeli, Der Krieg mit der Pforte 1736 - 1739 "Mitteilungen des K. und

K. Kriegs Archivs", 1881, 237 - 238; Cevard Erbakan, - 1739 Osmanli-Rusve AvusturyaSavalari (Rdzboiul otomano-ruso-austriac din 1736 - 1739), Istanbul, 1938, passim; L. Cassels,The struggle for the Ottoman Empire 1717 - 1740, London, 1966, 167 - 191; K. A. Jr.,The reluctant ally: Austria's policy in the Austro-Turkish war, - 1739, Baton Rouge,Louisiana State University, 1972, p. 32 68.

'Vezi Albert Vandal, Une ambassade francaise en Orient sour Louis XV. La mission dumarquis de Villeneuve - 1741), Paris, 1887, p. 313 315.

Sbornik ..., vol. 80, p. 165 - 166, doc. 79, p. 169 - 171, doc. 81, p. 171 - 174, doc. 82

www.digibuc.ro

102 Paul Certiovodeanu 8

fost luat prizonier'. Fäcut de acest dezastru, deoarece a stat imobilizat cuo§tirea sa Dobrogea, marele vizir Mehmed Silahdar a fost mazilit dela 6 august cu Abdullah Muhsin-zade timp Lascy aintreprins o nouä campanie victorioasä Crimeea, unde oasteahanului Fetih Ghirai al II-lea, care cade lupta de la Karas-Bazar (13/24

cucerit pustiit a doua zi de de sale, Curtea de la St.Petersburg a consimtit deschidä lucrärile congresului de la Nemirov la 5/16 august,

ambelor tabere sosiserá de multä vreme acolo. Aici s-au reunit urmátoriiplenipotentiari: din partea turcilor reis efendi-ul Hadji-Mustafa Emar-zade efendi,huznamegiul Mehmed Emini efendi, mehtupciul Ragib Mehmed Seid-efendi mareledragoman Alexandru Ghica; din partea austriecilor feld von Welscheck,baronul Talmann contele Ostein; din partea Volinski, baronulNepluiev66.

De la lucrärile s-au sub semnul indoielilor; delegatii Portii nuaveau depline puteri sä trateze, ci primiserä doar instructiuni generale ca cum

de la Viena fost mediator cu farina a izbucnit din vinaLa refuzul de a mai continua negocierile, turci au ceruturgent de la instructiuni noi imputernicirea de a purta tratative67;acordarea au pornit discutiile de fond. Pretentiile aliatilor au fost de laexorbitante; austriecii au solicitat anexarea la de laizvoare Moldovä, teritoriile dintre Timoc Lom cuVidin, Lon Palancea Bosnia, o despägubite de de 20 milioane florini

rebelilor unguri cu principele Rákóczi din Imperiulotoman". au cerut toate teritoriile cucerite: Oceakov, Azov

(rapoarte ale lui Rondeau lordul Harrington din 9/20, 16/27 19/30 1737); Hurmuzaki,Documente supl. I, p. 506. doc. DCCXXXIX; Manstein, op. cit., I, p. 263. Regele George allea, aflând de la ambasadorul Cantemir despre victoria lui Münnich de la Oceakov, spera canegociatorii sá generosi propunerile de pace, mai ales otomanii,dupä infrângerile suferite, nu vor mai putea pune piedici orickor cereri ruse de garantare asigurantei hotarelor imperiului (notä trimisä de la Hampton Court de Harrington luiRondeau la 12/23 august 1737) in Sbornik ..., vol. 80, p. - 188, doc. 86).

63 Manstein, op. cit., I, p. 269.Constantin Dapontes, . - Ephémérides Daces ou Chronique de

la guerre de quatre ans (1736 - 1739), vol. II, 1881, p. 28.65 Manstein, op. cit., I, p. 296 297.66 Manstein, op. cit., I, p. 324; Keralio, op. cit., p. 154 - 155; Cronica Ghiculegilor,

p. 393 - 395; I. Neculce, op. cit., p. 776; Hurmuzaki, Documente supl. I, vol. p. 505. doc.DCCXXXVIII. Mai vezi Karl A. Roiderer Jr., Futile peace making: Austria and the Congress ofNemirov (1737), "Austrian History Yearbook", vol. XII - XIII (1976 - 1977), p. 100 - 150. Latratativele de la Nemirov a participat o polonezd, pledând pentru transformareaMoldovei "stat tampon", dar in opozitiei reprezentantii lui August al Ill-lea s-aulimitat a pretinde doar intärirea stipulatiilor tratatului de la Karlowitz, cf. W. Konopczynski,

a 7'urcja - p. 127 V. Ciobanu, politice1848, Bucuresti, 1980, p. 64.

Sbornik ..., vol. 80, p. 189 - 192, 87, (raport al lui Rondeau lordulHarrington din 13/24 august 1737).

68 E. de Hurmuzaki, Fragmente zur Geschichte der vol. V, Bucuresti, 1886, p.64 - 65; idem, Documente supl. I, vol. I, p. 509. doc. DCCXLIV; N. lorga, Acte ifragmente, I,p. 347 - 348;Keralio, op. cit., I, p. 155 - 156; Al. A. Vasilescu, sub austrieci 1716 -1739,

www.digibuc.ro


dintre Don Nipru la Perecop, supunerea tätarilor Nogai fatä de acordareaindependentei Moldovei reunite principat menit spre ao barierá austrieci, poloni turci, libera navigatie a navelor ruse prin MareaNeagrá urma protestului imperialilor de problema Principatelordunkene, ru§ii au revenit doar o parte a Moldovei, pe tinuturile

arnintite austriecii limitindu-se doar la restul Moldovei, Tara Romdneascätinuturile din Serbia Favoritul Ernst Johann Biron (sau

duce de Curlanda, care socotea pretentiile Vienei irationale, a povestit, conversatieavutä cu Rondeau cá Mahmud reis-efendi la de cererile irnperialilor areplicat lui dacá sultanul va ceda toate teritoriile solicitate, nu-i mai rämâneape viitor sá se puná sub protectia habsburgie. Biron socoteapretentiile austriece mai mult exagerate, deoarece ei, de abia intrati räzboi, nuc4tigaserä vreo bátälie atunci nu cuceriserá nici un teritoriu. De acea Rondeauconsidera perspectivele de pace cererile Rusiei prea mari iar cele aleVienei exorbitante. plus verii a dus la incheierea campaniilor de

Lascy tätarilor, inaintarea celui spre Nistru impiedicatäde pustiirile care au pämânturile Oceakov, Akkerman Bender,

la retragere dincolo de Bug iar cel de-al doilea Crimeeaincartiruindu-si trupele in Ucrainan. A§adar singurele rezultate concrete ale companiilorruse din verile anilor 1736 1737 le-au constituit doar cucerirea AzovOceakov, câmpul negocierilor de larg la Nemirov lipsa vreunuisucces hotArâtor obtinut de solicitArilor celor doi plenipotentiarii turciau rágaz de o pentru a trimite pe marele dragoman Alexandru Ghica inmarelui vizir Abdullah, sä-i sá revinä cu instructiuni. La intoarcereasa la Nemirov, Ghica n-a adus vreo rezolvare a problemelor, Poarta sä satisfacácererile aliatilor. De altfel ele nici n-au fost mai ales de austrieci, prin vreunsucces militar statornic. au efectuat doi ani la incursiuni in Crimeea, sepoatá mentine acolo. La fel austriecii 0-au indreptat atentia, la declan§area operatiilor de

ziva de 12 iulie, mai mult spre Serbia Bosnia, unde pornind ofensiva oblinrezultate indoielnice.

Acest fapt se datora mediocritálii comandantilor imperiali, a cäror pregätirede luptá läsa de Austriecii nu mai aveau norocul - ca in räzboaiele anterioare -

p. - 169; K. A. Roiderer The reluctant ally ..., 70 73.Giurescu, op. cit., III, p. 190 - 192, doc. 132; Sbornik ..., vol. 80, 198 - 199, doc.

91 (raport al lui Rondeau lordul Harrington din 3/14 septembrie 1737). Privitor laPrincipatele dunärene se specifica textual: "that the provinces of Moldavia, Valachia should beerected into an independent principality, to serve as a barrier between the Russians, Germans,Polanders, and Turks; but the imperial ministers have protested against this last proposition,thinking to get those two provinces for their master. They have demanded at the Congress, that theTurks should give the Emperor the provinces of Bosnia, Valachia and Moldavia, and the towns ofViddin and Nisa" (op. cit., p. 199). Dupá cum subliniazA L. Boicu, Románeraporturile politice internalionale p. 104, congresul de la Nemirov reprezintä prima

care neatárnarea Principatelor, proiect din pricina opozitieiImperiului habsburgic.

N. lorga, Acte p. 347, 349.Sbornik ..., vol. 80, p. 199 doc. 91 (raportul citat din 3/14 septembrie 1737).Ibidem, p. 205, doc. 96, (raport al lui Rondeau care lordul Harrington din 17/28

septembrie 1737).

www.digibuc.ro

104 Paul 10

sá aibä in fruntea armatelor un conduator destoinic cum fusese printul Eugeniu deSavoia care murise la 21 aprilie 1736. schimb armatele sultanului - pe frontul dinBalcani - erau instruite acum de un intreprinzátor militar francez, contele ClaudeAlexandre de Bonneval (1675 - 1747) convertit la islamism sub numele de

acesta a reformat modernizat trupele otomane, ducându-le la succes. Poartadispunea plus, ca instrument de diversiune de partizanii curuti antihabsburgici aitánárului print Rákóczi, la Dunäre. Trupele comandate de generalul contevon Seckendorff de ducele Francisc de Lorena, printesei aImperiului habsburgic, Maria Tereza ginerele lui Carol al VI-lea, izbutesc inainteze

Serbia sá cucereasca dar in fata Vidinului la la fel,armata aflatá sub conducerea printului de Saxa Hildburghausen este respinsá de turciBosnia, la Banjaluke. Acelea5i victorii neconsolidate incheiate prinretrageri, le trupele generalului comandant al Transilvaniei, contele FranzAnton von Wallis, care a pe generalii Gylany Vadányi opereze respectivTara Româneasca Moldova. dintâi izbute5te sá cucereasca ora5u1realizeze un raid la 17/28 asupra de unde fugise ConstantinMavrocordat, refugiindu-se la Turtucaia, a fost apoi nevoit sá se la poaleleCarpati1or75. De asemenea generalul Vadányi a inregistrat la succese impotrivadomnului Moldovei Grigore al II-lea Ghica regiunea Oituz la 1/12 dar o

scura de ocupatie a unei párti a principatului, neputând face situatiei seretrage Transilvania la 24 septembrie76. Generalul Wallis,

un e5ec Oltenia, pierde Craiova fata otomanilor se retrage la Sibiuunde moare la 17/28 septembrie.

asemenea nefavorabile, austriecii mai mic5orat lacongresul de la Nemirov mArginindu-se la 2/13 octombrie doar teritoriileocupate jurul de la solicitarea

Vezi Mémoires du conte de Bonneval, tomes I - III, Londres, 1737 Nouveauxmémoires du conte de Bonneval, contenant ce qui est arrivé de plus remarquable durant sonséjour en Turquie, Londres, 1737, 269 p. Despre Bonneval vezi Salih-Munir, Bonneval pacha. Soninfluence sur les relations extérieures de la Turquie "Revue d'histoire diplomatique", XXI(1907), p. 378 - 393; Septime Gorceix, Bonneval Pacha et le jeune Mélanges ojferts aM. Nicolae lorga, Paris, 1933, p. 341- 363; Heinrich Benedikt, Der Pascha Graf Alexander vonBonneval, 1675 - 1747, Graz-Köln, 1959, 216 p.

Conte de Schmettau, Mémoires secrets de la guerre de Hongrie pendant lescampagnes de 1737, 1738 et 1739, Francfort, 1771, 30.

C. Giurescu, op. cit., III, p. 149 - 151, doc. 105; p. 152 - 155, doc. 108; p. 161 - 163,doc. 112. Nici a doua expeditie a unui regiment condus de colonelul Bárkoczy asupra Bucurqtilor

august 1737 nu s-a bucurat de un efemer succes urmat de o retragere, cf. ibidem, p. 178,doc. 124; p. 207, doc 144; p. 308, doc. 207; cf. raportul lui Sir Everard Fawkener ducele deNewcastle din 24 aug./4 sept. 1737 (P.R.O., State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/28, f. 164

C. Giurescu, op. cit., III, p. 165 - 166, doc. 116; p. 189, doc. 131; p. 198 - 199, doc.136; p. 243, doc. 170; raportul lui Fawkener Newcastle. din 28 sept./9 oct. 1737(cf. State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/28, 195).

Vezi raportul lui Fawkener ducele de Newcastle din 28 sept./9 oct. 1737 asupraacestor evenimente (P.R.O., State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/29, 190). Alte amänunte laC. Giurescu, op. cit., p. 260, doc. 179; Schmettau, op. cit., p. 125; Neculce, op. cit., p. 790;Al. A. Vasilescu, op. cit., p. 177.

www.digibuc.ro


Principatelor a regiunii Dar pozitia delegatilor otomani a rAmas'inflexibill, vedere contraofensiva ce o Poarta in Balcani spre a

teritorfile pierdute. aceeasi turcii n-au cedat nici presiunilor Rusieide a le cu prilejul campaniilor din 1736 - 1737. Deaceea congresului de la Nemirov au luat la 3/14 octombrie plecarea

aflate conflict, in imposibilitatea de a ajunge la vreun compromis".hnperialii suferä o serie de usturAtoare pe de la fiind siliti säcapituleze la Ni (7/18 octombrie) apoi in decembrie aproape Olteniacare revine sub administrarea domnului ce-a numit, chiar, dupá obicei,un mare ban Craiovei in persoana boierului Matei

acest timp la Curtea Rusiei au anumite schimbAri de atitudine,tarinei regrete s-au prea mult austrieci au prilejul

unei favorabile prin intennediul mediatiei anglo-olandeze. Biron câtOsterman au precizeze rezidentului Rondeau era mai bine pentru rusi fi

acceptat medierea puterilor maritime deoarece turcii au fost nemultumiti de faptul lalucrArile congresului de la Nemirov imperialii au jucat rolul de acela departe. Ei au solicitat diplomatului englez la curent cu situatia pe regele George alII-lea, ceea ce Rondeau a promis". Ostermann a informat chiar pe acesta din -dupä un raport al lordului Harrington la 5/16 noiembrie - partea urma

un manifest, destinat diplomatiei europene, explicând motiveleCongresului de pace de la Nemirov, de care nu se acelasi timp rugaca Rondeau acest document unui om sAu de incredere spre remite laCostantinopol ambasadorului Fawkener pentru ca, pe baza lui, sA sondeze

ca cercUrile de la St. Petersburg fie informate de pozitia turcilorproblema incheierii pentru ca eventualele viitoare tratative sA se prinintermediul medierii anglo-olandeze. Intentiile Rusiei directie auserioase urma aflArii la St. Petersburg a cA regele Frantei a un emisar la

Hurmuzaki, Fragmente zur Geschichte der V, p. 72, nr. 1. Vezi raportullui Fawkener din 2/13 octombrie 1737 Dunant, cu al rezidentei englezedin Viena, idem, Documente supl. I, vol. p. 509. doc. DCCXLIV. Vezi N. A

History of Anglo-Roumanian relations, Bucharest, 1931, p. 32.Manstein, op. cit., I, p. 324; Keralio, op. cit., p. 156; AI. A. Vasilescu, op. cit., p. 169.

esuarea tratativelor de la Nemirov, aliatii austro-rusi au exercitat presiuni asupra Polonieispre a li se antiotoman, dar riscurile unei asemenea actiuni find ridicate,datorid slIbioiunii militare a austriecilor a de unde operauregele August al cercurile guvernante de la Varsovia au considerat mai avantajoasApAstrarea conflictul oriental de aceea nu au dat curs Indemnurilor primite dela Viena St. Petersburg, cf. W. Konopczynski, op. cit., p. 129- 130, 132 - 133; V. Ciobanu, op.cit., 65.

C. Giurescu, op. III, p.299 - 302, doc. 198 199; p. 303 - 304, doc. 202; C.Daponte, Ephémérides Daces, II, p. 57; Schmettau, op. cit., p. 96 - 100; Al. A. Vasilescu, op. cit.,p. 180. Vezi raportul, destul de tardiv, asupra acestor evenimente, din 14/25 ian. 1738, adresatde Sir Everard Fawkener ducelui de Newcastle, cf. P.R.O., State Papers, Foreign, Turkey, dos.97/28, 334.

Sbornik ..., vol. 80, p. 215 - 217, doc. 103 (raport al lui Rondeau cAtre lordulHarrington din 22 oct./2 nov. 1737) p. 219, doc. 105 (idem cAtre idem din oct./9 nov. 1737).

Ibidem, p. 224 - 225, doc. 108 (raport al lui Rondeau cAtre lordul Harrington din 5/16noiembrie1737).

www.digibuc.ro

106 Paul Cernovodeanu

Constantinopol spre a-1 convinge pe sultan sä o pace separatáhabsburgic. Concomitent turcii au nota pe la o paceconvenabilá de aceea sultanul a poruncit seraskierului de Bender, Ali pga,atace la 5/16 octombrie Nistrul sá recaptureze Oceakovul, secondat inaceastä de hanul Crimeii, Meng li Ghirai al Expeditia turco-tátara a

trupele inamicilor respinse de la asediul Oceakovului in trei la16/27 octombrie, 28 octombrie/8 noiembrie 29 octombrie/9 noiembrie, nevoite sá se

Buceag cu grele Din pricina acestei sultanul amazilirea marelui vizir Abdullah la 19 decembrie inlocuirea sa cu MehmedYegen Restabilirea situatiei pe din sud a fdcut sá speranta

ar putea o pace conditii favorabile de aceea farina a declaratCarol al VI-lea n-are deck sá apeleze la interventia Frantei, dar

ea preferá mediatia anglo-olandezá.

(Va urma)

ENGLISH EASTERN POLICY BETWEEN 1733-1739

II. ENGLAND AND THE AUSTRIAN-RUSSIAN-TURKISH

WAR (1736-1739)

ct

Tension accumulated between Russia and the Ottoman Empire during the war forsuccession to the Polish throne burst out in March 1736, when the troops of Tsarine Ana Ivanovnalaunched an offensive against Crimea, then under the control of the Tatar khans, and the port ofAzov. Despite its alliance with Russia, the Habsburg Empire refrained from joining the conflict,while England, faithful to the principle of the balance of power, employed herself in appeasing theconflict by mediation through her diplomatic residents at Constantinople and Sankt Petersburg, SirEwerard Fawkener and Claudius Rondeau respectively, and associated to the task the Dutchambassador to the Porte, Cornelis Calkoen. The Russian expedition into Crimea had no realbenefits, as the Tsarine's troops withdrew into Ukraine in the autumn of 1736, and only managedto maintain a grip on the Azov. The Turks viewed favorably the English-Dutch peace mediation,and the grand vezir Mehmed Silahdar pasha, who set up camp in Dobroudja, at Babadag, invitedthere the English and Dutch ambassadors to Constantinople so that they might initiate peacenegotiations; the exact place was to be established at the borderline between the two Empires. Butthe Russians, confident in victory and having won over Austrians' reluctance, showed somereluctance and things were left unsettled. It was eventually agreed that the Russian and Ottomanambassadors should meet at Nemirov, in Podolia, in the presence of Habsburg resident at the

Ibidem, p. 225 - 228, doc. 109 (raport al lui Rondeau lordul Harrington din 19/30noiernbrie 1737) p. 230, doc. 110 (idem idem din 21 dec. 1737). Vezi Manstein,op cu., I, p. 309 - 318; Cronica Ghiculepilor, p. 409 -411.

Cronica Ghiculegilor, p. 413.

www.digibuc.ro

13 Anglia rázboiul austro-ruso-turc (1736-1739) 107

Porte, Leopold von Talmann, but in the absence of English and Dutch ambassadors. The works ofCongress opened on 5/16 August 1737, after the Russians had secured their positions with the

conquest of the fortress of Oceakov, on the Black Sea shore, and a new and successful invasioninto Crimea. The Habsburg Empire had also joined the conflict alongside Russia on 6 June, butwithout initiating any military operations. The allies' territorial claims from the Turks beingexorbitant, they led to break off of negotiations. The military defeats in Bosnia, at the Danubeand in Wallachia lessened the pretensions of the in Vienna, while the Russians were in their

forced to withdraw from Crimea and content themselves with their control over the fortress ofOceakov, on Pontic littoral. Encouraged by defeats suffered by their enemies, the Turksrejected any territorial concession and left negotiations of Nemirov on 3/14 october 1737.From hence onward the Russians became more accommodating and showed some interest in theoffer of mediation by the English and Dutch ambassadors, totally unaware of the fact that theFrench ambassador to the Porte, the Marquis Louis Sauveur of Villeneuve, had persuaded theAustrians in secret to allow him to initiate the peace mediation between the Turks and theiradversaries.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

DOCUMENTAR

CERCETAREA IZVOARELOR MEDIEVALE

DIPLOMATICE IN TRANSILVANIA

ZSIGMOND

pentru institufionalizarea izvoarelor istorice

performanta realizatA de Comides au avut un rol,contemporane care vizau organizarea cercetkii a vietii literare spiritualemaghiare. Cu toate aceste s-au dovedit ele i-au scos pe cercetAtoridin izolarea de mai au realizat ei, astfel activitatea

mai Transilvania, de la propunerea lui Bod Péter din anul 1760ideea unei a savantilor. vederea

realizArii acestei idei a flcut o incercare 1785 episcopul romano-catolic; BatthyányIgnác (1741-1798), apoi Aranka György (1737 - 1817) in 1791 SocietateaTransilvang pentru Editare de Manuscrise, 1793 prinMaghiare Transilvane pentru Cultivarea Suntem perioada care, delatiná, consideratA mai devreme limba exclusivA a limbile nationale au cuceritpeste tot teren pentru literatura de specialitate. Experimentele contemporane deorganizare s-au primul la extinderea sferei de folosire alimbii materne. Cu toate acestea, cercul lui Aranka culegea diplome medievale, darnumai ca o preocupare parte a de culegere gAsitlocul ei defmitiv de pAstrare, decenii, Muzeul Ardelean care aluat

Atmosfera nu era favorabilA, deci, indeletnicirilor legate demonumentele scrisului medieval latinesc. zadar a argumentat Kovachich MártonGyörgy (1744 - 1821), in cartea sa Institutio grammatophylacii publici pro InstitutoDiplomatico-Historico regni Hungariae (Pestini 1792), planul unui institut

de cercetdri istorice care ar avut ca obiectiv principal depistarea editareaizvoarelor Ungaria Transilvania deopotrivA. viziunea lui Kovachich persistaredactarea unui "diplomatarium universale", ce integral materialuldiplomatic al dinainte de Mohács. Din Transilvania, planul a fost sprijinit activde episcopul Batthyány, de Aranka György de Teleki József. Kovachich aintreprins. de cercetare in Transilvania pentru culegere de materiale din

Prima parte a studiului a fost SMIM, XVII, 1999, p. 15-26.


www.digibuc.ro

110 Zsigmond Jakó

arhivele de aici, dar vremea aceea conditiile nu erau coapte pentru institutionalizareacercetArii istorice. Astfel, planul indicator de perspectivA nu a ocuriozitate istoria Cercetarea izvoarelor istorice era continuatA la inceputulsecolului XIX, decenii de-a neorganizat, prin eforturi personale.

Referitor la cele de mai sus Jancsó Elemér: Az Erdélyi Magyar NyelvmivelöTársaság (Documentele Filologice Maghiare din Transilvania),Bukarest, 1955. Jakó Zsigmond, Batthyány Ignác, a és a tudományszervezö(Batthyány Ignác, omul de organizatorul cercetArii MkvSzle107/1991. 353 375.

Szelestei N. Irodalom - és tudományszervezési a 18. századiMagyarországon pentru organizarea literare cercetArilorUngaria secolului XVIII), Budapest, 1989; Windisch Kovachich Márton György ésa magyar tudományszervezés elsö kisérletei (Kovachich Márton György primele

ale organizArii maghiare), Sz 102/1968. 90-144.

Kemény ifondarea Muzeului Ardelean

experimentelor de la sfar$itul secolului al XVIII-leao care, se-i drept, se colectiilor maghiare de

izvoare, mai modeste sau mai voluminoase, dar privinta transmiterii diplomelormedievale numai colectiile adunate de contele Kemény József (1795 - 1855), initiatoruldin 1841 al Muzeului Ardelean, ale contelui (+ 1861) potconsiderate importante din punctul de vedere al istoriei

Cele colectii se deosebesc radical ce prive$te epoca de realizare,continutul materialelor. lui Kemény Sámuel este un exemplu clasic al

culegerilor de acte, la functionarii superiori guberniali din secolul alXVIII-lea. Realizatorul ei, contele Kemény senior (+ 1817), eraTabulei Regale din Transilvania. El a adunat, pentru uzul personal pentru urma$i,primul acte oficiale referitoare la antecedentele problemelor guvernamentale maiimportante din Transilvania, un material informativ util, primea sale piese datändu-se dela secolului al XVII-lea. Kemény Sámuel junior - toate semnele -a pástratnumai, dar n-a colectia

Pe considerente de ordin practic ale functionarului superior care a fost,Kemény Sámuel senior era aninriat alcatuirea colectiei de interesul pentruistoria patriei. Un semn timpuriu al acestui interes faptul - aflindu-se lastudii Europa OccidentalA - la Göttingen a luat cu profesorul Schlözer,considerat expert al regiunii noastre. acest lucru este dovedit de celor

ale sale: Chartophylatium Transsilvanicum - 40 de volume -Grammatophylatium Transsilvanicum 22 de volume in folio -, care contin, pecopii de diplome medievale, o cantitate considerabild valoroasA de acte originale. Le-aprocurat, probabil, datoritá relatiilor sale cu personalitAti gratie saleguberniale. i-au parvenit maerialul altor colectionari,anteriori sau contemporani. Astfel, colectiile sale se texte provenitecolecfiile lui Bod József, Gyulafehérvári Dobó József (1735 - c. 1820),memorialistului Halmágyoi István (1719 - 1785), ba din coleclia lui Comides.Activitatea de colectionar a lui a transmis cercetAtorilor de maitextul a 408 diplome medievale.

2

www.digibuc.ro

3 Cercetarea izvoarelor medievale (II) 1

Spre deosebire de cel anterior, lui Kemény József a luat cainstrument de lucru al unui istoric "de profesie". Ea repezintä incununarea incheiereaperioadei a culegerii maghiare de izvoare din Transilvania. Kemény afructificat traditiile transilvane anterioare, a sä procure mai mult dinmaterialul informativ al generatiilor premergatoare. Textele provenite din luiHuszti (+ 1755), Szilágyi Benk6 József, Gyulafehérvári Dobó József,Fejérviri Károly (1743 -1794), chiar din culegerile lui Kovachich sunt totatâtea dovezi Kemény cunostea temeinic tot ce s-a intreprins sa cercetareaizvoarelor istorice Transilvania Ungaria.

Valoarea cu totul specialä a colectiei sale o reprezinta seria aoriginalelor in care s-au conservat au devenit accesibile cercetärii mii de diplome,

alte acte cu secolul al XIII-lea. Piesele acestea le-a procurat,mai parte, din arhive familiale, majoritatea - materialul arhiveiprincipelui, care expusä pieirii la Alba Contemporanii 1-au consideratmai autorizat istoric al Transilvaniei, el a pretins apreciere patriasa mai din partea maghiare.

Ca colectionar s-a interesat de trecutul Transilvaniei,precidere de evul ei mediu. Este foarte probabil terminarea, 1817, a opereimonumentale, Historia critica a lui Katona planurile lui Kovachich, amintitemai sus, au constituit imboldurile aristocrat de a o de izvoareistorice transilvane, care prin dimensiunile ei le pe toate au fostadunate mai dinainte. Pasiunile, pregatirea, starea i-au datposibilitatea de a-si realiza obiectivul. Poate impresiile sale din Viena, functionaacolo, n-au facut intentiile. caz, colectia sa de copii adunatela Viena, intitulatá Collectanea diplomatico-historica rerum Hungaricarum etTranssilvanicarum, 1822 cel putin cinci ce Fejér György(1766 - 1851) 1825 a sub titlul Codex diplomaticus Hungariaeac civilis, publice volume rezultatele manuscrise alemedievale, colaboratorul lui transilvan cel mai prodigios intreprinderea sa -

1844, la dimensiunea de 42 de volume - nici nu putea fie altcinevaKemény József.

sa, genuri de izvoare, dintr-un total de 12.000originale 367 volume de copii, aici oferim date numai referitoare la epocadinainte de 1542 - ca perceptibil dimensiunile ei. Deci: luiKemény József se gäsesc a 241 diplome medievale, cele 13 volumeDiplomatarium Transsilvanicum cuprind copii a 392 texte dinainte de Laacestea se 685 diplome cele 13 volume Supplementum DiplomatariiTranssilvanici. Marea intreprindere se cu Appendix Diplomatarii Transsilvanici,

21 de volume copia a 2241 diplome. Kemény a deci spre publicare,general cu note, total 3318 diplome medievale cuprinse

Diplomatarium, compus din 47 de volume.Este indiscutabil, deci, Kemény József a fost cel mai rodnic colectionar de

izvoare al perioadei manuscrise nu numai din Transilvania, ci dinel rezultatele iezuite. Pe aceasta mai

trebuie avem vedere faptul initierea Muzeului Ardelean donareapublic al colectiei sale, cu mari sacrificii materiale, el a

atelierul mai vechi al cercetarii din Transilvania - atelier care azi.

www.digibuc.ro

112 Zsigmond 4

lui Kemény József revine un de frunte printre istoricii contemporani, nupublicatiile sale, ci cele enumerate mai sus constituie opera sa durabilA. Peimportanta de colectionar de izvoare istorice fondator de institutie suntnesemnificative falsificArile sale de diplome, Acute din vanitate, din porniri de orgoliu

seniorial, dar cu care nu a pricinuit o materialA provocândconfuzii care persistA azi cercetare. Desigur, dacA faptele, acestea

stint de luat dar ele nu pot sA ne impiedice clarviziunea. CAci dacA acestea lecu ce se aflA care are o valeng ce

azi, aceste metehne par pAcate de iertat de mult uitate fatA de tot ce a fAcut in favoareacercetArii istorice transilvane prin crearea cadrului ei institutional.

Colectia celor doi conti se azi la Cluj, treiDiplomele originale stint la Arhivele Statului la Biblioteca

cuprinse volume format carte - la Bibilioteca din Cluj a Academiei Române.Numai volumele V din sus-amintita diplomatico-historica se laBibilioteca Academiei de Budapesta.

Referitor la cele de mai sus Kelemen Lajos, Az Erdély Múzeum-Egyesülettörténete (Istoria Muzeul Ardelean) Emlékkönyv. Kolozsvár, 1909 - 1942.Veress Endre, Gróf Kemény József "Erdélyi 38/1933. Mályusz Elemér:Gróf Kemény József (Falsuri documentare atribuite conteluiKemény József), "LevéltAri Közlemények", 59/1988.

Cercetarea a izvoarelor istorice perioadamanuscrise

La perioadei culegerilor manuscrise, un eveniment importantconstituie ata§area istoriografiei române din Transilvania la formele moderne decercetare a izvoarelor istorice. Conditiile ei prealabile au fost pregAtite - ca urmare aunirii biserice§ti - de formarea unei de intelectuali români coli cucaracter occidental, de de teren a limbii latine a scrisului latinescfatA de practica scrisului chirilic in defavoarea orientArii unilaterale bizantineculturA. Toate acestea au posibile formarea unei istorice proprii, precum

receptarea metodelor conceptiilor devenite dominante zonA la sfAr§itulsecolului al XVIII-lea. Intelectualii care au cauza emanicipArii nationale,trecind peste barierele ale scrisului chirilic, s-au strAduit sA tinA pasul cuevolutia cercetarea istoricA.

Cotitura decisivA directie a fost de greco-catolicul GheorgheSincai (1753 - 1816), prin faptul in locul genului cronicar de mai alesredactiunea de anale, iar completarea verificarea izvoarelor narative arecurs la surse diplomatice. Pe studiile fAcute la Roma la Viena, lui i-audat posibilitatea pentru efectuarea acestui lucru relatiile sale personale de colaborarecare legat de reprezentanti contemporani ai istoriografiei maghiare

Pentru activitatea sa in culegerea critica izvoarelor a avut ohotArâtoare colaborarea cu istoricii Comides, Kovachich Katona. Cusprijinul evident, a avut acces la toate rezultatele colectiilor de izvoare din UngariaTransilvania. cu cercul lui Hevenesi la Comides, a intreanturajul celor mai avizati cercetAtori, unde i s-a ivit ocazia de a face cuno§tintA cumetodele problemele actuale ale diplomaticii. Cu Comides a intrat

www.digibuc.ro

5 Cercetarea izvoarelor medievale 113

la Viena, in 1780, lui Kovachich a fost mai apropiat colaboratoranul 1803, iar Katona István - probabil -a avut o asupra planurilor

Sincai prin opera sa monumentalA, Historia critica. In activitatea de cercetare dei-au fost de cunostinte personale pe care le-a cei 14

petrecuti la curtea Wass, la Taga la Szinye, ca pedagog, respectiv, protejat alfamiliei, prin ele a reusit izvoare istorice din diverse arhive familiale

cu cea mai mareSincai a continuat viata lui izvoarele in vederea scrierii istoriei

intregului popor datele adunate prin amanuscrise. Prima o pomeneste cu titlul Notata authoribus. Ea se

compune 27 de caiete (tomulus) cuprinde texte extrase diverse publicatii,copiate de el 1775 1780, la Roma la Viena. privinta culegerii deizvoare diplomatice este mai importantA colectia care titlul Rerum spectantium aduniversam gentem Daco-Romanam seu Valachicam summaria secundumordinem chronologicum. Acest manuscris, trei volume in-folio, este prima colectie deizvoare sistematizatA, privitoare la istoria poporului român. este primul istoric

care activitatea sa de adunare de date atribuie o cuizvoarele narative diplomelor mai ales inedite.

In manuscrisul destinat completArii diplomatice la sinteza sa istoricA,Hronica românilor, a inclus textul a 291 diplome medievale, dintre care numai 38 aufost publicate in volume tipArite. el cu precizie la fiecare text locul sursei,se poate constata cele 253 diplome inedite le-a copiat diverse colectii manuscrise.Sursa lui principalA era lui Comides. Din ea a ales 164 detexte; probabil din copia pentru amintitul institut de istorice al luiKovachich, copie in Biblioteca Széchényi, la Budapesta. nueste de neinchipuit nici o imprejurare care, cu ajutorul Wass, el ar fi avutacces la volumele de copii care la vremea aceea se biblioteca dinPesta a Teleki. A mai inclus diplomatarul 28 de texte DiplomatariumHungariae - de Széchényi Ferenc 1797 - alte ale luiKovachich, 15 piaristului Koppi Károly (1744 - 1801), 12 din colectia dedate a lui Fejérvári Károly, 9 din manuscrisele lui Hevenesi. din transcrierile luiWagner Károly (1732 - 1790) Lakics György (1739 - 1814) 5 texte. CercetAri de

a intreprins la contii Wass, cu sprijinul in arhivele altor câteva familii dearistocrati. Din cauza posibilitkilor sale mult mai nefavorabile deck ale cercetAtorilormaghiari sasi, rolul lui istoria nu unor date noi,necunoscute, ci transmiterea istoriograflei românesti a materialului de diplomedescoperit atunci, precurn deschiderea concepfia in metode decercetare moderne.

Referitor la cele de mai sus Gheorghe, HronicaBucuresti 1967 - 1969 (Studiu introductiv note de Neagoe); Kiss András,Gheorghe 5incai, a in Miivelôdéstörténeti Tanulmányok, Bukarest 1980;Kiss, Andrei, Gheorghe $incai piinfele fundamentale ale istoriei, RA, 4/1973, nr. 2.

Publicafii de diplomatare 1918

Ca urmare a succes a izvoarelor istorice, fervoarea dela secolului al XVIH-lea s-au primele de a publica diplomele

www.digibuc.ro

114 Zsigmond

medievale ale Transilvaniei volume Szeredai Antal (1740 - 1799) a editatun diplomatar referitor la episcopii la Capitlul Transilvaniei (Series antiquorum

recentiorum episcoporum Transsilvaniae. Albae Carolinae 1790. - veteris novicapituli eclesiae Albensis )anssilvaniae, Albae Carolinae 1791). Acesta n-au fostcontinuate vreme, din cauza rizboaielor .napoleoniene, dar mai ales dincauza stagnirii generale viata spiritual, provocati de politicaPublicarea diplomatarelor a devenit 1830, poate tocmai ca efect alaparitiei lui Fejér György, Codex diplomaticus. cadrul institutional era creatpentru acest anume prin asociatiei Verein siebenbörgischeLandeskunde (1840), ca organism vietii maghiare - initierea 1841 aMuzeului

La inceput se persoana lui József va asigura colaborareadintre maghiari domeniul publicirii izvoarelor medievale. Dar accentuarea

iar pe amintirile reciproc repulsive ale din 1848 - 1849au Impiedicat la unirea astfel cele trei neamuri transilvane aupornit pe separate spre editarea izvoarelor. a identificat istoria Transilvanieicu propriul trecut. Din materialul de izvoare ale trecutului comun sa§ii au

interes numai de documentele care se la ei. Maghiarilor nu le-adin Transilvania ansamblu pe motivul ei ii-au privit trecutul caidentic cu statalitatea Transilvaniei. Lipsa amestecarea criteriilor

cu puncte de vedere ale politicului pot invinuite mare pentrudisproportiile care se In privinta bazei documentare a Transilvanieiultimul secol - stare zilele noastre. cercetarea

vi-a concentrat unilateral, asupra perioadei principatului, iaristoriografia asupra explorkii izvoarelor din secolele XVIII - XIX,

de documente s-au constituit, acest Totexercitat efectul schimbarea intervenitä conceptional, care Transilvania numai era considerati o unitate de dezvoltare istorici, astfel divizind-o, pe de criteriietnice, elementele ei componente, mai mici sau mai mari ale acestora le-ainclus istoria maghiari, chiar cea Toate acestea n-auefect editarea materialului de diplome medievale.

Rezultatele perioadei colectiilor manuscrise au fost fructificate cu totulinchipuit generatia dinainte de 1848. Opera lui Kemény József,

Diplomatarium Transsilvanicum, elaborati aproape integral pentru a la tipar, amanuscris. Reschner colaboratorii au fost mai noroco§i,

partea privind epoca Arpadiani din manuscrisul pregititä pentru tipar de KarlSchwarz (1817-1875), a fost publicati de Georg Daniel Teutsch (1817-1893)Friedrich Firnhaber (1818-1860), Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbürgens(Wien, 1857), cu notele lui Kemény József. Cu toate acest volum,dorea ofere date vizând istoria Transilvaniei, conceptia ei de mai veche nu afost de generatia mai a sa§ilor, intreprinderea nici nu s-a continuat

acest spirit.incetarea a cercetitorilor mai virstnici, vreme nici

n-au avut instruiti care fi putut continua moderne cercetareapublicarea izvoarelor. Mai mult amatori au ales diferite acte din colectiilemanuscrise, perioada anterioarl, pentru diplomatarele ecleziastice deinteres local. De§i lui Karl Fabritius (1826-1881) - Urkundenbuch zur

6

www.digibuc.ro


Geschichte des Kisder Kapitels vor der Reformation (Hermannstadt 1875) -, RudolfTheil (1844 - 1899) Karl Werner (1845 - d. 1893) - Urkundenbuch zur Geschichte desMediascher Kapitels bis zur Reformation (Hermannstadt 1870 -, diplomatarullui Albert Amlacher (1847 - 1939) - Urkundenbuch zur Geschichte der Stadt und desStuhles Broos (VerArch 15/1880) - pot fi considerate un ce metoda

dar stau a unei unna de mai multe decenii.era asemAatoare, la inceputul dualismului (1867-1918), in

cercetarea precum activitatea de editor de izvoare a lui Jakab Elek(1820-1897). Ce-i drept, pentru diplomatarul clujean (Oklevéltár Kolozsvártörténetéhez). (Izvoare arhivistice privitoare la istoria Cluj), (I-II. Buda 1870-1888) el a de a depistat materiale noi, dar metoda lui de editarea urma cerintelor moderne. linii mari, lucru se poate spune desprepartea medievalA a operei lui Szabó Károly (1824 - 1890), Diplomatariul secuiesc(Székely oklevéltárl cu toate el 1859 bibliotecarul Muzeului National Ardelean,apoi profesor al UniversitAtii Cluj - era considerat Transilvania cel mai calificatspecialist maghiar diplomaticá paleografie medievall. Cu problemele editAriidiplomelor medievale a ca autodidact, colaborator la parteadocumentarl a operei gubernatorului Teleki József (1790 - 1855) HunyadiakMagwarországon, (Epoca Huniazilor Ungaria), (Pest, 1852 - 1857), dar considera cAadeviratul sAu de constituie identificarea tipArituri dinUngaria.

Cu pactul dualist (1867), unirea Transilvaniei cu Ungaria a devenit o realitate,iar imprejurare a unificat pe deplin viata maghiarA, unificare ce era

mai demult. Ca urmare, Transilvania s-a contopit treptat cu ceadin Ungaria. Activitatea oamenilor de specialitate din Transilvania s-ainstitutiile nationale Capita lei, o parte importantA a speciali0ilor Transilvania s-amutat la Budapesta, tinerii au râvnit sA facA o tot acolo. aceste nAzuinte,mai ales istoriei, s-au deschis largi ardeleanul SzilágyiSándor (1827 - 1899) cercul lui de prieteni au detinut timp de decenii un rol deconducere acest de editii unitare, nationale, initiate pentru publicareaizvoarelor istorice, ofereau maghiari din Transilvania noi,mult mai avantajoase decât toate editiile precendente. Coloanele publicatiilor -cu anul 1856: Magyar Történelmi Tár, din 1867: Századok, 1878: Történelmi Tárprecum un de diplomatare nationale au fost deschise pentru editii de izvoaredin Transilvania. PosibilitAtile oferite de Capita au de fapt de prisos publicarea

a izvoarelor din Transilvania, dar ele au avut drept urmare atrofierea ei.Continuitatea a fost - de bine, de rAu - de Muzeul National Ardelean,

revista sa Erdélyi Múzeum, aproape exclusiv privinta izvoarelor perioadeiprincipatului. cercurile istoricilor transilvani a scAzut interesul fatA de indeletnicirilemoderne cu diplomele medievale, care solicitau de specialitate. Ei nuconsiderau evul mediu la de transilvAnesc maghiar epoca principatului.Romantismul national a acceptat o exceptie, anume cu istoria specificA asecuimii. Acestei datoreazI realizarea Diplomatariului secuiesc (Székelyoklevéltár, 1872). conformitate cu conceptia statului national, doreau sA publiceizvoarele Regatului Ungar medieval dinainte de divizarea lui trei in diplomatarenu teritoriale, ci nationale, cercetAtorii maghiari transilvani Astfel,rezultatele transilvane ale cercetArii maghiare de izvoare 0-au locul publicatiile

www.digibuc.ro

Zsigmond 8

nationale. Tot ce a explorat cercetarea aceste decenii referitor la evul mediual Transilvaniei se in paginile urmAtoarelor diplomatare: Arpád-kori újokmánytár (Noul Diplomatar al epocii Arpadiene), (I-XII, Pest, 1860 - 1874),de Wenzel Gusztáv (1812 - 1891), volumele Anjou-kori okmánytár (Diplomatarulperioadei angevine) (I-VII, Budapest 1878 - 1920), okmánytár (Diplomatarulmaghiar) (I-VIII. Györ - Budapest 1865 - 1891) sau Hazai oklevéltár (Diplomatarulprivind istoria patriei) (Budapest 1879). Sunt apreciabile, merituoase indispensabilecontributiile seriilor amintite la istoriei vechi a Transilvaniei, dar pentruacest lucru medievistica din Transilvania a trebuit pläteascA tributul

al atrofierii aproape integrale.

Publicafii de izvoare

aceste modernizarea Transilvania a diplomelormedievale le-a revenit cercetAtorilor sasi, maghiarii luând parte la ea numaiindirect. Pentru modernizarea cercearii, punctul de pornire a fost marcat de -in cadrul UniversitAtii din Viena - a unui institut de cercetdri - InstitutOsterreichische Geschichtsforschung - de Theodor Sickel (1826 - 1908), undepregAtirea teoreticA practicA, nou spirit, reclama, totodatA, ca munca de editorde texte din autodidactilor amatorilor de care cercetAtori de

care au primit o pregAtire specialA. Tineri istorici ai popoarelor Monarhieihabsburgice de atunci aici au fAcut cu diplomatica, cu critica izvoareloristorice, cu metodele cu practica publicArii documentelor medievale. La acestInstitut vienez s-au format toti acesti specialisti sasi, maghiari români care mai târziuau avut rol editArii izvoarelor medievale ale Transilvaniei.

Transplantarea aplicarea noilor metode Transilvania este meritul lui FranzZimmermann (1850 - 1935). studiile acute la Viena, conducAtorul Arhivei

Sibiu al Arhivei Nationale 1875 el a preluat cauza diplomataruluicare agoniza de câteva decenii. Prin cercetAri arhivistice vaste sistematice

intreprinse a fundamental materialul adunat de generatiileanterioare. Pe cale, prin a mai mult de 8000 de diplome, el a creat baza

a diplomatarului - pentru partea care se la 1526.anterioare le-a colationat cu originalele, decursul unui deceniu prinatragerea a lui Karl Werner, a publicat primul diplomatar alTransilvaniei medievale. Primul al seriei - Urkundenbuch zur Geschichte derDeutschen in (I-VII, Hermannstadt - Bukarest 1892 - 1991) -, care cumari intermitente apare azi, nu numai a dat un transant controversataproblemA: dacA materialul documentar admitând particulariatile, trebuie publicatpe criteriul unitAtilor administrative, sau cadrul unei intreprinderi unitare, dar a

un model de editie publicarea izvoarelor transilvane, un model care oglindeapractica cea mai a vremii. La realizarea acestui model Transilvania eraunecesare de la inceput exigenta lui Zimmermann de personalitatea sa, care nu

compromisuri. Tot lui Zimmermann a primul albumfacsimil diplomelor transilvane medievale (Photographien von Urkunden aussiebenbürgisch-siichsischen Archiven. Hermannstadt 1880).

Cercetarea pe Urkundenbuch - si-a adus contributia lafundamentarea istoriei urbane economice a Transilvaniei medievale cu

www.digibuc.ro


exemplare de izvoare speciale. Pe volumul Rechnungen aus dem Archiv der StadtHermannstadt und der Nation, 1380 - 1516 (Hermannstadt 1880) primelevolume ale in opt volume a izvoarelor istorice ale orasului (Quellen zurGeschichte der Stadt Kronstadt in Siebenbargen. Kronstadt 1886 - datede o valoare pentru istoria comertului transilvan din perioada anilor 1503 - 1540.

maghiare de izvoare

Independent de sasi, dar tot sub influentä a pornit modernizareaeditiilor maghiare ale izvoarelor din Transilvania. Se poate aprecia ca prim alacestei modenrizari publicarea diplomatarului familiei Teleki (A római szent birodalmigróf széki család (Diplomatarul familiei Teleki de Sic, ai

Imperiu Roman), I-II, Budapest 1895, de Barabás Samu (1855 - 1940),instruit tot la Institut. Opera sa este caracterizat de aceeasi de tehnicitate, exigentä,

spirit critic ca diplomatarul sasilor. Influenta ei asupra editarii maghiaretransilvane de izvoare a fost cu mai aceasta exista numai cadrulunitar al cercetarii maghiare. Barabás desi originar din Transilvania, tot cursulcarierei sale a lucrat la Budapesta, bogata sa activitate de editor de izvoarede Diplomatarul Teleki un volum al Diplomatarului secuiesc -nu era deTransilvania.

Pentru schimbarea acestei de a intreprins un experiment mai seriosVeress Endre (1868 - 1953), tot un discipol al Institutului vienez, devenit conducatorulArhivei Muzeului Ardelean. de documente - Fontes rerumTransylvanicarum, in 1911; Fontes rerum Hungaricarum, in 1915 -arca Clujul din nou maghiare a izvoarelor Transilvania.cele opt volume publicate, numai volumul IV, 1914, in prima serie,contine diplome medievale referitoare la Transilvania la relatiile ei cu cele douävoievodate - Veress considerand domeniul principal de cercetareeste veacurilor XVI - XVII. Experimentului lui Veress i-a pus capätschimbarea de imperiu intervenita in 1918. Pentru un timp imprevizibil, singurulal editarii maghiare de izvoare a ramas Budapesta.

Cele mai sus cu privire la situatia care s-a creat cercetareasunt confirmate in intregime de Diplomatarul (Oklevéltár a Tomaj nemzetségbeliLosonczi család történetéhez (Diplomatarul familiei de Losoncz dinneamul Tomaj), I-II, Budapest 1908 - 1928, publicat de Elemér (1873 - 1944)Iványi Bela (1878 - 1964). aceasta este o publicatie exigenta, a fostrealizata afara Transilvaniei, a capitala editorii ei erau specialisti

Ungaria, ca urmare a istorice maghiare,la secolului trecut s-a defmitiv in cercetarea

a un gen independent publicarea de izvoare regeste(extrase/rezumate). Publicatiile transilvane elaborate cu aceastä excelentaplicabilä in investigarea surselor diplomatice medievale sunt instrumenteauxiliare indispensabile cercetari. Ne referim la lucrarea lui Szabó Károly desprematerialul medieval al Arhivei Muzeului National Ardelean (Az Erdélyi Múzeum eredetiokleveleinek lcivonata (Rezumatul documentelor originale ale Muzeului Ardelean),1232 - 1540. Budapest 1889 - 1890. Extras din Történelmi Tár) la cele ale luiAntal (1838-1913), diplomele Capitlului Transilvaniei ale Conventului

www.digibuc.ro

118 Zsigmond 10

din diplome Transilvania (Az erdélyiGyulafehérvárt (Arhiva Capitlului din Alba Budapest 1889 - 1895. Akolozsmonostori konvent levéltára, Budapest 1896 - 1898. Ambele extrase dinTörténelmi Tár). La fel, Albert Berger (1864 - 1936) ne-a dat informatii utile, subde regeste, despre arhiva Bistrita (Urkunden - Regesten aus dem alten BistritzerArchive, 1203 - 1526. Bistritz 1893 - 1895. Extras. I - II. Köln - Wien1986). 0 lucrare meritorie de acest fel este cea a lui Magyari Károly, publicatie dinarhiva comitatului Alba (Regestâk Alsófehér vármegye levéltárából, (Regestele dinarhiva Comitatului Alba) Történelmi Tár, 1907).

licalii de izvoare

De asemenea, pe initierilor vieneze tot afara Transilvaniei s-aapropierea a istoriografiei la indatorirea de publicare a

izvoarelor diplomatice din Transilvania. Eudoxiu Hurmuzaki (1812 - 1874), originar dinBucovina, timpul studiilor Viena, cu anul 1846 a adunat izvoare dinarhivele centrale ale metropolei imperiale, documente pentru istoria poporului român,din 1852 se sträduia un monumental diplomatar national. Planul nu irealizat decât anul 1887, la Bucure0i, cu sprijinul Academiei deci numaidupa moartea sa. Seria de editii, purtând nurnele iniliatorului ei, era destinatä sädocumentarul central istoric al romdnilor din diverse state s-a concentrat specialasupra izvoarelor din secolele XVI - XIX.

unirea Moldovei (1859), pentru dezvoltarea pe maideparte a istoriografiei era o preliminard, deopotrivd, depistarea denoi date din arhive sträine adunarea informatiilor din publicatiile mai demultcu privire la românii din Transilvania. Acest din lucru, ardelenii, la moment,

deja revistele Archivu Transilvania. Din deMoldovanu, jurul anului 1842, cu acordul lui Kemény, pentru CipariuTransilvania a publicat anii II - VII (1869 - 1874), sub titlul Colectiune dedin dzplomatariulu comitelui Kemény, care privescu mai alesu pe(Valachi), 436 texte de diplome extrase. fata acestor preocupäri, posibilitáti de

a deschis realizarea de mai sus a lui Hurmuzaki. Date le referitoare laromâni editiile transilvane de dinainte au fost fäcute cunoscute cerceatorilor românide Nicolae Densu0anu (1846 - 1911), sub formä de reeditare. Din cele mai diferitepublicatii, majoritatea maghiare dar din Thplomatarium Transsilvanicumal lui Kemény József, manuscris Arhiva Muzeului National Ardelean,1887 1894 a publicat apte tomuri voluminoase (Hurmuzaki - 11/1-5) contindnddate de diplome din perioada 1199 - 1575 referitoare la români.

Cunoscând rezultatele de atunci, istoriografia româneascd, de acumautorizatd, putea se atwze activitätii de exploatare a izvoarelor de arhivá dinTransilvania. Prin colaborare, ea a unei datorii, implinind anumitelacune, prin publicarea de documente privitoare la relatiile celor voievodate românecu Transilvania, precum a actelor chirilice veche limba

arhivele Prin sa lajiile Tárii Române,sti cu Bra,sovulUngureasa (Bucure0i 1905) Ion Bogdan (1864 - 1919), care a tot la Viena,

sau Grigore Tocilescu (1850 - 1909) cu 534 documente istorice slavo-române dinMoldova privitoare la Ardealul, 1346 - 1603 (Viena -

www.digibuc.ro


Bucuresti 1906 - 1931) au racordat circuitul un grup de izvoare neutilizateatunci. pasul istoricii au luat parte la editarea diplomelor

latinesti nepublicate Momentul acestei cotituri poate constatat cu precizie.Bogdan, in sa prima in 1902, a cuprins numai textechirilice, iar editia a doua, 1905, a publicat deja 63 de diplome dinperioada 1431 - 1508. El a fost urmat, pe cale, de Nicolae (1871 - 1940).Materialul bogat nou, publicat de el originale, din diplomele din anul1358 ale ora§elor Bistrita, Brasov Sibiu - intitulate i scrisori din arhiveleorwlor ardelene 1911), in seria Hurmuzaki ca volumele -demonstreaza bine s-a dezvoltat in decenii ce rol important a detinutactivitatea editoriala la secolului publicarea izvoarelormedievale transilvane. lasi lucru atestat de volumele I-II X ale seriei initiatede sub titlul Studii i documente cu privire la istoria românilor (Bucuresti 1901 -1916), volume in care a publicat material explorat, de asemenea, arhivele oraselorBistrila Brasov.

Atasarea la nivelul epocii s-a dovedit opera lui Joan Mihályi (1844 - 1914),Diplome maramurexne din secolul XIV i XV - Sziget 1900), care esteperformanta de a cercetkii din Ungaria de 1918 domeniulpublicatiilor de izvoare medievale.

Publicalii de izvoare 1918

Prefacerile intervenite urma schimbkii de imperiu au provocat un seriosregres publicarea izvoarelor medievale transilvane. Istoriografiapozitie dominanta, vreme nu a ce sä cu bogatul material arhivistictransilvan preluat; a un interes mult mai redus deck fatä de lui

de interes este deosebit de surprinzatoare, mai ales privintaizvoarelor diplomatice timpurii. Lucrul este dovedit de faptul in perioada dintre cele

rdzboaie mondiale cercetarea nu a contribuit la editarea diplomelormedievale transilvane cu nici o publicatie serioasä.

terminarea celui de-al doilea mondial, s-a schimbatconceptia, care perioada de 1918 se orienta - ca atunci - factoruletnic, nu teritorial, privinta publicarii izvoarelor. Acum intentia este de apublica singur corpus unitar material diplomatic vechi al mdiferent

documentele sunt importante sunt de importante sau lipsite de interes dinpunctul de vedere al istoriei poporului 1951 s-a inceput publicarea diplomelormedievale referitoare la teritoriile intracarpatice ale Seria C din Documenteprivind istoria României (din 1977: Documenta Romaniae Historica) serie

1994 au apkut zece volume cuprinzand documente din perioada 1075 - 1370,majoritate preluate din materialul publicatiilor anterioare.

Modul de editare primele vase volume ale seriei a urmat exemplulpracticat in privinta textelor slavone chirilice, traducerea integrala in limba

(traducere deci, asupra denumirilor de localitki nume persoane).Editorii au facut exceptie numai cu diplome nepublicate sau cu cele considerateimportante din punct de vedere romanesc. Acestea au fost publicate latineste,

de facsimil, anexa volumelor. acest procedeu, care privinta diplomelor

www.digibuc.ro

120 Zsigmond 12

era ceva neobisnuit un regres de practica deanul 1977, fine, intervine o schimbare documentele din 1351).

De atunci, apare bilingv, cu textul latinesc original paralel cutraducerea Tot de atunci, volumele cuprind indici de materii de

Volume le seriei, editate din ce ce mai ingrijit, cu mai acuratete,reprezinta un serios pentru medievistica transilvana, cu toate o parteconsiderabila a diplomelor nu se la Transilvania in sens istoric, ci laasa-numitele ale Ungariei (Partes regni Hungariae). Adunarea materialului serieiprivinta diplomelor publicate poate completa, dar nu acelasi lucru se poate

despre cele nepublicate. Este regretabil aparitia volumelor acestuiinstrument de lucru util indispensabil este intervale mari,

spatiul este consumata de traducerea integral/ a textelor. in vederenumarul mare al diplomelor transilvane inedite, cu acest mod de editare se prelungesteimprevizibil de mult documentarea a cercetarii evului mediu transilvan.

Tot cu sunt editate diplomatarele teritoriale, initiate,mod fericit, de cercetatori mai tineri, cum sunt de Costin Fenesan(n. 1947) privire la Banat (Documente medievale Timisoara 1981) saupublicatia de Adrian Andrei Rusu (n. 1951), loan Pop (n. 1955) loan

Agan (n. 1954) (Izvoare privind evul mediu românesc. Tara Halegului secolul alXV-lea. Cluj-Napoca 1989).

Publicalii de izvoare

Continuitatea practicii traditionale a izvoarelor istorice estereprezentata azi de diplomatarul sasilor, pe care, cu volumul IV din 1937,

Gustav Gündisch (1907 - 1996), care s-a format tot la Institut, la Viena. Dedictatura comunista, 1947, a organizatia vietii a sasilor,

organizatie indelungat trecut (Verein siebenbürgische Landeskunde),treptat, s-a din Transilvania, seria indispensabila pentru dezvoltarea

medievisticii din sprijinul al Academie realitate estede misiunii angajate a editorului. Gustav Gündisch -cu sprijinul

Herta (1907 - 1981), tot la Institut, al Konrad (n, 1948) -din emigratie publicarea acestor izvoare, cu devotamentul realizand un

monument demn de memoria care odinioara a avut un rol importantcercetarea istoriei transilvane.

Publicalii maghiare de izvoare 1918

Partea ce se din materialul izvoarelor istorice transilvanecu 1918 a devenit aproape inaccesibila pentru cercetatorii maghiari.

Contributiile modeste la medievistica transilvana demonstreaza ferm acesteei doresc participe la cercetarea Transilvaniei, altfel nu pot

promova istoria Dovezi acestei atitudinii sunt VIII al Diplomatariul(Székely oklevéltár), publicat de Barabás Samu, la Budapesta, 1934, precum

editia intocmitä de Fekete Nagy Antal (1900 - 1969) Makkai László (1914 - 1989)de diplomele dinainte de 1400 privitoare la din Ungaria (Documenta historiamValachorum in Hungaria illustrantia. Budapest, 1941).

www.digibuc.ro


De o cu nimic mai redusä - de de izvoare - esteserviciul pe care cercetarea a evului mediu continuare, medievisticiitransilvane domeniul diplomaticii, critica diplomatica sau geografia istoricd.Repertoriul critic al diplomelor regilor maghiari din dinastia deSzentpétery Imre (1878 - 1950) terminat de Borsa Iván (n. 1917) - regumstirpis Arpadianae critico-chplomatica.- I-II. Budapest 1923 - 1987 -, este un instrumentde lucru pentru toti cei care se de izvoarele diplomatice ale istoriei Transilvanieidinainte de 1301.

transilvand anii 1940 - 1944, drept obiectiv cornunal Arhivei Muzeului Ardelean al Institutului al Transilvaniei dinCluj, 1943 a pus la ordinea de zi publicarea diplomatarului medieval al Transilvaniei

a lucrdrile pregAtitoare. Primul produs al acestora a fost o publicatie deregeste: (A Thorotzkay család levéltara (Arhiva familiei Thorotzkay), Kolozsvár, 1944)

de Zsigmond 1916) Valentiny Antal (1883 - 1948). Munca a fostcontinuati 1945 la desfiintarea Muzeului Ardelean (1950) numai deArhiva acesteia. aceastá -in unor mari tdrägänat,intermitente mai lungi sau mai scurte, cum permiteau munca a fostcontinuatä de colaboratori ca activitate particulard, adunarea materialului,intocmiri de regeste, formarea a metodelor de editarediplomatarului. Drept prim rezultat vizibil al acestor activitäti anul 1980 a fostterminatä prelucrarea regeste a protocoalelor Conventului din Cluj-Män4tur. De5iEditura Kriterion, editura fi angajat publice manuscrisul, dincauza piedicilor puse de vremii, nici un deceniu de n-a putut

publicat de izvoare regestele a 5444 diplome dinperioada 1289 - 1556 (Jakó Zsigmond: A kolozsmonostori konvent jegyzelkönyvei(Protocoalele conventului din I-II, Budapest 1990) a pututlumina tiparului Ungaria, numai dictaturii comuniste din

nutrindu-se traditiile locale legate de Societatea MuzeuluiArdelean, o intrerupere de aproape de o de ani, a publicareatransilvand a izvoarelor istorice medievale. Menirea rdspunderea acesteia cercetarea

epuizarea contributiilor a crescut mod deosebit.viitorul ei va depinde, pe nivelul organizarea cercetdriimaghiare din de reu§ita reinnoirii efectivului ei personal, va pemai departe in istoria a sale reprezentant al metodelor moderne de cercetare

de editoriale demne de materialul diplomatic latinesc.Medievistica ansamblu, deci nu numai prin reprezentantii ei

transilvani, poate de un real pentru cercetarea evului mediu transilvan prin faptula se corpus al diplomelor Ungariei medievale. volumele

acestuia contin bogate materiale privinta Transilvaniei, treburile transilvane potelucidate numai incadrate acest mediu fuese. Seria Dtplomata Hungariae

Antiquissima, ce apare sub egida Academiei Maghiare de editor peGyörgy (n. 19.17), are ca obiectiv editia a diplomelor din secolele

XI - XII referitoare la istoria Ungariei de odinioard. Din ea, a volumul cuprinzanddocumentele perioadei 1000 - 1131. Acestuia i se albumul intitulat ChartaeAntiquissimae Hungariae ab anno 1001 usque ad annum 1196 (Budapest 1994),tot sub ingrijirea lui Györffy György, cuprinzand facsimilele diplomelor pästrate inoriginal, in reproducere a dimensiunilor originalelor. Aceste

www.digibuc.ro

122 Zsigmond Jakó 14

fireste, vor ajuta studiul problemelor legate de inceputurile emisiilor de diplome dinTransilvania, sub aspect critic formal. De intocmirea repertoriului critic al diplomelorregale ale epocii Arpadiene (1000-1301) am amintit mai sus. Drept completare a lui se

curs de elaborare repertoriul critic al diplomelor neregale dinainte de 1301.Pentru explorarea regeste a documentelor epocii Angevine (1301 - 1387) s-a

format un colectiv de colaboratori la Szeged, sub conducerea lui Kristó Gyula (n. 1939).Din colectivului (Anjou-kori oklevéltár. Documenta res Hungaricasregum Andegavensium illustrantia. Szeged - Budapest 1990-), acwn au apdrutzece volume, cuprinzând perioada 1301 - 1327 1339, cu multe date referitoare laistoria Transilvaniei.

Metoda cea mai de a cuprinde regeste explorarea documentelordiplomatice ale Ungariei medievale, diplomelor ei ajungând peste o de mii,a fost elaboratA de Mályusz Elemér (1898 - 1989) publicarea diplornelorepocii regelui Sigismund de Luxemburg (1387 - 1437). serie (Zsigmondkorioklevéltár) (Diplomatariul domniei regelui Sigismund), I-VI, Budapest 1951 - 1999), la

redactarea profesorului Mályusz, iar moartea sa redactate de Borsa Iván,au diplomele perioadei 1387 - 1418, esential fondultransilvane. modelul, bine experimentat, de editare de la care trebuie pornimexplorarea diplomelor medievale ale Transilvaniei, dezvoltându-1 mai departe, avândvedere cuceririle tehnice ale ultimelor decenii, precum desideratelelocale.

lea viitorului

ce am schitat felul cum s-au transmis zilele noastre textelediplomelor medievale ale Transilvaniei, trebuie spunem câteva cuvinte despremodul cum doreste accesibild cercetdrii de marevaloare seria de care porneste cu volumul I din Erdélyi Okmánytár (Diplomatarultransilvan).

Convingerea este lipsa de izvoare a istoriceinteresate trecutul Ungarie medievale nu poate rAstimp previzibildeck prin corelarea a publicArii regeste cu tehnica de reproducere.Rezumarea a diplomelor medievale este inevitabild, cumai mult cu cunoasterea limbii latine s-a limitat rândurile istoricilor de profesiela cercul al medievistilor. Regesta limba redactatä pede o parte rapid pe oricine asupra informatiilor istorice care pot extrase dinrespectiva pe de parte conduce la original pe cei care au nevoie de textullatin. Prin opere moderne regeste se poate explora mult mai rapid cumodalitätile publicatiilor mai vechi material diplomatic medieval pentru uninteres istoric mediu; oamenii de specialitate care cunosc limba sunt versatipaleografie pot fi in procurarea facsimilului diplomelor nepublicate; vorputea rationalizate editArile de diplomatarii foarte laborioase costisitoare, -

cunoasterea intregului material - vor putea fi alese spre publicarea in texte integralediplomele cele mai importante, care editarea. Seria -al prim volum

a fost realizat - exploreze in diplomaticA aTransilvaniei istorice mai sus.

www.digibuc.ro


Pentru a continuare unitatea seriei, este clarificareaechivoc de la bun a continutului anumitor a principii deurmat in viitor, anume:

Sub denumirea Transilvania acea unitate de dezvoltare deodinioard care in cadrul Regatului Ungar se afla sub jurisdictia voievoduluiTransilvaniei. cele comitate din centrul Transilvaniei, Secuimea Tara

Includem ea comitatele Solnocul de Crasna din Partium, nucomitatul Zdrand. cele comitate anterioare secolul XV se aflau subdubla jurisdictie - deocanidatá neelucidatá -a palatinului a voievodului, mai arziuau o unitate cu Transilvania centrall, iar soarta Zárandului era legatáintotdeauna de Maghiard. Teritoriile circumscrise mai sus constituie o unitatein conditiilor izvoarelor istorice.

Considerim medievale nu diplomele dinainte 1527, ci cele proveniteperioada care se 1542, deoarece limita de timp a schimbdrii de

privinta maghiare, in istoria Transilvaniei nu este pierdereabätäliei de la (1526), ci ocuparea capitalei Buda, de turci (1541).

Includem aici sens de diplome - pe cele propriu-zise acceptiadiplomaticii scrisorile misive, socotelile, conscriptifle, in general: actele produse deadministratie, tot ce tine de practica scrisului afara literaturii). Date transilvanecare s-ar putea extrage izvoare narative sau din legi vor cuprinse regeste numai

cazuri temeinic motivate, ele sunt accesibile alte publicatii. tn volumulI, exemplu, s-a fdcut exceptie de acest fel - din cauza datelor diplomatice sdräcácioase -cu izvoarele narative consemndrile care ne informeaza despre evenimentele localeprovocate de ndvälirea tätarilor.

Publicatia adunarea materialului totalitatea luiselectdri, care provine de la emitent de diplome din Ungaria medievald. Darprivinta diplomelor provenite de la externi considerd de la bundatoria ei este de a le prelucra numai pe cele publicate. Editarea materialului externnecunoscut dimensiunile lui, de important, mai ales a celui care se

la Vatican, este o separatá a viitorului.vedere impletire a izvoarelor diplomatice transilvane cu cele

Ungaria, separarea s-a procedat conform principii de Esteconsiderat drept transilvand care se la teritoriul istoric, la localitáti

locuitori de aici, respectiv pe oricare monument de scris diplomatic care date cuprivire la vietii celor amintili mai printre posesiuniletext se numai una din Transilvania, diploma se considerd

diplomatarului transilvan. Considerentele cercetdrii transilvane vor decideasemenea publicatie se va cuprinde o regestä despre

sau numai despre datele ei transilvane. Din diplomele din Ungaria careamintesc de evenimente din Transilvania se include publicatie extrase care se vacita in original latinesc cele pomenite. volumul I, de s-a procedat astfel cu

de diplome care arnintesc de evenimentele din Transilvania ale rdzboiuluicivil din anii regelui - 1262-1270 - ai lui al V-lea. Diplomele sau

de diplome care se la activitatea din Ungaria la posesiunile de acoloale voievozilor, episcopilor, ale altor demnitari sau locuitori transilvanenipublicatie ele anumite conexiuni saulocale, la Transilvania.

www.digibuc.ro

124 Zsigmond16

Volume le colectiei sá deci, fdrä toate textelediplomatice transilvane pästrate original sau transcriptii de dinainte de secolul XVII

care pot fi depistate. Dintre textele transmise copii de mai nefolositeacum literatura istoricá se va avea vedere numai pe cele care figureazá

colectiile manuscrise de copii prezentate mai sus. Prelucrarea copiilor de mai drziu - deo mare majoritate lucrate neglijent sau datate gresit - se va putea face

dupá perfectarea acestor volume de regeste. ele nu se poate stabili cuprecizie care copie anume pástreazá text necunoscut acum.

Fiecare regestá se compune grupe de informatii identice, indiferent eaa fost elaboratá dupä o necunoscutá piesä de arhivä sau dupá o diplomä publicad deja.

mai vechi poate nu sunt mai usor accesibile special pentrucercetätori nemaghiari - decât originalele Altminteri, numai felul acesta sepoate asigura ca indicii de de materii sá dea informatii despre materialulvolumului in acelasi plan. Regestele diplomelor deja publicate se vor deosebi special

privinta precizArilor cu citate de texte latine - limitându-le, la strictulnecesar.

Regestele cuprind toate informatiile diplomelor, informatii istoric(nume de de persoane, date cronologice, topografice sau factice), la nevoiecitând textul original latinesc. HotArnicirile (metales) vor cuprinse regeste,

in cazul publicate deja, integral latineste, desigur, dupá colationareacu originalele. Regestele diplomelor, ale transcriptiilor rezumative, ale

mentiunilor provenite din epoca Arpadiani nepublicate acum vor urmate detextul integral Iatineste, pentru ca cercetAtorii sá la singur

material documentar al epocii.Publicatia intr-o cronologie unitará toate regestele diplomelor transilvane

medievale utilizate in literatura de specialitate maghiarA, românä germanä - indiferentde autenticitatea le texte, care cursul critice se dovedesc falsesau indoielnice vor special semnalate, pentru a le deosebi de cele autentice.

Aparatul critic al regestelor informeazá asupra problemelor de critica izvoarelorale cronologiei, despre cotele de ale originalelor transcriptiilor, precum

ordinea - despre anterioare.Indicii de nume de materii ai publicatiilor de regeste nu niste simple

apendice, ci de importand esentialä, tocmai ele devine uninstrument auxiliar care exploreazá toate infonnatiile intregului fond de izvoare. Caurmare, indicii volumelor ulterioare pot utilizate ca indicatori pentru materialul dearhivä nepublicat

Indicii volurnelor redactarea regestelor vor elaborate conformitate cuprincipiile aplicate primele douä volume ale seriei proiectate deja (A

konvent jegyzökönyvei, Budapest 1990). Tot acolo seinformatii mai detaliate despre diverse aspecte de ordin tehnic.

Editorul publicatiei a lucrat decenii de-a cu speranta munca sa vaputea de tuturor celor care - indiferent de nationalitate - se strAduiesc sá clarificeistoria medievalá a Transilvaniei.

www.digibuc.ro


RESEARCH OF DIPLOMATIC MEDIEVAL

PRIMARY SOURCES IN TRANSYLVANIA

Abstract

The present study aims at summing up the origins of medieval Transsylvanian sourcespreceding the year 1542 and the stages of their legacy to the present days. It sketches up the furtherduties and objectives as well as the translation of the present text may be found in the first volumeof - Codex Transsylvaniae (Budapest 1997). The fullbibliography and critical evaluation of the historical research-work of Romanian, Hungarianand Transsylvanian Saxon historians concerning the documentary sources since thecan be found there.

The present day heritage of medieval Transsylvanian manuscriptic documentarysources is put to a minimum number of 30-35.000 thanks to strict archivistic protection and tothe collections that have been preserved as a result of a vivid historical interest of our society. Anadequate publicity is an important condition of development of scientific reserch-work onTranssylvanian history.

The author's conclusion as the result of a historical survey in this respect is that the mostefficient way to fulfill the above mentioned condition is to combine the publication of regesta(abstract) with modern techniques of reproduction.

The knowledge of Latin language among historians is more and more restricted tothe narrow circle of the medievists therefore an available presentation of the medieval documentsin a modem living language is absolutely necessary. A well-redacted modern language regesta(abstract) offers a prompt historical information and leads the researcher to the original latindocument if it is necessary.

By these up-to-date regesta editions the entire medieval Transsylvanian documentarymaterial is more attainable for the average historian than by integral translations. On otherhand professionals who know Latin and paleography can also get the buried ofunpublished documents as they can have the Xerox copies of the sources. Last but not least areasonable choice can be made for expensive and laboursome editions of Latin documents,having already summed up the entire material in this respect.

The above study is a introductory piece of a series of papers aiming to discoverTranssylvanian documentary heritage using the formerly mentioned methods.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

CAMPANHLE GENERALULUI FEDERICO VETERANI'

TRANSILVANIA BANAT (1686 1694).

II. (1690 - 1694)2

MARIA M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU

Campania din 1690

dirnineata a venit vestea generalului Heissler4Transilvania, provocatA de (acestuia) domnul care,

pentru a se a reluat cu Thököly6 de care acesta nu arniciodatA intre in Transilvania.

(Principe le Ludovic Baden, cetatea Nis, a trecut laSemendria a spre Belgrad).

//p. 70// Transilvania cerea (ajutor), desi cele potrivitobiceiului acestei natiuni. cu armata la Caransebee, trei zile (principele)8a Transilvania Poarta de Fier. sa nu a socotit potrivit sä

Caransebesul, pe atunci singurul punct de sprijin pentru Orsovei (si)toate sosise vestea capitulArii Vidinului9, cu un locotenent

muschetari, nici un fel de desi localitatea aceasta fuseseaprovizionatA toate cele de bine in timpul iernii (trecute).

//p. Comandantul Lipovei a luminatului principe Ludovic situatiafoarte grea care se afla localitate...

Partea I a generalului Veterani privind Transilvania Banata fost publicatA SMIM, vol. XVII, 1999, p. 183-201.

Traducerea s-a fAcut textul italian din Memorie maresciallo FedericoVeterani 1694 concernenti l'operazioni militari da lui in e provincieadiacenti con diversi documenti spettanti alle sudette memorie..., Viena Leipzig, 1771(Oesterreichische National Bibliothek Photo M 559 75, 47 y 7.

19/29 august 1690.Donatus lohann Heissler, conte von Heiterschein, general imperial, a fost in

lupta de la (11/21 august 1690) de turcii sprijiniti de un corp de ai luiThököly de oastea lui Constantin Brâncoveanu, luat prinsoare. Vezi SilahdarIstanbul 1928, II, pp. 257-258; M. Guboglu, Cronici privind II, Bucure§ti,1974, p. 390.

Constantin Brâncoveanu, domn al (1688-1714).6 Emeric Thököly, principe al Transilvaniei (1690-1691).

Karansebea.Ludovic Wilhelm I, margraf de Baden (1677-1707).Cetatea Vidin, de vizirul Tursun Mehmed a capitulat dupä un asediu de

§apte zile. Silahdar Tarihi, II, p. 516.


www.digibuc.ro

128 Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 2

(A venit vestea turcii de la se indreptau spre Belgrad trimit ajutoare laOradea) care se afla stare desperata cum nu impotrivire laLipova, am pus (pe cetate) ai nostri, care la asediul Oradiei, au cedatastfel inamicul a pe (acel)

ce am ajuns cu armata la Sibiu, luminatul principe Ludovic ainamicul la Brasov. Dar acesta ceda mereu, reträgandu-se spre Taraastfel a urmat Transilvaniei. sa nu a

efective printre care unul, aflat sub ordinele72.//generalului Serényim. ce a stat zile campament la

granita (principele) a primit vestea Belgraduls fusese pierdut...(Principele a se cu armata sa, nu

Transilvania pe care o seama generalului Veterani cu opt regimente decavalerie).

Eu am Trei de a opt satetotodata, pentru a de un bine am luat cele mai bune

pentru ocrotirea acelor sate.Luminatul Principe Ludovic a pornit spre Cluj iar eu am primit vestea

Lipova se predase'. El (principele) urmat inaintarea era primejdie ca (turcii)Transilvania (venind) dinspre Brasov, Lipova Caransebes. El a dat ordin

locotenentului colonel Antonio care se intorsese din Tara cugermani o apere.

Cunoscand situatia din Transilvania, reluat eu munteniimoldovenii. Am dat ordin regimentului d'Herbeville aflat sub comanda conteluiSchlick'

ocupe pozitie la la Deva cum ar situatiadispozitia acelor iar cu restul regimentului porneasca spresprijine cu localnicii Orsova, prietenia reinnoitá cu venea

la timp pentru a asigura aprovizionarea cu aceasta era lovitura potrivitäpentru a Belgradul'5 sau foarte pierdere.

Sarau... Saranyi Károly, vice general, a ajuns comisar imperial, consilier aulic,presedinte al Consiliului Aulic de comandant al München. 1690 a o

de innobilare pentru familia sa.Haramsek.Lipova s-a predat muhafizului Timisoarei, vizirul Djafer pap, dupA trei zile de asediu.

Silahdar Tarihi, p. 550. M. Guboglu, Cronici II, p. 396.Scile. Leopold Anton losif, conte von Schlick 1663-10-IV 1723),

cancelar al Boemiei. Ca voluntar regimentul tatAlui sAu vitreg, contele Taafe vonCarlingdford, a luat parte la asediul Estergon calitate de regimentul duceluide Lorena s-a distins campania din 1686. Ca pentru vitejia sa a fost locotenet-colonel al regimentului de cuirasieri Sachsen-Lauenburg, 1689 a ajuns colonel al unuiregiment de dragoni. A luat parte la campania din Ungaria la asediul Oradei in 1692 calocotenent la asediul Belgradului. Ca pentru serviciile aduse a fost numit pegeneral comandant al granitei militare care se de la Transiivania,titlul de conte al Imperiului (Reichsgraf). 1687 - 1699 a luat parte calitate de delegat imperialla tratativele de pace de la Carlowitz. C. Von Wurtzbach, Lexicon, vol. XXX, Viena, 1875,p. 126-127.

Sasvaros.Belgradul ajunsese din nou turcilor la 8 octombrie 1690.

www.digibuc.ro

generalului Federico Veterani (II) 129

inaintarea sa spre Cluj, luminatul Principe a pe coloneiulBolland' cu recrutii lui s-au unit cu regimentului...

Am confirmat pe Bolland comanda lui am dat ordin locotenentului colonelSchlik asigure, cu regimentul lui, comunicatiile Transilvania, incartiruind trupele la

Alba localitäti toate bine asezate asiguracomunicatiile

Plasarea pozitie de lupt) a unul de ne-anu la trebuit, Orsova .

care putin aceea s-a conditii ce fost respectate cia indemnat pe inamic, vecinatatea Oradei sä inainteze Transilvania pe

Silvaniei21 tocmai cand sa se indrepta spre Satu Mare, timp ce altiturci trebuiau pe (soseaua) Lipovei, Thököly cu partizaniitrebuia intre din nou (hi principat) prin potrivitlegaturilor sale cu ardelenii.

Luminatul principe Ludovic s-a pentru a Transilvania pein asteptare, ce cu toate regimentele pe de opt

sau zece zile pentru ca pot manevra la timpul in locul potrivit, inamiculmai apropiat pentru ca aceea arunc asupra altuia evitând (primejdia) de a fi

cum credeau se vaPotrivit unor (primite), una mai rea deck alta, am dat ordin Schlick

concentreze regimentul se la pentru ca mai aproape (demine) spre a meu (de operatii). Dar ordinele mele nu i-au parvenit(la tinap), astfel el, Clujul fi asediat' s-a plece intr-acolo

acel oras).apropiere de Turda" a patru sute de Mari pe care i-au prins

Polantz. = Bolland, colonel apoi general armata imperialk= Vintul de Jos, Alba.

Milenpach = Sebes, oras, judetul Alba.Egnet, formA coruptA de la Enyed sat, Sibiu.Orsova a fost de otomane ale serascherului Mazulzade Gürdji

Mehmed pap. In schimb Imperialii care se insula Ada Kale au opusflotei otomane a kapudanului Ali pap, sprijinit de albanezi ai lui

Arnavut Mahmud pap, capitulând numai dupA 27 de zile. Silahdar Tarihi, p. 541-542, M.Guboglu, Cronici II, p. 394.

Scomiglio Silvaniei, oras,Silahdar Tarihi p. 550; M. Guboglu, op. cit., II, p. 336) se aratA cA

principele Ludovic de Baden pe care-I nume§te Preslav" trecuse Somesul asezaseSatu Vizirul Djafer care comanda trupele otomane nu 1-a atacat din cauza

cresterii apelorla RucAr Bran. In urma mortii lui Mihai (15 aprilie 1690), Thököly fusese

numit de sultan principe al Transilvaniei. Vizirul Suleyman ordin sA TransilvaniasA aseze pe Thököly scaun. Silahdar Tarihi, II, p. 539. M. Guboglu, Cronici turcesti,

p. 393.Schespurg.Asupra asediului Cluj de trupele sera.scherului Djafer vezi Tarihi,

II, p. 550. M. Guboglu, op. cit., II, p. 396 397.26 Torda. Turda era ocupatA de trupele tAtare conduse de fiul mare al hanului, Kalgai

Devlet Ghirai. Silahdar Tarihi, p. 551. M. Guboglu, op. cit., II, p. 397.

www.digibuc.ro

130 Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru

pornind mai departe a dat peste toate fortele inamicului. ce s-a cu afost luat prinsoare cu multi alti dragoni; acest (incident)

//p.75// mi-a stricat planul tocmai la momentul tnáltimea sa sosea cutrupele la Cluj grosul fortelor inamicului, amintite mai sus, aveau posibilitatea

ceeea ce am mai sus ceea ce a§teptam.inarnicul de sosirea luminatului principe Ludovic, s-a tulburat, lAsat

artileria in pAräsire, pus pe goanä de promptitudinea luminatului principe Ludovic, s-ala Oradea.

acest moment am fost Thököly intra prin trecAtoarea de laCerneti. Am dat ordin luminatului (duce) de Hanovra' (sä sute de

Acesta a inamic. El (ducele) aavangarda. nu a inaintat mai departe nici ai nu au trecut dincolo detrecAtoare. cA Thököly voia sA intre larA) toate am dat ordincomandantilor se spre , iar eu, zi noapte, am fAcut

cu ei eventualitatea Thököly mi-ar (Dar) acesta,a la fugA toate trupele lui. Ploile mari, oboseala

drumurile abrupte nu mi-au atac ariergarda.a4ezat cvartirul in vecinAtatea Bra.wvului cA Thököly se

spre Brancoveniam un deta§ament sub comanda locotenentului-colonel Schover"

cu patru sute de care au dat peste ariergarda lui Thököly; acesta a pierdut multioameni. Din cauza lovituril acesteia, a trecut repede partizanii lui, in grupuride 70 80 au sA se la supunere de eu, sA-miasigur cvartirului.

DupA ce am luat toate cu (Transilvaniei) pentru a statrei (aci) trupele de la noiembrie, am izbutit sA fac rost nu numai deprovizii pentru armatA pe alte trei luni sA aprovizionez magaziile cu de mii de

de alimente in pustiirii acestei provincii din pricina nävälirii luia turcilor, tAtarilor, muntenilor, moldovenilor din tarA, a

celei pricinuite de ajutorul (dat de) armata (care) nu a fost mai prejos de cea ainamicului.

sA prietenia muntenii moldovenii ar fi fost cusA realizarn opera aceasta, (anume) sA Transilvania pe

ca cei care s-au la Bazekos' alte locuri, au ajuns acolo cu totul

In Silahdar p. 532; M. Guboglu, op. cit., 398) se relateazApleand din Turda, au trecAtoarea Sebesvar la confluenta dului cuRepede peste trei mii de Imperiali pe care i-au atacat, pe unii prinsoare trecând pe altiisub sAbiilor.

28 George Ludovic duce de Hanovra (1660 - 1727) elector (23.01.1698). timpulasediului Vienei (1683), a luptat armata imperialA loan Sobieski, regele Poloniei.

1693 a luat parte la de la Nerwinden. moartea reginei Angliei Ana Stuart (1 august1714) a ajuns rege al Britanii baza actului de succesiune din 1701. A murit laOsnabrück la 18 iunie 1727.

(ibidem trupele lui Thököly sunt evaluate la 15.000 deoameni.

Rosnau.Schovire.

32 Neidentificat. Poate Buzias.

4

www.digibuc.ro

5 Memoriile generalului Federico Veterani (II) 131

Thököly, retras la a fost räu tratat de pierdut nunumai lui cei mai de ci patru sute la cinci sute (de dintrupele sale a fost silit sä din locul se la Passarowite. Prinaceast2 Transilvania rec4tigat siguranta pentru eu, cu domniimei mai sus poruncisem nimicirea tuturor suspectilor care artrecAtori sau care nu ar avea pa§aport de la mine. (Ordinul) a fost respectat cu

a oamenii care au dispArut (erau) extraordinar (deultima zi a lunii ianuarie (1691) am intat cvartir bucurat de

cu toate ordinele (imperiale) de a acestdispozitiilor luate. Am aceste minti primind care fAcea actde bine (cu el). nici un interes personal, am instituitrespectul bunei discipline militare, astfel pun la punct diploma 35 pentrucârmuirea acestei moartea principelui (ei)36. Este evident nu luataceste armata Sale fost inamicul pututcuceririle departe cu ajutorul transilvAnenilor, moldovenilor.inamicul a fost tinut

Principatul acesta este bastionul Ungariei este o pentruosteneall, credeam increderea Curtii (imperiale), am respins pe

dincolo de la Caransebq, pentru a mai bine tara aceasta. (Dartocmai atunci) mi-a venit un ordin de la Curte potrivit mii de trebuiau

jonctiunea cu mineregele Poloniei38 trebuia porneascA cu oastea lui spre TaraMaiestatea Sa ceda provincie.

Am dat respectuos a Curtii (imperiale) aceasta era o actiunecare duce la pierderea a tot ce se dobandise la atragerea inamicului in

ereditare obiectivul principal era pdstrarea Transilvaniei, (noi) urrnArindde de mii la optzeci de mii de parte acare operatiile armate (imperiale) duce focul

provinciile noastre.fost ascultat in chestiune cu mArinimie, Curtea

(imperialA) mi-a dat ordin Transilvania la venirea inamicului mA retragla Satu Mare. opus cu smerenie din motivele mai sus,parte increderea pe care o nutream prietenia Româneqti Moldovei careau fost de mare in prima scrisoare de domnul (acesta) aexagerat Belgradul nu fost pierdut dacA nu rupt (relatiile noaste)cu el, ce era adevArat. astfel a trecut cvartirul de iarná.

judetulAstAzi Po2arevac, Serbia.Diploma Leopoldinä reglementa statutul Transilvaniei ca stat separat cadrul

Imperiului habsburgic. Textul stabilit unna unor indelungate tratative a fost acceptat de dietaTransilvaniei (4 februarie 1691) semnat de impäratul Leopold (4 decembrie 1681).

moartea lui Mihail Apafi (16 aprilie 1690), fiul lui, Mihail Apafi II, de§i alesprincipe (1681), nu a domnit efectiv asupra Transilvaniei, impäratul sä-1 subpretext nu era major.

Rasciani.38 loan al Ill-lea Sobiescki (1672 - 1696).

Austria Boemia.

www.digibuc.ro


Campania din 1691

A campania din anul 1691. Mi s-a comanda am luatpentru acestui principat sub raport defensiv,

ofensiv, garnizoane la SibiuBistrita40, Sighisoare, Rupea", Gheorghieni",

Odorhei", Chioar", Gherla", Deva Localitátile acesteaDesi constructia nu este toate sunt

se pot prea putin dar cazul inamicului in sunt potrivite pentru alocalnicilor.

Nu am pregetat aprovizionez acele garnizoane fiecare parte cu cele detrebuintá sä le dau) instructii secrete cu privire la ceea ce trebuiau pentru aimpiedica pe cei dinduntru pe garnizoane cumtransilvdnenii.'

Principalul temei al comportdrii mele au fost rapoartele exacte ale domnilorTarii Moldovei" care au cum din drum pe tätaridea inforrnatii asupra inamicului, astfel la deschiderea campaniei nu mi-amasezat in centrul Transilvaniei cum ar Curteaam temporizat a trebuit pentru a observa inaintarea tätarilor din afara acesteiprovincii aceea a turcilor cu experienta pe care o dobandisem asupra tuturortinuturilor de din aceastá parte a (asupra) tuturor provinciilor dinpartea (a fluviului), izbutit calculez cu usurintá timpul (necesar) pentruinaintarea inamicului reglez pe a mea sä disciplina cea mai mai

pentru a ocroti fertilitatea Lucrul de cdpetenie (era) seama//p. de trupe, mi-a asezat centrul principatului,

atras din de la Brasov (pe de o parte) Lipova Poartade Fier (de parte) spre paguba in de aceea pe care ar fi provocat-otrupele noastre.

Cu corpul meu de armatá indreptat spre Lipova pe care am ocupat-o51,

Bistritz = Bistrita,Schesburg.

42 Reps = Rupea, Brasov.Gorgiu = Gheorghieni, Harghita.Fagoraso.Udvarhel Odorhei, Harghita.

46 Kuivar, cetate jud. Maramures.Samiscuar, de la Samosujvar Gherla, Cluj.Ornott.Aluzie la garnizoanelor imperiale din Cluj care s-au supus

lui Mihail (1684). 1 Répertoire des négociations diplomatiques entre la France et laTransylvanie au - 1683), Paris, 1926, p. 127, 83, 22 februarie 1664;Hurmuzaki, Documente p. 209, doc. 286, 21 1664.

Constantin Cantemir (1685 - 1693) a la 16 februarie 1691 la Sibiu un tratatprin care se obliga ridice oastea Moldovei impotriva turcilor Imperialii vor ajunge la

Vezi C. Giurescu, Tratatul lui Constantin austriecii (1690) in "ConvorbiriLiterare" XLIV, 1910, nr. 1, pp. 290.

un asediu de trei zile, Lipova a capitulat Imperialii au luat prinsoare pe

www.digibuc.ro


turcii predandu-se conditii. eu am procedat astfel nu numai pentru a asigura(apdrarea) Transilvaniei ci pentru a deschide drumul de comunicatii cu Budanavigatia pe pentru negot. Dar mai presus de toateluminatul principe Ludovic pentru a ne mai uvor unul pe sprecampaniei pentru a asedia Timivoara vecindtatea se avtepta sosirea unei taberede vase la opt mii de inamici care au venit la jumdtatea drumului pentru a daajutor Lipovei. (Dar) la vestea ce le-a parvenit (despre inaintarea vi-au schimbat

eu am de Lipova era foarte potrivitd pentru a acelcorp (de turci). Nu ievisem din Transilvania acesta trecea Murevul spre pagubaUngariei Superioare, a putea oprit de luminatul principe Ludovic a truburatrestul campaniei.

Lipova suferit de de ostavii dar nevoia de aacolo m-a fac nu aud.Nu departe de Lipova mi-a venit despre glorioasa de la

Slankamen" a luminatuluiprincipe Ludovic. Am socotit slujba Sale impunea)

mai mult acea cel putin afla ce intentie (are)sa (principele Ludovic) pentru a putea conforma (Aprovizionarea

era mai grea din cauza) tot mai toate eu pusesem seaprovizionarea cu mare din cauza de (totuvi) colonelulBolland a fost atacat prin surprindere cu trupele lui atras)ambuscadd, astfel nu ne-am putut furajerii unii altli am luat-o la

iar inamicul, foarte bucuros a pornit spre sa. Eu ievisem jurulLipovei principele de Lichtenstein' despre acest incident,am pus se tunul pentru (a da) alarma am pe generalii Heister" Pace

adune trupele, eu principele, a pierde gardaescadroane (insdrcinate) (mentinerea) ordinii am pomit spre (locul)

intâlnind drum) trupele noastre care o la dinam oprit inaintarea inamicului care le urmdrea pe la mea, dincolo de un deo Am trecut repede cu trupele am jonctiunea alte (trupe) pe care le-am

sandjakbeiul Bekir pasa din Malatia cu trupele de ale Silahdarp. 595; M. Guboglu, Cronici II, p. 400.

Lupta de la Slankamen avut la august 1691.Principele Philip Erasmus von Lichtenstein (n. 14 septembrie 1664 - m. 13 ianuarie

1704) s-a ilustrat la asediul Vienei (1683). A trecut apoi armata din Italia sub comandaprincipelui Eugeniu de Savoia. A luat parte la räzboiul de succesiune spaniol, ajungând feld-

cavaler al ordinului Aur. A murit in urma ränilor primite lupta de laCastellnuovo (1704). vezi Constant von Wurzbach Biographisches Lexikon desOesterreich, vol. XV, Viena, 1866, pp. 133- 134.

Siegbert Heister (1646 - 1713), conte, general imperial. A luat parte la apärarea Vienei(1683), participand apoi la impotriva turcilor sub comanda principelui Eugeniu deSavoia. S-a distins in de la Zenta (1697) unde a comandat aripa a armatei imperiale.

1703 a ajuns vice presedinte al Consiliului Aulic de Räzboi. In anii urmätori, a fost trimis inUngaria pentru a impotriva lui Francisc Rákóczy. Rechemat in 1705, a fost trimis din nou

Ungaria 1708. In 1715 a luat parte la impotriva turcilor, 1717comandantul Pus retragere, a murit curând dupá aceea la 22 februarie 1718,Stiria, la Kirchenberg. vezi A. Pallas, Nagy vol. IX, Budapesta, 1895, p. 13.

www.digibuc.ro


drum), aflate sub comanda colonelului Bolland care,singur), a iesit dintr-o pAdurice.

Inamicul crezandu-se mai puternic era) s-a retras iar eu nu ambat era cald, astfel mult, eu in rnijloculsarjelor

//p.82// pe care le primejdia de a pierde totul.a venit ajutorul s-a retras complet spre Timisoara eu am pus pe

colonelul Bolland ariergarda. nu fostiscat in lagk confuzie, prin pe care am luat-o, (astfel) am pierdutnumai de oarneni, patruzeci de slujitori cai tocmai atunciplecaserA (din cinci sute de sub ordinele lui Sporken" pentru aproviziile care veneau de la Szegedin".

seara aceea am trimis pe contele Gavriani cucinci sute de care s-au bine ziva urmkoare unde a sositacelasi timp la mine sergentul-major Hohenzollern" trimis de principele Ludovic spre a-mi relata marea sa victorie" care (ne) purcedem la cucerirea Timisoarei,care s-ar campania, asigurat asupra Transilvanieis-ar cucerirea Oradei60, Ineului61 Gyulei62. (principele) se

la bombardarea Oradei miscare (ofensivA) a curajulbarbarilor care se socoteau totii pierdufi, sa i-ar fi putut urmki sau arputut acel asediu.

Asadar de retragerea principelui Ludovic Oradea ne maimai departe de la Lipova pe care aprovizionat-o pe era

putintätoate cele de trebuintA, dat dispozifii potrivite contelui

Kutestein63, cu din regirnentul de al lui Mattrenich pedeasupra trupele cu o de germani. (lar) eu am pornit spreDobra64; acolo am ales un bun de pentru a Transilvaniapentru a sprijini pe principele Ludovic am stat acolo la noiembrie.

(Dar) Oradea nu se preda voind (totusi) regimentelepentru a marea (imperialA) a ocroti provinciile, m-am retrasvecinAtatea SingAtinului Sebesului. asezat acolo tabka pentru a supravegheaPoarta de Fier trecAtoarea Dobra am asteptat ce principele Ludovic m-a

despre cele ce privinta Oradii.timp am asezat o garnizoanA la nu pentru a-mi asigura

locotenent colonel in armata imperialä.Seghedino, in Ungaria.Membru al familiei Hochenzollern, originará din Suabia, care a dat markgrafi de

Brandenburg, electori, regi ai Prusiei ai Germaniei. Vezi Cramer, DieHohenzollern, Stuttgart, 1873; Stillfried Moercker, Monumenta Zolleriana, Berlin, 1852 - 1868,vol.7; Schmid, Die Geschichte des Hauses Hohenzollern, Tubingen, 1884.

de la Slankamen.Varadino.

61 Genu = lneu, ora5, jud. Arad.62 Giula, Ungaria.65 Cutestein, contele Kutestein, ofiter armata imperialá.

Dobra, comunä pe râul Mure5. jud. Hunedoara,

www.digibuc.ro


acest post ci (mai pentru a aprovizionarea trupelor lui Thököly precumpentru a face astfel un mare serviciu la inceputul campaniei, asediulTimi§oarei nu putuse avea

Prin contele Cavriani am trimis Curtii (imperiale) propunerea de a laOr§ova o fortAreatA prin mijlocirea sá punem pe Belgrad sá cuforta Timi§oara celelalte cetáti mai sus, in pe care neajutau cu alimente, sá ne (stápinirea) asupra Transilvaniei turcilor

posibilitatede a continua rAzboiul ei nu pot face nimic

Dupá ce am cá inamicii care se a§ezaserá jurul Timi§oareierau mi-am trupele cvartiruri de a pierde timp, am pusse construiascá pe socoteala mea o de pentru a duce pe laLipova munitii, alimente tunuri" pentru ca care Maiestatea sanu 0-ar (planul de) operatii Or§ova, putem pomi putin la realizareacelui privitor la

De la Curte mi s-a cá loNtenentul general nu ne sfAtuiasá la asediu, spatele nostru inamice. aceasta este

atunci transportul proviziilor sau (trecerea)convoaielor dar care cunoa§te Transilvaniei, aceea a Ineului, GyuleiOradiei (§tie prin pástrarea ultimului defileu, luminatul principeLudovic, (aceste cádeau de la sine celelalte nu erau pozitie potrivitApentru a impiedica transportul cu corábii nici convoaiele pe uscat.

Pre§edintele (Consiliului) de contele de Stahrembere mi-a scris cula propunerea ce mi se anul trecut (de a ocupa) o

Piscaborra69 Miercure0. dacá Maiestatea sa (ImpAratul) sesá trei sute de oameni pentru a uneltirile aceastáoperatiune de§i (locul) era anotimpul aspru. (Propunerea) aceasta a fost

de Curtea (imperialA) eu am trecut la tocmai timpul gheata depe se sfArâma.

Am incredintat (operatia) baronului von i-am ordonat sáocupe cu trei sute de oameni cinci tunuri, alimente destule pe§terea aceeacare era cunoscutA. (Era) o primejdioasA, (pe§tera la pestepatru leghe de Sibiu, linut pustiu, muntos impracticabil prin natura sa.

65 Tarihi (II, p. 647; M. Guboglu, Cronici II, p. 406) se arataImperialii pentru a "zaharea" a o transporta pe la Lipova

opusä, la Albadin familia feldmaresalului imperial Raimondo Montecuccoli.Stahremberg = Ernst von Stahremberg (12 ianuarie 1636 -4 iunie 1701) a

servit armata imperiala sub ordinele generalului Raimondo Montecuccoli. S-a distinsorganizand Vienei timpul asediului din 9 iulie - 12 septembrie 1683. Ca a fost

maresal, primind rangul de ministru. la asediul Budei (1686) a carieraarmelor. 1691 a fost numit presedinte al Consiliului de A murit la Besendorf la 4 iunie1701. la Rhurheim, Feldmarschall E. R. Stahremberg, Viena, 1882.

buco. se afla probabil muntii Banatului, cursulapropiere de Orsova.

69 Piscaborra, neidentificat. Probabil un Carpati.= Miercurea Sibiului, Sibiu.

71 Barone d'Arnav, ofiter armata imperiala.

www.digibuc.ro

136 Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru

postul a fost ocupat s-a dovedit corabiile nu puteau trece mai departe niciun chip.

Baronul von Arnau crezandu-se, ca din spate de muntiiinaccesibili, s-a celelelate a adus tunuri cu toate

artei (militare). Au rezistat acolo mai multor atacuri. ciuda nu am pregetatsprijin spate; mai ales locotenentul colonel Antonio acut datoria cu multOperatia aceasta a alarmat pe turci.

au nu se mai puteau sluji de 0-aucorábiile cu provizii pe care transportat pe uscat cáci

la destinatie pierdeau campania ai no§tri avantajul de a face ceea ce lemai mult.

S-au dat ordine severe de Poartá de de Belgra0 care se apropiede acel cu flota sa. Au trecut zile se face nimic.

au fel chip ce albanezii cu crampoane lapicioare, au izbutit se catere socotiti inaccesibili; cu defier desprindeau blocuri de pe care le jos74, se aflau ai no§tri careau fost siliti se in inamicul a puspe teren a izgoneasca pe din prilejul de adeschide comunicatia pe Agresorii au transportat tunuri din partea cealaltá a

dar aceasta a fost cu vitejie, astfel toate muschetele au facut explozies-au aproape toate munitiile erau multe.

Ajutorul nu putea sosi de repede; lipsa de oboseala bietilorchinuiti cel mai mult de fumul (produs de) praful de dea constrans pe baronul von Arnau capituleze. capitulatia prevedea fiela Or§ova de Ali pap. dat nu a fost respectat. Prin mijlocireadomnului Tarii am izbutit, prin uneltirile lui la confirmarea

(de Ali pap) bucur de ei, (anume de) inapoierea(osta0lor) (mai sus), (doar) de care au trecut de partea lui Thököly.E de necrezut ce bucurie a fost la Belgrad la Istanbul pentru redobandirea acestei

De aci se poate deduce importanta Dundrii pentruinamic. operatie (militara) nu a avut un rezultat insemnat,

a trecerea cordbiilor (otomane) astfel nici una nu a ajuns la Belgradde luna iulie, dat Timi§oara nu a primit ajutor de a doulsprezecea

zi a acesteiAr fost un prilej fericit pentru a asedia - cum ne propusesem -

localitate. Dar dimpotriva Curtea (imperiala) Oradiei,

72 Imperialii stApâneau Larin (Fiorordin) Vidin, cetatea Cladova (FethOrsova cu bastioane insula Ada Kale (Sans adasi) astfel cA

impiedicau trecerea corAbiilor otomane de la Vidin Belgrad H, p. 540 - 541).Imperialilor era prin ocuparea pesterii din dominau valea Dunkii.

Bascia di Belgrado Ali. Este Ali pasa, Kapudan al flotei otomane. SilahdarTarihi, II, p. 541, 641.

Vezi Tarihi lui Rasid) Istanbul 1153 (1740) p. 178.In Silahdar Tarihi (II, p. 596); M. Guboglu, Cronici II, p. 400), se aratA cA

abia la 6 septembrie 1691 Deli Omar pasa, beilerbeiul de Sivas a adus cu oastea sa, cu 3.000 detAtari 3.000 de spahii, 7.000 de kile de zaharea la Timisoara, unde "gazii musulmani" se aflaumare strAmtoare.

www.digibuc.ro


care de ajutor", i-a dat-o grija generalului Heissler. Acestarealizat obiectivul, acolo aproape la iernatului.

calitate de plenipotentiar, Maiestatea sa fAcut cinstea demi misiunea de a prezenta (Transilvaniei) pe guvernator", petezaurarul general" pe Acestia guvernul politic care reluatactivitatea ceea ce este un lucru foarte rar acestea.

76 Serdarul a trupe la Timi§oara, socotind Oradeamijlocul poate rezista atacurilor Imperialilor. (Silahdar Tarihi, p. 608; M.Guboglu(Cronici H, p. 401). Numai când sultanul a disperata a gamizoaneidin Oradea-, marele vizir a trimis pe beilerbeiul Mahmud cu oastea eyaletului

in ajutorul (Silahdar Tarihi, II, p. - 645).Gheorghe de Losons, proscris din cauza tatAlui Dionisie Bánfy

a ajuns de Cluj 1696 a titlul de conte. DupA moartea lui Mihail I (16aprilie 1690) cu alti nobili ardeleni a rugat pe regele Angliei pe principele elector deBrandenburg sA intervinA pe Leopold I pentru confirmarea tânárului Mihail Apafica principe al Transilvaniei. In 1691 au ales pe guvemator in bazadispozitiilor Diplomei Leopoldine (Szilágyi S, Monumenta XX, Budapesta, 1897,p. 446, doc. CXXXIII, 10 ianuarie -5 februarie 1691.

Haller, lui Haller, a fost omul de incredere al lui Kéményde care a luptat impotriva turcilor la Mare (22 1662). In 1664 a ajuns consilier alprincipelui Mihail Apafi I care trimis solie la apoi i-a numit comite al comitatuluiTurda. Nemultumit de politica lui Apafi, a luat parte la de Beldi (1678) impotrivaprincipelui. Nemultumitii au fost de Mihail Teleki Haller, luat prinsoarecetatea Eliberat 1683, rec4tigat repede influenta. A intrat cu Curtea dinViena unde a fost trimis de 1685, fruntea unei solii solemne pentru a tratatulprin care Transilvania urma sA sub protectia Tratatul, semnat la 28 iunie 1686,este cunoscut sub denumirea de "Tratatus Hallerianus" a stat la baza diplomei Leopoldine(1691), Haller a fost ales tezaurar (1691) (Monumenta Comitialia, XX, p. 446, art. 18). Amurit la 28 februarie 1697. A läsat studii literare de limba Ascris o istorie tripartitA, cu Mare. A Palas Nagy Lexilwn VIII,Budapesta, 1893, s.v.

Nicolae Bethlen, istoricului 1642, studiile inOlanda, Germania, Anglia. Inapoindu-se Transilvania, a luat parte la viata politicA aprincipatului. Când Transilvania a trecut sub stApânirea Casei de Austria (1691), Bethlen acontinuat sA activeze calitate de cancelar ales de dietA (10 -5 februarie 1691);

XX, doc. CXXXIII, p. 446, art. 18) pentru independentei Intimpul rázboiului purtat de Francisc al II-lea impotriva Habsburgilor se sA

sub pseudonimul de Fredericus Dodefridus Veronensis un plan intitulat Noapentru reinstaurarea independentei Transilvaniei. Dar generalul Rabutin a sechestrat manuscrisula arestat pe autor. Acuzat de lez-maistate (1704), Bethlen a stat mai la inchisoare cea fost transferat la Viena absolvit de ce i se adusese. Dar a rAmas internat lamoartea sa (1716). A o autobiografie care s-a publicat abia 1858 mai multefavoarea protestantilor. Memoriile petitiile scrise de el inchisoare au fost publicate de L.Szadeczky-Kardoss, Graf rabságában irt emlékirat (Memoriile contelui NicolaeBethlen scrise inchisoare). DouA opere inedite ale lui au fost publicate de I. Lukinichrevista "Irodalmtörténete közlémények" 1906. Asupra lui Bethlen vezi Szilágyi S., Erdélyországtörténete (Istoria Transilvaniei), Budapesta, 1865 E. Gyórfás, Miklós(Cancelarul Nicolae Bethlen), 1824. Cea mai biografie a lui Bethlen se lucrarea lui I.Lukinich, A gráf család története familiei Bethlen de Beclean),Budapesta, 1928. Vezi A Pallas Nagy VII, Budapesta, 1893, p. 222 223.

www.digibuc.ro


Mi s-a nu numai executarea lucrarilor de fortificatie de la Or§ova cis-a din Transilvania regimentul de infanterie al lui Heister pentru folosi lacucerirea Oradei iar Curtea (imperiala) voia regimentul lui Mansfeld".Dar am este sä las primul regiment trebuiesc

o de garnizoane aceasta, astfel mi se ciudat ca lainceputul unei campanii iminente descoper tinuturile din

care trebuiese acopere restul provinciei.ce am ca acelea ale armatei principale

otomane, intemeindu-mä pe rapoartele exacte ale domnilorMoldovei, mi-am a§ezat cantonamentul regimentele aproape centrulTransilvaniei spre Poarta de Fier pentru ca sä pot supraveghea din toate (pe

(unde nevoie).Din am trimis pe capitanul Gaismar" la Curte, dea) un

regiment de infanterie. Am o mare cantitate de cu ajutorulDomnului am rost de alimente pentru (inlesni) punereaaplicare a proiectului meu am obtinut piese de tun munitiile necesare. Amcend ceva pentru a constructia", restul (putea) pe

cu speranta de a obtine regimentulDe ce am pusesem propria la de deplasarile

inamicului, pornit spre pentru a Transilvania.La cererea mea principatul mi-a dat mii de alte contributii

din acele am fortificatiile mai ales pentru a asigura lucrarea (de aOr§ovei cu care inchideam (cursul) trecerea corabiilor. armatainamicului care se afla la Belgrad era constemata din pricina

lipsei de alimente a rezultatelor pe care lucrarile deconstructie mentionate mai sus avut spre folosul armatei luminatului (principe) deBaden care era a§teptat acea vreme la Petrovaradin".

A venit raspunsul (de la Curte) (nu era) conform dorintei melepe care o luasem. Totu§i timp am acoperit Transilvania corpul meu (de

trupe) auzind un mare corp de trupe venise la Timi§oara" Thökölypartizanii lui care acele deasupra) era lipsä de

Mansfeld, colonel imperialä. Ar putea vorba de principele Heinrich Franzvon Mansfeld, contelui Bruno von Mansfeld Bornstädt (1576 - 16,44) care a ajuns general,feldmaresalul membru al consiliului aulic de Vezi Jo. Zeidler,

Stammbaum des Hauses Mansfeld Nieman, Geschichte der Grafen vonMansfeld, Aschersleben, 1834.

Hanul Tätarilor, Saadet Ghirai (1691 - 1692) strânsese vreo zece mii de dinBugeac Crimeea cu care, trecând prin Molodva Tara Româneasa, ajunsese la Dunäre, laPorti le de Fier (Silahdar p. 616; M. Guboglu, Cronici II, p. 402).

82 Millenpoh.Gaismar Gaismer, armata imperialä.E vorba de fortificarea Orsovei.

"Transilvania Româneasci.Peter-Varadino= Petrovaradin, Serbia.Cronicarul otoman Silahdar Mehmed Aga apreciaa otomane la

15.000 de oameni s-au 2.000 de ostasi ai lui Thököly (Silahdar Tarihi,op. cit., H, Trecând pe podul de la Panciova (Pancevo - au ajuns la 18 octombrie1692 la Timisoara).

www.digibuc.ro

13 Memoriile generalului Federico Veterani 139

la Lipova primind se pierduserd sare, cufundate deinamic, am pornit spre pentru a Transilvania din exterior. de la Lugoj(rn-am indreptat) spre Oradea, pozitie de unde aveai totul sub ochi.

Dih aceasta am dat ordin locotenentului Spork secinci sute89 de intâmpinarea proviziilor Weptate care veneau de la Dragodinsä le apropiere de Lipova, de partea cealaltä (a un corp importantde trupe al inamicului (stdrnise) alarmä zile, am aflat meainamicul trecuse la Gyula, cum s-a adeverit, pentru a aprovizionaaceastä localitate99 s-ar retras cu bine.

ce aflat) aceasta, mai seama de lipsa de alimente,am dus la Lipova de acolo am pornit spre Arar primisem informatii de laprietenii mei din Orient ca de la luminatul principe Ludovic un mare corp de armatäde optsprezece mii de oameni cu 4aisprezece

tunuri fusese din principala armatä inamia pentru a atacape mine sau pe contele Schlick care se afla trei regimente veciatate a (cetätii)Szegedin.

Primind aceasta am dat necesare cu ce seimpunea din punct de vedere militar, atât in cursul a cantonamenteloram câteva zile cu corpul meu de trupe la Arad. Am unla Cenae pentru a trimiterea de provizii zile (am trimis) marchizullocotenent colonel Mormigli trei sau patru sute de ceva infanterie pentrua cu cordbiile.

Inarnicul, mea fermá de a-1 nu s-a incumetatinainteze) dincolo de Timi§oara, localitate unde nu se poate muh dincauza (lipsei) de pâine, ci trebuia realizeze planul (de operatii) sau se

eu, (simlindu-md) tare, am cordbiile care au sosit condusbine la Lipova socotit sunt sigurantä rn-am localitateamai sus Dar timp) mi-a sosit inamicul, de a sereträgea spre Panceve. repede cu corpul meu de trupe regiuneaaceea, Lipova era prirnejduitd, atunci nu era ca acum (bine)aprovizionatd, planul (inamicului) era ca, ce cucerit-o, treaa UngariaSuperioard pe la stânga principelui Ludovic care, de la Petrovaradin puteaimpiedica.

91// ar plecat din post, armata ajuns dinspate. Rezultä de aici am impiedicat o nu de importantá prin dispozitivulmeu de care contratimpul nu putut evitat.

ce trimis provizii la Lipova am aprovizionat-o toate cele de

Logose.Denkwardigkeiten des Marschalls Grafen Friedrich von Jarh 1683

1694 ...Wien, Leipzig, 1771, 81 e cifra de sute de (Reutern).Asupra aprovizionärii Gyula de chehaiaua lui Thököly Sándor Gáspár vezi

Silahdar Tarihi, II, p. 699.91 Aratt.92 Cianat.

Pancova = Pancevo, palancA de lemn formA din eyaletul Timi§oarei. Vezidescrierea lui Evliya Celebi volumul VI al colectiei Române,

401. ora pe Serbia la 60 km de Belgrad.

www.digibuc.ro


trebuinte ce am luat rnäsuri pentru sarbilor, s-a apropiat (luna)noiembrie cu un frig aspru (5i) cereale pentru cavalerie.

Ne-am (atunci) la Oradea° unde am rämas zile in care (timp)am incredintat inamicul trecuse Dundrea. La aceastá veste, am pomit din spreTransilvania, tabdra pozitie potrivitá pentru a sub observatieLipova Caransebe pentru a a5tepta despre turcilor sprea-mi putea da seama de (pe care o prezenta) retragerea mea cvartirurile de

pe care le stabilisem timp pentru a nu pierde vremea.inceputul lunii decembrie (1692) a5ezat acolo,

cu armata principald a principelui Ludovic aceasta s-a campaniaprin pästrarea Transilvaniei, dar nemultumirea de a nu putut intreprinde uneleoperatii militare.

Campania din 1692

Campania din anul 1692 nu s-a deosebit de cele precedente din acestprincipat pentru nu a fost spqinitá de Curtea pentru a apune stare de apdrare tara aceasta care apare mod ca un bulevard folositorpentru legdturilor Moldovei, pentru nus-a putut intreprinde nici o in interesul public.

Am a5ezat regimentele cvartiruri de depdrtate pentru o maiaprovizionare a am fdcut in fiecare un raport exact asuprainamicului asupra deplasdrilor lui toate directiile. Aceasta nu a fost inutil pentru aopri inceperea unui asediu la timp nepotrivit, cáci noi cunoa5tem in mod precisdeplaskile armatelor dumane locul (unde se aflau).

Mi-a venit ordin de la Curte pun comisariatul cercinci sute de care alimente din aceste provincii pentru a asedia Timi5oara. Acest ordina fost executat supunerea ascultarea nelini5tea ce cuprinsese mai

natiunea transilvand care se aprinde repede, ca praful dece am auzit marele Han" al (tdtarilor din) Crimeea se pusese in

mi5care sosise Bugeac pentru a intra acestea spre paguba amsträmutat regimentele de cavalerie, cele de infanterie, tunurile, incentrul Transilvaniei pentru a gata sä pornesc oriunde ar fi nevoie.

La am aflat Hanul tätarilor pornise din Bugeac spre Fälciu97//p. pentru a intra principat. (Dar) nu s-a pus hi mi5care

unor mai favorabile, cu mai mult auzisem Ali de Nicopolpornise Thököly Portile de Fier pentru a ataca din flancflcut cea mai mi5care spre 5ov. Astfel eu, atacat din

scrisoare a lui Thököly reprodusä Silahdar Tarihi p.646 - 647) ; M.Guboglu, Cronici pp. 405 - 406) se Imperialii pregätiri pentru a duce,pe Mures, zaherea cetatea Lipova.

Oradea a fost cuceritá de Imperiali un asediu de luni noaptea 12 iunie(26 Ramazan 1103 H.) de musulmani sub denumirea de "noaptea de Kadir"

Tarihi p.660) ; M. Guboglu, op. p. 407).Selim Ghirai I a treia domnie (1692 - 1698).

Arif pasa, sangeakbeg de Nicopol. Silahdar p. 726.

www.digibuc.ro


binevoitoare de inamic, fi aflat situatie putin mai grea. Dar euaflasem din alte rapoarte Hanul tätarilor schimbase hoardele luitrebuiau tinuturile acestea pentru a sosirea mareluicu armata la Rusciuc'. eu aflasem cu de-amdnuntulziva marelui acolo, astfel am pornit spre Dobra pentru a lini$teaTransilvania a pe recolta (precum pentru a supravegheaimpiedica intrarea lui Ali in Transilvania prin Poarta de Fier cât prin altetrecdtori; revenea mie stabilesc care era inaintarea a inamicului).

Prietenii mei continuau dea informatii exacte asuprainamicului. câteva zile am aflat printr-un trimis special definitiva a

marelui vizir a Hanului tätarilor de a intra Transilvania,unul altul cincizeci de mii de mii de osta$V°2. Am fost

tocmai cordbiile am aflat zile trebuipentru inaintarea pe etape' Transilvania taberele stabilite (erau) in numdr dedoudsprezece.

Am comunicat aceasta ducelui de Croym pentru caAm scris generalului Bolland inainteze la noi ordine cu regimentele pe care leavea el spre Lipova, dar din cauza mai multor obstacole, deplasarea aceasta pe careo cerusem de pentru a ajuta care aflam cufundat, s-aexecutat eu am dat ordin garnizoanelor de la Caransebe$, LugojLipova se gardä.

Am pornit cu trupele spre am scris (Stdrilor Transilvaniei) sänu se ci dea toatä silinta pentru stringerea recoltei eu le voi dade când va veni vremea se ocupe de siguranta (proprie). Continuau

Mustafa pasa, mare vizir (14 martie 1693 - 18 martie 1694).Ruhcik. Informatia este de Silahdar Mehmed Aga (Silahdar

Tarihi, II, pp. 706 707).Ghirai a trecut de la Giurgiu la Rusciuc unde se afla grosul trupelor otomane,

la 22 august 1693. Silahdar Tarihi II, p. 709).102 Silahdar Tarihi se apreciazA la peste o de mii de oameni, ceea ce

este exagerat (II, p. 709).In consiliul de la Rusciuc, marele vizir Mustafa Hanul tAtarilor

Ghirai au primit de la Constantin Brâncoveanu propunerea de a trece pe laTurtucaia de a cu trupele de-a lungul , intrând Transilvania pe la Bran.(Silahdar Tarihi, II, p. 711; M. Guboglu, Cronici 412).

Carol Eugen, Duce de Croy (1651-1702) a intrat 1676 regeluiDanemarcei, distingându-se luptele contra suedezilor. Ca Cristian al V-lea (1671-1699)

numit general de divizie comandant al Helsingborg. A trecut apoi slujba Casei deAustria, de general imperial feldmargal. A luat parte la Budei (1685-1686) (vezi Geschichte der Ungarn, Leiozig, 1850, IX, pp. 345, 451) la dinUngaria (1687-1693) impotriva turcilor. A cucerit Brod Gradiska Slavonia (Ibidem,p. 449). In calitate de comandant suprem al armatei imperiale din Ungaria (Ibidem, p. 450) a

zadarnic recucereascA Belgradul, reluat de turci (Ibidem, p. 458). incheiereade la Karlowitz (1699), s-a la Viena, dar prost la Curte din cauza aplearii salespre de arti, a trecut slujba polonilor. In 1700 a luat parte la nordic, dar afost de suedezi la Narva luat in prinsoare. A murit ca prizonier la Reval la 17 februarie1702. F. Anse Chronologie historique des ducs de Croy, Grenoble, 1790; Hirtenfeld,Oesterreichische Leipzig, 1876, p. 605; Allgemeine deutsche Biographie, Leipzig,1876, p. 621.

www.digibuc.ro


mereu informatii despre inamic verificam zilnic erau adevärate. Nuam dat láturi de a-mi calcula marvurile de a afla cele ale inamicului, mai ales pentru

putea ataca - cum hotärasem mod ferm - ievirea din pe undetrebuia M-am läsat voia lui Dumnezeu a stramtoarei terenului care nu-i

(inamicului) de aceasta (rn-am bizuit) pevitejilor a

trupelor pe care le aveam cu mine.Am aflat dintre cele doudsprezece etape trei parcurse, pentru

aproviziona armata cu alimente vizir) ajunsese prin inaintarea aceasta latrei leghe de pe care o luasem drept obiectiv. superioritateaarmate care Transilvania) ar crescut datoritá aportului bävtinavilor dinPrincipat nu luat mäsuri pentru garnizoanelor, nu am pregetat sä dauordine ferme stravnice pentru a impiedica, cu o räzvrätire internä; cáciincercarea mea dat grev, totul

timpul acesta mi-a sosit un curier de la Curte care mi-a adus(ostavii) novtrii, asedieze Timivoara, trecuserd cu bine

au socotit aceastá operatie ca sortitä Dar eu altfelTransilvania era (läsatá voia soartei) speranta (de a vreun) ajutor,de depdrtare de Dundre care se interpunea armatele noastre). Astfel dat

de primejdia plutea asupra noastrá s-ar nenorocirea depierde totul cu Transilvania.

Am azut greu bolnav, dar am ascuns am putut räul (de carearätandu-mä sä dau cu inamicul. socotind este necesar, amgäsit prin prietenii corespondentilor mei de a strecura la urechea marelui vizir

a intra Transilvania ajutorul cu trei saupatru zile mai ca armata principald a inamicului sä informatiicetate. Am calculat lovitura aceasta de potrivit timp, am oblinut (avantajul)de a nu mä expune unu risc mare am socotit, etapele pe care inamicul trebuia säle pentru a veni ajutorul Belgradului, armata noastrá ar dispune, din ziva

care asediul, de vase ceea ce s-a cainformatiile pe care le-am dat ducelui de Croy printr-un sol (erau) juste; totodatä, acestaa dus lui Bolland' pe fäcusem inainteze spre Oradea, ordinul de a pomi spreSzegedin pentru a armata cea mare pentru a face jonctiunea cu mine la nevoie.

Am plecat de la Sighivoara spre Poarta de Fier (a Transilvaniei), dar

Defileul Ruck-Bran.106 probabil Bran.

Pe când trupele se aflau Tara Româneascd, in locul de popas de la Teleajen(Tengea), marele serdar a fost informat Imperialii trecuserd râul aveau de aataca Belgradul. Tarihi, II, p. 713; M. Guboglu, Cronici p. 414).

Tarihi (II, p. 710) se aratä cä erau partide in lagärul otoman. Uniierau de pärere numai o parte din armatá sä in ajutorul Belgradului, grosul trupelor säse spre Transilvania. stäruiau ca armatá sä inainteze prin Tara Româneascdde-a lungul Dunkii in dreptul Vidinului; timpul acesta s-ar putea afla Imperialiiaveau de atace Belgradul sau dacä ei numai, printr-o manevrá sä

indepärteze pe turci de Transilvania. aceastá ultimä s-ar verifica, armata arputea pkrunde Transilvania pe la Lugoj.

Fortele de care dispunea generalul Bolland (Bolond) sunt apreciate in Tarihi(II, p. 762) la patru mii de pedestrasi mii de

www.digibuc.ro


mai marea inlesnire a a trupelor, mi-am etapele la dus laastfel ca nu vin armata care mergea pe cealaltä parte a Oltului,

prin Tara spre Vidin nu am Transilvania ce armata mai susnu a trecut Dunkea.

Dupá ce am pentru siguranta Transilvaniei, mi-am propus (sá merg)ajutorul Belgradului sub ordinele ducelui de Croy am pornit spre Caransebes...

(Veterani se porneasca impotriva turcilor a aflat ducele de Croyrenuntase asedieze Belgradul).

...De am scris la Curte, cu tot respectul (cuvenit) cá ar finecesar se fortifice pentru ca (vestea) a ridicArii asediuluiBelgradului sá nu se in Transilvania. timp pornit impotriva

acesteia. Am stat acolo in am folosit infanteria de sub ordineleprincipelui de Lichtenstein la fortificare (cheltuind) mii de florini care mi i-auavansat prietenii mei din Transilvania pentru a nu trebui a§tept zadar banii laViena lucrlrile s-au foarte bine.

ce zilein aceea, am schimbat-o din de nutret cu o altá

la o distantä de o leghe, pozifie prielnica pentru a merge la Lugojfoarte favorabilá pentru siguranta (noastrá) bine aprovizionatl cu nutret.

Am aflat un corp mare din armata tecuse laDupá zile am fost informat de prietenii mei din Orient (inamicul) ar avea

de a pustii Ungaria Superioará de a merge in ajutorul GyuleP DinThököly mi-a dat de despre aceastä (intentie) pentru ca eu

informez pe cei din Am trimis informatia aceasta ducelui deCroy rugat nu numai punerea in mi§care a regimentelor care erau cuBolland ci le ceea ce nu ar fost le dea ordin se stabileascála Arad. se proceda felul acesta, se impiedica expeditia Ungarieijefuirea (acestei iar corpul de trupe inamic se expunea bátut de aiArad sau mine. a devenit evident"' (inamicul), sosirea la

a trimis pentru a observa corpul de trupe al luiHofkirchen"6 al meu, in ciuda prevederii mele, prin inadvertenla unui

Turcii au trecut peste Jiu, indreptându-se Portile de Fier.(SilahdarTarihi, p. 714).

La un de lagärul otoman s-a sä se la Gyula treisute de sä se mäsuri pentru aprovizionarea acestei (Silahdar Tarihi, II, p. 721,726 - 727).

112 Debrocino. In Silahdar Tarihi (II, p. 727) se au jefuit tinuturileTransilvaniei la Oradea Debreczin.

La si tocco con mano.Pentru apärarea Timiwarei, Poarta a trimis trupe din Anatolia, din eyaletele Karaman

sub ordinele sangeacbeiului Kara Mehmed (Silahdar Tarihi, p. 726 -727; M. Guboglu, Cronici turcepi, 418).

alcune partite.Laurentiu conte de Hoffkirhen (1649 - 1694), desecendent al unei familii

nobile din Bavaria, s-a ilustrat pentru despresurarea Vienei (1683). In austro-turc din Ungaria a cucerit cetatea Esseg (1684) a armatele otomane la Brod Jagodin.1688 a fost numit comandant de arsenal (Feld-Land - und Hauszeugsmeister). In 1691 a luat partela lupta de la Slankamen apoi a pe turci la Martonos pe Tisa. A murit la Debreczin

www.digibuc.ro


din regimentul de aparitia a unei trupe de tätari ne-au cauzat unelereduse oameni, cai de pentru aceasta, cdpitanul a fost aspru

pedepsit.Am socotit era bine

atrag de mine pe principele de Lichtenstein cu infanteriacu toate trupele. Apoi am lásat ordinele necesare la Caransebq la Lugoj precum

locotenentului colonel Antonio ca (câteva unitáti de) cavalerie cu sârbiiacopere de la Caransebq precum (transportul de) alimente care venea

din Transilvania.Am pornit la Lugoj când am auzit acolo inamicul fusese vAzut,

provocând din nou in Lipovei, am plecat cu defoarte potrivitá a se a impiedica deplasdrile

inamicului atât inutul acela, cât in cel al Caransebewlui precum pentru aputea indrepta, la nevoie, pe drumul prin spre a

Transilvania din partea aceea. (Planul) acesta realizat foarte u§orHoffkirchen, care era sa la Cenad, aflând de trecerea inamicului la nuar spre Gyula. Aici a nimiceascd o parte din proviziiprovoace atâta spatele inamicului, acesta a mai jefuiascd(tinutul din) Varádiei. S-a nu a ne cauzat pagube insemnate,rdpindu-ne peste ase mii de robi, de o de vite. Hoffkirchen, in

de a la Cenad, a§ezat tabära la Arad, totul mers (bine).Gre§eala' aceasta a fost provocatá de unii de la Curte, nutrebuiau Hoffkirchen

mine atât din cauza timpului (indelungat) de când servesc euarmata imperiald) cât a functiei pe care o ocup, de faptul acest cavaler era

subalternul meu, calitatea lui de locotenent colonel. Se vede de aci la Curteadeseori partialitatea invidia decât interesul principelui

incidentul acesta atât de prirnejdios a trebuit mea maimult (timp) decât era necesar retragerea inamicului de partea a

a-i putut pricinui vreoce a avut (retragere), am repartizat trupele de sârbi

cvartirurile anul trecut. ce am primit armata pornise sprecvartirurile (ei) de roras in Transilvania rânduit cvartirurileintocmai ca anul trecut, Weptând venirea celor trei regimente de infanterie pe care le

1694.117 Muhafizul Timisoarei, Husein pasa, informat Veterani ajunsese

aproape de s-a atace spre a-i cauza cât mai multe urmasale, tAtarii au Transilvania la Oradea la Debreczin,

peste de mii de robi. (Silahdar Tarihi, p. 727, 728; M. Guboglu, CroniciH, 417).

Varadia, Arad.AlmaA in Arad.

120 Somiglio = Soimus, judetul Arad.121 = judetul Arad.122 mala inteligenza.

Turcii au trecut cu caicele pe la Pancevo (Silahdar Tarihi, p. 767; M.Guboglu, Cronici II, p. 417).

www.digibuc.ro


cerusem pentru ca, potrivit planurilor ce mai putem realiza (timpde) o operatie ce nu urmdrea alt scop de a pregatirile inamicului dea timp pentru ca armata noastrá principald poatá intreprinde o campanie (incondifii) bune. Numai (ministrii) nu voiau dea ascultare nici o privintä nici

sprijine, astfel nu s-a putut realiza nimic din ce pldnuisem).S-au cvartirurile in care (mi)-am strämutat trupele ordinea

disciplina Am sä incartiruiesc companii Secuilor. Dargubemiul (Transilvaniei) m-a rugat iau in consideratie diploma de privilegii (asecuilor)'24pe care mi-au ardtat-o, armata

ar pdzi acela. Dar eu eram linistit sufletul meu. (Era ca)o presirnfire a ce s-a luna din cauza cantitätii mari de

(ce nu un singur drum foarte pe unde nu (putea)merge un (ostas) altul. De sdrbätoarea Cráciunului, rn-am dus (pepentru a-mi face rugdciunile, nu mi s-a atras atentia (asupra acestui fapt), ci mi s-a datasigurarea tot era bine Totusi am dat ordin se aseze

copaci zece oameni care opri la nevoie zece mii de oameni. Cumaceia s-au bizuit pe zäpadä (care astupa drumul), a urmat un atac (dat de)

sute de (care) au izbutit, datoritä unui trädätor, ne ia prin surprindere.zile, au venit din ridiandn-ne vite oameni de

sexele, care au fost dusi robie. Datoritä mäsurilor pe care luat, focul acesta afost stins cu usurintä. Din cauza acestei ciocniri, secuii pierdut privilegiile(garantate prin) diplomä, iar generalul comandant al Transilvaniei a fost säsupravegheze aceastä pozitie.

LES CAMPAGNES DU GÉNÉRAL FEDERICO VETERANI

EN TRANSYLVANIE ET AU BANAT (1686 1694)

Résumé

Le général conte Federico Veterani (1650 - 1695), maréchal impérial, a été l'une desplus importantes personnalités militaires da l'Empire de Habsbourg pendant les deux dernieresdécénnies du

S'étant distingué pendant le de Vienne par l'armée du grand vizir Kara Mustafapacha ainsi que pendant la campagne des Impériaux en Hongrie, Veterani, promu au rang degénéral d'artillerie et ensuite a celui de général de division, a été investi par l'Empereur Leopold

du commandement des troupes impériales qui occupaient les plus importantes cités deTransylvanie (Cluj, Sibiu, Gherla, Chioar, Gurghiu). Veterani y ajouta Brwv

strävechile obiceiuri" ale secuilor, confirmate prin diploma de privilegiia regelui Ungariei Vladislav al din anul 1499 (Szekely (Arhiva privitoare la istoriaSecuilor) ed. M. Ill, Cluj 1890, p. 138 urm.) au fost mentinute prin Diploma Leopoldinädin 4 decembrie 1691 (C. Szasz, lloge Cluj, 1833, pp. - 119; Lupa, Documente

pp. 439 - 440) care specifica prin art. XIII secuii hominumbellicosiccimum" vor fi scutiti de däri, dijme incartiruire ca trecut, cuiobagi.

125 = 1694.

www.digibuc.ro

146 Maria M. Alexattdrescu-Dersca Bulgaru 20

(26 mai 1688) et occupa toute la Transylvanie et au Banat, Caransebe§, positioninterdissant des Turcs en Transylvanie. comptait réaliser ainsi un triple object&

Contraindre le prince Cantacuzene (1678- 1688) prendre ouvertemaent le del'Empereur; 2° se rendre personnellement compte des possibilités réelles d'approvisionnement desarmées impériales avec des produits valaques et 3° constater de visu l'état des routes afin depouvoir assurer le transport des troupes, des munitions et des aliments par les des CarpathesMéridionaux en vue d'une éventuelle occupation de la Valachie par les Impériaux.

Doué d'un esprit réaliste, Veterani s'est vite rendu compte que méme un simplecantonnement des troupes impériales en Valachie serait une operation hazardée, vue lades troupes ottomanes Nicopolis, des cette principauté, Turnu (Magurele), Giurgiu

et (Ibrail) ainsi que l'imminence d'une invasion des Tatares du Boudjak. Aussiresta-t-il sourd aux instances de l'aga Constantin Baläceanu, gendre du nouveau prince deValachie Constantin Brancoveanu (1688-1714) et celles de l'intrigand jésuite Antide Dunod quisoutenaient tous les deux le cantonnement des troupes impériales en Valachie. Car Veterani serendait parfaitement compte que ce fait risquait d'entrainer la perte de la Transylvanie, menacéepar une invasion tatare. Aussi Veterani recommandait dans un rapport adressé personnellment al'Empereur despre Prile VII, Bucarest 1980 p. 976-988) d'adopter unepolitique d'entente avec les Valaques dont le pays ne pourrait vaincu et conquis ledélogement des Turcs instalés demeure dans les principales danubiennes. La justesse de sesarguments a été confirmée par l'échec de la politique de main forte de son successeur, leDonatus Heiessler.

En 1691, chargé de la conduite des operations militaires Impériaux au Banat,Veterani a Lipova afin d'assurer aux Impériaux la du Banat, d'ouvrir le transportdes aliments sur le ainsi que la liberté de communication avec Bude. fortifia Or§ova pourcouper du Danube aux embarcations turques chargées de l'approvisionnement de Belgradeencerclé par les Impériaux. Veterani prit aussi des mesures pour assurer la de laTransylvanie en fortifiant Caransebq, de cette principauté a son voisinage avec la Portede Fer. En récompence de son activité déployée au Banat, Veterani a été élevé par l'Empereur aurang insigne de maréchal.

En 1690 Veterani fut mortellement blessé au de la sanglante bataille de Lugoj.Dans ses mémoires, publiés sous le titre de Memorie maresciallo conte Federico

Veterani dall'anno 1684 concernanti l'operazioni militare da lui in Ungherua et provincieadiacenti con diversi documenti spettanti alle Vienne et Leipzig, 1771, l'auteur décritoperations militaires entreprises pour l'occupation et la fortification de certaines localités deTransylvanie et du Banat, entreprises afin d'assurer la sécurité de cette qu'il s'efforçade maintenir sous la domination des Habsbourg. Aussi critica-t-il sevrement les fautes commisespar les généraux Hofkirchen, Heissler et par le duc Louis de Baden. Son esprit critiquen'épargna ni la cour de Vienne qui avait soutenu des plans utopi ques pour l'occupation de laValachie et de la Moldavie, ni l'Empereur qui les favorisait. Témoin l'ordrepar l'Empereur Veterani d'unir ses forces celles du roi de Pologne Jean Sobieski pour attaquerde concert la Valachie. Par ses arguments pertinants, Veterani a réussi éviter cette "actionchimérique" qui aurait la ruine de la Valachie, transform& en champ de bataille entre lesImpériaux et les Polonais d'une les Turcs et les Tatares de l'autre.

Veterani récompensait ainsi l'aide en subsides et en provisions accordés avec générositépar les princes Cantacuzene et Constantin Brancoveanu pour assurer l'entretien des troupesimpériales en campagne ainsi que les informations fournies par ces princes sur les effectifs desTurcs et des Tatares et leurs déplacements au des années 1688-1692.

www.digibuc.ro

DOCUMENTE PRWITOARE LA NEGUSTORII PEPANO

LA CTITORIA LOR DE LA

CODRENI "PE MOSTISTE" (I)

GHEORGHE LAZAR

Problema negustorimii in Tara in perioada Vechiului Regim,sensul unei imagini a acestei categorii profesionale sub multipleaspecte: statut juridic, stare materiala, politica strategii matrimoniale, etc.,

un deziderat conditiile in care studiile ce o asemenea abordarelipsesc sau sunt sporadice literatura de specialitate.'

conturarea profilului economic spiritual al familiei Pepano', una dintrecele mai dinamice de negustori greci Taraefectuate ne-au condus la descoperirea a unui numar suficient de mare de documente ce

informatii referitoare la constituirea acesteia, politicactitoriceasca, strategiile matrimoniale, dirnensiunea afacerilor derulate etc .

consideratie acest aspect, ca faptul majoritatea sunt inedite am consideratpublicarea bor.

Tipologic, cele 15 documente editate randurile de mai jos normelorde transcriere folosite la realizarea colectiei Documenta Romaniae Historica, seria B,Tara repartizate cronologic 1658- 1799, pot grupate trei maricategorii. categorie, majoritard de altfel din punct de vedere numeric, oreprezinta acte de - a unor ( doc. nr. 1-7, 10, 12, 14)confirmari de domnie ale dreptului de unna unor tranzactii funciaresau a unor procese (doc. nr. 11).

Cea de-a doua categorie este reprezentata de documentele ce se lalui Dona Pepano: de la Codreni hramul "Schimbarea la destinultragic al acestui locas de cult din momentul acestuia la ArhiepiscopiaPogoniani (Epie). La indiferenta rapacitatea epiroti care administrau

la putin timp situatia "aproape strice" (doc. 9), secolulse gestul profanator al lui postelnic Codreni care

ar ctitor... au stricat acele chipuri <ale ochiiobrazele" (doc. 13) urmarile nefaste ale razboiului ruso-austro-turc

(1787-1792) probabil ale foametei anii (doc. nr. 15), a

Vezi studiul nostru, Pepano: o familie de negustori greci in TaraConsideraiii istorice genealogice, vol. In honorem Paul Cernovodeanu, 1998,pp. 431- 448 bibliografia problemei).

N. Fundaliunile domnilor români in Epir, AARMSI, s. II, t. XXXVI, 1914,p. 7-9; Gh. op. cit., p. 435-436.


www.digibuc.ro

148 Gheorghe Lazgr

fost tot ce au ggsit ale iar egumenul ucis.fme, piesa cea mai interesang a acestui dosar o reprezintg catastiful averii

(doc. nr. 8) ce a urina decesului lui lui Pepano, de altfeldintre putinele documente de acest gen ce ni s-au pentru secolul al XVII-lea.

Incontestabil, momentul mortii o avere impresionantg. Semnificativ nudoar prin mare al proprietAtilor funciare, tiganilor, animalelor, hainelor,inventarul informatii de importang ce permit mai

a mecanismelor profunde ale istoriei sociale a unei epoci. Dincolode simpla emunerare a acestor bunuri, care ne prosperitätii

economice de care se bucura familie, prezenta celor "8 de bisericg" printrebunurile care acestea nu erau destinate comercializgrii, coroboratgcu gestul al ce s-a fmalizat cu tipgrirea la a poemei luiStavrinos, Vitejiile prea evlaviosului prea viteazului Mihai Viteazul a cronicii luiMatei al Mirelor, Istoria celor Tara , sunt indicatori

a considera familie de negustori, reprezentativg pentru intreagul grupprofesional apaninea, un factor de modernitate cu un rol deloc neglijabil

uneiDin aceeasi perspectivg a procesului de modernizare, putem aminti doc. nr.

12 prin care este consemnag o mai putin spatiulromAnesc: constituirea de depozite bancare, cazul de la Zecca

***

1 1658 (7166) aprille 20

eu, Marin ot ot ot sudstvo Ilfov, scriumgrturisescu cu acesta al miu zapis di la jupAnului DonieüPepano cum i-am2 25 de parte<a> mea de mosiipo 40. o di a mea nici o

pintru creding pusu-mi-am digitul in de piciti o vascrii mai jos

Pis aprilie 20, leat 7166 <1658>.Eu Marcu mArturisescu4.t CArstiian.t Florea sin Popa.

DANIC, M-rea Bradu, Hanu Greci Codreni, 9.Orig. rom., (32 x 22), deteriorat.

rupt

"de ad. interliniar."mgrturisescu", barat.

Ibidem, 434, n. 21- 24.Despre practicd, vezi Hurmuzaki, 2, pp. 399, 402, 407 VIII, pp. 417-419,

423, 432, 434-437; George CAlinescu, Altre notizie sui missionari catolici nei paesi romeni,Diplomatarium Italicum , 1930; AI. Dobosi, comerciale ale Principatelor cu

1936.

2

www.digibuc.ro

3 Documente privitoare la negustorii Pepano 149

2 1658 (7166) 14

t eu, preoteasa' lea a popei lu Dragomir ot ot sud Elfov,cu fie-me<a> Florea scris-am zapisul nostru ca de mare la

dumnélui jupinului Donei Pepano, cum i-am vândut partea féteiméle Neagola ot carea i-am datu zéstre, stânjdni 40, bani 45fac ughi 9. fata noasträ de au cazut la robie cu féciorie ei,anume Manea cându au robit ei acum zelele mdriei sale4 domnu nostru IoMihail i Radul voievod5 i gospodinu. Dici, neavându ce faci de nemenele denomenie notri nu aflat dea bani ca räscumpere fata noastrá ce scrie mai sus.Dici, amu la dumnélui Dona carea scrie mai sus de ne-au ughigata noastrá. i-am noi aceastá moie ca fie dumnelui

in véce.cându i-am aceastä fost-au oameni buni mkturie, anume:

nostr<u> ot i Tuduru ot i i Sima.am scris eu, Radul ot Cheselet.

$i pentru dégetul iscdliturile mai jos.Pis iunie 4 leat 7166 <1658>.t Eu leaEu Floreat Eu

Tavo0cv9

Rapioupaav".

DANIC, M-rea Bradu, Hanu Greci Codreni, 10.

Orig. rom., hârtie (30 x 21,5).

orig.

"Tudoran al lui Ghinea martor de mai sus".Simu martor".

"Mihai mdrturisesc". Semndturi autografe.

3 1659 (7167) 16

t eu, Goica, nepotu meu, Stoica, scris-am acesta al nostruzapis la jupinului Donii de mare cum se i-am

www.digibuc.ro

150 Gheorghe Lazar 4

vândut dumnealui de la 150 bani 45 o-m de a no<a>stra nici o ca dumnealuicoconilo dumnealui cine se va trage den dumnealui.

o-m vândut fost-au omeni buni anume: otFlorea i ot Codréni, Dragul i Car<s>tiian ot tam i ot Marco i

Stoican i ot Berciugov, Stoica stegar.acest zapis 1-am scris eu, popa Radul ot cu voia

Pis measeta martie 16, leat 7167 <1659>.Goica. Stoica. Florea. Stoica stegar.

pentru ne-am pus dégetele.Dragul.

se-au prilejuit i Costandin acolea ot -au pus dégetul.tEu Cirstiian3.

DANIC, M-rea Bradu, Hanu Greci Codreni, 11.Orig. rom., hârtie (31 x 21).

ad. interlinear.2

autografd.

4 1661 (7169) aprilie 12

t eu, Bogdan Dumitru pitar ot Sasul, scris-arn alu meu zapis cade mare la jupinului' Donii Pepeno, cum se amuden ot Sasul, den parte me 65, fac ughi 13, care bani amu luat gata

me. am de a me $i merge hotarul denMintica den drumul Därstorului den den den tot venitul

am dumnelui ohamnica.Greca i Stan ot tam care-i vom pune iscAliture.

scris eu, Cirstiian iuzba§a cu voia lui Bogdan $i pentrume-m pus degetul.Pis aprilie 12, let 7169 <1661>.

Eu Bogdan.

DANIC, M-rea Bradu, Hanu Greci Codreni, 4.Orig. rom., hârtie (30 x 20,5).

5 1663 (7171) 3

t eu, Pavel ot Fundéni, scres-am zapisul meu ladumnélui jupinului Donie Pepano cum se i-am dumnélui den partea

www.digibuc.ro


mea de de la ot stânjene 60 bani 48, cadumnélui véci, care ne-au fost noa de dela mo§nénie de acolo â i2 s-au cAzut dumnélui cumpere cáci au avut maidenaiente de la Drept aceea3 i-am eu de a mea deneci o â am luat banie gata mea.

am fdcut aceastá fosta4 marturie: Manta iDema Cirstiian ot Codréni, Marco ceau§ul ot i Vâlcan ot tam

vor pune escaleturele mai jos. am scres eu cumea $ am pus mai jos pecete esclletura ca se

Pis mai 3 dni, 7171 <1663>.Eu Pavel bratEu pitar martor

DANIC, M-rea Bradu, Hanu Greci Codreni, 12.Orig. rom., (30 x 20).

cmTope

3

"Dima Popa martor". autografe.

6 1672 (7180) 22

tAdea eu fata lu Pipano negutdtoriul, lu otCodr-ni, scriu márturisescu cu acesta al mieu zapis ca fie de ladumnealui Hrizei vel vistier cum tie i-am dumnealui o deanume fata tigancei, derept bani gata ughi pentru pre

fostu-o-au frate-mieu Para' iar dumnealui pre bani gata mai denaintevréme, iar apoi ce se-a petrecut dumnealui i mie trebuindu-mi bani la trébilemele, vindut-am dumnealui de ce scrie mai sus de a mea i

nici o silk ca dumnealui mo§ie stätätoare.boiari vor iscáli mai jos.

eu pentru pus inelul numili caPis mai 22 dni, leat 7180 <1672>.

t Eu

DANIC, Doc. ist., 16.

Orig. rom., un sigiliu cu legenda

2 alb inautografd.

www.digibuc.ro

152 Gheorghe

7 1678 (7186) mai 14

t eu, Dona Pepano cu nepotu-miiu generile frätini-miiu Pepano, dat-am zapisul nostru de la mâna jupänuluiNiacsul ot Pitisti curn ne-am tocmit de i-am un de oras,

easte den capul locului lui de zéstre, lungu loculbesérecii iar in lat easte den locul lu Alexandre zlatariul carele linea Dimapitariul poarta lui Muzachi, precum 1-am ales 1-am stânjenit cu cupreofi oamini ispravnic Toader vtori vornic, precum scrii carteaorasului mai ales carea o am dat la mâna jupanului2 Neacsului. i-am acestce scrii mai sus noi de a derept bani gata ca sä-i demosii stätätor am luat acesti bani gata in noastre.

la fost-au vor mai jos.noi pintru ne-am pus ca creaza.

Pis mai 14 leat 7168 <1678>.am dat zapisul cartea lui Alixandru

toate la mâna jupänului ca aibá a cu pace.

t Ghidullane

vistier,

Stoian clucer hagiul, märturieAlecxa marturie7.

DANIC, Mitrop. T. Rom., CCLVI/ 2.Orig. rom., (31x 21,5), un sigiliu

2

suma este exprimata litere chirilice, cifre latine."Dona Pepano"."Damaschin, martor".

6 "Matei Parepa, martor".autografe.

8 1678 (7187) noiembrie 17

/ / t ce s-au aflat partia lui Pepano moartea lui:mosiile, vii, mori, haine, dobitoace cari li s-au aflat devistier trimis sa de au scris, apoi noi cu porunca sale lui

am scris tot precum au fost apoi am scos tot cu rosiu aici nu s-au pus cu rosiuce s-au facut cruce) ce s-au dat direptu sufletul lui ce s-au dat ce s-au

6

www.digibuc.ro


bani pre mosii precum am zapisul foila de la soru-sa Elina, care aucu unchi-slu Dona Pepano cu am ei a

bärbatului ei de acestu izvod 1-am dat Donii de noisä sá ce s-au dat ce la ce sä cu unchi-sdu Donadoao2. Noembrie 17, leat 7187 <1678>.

t Satul Codrénii giumätate alau partia lui din din

tot doao2 cu Dona

t Fost-au giumatate de de laScovardén carea au fost deunchiu-säu Dona cu casäle

t mosie 50 partealui.

t Mosia ot ot sud Prahova vapartea lui

t Mosiia ot ot doaoroate de

Mosiia ot cu pogoane 20.

t 4 pogoane vii la

t 1 de casä o surupatä in

t 1 pivinitä de piaträ locul caseleBucuresti pre giumatate, carea easte

acute de Dona unchiiu-sdutLa ulitä Bucuresti locuri de präválie

va alége pre giumatate unchiu-Dona.

t hie pre sama unchiu-säu Donii,pentru au banii au

hie preste tot a lui cum au fost, iar caselepretuindu-se i se cheltuiala

t S-au dat la ot Mostiste<lui>//.

t la Elina.

t a Elenii, venitul din desara sara

popii de la besérica undu s-au ingropat.

[...]5 s-au dat la ot Mostistepogoane 7 la lui po-goane 3 4 pogoane pdräsite, altele laElena.

t La unde s-au ingropat.

tSä la lui vodá otcu sprealtul al Elenei.t hie a pentru cá aubanii Elenei partea lui

t de<m>preunA cu unchiu-säuDona.

www.digibuc.ro

154 Gheorghe

TiganiifGhiorghie 2 feate t Al Elenii.

un copil.t lig cu cu 2 copii.t Gheorghie vnuc lig

2/t 3 feate

2 copii.t Stan ot TätAranul.t Stan al lui Cernat cu soru-sa cu f La manastire laun copil.t Bologa cu Neagul cu La Elena.tiganca 2 5

surori.

Al Elenii.Al Elenii.Al Elenii.

t A<l> Elenii.

t A<l> Elenii.

Tiganii fugili

Oana cu La Elena.t Chstea cu I f La Elena.Zmaragda

Sculuri

4 inéle de aur3 de aur cu un de aur.

de aur zafir.8 plrechi de cercei de aur zmaragde.salbá 10 ughi ungure0i.

f iar cu 16 ughi dedoi ughi.

de de aur1 de aur 3 peceate de piaträ

numele lui.de argintu

téscu de argintu mare.1 de argintu.5 de argintu ungure0i, unul într-

ferecate.un raftu cerchefescu cu

f 1 buzdugan de hier ferecat cu argint.1

sabie ferecatä...7

f La Elena.t La Voica, jupäneasa lui

La jupâneasaLa Voica, jupineasa luiLa Voica, giupäneasa lui.

t La Voica, jupineasa lui Panä.

t La Voica täje.t La Elena.

t La Elena.La Elena.La Elena.La Elena.

La Elena.La Elena.La Elena.

f La Elena.La Elena.

8

www.digibuc.ro

9 Documente privitoare la negustorii Pepano

Hainele

155

de postav cu dea dede hulpe

de rosie. t La.Elena.t de t La Elena.

con* de vearde neblanitä t La Elena.nasturi de argint.t de vearde. La Elena.t conterie verde mozo. dea det condomanic de rosiu sangeapi. t La Elena.t 1 de atlaz t S-au cut 1 de t dea de

1 de La Elena.t de samur. dea det 2 contusi de paciiali de jder, t La Elena.zagarale de

de vearde. t La Elenade verde. t dea de //

/ f. de vulpi purtat. t S-au dat det 1 de vechi. t S-au ingropat.

1 mentie de diba paciali de jder tLa Voica jupdneasa lui.zagarale de samuru.

de La Voica jupdneasa lui.f La Voica jupáneasa lui.

cu samur. La Voica lui.2 cu atlaz, diba t dea diba la

carea s-au dat dare la martori jupaneasa lui, iar un posKav> atlaz laElena.

t 8 sirmá 1 umplutá t Dintr-aceastea s-au dat la parnint(!) 2,alteli la Elena.

f 5 sirmä. S-au dat la paminte (!).2 de S-au dat la (!).

t de vearde. S-au ingropat.covor sigedea. La Elena.covor albu. t pre mormintu.

f t La Elena.t de t La Elena.t de post<av>, 3. La Elena.t páritar de t La Elena.

mast de pânzá. f La Elena.f 8 de beséried. dea la ot Mátesti.

cu t a chir Donei o au luat

www.digibuc.ro

156 Gheorghe

Blidele

2 tocuri de tipsii de cositor.t 12 tipsii det 12 de cositor clondir.t 2 tipsii de cositor mici.t 7 tingiri cu 6t cazan mare capac dearama.t ca de o

t tigaie de1 de

det lighin, det de cumpene det 2 pusci, 1 ghintuita, 1 oblia.

t pistol.

t 2 parechi de de plug.t 2 pirostii 2 de hier.t 1 1 topor.

t 20 de iape mari.

t 5t de estimpu.If. cai mari.

t vaci mari.

t 26 mari.

t 4 gonitori.t 3t 12 de estimpu 2 biholi.

t Dintr-acestea s-au dat de 4.t La Elena.t La Elena.t La Elena.t La Elena.t La Elena.

La Elena.t La Elenat La Elena.t La Elena.

La Elena.t La Elena.t La Elena.

a chir Donii au luat, iar alta laElenat Elena.

t La Elena.t La Elena.t La Elena.

Vita

t Dentr-acestea s-au dat la ot4 giupinesei lui 4, altele

la Elena.t La Elena.

La Elenas-au dat 1

mai dea ia chir Dona doi pentru carii-au la La Elena doi cai.t Dentr-acestea" s-au dat laot Mostesti 5 la manästireavaci la popi 4 giupinései lui vaci 4.t Dentr-acestia s-au dat la mAn5stireaot la jupineasa lui 6chir Dona ai lui 2 boi.t La Elena.

La Elena.t La Elena pre vaci au

www.digibuc.ro


t mici mare 241, 12 berbecice s-au vândut.

let Dentr-acestea s-au dat lala Mostiste oi 30 la mänästirea luiot oi 30 jupinései lui oi40 iar altele la Elena.

Stupi

151 stupi t Dentr-acestea sä dea laMostesti 30 sä chir Dona pentru al lui20, altii la Elena.

t la pre seama t 29 la Elenapurcariului

t Acestea toate scriu gios sunt' la Elena.

t 2 gropi de grâu ot 200 carea obrocult ot 100 de ale argului.t 1 groapä cu ot 200, trei argului o iar mei vat orzu ot 200 carili sunt" târgului 3.t oväs ot 13 ale argului.t 2 teancuri de tiutiun.t 3 berben 1 sat cut 2 de vin in sat.t 24 de colaci de 3 snopi de in.t procov de car. alte carili nu s-au mai scris de dichisele casei.t 546 lei s-au aflat bani gata la Sinan t sä dea la datorii.armanult 60 lei la Dragomir parcálabul. t dea

s-au aflat t pliteascá din cii de susprecum aratä anume 548.

t Hrizea rânduit din porunca märiei sale lui au semnattoate chinovar aici intr-acestu izvod s-au cu crucea mare care aratA

ce s-au dat,Negoitä vistier Custereanul

If. 5/ t Acesta izvodu s-au scris din s-au in Tara dedunmealui Hriza vistiernicul noi cum este" adeviratuprecum este" scris cela noi 1-am iscálit ca de credintä de la noi mirturie.

DANIC, M-rea Bradu, Hanu Greci Codreni, 12.Orig. rom., (40 x 16,5).

repetat.

www.digibuc.ro

158 Gheorghe Lazar

2

3

indescifrabil.

orig.

ante cifra a

12CHNT.

13

16 autografe indescifrabile.

12

www.digibuc.ro

ARIA

UMANISTUL LASKARIS

NICOLAE-SERBAN TANASOCA

Surprins la o foarte de Constantinopolului sub otomani;refugiat familia sa in Creta, apoi Italia, statornicit o vreme inrevenit cele din urmA, la Roma, unde a murit aproape nonagenar, umanistul loanLaskaris (cca. 1445-1534) a fost una dintre personalitAtile cele mai reprezentative maidinamice ale emigratiei bizantine Occident. fost apreciat decontemporani. Elevul Marcos Musuros drept "adevAratul reprezentant algrecilor" grecilor de pretutindeni". Intr-adevAr, loan Laskaris a indeplinit,

mai conationali din generatia sa, misiune aemigratiei bizantine Europa occidentalA: aceea de a contribui, pe de o parte, la

operei de restaurare a studiului literaturii aceea de aparticipa, pe de alta, la actiunea de revigorare a spiritului de cruciadA. A fostunul dintre exponentii cei mai ai noii de sine a lumii elenice, aiacelei nationale grece4ti care, virtutea evolutiei a sentimentuluipropriei dar sub influenta perceptiei occidentale a acesteia, incepe

vechea comunitarl ortodoxA, a bizantinilor.Activitatea sa culturald didacticA este de bine cunoscutA, mai ales prin

monografia eminentului elenist suedez Börje Knös2. Instruit educatculturalA a urnanismului italian, datoreazA mult, dar sub indrumarea

marilor personalitAti ale exilului care a intotdeauna contactecomuniune de idei, sentimente, loan Laskaris s-a bucurat de

protectia cardinalului Bessarion (1403?-1472) a fost, la Padova, elevul lui DemetriosChalkokondyles (1424-1511), istoricului Laonikos Chalkokondyles (cca. 1423 -cca. 1490). moartea lui Bessarion, a o vreme la Florenta, unde a desf4urat o

activitate de editor a devenit bibliotecarul lui Lorenzo de Medici, dina fAcut Imperiul otoman, vederea achizitionArii de

manuscrise grece4ti, misiuni politice. I-a servit ulterior pe regii Frantei, Carolal VIII-lea, de care s-a intrarea acestuia Italia pe care urmat la Paris

Ludovic al XII-lea, pe care reprezentat ca ambasador la (1503-1509). Afost principalul colaborator al papei Leon al X-lea la intemeierea Colegiului grecesc dinRoma a jucat un rol crearea cadrului institutional al limbii

D.J. Geanakoplos, Greek Scholars in Venice, Cambridge, Massachusetts, 1962,p. 158.

2 B. Knös, Un ambassadeur de l'hellénisme - Janus Lascarius - la tradition gréco-byzantine dans l'humanisme français, Uppsala-Stockholm-Paris, 1945. Cf. de asernenea B. Knös,Histoire de la littérature néo-grecque. La periode jusqu'en Stockholm-Götteborg-Uppsala,1962, p. 297-298.


www.digibuc.ro

160 Nicolae-Serban Tanasoca 2

literaturii in A intre 1494 1529, o activitateeditor de texte clasice (Antologia lui Planudes, Imnurile lui Callimah, patruTragedii de Euripide, Hero Leandru de Musaios, Argonauticele lui Apollonios dinRhodos, Operele lui Lucian, Scoliile la la Sofocle, trei Discursuri ale luiIsocrate, un discurs al Vasile Mare, tratatul atribuit lui Plutarh Despre

copiilor, Hieron sau tiranul al lui Xenofon). A tradus publicatprivind aspecte de din opera lui Polibiu.

dintre elevii greci sträini, au devenit umanisti, ca francezul GuillaumeBudé, de ai vremii, care Erasmus au el relatiide prietenie cooperare intelectualA.

Ca om politic, a fost la obsesie de sentimentul datoriei de a luptapentru eliberarea patriei sale, a 'breciei", de sub stApânirea Convins acestobiectiv va putea atins numai relansarea cruciadei, a sustinut, eupatetism, toate proiectele de a popoarelor ligáalunge pe otomani Europa. A promovat, consecintA, cu convingereareconcilierii subminate de discordii "civile" ideea rizboiului impotrivaturcilor. acest scop, a la dispozitia conducAtorilor lumiioccidentale despre propunä, din proprieplanuri de actiune politcä. Este grAitoare acest sens cuvântarea deloan Laskaris, ca trimis al papei Clement al VII-lea, 1525, Spania, lui Carol alV-lea, pentru convinge restaureze pacea intre crestini, conciliindu-se regele

I ridice impotriva necredinciosilor. A evocat, nuin fata augustului ascultAtor tot ceea ce el a intreprins, demersuri peprincipi, regi papi, vederea organizArii cruciadei destinate patriei salelibertatea'. Pasiunea patriotic ale lui Joan Laskaris, puse tot mai multluminá, ultimele decenii, de studii pertinente, sunt ilustrate cu deosebire de texte,unul 1508, celelalte douä din nu totul necunoscute, editate integral,pentru prima 1985, potrivit celor mai stricte exigente pe baza tuturormanuscriselor existente insolite de erudite comentarii, de cercetAtoarea

Pontani6. Este vorba de scrieri de "turcologie", de texte menite informeze despreoriginea, istoria, organizarea, obiceiurile, puterea slAbiciunile otomanilor peconducätorii lumii chemati sä-i loan Laskaris foloseste aceste texte

Originalul italian al cuvântArii a fost de J. Whittaker, Janus Lascaris the Courtof the Emperor Charles V, Thesaurismata 14, 1977, p. 76-109. Pontani, p. 214.

R. Binner, Griechische Gelehrte in Italien (1453-1535) und der Turkenkrieg, Inaug.-Diss. Munchen, [1967, editat 1981]; R. Binner, Griechische Emigration und Turkenkrieg.

zu einer von Janus Lascaris aus dem Jahre 1531, Sudost-Forschungen,30, 1971, p. 37-50; Whittaker, op. cit.; M. Manoussakas, Eccleseis ton Hellenon logon pros toushegemones tes Europes gia ten apeleutherose tes Hellados Practica tes Academias Athenon, 59,1984, p. 194-249, vezi nota urmAtoare.

Textul din 1508 a publicat partial de N. lorga, Notes et extraits pour servir al'histoire des croisades au XV-e serie 1501-1547), Bucarest, 1916, p. 45-55.

6 Anna Pontani, Paralipomena dei Turcica, gli scritti di Giano Lascaris per la crociatacontro i Turchi, Römische Historische Mitteilungen, 27, 1985, p. 213-338. Este prezentatA critic

bibliografie referitoare la loan Laskaris. Domnul Papacostea, autorul moral alpaginilor de a avut bundvointa de a-mi semnala textul care face obiectul, punându-mi ladispozitie lucrarea Annei Pontani, inexistentA bibliotecile noastre publice. multumesc pe

cale.

www.digibuc.ro

3 Umanistul loan Laskaris 161

tot ceea ce puteau ca informatie despre turci, Imperiul otomansub lui, personal direct Räskitului, pe de o parte,

propria eruditie, izvoarele scrise, bizantine nu numai, pe de alta.Cele trei texte sunt:I. Informatione che fu scripta circa Turchi, composta per consumatissimo

messer Joanne Laschari in l'una e l'altra lingua doctissimo, sectiuni:Primo: de la origine di essi Turchi ad la impresa contra Turchi data permesser Zoane Laschari nel MDVIII (p. 241-283), elaborat 1508, destinat unuiidentificat de cercetätori, argumente perfect convingatoare, cu regele Ludovic

al (H. Vast), cu cardinalul d'Amboise (B. Knös), regeleal Scotiei (R. Binner)'.

II. Ricordi per la guerra contro i Turchi 284-288), elaborat aprilie1531, de aprilie 1532, adresat papei Clement al VII-lea, la cererea acestuie.

III. Lascharis informatio pertinens ad provinciam contra Turcas adClementem VII Maximum 288- 388), elaborat 1531, destinat papeiClement al VII-lea, care solicitat.

din text, un plan de cruciadá, bine inchegat,numeroase foarte detaliate sugestii strategice diplomatice, solid documentate,intemeiate deopotriva pe considerente istorice pe analiza situatiei contemporane aImperiului otoman, este mai important mai interesant dintre toate. Dezvoltand oidee curentä altminteri autorul altele, turcilorautentici din europene ale Imperiului otoman nu este de mare pe secá, ce prive4te administratia, armata, Imperiul otoman se bizuie ales pe

renegati, de diferite nicidecum fanatici, ba laadevarata se serviciul cauzei creOnáttii, cazulcruciadei. El atrage de asemenea atentia asupra potentialului militar reprezentat demarele numIr de din Imperiul otoman, gata se lui,

vor organizati se cuvine de occidentali. trecerea tuturor popoarelor statelor din zona direct sau numai

de otomani, Laskaris se stdruitor asupra posibil aliat allibere, evaluandu-i utilitatea desemnandu-i viitorul rol cruciadd. ca analistpolitic, ca al Europei de sud-est, loan Laskaris se la

reputatiei de expert problema orientala de care s-a bucurat Esuficient sá ainintim, pe urmele Annei Pontani ale ei, umanistul eraperfect informat asupra chestiunilor la care se din izvoare scrise orale, dintrecare multe au fost introduse de el circuitul european".

nordul balcanici au intrat orizontul

Potani, op.cit., p. 221 nota 20.Cf. Potani, op.cit., p. 228-229, care argumentele lui

de exemplu A. Pertusi, Le notizie organizzazione amministrativa e militaredei Turchi nello "Strategicon adversum Turcos" di Lampo Birago (c. 1453-1455), Studi sulMedioevo Cristiano offerti a Raffaello Morghen per il 90 anniversario dell'Instituto StoricoItaliano (1883-1973), II, Roma, 1974, p. 669-700.

"dilfil. Joannem Lascarem, hominem omni virtute nobilitate prudentia eximium,peritissimum et hominum et rerum omnium quae ad Turcas et barbaros illos pertinent",caracterizeazd papa Clement al VII-lea pe umanist scrisoare de acreditare Carol al V-lea,

1525, apud Pontani, p. 217, n.14.de exemplu, Pontani, p. 224-225.

www.digibuc.ro

162 Nicolae-$erban Tanasoca

de interes al umanistului grec din secolul al XVI-lea. arnintifi, sub numelecomun de Valachi, o primul text, din 1508 de mai multe ori altreilea, cel din 1531. nimic nou sub raport factologic, aceste mentiunimeritä ne atentia ca despre reprezentariiromanilor in eruditilor bizantini.

textul din 1508, loan Laskaris atribuie, altele, regelui Ungariei misiuneade a chema popoarele crestine invecinate, pe polonezi lituanieni, la cruciada,contribuind la organizarea in cadrul unei mari pontice: "De terra ferma

cum la Europa cum christiani et feroci, et no solamente nela Europa, ma etiam in gran parte de la Asia. Per tanto bisogna advertire ognuno adtempo opportuno che adiutasse et vendicassesi de la recepute iniurie, che no he signorchristiano, ne populo finitimo al Turcho, che no sia stato da'Turchi,naturale et intensio odio per la diversa religione che a loro portano. El modo sarebbeche ciascuno principe mandasse nuntii da sua parte et advertisse vicino.LoSerenissimo Re ungaro advertiria Polloni et Lituani, et quelli Rhossi,quali anchora che sieno lontani, sono affectionati a l'imperio, et le gente habitante circa

mare Euxino et lo circha lo Euxino et Caspio"12.proiectul de redactat in 1531 pentru papa Clement al VII-lea, loan

Laskaris se la din nordul trei istoriasultanilor, el aminteste Baiazid al II-lea a cucerit de la crestini cetätile ChiliaCetatea din Valahia, Modona, Corona, Naupactul Durazzo: "Segue doppoMehemet el secondo Basaiti, el quale non havendo che prhendere del'imperio, anchorache fusse assai quieto, prese de'christiani Cheli et Moncastro in Valachia, Modone,Corone, Naupacto et

Ceva mai departe, pentru buna pregatire a campaniei antiotomane, JoanLaskaris reaminteste greseli din trecut. formulare generala, nu suficient dedetaliata pentru ca sä ne ajute a identifica precis evenimentele, dintre care nu pot lipsibdtäliile de la Cossovo, Nicopole Varna, el anterioare ciocniri cu turcii, lacare, de bulgari, unguri, uneori de germani francezi, au participat

Cu o exceptie, toate aceste lupte s-au soldat cutocmai din pricina inferioritätii numerice de otomani. Umanistul eraperfect edificat asupra participarii romdnilor la lupta impotriva expansiunii otomane:"Diro bisogna siano molti et boni quelli che hanno a sperare con l'aiuto deDio manifesta. Perche le altere volte che se son con non gran numero venire allemani con li Turchi, essendovi el principe loro, de nove conjlicti che si son fatti in quelleparti, essendo Serviani, Bulgari et Valachi anchora in piedi Ungari in etintervenendovi Alamanni et Francesi in alcuni d'essi, de li nove non s'hebbe mai victoriache in

ideea textul anterior despre rolulantrenarea popoarelor invecinate in impotriva turcilor, el se refea de astä dataexpres la din Tara numiti valahi la domnul Moldovei, desemnatcu denumirea turceascd de Carabogdan. Reiese destul de evident din contextumanistul cunoaste foarte bine diferentele existente statutul grecilor al celorlalticrestini supusi, ca raiale, direct sultanului al popoarelor crestine din afara hotarelor

Pontani, p. 278, r. 656-665.179-181.

Pontani, 305, r. 296-301.

4

www.digibuc.ro

5 Umanistul Laskaris 163

Imperiului, dependente de acesta, dar bucurdndu-se de oarecare autonomie, precum erauaici amintiti. El atibuie de asemenea popoarelor enumerate, a§adar romdnilor,

predispozitia dinamism ofensiv ostilitatea de otomani:"El Turco ha grandissimo paese et oltra subditi, che sono nella Graecia et in

lochi vicini alla sedia sua, ha de populi extremi in varie subiugati, etconfina con altri christiani non subiugati et similmente con pricnipi pagani et moltopotenti. Questi tuti non possono essere che mal contenti, perche chi piu chi meno tutisono offesi da'Turchi, chi combatuti presi et mai tractati, chi continuamente infestatidarinfinito numero di curritori, onde seria molto expediente che l'aestate ches'havesse a fare la impressa, tuti fosseno advertiti, perché essendo homininaturalmente prompti inclinati alla vendetta lassandosi persuadere facilimentequello che voleno, intendendo Turchi essere in necessita, facilmente si moverianocontro loro, se non tuti, bona parte.

Questa pare molto cosa, advertire tanti populi si ma la siben fare commodamente. Li Ungari et Pollonii, advertiriano Lituani, Valachi et loCarabogdano. anche el Duca de Moscovia, el quale e potentissimo ha modo dimandare per el Tanai armata con navilii instructi...".

Umanistul grec se acest proiect de din 1531, labalcanici, la vlahii din Haemus la aromâni. Pentru a-vi sustine propunerile

strategice privind necesitatea directe a Constantinopolului otoman a demonstraposibilitatea cuceririi acestuia, el util sä evoce modul in care au cuceritConstantinopolul bizantin in 1204. S-a demonstrat convingdtor Laskaris a folositdrept sursä pentru reconstituirea acestui precedent istoric, pe izvoarele bizantine,cronica lui Geoffroi de Villehardouin'6, de ea referiri la vlahii balcanici.Vorbind despre criza Imperiului bizantin ajunul cuceririi sale de latini, umanistulgrec de conflictele acestuia cu popoarele balcanice, bulgarii, vlahii,apdar, potrivit izvoarelor folosite, cu din Haemus ai

"Et anche lo imperio, la querra che haveva con loro (e vorba de turciihebbe da fare con li vicini, Bulgari, Valachi et Serviani et con li

Occidentali, se medesimi, Che havendo levato el nepote successoredel'imperio, che era un puto, el tutore Andronico Comneno et havendo occupatol'imperio, fu tyranno, maxime contra li potenti del stato, temendoaca>> desse el male che haveva fatto lui. Onde governatori de le provincie siribellorno da lui ciascaduno tenne per se quello che governava. In questo modol'imperio da quello tempo molto debilitato.

Poi, essendo ammazzato Andronico dal populo de Constantinopolitransferito l'impero alla casa Angeli, vexato ia el stato non solo da'Turchi, ma anchorada le praedette nationi, in tal tempo accadette che Todeschi, Francesi, Italiani colMarchese de Monferrato feceno impressa per andare in Soria, mossi a persuasione dePietro Heremita, in aiuto de'christiani che erano andati per avanti fecero guerra inquelle parti..."".

La din Pind, din strävechea Mare Vlahie, se loan Laskaris ca laun element de nädejde pentru viitoarea atunci descrie regiunile din sudul

Pontani, p. 320-321, r. 591-696.Pontani, p. 228.Pontani, p. 292-293, r. 62-75.

www.digibuc.ro

164 Nicolae-Serban 6

Peninsulei Balcanice aflate sub stäpanire "Similmente a castello allasinistra parte colphols che e uno emporio o vero scala, ove concorrono moltichristiani, quali potranno advertire molta gente, altri seranno advertiti quellide la montagne chiamate Agrapha'9 , cioe non perche li non intrano Turchi, mapagano un tanto senza computo de beni o de persone. Questi se moveranno facilmente etpotranno Turchi di Thessalia et excitare Valachi vicini, boni christianiet

drept "buni oameni de ispravd", cu epitete similarecelor folosite de regelui Ungariei, "bon christiano et homo di JoanLaskaris formuleazd, poate, cea mai elogioasá caracterizare vreodatä aromanilorde vreun scriitor bizantin. Ea din partea umanistului grec o aacestei ramuri a romanitätii balcanice. nu temei. Estecare ai unui regim de autonomie in Imperiulbizantin, Imperiul otoman 0-au libertatea, individualitatea

religioasä Prin aceastá particularitate, justiticau afirmatia luiloan Laskaris potrivit mai Grecia oarneni ideii de libertatecredintei de multe ori, in decursul veacurilor, cu care

libertatea pusese in situatii de gray conflict cu autoritätile imperiale,generând toposul literar bizantin al "vlahului" barbar, vicios, lipsit de lealitateprin spre rebeliune, nu e mai putin momente critice din istoria sa,Imperiul de pe Bosfor a tiut adesea apropie pentru a-i folosi, mai ales ca

propriul interes. ultima din istoria deosebire,aderea acestuia sub loviturile otomanilor, in literatura folclorulgrecesc, se tot mai frecvent toposul "vlahului" viteaz, luptätor neinfricat pentrulibertatea "romeice"". tot mai intensa participare a aromanilor laviata culturald spirituald, de expresie traditie imperiald, abizantine, care a condus la inevitabila asimilare cu "romeii", transformati apoi"eleni", insulele de libertate reprezentate de zonele de autonomie audevenit, timpul, nuclee de rezistentá antiotomanä in cele de pregátire ainsurecfiei generale care se va secolul al XIX-lea, Grecia modernd24. loan

Este vorba de vechea Amphissa de Golful Corintic.Muntii Agrapha, la sud de Pind, de autonomie, formad din sate de armatoli;

potrivit fanariotului Rizos Neroulos, aici s-a constituit primul armatolat recunoscut ca atare deotomani, probabil in 1525. Epirotul P. Aravantinos (1856) etimologia toponimuluiAgrapha in termeni similari cei folositi de loan Laskaris, Pontani, p. 315, notAbibliografie. Este de remarcat loan Laskaris nu armatolii din Agraphaaromâni. Pe acestia din in regiunile invecinate.

Pontani, p. 315, r. 503-509.21 Pontani, p. 303-304, r. 245-246.22 Pontani, p. 282, r. 760: "sono in Grecia homini che se ricordeno de la

et tenghano la religione christiana".23 Cf. N.$. Tanasoca, L'image byzantine des Roumains, RESEE, XXXIV, 1996, 3-4,

p. 255-263.24 Anca Tanasoca, Autonomia otoman in XV-XVIII, RdI,

34, 1981, 8, p. 1513-1530. Pentru rolul aromânilor revolutia gread de la 1821, râmâneindispensabilA lucrarea lui Caragiani, Studii asupra romtinilor din Peninsula

Bucuresti, 1929-1942, publicatA moartea autorului de Pericle Papahagi.

www.digibuc.ro

7 Umanistul loan Laskaris 165

Laskaris nu era a§adar numai un bine informat, ci un vizionarconcluzie: in spiritul ultimilor reprezntanti ai umanismului bizantin, pe care

continuä, loan Laskaris, cea mai proeminentä a emigratiei bizantine Occidentmoartea cardinalului Bessarion, a privit cu.interes simpatie pe a clror

antrenare in cruciada antiotomana i s-a necesard, posibilá de in luminape care le avea despre istoria aspiratiile Asemenea lui Laonikos

Chalkokondyles, cu ale era familiarizat, el era de unitatearomanitätii orientale a desemnat, in consecintä, cu acela.0 etnonim, Valachi, pe

vechea Dacie, pe aromâni pe Haemus, ai loanLaskaris a manifestat o deosebitá pretuire pentru aromânii din Pind, al

de ideea de libertate fatä de erau bine cunoscute.

L4IUMANISTE LASKARIS ET LES ROUMAINSRésumé

Dans les Römische Historische Mitteilungen, 27, 1985, p. 213-338, Anna Pontani(Padoue) a publié la édition critique integrale des trois Turcica élaborés par l'humaniste

25 E locul semnalez reluând aproape literal o referitoare la compunereatrupelor de din Strategicom adversum Turcos al lui Lampo Birago sau dintr-un izvorcomun mai sus n. 9), loan Laskaris nu-i include, ca acesta, pe vlahi popoarele crestine,altminteri renumite pentru care au furnizat renegati turcilor. textele,paralel:

Lampo Birago (Pertusi, p. 694, r. 89-94):"... quos cum gianicveris curiam regis vocant: quos supra rettuli, esse

aiunt non tam Asianos quam Europaeos et a Christianis oriundos tam equites quam pedites,Thraces, Macedones, Thesalos, Peloponenses, Illyrios, Tribalos, Paeones, Mysos superiores,Blachos sive, ut nos dicimus, Valacos, corrupto nomine... aiuntque esse belicosissimas nationeshas omnes".

loan Laskaris (Pontani, p. 303, r. 223-226):"Poi la gente che adoperano in guerra non son quelli asiatici che sogliono

scriptori chiamare molli et vili, ma sono la molte maiore parte di loro delle regione mezanedell'Europa, che hanno forze et intendimento insieme, Thraci, Macedoni, Thesali, Peloponensi etaltri Graeci et Illyrici".

www.digibuc.ro

166 Nicolae-$erban

grec Jean Laskaris (aprox. 1445-1534), un émigré de Byzance, dans les années 1508 et 1531. Ils'agit de projets de croisade contre les Ottomans, riches en informations concernant non seulementles Turcs, mais aussi leurs sujets et leurs voisins chrétiens, selon l'auteur , s'associer auxcroisés. Jean Laskaris, expert des choses de l'Orient son époque, conseiller de plusieursprinces, rois et papes, ambassadeur du pape VII prs l'Empereur Charles Quint,bon connaisséur des Roumains, des Vlaques de et des Aroumains du Pinde, dont il faitmention plusieurs reprises. a surtout une haute opinion des Aroumains qu'il qualifie de"boni Christiani et bona gente".

www.digibuc.ro

MITROPOLIA GOTIEI

DE INVESTIRE A PATRIARHULUI DE CONSTANTINOPOL

ANCA POPESCU

Istoria senioriei de Teodoro multe zone incerte: inceputurile ei,identitatea Teodoro cu Mangup-ul, semnificatia originea numeluiTeodoro, sunt numai dintre chestiunile care sau necesitä noi

.

despre un nume insolit al mitropoliei Goliei este furnizata deun document osman de la Muntele Athos publicat anul 1995 de osmanistul grecGeorgios Salakides2.

Documentul, arhivele Vatopedi, este o copie a diplomeide a Patriarhului de Constantinopol, Simion de Trapezunt,

cea de-a sa pastorire3. Actul a fost emis la Adrianopol Edirne) datade 29 aprilie-8 mai 1483 Rebiülevvel 888 H ). adocumentului primordialitatea unicitatea lui: este cea mai veche

de numire a Patriarhului de Constantinopol acum singura dinsecolul al XV-lea4.

Cuprinsul diplomei Patriarhului Simion de Trapezunt alaturarea atematice: pe de-o parte statutul Patriarhului, pe de parte jurisdictia

patriarhatului. Prima parte enuntarea numirii revocarii in functie aPatriarhului ecumenic precum natura limitele prerogativelor sale sub dominatia

A doua unitate este asimilabila listelor episcopale (notitiae episcopatuum): ino enumerare a mitropoliilor aflate sub jurisdictia (ecleziastica sau numai

in competenta spirituala a Patriarhiei de Constantinopol.

V. pentru stadiul cea mai mare parte al acestor articolul luiN. C'ontributions l'histoire de la seigneurie de Théodoro-Mangoup en Crimée,"Byzantinische Zeitschrift", XXXV, 1935, p. 20-37, cartea a lui A. A. Vasiliev, TheGoths in the Crimea, Massachusetts, 1936.

Georgios Salakides, Sultansurkunden des Athos-Klosters Vatopedi aus der Zeit BayezidUnd I. Kritische Edition und Wissenschaftlicher Kommentar, Salonic, 1995, doc. nr. 5, p.

31-38 (textul osman traducerea limba germand); 118-119 (facsimil). afara acestuidocument mai sunt 14 piese, datând din perioada 1481 - 1519, privind istoria Sf. Muntea finuturilor macedonene limitrofe. Autorul volumului analize extinse, din punct devedere istoric diplomatic, documentelor editate.

G. Salakides, op. cit, p. 48-50.Inainte de publicarea acestui se doar diplome de numire a

mitropoliplor (a doua a secolului al XV-lea). V. N. Beldiceanu (Les actes des premierssultans conservés dans les manuscrits turcs de la Bibliotèhque Nationale Paris, Paris-La Haye,1960, 1, p. 137) R. Anhegger H. Inalçik (Kanunname-i Sultanî ber ,

Ankara 1965, p. 65-66), pentru un document dar situat de editorii lui fie vremeadomniei lui Mehmed fie cea a lui Bayazid Pentru alte diplome de numire a mitropolifilor

J. Kabrda, Les documents turcs aux ecclésiastiques prélevés sur la populationbulgare au XVI! "Archiv Orientalni", 1958, XXIII, 1955, p. 136-177.


www.digibuc.ro

168 Anca Popescu 2

importanta documentului, vom trece pe scurt primadiviziune nu ea face obiectul investigatiei de

Confirmarea a Patriarhului (ca a mitropolitilor) era devArsarea unei sume fixe visteria - asa-numitul Pentru Simion

a fost la 2000 de florini6.numit functia patriarhalA, titularul acesteia era inamovibil.

se constatau grave de obiceiurile Bisericii atunci puteacu unanimitate, demiterea Patriarhului7.

structura ei administrativá a oferit servicii inestimabile statuluiotoman rezolvarea problemelor puse de guvernarea supusilor crestini, asigurindu-sischimb avantaje proprii8. Patriarhul avea alte obligatii financiare cAtre otoman inafará de plata Ele erau repartizate care la ledistribuiau enoriasilor. Folosirea termenului maltezim, in cu Patriarhul, cA

acesta exercita in cadrul otoman o administrative. Cuvântul mültezimdesemneazA pe care arenda de stat sau impozitew. Patriarhul avea deci in

otoman, in afara religioase, o "functie asigura (ajutat deierarhi) stringerea impozitele datorate de supusii statului otoman

predarea visteriei imperiale".Desi se aflau sub autoritate otomanA, membrii a Bisericii

ortodoxe aveau, eparhiei deplina libertate administrativA financiare2.la solicitarea Patriarhului sau a mitropolitilor, organele locale ale autoritAtii de stat

otomane puteau ajuta la strangerea impozitelor ecleziastice (destinate statului otoman)".Se cunosc cazuri Biserica a recurs la locale otomane pentru a-i pecredinciosi sA achite anumite dAri impopulare. Au fost in care demnitarii

Prezentarea intregului volum va apare RI (s.n.).6 G. Salakides, Sultansuranden, doc. 5, r. 6-8. Desi candidatul trebuia sä ofere

ul convenit pentru obtinerea patriarhale, era interzisä "licitarea" acestei doc. 5,r. 55-57.

Ibidem, r. 17-22.Despre intergrarea Bisericii ortodoxe sistemul administrativ otoman a ierarhilor ei

clasa conducAtoare a Imperiului otoman, cadrul sistemului timarial, chiar de cucerireaConstantinopolului, H. The status of the greek ortodox Patriarch under the ottomans,"Turcica", 1991, XXI-XXII, p. 408-410.

Mai explicit, este un alt document publicat acelasi volum de G.Salakides: documentul nr. 7, emis la Constantinopol 23 februarie 1489, pe timpul patriarhuluiDionysios, G. Salakides, Sultansurkunden, p. 39 41.

N. Beldiceanu, Les actes des premiers sultans conservés dans les manuscrits turcs dela Bibliothèque Nationale Paris, Paris, 1960, p. 165.

Aceastä civilä a Patriarhului cadrul statului otoman a constituit o aconturArii preeminentei Patriarhatului de Constantinopol asupra celorlalte patriarhate ortodoxe,fatA de care, traditional, se aflase raport de egalitate, Th. Papadopoullos, Studies anddocuments relating the history of the Greek Church and people under turkish domination,Bruxelles, 1952, p. 86-90.

12 V. J. Kabrda, Les documents turcs.., p. 138: "il est avéré que orthodoxedans l'ancien Empire ottoman jouissait d'une autonomie presque totale".

DupA cum aratA doc. 7, la ordinul sultanului Bayazid II, sangeakbeii, cadiii subasiiitrebuiau sA dea concursul trimisului Patriarhului de Constantinopol pentru stringerea impozitelorde la crestinii din Rumelia, G. Salakides, Sultansurkunden.., p. 39.

www.digibuc.ro

3 Mitropolia Gotiei 169

otomani i-au sprijinit supu§ii cre4tini abuzurilor ierarhilor ecleziastici".Veniturile Bisericii ortodoxe, rezultate din exploatarea gradinilor, podgoriilor,

morilor, satelor, din taxele de ocazionate de de hram, etc.,lasate intregime Patriarhului'5. Agentilor fiscului otoman le erase amestece in perceperea impozitelor destinate Patriarhului, din provincie

fi fost ele'6.cu succesiunile ab se stabilea atunci un

preot sau ierarh deceda mo§tenitori, biserica (sau manästirea) din care facea parteavea vocalie succesorala activul succesoral nu 5000 de aspri (akçe).

suma aceasta, atunci era fisculPatriarhul avea in general competente materie de drept civil asupra

credincii*lor (de exemplu cazul sau de drept penal asuprapreotilor.

Importanta este mentionarea interzicerii convertirii silite a la Islam(r. 46-47), ceea ce o garantare a practicarii cultului cre§tin dar denota

preocuparea, din fiscale, pentru limitarea

Randurile 8-16 ale diplomei Patriarhului Simion enurnerarea eparhiilorPatriarhiei de Constantinopol anurne lectura identificarea editorului G.Salakides): Erik (Heracleea Tracia), Tekiirdag (Raedestos), Silivri (Selymbria), Inoz(Aenos), Edirne, Midiye (Medeia), Sozebolu (Sozopol), Ahyolu (Anhialos), Misivri(Mesembria), Varna, Filibe, Tarnovi, Siroz (Serres), Zihne, Dirama, Selnik, KaraVerye (Veroia), Tirha la (Trikala), Yoros (Oreos? din (Corint),Balya Badra (Patras), Arkadya (Arkadia), Misistere (Mistra), Yanya (Ioannina), Vize(Bizye), Avlonya, Silistre, Vidin, Trabuzon, Istavros?, Halkedon (Kadiköy, Istanbul),Iznikmid (Nikomedia), Iznik, Aydincik (Cyzik, azi Kapidagi), Bursa, Ankara, Amasya,Sivas, Alaca Hisar (azi Kruseva), Atala, E§irdir (Akroterion), Ayatolug

(azi Çankiri), Midi (Mytilene), Molivos (kaza Mytilene),Limnos, Imros, (Eubeea), Saka (Chios), Karpati? (Karpathos), Arodos (Rodos),

Ilekseni?, Rus, Kefe, Kerasuna (Kerson), Azak (Azov).de cele de mitropolii listele de publicate

de H. (pentru intre Constantinopolului anul 1500)de la Vatopedi doar 63 care 44 sunt

Idem, op. p. 20.Idem, op. cit., doc. nr. 5, r. 26-28.

16 Idem, cit., r. 38.V. doc. 12, emis la Constantinopol, la 29 noiembrie 1508; doc. Constantinopol

10 1513, G. Salakides, Sultansurkunden, p. 43-46 47-48.Th. Papadopoullos, Studies and documents relating to the history of Greek

Church, 1952, 38.Salakides numárá, inexplicabil, 61 de mitropolii (p. 61). Lista lui H.

Ungedruckte und ungenüngen Texte der episcopatuum, Ein Beitrag zurbyzantinischen Kirchen-und Verwaltungs-geschichte, Abhandlungen der k Akademie der Wis.,I, XXI. III, München, 1900, p. 628-529) este editia lui Jean Darrouzs J. Darrouzs,Notitiae episcopatuum ecclesiae constantinopolitanae, Paris, 1981, p. 419-420, notitia 21).

www.digibuc.ro

170 Anca Popescu

comparatie cu listele publicate de din documentul athonit lipsesc diocezeca Cesareea (Kaiseri), Noua Cesaree (Niksar), Larissa (Yen Iconion (Konya). Deasemenea apar atât mitropoliile care intrau jurisdictia propriuzis ecleziastica apatriarhatului cele care erau doar jurisdictia spiritualä a acestuia (de exemplumitropolia Rodosului sau mitropoliile statelor vasale Tara Româneasca Moldova).

nume probleme de identificare. acestea este "Rus", careG. Salakides desemneaza cel mai probabil mitropolia Moscovei identificatipotetic cu Oreos Eubeea'. cel mai enigmatic nume este al mitropolieimentionate diploma din 1483 la pozitia 59, Bogdan Rus. Editoruldocumentului athonit nu-1 translitereaza alfabetul latin ci marcheaza locul prinsemnul Tanscrierea pe care acelasi editor o la p. 32 putea citi"Ilekseni, Elexeni". Sonoritatea usor numele vechi al Niprului: Elexe21. Dar:a existat o mitropolie a unui linut Niprului"? câte nu.

o mai privire asupra grafiei originare facsimilul de lavolumului) o similitudine izbitoare finalul (ultimile litere)

numitului "Ilekseni" (r. 16) cuvântului pe,ske,s la cazul acuzativ,(r. 21). acestuia este din frazei care apare (hermedropolid ve poskopos oluna evvelden kapuma kapumavereler). lectura "Ilexeni" trebuie corectata prin aceea nu existä un

litera N) la acestui cuvânt cum nu existá nici la cuvântului"peskesi"). Atunci noua este "Aleksa".

Diploma Patriarhului Simion Trapezuntinul "Aleksa" urmatoarelemitropolii: Rus, Kefe (Cafa), Kerasuna (Cherson) Azak (Azov). Eflâk(Tara Româneasca) Bogdan (Moldova). Enumerarea cadrul acestei liste se face maimult geografic cel ierarhic. undeva la deMoldova la apus de Cafa trebuie mitropolia

scrisoare a Rectorului a Consiliului orasului Ragusa dogele Venetiei,Pietro Mocenigo, din 18 februarie 1476, despre Cafei a Mangopului sub

contine pasajul "Decembri vero prope exacto ipsorumTurcorum gentes in ipso mari majori devicerunt quendam communitatem Alexam, quamurbem natura inexpugnabilem et industria munitam habebat, quam vulgoThodorizam Documentul este semnalat prima de W. comentatde A. A. Vasiliev astfel:"In the memory of his people the name of Alexis left aimpression, so that after his death the capital of Gothia, Theodoro, was sometimes called

Concluzia acestuia din urmä este edificatoare pentru stadiul actual al acestor liste deepoeä otomanä (p. 198): l'essai plus de Th. Papadopoullos montre en tout cas que l'éditioncritique reste faire et que la période cruciale, de 1453 la du n'a pas étésuffisamment privinta listei publicate de Gelzer, Darrouzes se sä a fost

de anul 1500, Darrouzes, op. cit. p. 198, n. 6.G. Salakides, p. 35.

21 cum apare portulanul editat de R. Motzo: "De Licostoma ad Elexe C millaraper levante ver lo greco, et ede la bocca de lo dicto flume", Bacchisio R. Motzo, compassonavigare, Cagliari, 1947, p. 51.

22 Monumentu Hungariue Historica. Extera, Budapesta, 1877, vol. V, doc. nr. 238,p. 345-346. V. pentru acelasi document P. A. Vigna, Codice diplomatico delle colonieliguri, Genova, 1879, Ill, p. 488, nr. XXV.

23 W. Heyd, Histoire du commerce du Levant au Leipzig, 1936, vol.p. 404.

www.digibuc.ro

5 Mitopolia Gotiei diplomä otomaná 171

Alexa. In the spoken language the people sometimes changed the name of Theodoro toThodoreza (Thodoriza), i.e., Theodoritsi, little Theodoro"24. Alexis la care se referäVasiliev este "incepátorul" istoriei cunoscute a Mangopului anii 14111441) care trebuie intrat constiinta colectivä prin marea sa politia anti-genovezá in scopul extinderii statului "partea maritime contracarArii suprematieicomerciale genoveze in Crimeee. Nepotul este insá de asemenea un Alexis, Alexisal II-lea (Alexis cel Mic?), cel care a istoria senioriei: principele caremomentul aderii Mangopului care a fost decapitat ulterior de otomani'.unor noi documente va clarifica poate circumstantele transferkii numeluiasupra statului.

Documentele genoveze din secolul al XV-lea mentioneazá pe principii deMangop" ca "signori de lo Teodoro" ca "domini Gothiae"". Pe de parte,socotelile Cafei din anii 1424 1428-1429 un episcopus de Teodoro29.o inscripfie din anul 1427 pe un Damianus "mitropolit al orasului Teodoroal din diploma otomaná desemneazA mitropolia Gothiaa senioriei de Teodoro-Mangop, subordonaa Patriarhiei de Constantinopol.

Dupá cucerirea Constantinopolului 1453 a Gotiei Teodoro (in 1475),otomanii au conservat organizarea ecleziastica a bisericii ortodoxe. Listele episcopalepublicate acurn care episcopia Gothiei de la conciliul de laNiceea, s-o mentioneze sub acest nume epoca otomand31.inscriptie din anul 1587 este pomenit Constantius, mitropolit al Gotiei". Cu acest numeeparhia apare de nenumkate ori diferite documente la incetarea existentei ei insecolul al

Sub numele Aleksa, senioria Teodoro-Mangop nu apare deck documentulraguzan din anul 1476. Gotiei-Teodoro-Mangop, stadiul actual al

documentelor otomane interpretarea este corectA), numai inpatriarhal al lui Baiazid II, anul 1483. Descoperiri viitoare, vor confirma aceastá

vor aduce explicatia utilizkii unuia sau altuia dintre aceste

24 A. A. Vasiliev, The Gots in the Crimea, Cambridge, Massachusetts, 1936, p. 218.25 Idem, op. cit., p. 315-324.26 Acest Alexis II este totodatä Mariei de Mangop a Moldovei cumnat cu

Stefan Mare V. Marcel Romanescu, Albizzi Paleologii. Studiu genealogicneamurile doamnei Maria de Mangup, Bucuresti, 1946, p. 23. V. Alexandre Bennigsen, PertevBöratev, Dilek Desaive, Lemercier-Quelquejay, Le Khanat de Crimée, 1978, p. 63,unde, document scris limba turco-osmanä, din anul 1476, o scrisoare a beiului Eminekdin clanul crimeean Alexis II este mentionat supranume curios: "el-Siriyanu", adia"Sirianul".

Numele Teodoro Mangop apare prima oarä document genovez, nepublicat, din1374, N. Bänescu, Contributions, p. 21.

28 N. Bänescu, Contributions.., p. 24.Idem, op. cit., p. 35. V. A. A. Vasiliev, The Goths in the Crimea,p. 278.Vasiliev, The Gots, p. 278.N. Bänescu, Contributions.., p. 26. Darrouzs, Notitia 21, pozitia 70:

(la Gelzer, Notitia 11, pozitia 65: Gothias ).De exemplu (la Darrouzés, 21, pozitia 70: Gothia).32 Vasiliev, The Gots, p. 278.

Vasiliev, op. cit., p. 280.Cartea Elizabethei Zachariadou (E. A. Zachariadou, eggrafa dia tin

www.digibuc.ro

172 Anca Popescu

LA MÉTROPOLE DE GOTHIE DANS LE DIPLÔME

OTTOMAN D'INVESTITURE DU PATRIARCHE DE

CONSTANTINOPLE

Résumé

Parmi les métropoles du patriarchat de Constantinople mentionnées dans le duPatriarche Simon de Trébizonde, de 1483, publié par Georgios Salakides (G. Salakides,Sultansurkunden des Athos-Klosters Vatopedi aus der Zeit Bayezid und Selim I. KritischeEdition und Wissenschaftlicher Kommentar, Salonic, 1995) y en a une non-identifiée, d'unesonorité biz7are: "Elekseni", "Ilekseni". L'auteur de la présente étude, en proposant une nouvellelecture du nom de cette métropole: "Alekse", "Aleksa", avance en méme temps l'idée qu'ils'agirait de la métropole de Gothie, bien-connue des notitiae episcopatuum publiées par H.ou J. Darrouzs. En effet, le témoinage (unique d'un document ragusainde 1476, il paraît que la seigneurie de Gothie-Teodoro-Mangop a aussi Alexa.

(1483-1567), Ethniko Erevnon, Instituto Bizantinon Erevnon, 2,1996), patriarhale din perioada 1483-1525, nu mi-a fost

6

www.digibuc.ro

PORTRETE IN MALTA

ANDREI PIPPIDI

Cu din Mediterana, de un caracter care a fost un avanpost alcruciadei de la instalarea cavalerilor ioaniti de care Carol Quintul la 1798, când, ca

Venetia, Malta a fost lui Bonaparte de o revolutionarä localá, relatiileromâne n-au putut din cauza distantei, decât sporadice.

in 1824, "Malta Government Gazette", jurnalul bilingv (anglo-italian), publica despre Principate destul de generale imprumutate dintr-orecentá lucrare de e tocmai o in lipsa unor legâturi obisnuite, cele

provincii "din nordul Turciei europene" aveau nevoie sä prezentate.anii 1726 - 1771, Antoine de Favray, cavaler de Malta, a pictat la ConstantinopoP,cineva ca, portretele celor pe care el i-a cunoscut acolo, sächipurile unor fanarioti au locul istoria rominilor3. De asemenea, existentaunui celebru album bucurestean4, datorat altui artist maltez, Amadeo Preziosi (1816 -1882), ar imagini de la noi se mai gäsesc colectiile din insulä. Darnici la Muzeul de Arte Frumoase din Valletta, nici in Muzeul Catedralei din Mdina, nusunt expuse opere ale acestor pictori care aibá vreo cu tara noastrá, ci numaiscene tipice capitalei otomane.

schimb, un concurs de care indelungata räbdare acercetätorului a fost ajutatá de diverse prietenii a dat la portrete ale luiDespot-Voda, dintre care unul, nu e al lui, iar atributia celuilalt estenesigurä. Cu acest prilej, au informatii noi privind originea lui Despot,despre care sursele contemporane inregistreazd versiuni contradictorii. Un dea in Cipru pe venetieni cu cavalerii ospitalieri, folosindu-i pe turci care

"Malta Government Gazette", nr. 708, 13 octombrie 1824, 4105, odatä cuinformatiile despre moartea regelui Ludovic al XVIII-lea. Textul e introdus prinurmátoarea "The following is taken from a recent Geographical Work published inEdinburgh, and may be found interesting during the present discussions with regard to these twoprovinces". Nu-1 reproducem aici, am sä identificarea originalului,sub un titlu care trimite directie, sä nu atentia interesati deimaginea române presa relatärile

Vezi catalogul, redactat de John A. Cauchi colaboratorii, Antoine de Favray, 1706 -1798, Malta, 1982. Studiul clasic apartine lui A. Boppe, Les peintres du Bosphore au

Paris, 1911, p. 57 100 (reeditare, excelent ilustratä, de Catherine Boppe-Vigne, Paris,1989, p. - 123). idem, La mode des portraits turcs au XVIII-e "Revue de l'art ancienet moderne", II, 1922, p. 211 urm.

Remus Niculescu, Jean-Etienne Liotard Jassy, 1742 - 1743, extras din"Genava",n.s., XXX, 1982, special p. - 154.

Victor BrAtulescu, Vechi bucuregene, Bucure$ti, 1935. N. lorgacomenteazA: "Acvarelele lui Preziosi sunt de mai mare pentru a cunoaste ce a fost, pevremea care a dispärut, vechea a desflintatului principat muntean. E eleexactitate, dar simt pentru pitoresc, iubire pentru coloare, voiciune am zice: psihologie".

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVIH, 2000, p. 173-188

www.digibuc.ro

174 Andrei Pippidi 2

acordat lui Despot o regalitate interimará ca al Portii, un asemeneaproiect complicat himeric se poate el intrevedea. Izvorul e desigur ocorespondenta care accesibila istoricilor din veacul al al careioriginal de Toate acestea alcatuiesc o neasteptatäcontributie la biografia interesantului aventurier, desi parte unelement de incertitudine, destinat stimuleze provoace viitoareinvestigatii, mai norocoase a noastrá.

1990, ecoul revolutiei de la Bucuresti a reactii de simpatie inMalta, ziar.ul local, "The Sunday Times", a publicat la 14 ianuarie, 11 februarie 4martie scrisori din partea unor cititori, care au deschis dosarul se cuvine

unele Acestia, o indiscutabila materie deistorie au aminteasca un episod semi-legendar din trecutul insulei capunct de pentru o traditie de prietenie

Primul dintre acesti locotenent-colonelul Charles A. Gauci, un graddefinut armata britanica, acum un anestezist cu preocupari degenealogie heraldica, a senmalat "1550" (sic), un mercenar maltez, "Basilico"pe numele a fost ales "principe suveran al Valahiei" a condus oastea patriei saleadoptive luptele turcii. acelasi autor, ar existat o incercare a mareluimagistru al ospitalierilor, La Vallette, de pe protejatul din "Valahia"impotriva venelienilor din Cipre Cu toate chiar pentru bravul retragere,

poveste a legenda", carte despre nobilimea pe care a1992, se familia princiará "Basilico de Valachia", urmasi

cunoscuti6.Intervenind la Vincent Zammit, a pe o

serie de lucrári de popularizare istorica, a comunicat pretioasa informatie palatulinchizitori din Vittoriosa, poate portretul ciudatului personaj,

inscriptie care-i originea din Malta, ba chiar, mai precis, dintr-o localitateocupatä doar de blocuri moderne. Textul e urmatorul, verificat pe o"Basilico Maltese, oriundo da Bircalcara, soldato eccellente, Ornamento/ del secolo XV(sic), Ampliatore delle leggi, Innovatore della le non tanto col splendore delle

gloria d'armi e fortemente operate, ma con spada invitta si acquistö nelleacclamato dai Grandi e voce del popolo Prencipe sommo di Vallacchia"7.

al treilea participant la acest dialog de istorie pentru postaredacfiei, J.F. Caruana, a referinte bibliografice, imposibil de verificatparte deck Biblioteca Nazzjonale din Valletta. Cel mai curios detaliu introdus indiscutie a fost reproducerea miniaturalä a portret al lui "Basilico", care

poate recunoaste pe guler de gugiuman rotund,impodobit surguci8.

Unde solutia problemei? Cum s-a produs substituirea lui Constantin

"The Sunday Times", 14.1.1990. despre autor provin din prospectul laCharles A. Gauci, Peter Mallat, The Paleologos Family. A Genealogical Review (f.a., dar dupa1984).

6 Charles A. Gauci, The Genealogy and Heraldry Noble Families ofMalta, 1992, 350 (n-am väzut prima editie, din 1981).

"The Sunday Times", observä indicatia secolului a fost retusatä.Ibid, De fapt, nu e a originalului pictat, a gravurii din 1864.

www.digibuc.ro

3 portrete in Malta 175

Brâncoveanu in locul lui Heraclidul? De unde provine traditiaacesta din s-ar fi Malta?

primul constatam confuzii: "Valahia" pentru Moldova"Basilio" pentru "Basilico" (Basilikös), numele al lui Despot. SA fie oare vorbadespre Vasile Lupu? Nu e imposibil, având vedere biserica erau"Basilio" cu familia sa fusese 1844 unui maltez, L. Calleja, care a locuitvreme de un an "Valahia"9. Ar pe la mijlocul secolului al XIX-lea, se mai

locul mormintelor de la Trei doctor Calleja, autoruldesenului, gravat de G. Trapani, care ilustreaza o biografie din 1864 a lui Despot,a cumparat, ca o piesä de interes pentru istoria portretul aflat atunciproprietatea unei vechi familii din Cu experienta sa româneasci, a recunoscutcel reprezentat era un Biografia lui Despot a revista"L'Arte" era scrisä de un alt doctor, G.A. Vassallo, foarte bine inforrnat, cum se vededin trimiterile pe care le la Del Chiaro la Demidoff Voyage dans la RussieMéridionale et la Crimée_(traducerea din 1844)". El a identificat sterna TiriiRomâne0i, costumul princiar, pentru care gravurapostum pe Brâncoveanu, de figurile patru ai

Acel portret, gravat 1718 pentru a ilustra editia a lui DelChiaro, stampa la Padova in 1700, ca medalionstolnicului C. Cantacuzino, desenul publicat de N. o fotografie", carefusese menit decoreze omagial manuscrisul de psaltichie al lui Filotei sin Jipei",sunt, toate trei, provenite acelgi original. Cu reproducerea lui a fost insárcinatAlessandro della gravor ilustrator ale ultimulsfert al secolului al XVII-lea". Dar medalia lui G. Hoffmann 1713,

"L'Arte, periodico patrio-bimensile", II, no. 34, Malta, 7 aprile 1864, p. 3: "Vieneanche indicata la chiesa sepolto Basilio e la sua famiglia".

"Il quadro appartiene al nostro amico Dr. L. Calleja, quale l'acquist6, non guari, daun'antica e rispettabile casa maltese. Il Dr. Calleja, quale nella Valachia tutto il 1844, ciriferisce che a quel popolo tradizionalmente noto d'esservi stato in antico un maltese".

Ibid., p. 4. Referirea la "Rodolfo il Nero", care ar fi dobândit independenta patriei sale,mArturisirea cA "dal 1544 fino al 1595, fino a' tempi del famoso voivoda Michele, nulla

riscontrammo che riguardi l'interno di quel principato" sunt împrumutate de laBineinteles, Vassallo a date despre Tara RomâneascA, deoarece inscriptia portretului nu

Moldova, ci "Valachia".12 "L'arme sotto la figura non la gentilizia di Basilio, ma bensi dell'Ospodarato; ed

costume della divisa principesca lo assicuriamo medesimo che portavasi dagli Ospodarisecolo scorso, imperocch abbiamo veduta un'incisione che rappresenta l'infelice-OspodaroCostantino Brancovani, decapitato con quattro suoi figli a Costantinopoli nel 1714 per ordineGransignore Ahmet

N. lucruri nou-descoperite, AARMSI, III, t. IX, 1928, p.221 fig. IV.

Manuscris din 1713 la Biblioteca Academiei Române, ms. rom. 61 o reproducere laMuzeul UniversitAtii din Bucure0i; numai o fotografie din colectia de la Breaza,

timp a Constantin Basarab - Brâncoveanu).Alessandro dalla Via a gravat pentru Nicola Beregani, Historia delle

Guerre d'Europa dalla comparsa delle Armi Ottomane nell'Hungheria (Venezia, 1698). Tot elportretul lui Brâncoveanu pentru Varinus Phavorinus, Magnum dictionarium sive

Thesaurus universae linguae graecae (Venezia, 1712), a reproducere la Remus Niculescu,art. p. 136, fig. 13, comparatA cu stampele care-I reprezintA pe Nicolae Mavrocordat,

www.digibuc.ro


reprezintA pe domn din derivä dintr-un model din seria"occidentalI" a portretelor lui Constantin Brancoveanu, numai treipe de la Sinai ("anno Domini 1696"), despre care va

acesta din Malta, cAruia i s-a adaugat, probabil 1864, o inscriptie nici oel. Am avea deci, pictat de un anonim polon din a doua a secolului al XVII-

lea, prototipul imitat apoi de patru-cinci ori. data relatiile domnului cusau aproximativä a modelului - vreo 45 de - revine laajunul de la Karlowitz.

Figura impunAtoare de a lui Brancoveanu se desprinde strAlucitorpe un fond intunecat, pe care sunt aplicate, din dreapta sus, armele Tarii

corbul, soarele luna, drept ornament exterior ode principe suveran. Acest ar confirma 1698, curtea de la Viena i-aacordat domnului titlul de print al Imperiului. Agrafa surguciului cea caregulerul de al mantiei sunt enorme, de o pe care n-o mai au medalia

Transilvania. Mantia e de care se pepiept, decoperind un "justaucorps" de brocart, cu bumbi mari, rotunzi. MustAtilebarba sunt negre. - cele cunoscute: frunte nas putermc,ochi -au o expresie spirituall, 1).

Acest portret se palatul inchizitorilor ("Palazz tal-Inkwizitur") dinBirgu, al vechi nume, din ital. "borgo", nu din gr. "pyrgos", a fost

schimbat Vittoriosa eroica rezistentA la asediul 1565. Aici a fost primaa cavalerilor Sfantului loan. Un muzeu de etnografie functioneazA

din 1571, cu o de Renqtere, care Inchizitia avut sediul1798.

Despre cum a ajuns acolo portretul n-avem alte indicatii cele date de

dovedeste acestea model, cea din 1721, de Johann GeorgWolfgang.

C. Moisil, Medaliile lui BSNR, XI, 1914, p. 9 - 18;Lajos Le maître des médailles de Constantin Brancoveanu, "Archivum Europae Centro-Orientalis", III, 1937, p. 200 - 207; M.A. levy, Corneliu Seasanu, Medaliile lui ConstantinBrdncoveanu lor, SCN, p. -401.

Datorez fotografia aläturatA prietenului Christian Berger (Amsterdam). tentativä dea portretelor ar fi cea de mai jos:

"Malta" (1689?)

(1700)

(1712)

Medalia (1713) Filotei (1713) Del Chiaro (1718)Faptul 1694, raspunzând chestionarului lui Marsigli, stolnicul Cantacuzino n-avea

la un pictor pentru cinci efigii cerute de corespondentul nusituatia era aceeasi 1698 (cf. N. lorga, Operele lui Constantin Cantacuzino, Bucuresti, 1901, p.42). Dimpotrivá, din acele portrete fiind "del moderno Brancovano", e de presupus a fostprimul realizat.

www.digibuc.ro

5 portrete Malta 177

Vassalo. s-ar eventual: prin legAturile lui Radu Cantacuzinocavalerii de Malta, pe la 1710 -1730. Dar nu e posibil, de portrete defamilie pe care aventurosul personaj a mo$tenire contesei O'Donnell se afla o

reprezenta pe.Brancoveanu. Cel putin care erau, pe la 1870,posesia marchizului de Blaisel au fost readuse la Bucurgti. Astfel au galeria de

a "Nababului" un chip al postelnicului Constantin Cantacuzino, care a fostacum reprodus de ori, unul considerat a al lui Pentru acesta din

existA doar o refotografiere, dar ea ne permite rectificarea atributiei.fizionomia caracteristicd a lui Brancoveanu: arcadele Malt boltite ale

sprancenelor, nasul lung, nu nici un dubiu. Tipologic, portretul emai interesant, culoarea sanguind, de sepia, a vechii fotografii.

de gugiumanul, surguci cu fund domnesc, mantia pare a unde mare ceremonie: gulerul ei se ca o de pe Brancoveanu$ade pe tron, de bogate draperii se spatele lui.

pe bratul sceptrul, care nu era deci, la veacului alXVII-lea, "o istoricd", cum am crezut Ba chiar, pe masa de se

globul crucifer o (obiectul real, cu catifea rouiede samur). a anticipa asupra discutiei pe care o va provoca prezentaacestor insemne, recunoa$tem satisfactie descoperirea unei imaginicontemporane a lui Constantin Brancoveanu. E de presupus ea a fost realizatd in1704, domnului, care de 50 de ani, i se confirmase domnia pe

2).Portretul Malta a secolul al XIX-lea, an-epigraf. Cuvintele

retorice prin care este cariera lui Despot au fost traduse din latine$te,reproducand o altA inscripfie, tot de inspiratd dintr-o compilatiede la 1647. Un erudit local, conventual G. Zammit, a compus acea -fapt mentionat de Vassallo a articolului din 1864 - avea nevoiedea un certificat de identitate "altui portret al lui Basilio, deprecizarea na$terii lui Birkalkara, textul e de mai sus: "Basilius Melitensis, Milesegregius, seculi XVI ornamentum, jurium ampliator et foederum instaurator/qui virtutumsplendori, arrnorum gloriae, rebus in praeliis strenue gestis, belligero/et undequaquefortunatissimo, gladio suo debuit, quod Supremus Valachiae Princeps, Pro-/ cerum etPopulorum vocibus acclamaretur; a M.M. Valletta pre-/tio habitur, cui in votiserat illum, ne volubile Fatum prohibuisse, ad Regium evehere Cypri solium".

Vezi Andrei Pippidi, L'ordre Constantinien et les généalogies byzantines, Etudesbyzantines et post- byzantines, III, 1997, p. 199 - 226, o bibliografie la care

tardiv pe Adrian Marino, Prezenje realitäji europene, Bucuresti, 1978, p. 128- 129.

Vezi Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud-Est européen l'aube de l'âgemoderne, Bucuresti - Paris, 1980, p. 253 - 294 fig. 17 - 18. Fotografia portretului lui

de la Constantin Gr. Cantacuzino, mi-a fost la dispozitie deosebitA amabilitatede domnul inginer loan Al. Gutulescu.

"L'iscrizione italiana che leggesi sotto il quadro una traduzione (assai poco felice)della latina, che sotto un altro ritratto di Basilio (niente bello) aveva scritto nostro dottoconventuale Fra G. Zammit".

inscriptie modernA dovedeste alteia care ar fi fost contemporanApictura.

www.digibuc.ro

178 Andrei Pippidi

proiectul de a-1 face pe Despot sä domneascA Cipru apare aici. referinteleexacte, cu paginä cu tot, la doug opere istorice de autorul inscriptiei culesinformatia".

Acest al doilea portret, desigur mai vechi este expus,cu alte chipuri de malteze, din palatulcomunal din Vittoriosa, sediul unei institutii municipale din Evul Mediu pe care

engleze au in 1818. Fotografia DirectieiMonurnentelor Istorice din Malta ne aduce figura unui cAruia abia-i mijesctuleiele, desi moneta emisä de cu mândra legendä "Pater Patriae"un profil viril, bArbos. Aici e o fizionomie molaticA, vag degeneratA, buza

sub un nas lung cArnos, dar sugestivitatea portretului e de frunteade privirea neincrezkoare a ochilor negri, PArul e ascuns de o

de catifea neagrk la urechi. Sub verzui, brodat,falduri despicAtura de la are un guler de dantelä se purta pe la 1590- 1610 3).

Tinând seama de caracterul apocrif al inscriptiei, acest detaliu vestimentar nebAnuieli, cu mai mult exact aceeasi o Cosimo de

Medici portret de Sustermans. träsAturilor e izbitoare, desidin pictura de la pare ceva mai Mare le duce al Toscanei

(1609 - 1620) era näscut 1590 a murit la numai 30 deartistul flamand pictat mantia cavalerilor cu crucea de Malta pe

devine mai plauzibil ca un portret al säu anonim sä fi o identificare falsäsecolul XIX 4).

Dictionarul bio-bibliografic maltez o a lui Despotocazie cu care fi fost oaspetele marelui magistru Jean de La Vallette': probabil

imprejurare a fost imaginatA pentru a explica portretul! realitate,posibilitatea ca un portret al lui Despot fi fost executat Moldova nu este de exclusdin capul locului. Agentul imperial la curtea din Iasi raporta 1562 are(depictum) o reprezentare a luptei de la Verbia totodatA, se referea la un "chip" (icon)al logodnicei lui Despot adus de solii moldoveni de la

problemá, care nu mai putinä atentie, este aceea aMoldovei cu Malta. corespondenta lui cu regele Poloniei seun ecou al asediului Rodosului: "am Voastre ce Tara

de curând domnia Tara MunteneascA, punândacolo domn pe turcul Mohammed, cum sultanul cu toate salepe mare pe uscat Rodosul". Capitularea lui Villiers de l'Isle-Adam nu era cunoscutA

"Ex losepho Buonfilio His. Sic. Par. 2, lib.7, Ex. Abela, Malta1, Not 4, fol. 567".

Robert Mifsud Bonnici, Dizzjunarju Bijo-Bibliograjiku Nazzjonali, I, Malta, 1960, subvoce "Basilio ta' Vallachia" multumesc pentru traducere d-lui Anthony Demicoli).

24 G.F. Young, Medici, II, Firenze, 1941, p. 323 337 pl. XXII.Ca mai sus, n. 23.

26 despre II, Bucuresti, 1970, p. 176 - 177.editoarea, Maria Holban, "nu e vorba de un portret... ci de o icoanä trimisä din Moldova

Tara Româneascr. Mi-am parerea (Andrei Pippidi, Viteazul artaepocii sale, Cluj, 1987, p. 27).

6

www.digibuc.ro

7 portrete romanesti in Malta 179

in Moldova, domnul nu-i ajute Dumnezeu, pentru ca nu cumva,Dunmezeu, apoi pe crestindtatea"27.

De asemenea, prima incercare a flotei otomane de a cuceri Malta a prilejuit unmesaj al lui Suleiman domnul Moldovei despre care boierii din 1541 informau peSigismund al II-lea: "Milostive crai, turcesc trimisese un la voievodräposatul, dar n-a pe voievod era la Suceava, ci a gäsit peAlexandru voievod [Cornea] i-a poruncit la Malta Ardeal cumuntenii cu 5 sangeaci sä la

Sistemul de cu conceput organizat deastfel de somatii periodice de a se unor expeditii, chiar ca 1572,Corfu sau Roma29. Ceea ce ne intereseazd aici este faptul orizontul geograficpolitic al romanilor cuprindea insulele Mediteranei orientale. Ce spune, in aceastä

Giovanni Francesco Abela, repertoriul biografic din 1647, intitulat Maltailustrata? Nici mai mult, nici mai putin la urcarea sa pe tron, deci 1561,"Basilico" a facut cunoscut evenimentul printr-o scrisoare care La Vallette care sedeclara divotissimo e leal vassallo al marelui magistre. E foarte posibil ca, vanitatealui, Despot dat de tuturor monarhilor europeni despre asa-zisa lui alegere.

invitatiile adresate in 1562 celor doi Habsburgi, Ferdinand Maximilian, caparticipe la nunta cu lui Mircea Ciobanu131. Proiectatul eveniment ar urmat

Moldova pe Filip al II-lea al Spaniei, pe regele Poloniei, pe un Hohenzollern,ducele Albert al Prusiei, pe principele Transilvaniei pe Nicolae Olachus32. Desigur, oidee extravagantd, de parvenit, dar misiva Malta poate avut acelasi

s-au scrisoarea lui Despot, ca räspunsul marelui magistru,trebuie undeva intr-unul din cele 449 de volume manuscrise (microfilmateBiblioteca din Valletta) care-i pe cercetätorii corespondentei purtatede conducdtorii ordinului.

La acest schimb de scrisori se un alt istoriograf al cavalerilor, GiuseppeBuonfiglio Costanze. Potrivit relatdrii sale, "Basilice (cu accentul corect) atribuia o

27 N. Scrisori de de domni, ed. a Välenii de Munte, 1925, p.

Ibid., p. 27.Idem, lupta de la Lepanto, X, 1924, p. 106 - 107; idem, lui

(1572), ibid. 1925, p. 153 - 155.Commendatore Gio. Francesco Abela, Malta Illustrata, p. 567: "Basilico per merito

suo valore sublimato ad esser Principe della Vallachia, in tempo che sedevanell'Eminentissimo Magisterio questo Sacro Ordine il Gran Maestro Valletta, a cui egli, comedivotissimo e leal Vassallo, subito scrisse, dandogli conto della sua promotione". trad. lat. de J.Ant. Seiner, Melitae atque adjacentium insularum libri IV, Lugd. Bat., 1725, p. 461 A.

Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, a MoldoveiI, Bucure0, 1929, p. -221.

32 II, p. 177.Giuseppe Buonfiglio Costanzo, Seconda Parte dell'Historia Siciliana, Messina,

p. 209: "un certo Rodioto, nato nell'isola di Malta, nomato BasilicO, per merito suo valoreassunto al Principato della Valachia; questi in sul principio della sua promotione scrisse e si

con tutti i Principi Christiani e precisamente con Monsignor di Vallete, Gran Maestro,perche per lo costui mezzo vendicarsi Dominio Veneto, per le commende usurpate nelregno di Cipro della Religione, le quali erano possedute come beni hereditari della Casa Cornara".

Bonfilius, Historia Siciliae, p. lib. VII, fol. 572.

187.

www.digibuc.ro

180 Andrei Pippidi

origine din insula Rodos, se näscuse pe teritoriul ospitalierilor, in Malta. Aceastäversiune e verosimild, 1522, la plecarea lui Villiers de l'Isle-Adam, o parte dingrecii din Rodos sub stäpdnire turceasce. Despot se

1527, el nu putea dintr-o asemenea familie de refugiati35. Ela pretins locul de ar fost Samos, alteori s-a dat drept cretan

sau a afirmat ar copildrit Chios, pe atunci posesiune genoveze. Cineva caretinerete a povestit despre el: "tantôt il se disoit de Sicile, tantôt Despote de

Samos"37. Ce valoare pot avea aceste declaratii contradictorii din partea unui personajpicaresc, a cdrui fantezie modifica neincetat autobiografia?

de a reveni la enigma genealogiei sale, din relatarea luiBuonfiglio despre intriga prin care Despot spera domnia in Cipru.Ele intregesc pe cele aduse de A.M. Graziani cu privire la Diassorinos, várulcomplicele Despot, care, o viatá de rátácitor, a fost executat la Nicosia

1562 participarea sa la o conspiratie impotriva Venetiei38. De fapt, prina confirmare o astfel, provocat o a populatiei

grecesti din Cipru, cerându-se ajutor turcilor, care aveau oricum, in 1570.Astfel, sultanul i-ar fi acordat lui Despot ca principat clientelar, asemenea celui pe

avea Moldova sau celui in Arhipelag de prietenul José Nasi,ducele evreu de Naxos Andros'. acest proiect, susfine Buonfiglio, era implicatJean de la Vallette, din de a se pentru confiscarea de venetieni abunurilor ordinului aflate Cipru - faimoasele "comanderii" a amintire se mai

numele unor podgorii Faptele par se petrecut cuvreo trei ani de marele asediu al Maltei (1565), care avea pe cavaleriturcilor pe pe moarte. Descoperirea conspiratiei, pentru careDiassorinos va spdnzurat, a fost prin unui cretan din Constantinopol- "Cretensis quidam", spunea Graziani, - care avertizat pe bailul la

numele acestuia, Marino de Cava lli, al cretanului, Leonin Servo,

Histoire des Chevaliers de Malte d de Tours, 1871, p. 169 - 170.N. lorga, Rhodes sous les Hospitaliers, Paris - Bucarest, 1931, p. 76.

Idem, Nouveaux matériaux pour servir l'histoire de Jacques Basilikos l'Héraclide,dit le Despote, prince de Moldavie, Bucarest, 1900, p. 18.

Johannes Sommer, Christianus Schesaeus, Scrieri trad. Traian Diaconescu,1988, p.28, 42 (Samos, tatä ucis de turci, Chios); Johannes Sommer Pirnensis,Antonius Maria Gratianus, lui Despot trad. Traian Diaconescu, Iasi, 1998, p. 16, 18,20, l Graziani, tatál adevärat negustor, originea din Creta); N. lorga, Nouveauxmatériaux, p. 1 (Creta sau altä Emile Legrand, vies de Jacques Basilkos,Paris, 1889, passim (Forgács: Creta); C. Marinescu, A propos d'une biographie de JacquesBasilicos l'Héraclide, Mélanges d' histoire générale, Bucuresti, 1938, p. 398 - 399 (tot Creta

la Guagnini).T.G. Bulat, ceva asupra lui Jacob Heraclide Desporul, II, 3 - 6, 1916,

p. 45-51 (amintirile lui Clusius).G. Costanzo, op. cit., p. A.M. Graziani, De Jacobo Despotae

fratre, apud Legrand, op. cit., p. 217 236.Despre legäturile dintre Despot José Nasi, p. 170; despre

interesele Arhipelag, N. lorga, Byzance Byzance,Bucarest, 1971, p. 66 - 68."Diede per questo conto il Gran Maestro il carico ad un Dottore Rodioto nomato

DiasurinO che, quale un altro Giovan de Procida, commovesse Greci in Cipro a desiderio d'unsignore dell'istessa natione, anteponendoli

8

www.digibuc.ro

9 portrete in Malta 181

bogat negustor din Galata cu sunt o povestea e

in genealogia lui Despot, in 1555 la Bruxelles, pentru a justificatitlurile pe care le-a confirmat diploma lui Carol Quintul, tipdritä la in 155842,

autentice se cu eroi homerici cu Policrate,tiranul Samosului, aceastá compozitie incredere. Ea poate controlatánumai pe linia Brancovicilor nici acolo nu e de mama lui Ivan alnu era cu despotul doamnei Elena a Moldovei) ci nepoata acestuia,prin aliante. Lazarevici, inclus el aici ca ascendent al pretendentului, vainvocat peste câtiva ani corespondenta lui Despot cu Bistrita "rdposatulStefan'. Un unchi (avunculus) al lui Despot, care ar fost captivitate la turci,ce luase parte la Coronului in 1534, pare Constantin, luiDiassorinos45. Insula Rodos e in aceastá genealogie de cinci ori."cruciferilor", deci a cavalerilor ospitalieri, nu e deloc ei se luptä cu unal lui Despot, numit Andronic, care va (veneno necatur), se folosesc desläbiciunea (socordia) altui Heraclid pentru a pune stdpânire pe lasinucidere pe seniorul legitim. Ocuparea Rodosului din anii 1307 - 1310, ca

ordinului de a se a§eza la Halicarnas, pe coasta AsieiDespot, referindu-se la din Rodos (Lindos Kremasti), aratá o cunoa§terea insulei. Tot ca apare un Alexios, duce de Naxos, pe care ucis

(dolose necatur) propriul secretar, Crispo. Ducatul de Naxos a fostadevIr uzurpat de Francesco Crispo, cel asasinat 1372 era Nicolo dalle Carceriinsula a independentá 1537, când a tribut Portii47.acest context, planurile ambitioase ale lui Despot erau inspirate de unprecedent istoric.

privinta originii genialului §arlatan, o versiune poate acontrazice ideea unei emigratii din Rodos Malta. De curând, istoricul german Klaus-Peter Matschke a publicat un studiu asupra câtorva familii din Constantinopol,reprezentative pentru "burghezia" de la epocii paleologe. in 1453,ajunul cuceririi otomane, in de la Adrianopol a sultanului se afla loan, sau

"r questa congiura discoverta, prima che ne sortisse l'effetto, per un gentilhuomoCaneoto nomato Leoni Servo, ch'il tutto a Marin de Cava Bailo" (pe aceste informatii se

G.A. Vassal lo articolul din "L'Arte"). Material despre Servo am cules En Hommes etidées, p. 126.

42 Em. Legrand, op. cit., p. 60 - 62; B.P. Hasdeu, "Arhiva istoricr, Bucurqti,1865, p. - 99; Gh. Pungä, privire la arborele genealogic al lui AG, II, 3 4,1995, - 35.

M.N. Tihomirov, Petr i Ivan lui P.Bucurqti, 1965, p. 194.

II, p. 179.A. Veress, op. cit., I, p. 152, numele personajului figurând genealogie.

46 N. lorga, Rhodes sous les Hospitaliers, p. 23 -3Anthony Luttrell, The Crusade inthe Fourteenh Century, in vol. ed de John Hale, Roger Highfield, Beryl Smalley, Europe in theLate Middle Ages, London, 1970, p. 132, 142.

J.A.C. Buchon, Recherches matériaux pour servir une histoire de la dominationfrançaise aux e siécle en Orient, Paris, 1811, 357.

48 Klaus-Peter Matschke, Some Merchant families in Constantinople, BSt, 38. 2, 1997, p.234.

www.digibuc.ro


Caloiani, "Vasilico", insárcinat cu misiunea secretä a ultimelor de pace.Afacerile sale obisnuite, Pera genovezilor, cuprindeau cu negustorii

cu "Georgitza Impanus", jupan de la Cetatea Acest deincredere al bizantin avea interese economice in sudul Peloponezului.documente i se spune dominus sau_kyr, titlu care o pozitie destulde devi neprecizatd. Noile informatii intrebarea nu cumva autareaunei strälucite cariere Moldova a fost de o traditie de familie. spita deneam pe care a plásmuit-o, Despot a pe un "Heraclides Basilius", adäugänd: "His

Constantinopolis a Turcis occupatur". Acesta, avänd vedere intervaluldintre generatii, ar putea fi doar sträbunicul, nu bunicul, lui Basilikos.

Chiar partea a genealogiei are nevoie de clarificdri. Taal lui Despot senumea loan despre moartea sa au existat versiuni, ambele puse de

ucis de turci sau decapitat in Moldova, ce detinuse aici o dregátorie dePrima variantä e neindoielnic cáci, in se laude cu meritele unchiului

Despot ar cenit ca sä fie recunoscut in diploma imperiald pecare a obtinut-o 1555. Pentru versiune, au fost chemafi care deagreutate cu amintirile pe executiei, la Despot a vrut sä ridice o

E greu de o integrald ar fi putut acesteconditii. dar "tiranul", putea acuzat, 40 de ani, de o pe caren-o

umbre lacune, singurul punct care am reusitincertitudinea este al originii din Rodos Malta. 1548, când n-avea nici uninteres de atribui o stirpe ilusträ, Vasilico di Marcheto", inscriindu-se laUniversitatea din Montpellier, declara apartine "diocesis rodensis"'. Cei cincitrandafiri de pe sterna de heralzii lui Carol Quintul cele rozete de petalerul emis 1562 numele insulei (rhodon = gr. trandafir). Näscut la Birkalkara,in Malta, se putea considera "vasalul" ordinului ioanitilor. Crucea din cartierul aldoilea al scutului de pe de Despot (o regäsim cartierul al 14-lea pe taleriidin 1562) este o cruce de Malta. Dar Samosul e reprezentat pestele (inelullui Policrate!). Motivul pentru care, de prin 1550, Despot revendica aceastäeste spre deosebire de Rodos sau era disponibild, de locuitorii ei

ce coasta Asiei Mici fusese ocupatä de turci.Pentru a acest periplu mediteranean, sä un ecou parizian al

aventurii lui Despot. Textul, desi publicat de de ani, a necunoscutistoricilor E vorba de un jurnal de al jurist Simon Wirt (1532

1575), german din De$i profesor la Universitatea din Praga, n-a ezitatpe un student de neam mare 1562 - 1566, de educatie itinerantd prin

Italia. La Paris, regäsit pe un vechi prieten de la Anvers,recomandabild, urmärit pentru o au

despre fo$ti colegi dintr-o lume goliardica Despot la Montpellier.insemnarea de la 20 septembrie 1563: "Hinc de domino Desparity, qui Walachiam vioccupavit expulso Alexandro, quem rex Poloniae ibi instituerat desponsata filiaherede et expulsis fratribus, quorum iste Desparity vindictam est executus. Alexandrum

p. 258, Sommer, la lui p. 21.N. lorga, .vtudent a lui XVII, 1931, 3, p. 23 25;

idem, Inca o precizare asupra lui Despot-Vodä, student medicinä la Montpellier, ibid. p. 33 -37.

www.digibuc.ro

11 portrete Malta 83

imperator Turcarum ad se confugientem ad triremes damnavit, cum per Desparity essetedoctus de eius tyrannide et crudelitate. Atque haec accidisse referebat ante unum etalterum annum"5'

La acea domnia lui Despot se apropia de dramaticul eirapoartelor diplomatice, dar asemenea zvonuri purtate din dinimpostorul profesionist un personaj de notorietate europeana. Cu inautenticitatea

chipurile sale din Malta s-au dovedit o cale de acces intortocherile unuidestin provocator.

DEUX PORTRAITS ROUMAINS A MALTE

Résumé

Sous ce titre, quelque peu déroutant, s'agit d'une recherche iconographique autourd'une tradition historique, selon laquelle Jacques Basilikos l'Héraclide, dit le Despote, prince deMoldavie (1561-1563), aurait été Maltais d'origine, ce qui expliquerait ses rapports avec l'ordredes Hospitaliers. Des deux de musée conservées Vittoriosa l'une, l'autre La Valette, quisont enregistrées comme portraits de ce personnage, aucune ne peut une image authentique deses traits.

La de ces peintures est un portrait de Constantin Brancovan, prince de Valachie(1688-1714), dont il serait de comprendre la présence Malte. Le second portraitreprésente probablement Cosme II de Médicis, grand duc de Toscane (1609-1620), qui étaitchevalier de Malte. Les inscriptions qui ont autorisé la fausse attribution furent ajoutées au XIX'

leur texte n'est qu'un écho des récits des historiographes maltais qui se sont an-étés enpassant mentionner cet aventurier.

Pour ce qui est de Constantin Brancovan, on publie ici pour la fois un autre deses portraits, provenant de la collection de Georges Grégoire Cantacuzène et ayant appartenu avant1870 au marquis de Blaisel, un descendant français de la dynastie valaque. L'original a disparu,mais la reproduite nous restitue un document précieux.

Au sujet de la personalité et la généalogie du Despote, deux observations paraissents'imposer. serait né Malte, mais d'une famille grecque originaire de Rhodes, doncprobablement la suite des chevaliers en 1522. D'autre part, il est vraisemblable desupposer que le byzantin Jean Vasilico attesté en 1453, homme d'afaires et diplomate dont on

les relations avec la Moldavie, comptait parmi les ancétres de notre héros. L'hypothèse estsuggérée par l'homonymie et cautionnée par l'intérét de ce grand marchand grec pour le paysson descendent allait chercher fortune.

Ce qui est hors de doute c'est qu'il a existé un projet de chasser les Vénetiens de Chypreet d'y installer Basilikos avec l'appui du grand maître des chevaliers de Saint-Jean. La Porte aurait

Simon Proxenus a Sudetis, Commentarii de itinere Francogallico, ed. DanaMartinkova, Budapest, 1979, p. 36. cu acelasi prilej un articol de Al. Ciordnescu,Jacques Despote traducteur du grec (extras altä indickie deck a paginilor, 123 -129, cuprins bibliografia Alexandru Ciordnescu, l'homme l'oeuvre, Madrid, 1991, p. 170, ca

sub tipar). E vorba de manuscrisul, pierdut incendiul din 1904 al Bibliotecii din Torino, pecare Despot dedicat 1553 ducelui de Savoia, Emmanuel-Philibert, care continea tälmäcirea

a unor texte medicale antice.

www.digibuc.ro


consenti ce plan qui devait encore une des ces autonomies insulaires, satellites mineurs del'Empire Ottoman, comme le duché contemporain de Naxos.

Enfin, on signale un de l'épisode moldave de cette si agitée dans le journalde voyage de Simon Wirt (Proxenus a Sudetis). Ce pedagogue itinerant, au cours de ses

a appris Paris la fin tragique du Despote.

www.digibuc.ro

Douä portiete in Malta 185

Fig. 1. "Basilio Maltese" (Constantin Brancoveanu)

www.digibuc.ro

186 Constanta

Fig. 2. "Serban Cantacuzino" (Constantin fotografia unui portret dincolectia Gheorghe Gr Cantacuzino, la dispozitie de dl. Joan Al.Cretzulescu

www.digibuc.ro

portrete Malta 187

Fig 3. "Basilicus Meiitensis" (Despot?)

www.digibuc.ro

Constanta Ghitu1escu

Fig.4. H (Giusto Sustermans)

www.digibuc.ro

DEPOZITUL LUI RADU MIHNEA

LA ZECCA VENETIEI

CRISTIAN LUCA

Refacerea uniunii a Tarii Moldovei reconfirmaincrederea de care se bucura Radu Mihnea demnitari otomani acercurilor constantinopolitane cu asupra deciziilor politice ale Numirealui Radu Mihnea Moldova a fiului Alexandru, Tara a foststimulata, conform practicii prin plata a 150 000 de galbeni'. Astfel,legaturile sale politice, dublate de consistente disponibilitati financiare, i-au permisconserve domnia din 1623 de facto autoritatea asupraMoldovei.

Obtinute urma acumulärii veniturilor domniei a celor rezultate dinexploatarea domeniilor personale, resursele financiare ale lui Radu Mihnea i-aunu numai cu promptitudine ordinare suplimentaredatorate ci sporeasca averea, fapt care nu a neobservat deotomani2. de o parte din avere mai departe deochii iscoditori ai otomanilor 1-a determinat pe lui Mihnea II Turcitulo mai putin de domnii deschiderea unui depozit la ZeccaVenetiei. Bun cunoscator al realitätilor occidentale, o vreme la unde se

o parte din rudele sale dinspre foarte probabil, studiileprestigioasei din Padova, Radu Mihnea a apreciat, soliditatea

securitatea acestei institutii bancare de importantä a Serenissimei Republici.De$i, cum se va remarca, bogat documentata, problematica depozitului

domnului la Zecca a trecut aproape neobservatä istoriografiastudiile speciale ce domnia personalitatea acestuia limitandu-se doar lasumare referiri relative la neobipuita-i

$tefan Andreescu, Radu Corvin, domn al inRdl, 39, nr. 1, 1986, p. 13; Idem, Restitutio Daciae, vol. Bucuresti, 1989, 36.

2 C. Esarcu, Documente din XII, vol. fasc. 11, 1884, p. 365.Caprosu, Despre politica a lui Radu Mihnea din prima

lui domnie in Moldova (1616-1619), in XIII, fasc. 1, 1962, p. 87; Vitalie Radual Moldovei (1623-1626), in vol. la 85

de Cluj-Napoca, 1977, p. 265; Andreescu, Radu in 39, nr. 2, 1986, p.123; Idem, Restitutio Daciae, 11, p. 54. Alte studii articole privitoare la domnul român, dar

sä atingä nici mäcar tangential subiectul nostru de interes, sunt: N. luiRadu in X, nr. 4-6, 1924, p. 81-82; Minea, scrisoare a RaduMihnea din 16 octombrie 1623, in 1929-1931, p. 349-350; Idem, scrisoare aRadu Mihnea despre dezastrul in Moldova in anul in CI, VIII-IX, nr. 1932-1933, p. 230-231; Florin Constantiniu, Din politica unui prefanariot invol. Stat. Societate. Naliune. istorice, Cluj-Napoca, 1982, p. 213-217, $t. Andreescu,"Sultanul Radu un episod din Negre in veacul in t.


www.digibuc.ro

190 Cristian Luca

iunie 1623, bailul venetian Zorzi Giustinian era despre intentia luiRadu Mihnea de a depune sume de bani la Zecca sau venetiane. lunimai dorinta sa avea sä se materializeze, imprejurári asupra carora suntem pedeplin edificati multumitá unor consemnäri cuprinse manuscris venetian inedit,identificat de la Biblioteca Nationalä Marciana din Venetia. Datat 12 octornbrie1623, fragmentul documentar ce face obiectul interesului nostru mentioneazä: "Un talVaivoda di Vallacchia fece intender al Bailo a Constantinopoli che ritrovandosigrossa summa d'oro dissegnava di riponerla nella di Venetia, mentre pero ilS[enato] lo havesse assicuraro. A questo persino risposto e la Cecca stava sempreaperta, che in essa ogni uno riponeva il suo danaro, che tutti sicuri, et si poteva...anch' un della medessima... senza altre assicurationi perche questa non solita. Con lamedessima instantia capitano due giorni alcuni agenti medessirno Vaivoda etopinione di portato 20 milla scudi per riponer in Cecca mentre pero le fosseroassicurare. Si consiglio questa materia, et a tutti essendo sospetto questa pertinsione d'esser assicurato... [perche]... in banco et in Cecca ogni uno potra postar danari et eranosicuri. Conclusero tutti dubitando di qualche sinistro dalla Porta, procurando diassicurarsi al meglio. Per questo raggionevole sospetto fuoro tutti d'accordo pernon [avere].., qualche mal incona da Constantinopoli... si potra [riponer]... anch' maggiorsumma, tuttavia non essa considerabile in riguardo del pericolo. Sapendosi questoche nella pace col se alcuno doppo haver commesso qualchecossa... non sia inobligo di consignarlo. Cosi si licentio"5.

Depozitul lui Radu Mihnea a fost deschis prima jumätate a luniioctombrie a anului 1623, cu o depunere de 20 000 de ducati venetieni, trimi$ii säi la

solicitând garantii ferme de menitepreintâmpine eventualele imixtiuni ale Portii. Intalnirea bailului Zorzi Giustinian cuBartolomeo Minetti, cumnatul dornnului noiembrie acelasi an6,

bilaterale destinate a facilita optima derulare a operatiunilor bancare. Esteposibil ca expedierea de bani din continuat cursul anului urmätor

lipsesc date concrete acest sens.februarie 1625, Radu Mihnea scria dogelui Giovanni I Corner (1625-

1629), reiterand dorinta sa de a continua depunerea sumelor de bani la Venetia.Analizatá contextul ilustrat de care documentul inedit amintit, aceasa a luiRadu Mihnea, care solicita dogelui "... far metter il mio danaro, quale con li miei hominimando, in deposito nella Zecca a mio pare mod evident o cerere referitoarela alimentarea depozitului deja existent. Documente notariale venetiene atestä acest fapt,confirmând la anului 1623 sumele depuse de Radu Mihnea la Zecca se cifraula 13 654 de sultanini 6 267 de ducati ungure$ti reprezentänd, conform acelora$i surse,echivalentul unui total de 19 647 de ducati venetiene, sensibil apropiatä de cea

II, nr. 1991, p. 679-699.Hurmuzaki, vol. Bucuresti, 1884, doc. I, p. 87, doc. CCCCXLVI, p. 399.Alvise Contarini. Materie trattate in Collegio e Senato. 1622-1623', vol. Biblioteca

Nazionale Marciana - Venetia. ms. ital. VII 1239 (8696), 32Hurmuzaki, vol. doc. CCCCXLIX, p. 402.Ibidem, doc. p. 407.Ibidem, doc. CCCCLXXX, p. 422-423 (copia documentului emis de Zecca este, cu

certitudine, gresit abia din vara anului 1623 se primele contacte destinatefaciWrii depunerilor de bani in numele lui Mihnea).

2

www.digibuc.ro

3 Depozitul lui Radu Mihnea la Zecca 191

la deschiderea depozitului. moartea lui Radu, 1626, mNtenitoriidirecti, Alexandru Coconul sora sa, Caterina, au revendicat acee* fapt ce

mentinerea a valorii a depunerilor, rezumate, probabil, doarla banii adui de emisarii la din Wile octombrie 1623.

Demersurile pentru recuperarea banilor din depozitul aflat la audemarat spre anului 1628, cu la Constantinopol a luiAlexandru Coconul, de unchiul Bartolomeo Minetti, cu bailul SebastianoVenier; cursul acesteia s-a solicitat informarea Senatului vederea adoptdrii de

for al Serenissimei Republici a unei grabnice in privintasumelor de la Zecca9.

depozitul defunctului se dovedea relativ modest raport cu sumelevehiculate de acesta cursul anilor de domnie Moldova sau Tara a

asupra cuantumului cheltuielilor alocate pentru pdstrarea tronului, amintim doara actiunilor politico-militare ale pretendentului Jahja, pe care Radu

Mihnea 1-a stipendiat trei 1625, importante resurseinformatiile rezultate urma analizei surselor narative documentare relative laproblematica discutie, considerdm depozitul lui Radu Mihnea la Zecca s-a limitat ladepunerea astfel odatä cu decesul titularului se tot la valoarea dedeschidere.

mai 1629, un trimis al lui Alexandru Coconul aborda chestiunea banilorintrevedere cu bailul Sebastiano Venier, informatii asupra

Senatului privitoare la solicitarea restituirii depozitului lui Radu Mihnea". Cutoate acestea afacerea trena jumdtatea aceluia§i an, fapt care determina peAlexandru insiste pe diplomatul din capitala Imperiului Otoman,vederea unei grabnice pentru a intra posesia banilor de la Zecca". Aflat

competitia pentru tronul Moldovei cu mai interesat urgentareade recuperare a banilor, el propunea ca negustorii venetieni din Constantinopolavanseze imediat cu practicatd mod curent,contul depozitului de la Zecca de unde urmau de sä o recupereze; bailul,referindu-se la aceastá posibilitate, transmitea dogelui Giovanni I Comer o parte din

a fost plätitä de negustorii Serenissimei Republici, desigur cu "il loro giustovantaggio", "havendo dimostrato di far quella stima del credito di

investitura scaunul moldovean, Alexandru Coconul a trecutde plecarea din Constantinopol pe la ambasadorului venetian, vizitäprotocolard ce perpetua cordiale ale Mihne§tilor cupentru diplomatul Venier de a pune pe seama noului domn vizibilsupraevaluate la adresa importantei doveditä de banii de la negustorii RepubliciiSf. Marcu propulsarea sa pe tron: "Mi ha detto espressamente il Principe riconoscerPrincipato dal haver conseguito dai Mercanti Venetiani quelli denari, cheesborsato, perch senza di essi non haverebbe saputo come proveder compitamente alsuo bisogno..."14. Tot dintr-un raport al bailului Sebastiano Venier, datat 27 octombrie

Ibidem, p. 421-422.Andreescu, "Suhanul Jahja p. 691.

Hurmuzaki, vol. IV/2, doc. CCCCLXXXIII, p. 425-426.12 Ibidem, doc. CCCCLXXXVII, p. 427.

Ibidem, p. 428.14 Ibidem, doc. CCCCXCI, p. 433.

www.digibuc.ro

192 Cristian Luca 4

1629, despre "inclinatione che dimostra principe di Moldavia nominato diponer denari per Deposito in cotesta Cecca senza alcun interesse"15. Aceast nupare a se materializat dat prioritard rezolvarea situatieidepozitului mostenit de Alexandru sora sa, Caterina, de la pärintele

ce patriarhul ecumenic confirmase in legitimitatea drepturilordoi de a dispune de bunurile fmanciare paterne'6, un alt document reitera faptul"Illustrissimo Signor Radulo Vaivoda" Zecca... d'oro numero 19 646per assegurarsi, che dopo la sua morte potessero esser levati ad ogni bene placito dellisuoi all' Illustrissimo Signor Alessandro Vaivoda suo legitimo figliolo, et allaSignera Sua Sorella"". achitdrii sumei de bani negustorii venetieni",care inaintaserä promptitudine lui Alexandru Coconul, a amplificat insistenteleacestor creditori ai domnului, de o atestä o scrisoare a Caterineireprezentanta diplomatica a la Constantinopol, pe deplin lamuritoare privinta

care era reglementarea transferului depozitului: venuti inbisogno... di valersi di parte di quel danaro ch' in quella Zecca, e non potendo haverlocosi prontamente fu necessitato di ricorrer a Mercanti Venetiani qui percheaccommodassero, per rimborsarli poi sopra detto nostro credito in Zecca, come segui,che ne fecero quell' esborso per ori di peso 19 647 havendo noi fatto loro tutte le cautioniche si convengono, essendosi anco noi obligati a dieci per cento di quanto in terminedi mesi tre non fossero detti mercanti sodisfatti a Venetia dalla Zecca in dellecommissioni che tengono da noi. Hora con estrema nostra displicenza intendiamo nonesser stati sodisfatti mercanti... perö habbiamo voluto ricorrere all' Eccellenze VostreIllustrissime, pregandole e supplicandole, per sottrarci da cosi gran travaglio, che sidegnino di scriver all'Eccellentissimo Senato secondo che migliore all'EccellenzeVostre, affin che sia dato prontamente nostro danaro Zecca detti mercanticreditori..."19. Alexandru Coconul intervenea, la "per li affari dei denari qualisono nella Cecca" precizdndu-le baililor Sebastiano Venier Giovanni Capello, la 29martie 1630, a imputemicit deja pe un trimis al reprezinte pentru a ridicabanii din Sf. Marce. Mazilit la scurtä vreme aceea, Alexandru sosea laConstantinopol, de unchiul Bartolomeo Minetti, persistând in demersurilesale pe ambasadorul venetian, care, la 30 iunie 1630, relata dogelui"... Minetti nome di lui... M' ha tenuto proposito del suo credito cotesto Ceccapregandomene a scriver a Vostra perché restino sodisfatti quei Mercanti, chediedero a lui denaro per la rimessa costi"'.

Bailul Giovanni Capello scria dogelui, la 18 octombrie 1632: "Hora stante lamorte del Prencipe Alessandro rimasta herede la sorella, ha gudicato necessariorinovarli con aggiunta d'altri in questa materia. Cosi da lei Segretariod'ordine mio in riguardo del soggetto, si transferi alla Casa di Domina Catterina, e colledovute sollenità, e requisiti subito fece l'estesa d'una Procura, e doppo di una cessione dilei di tutto capitale esistente in Cecca al Signor Bartolomio Minetti con di

Ibidem, doc. CCCCXCIII, p. 434-435.doc. CCCCLXXXVII, p. 429.

11 Ibidem, doc CCCCXCV, p. 436-437.Ibidem, doc. CCCCXCVIII, p. 438-439.Ibidem, doc. DII, p. 442-443.Ibidem, p. 443.

21 Ibidem, doc. DVIII, p. 446-447.

www.digibuc.ro


disponer a suo Cinci zile mai de la incheierea actelorBartolomeo Minetti cedase "il capitale di cecchini dieci mille a Penzini, Sala e Terzi,come quelli da asserisce haver ricevuto altrettanta summa"23. Celor trei negustorivenetieni, care avarisaserd suma de 10 000 de ducati lui Alexandru Coconul, 1629, incontul banilor de la Zecca, li se reconfirma de titular al drepturilor asupradepozitului statutul de creditori "... senza contraditione o impedimento che possa esserposto da alcuno in alcun tempo sotto qualsisia pretesto, facendogli sopra fme equietanza perpetua"24. Minetti de imputernicirile acordate anterior deCaterina venetienilor Gieronimo Boneri, Lorenzo Agazzi Ottavio Sala, cu scopul "dielevar di Cecca... cecchini 18 900 posti a nome del Principe Radulo"'.cu aceeasi afacere a depozitului lui Radu Mihnea tot diplomatului venetian ointeresana relatare: "Il giorno di 14 [octombrie n.n.]... dopo pranzo venuto da me unTurco accompagnato da molti disse esser zio del Prencipe Allessandro di saper che incotesta Cecca si ritrovino depositati cechini disdottomille novecento di ragionePrincipe sodetto e Domina Catterina, e che ne siano stati levati altri ventimille quandoprencipe andô in Moldavia che stante la morte di questo volea manifestarmi, che solanon di lui herede la sorella ma ritrovarsi in questa un fratello del PrencipeAlessandro nato di donna schiava, che per legge del paese esserisce capace di parteheredita, che perció se le deve"'. Aparitia unui asa-zis a unui pretinsnelegitim al lui Radu Mihnea, pusä directä cu provocatä de resurselefinanciare pästrate la Venetia, depunerile fostului domn nu mai erau demult niste necunoscute in mediul constantinopolitan. celor doi, care agitäpretextul inrudirii cu Alexandru Coconul drept argument al asupradepozitului mostenit de Caterina, ne afläm, desigur, fata unor impostori. cucertitudine, ai lui Radu Mihnea trecuserd la crestinism, alugärindu-se,afländu-se din 1628 mänästire din Nu delinem datesubstantiale despre acest Nicolae, ce se drept nelegitim al lui Radu Milmeacare a solicitat nenumdrate accesul la depunerile acestuia din orasul Sf.Marcu' dar originea sa domneascd pe linie numeroase semne de intrebare,dovedindu-se, opinia noasträ, putin probabild.

pofida ferme dintre Caterina Bartolomeo Minetti, cei doiavea sä se scurt timp la disensiuni legate de depozitul de la Zecca.

octornbrie a anului Moise Caterinei, interesatoblinerea unor venituri care faciliteze tronului, revendica baniidefunctului socru, precizänd mesajul transmitea bailului "ha ricevutodenaro sudetto in Caterina afirmaepistolä expediatä lui Giovanni Cape llo, in noiembrie 1632, "di esser stata delusa, e

Ibidem, doc. DXX, p. 454. 458-459.Ibidem.

24 Ibidem, p. 457.25 idem, p. 456.26 Ibidem, p. 455.27 N. lorga, op.cii., p. 81-82.

Hurmuzaki, vol. IV/2, doc. DXLI, p. 474, doc. DXLIV, p. 477-478, doc. DXLVI, p.479, doc. DL, p. 482, doc. DLII-DLIII, p. 482-484.

29 Ibidem, doc. DXXII, 461.

www.digibuc.ro

194 Cristian Luca

ingamiata dal Minetti"". Treptat, afacere capätä dimensiunile unui scandal:negustorii venetieni, creditori acum ai lui Minetti, pricina Divanulotoman3' cerând imperios restituirea sumelor acordate lui Alexandru Coconul contulbanilor de Radu Mihnea la Zecca. La ordinul vizirului, doi functionari otomanise deplasau la diplomatului din Constantinopol, solicitându-iprezentarea documentelor ce le cu privire la atât de disputatä lacuantumul debitelor cdtre creditorii ce procesul aflat curs32.

Aflat disperatd, datorând dobânzi de 18-20% creditorilorBartolor eo Minetti nu contenqte cu adresate noului bail, Foscarino33,dogelui Francesco Erizzo spre a-i determina sä grábeascd eliberareasumelor din depozitul de la Zecca. Sub diverse pretexte, care temporizau de oexasperantä incheierea pozitivá a problemelor ce le intâmpina cunmatul fostului domn,s-a amânat plata creditelor cätre negustorii venetieni, astfel s-a ajuns chiar la

lui Minetti, ca datornic, prima a anuluiConfruntat cu pozitia consecvent inflexibild a bailului, care pretexta

Serenissima Republicd nu avea acorde banii ceruti pânä când demonstra cuactele necesare dreptul de a-i obline, Bartolomeo Minetti a cäutat toateconditiile cerute nu a mai gäsit vreme vârsta boala agravatá derepetata au determinat decesul säu, iunie sa a preluateforturile de recuperare a banilor, prezentându-i ambasadorului Piero Foscarini, cursula trei intrevederi, numeroase documente care probau dreptul de a revendica dela Zecce. Concomitent, negustorii venetieni, creditori ai lui Minetti, cereau lámuriribailului privire la de recupera banii, avându-se vederedisparitia debitorului3X. Demnitarii otomani insistau la rândul pentru restituireadepozitului familia Minetti'. noiembrie 1634, amiralul flotei otomane cereadragomanului Grillo detalii credito del Minetti"40. Venelienii motivau dinnou amânarea eliberdrii banilor pe temeiul unora dintre actele ce atestaudrepturile lui Minetti asupra depozitului, incercând apoi, cadrul unei

a unui schimb de mesaje bail aceasta, sä o determine accepte "... che perassicurarsi di haverne parte, cedesse alla pretensione del tutto et tagliasse almeno per

pentru neplata datoriilor", solia lui a cele dinpropunerea venetienilor, toate otomanii, chiar la ei, sustineau

necesitatea restituirii integrale neintârziate a

Ibidem, doc. DXXIV, p. 462.doc, DXXV, p. 463.

Ibidem, doc. DXXVI, p. 463-464.Ibidem, doc. DXXXIII, p. 468-469, doc. DXXXV, p. 470, doc. DXXXVIII, p. 472,

doc. p. 476.Ibidem, doc. DXXIX, p. 465-466.Ibidem, doc. DXXXV, p. 470, doc. DXLII, p. 475-476.

doc. DXLIV, p. 477.Ibidem, doc. DXLVI, doc. DXLVIII-DL, p. 480-481.Ibidem, doc. DXLVI, p. 478-479.Ibidem, doc. DXLII, p. 476.Ibidem, doc. p. 483.

doc. p. 484-485doc. DLV, p. 485,

Ibidem, doc. DLVI, p. 485-486.

6

www.digibuc.ro


Determinati de mizera situatie care se urma$ii lui BartolomeoMinetti, solia acceptau o de compromis, primind doar dinvaloarea depozitului de la Zecca. Cea mai mare parte din era oricum imediatpreluatä de creditorii negustori venetieni, care primeau pentru "summa delliottomille novecento.., lettera di cambio con asseverante promessa, che sarannoprontamente pagate... senza farle... per questa volta sentir l'aggravio di dieci per cento, diche tutti si risentono, et delli quindeci de quali pretendono gravar" vreme ce abia 1000de ducati (zecchini) reveneau lui Minetti, aflatä din punctde vedere al veniturilor". Astfel, februarie 1634, se stáruitoarele derecuperare a depozitului deschis, in urmä cu un deceniu, de Radu Mihnea la ZeccaVenetiei.

Depozitul lui Radu Mihnea a fost destinat conservArii a unorresurse fmanciare necesare cazul aparitiei unei conjuncturi nefavorabile raporturilecu Poarta a constituit totodatä suportul material al i.mui eventual de retragereOccident, ar abandonat domnia, exemplul oferit cu decenii de rudasa apropiatd, Petru $chiopul. Procedura de derularea operatiunilorbancare dificultätile intâmpinate de urma$ii lui Radu Mihnea incercarea derecupera banii au descurajat, probabil, ulterioarele initiative ale donmilor români deconstitui depozite la Zecca. Pânä la Constantin Brâncoveanu nu mai cunoa$tem altedepuneri române$ti la Zecca de$i se presupune peregrindrile lui Grigore Ghica prin

Sf. Marcu putut concretiza prin deschiderea aici a unui depozit.Ilustrarea problematicii pe care am abordat-o analiza de sá

contribuie la reliefarea unuia dintre episoadele mai pufin cunoscute ale relatiilor româno-venetiene din veacul al XVII-lea.

RADU MIHNEA'S DEPOSIT IN VENICE

Radu Mihnea, several times voievode of the Valahia and Moldavia, wasconcerned with accumulating important amounts of money meant to satisfy the finacialdemands of the Porte, a condition for his keeping the throne. Wanting to place hisresources somewhere safe, he opened a Deposit at the Zecca of Venice.

This aspect, less known in the Romanian historiography, interested the authorof this article. Beginning with the study of the published document, enriched by anunpublished source identified in Venice, the author stressed the importance of RaduMihnea's Deposit at Zecca, the proceedings followed by his succesors in order to takepossesion of it, and the result of the long insisting to withdraw the money. Thedocuments upon which the author's argumentation is based are presented in detail. Theyare quoted in original, so that the published and the unpublished documents could beconsulted in an adequate and easy way.

Ibidem, doc. DLVIII, p. 487.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PRELIMINARII LA ISTORIE A NOPTII TÄRILE

MARIA MAGDALENA SZÉKELY

"Nu-i bine ie§i noaptea faci cruce"1. o veche superstitiea romanilor care sintetizeaza spaima omului de noapte. Noaptea este teritoriul incare Necuratul. Lipsa de de securitate. întunericfac aparitia tradátorii, criminalii, talharii. La anumite ceasuri apar strigoii.Visurile grozave muncesc pe somnului. Noaptea - spunea Jean Delumeau -"pune in primejdie sufletul, ea este anticamera a infernului"2.

luminii naturale, omul iese din cercul social se retrage intimitate.Noaptea este un spatiu al singurätätii. sunt consecintele care decurg de aici : pe deo parte, individul, eliberat de "supravegherea semenilor", poate saupoate duce la îndeplinire "acte pe care ne le proiectdm din scrupule de

sau de : cutezante de nemärturisit, planuri criminale etc"3; pe departe, lipsa legáturilor cu cei din jur, omul devine o mai pentru relele

ori pentru cele mai presus de fire.totu§i, viala nu se poate Intrerupe la pentru a reluatä 7orii

zilei urmätoare. Noaptea trebuie ea Dar cum ? 0 foarte carte a unuimedievist francez, Jean Verdon, La nuit au Moyen rdspunsuri laintrebare. Lucrarea - sub raportul documentare al sugestiilor - aconstituit imboldul unei cercetári similare pentru romanesc.

ziva, lumina, activitate, noaptea, echivalente cuodihna. Patul este, locul mai intim al cdminului. casele simple,oamenii dormeau pe schimb, casele oamenilor bogati sau deculcare ale principilor existau propriu-zise. Aspectul acestei piese de mobilier seregáse§te pictura miniatura religioase. erau acoperite cu Sefoloseau saltele, Moldova, "oghealuri") precum lenjerie de pat :

de cear§afuri de sau dintre ele decorate la margini cucusdturi6.

Artur Gorovei, superstifii ale poporului introducerede lordan Datcu, Bucuresti, 1995, p.167, nr.2673.

2 Jean Delumeau, Frica Occident (secolele XIV-XVIII). traducere,note de Modest Morariu, vol. I, Bucuresti, 1986, p.165.Ibidem, p.153.Hachette, Pluriel, Paris, 1995.V., de pildá, Paul Henry, Monumentele din Moldova de nord de la origini la

al XVI-lea. la studiul prefatá laromâneasca de Jean Delumeau, postfatä note de Vasile Drägut, traducere indici de ConstaniaTänäsescu, Bucuresti, 1984, LXI, LXII (1 2).

6 Pentru toate, Odoarele Movilestilor Polonia. Contribufiiistoria artei tom.25, 1972, p.53, nr.97; p.58, nr.20; p.59, nr.25; DIR, A,

"Studii de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 197-211

www.digibuc.ro

198 Maria Magdalena Székely

de noapte era o probabil, din sau dinErau, unii oameni care aveau obiceiul de a dormi "ca turcii, pe

culcati pe covoare a5ternute pe jos'.

timpul unor campanii mai lungi, o5tile tabere de Sedesfdceau corturile, se aprindeau focuri, o5tenii scoteau armele armurile, caii eraulsati voie". era grija

Tot la fel se cu solii, negustorii care aveau de parcursmari apuca noaptea pe François de Pavie poveste5te cum, ajuns

Moldova 1585, dormea, cu "prin paji5ti prin päduri",tdceau "de toatä noaptea, pentru a nu fi luati de ei [de pe nepregátite"aprindeau "focuri mari, pentru a ne feri de cumplit". Alti erau mai putinnoroco5i. Unul dintre ace5tia scrie "cei mai dintre noi nu aveam nici foc, nici

la unul stäteau pe fldmânzeau noi eram culcafi partenoroi, a5ternut frunze, parte care. Nu mai vorbesc de de

care am fost acea noapte".Boierii munteni care au plecat la sultan pentru a cere scoaterea din domnie a lui

Radu Leon, s-au noaptea de fäcându-5i la Mitropolie, au pusde frica Radului

De multe ori, locul ales pentru o de noapte era neprielnic. Focurileaprinse puteau atrage du5manilor. De aceea, se ca oamenii- precum Filippo Pigafetta 1595 - gol, cojocul meu, defrig noaptea, astfel dimineata, de la genunchi jos eram rece de totamortit". Altli dormeau báltoace, a avea sub ei nici lemne, de aceea se

cu tot trupul".

XV1/3, nr.499; DRH, B, XXI, p.55, nr.34; ibidem, VII, p.158, nr.120.despre VI, de M. M. Alexandrescu-Dersca

Bulgaru Mustafa Ali Mehmet, Bucuresti, 1976, p.465 ("De dimineatä, oastea a pornitla fetele au iesit pe sträzi vesminte de noapte").

Grigore Ureche, Moldovei, a ingrijitä de P. P. Panaitescu,Bucuresti, 1959, p.160.

despre Túri le vol. de Maria lban, M. M.lexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 1971, p.19.

Miron Costin, Opere, de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p.146, 187.Grigore Ureche, , p.199.

p.647, 652.p.295.

Ibidem, p.180.Ibidem, p.214.Radu Popescu, Isioride domnilor Túrii introducere de

Const. Grecescu, Bucuresti, 1963, p.137 ("boierii se de maserä noaptea bunk defrica Radului s-au gätit noaptea de cale a doao zi au laEnisär").

Ill, p.548.p.589.

2

www.digibuc.ro

3 Preliminarii la o istorie a noptii Tärile 199

Izvoarele noastre medievale nu pomenesc aproape nimic despre sexualitate,care este direct de noapte. Exisa o exceptie : condamnând apucdturile

ale lui Rares, episcopul Macarie letopisetd "noaptea[domnul] apleca urechile necuratelor turcoaice". De aici, informatia a trecut

Letopiseful Moldovei la Aron : noaptea cu turcoaice curvind,din obicéele crestinésti s-au depärtat'.

Somnul oamenilor era adeseori intrerupt de zgomote. De pildá, de "lätratulneincetat al cainilor"21, de sunetul ceasului din clopotnita Trei-Ierarhilor, din de

clopotelor la vreme de primejdie sau de särbdtoare, de cântecele ipeteleUn sol polonez venit Moldova 1678 a fost seara, dupä

audienta la donm, spre locul unde era gäzduit, "nu numai de toatá curtea, dar demultime de oameni muzici, fade slobozind pusti"23.

La vreme de noapte aparitia fantomele. Folclorul românesede povesti strigoi de superstitii legate de acestia. Sunt, fantome bune, careapar pentru a da sfaturi de indreptare. Semnificativ este faptul izvoarele noastrein evul mediu consemneazá numai aparifia acestora din

Despre o vorbeste mitropolitul Petru Movilä ''amintirile" sale.se petrecuse la Dragomirna - Luca Stroici -

pe timpul când era mitropolit al Moldovei Anastasie foartedevreme, aproape ziva", eclesiarhul s-a dus pentru utrenie.A deschise, lumânärile analogul asezat in bisericiipe analog - o carte. "si a pe Stroici logofátul acolo era corpul lui Stroici)

citind pe carte". Eclesiarhul s-a grozav a dar Stroicifantoma lui), "cum sta bisericii, s-a oarecum supärare"

mustrat pentru lenea pentru lipsa de interes fatá de slujba de dimineatá.nu este läsat se odihneascd pace, logofdtul i-a spus eclesiarhului de

multe ori el aduce lauda de dimineatä lui : "sunt obligat, de neglijentamä scol fac lui Dumnezeu cântare". Cälugärul a fost imputernicit

comunice mesajul acesta din mändstire, egumenului mitropolitului.Inspäimântat, eclesiarhul a transmis cele ce auzise. Anastasie nu s-aincrezut, lui a intat se convingá : a numai

aprinse cartea deschisä pe analog. Bänuind la mijloc este o farsä,mitropolitul pus pe eclesiarh sä jure pe sfänta ceea ce povestise era adevärat.

s-a supus tuturora, s-a jurat". ziva aceea, obstea de laDragomirna a inceput indeplineasa, regulat datoriile deDumnezeu".

Cronicile din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan,completaa P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p.103.

Grigore Ureche, op.cit., p.167.21 VI, p.271.

Ibidem, p.32, 72-73, 90.23 Ibidem, vol. VII, de Maria Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul

Cernovodeanu, 1980, p.355.24 Ghenadie Enáceanu, Petru BOR, an. VII, 1883, nr.11, p.691-695.

www.digibuc.ro

200 Maria Magdalena Székely 4

Chipurile mortilor, ca cele ale numai sub forma unorfantome : uneori, ele se arätau in vis celor adormiti.

de acest fel se raporteazA la domnia lui Neagoe Basarab. Povesteavremea lui Radu Mare. Pe atunci, fostul patriarh ecumenic Nifon,

scos din scaun de turci, se Tara Radu regulileprivind cAsätoria, l-a pe un boier al säu, Bogdan, de jupAneasa lui l-a

cAsätorit sora sa. Nifon l-a pe izgonit de acesta din l-aafurisit. Venind la domnie Neagoe Basarab dorind sä afurisenia lui RaduMare, a adus de la Athos Nifon a a§ezat racla biserica Dealu,peste mormântul lui Radu. fAceau de noaptea,binecredinciosul domn Neagoe rugandu-se lacrimi, ca sä iertevrednicului de Radu. care face voia celor ce se de dânsul, lamiezul noptii, privegheau, a atipit domnitorul Neagoe aproape de racla srmtului

extaz ajungând, vede ca cum s-a deschis mormântul lui Radu s-a trupullui negru de tot, care mult miros räu, aproape din toate mAdularelecurgea puroi putreziciune de neinchipuit. vede ca o saucare din racla L-a pe care späla luiRadu, räu mirositor spälatul se foarte frumos foarte strAlucit.

i s-a phut s-a inchis mormantul a pe venind aproape de el: am ascultat rugkiunea ta sä aibi pace intotdeauna

poporul sä mea cepustnicesc Acestea spunând, i s-a a mers in

deci, domnul Neagoe, a mult timp la le-a

Nifon a prins contur alt vis al lui Neagoe Basarab i-adornnului atentia unul din boierii nu cinste§te cum se cuvineDe§teptAndu-se, Neagoe vodä i-a pe cei care se in fata l-ape boierul pricina, ocolind locul L-a chemat la el l-a mustrat.Vinovatul a fost cuprins de un soi de tremur de care nu a nu a invocatnumele Arätarea din vis adusese la turmä oaia cea

Neagoe Basarab l-a visat pe Radu Mare, dezlegarea de afurisenie pecare i-o mijlocise : acea noapte, ce au toti la sä sä

putin, zic venit in vis Radul vodä la de i-au dece i-au de au adus pä sfant au luat ertAciune"27.

Se zice Alexandru Läpupeanu s-a pornit a zidi mAnästirile Slatina

Nifon. editata, tradusä ointroducere de Vasile Grecu, 1944, p.151, 153. V. Radu Popescu, op.cit, p.34

au fost noapte la bdenie (o, Doamne, sunt lucrurile tale de minunate !), s-au facutun s-au spart piatra mormantul Radului precum se veade zioa de

den trupul sfantului au a un izvor de au intrat mormantul Raduluii-au spälat tot lui grozav au curat ertat").

26 Letopiseful Cantacuzinesc, Cronicari munteni, studiu introductiv de Dan HoriaMazilu, selectia textelor glosar de Anatol Gbermanschi, Bucuresti, 1988, p. 78-79.

27 Radu Popescu, op.cit., p.34.

www.digibuc.ro

5 o istorie a noptii in 201

urma unor vise. Maica Domnului i s-a in vis unui sihastru carepe la i-a cerut la domn a-i o

(mai precis, la un 22 octombrie, "la miezul noptii"), AlexandruLäpusneanu 1-a visat pe Mare Mucenic Dimitrie, chipul unui "voinicvesminte albe foarte slavä impodobit", carechemat sä-i o la Satuindu-se cu boierii apropiati apoi cusihastrul Amfilohie, a visul venea de la Dumnezeu trebuiase poruncii, de la

Ciclul oamenilor erau organizate durata zilei-Munca zori se la apusul soarelui. acest motiv,

mijloacele de iluminat' se foloseau pentru scurt seara, de caseleoamenilor simpli, se opaite de diverse (unele prin

arheologice).Mai existau, alte categorii de oameni pentru care activitatea continua

lásarea intunericului (domnul dregAtorii, negustorii, ostasii). Pentruacestia, lumina trebuia inlocuitä, intunericului, cu una

de casele boierilor sau sau la curte eraufolosite de asezate sfesnice lucrate din felurite materiale(ceramicA, lemn, lemn bronz, argint, argint forme diverse(simple, cu douä, trei sau chiar mai multe variabilen. Asemeneasfesnice au ajuns la noi, mai ales tezaurele biserici se montaupolicandre care se puneau zeci de De aflat in biserica Sf. dinIasi era, descrierea lui Paul de Alep, "foarte mare. Este de de deasuprachorosului. Este din patru de aurite; interiorul lui se unaltul, mai de Din candelabrele similare care trebuieexistat la domnesti s-au pierdut.

o altä surd de artificiald, dar precdderedeschise tabere militare) sau deschidere mari, pivnite, coridoare.mine), ori in cllätorii erau

Case le se bucurau de un alt mijloc de iluminare : focul. Focul dinlumina, dar serile lungi de vetrei se membrii familiei,

de Splendidele sobe cu cahle" erau, din

29 Ion Neculce, Opere, criticá de Gabriel $trempel, 1982,29 Petre Nästurel, Le Dit du de Premières recherehes, in

BBRF, vol. X(XIV), 1983, p.393-395; Grigore Ureche, op.cit., p.171.30 V., de exemplu, Eugenia Vasile Stela Cheptea, Contributii

cunoa,sterea de iluminat wzarea de Baia, "Suceava", V, 1978,p.205-223 : p.209-211; sfesnice

Ca materie primá, se folosea fie ceara de albine, asa-numita "cearä saucearä de pämânt" III, 673).

12 Pentru asemenea piese descrierea ibidem, p.353; ibidem, VI, p.33, 41, 50, 52,119; Odoarele Movilegilor. p.39, nr.25; A, p.403-404, nr.499.

VI, p.34. Mai ibidem, p.49, 50, 482 (policandrele de la Treilerarhi, Iasi), 51 (Galata), 54 (mänästirea Barnovschi, Iasi), 119 (mitropolia din

Ibidem, III, p.42, 213; ibidem, VI, p.191, 201, 719, 731; ibidem, VII, p.263, 355.Ibidem, VI, p.731.Radu Popa, Monica Märgineanu-CArstoiu, de

www.digibuc.ro


numai o de Lumina focului spatele deteracotA.

Icoanele din biserici locuinte, precum moa§tele sfinte erau luminate demica a candelelor.

Nevoia de a teritoriului Tkilor Române fala invaziilor impuneacAutarea unor strategice inteligente. Una dintre ele, succes multerânduri, a fost atacul prin surprindere timpul noptii. Lucrul acesta era

de contemporani. Descriind oastea tactica a moldovenilor, AntonVerancsics la mijloc de veac XVI, departe, mare numAr, prinacele peste tot locul deopotrivA rândurile du§manilor, fie ele celedin sau de la mijloc sau de la urmá, chiar in toate noptile mai mari

pentru aceia, prAdându-i, ba inaierându-se ei in lupte silindu-i steatreji"37. de psihologic, la urma urmei. Atacurile bátAliile nocturneexploatau oboseala lipsa de a adversarului, spaima pe care oaducea noaptea, atât mai mult noaptea necunoscut nesigur.

A celebru este intotdeauna citat ca exemple atacul de noapte al luiVlad impotriva o§tilor lui Mehmed la 1462. adesea

"ne-au lovit noapte - poveste§te un martor ocular - auoarneni, cai, au omorât o de mii de

Din datele care mi-au stat acum la dispozitie, am putut observaatacurile de noapte au fost practicate deosebire de moldoveni. Poate de aceeaVerancsics le inregistra printre tacticile militare specifice acestora. De pentrudomnia lui Mare, izvoarele narative mai multe cazuri de luptenocturne'. Dintre toate, de la Baia din 14-15 decembrie 1467 reprezintA - ca

a domniei o monumentald de la Suceava din vremea lui StefanMare, Bucuresti, 1979; Paraschiva Victoria Batariuc, din Moldova SecoleleXVII, Suceava, 1999, p.37-57.

despre vol. de Maria Holban, Bucuresti,1968, p.419.

Generalul R. Rosetti, Istoria artei militare a la alXVII-lea,Bucumti, 1947, p.175-176; Istoria poporului vol. II, Bucuresti, 1986,p.277-278.

I, p.176 ("pregAtindu-si noaptea, foarte adesea, sauziva, de cele mai multe ori, iesea din pe drumuri ocolite poteci nimicea peneasteptate pe turci, hranei, mai mult de

Ibidem, p.127-128. Mai Cronici privind Prile Extrase,de Mihail Guboglu Mustafa Mehmet, 1966, p.42-43, 59-60, 71-72, 94, 126,

204-205, 244, 320, 407, 457.La 23 ianuarie 1465, "joi, la miezul a intrat Chilia a

impresurat cetatea" (Cronicile slavo-române, p.16; p.70. De asemenea, Grigore Ureche,op.cit., p.92). Tot noapte orânduit oastea de la Vodna Radu

Frumos, din 1473. Venindu-i ajutor Laiod Basarab, "s-au unit toate cetelenoaptea" (Cronicile p.30-31). Lupta s-a dat de soarelui"(ibidem, La 1484, noapte, au au arsu toad TaraMunteneasce Ureche, p.106). Cu prilejul rkboiului cu polonii din 1497,

de la Codrii Cozminului, aflând cA o oaste se sA vinAajutorul regelui, trimis pe vornicul Boldur s-o intâmpine. apoi Boldur a oastea a

6

www.digibuc.ro

7 Preliminarii la o istorie a Tärile 203

atacul lui Vlad - modelul unei lupte de noapte, care lipsa multimii ostenilor afost suplinitä de prezenta intunericului'.

atacurilor de noapte a continuat cel Mare. La 1552,Alexandru Läpusneanu a intrat Moldova cu de domnie, ostenii lui au nävälitpeste-Joldea oamenii "la noaptea'.

de la Jiliste, din 1574, asupra lui Petru a obtinut-o Ionfolosind aceeasi tactice.

Se uneori, o luptä ziva continua in timpul noptii. Debätälia din 1330, dintre Basarab I al Tärii regele Ungariei, Carol

Robert, a durat patru zile treiLupta de la Crasna, din 1450, Bogdan II s-a opus polonilor, s-a purtat

"mai de apusul soarelui ce auUneori, noaptea addpostea, la intunericul ei, ale unor Existau,

comandanti care evitau intunericul : "ce n-au vrut noapte, témându-sinu Ceea ce pentru unii constituia un avantaj, datoritä elementului-

surpria era socotit de altii un dezavantaj, din cauza lipsei de de aici, anecunoasterii directe a adversarului.

Noaptea era un sigur pentru pentru asasini.noapte, aproape de mijirea zorilor, toamna lui 1451, a fost Bogdan

de atre Petru Aron, la Reuseni".gäsit sfarsitul chiar iatac, pe dormea, noapte.

moarte violentd, de asemenea la vreme de noapte, i-a fost luiStefan : pe când se odihnea in cortul de la boieriiau sforile cortului l-au injunghiat pe dome.

Nu e mai putin adevärat domnii puneau aplicare planurile de asasinatpolitic tot umbra noptii. Mihnea III a la 1658, de boierii incomozi,

trecut Prutului a intâmpinat acea seara" (Cronicile p.21;Grigore Ureche, 113).

Grigore Ureche, Cronicile p.29, 49, 62, 71.Cronicile 23.Grigore Ureche, p.I99 ("$i s-au impärtindu-sä in trei

i-au lovit cându ei dormiia grijä. nimini de nimica nu putea apuca,cai, caii le era slobozi la päjune strejii. impresurându-i

véste moarte birui Ion vodä").vol. XI, text, traducere comentarii de G. Popa-

Lisseanu. Bucure$ti, 1937, p.235 ("aceastä tristä a mult, de la ziva a asaptämânii la ziva a doua a viitoare").

Grigore Ureche, op.cit., p.88.Miron p.183; Ion Neculce, p.200.Ion Neculce, p.279.Cronicile p.15; Grigore Ureche, p.89.Grigore Ureche, ("$i sus cetate, unde odihniia la

wernutul lui, au räsipit ne$tiind vodä nimica de aceasta, s-au sculat, numai cuei totii, ca ni$te lei sälbatici au nävälit multe rane fâcându-i, I-au

omorâtu 1-aup.169.

www.digibuc.ro


la curte ucigasi gata, unul-unullua de-i sugruma arunca den case jos pä ferestri"52.

noapte a anului 1663 a fost martora eveniment care i-a marcat profundpe contemporani: uciderea postelnicului Constantin Cantacuzino, din porunca lui

Ghica. Povesteste cronicarul Radu Popescu: "... au trimis cdpitanul dela Ungurei dorobanti, 1-au luat noaptea, dus la Sneagovului.Acolo nu ci i-au poruncit de s-au cuminecat, 1-au dus in trapezare, de

mare sugrumat"53.puterea noptii se de numele lui Gheorghe Duca.

domn al Tärii Romângti, noapte au [...] la manästirea lui S-tiGhiorghie, de s-au dus slujitori" au din temnitä trei : Papa vistierul,

vistierul Voico postelnicul denaintea i-au sugrumat"54.La vreme de noapte, decembrie 1691, a trimis Constantin Cantemir

"boiernasi de ai lui slujitori" pe boierii de Ilie Tifescu drepthicleni. Printre ei : Velicico Costin. oamenii lui Cantemir Velicico vorniculla Iasi, domnului indemnat degrabä. el au ascultat

noapte de i-au capul denainte

Dar nu numai moartea violentä lovea noaptea. Erau oameni pe carenatural ajungea dupä apusul soarelui. De domnul Moldovei Bogdan III a murit

ceasul al noptii"56, Petru -

Noaptea nu numai ci liniste. Când toti cei din jur dorm,zgornotul zilei se stinge, e vrernea potrivitä pentru sfaturi intruniri de

Vlad de la Slatina a primit un sol polon in puterea noptii. "A trimis lamine - povesteste solul raportul - dorind se noaptea mine, sau lael sau la locul meu de gazduire. Eu rn-am gata merg la el am fostora a treia a noptii. fácu cunoscut avea spunä lucru de mare

pentru mine. Am venit lumânare, sa"58.

1595, solul polon Lubieniecki se afla la Bucuresti, Mihai Viteazul atrimis pe un credincios al la curte, "seara [...]. Când am sosit, m-a

am vreun tälmaci credincios, sau putea vorbi singur dânsul peturceste"59. de la fu preste noapte". acelasi domn "facusfat boiarii" vor putea rezista fata turcilor ajutorul promis al luiSigismund Báthory'.

52 Radu Popescu, op.cit., p.123-124.Ibidem, p.131. V. Radu Greceanu, de jale pre asupra nedreptei

a preacinstitului Costandin marelui postialnic al Cronicipovestiri (sec. editie de Dan Bucuresti,

1967, p.38 ("si noapte i-au omorât casele s-au stinsu").Radu op.cit., p.162.Ion Neculce, op.cit., p.334-335.Grigore IJreche, op.cit., p.143.Ibidem, p.166.

58 I, p.345.Ibidem, III, p.497.Letopisejul Cantacuzinese,

8

www.digibuc.ro

9 Preliminarii la o a Române 205

Sub domnia lui Antonie din Pope§ti, mai du§mani ai luiBdjescul, Radu Cretulescu Cantacuzino, ei o ceat spurcatd,

noaptea toti la casa lui Gheorghe dvornicul, de sfat cu ce felde me§te§uguri vor ucide pre acei 3

de lupta de la Capul (1659), cu Constantin GheorgheGhica oastea sa "au trecut Ia§ii noaptea, au mas acolea au fkutsfat capetele, cum dea cu singuri foc,

Lipsa de pe drumuri putea fi un avantaj pentru cei caredoreau urmele : Istoria noastrá cunoa§te destule cazuri carepersonaje din unui pericol au ales noaptea spre duce la indeplinireplanul.

cel Mare 1473, pe Radu cel Frumos a impresuratcetatea de scaun a Prii Române§ti, domnul muntean a fugit noapte,tezaurul familia cuceritorului'.

La 1510, boierii care la scoaterea din domnie a lui Mihnea1-au cu oaste pe domnului, Mircea, refugiat la Cotmeana.

"noaptea, au numai el cu o a lui, Stoican, omai spectaculoasä a fost fuga lui Petru Rare§, 1538, la intrarea turcilor

Secuime Bind gäsit de ni§te "daca au 1-aucu haine proaste de a cu comänac cap décii I-au scos la Ardeal"65.

la vreme de noapte, povestitá de cronicari, aceea a luiAlexandru Potcoavd, la venirea lui Petru Ia§i, in 1578.

Dar cea mai zguduitoare descriere a unei asemenea fugi pare este aceeade Franco ca personaj central pe Petru Cercel. turcii au

intrat Tara in anului 1585, spre scoate din scaun pedomnul a fkut un sfat prelungit cu boierii tolii au luat de a fugi

Transilvania. "Cum se ora trei din noapte, s-au dus sä sepregätirile la curte : "am petrecut toatä noaptea

lucrurile cele mai de punänd sä in Apoi, 24,la miezul noptii, ne-am pomit la drum Am noaptea, pe

mai cumplit cu cea mai mare vitregie. Dar am avut parte, totu§i, ore, delumina lunii"69. noaptea vor ajunge in räspandindu-sezvonul turcii le-au luat urma, femeile copiii au tipe, "nu s-au maiauzit niciodatä asemenea gemete vaiete larmä ca ale acestor femeiboieri care fugeau, care aici, care colea, pentru a se salva, in mare vuiet

Ibidem, 13.62 Miron Costin, op.cit., p.187.

Cronicile slavo-române, p.17, 31, 50, 63, 71; Grigore Ureche, p.98.Radu Popescu. p.28.Grigore Ureche, p.155.Ibidem, p.211 noaptea martie 12 zile, Alexandru au din

curte, n-au mai putut suferi, iarba bucatile sä gândindu vor aufugit spre codru).

p.37.Ibidem, p.38.Ibidem, p.41.

www.digibuc.ro


nu s-a cândva un lucru mai nenorocit. A trebuit ca principelesä se de colo colo, la lumina nenumäratelor

spulbere zvonul ar veni dar cu toate acestea nu s-a putut aduce nici oDar, cele din s-a ajuns totu$i ca plânsetele

femeilor bárbatilor Alteta Sa, poruncind se suie pe munte douä sutede a pus sä frânghiile toate träsurile caretelese lumea la ordinea cuvenitä, am pornit din nou la drum. La orele de

aflându-mg niste trecatori primejdioase, desi$ul Altela Sa aporuncit se opreascä acolo sä se lumineze de

mazilirea sa din domnia Moldovei, dorind repus pe tron, inconditiile unei nemultumiri generate, Aron "noaptea, toatá noaptea, aunimica n-au facut la Ia$i, ci au spre Tarigrad". Primind reconfirrnarea de lasultan, Aron vestit pe Nestor Ureche logofgtul (pe läsase alscaunului") se Moldova are de pedepseascä pe boierii careuneltiserd impotriva lui. Ureche logofätul ce mare aveapeste nevoind fie la prigoang, "invälat-au pre gazda sa, cine va adooa zi de dânsul, spuie s-au dus acasä la Carligäturä. noaptea, toatä noaptea

zioa, toatä zioa, au ie$it pre la Soroca in Taraa fugit in 1600, din cetatea Hotinului, asediatä Mihai

Viteaml, pe noapte boiarii lui".de domnia lui Leon Tom$a, mai boieri munteni, printre care

aga Matei din Brâncoveni, s-au refugiat la mänästirea Tismana. urmäriti decumnatul lui Leon "noaptea au e$it s-au dus pe plaiul Izvarnii au trecut TaraUngureascr".

Dupä infrângerea de la Ojogeni, din 1637, in Vasile Lupu aaflat agii de Mäcm vor sä-1 prindä. sara masä - MironCostin i-au dat de la bucate s-au sculatu, peste un gardu,suindu de pe spinarea unuia din slujitori acolo i-au calul au ie$itu fuga"Th.

Sub protectia noptii "au plecat fuga din scaun" Gheorghe Ghica. domnulRornânesti,

donmia a doua a lui Grigore Ghica Tara Româneascd, o de$i-au gäsit fugind la poloni. Aflând de aceasta, domnul a poruncit sä fie prin$i

"Dar n-au nimic - avea comenteze Radu Popescu cä apucase deden tabärä noapte au scäpat"77.

De groaza lui Gheorghe vodä mai moldoveni s-au refugiatprin la a lui venire la tron. ce-1 prive$te pe spätarul Tudosie

a luat drumul pribegiei, fugind noapte din1671, la izbucnirea räscoalei orheienilor sorocenilor, Anastasia, doamna

p. 42. V. pentru din Transilvania (gdzduirea lui PetruCercel, pe noapte, la Codlea fuga de

Grigore p. 222.72 Ibidem, 223.

p. 106.Radu Popescu, op. p. 94.Miron Costin, op.cit., p. 117.Ibidem, p. 194.Radu Popescu, , p. 156,Ion Neculce, p. 266.

10

www.digibuc.ro

Preliminarii la o istorie a noptii 207

lui Duca "a fugit in Tara Româneascd, noaptea, cu multe insolitori aluat cu ea un tezaur

uciderea vistiernicului Hrizea de Cantacuzino, jupâneasacopiii lui, din partea domnului, "au de cu pe lamiezul noptii au trecut Dundrea Tara

La sfatul unor boieri uneltitori, Constantin Cantemir a mai dregAtori,printre care pe Costin. Pe Dediul in clopotnita de la TreiIerarhi. noapte, Dediul "au pe siimeni, pe strajerii päzie, s-auslobodzit cu o pe o ferasträ din turn gios apucat de-u cu doificiori fugit"'.

Drumurile in intuneric erau bätute de documentelemuntenesti, cele moldovene$ti atestá existenta dar arareori se precizeazd

ziva sau noaptea. Un document din 1634 povesteste cum pe un Trifan dinMarcoviceni pe sofia lui, Sora, "i-au impresurat tdlharii noaptea au aprinsu casapre dânsii multe avére a au arsu cask numai ce-au cu trupuriledin In zilele lui Matei Basarab, Barbu Poenaru clucerul "trimis de domnu

la slujba Sale a aici, urma lui, mers-au neste lacasa lui, de i-au prinsu jupâneasa pre oamenii lui de i-au muncit noapteai-au i-au arsu cu foc i-au jupaneasa i-au luoat tot de casá ce auavut"".

Probabil majoritatea celor care jefuiau casele boierilor, ale carefurau vite sau cai fdceau aceasta apusul soarelui. Un misionar catolic ajunsMoldova scria, 1678, "lipsurile nenorocirea din aceste locuri sporesc neincetat;din cauza talharilor nu se mai poate circula nici nu suntem siguri inorase; aici, Cotnari, este nevoie a sta mereu cu armele ziva,noaptea"". foarte descriere a unui jaf in Moldova, la 1421, ne-a läsat-oGuillebert de Lannoy : sä intru noaptea sus-zisul Cetatea eu cu un

al meu am fost prinsi, aruncati jos de pe cai de holi; m-augreu la ba m-au dezbracat, gol, doar legat de un

copac o noapte malul unui mare numit Nistru, unde am petecutnoaptea in mare primejdie de a ucis sau Ca care atacau noaptea,

seama de importanta intunericului, de oboseala victimei, deimposibilitatea ei de a se de lipsa unui sprijin din

Tot la vreme de noapte dusmane timpul unor campaniimilitare. Paul de Alep povesteVe in timpul rdzboiului dintre Vasile Lupu Gheorghe

(1653), ostile ungure$ti jefuiau prin de "nu dorminoaptea"".

Existä despre unele mäsuri luate pentru a lini$tea locuitorilor

VII, p. 178.Radu Popescu, op.cit., p. 175.Ion Neculce, p. 339.DRH, A, XXII, p. 50, nr. 46.

83 Ibidem, B, XXIV, 471, nr. (10 august 1634); ibidem, p. 476, nr. 353.VII, p. 328.

Ibidem, I, 51.Ibidem, VI, p. 95.

www.digibuc.ro


a preveni omorurile pe timp de noapte. Paul de Alepla in turnul de al domnesti, "se orologiul orasului

acolo stau de paznici. timpul cinei, acestia bat dintr-o tobá asemenea uneide la noi, pentru a opri circulatia timpul aceea, aprind o

mare atâta timp cât lumina, nimeni nu peulite. zori de zi, bat iaräsi din sting lurninile se trag lovituri de tun pentru avesti pe locuitorii din pot umble pe

Focul nesupravegheat sau pus anume, mai ales pe vreme de noapte produceaincendii devastatoare. Arderea multor case este mentionatä documentele noastremedievale, dar, din indicarea momentului când va izbucnit pdrjolul. Unadin exceptii este márturia despre arderea casei lui Trifan din Marcoviceni, noaptea, dincauza focului pus de tâlhari".

Se sigur Putna a miercurea mare, la miezultimpul luptei de la Baia, spre a-i speria pe unguri pentru a spori panica,

$tefan Mare "au aprins asupra prilej cu care au ars casele

Inainte de de la Finta (1653), aflându-se Hmelnitchi in TaraRomâneascd, "au cu masul" pe noapte la niste case boieresti, la"aflându casele pline de toate bucatele. singur au pus de au dat focu caselor, s-ausculat de la de vin".

Cum aräta un foc bezna ? Cam cum descrie Walerand de Wavrin pecare a cuprins un turn al Turtucaia, 1445 : "Focul care ardea atunci turn

noaptea prin ceata cea groasä, pärea un singur erau derosii zidurile".

Cerul spuzit de stele era câmp de cercetare pentru astronomiiastrologii de la curte. Mersul astrelor zodiilor prevestea schimbdrile de vreme sau devrerni. Toate erau socotite senme, inregistrate interpretate ca atare.

de vreme bruste, pe timp de noapte, erau privite ca senme.confruntdrii dintre Vasile Lupu Gheorghe a fost o noapte cu

"multe tunete, a azut o ploaie oamenii spun uvenit TrAznetul a pe mare de mdnästirii

Paraschiva, care este a de la Muntele Sinai, a adânc pámântcrucea. A pe grajdurile marelui palat domnesc a ars multe case. Fulgerele

strdluceau ca säbiile se vedeau pe cer din alburii, asemeneaunor unor Toate acestea vesteau, de asemenea, lui Vasile

upu"".

Ibidem, p. 110.DRH, A, XXII, p. 50, nr. 46.Cronicile slavo-române, p. 51, 64.Grigore Ureche, p. 93.Cronicile p. 49.Miron Costin, p. 151.

p. 98.Ibidem, VI, p.92,

12

www.digibuc.ro

13 Preliminarii la o istorie a noptii 209

Erau, evenimente astronomice mai deosebite care puteau vdzutenoaptea pe cer de Cronicaz-ii ne-au ldsat mai ales despre comete sau"stele cu coade : una "s-a la una domnia lui Vasilealta - de plecarea domnilor la asediul Vienei,

Noaptea clericilor se scurgea cele slujbe : vecemia Darlaicii veneau la noaptea. Cand i s-au vis Radu Mare

Nifon, Neagoe Basarab se afla la biserica Dealu. mnainte de sfmtireabisericii de la Curtea de Arges, acelasi Neagoe a participat la slujba de noapte,

cu patriarhul, mitropolitii arhiereii care in Tara pentru

Fugind din turcilor, la 1538, Petru a ajuns labisericd, a cdzut "in chipurilor sfmtelor icoane, am

mult. cu mine, cu lacrimi fierbinti au egumenul mdastirii tot soborulau rugile Domnul läudat pe Domnul au denii

rugdciuni pentru

Noaptea nu era numai un timp al spaimelor sau al rugáciunilor. Adeseori, eratimp al petrecerilor. casele boieresti sau la curte erau frecvente cinele prelungite

De pildá, in Moldova in Tara exista obiceiul ca, "inajunul sdrbätorii Anului Nou, toti boierii ispravnicii, parcálabii sau subasii tosidregátorii divanului noaptea la domn inaintea sa insigneledregdtoriilor [...]. Atunci, noaptea aceea, domnul trimite numirile facedestituirile"102.

noaptea de Boboteazd, cu tobele, cu cumergeau cu pentru a face boierilor

noaptea invierii, copiii bäteau toaca de lemn de "pentru oameniinu dorm deloc acestei nopti de Paste. Copiii fiecare mahala dinulitä se adunau la sau la biserica din mahalaua aprindeau focuri curte,se veseleau zgomotos clopotele la al ceas din

La de la Focsani, cele patruzeci de zile - povesteste Celebitrei zile trei nopti se cu mii mii de candele,

de fiecare muzicantii diferite dininstrumente, trompete. Mai multe femei de moravuri usoare

din instrumente, toate ceva nu ecaracteristic nici unei alte

Grigore Ureche, op.cit., p.205.Miron Costin, op.cit., p.165.Ion Neculce, op.cit., p.284.

98 Pentru acestea, VI, p.128.Cantacuzinesc, p. 85.

Cronicile slavo-române, p.99.epoca feudalismului, vol. 1961, p.53, nr.20.

VI, p.114.Ibidem, p.115.Ibidem, p.128-129.Ibidem, p.731.

www.digibuc.ro

210 Maria Magdalena Székely14

Nu trebuie uitate nici nuntile, unde invitalii petreceau zile noptinuntii, cu prietenii orasului in tot timpul noptii,

de oameni care bat din tobá, din fluier duc oficiereacununiei, "noaptea, tovaräsii lui cu läutarii in träsuri mireasa,

de alte femei rndritate, se cu veselie; aceasta se prelungeste, zinoapte, sau trei zile"107. Petrecerea care a urmat casätoriei lui Radu fiicalui de la Tarigrad a durat Douasprezece zile s-a laIasi, la nunta domnitei Maria, fiica lui Vasile Lupu, cu Janusz Radziwillm. Ion Neculcedescrie mult har cele de petreceri de la cdsátoria Catrinei, fiica luiGheorghe Duca : nu era era

Jean Verdon scria "ornul medieval trebuia integreze existenta sa aceastänoapte inevitabild, de care sunt legate Eros, Hypnos Observatia este

pentru spaliul românesc, deosebirea aici, izvoarele mai putineinformatiile lipsite, general, de spectaculoase, reconstituirea este maiDin acest motiv, rn-am sträduit aleg exemplele cele mai frumoase mai graitoare.

La fel ca (Moldova Taraoamenii integrau noaptea ciclul vietii Ea putea pasiv (dorrnind) sau activ.Pentu era nevoie, de toate, ca noapteaVerdon) prin folosirea mijloacelor de iluminat. Totusi, cum acestea odestul de de care se puteau timpul noptii era foarteredus. Oamenii obisnuiau se culce devreme de aceea noaptea, mai ales lunile deiarnä, Adevdrata biruintä asupra noptii a adus-o abia inventareaelectricitatii.

Noaptea medievald era intunericul servea, incelor cu rele celor cu bune. Asasinii, tilharii, dusmaniiprofitau de pentru a-si ataca victimele ori adversarii. aceasta a noptii era

Necuratului. Dar, noaptea se faceau slujbe biserici, chipurilese vise, stelele mersul lumii, oamenii petreceaua doua a noptii apartinea lui Dunmezeu. general, spairnele noptii

erau preponderente. Oamenii nu se largul apusul soarelui.Sentimentul predominant era de repulsie. Noaptea era, prin excelentd, un "domeniu al

p.122.Ibidem,Miron op.cit., p.91.

109 Ibidem, p.121; vol. V, de Maria Holban, M. M.Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 1973, p.136-137, 647-648.

110 Ion Neculce, p.263.Jean Verdon, op.cit., p.10.

112 Ibidem, p.269.Ibidem, p.21.

www.digibuc.ro

15 Preliminarii la o istorie a noptii TArile Române 211

PRÉLIMINAIRES POUR UNE HISTOIRE DE LA NUIT

DANS LES PAYS ROUMAINS

Résumé

Le livre de Jean Verdon, La nuit au Moyen a stimulé une recherche similaire,concernant la nuit au Moyen Age roumain. L'homme vivait la nuit - intégrée dans soncycle de vie - de passive (en dormant) ou active.

Chez soi, l'homme dormait, généralement dans le lit. y a des informations surl'utilisation de la literie et des vétements de nuit. Les militaires en campagne, les ambassadeurs enmission et les commerçants dormaient dans leurs bivouac. Les sources de l'histoire médiévaleroumaine mettent la disposition de l'historien peu d'informations concernant la vie sexuelle,attach& depuis toujours la nuit. Le sommeil pouvait seulement par les divers bruits,par les ou bien par les fantômes.

Vivre activement la nuit, c'est apprivoiser l'obscurité. Les moyens d'éclairage les plusétaient : le lumignon, la cierge, la torche, le feu. L'absence de la lumire favorisait, en

temps de guerre, les attaques imprévues. Mais, la nuit était, également, le temps avantageux pours'évader, pour se sauver, pour voler, pour assassiner, pour comploter. y en avait, aussi, desincendies, des changements brusques de temps et des phénomènes astronomiques. Enfin, 'hommeprenait part la messe de nuit et aux distractions nocturnes.

Dans les Pays Roumains, comme dans toute l'Europe de ce temps-là, "les ténbres nepeuvent étre que le domaine du Malin" (Jean Verdon). Le sentiment predominant était l'aversionet l'appréhension.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

ZESTREA INTRE PRACTICA.

TARA IN SECOLUL AL (I)

CONSTANTA GIIITULESCU

1. la 1652, prin grija lui Matei Basarab este elaborat uncod de legi, o asupra zestrei nu Dar lndreptarea estedeoarece, ea, nu prea mult spatiu problemelor pe care le zestrea, nici

nu transformä in articole de lege practica acumulatä decursul anilor. Chiarnu au existat legi scrise care reglementeze diferitele aspecte legate de zestre,practicd, ele 0-au gäsit rezolvarea, apel la "obiceiul printransformarea precedentelor cu putere de lege.

Indreptarea face o asupra zestrei in capitolul referitor lamo0enire. Reiese, astfel zestrea este partea din averea pe care o o

momentul cdsátoriei. rol atribuie Jack Goody studiulasupra rurale din Europa Occidentald'. Dar inzestrarea nu aduce cu sineexcluderea fetei de la mo0enirii paterne, cu un amendament: ea vatrebui comun bunurile primite prin foaia de zestre. afläm fiecareobiect prins foaie trebuia aibá un pentru a u§ura redobandirea acesteia atunci

incercarea sa de a constitui o familie sau atunci dinpartenere se stinge celuilat3.

Antim Ivireanul preocupat de problemele societätii careajute semenii cum trebuiesc elaborate "dietile" foile de zestre. Elchiar, un formular pe care deja redactarea la secolului, carese va impune mai ales secolul Majoritatea proceselor legate de zestre sautestamente incep rezolvate de Bisericd, odatä cu mitropolitul Teodosie pe carevedem implicat mult mai mult viala a Deci, Antim care

pdstorirea la 1708, ani buni petrecuti preajma mitropolitului Teodosie,destul de bine ceea ce se plan social. De aceea, el

transfonne foaia de zestre act irevocabil, respectarea unor reguli minime:foaia de zestre intotdeauna un act scris, prezenta martorilor, unpreot sä asiste intotdeuna la redactarea acestui act, fiecare obiect aibá iarsuma josul foi, toate acestea "pentru ca nu pre

banueli"4.de a trece la analiza propriu precizdri se impun. primul

trebuie mentionat istoricii au fost foarte putin interesati de zestre ca

J. Goody, Inheritance, Property and Women: Some Comparative Considerations,Family and Inheritance. Society in Westwrn Europe, 1200t-1800, volum publicat subconducerea lui J. Goody, J. Thirsk si E. P. Thompson, Londra, 1976, p. 10-36.

2 indreptarea legii, Bucurgti, 1962, p. 271-273.p. 266.

Antim Ivireanul, Opere. Didahii, ed. G. Bucure§ti, 1996, p. 353 355.


www.digibuc.ro

214 Constanta

de in sine. Istoricii dreptului au amintit de ea atunci au analizattransmiterea paterne, dar nu i-au accordat atentia cuvenite. Nici genealogistiin-au fost preocupati de foile de zestre, desi, ele oferä importante date referitoare lafamiliile din epoce. Cea de a doua precizare se referä la senmificata acestui termen inanalizele istoricilor sträini. Folosind studiile de istoricii occidentali acestdomeniu putem constata exisa o oarecare termenul romänesc zestre

occidental "dot". Am la prima vedere cei doi termeni säconsideräm au continut. In spatiul romäneasc zestre infapt, ambii termeni occidentali: "dot" care se numai la partea materialä primia de

mosii, actiuni, case, etc) "trousseau" care se la personale pecare fata le cu ea noua sa case. C. Klapisch-Zuber zestrea

este, mai echivalentA cu troussoul occidental'.Analiza unui numár important de documente ne va ajuta

zestrea mai ales care stmt problemele pe care le Documentelefolosite (aproximativ 100 de documente acoperind perioada 1600 - 1716) reprezina maiales foi de zestre, testamente procese de revendicare a zestrei. Ele sunt documenteedite inedite culese fie din fonduri de din colectiile de documente deja

au fost alese tocmai pentru veneu sprijinul analizei noastre.2. Redactarea foil de zestre. Documentul prin care o fatA este pusä posesie

diferite denumiri: "zapis", "zapis de zestre", "scrisoare", zestrilor",etc.Foam de zestre este elaboraa, cum rezula din analiza documentelor, zivalogodnei: "cându logodet S<tanca> pre fie-sa Stanu de datocena de la Zele<tinz>estre fetii" sau "cum sä am facut tocmealä de logodnä,de au luat fie-mea Sofiica, i-am dat dumnealui zéstre den mosie noasträ"9 sausä când am pre fie-mea ginere mieu postelnic, alaltegraiuri ni s-au a le pre obiceiu, tocmit-am am ales partea zestre afie-mea etc. De nu este o consemnare a ce

Gh. medievale Bucuresti, 1969; M. Emerit, La femme enRoumanie hériter2 in RHSEE, IV, 1927, 1-3, 4-6 A propos du droit des femmesl'héritage en Valachie, ibid , V, 1928, 1-3; A. Rädulescu, Dreptul de mostenire al

Bucuresti, 1925; 0. Sachelarie, Privilegiul Tarasecolulut lea, "Studii", XXIII, 1970, 3, p. 493-499.

6 studiul introductiv de la anexa de documente.A. Bellavitis, Dot et richesse des femmes Venise au XV? p. 91-100; J. Hoock

N. Jullien, normandes p. 117-138; A. Groppi, Dots et institutions: laconquete d'un "patrimoine" (Rome, p. 139-154, studii publicate "Clio.Histoire, Femmes et nr. 7, 1998,; C. La maison et le nom. Stratégies et

dans de la Renaissance, Paris, 1991; F. Laroche-Gisserot, Pratiques de la dot enFrance au ESC", nr. 6, 1988, 1433-1452; 0. Redon, Aspectsé de la discrimination et de la «marginalisation» des femmes in

donna nell 'economia editie ingrijitä de Simonetta Cavaciocchi, Le Monnier,P. Bourdieu, Les stratégies matrimoniales dans le systéme de reproduction, Annales ESC,

nr. 3-6, 1972, p.purtate M-me C. Klapisch-Zuber M-me A. Farge pe marginea

memoriului nostru de DEA Construction et Deconstruction du couple. Valachie auin iunie 1999.

B, XXII, 490-491, din 27 aprilie 1627.DAN1C, M-rea Bistrita, XXXIV/6, doc. din 28 martie

2

www.digibuc.ro

3 Zestrea Tara 215

revenea fetei, ci o negociere regula, cuvintele de ordine învoiala,Din actul reiese mai verva acestor disculii din

zestrei, dar cu ele au existat, mai ales atunci scribul pune guracare atesta duritatea tenacitatea acestor de

zéstrilor de ce rn-am am dau coconii méle", astfelRadul din foaia de zestre, atunci logodea copila cu Radu din in 8

1633. De el nici nu va putea pune aplicare de zestredocument redactat ulterior va reveni, probabil sub presiunea ginerelui, va reamintii-a dat ocina iar pentru cele 5 oi foaie, dar de care nu dispunea lamomentul respectiv ginerele va trebui se o

Capul familiei este care se de elaborarea redactarea foi dezestre, este sau unchiul ce urma a Pe ce seapropie vremea de datoria care revine, partenerpentru fiica sa timp cele ce crede poate da cele ce crede vaconveni nu numai ginerelui, dar fiicei sale. Actul nu vadeck ziva logodnei, va avea "punerea de accord"; constatam astfelmajoritatea de zestre analizate pun comun cele douä logodnainzestrarea. De exemplu, Giurgea fiica atunci o logode$te Radul'2;Negrita nu-si poate logodi fiica deck ce promite ginerelui va da ca zestremosia de la Prisaceani, de altfel, singura avere de care dispuneau. Documentul de la 26mai 1650 este mai in Stanca, lui Hamza ban din

minästirii Polovragi zestrea la de la ei".din motive nu märite fetele

timpul vielii, atunci de moarte" transmite obligatie flilormostenitorii de drept ai averi. Fratele poate sine die, indeplinireaacestei sarcini, dar sora are de partea ei cu ajutorul vareusi sä intre posesia cuvenite. La 8 octombrie 1644 Matei Basarab

dintre Neaga din fratele ei Badea care refuza ea mo$iade la tatäl Voico Domnul favoarea

argumentand acea mosie i se parte zestrea pe care n-o primise aniatunci se Ba mai zapisul de favoarea

"spart" pentru a nu mai putea folosit viitor''.testament, nu exprimä numai ultimile ci va

"viitorul". Fiecare membru al familiei va amintit diata, precizandu-se situaliala momentul respectiv. astfel fete a reusit inzestreze,

cuantumul zestrei, fete au neinzestrate ce parte avere a säle Testatorul asigure posteritatea indeplinit atributiile de in

vielii dincolo de moarte, stabilind testament zestrea mezinelor saumodele.Leca spätar, aflandu-se ceasul alege ca continuator al familiei sale pe

mare, Fiera. Acesta prime$te cu averea familiei sarcina desora mai cum säu o inzestrase pe cealaltä mai mare: fie-mea,

" DRH B, XXIV, p. 161-162, doc. din 8 1633 si <dupa 8 163312 DRH B, XXX, din mai <circa 1645>.

DANIC, mss. 479, f. 123-123v, din 18 ianuarie 1691.DANIC, M-rea Plumbuita, XV/2.DANIC, Ep. Arges, XVIII/1.

www.digibuc.ro

216 Constanta Ghitulescu

Varvarii am läsat de fiiu-mieu, Fiera 1 de de zestre am dat eufie-mea, Despii"16. lasä cu de moarte ca mezinele familieiprimeascä zestre ca Stana la a cArei a mai apucat participe. Darmoartea aduce cu sine "scAderea" familiei, mari

se ridice construiascA propriile familii propriile deputere, prestigiu bunästare. Grigore Bäleanu recunoa§te care seafla familia sa dupä moartea säu, dar in timp trebuie sä arespectedorintele el este nevoit unul din satele odecizie foarte grea pentru un boier din secolul al XVII-lea - , pentru numai putea

inzestreze surorile. Pentru ca sä familie, el o vindecumnatului

Foi zestre pot unchii, ei fac acest lucru in speciale:atunci când nepoatele orfane de sunt crescute casa devin, parteintegrantä a familiei, atunci când din cauza tatäl renuntä la salefavoarea fratelui. Acesta, mai preia sarcina de nepoatele.Cazurile in documente sunt mult mai putine comparatie cu cele precedente.

De asemenea, printre atributiile domnului se aceea de amärita fetele sarace. Pentru secolul al XVII-lea nu am un singurcaz, cel al de Radu cu 150 de ughi dupä Lazdrpaharnic'8. Cercetarea a de arhivä va scoate, probabil, la ivealä

alte cazuri de acest gen. Alta este secolul al XVIII-lea, domnul,pentru a se achita de aceastä va face apel la Cutia milelor.

3. Validitatea foilor de zestre. Pentru a valabil un act trebuie sä se inprezenta unui de martori. Antim Ivireanul considerd 3 martori plus preotulsatului sunt pentru a da credibilitate actului'. Cum la Antim nunici o prevedere cu privire la elaborarea foilor de zestre nu ne decât facem o

asupra practicii folosite documente.in anii '90 ai secolului al XVII-lea, foaia de zestre este un "zapis" in care

apar cele contractante: familia fetei care de o parte familia bAiatuluicare de partea cealaltA. Acest zapis este, mai curând, o "foaie de zestre -contact" prin care se stabilesc obligatiile ginerele, care acceptäin schimbul zestrei promise, tatäl care trebuie ofere pentru märita fiica. Este unparadox ceea ce se Normal ar ca familia bärbatului sä pläteascd deoarece eaeste principala beneficiarä a acestei cdsätorii, fiul achizitionând odatä cu femeiadreptul asupra muncii descendentei acesteie.

Spre secolului deja formularul impus de Antim Ivireanul esteDe acum, foaia de zestre va cu invocatia simbolicd, apoi vor enumeratebunurile se va cu o de multumire Dumnezeu cusemnAturile martorilor. Cuvinte ca tocmealä, des folosite

Violeta Barbu, diate muntenegi din a doua secolului al XVII-lea,RIS, nr. 1996, p. 500, doc. din 17 iulie 1657.

DANIC, Mitrop. T. Rom., CLVII/99, doc. din 5 martie 1691.DRH, B, XXIV, p. 345, doc. din mai 1634.Antim Ivireanul, op. p. 354

20 C. Klapisch-Zuber, Le complexe de Griselda. Dot et dons de mariage au quattrocento,in Mélanges de française de Rome. Moyen Age, Temps Moderne, tom 94, nr. 1, 1982,p.7-43.

www.digibuc.ro

5 Zestrea in Tara (I) 217

atunci dispar treptat, treptat. Totodata, libertatea de exprimare a scribului vala stereotipia formularului21.

Analiza asupra martorilor duce la concluzia majoritatea actelor dotale se facprezenta familiei largite. Pe printre martori membri

apropiati ai familiei: bunici, unchi, sau na4i. li se preotiisatului, vecinii de ce nu prietenii22.

atentie deosebita documentul din 8 iulie 1633, care a mai fost adusdiscutie. Radul din la "invoiala logodnei" de fiul paharnic(tot el scrie foaia de zestre a surorii sale) de proprii martori. Dima este cuun cunoscut al familiei sau cel putin al fetei care nume4te familiar "coconuljupanului Eftimie pitar". Ceilalti doi, Stroe Hristodor, le sunt consateni poate

vecini. La Radul din aduce sine tot doi consäteni,Dragomir, prieteni ai mire, altfel nu explica prezenta acolo,moment de important cum este logodna. act este pomcnit, printre martori popaLeontie, a se specifica, apartenenta sa Pare a mai dinSuici pentru scribul cei doi martori acest

foile de zestre provenind din mediile ordinare, martorii sunt numero4i,in cele redactate de boieri martorii lipsec aproape Explicatia este

se poate de iscalitura marelui boier de prestigiul functiei suntsuficiente pentru a da credibilitate unui act emis de el. Mihai Cantacuzino nu credeeste necesar ca pe foaia de zestre de el pentru fiica sa Maria mai trebuie o

acela4i lucru se cazul lui Rudeanu caretot singur foaia de zestre pentru fiica sa Ilinca, Ghinea Rustea procedeaza la fel,chiar foaia de zestre apartine nepoatei sale Ancuta Rudeane. Toti trei suntpersonaje importante in viala a ei se adreseazd unor oameni carefac parte din aceea4i politica. Primul fiica Tudorache Gulianomare stolnic, de-al doilea marele Ghinea Rustea de-altreilea nepoata Alexeanu, fiul marelui AlexandruAlexeanu25.

De semnatura apare formularul esteformular.

4. Lada de zestre. foaie de zestre cuprinde, de bunuriexceptiile sunt numeroase. acestor exceptii astdzi ce ar trebui, teoretic,se afle foaie de zestre. Jupaneasa Maria trebuit la"multe pentru nudispun de toate aceste lucruri la momentul respectiv, ginerele primeasca satul

Acela4i lucru se in Borcioaia care

21 Vezi anexa de documente.22 DRH, B, XXX, p. 208; DANIC, Ep. XXVIII/26 si XCII/16, doc. din 3

octombrie 1696 si 17 februarie 1704; Mitrop. T. Rom., doc. din 20 februarie 1673; mss.135, f. 89, din 22 ianuarie 1678.

DRH, B, XXIV, p.24 DANIC, Achizitii Noi, doc din 10 aprilie 1691 si Achizitii Noi,

CLXXVIII/1, doc. din 6 ianuarie 1692; Doc. Ist., CCCCLXXVII/147, doc. din 30 mai 1659.Pentru carierele ca mari dregatori vezi N. Stoicescu, Digionar al marilor dregâtori

din Tara Moldova, Bucure4ti, 1971.DRH, B, XXI, p. 335, doc. din 3 martie 1627.

www.digibuc.ro

218 Constanta 6

"n-am avut inzistrizu pre vaci, cai,din acest motiv ca zestre un pogon de vie la Chiciora.

cunosc regula, atât de des la o treptat, treptatpracticd.

Bijuterii, haine, ustensile casnice, dobitoace, figani, aceastaeste ordinea trebuie respectatd unei foi de zestre, dar penntru a procuratoate aceste obiecte, familia are nevoie de un capital" disponibil momentuluneia din fiice. Treptat, treptat, zestrea societate. sau bogat, untatA cu fete nu se poate dispensa de care face parte integrantd dinviata lui. Ea garanteazd onoarea, prestigiul puterea de care dispune la momentulrespectiv; tot ea este cea care "nivelul" viitoarelor relatii, alegerea partenerului

de puterea a Cu alte cuvinte, zestreaca un barometru social.

vine noua de lada sa de zestre. Ea ar trebui cuprindä,mod normal, obiectele personale intime, dar majoritatea fetelor din casa

numai hainele de pe ele, se va afla putinul pe care s-adea. De exemplu, DrAgan nu poate "stânjdni 40, 2, iape 1,

vaci . dobitoacelor de la "6mari, 2 tineri, 4 vaci mari, 1 cal de ginere"29 pentru un ajunge la"§aizeci de <stup>i optu iape cai pAtruzici oi

zéce pentru un Pe cehainele bijuteriile care sunt buni indicatori sociali. Fetele pranilor

ale micilor hainele materiale simple ieftine catafta, postavul ordinar, iar din aur argint sunt modesteSingura foaie de zestre care tiparele care se apropie de cea aunei boieroaice este cea redactatd de popa Fiera din pentru fiica sa Marie.

La nivelul cel mai ridicat al ierarhiei sociale, rafmamentul opulentacuvAntul. Rochile sunt confectionate numai din stofe scumpe aduse de la Constantinopol

Venetia, pentru broderii se de aur argint timp ce nasturii sunt dindiamante Albul, verdele albastru revin de nenumdrateculorile la pentru acest secol. Aceste bogat brodate ornarnentate

pietre pretioase, sunt mai haine de exterior, folosite pentru lacurte, pentru ceremoniile religioase, la de ce nu pentru plimbdri.

de interior trebuie fost mult mai se apropiat 'decostumul traditional denumirea de pe capbasma sau Un alt motiv care ne face credem sunt folosite ziconstituie prezenta numár mare foile de zestre. Astfel, Stanca Brancoveanu

de la ei nu mai pulin de 30 de ii 10 foten; Maria Cantacuzino

27 DANIC, M-rea Cozia, XLVII1/8, din 8 iulie 1664.28 DANIC, M-rea Bistrita, LV/5, foaia de zestre de Drägan.29 DANIC, Ep. Buzäu, XXVIII/26, din 3 octombrie 1696., foaia de zestre a

de tatäl eiDRH, B, XXIV, doc. din 15 noiembrie 1633, foaia de zestre a lui Ivasco

Vlädaia;.DANIC, mss 128, f. 279-279v, doc. din 30 ianuarie 1711. Vezi anexa de documente.

12 Greceanu, lui Constantin Bucuresti, 1906, p.286-287;vezi celelalte foi de zestre, fâcute de Brâncoveanu pentru cele 7 flice, p. 285-313.

www.digibuc.ro

7 Zestrea in Tara Româneascd (I) 219

20 de ii33; Marga spätdreasa fiicei ei 12 ii numai 2 fote, dar dä alte 2 rochii depurtare34, Cornea Corcoveanul poate da sorei sale, 15 ii35. Nu

sau care din aceste obiecte de se confectionau casa. Femeile teseaucasä pentru iile traditionale. Tot se se brodau de

perinile, cearsafurile, scoartele de pat covoarele. De remarcat din foaia de zestre aunei fete lipsesc obiectele de (sdpunul, parfumul, pieptAnul, "sulimanurile", etc.),lenjeria mobilierul. schimb, bijuteriile cu diamante,smarande, (termenul folosit este de zamfir), rubine segäsesc din abundentd. De cele mai multe ori fetele primesc vii, case, darniciodatA ele nu vor primi domeniile care constituiau patrimoniul familial sau casa injurul cdreia se reuneste familia37.

Raportul valoarea economicd a zestrei valoarea economicd a demostenire masculini este greu de stabilit studii care calculezecuantumul o se poate constata fata esteexclusä de la atunci descendenti de sex masculin.sunt ca.zurile care fata doreste participe la succesiune prin punerea comun azestrei sale cum recomanda lndreptarea legii. De cele mai multe ori, fetele semultumesc cu ceea ce au primit prin foaia de zestre uneori, prin testament, saufratele partea.

5. Zestrea promisiune realltate. Zestrea este intotdeunala un capät de Care este momentul transferdrii ei? pe

proaspata chiar a doua zi Sau termene dincolo de care nuse poate trece?

lumea occidentald existau obiceiuri specifice acestui moment. Un cortegiuritual transporta trusoul fetei de la o la alta; tineri tinere care purtazestrea miresei; dansau pentru a atrage privirile trebuia se

public pentru a tuturor prosperitatea prestigiul familiei39. Dinpentru spatiul nu dispunem de informatii de acest gen.

Din analiza documentelor reiese "livrarea" timp pe cefamilia fetei reuseste procure obiectele promise. Transferul zestrei nu se face imediat

ci cu mutarea fetei noua sa casá acest lucru se abiaNemultimirile pe ce timpul se scurge socrul sau

DANIC, Achizitii Noi, LXXX/14, doc. din 10 aprilie 1691.DANIC, Mitrop. T. Rom., doc. din 1700>.DANIC, Doc. ist., MCMLXIII162, doc. din 20 iulie 1705.O foaie de zestre aminteste de o pereche de cizme, nu erau

sau din 20 septembrie 1661 N. lorga, Studii si documente, Bucuresti,1904, vol. VI, p. 480.

Nu este o situatie numai românesc, ea se regäseste spatiu1

florentin la evului C. Klapisch-Zuber, op. cit., p.185-186.N. La fonclon symbolique du dans les rituels populaires du

mariage, Anna les ESC, nr. 3, 1978, p.650-655; A. Burguère, Le rituel du mariage en France:pratique ecclésiastiques et pratiques populaires. idem, p. 637-649; J. LeJ.-C. Schmitt, (coordonatori), Le charivari, Paris, 1981; M. Segalen, Amours et mariages del'Ancienne France, Paris, 1981.

acest dintr-un document de la 4 iunie 1677. Ilinca, fata lui Petru sea fost numai de ei, nu la ei".

DANIC, M-rea Radu

www.digibuc.ro

220 Constanta Ghitulescu

cumnatul nu dau nici un semn din care sä reiasä ar vrea se achite de "datoria"la Pentru a se asigura nu este päcälit a cu fata

primeascd "plata", ginerele se adreseazd domnului cu care cere i sedreptate. La 1679, un cuscru grijuliu, chiar cere sä se consemneze documentfetei este de acord cu executarea a zapisului de zestre acesta din diferitemotive punerea lui aplicare. solutie, de data aceasta prin carese din impas o constituie reluarea negocierilor. Socri, ginere curnnatise la masa tratativelor; un negustor va chemat pentru a datca zestre, care socrul va propune schimbul obiectelor cuprinse in foaie,

ginerele va trebui accepte, multumit a reuit recupereze ceva. Astfel deau avut 1642 Preda spätar Mihai Fili§anul. La

surorii sale a promis va da urmAtoarele de haine, drept 50 de ughi, ode aur de 40 de ughi, de aur de 20 de ughi, 3 de 9 ughi, 2 perechi de

cercei, de 6 ughi, 5 de 75 ughi cu telegarii". Cum nu toate acesteobiecte, Preda din Dolj, cum satul valoreazd 420 deughi, zestrei este de numai 320 de ughi, Mihai va trebui restituie

100 de ughi care trec peste facute.Zestrea poate veni moment favorabil, din punct

de vedere economic, familia o mo§ie sau o de bani pe care oasimileazd cu zestrea42. femeia cunoscand

o de intr-un cuplu. procedeazd Sora, lui StoicaVoica. Cu banii din ocinii ei, Martin ea

face "mintie dä postav rochi ce me-u trebuet pe cap"; ea la acest"mic ajutor" de 21 de ughi deoarece "n-am avut nici unili la nostru, nici lamumä noastrd"43.

6. Conflicte familiale foaia de zestre. Zestrea se de un statut aparte,Ea este de creditorii tatälui sau ai nu poate vândutä sau

nu are drept de uzufnict. cazul mortii unuia dintre soti, ea

M-rea Bistrila, LV/5.Catalogul documentelor din Arhivele Statului, 1645-1649, de

S. Vätafu-Gditan, vol. V, Bucuresti, 1985, doc. din 5 ianuarie, p.252-253; vezi doc.din 5 martie 1647, 5 ianuarie 1648, 3 mai 1648, <d. mai 1648, ibidem, VI, 1993, p. 294,377, 409.

42 Dobromir recunoaste zapisul din 3 octombrie 1646 nu a avut ceinzestreze ffica, sarac, dar acum la via sa de la Crângureni, ca dezestre, Catalogul documentelor VI, p. 246; loana primeste zestre de la mama ei tot

Stanciul, când mama convinsä de "buna a celor doi le ca zestre unpogon de vie la Chiciora. DANIC, M-rea Cozia, XLVIII/18, doc. 8 1664, vezi anexa dedocumente.

DRH, B, XXX, p. 191, doc. din 8 mai 1645indreptarea legii, p. 266; DANIC, M-rea Câmpulung, LXI/38. Doc. din 16 mai 1664

prin Radu Leon o pe Ilinca de creditorii ei, Musat vistier, le recomandäacestora datoriile de la fiul mostenitorul vistierului nu de la fata care ocdsätoria inzestrarea nu mai are nici un amestec afacerile familiei: "Pentrujupâneasä fata lui Musat vistier, o au o au ca pe o fatá ia n-arenimic datoriile lui Musat vistier-. Vezi doc. din 15 august 1632 prin care Staico paharnicsolid sale , satele lui schimbul satelor ei pe care le pentru a pläti datoriileDRH, B, XXIII, p. 610. Vezi doc din 8 1696, jupâneasa Maria este de datornicii

8

www.digibuc.ro

9 Zestrea Tara RomâneascA (I) 221

trebuie se reintoara la familia fetei. Rareori casa rAposatului sotzestrea atre domn, interventii ale

violente ani pierduti pe la curtii se desfdqura unproces secolul al uneori toate acestea pentru "zdrente".Perseverenta trebuie parte celui care

moartea sotiei sale, Stanciul a fost ani la de cei doicunmati care revendicau insistentA zestrea surorii Domnul, nu-i poate ajuta preamult pentru Stanciul la apoi Moldova cele din se opreqte la

unde se De acolo revine din nou conflictcumnati. De data aceasta se dA o sentintA. numAr de 4) deAlexandru rezolvarea acestei pricini decid restituirea zestrei. timp Stanciulmoare, iar sotia lui punA aplicare sentinta. Un proces sub

nou fratii au de de fapt, insistentele au exasperat-o peaduva lui Stanciul care la partea ei de numai pentru a

Femeia recupereag la fel de greu zestrea din casa bdrbatului,mai ales atunci nu are copii. are copii, este consideratA mo0enitoaresotului numele copiilor ei. Ea poate casA se poate ocupa de administrarea

comune. Lucrurile se complicA absenta motenitorilor, dar situatie,femeia, dreptul la zestrea sa la o bunurile agonisite Unii sot

lasA sotia ca unic zestrea ei a fost cheltuitA casA pentrunevoile comune, de-a lungul anilor". casa femeia nevoie deajutorul bArbatilor familiei. revendicarea se face numele femei, de cele mai multeori "lupta" pentru recuperarea zestrei este de Neintelegerile dintre cele

familii aliate, tinute ascunse ani ies acum la Fiecare lucrucaate nici una din nu vrea sA cedeze. privatAatunci interiorul farniliei este transferatA prim planul publice ca

de o parte sau alta".Discutiile cele pArti se fac pe baza de zestre. Ea trebuie

proba cea mai importantä astfel de procese. Cu ajutorul eise face reconstituire zestrei, se stabile0e acesteia se lucruri aurAmas intacte, "s-au ponosit" "s-au de-a lungul Mo0enitorii nusunt sA restituie bunurile sau acestora, dacA ele n-au fostpreluate

räposatului ei sot, nefiind ea mostenitoarea averii. Fratele acestuia, Badea Popescu, calitate demostenitor trebuie sA datoriile DANIC, M-rea CAmpulung, Saupaharnic desemneazA solia ca unicA mostenitoare pentru cA zestrea ei. DRH, B,XXIV, p. 344, doc. din 6 1634, etc.

V. Georgescu, O. Sachelarie, Judecata Tara Moldova,partea a II-a, vol. 1, 1611-1831, Bucuresti, 1982.

DIR, 478, doc. din 25 ianuarie 1625.indreptarea legii, p. 269-270DRH, B, XXIV, p. 345; Catalogul documentelor VII, p. 281-283, din

10 octombrie 1652; Violeta Barbu, op. cit., doc. din 5 iunie 1661;Catalogul documentelor VI, doc. din 24 aprilie 1648 prin care Stanca

fratele vitrg cA este "copil de pripas", cu "o muiere curve. Procesul va lua oatunci se va dovedi cäjäluitoare era, de fapt, de lege

de dreptate".50 La 1696, Badea Popescul, sA-i dea cumnatei sale o doi cai, care "au

www.digibuc.ro

222 Constanta Ghitulescu 10

La moartea ei, lasa nu mai are nimic din cea ce a primit de la ei,banul Neagoe SAcuianu, zestre "s-au petrecut casa boiarinului ei".copii, ea este din casa din averea sotului de nepotii acestuia,

Ivan Barbu $tiind nu au dreptate,la ajutorul domnitorului Costantin Brâncoveanul. Acesta pe trei maridin divan52 sä rezolve pricina, mitropolitului Teodosie cere sä-i asiste. Procesul se

prezenta ambelor pärti implicate; tot acum se acte doveditoarepentru sustinerea cauzei: "si-au jupâneasa foaia ei de zéstre ce au avut de la

Neagoe banul, care scriia tot, anume: de aur de argint, hainedobitoace care fiindu-se petrecute toate, le-am fiestecarele pretul ei care s-aufAcut preste tot talere 3000". Averea de la Badea este de numai 650 ceea ce

"talere 2350 au jos, neavându ce i plini zéstrele ei den ce s-auaflat pre urma Badii cliucer"53. este una din zecile de femei din carepentru "respectarea drepturilor ei". Ea zestrea apartine numai acordulei, zestrea, poate familia

Zestrea este nu numai de legea scrisä de legea asa-numitul"obicei al de 1652 majoritatea procesele care au ca obiectrecuperarea zestrei sunt rezolvate pozitiv. Dar femeia nevoie de tot sprijinul moralmaterial pe care i-1 poate familia sa pentru a putea lupta fostei "familiiadoptive".

la 1690, când este adoptat un alt modul de redactare, foile de zestrenumeroase informatii nu numai de economicd ci degenealogicd. Fiecare zapis aduce prim planul scenei sociale noi personaje ne

universul care se negocierile. Cuprinsul de zestre poate spunefoarte multe despre nivelul la care se negocierile, chiar act nu aparenumele viitorului ginere. Un va cäuta partener pentru sa lumea care

care se La rândul poateconditia dar pentru a face pas are nevoie de "capital" sau de odätätoare de prestigiu. va reusi urce o ierarhiapretentiile lui vor creste functie de noua sa pozifie, iar pentru a-si face un astfelde ginere, valoarea zestrei, incercând rdscumpere" prestigiul lipseste.

AlcAtuirea de zestre logodna sunt etape importante costituireaunui cuplu. Multe dintre aceste documente ne dezváluie numele celui ales rolulde ginere, categoria din care face parte uneori zona geograficd din careprovine. Observdm, astfel, noi directii de cercetare sunt posibile acestordocumente. Analiza foilor de zestre ne posibilitatea multe despreuniversul familiei secolul al XVII-lea. Ele nu pot suplini lipsa jurnalelor intime sau acorespondentei - izvoare importante pentru occidentali-, ne informeazd

generozitate despre "mica lume a femeilor" despre problemele pe care ele le aulume a bärbatilor. Majoritatea documentelor - care au ca zestrea - sunt

de nepretuit pentru o istorie a familiei pentru o istorie a femeii.

murit la mitropolitul nu-1 poate obliga restituie ceea ce n-a primit. DANIC, M-reaCdmpulung, LX/75.

fusese cdsätoritä Badea postelnicului Pätrasco52 Cei trei sunt: mare ban, Alexandru mare

Diicul Rudeanul mare clucer.DANIC, Mitrop. T. CLXXIII/56, din 28 iunie 1692.

www.digibuc.ro

IMAGINEA ROMÂNILOR SPANIA (SECOLELE - XVIII).

NOI CONTRIBUTII

EUGEN DENIZE

Cultura spaniold, indiscutabil una dintre cele mai importante culturi ale lumii, afost mare secolele XVI - XVIII de realitatea confruntdriipolitice militare cu Imperiul otoman. Tematica turca poate in aceastá

numeroase opere de piese de teatru, romane, geograficeistorice, jurnale de Astfel, marea majoritate a lucrdrilor spaniole careabordeazd o au in centrul trei personaje istorice celebre pentru

pe care le-au provocat turcilor sau care le-au fost atribuite. Este vorba deTamer lan, cel care i-a distrus pe turci la Ankara, 1402, astfel sub semnul

existenta Imperiului otoman, de Skandebeg, eroul luptei pentru libertatea poporului albanez, care a provocat numeroase dureroase sultanilorotomani, de Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, cel care a luat pe nedrept,din motive politice religioase, locul lui Mihai Viteazul relatdrile cu privire la luptaantiotomand de la de Jos perioada 1594 - 1601.

Totusi, faptul principele uneia dintre cele trei chiarpe nedrept locul lui Mihai Viteazul, a ajuns politicii, diplomatiei culturiispaniole, a constituit o modalitate de a facilita pdtrunderea desprespatiul Spania, de formare a imaginii cultura spaniole. acest senspot fi amintili Miguel de Cervantes' Lope de unii dintre cei mai cunoscutiexponenti ai culturii spaniole, care din operele vorbind despre SigismundBáthory lupta sa antiotomand, amintesc despre Mihai Viteazul ca factori

ai acestei lupte.rdndurile ce urmeazá vom aduce cititorilor spaniole,

cunoscute foarte sau istoriografia noastrá, care vorbesc despre români,despre lupta antiotomand despre locuit de ei, scriseepoca lui Mihai Viteazul a lui Sigismund ce dovedesc faptul

Despre imaginea Spania a se vedea, printre altele, Dinu A. Dumitrescu,Contribution a une bibliographie de espagnols - siecles), RESEE, tomeno. 1-2, 1964, pp. 232 236; Albert Mas, Les dans la littérature espagnole du d'Or,vol. 1 - II, Paris, 1967.

Pentru imaginea românilor Spania a se vedea Eugen Denize, culturaXXIII, 1986, - 82.

Miguel de Cervantes, Muncile lui Persiles ale Sigismundei, istorie septentrionaki,Bucuresti, 1980, pp. 220, 448.

Lope de Vega, El Prodigioso Principe Transilvano, idem, Obras, tomo I, Madrid,1916, 421.

"Studii Materiale de vol. XVIII, 2000, p. 223-235

www.digibuc.ro

224 Eugen Denize 2

au un important cultura spaniold, mai ales ce preocupdrilelegate de tematica turceascd au luat amploare.

Prima dintre aceste care ne va reline apartine lui Pedro Mejiase Historia Imperial y en la en suma se contienen las vidas yhechos de todos los Césares emperadores de desde Julio César hasta elemperador Maximiliano; dirigida al muy alto y muy poderoso principe y nuestrodon Philippe, principe de y de las dos Sicilias, la Sevilla Este,prin urmare, o istorie a vietii faptelor de la Caesar la Carol

a din antichitate din evul mediu occidental care autorul vedeo continuitate Spatiul eroii sunt amintili in Cuprilejul descrierii expeditiilor dacice ale lui Traian cu prilejul victoriilor antiotomanerepurtate de de Hunedoara.

Deosebit de sernnificativ de exact pentru epoca care a fost scris estepasajul referitor la expeditiile lui Traian Dacia, pasaj care stabileste, implicit,legAturile de destin dintre spatiul iberic in cadrul marelui creuzet alistoriei care a fost Imperiul roman. ce ne spune despre Traiandaci:

"Prima sa expeditie a fost impotriva regelui a locuitorilorprovinciei Dacia, provincie foarte mare din care acum fac parte Valahia Transilvania,precum alte Pretextul expeditiei a fost acela al pagubelor pecare dacii le romanilor in timpul lui Domitian. A Traian pentruacest rdzboi cu putere cu o mare regele Daciei, care se chernaDecebal, a adunat pentru toate fortele pe care le avea care erau, de asemenea,foarte mari. a fost A avut o mare deschis pe careTraian a provocand mari dusmanilor, dar suferind el mari,deoarece lupta a fost foarte sangeroasä. Victoria de Traian romanii

cu repeziciune, Decebal, sperantä, a trimis soli la Traianpentru a cere pace a acceptat toate conditiile. Traian i-a cerut predea toateinstrumentele masinile de pe care le avea, precum pe cei care le

predea pe dezertorii romani, toate fortificatiile ceatilor,predea anumite ocupate deja de romani de-a lungul granitelor in viitorprietenul dusmanul dusmanilor Romei. Regele Daciei, mai mult obligat de

de bundvoie, a acceptat toate aceste conditii. acestei victoriiTraian a primit numele de Dacicus... ani petrecuti linistepace generald, regele Daciei ne mai suporta supunerea servitutea ase pregáteasca din nou de Traian acest lucru, la fel ca senatul, l-aconsiderat pentru a doua dusman al Imperiului a pornit din nou laimpotriva sa. foarte scurt timp a construit peste unul din cele mai minunatepoduri din lume. aceasta, Traian, de foarte vitejie iscusintápurtarea , a cucerit Dacie, desi era foarte populatä Decebal,regele dacilor, pericol de a prizonier, luat singur capul afost dus la Roma".

Lucrarea lui Pedro Mejia are la bazá operele lui Aeneas Sylvius Piccolomini, HistoriaBohemica Antonio Rerum Hungaricarum decades (Andiei Pippidi, Imagini spanioleale Transilvaniei. Lope de Vega Duque de Estrada, vol. Stat, societate, nafiune.istorice, Cluj-Napoca, 1982, p. 174).

6 Pedro Mejia, Historia Imperial y en la en suma se contienen las vidas y

www.digibuc.ro

3 Imaginea romdnilor Spania (sec. XVI-XVIII) 225

Despre de Hunedoara Pedro Mejia ne spune era "... unfoarte viteaz datoria victoriilor pe care le obtinuse impotriva turcilor'.Deosebit de importantd a fost ultima sa victorie, aceea de la Belgrad din 1456.conditiile care crestindtatea era foarte de turci ce ace§tia cuceriserdConstantinopolul "... victoria lui de Hunedoara i-a obligat pe turci nu mai atacepentru un timp Ungaria Italia atentia asupra insulelor din Arhipeleag(Marea Egee - n.n.) a teritoriilor mai apropiate'.

lucrare ce se opre§te pe larg asupra faptelor lui Iancu de Hunedoara esteaceea a lui Vasco Diaz Tanco, Libro intitulado palinodia de la nephanda y jieranación de los Turcos y de su engaoso y cruel modo de guerrear, y de los imperios,reynos provincias que han subjectado poseen con inquieta ferocidad, 1547

nespecificat9. Este un fel de istorie a Imperiului otoman, aobiceiurilor modului de al turcilor, mai ales a rdzboaielor pe care ei lepurtaserd acel moment a cuceririlor pe care le Evident, deHunedoara un central galeria care au luptat impotrivaturcilor, le inaintarea spre Europei. cedescrie pe larg de la Varna din nu s-a datoratvoievodului Transilvaniei, ci regelui Ungariei, Vladislav I, care nu a respectatconsemnele tactice ale celui Tanco se opre§te asupra victorii de laBelgrad. ce ne spune: putine de odihnä, orgoliosul sultan a

cucereascd Belgradul a plecat imediat campanie o de sutede mii de oameni. Dar aici, datoria bunei organizatd de deHunedoara, regelui Matia, a fost Astfel crudul Mehmet,

a fost artileria o mare parte din secu Numai calul bun pe avea a reu§it salveze".

Deosebit de importante pentru subiectul abordat de noi sunt memoriile luiBernardo de Aldana, care, anul 1548, a luptat impotriva turcilor pe

din Ungaria, 1551 a participat la cucerirea Transilvaniei deimperiale conduse de generalul napolitan Gian Batista Castaldo'. El va

hechos de todos los Césares emperadores de Roma: desde Julio asar hasta el emperadorMaximiliano; dirigida al muy alto y muy poderoso principe y nuestro don Philippe, principede Espaa y de las dos Sicilias, Sevilla, 1545, f. 71 - 72.

404.Ibidem, 409.Despre lucrare a se vedea J. Ch. Brunet, Manuel du libraire et de 'amateur de

livres, vol. II, Paris, 1860, p. 679; Carol Gölner, Turcica. Die europaischen TUrkendrucke des XVI.Jahrhunderts, I Band, MDI-MDL, Bucuresti, MCMLXI (1961), p. 408, nr. 873.

Vasco Diaz Tanco, Libro intitulado palinodia de la nephanda y nación de losTurcos y de su arte y cruel modo de guerrear, y de los imperios, reynos y provinciashan subjectado poseen con inquieta ferocidad, 1, 1547, f. 11 - v.

Ibidem, v.12 Jurnalul lui Bernardo de Aldana, redactat de fratele Juan Villela de Aldana,

la Alcántara, s-a pastrat manuscris miscelaneu din Bibiloteca mänästirii regale de laEscurial, datând din secolul XVI, 177 si 234 si având cota V. II. 3 (P. Miguelez,

de los adices Espaiioles de la Biblioteca Escorial, I, Relaciones históricas, Madrid,1917, pp. 55- 56, nr. XXIII). El a fost publicat, partial, 1878 de catre Antonio Rodriguez Villa(Expedición del maestre de campo Bernardo de Aldana a Hungria en 1548, escrita por JuanVillela de Aldana, su hermano, clérigo de la Orden de Alcántara. Publicada ahora por prima vez,

www.digibuc.ro

226 Eugen Denize

in Transilvania august 1552, va acuzat de arestat trimisla Viena pentru a judecat. Informatiile pe care ni le furnizeazd Aldana sunt

variate complexe. Ele se la Transilvaniei de imperiali, la roluljucat de Martinuzzi in a principatului la asasinarea sa, la luptele cu turciipentru stApânirea a Lipovei, precum la multe alte aspecte deosebit deinteresante. Dar despre o parte dintre acestea'ne-am ocupat pe larg altastfel nu mai socotim necesar ne oprim atentia asupra cu aceastä ocazie.

Informatii destul de numeroase de variate despre istoria romänilor sein lucrarea lui Vicente Rocca, Historia en la se trata de la origen y

guerras que han tenido los Turcos, desde su comienço hasta nuestros tiempos; con muynotables successos que con diversas gentes y naciones les han acontecido; y de lascostumbres y vida la Valencia Trei personalitdti ale istorieirominilor au refinut lui Vicente Rocca anume: de Hunedoara, Vlad

cel Mare.Despre primul cititorul spaniol putea afla "Acest cavaler s-a dintr-un

nobil valah, chemat Butho (Voicu - n.n.), mama sa era (ortodoxl - n.n.).Datoritä vitejiei norocului care 1-a permanent luptele cu turcii regeleUngariei facut voievod al Transilvaniei care este o demnitate foarte importante". Cuaceastä ocazie este o descriere a Transilvaniei, cu destul de multeinexactitäti, care are meritul de a o distinge net de Ungaria de a o incorporaspatiului românesc: "Provincia Transilvaniei este foarte din abundentdtoate cele necesare traiului. Are ora.e principale pentru poate sä seo de o de mii de oameni. Aproape întreaga este deTransilvania este din trei Valahia, Seculia a treia parte care seMoldova"I6.

Vicente Rocca ne cea mai mai documentatá prezentare a luiVlad Tepe din literaturä istoria pe care am putut-o consulta. Despreviteazul voievod al despre lupta sa antiotomand el scrie urmdtoarele:

an (1462 - n.n.) sultanul s-a plece din Adrianopol spre Moreeaavea asigurat spatele trirnis pe (de fapt - n.n.)

cu treizeci de mii de turci toate cele necesare a punct de trecerepeste Acesta a ajuns la granita Valahiei la o a a atacat uncastel, cucerit jefuit bunul plac s-a la Dundre in

4

abreviada y precedida de una Introducción por Antonio Rodriguez Villa, Madrid, Casa Editorial deMedina, 1878, 112 p.).

Eugen Denize, Un spaniol Transilvania: Bernardo de (mijloculin Istoria Pagini transilvane, coordonator acad. Dan Berindei,

Cluj-Napoca, 1994, pp. 63 - 78.Despre lucrare a se vedea Catalogue de bibliotheque Riant, redigé par L. de

Germont et L. vol. II, Paris, 1899, 286, nr. 3512; H. Thomas, Short-title Catalogue ofbook printed elsewhere in Europe before Now in the British Museum, London, p.127; J. S. Diaz, Los Turcos (1498 - 1617), Madrid, 1959, p. 87; C. Gölner, op. Band,MDLI-MDC, Bucuresti, Baden- Baden, MCMLXVIII (1968), p. 53, nr. 956.

IS Vicente Rocca, Historia en la se trata de origen y guerras que han tenido losTurcos, desde su comienço hasta nuestros tiempos; con muy notables successos con diversasgentes y naciones les han acontecido; y de costumbres y vida Valencia, 1556, f. 38.

Ibidem, f. v.

www.digibuc.ro

5 Imaginea romanilor Spania (sec. XVI-XVIII) 227

avangardei. Restul armatei sale mergea foarte mari de avrut Dumnezeu ca Dracula se acel moment apropiere cu o de cincimii de oameni. despre cele petrecute s-a luat turci i-a atacat cuvitejie din cincisprezece mii erau, au cu abia cinci mii. Mehmet Pap,

voievodul Valahiei are o cu mult mai mare, a aprovocat o de mare printre turci ei se cu Asia.

sultanul despre aceasta s-a din Moreea, unde mult cre$tinilor,de o mare Imediat a atacul impotriva lui Dracula care, intre

timp, trimisese toate femeile, copiii locuri bine ascunse din munti.aceasta, armata sa i-a atacat pe turci noaptea, cu vitejie, le-aprovocat multe pagube, apoi s-a retras. Acest de a durat aproapeluni, timp care armata sultanului a de numeroase molimesufere de foame de sete deoarece apa din erasultanul a fost nevoit se cu ru$ine's". Se observá prinurmare avem o relatare care nu este prezentat ca un tiran

de ci ca demn al al poporului spaniolreu$ind evite capcanele propagandei lui Matia Corvin impotrivadomnitorului ceea ce nu multi au reu$it

in tot la Vicente Rocca apar informalii, destul de sumare,referitoare la cel Mare anume privire la 1484, atunci sultanulBaiazid II a reu$it cucereascd cele importante moldovene din sud, ChiliaCetatea

opera lui Antonio de Herrera, Historia general mundo, treivolume la Madrid 1601 pe numeroasele informatii despre MihaiViteazul epoca sa, asupra ne vom opri atentia mai departe, atunci nevom referi la informatiile spaniole necunoscute acum la noi despre marele nostru

putem alte pasaje importante referitoare la pozitia aTransilvaniei la domnia lui Ion cel Cumplit.

ce prive$te Transilvania, importantd este distinclia pe care o faceaceasta Ungaria. Referindu-se la numele la pozitia a Ungariei el

spune: "Grecii au numit Ungaria, Peonia, latinii Panonia Inferior, timp ce unguriicare au venit din zona Scitice, i-au schimbat numele Ungaria. Se laapus cu Austria, Leite o desparte de Germania, la se cuTransilvania, iar partea de nord cu Deci pentru Herrera, Transilvania nureprezintd nici o parte a Ungariei nici o continuare a regatului maghiar, ea este ocomplet la fel ca Austria, Germania sau

Despre Ion cel Cumplit, Historia general del mundo cititorilor, pescurt, descrierea sale epopei: "Turcul trimis pe Petru (Petru - n.n.)cu o pentru a prelua tronul Moldovei alunga pe Ion Dar acesta

Ibidem, 55 - 5571 v.

19 Pentru autor opera sa a se vedea Diccionario de historia de dirigido porGermán Bleiberg, segunda edición, tomo II, Madrid, 1968, pp. 351 352.

19 bis In istoriografia noasträ singurul care a folosit lucrarea lui Antonio de Herrera, darfoarte a fost Nicolae Bälcescu lucrarea sa supt Mihai Voievod

Viteazul, ed. Andrei Rusu, Bucuresti, 1977, pp. 485 486, n. 488, n. 185.Antonio de Herrera, Historia general del mundo, vol. Madrid, 1601, p. 217.

www.digibuc.ro

228 Eugen Denize

i-a chemat ajutor pe cazaci a armata care i-a atacat pe turci aera din ordinul sultanului, de voievodul Valahiei (Alexandru II

Mircea - n.n.). nepregAtit iar apoi a atacat cucerito de doudsprezece mii de turci. Dar nu a putut cucereasca

cetatea deoarece nu avea artilerie. ce a atacat mai multe turce$ti de peMdrii Negre ale Dundrii, voievodul a aflat este atacat de o

pe care a repede, pe comandant atâtea victorii, s-adus se odihneascd Hu$i. comandantii pe care i-a

pe turci fluviul spunându-i nu sunt mai multde mii. Dar Ion s-a dus la dat seama turcii erau preanumero$i era pierdut. De$i a luptat cu vitejie, din cauza lipsei artileriei, a fostobligat, cele din se predea turcilor care i-au promis vor lAsa viata. Dar

ce s-a predat a fost decapitat cu toti apropiatii sAi"21.aproape un secol de la acestei opere, la sfAr$itul secolului XVII

sau la inceputul secolului XVIII, Antonio Fajardo y Acevedo a scris Relación de todo elimperio otomano dividida en ocho libros, lucrare care a in manuscris.Cleric autor dramatic", Fajardo y Acevedo s-a folosit la alcAtuirea cronicii sale de oserie de izvoare diplomatice care i-au stat la dispozitie, precum de ateva croniciotomane printre care putem aminti pe cele ale lui Sa'addedin, LazaroSoranzo, Ludovico Dolce, Vicenza Brattuti, Antonio Cakosa, Leonardo Aretino, OttavioSapienzio Pe informatiile istorice despre români, informatii similare cucele mentionate anterior, aici interesante descrieri geografice economice alecelor trei române$ti.

Despre Transilvania "... numitä la Gepida, este o parte dinantica Dacie. Se cu de care o despart Muntii Carpati, la cuValahia, de Mure$, la sud cu iar la apus cu Ungaria, de care odesparte Tisa. provincie este foarte are nnmeroase mine de sareproduce miere din abundente24.

Despre Tara ni se spune "... a fAcut ea parte antichitate dinDacia, locuitä de daci, un popor foarte Numele ei vine de la Flaccus, unproconsul trimis de Senat cu lume pentru a aici o colonie. Acestlucru pare datoria limbii pe care o vorbesc locuitorii ei, un fel dePrincipalele ale sunt Bucure$ti, Giurgiu. Turcii de aicimari de grâu, capitala Constantinopolul, se aprovizioneazd aproapetotalitate din Aici se produc unt, miere, orez, un fel decarne care turcii o numesc pastramd. Tara este o câmpie

de mine la ca Transilvania. De aici turcii procurau o parte dinnecesari pentru galerele bor. acurn tara a fost eliberatd de sub turcilor decAtre Mihai, principele sau voievodul ei, turcii au pierdut toate aceste

21 617.Enciclopedia universal ilustrada europeo-americana, tomo XXIII, Espasa-Calpe,

Madrid, 1985, p. 107.Antonio Fajardo y Acevedo, Relación de todo el imperio otomano dividida en ocho

libros (Biblioteca Nacional din Madrid, ms. 2793, 6Ibidem, 14.

lbidem, v.

6

www.digibuc.ro

7 Imaginea Spania (sec. XVI-XVIII) 229

realitatea era alta momentul redactdrii nu este mai putin adevdrataceastä eroare este compensatä de importanta care se epocii faptelor lui

Mihai Viteazul, considerate ca momente de istoria Tärii darasupra acestui aspect vom reveni ceva mai departe.

fme, despre Moldova ni se spune "Dacia Transalpind, Moldova,este a ultima parte din antica Dacie. Desi ea de turci, a avut o situatiemai usoarä a Valahiei, protectiei acordate de parte este la

de de bogatä ca Transilvania Valahia turcii luau din ea aceleasi produseca cele din Valahia, dar mai

Un moment culminant ceea ce priveste informatiile despre ajunseSpania reprezintd, nici un fel de sfarsitul secolului XVI inceputulsecolului XVII. Acest lucru s-a datorat, primul personalitati a lui MihaiViteazul, donmitorul care a dat puternice dominatiei otomane Europa arealizat prima unire a tuturor romanilor, fapte un putemic ecou continent'.Spania, interesatá de actiune menitá micsoreze puterea turcilorn, a primit cubucurie transmise despre marile victorii ale lui victorii care, prinamploarea precedent, au reusit spargä ecranul propagandistic pe careprincipele Sigismund Báthory incercase intre domnitorulputeri informatiilor despre spatiul ajunse Spaniala veacurilor XVI XVII, mai arziu, cursul veacului XVII, se poateconstata, felul care a a evoluat receptionareamarelui nostru domnitor nu numai cercurile puterii de la Madrid, cadrulopiniei publice, al culturii spaniole a vremii.

Analiza atentá a acestor informatii ne determind ajungm la concluziifoarte importante pe de o parte cercurile politice conducátoare dela Madrid, frunte regii Filip II Filip III, cunosteau foarte bine calitätileimportanta luptei antiotomane la de Jos de Mihai Viteazul, dar, pe dealtä parte, nu s-au niciodatä de optica pozitia imperiale din Praga,

am putea spune, permanent, atitudinea acesteia de viteazul nostru domnitor.

Ibidem, f. 16.Carol liner, Faima lui Mihai Viteazul Apus. Brosuri contemporane, AIINC,

VIII, 1939 - 1942, Sibiu, 1942, pp. 193 - 296; idem, Michael der Tapfere im lichte desAbenlandes. Berichte "Neuer Zeitungen", Hermanstadt, 1943, 243 p.; Emilia MihaiViteazul in RA, an LVIII, vol. XLIII, nr. 3, 1981, pp. 337 - 350;

vol. I - IV, coordonatori: Ion Ardeleanu, Vasile Arimia.Gheorghe Bondoc, Mircea Mu§at, Bucuresti, 1982 - 1986 si vol. V, coordonatori: Tudor Bucur,Eugenia Ciocan, Maria Dragomir, Bucuresti, 1990.

J. Sánchez Montes, Franceses, protestantes, turcos. Los ante la politicainternacional de Carlos V, Pamplona, 1951, pp. 181 - 184; M. Fernández Alvarez, Politicamundial de Carlos y Felipe II, Madrid, 1966, pp. 226 - 227.

29 Pentru relatiile romino-spaniole epoca lui Mihai Viteazul a se vedea Al.Cioränescu, Michel le Brave et la politique espagnole, Trois Mémoires sur Michel le Brave(Etudes Roumaines, I), Paris-Bucarest, 1938; idem, Documente privitoare la istoriaculese din Arhivele din Simancas, Bucuresti, 1940, pp. 98 - 203; Eugen Denize, Relaliile

cu Spania epoca lui Mihai Viteazul, XXVIII, 1991, pp. 103 - 121. Pentruimaginea lui Mihai Viteazul Spania a se vedea Eugen Denize, Imagini spaniole ale domniei luiMihai Viteazul, in RI, s.n., tom nr. 5, 1990, pp. 469.

www.digibuc.ro

230 Eugen Denize

Evident, dintre cele ramuri ale Casei de Austria,austriacd, avea prioritate fata alt tip de

de la anului 1594 inceputul lui 1595, la Madrid se despreridicarea la a lui Mihai Viteazul, dar marea majoritate a informatiilor plasauaceastá sub conducerea principelui catolic al Transilvaniei viitorului curnnat allui Filip III, Sigismund Báthory30. Mihai apdrea in aceste informatii ca un simplu allui Sigismund, care a pornit la numai din acestuia. acest context, apar

informatii transmise din Constantinopol Adrianopol, probabil de la agenti de spionajai Spaniei nume ne-au complet necunoscute, care faptul

departe de a sau obligat de Sigismund, alupta din propria sa cu scopul de a-si salva de laconstrdngerile tot mai dominatiei

Astfel, rapoarte din aprilie mai 1595 care aratäfoarte Mihai a numai din propria sa acest fapt a oferitprincipelui transilvan ocazia de a se erija campion in conducator alluptei antiotomane. Unul aceste rapoarte spune "Mihai, voievodul Valahiei,ce i-a ucis pe necredinciosii din a distrus mai multe armate tätare lanordul la sudul acum se cu toate puterile sale, sä uneifoarte mari expeditii pedepsire pe care o cu infrigurare sultanul. Poate inaceste Sigismund va intreprinde el ceva impotriva turcilorpentru ajuta pe viteazul august 1595 un alt raport din Adrianopolturcii trebuiau se afle deja Tara Mihai va trebui lesingur, deoarece din Transilvania nu se intrevede nici o perspectivä de ajutorDesi alte rapoarte, provenite tot din Imperiul otomae, care prezintä lucruriledin aceeasi perspectivd, curtea de la Madrid a preferat le subconsiderare doar varianta propagandisticd a principelui Sigismund, care-si atribuia toatemeritele victoriilor antiotomane trata pe Mihai ca pe un simplu executant ordinelorsale. Nimic mai neadevdrat, dar interesele politice ale Spaniei au prevaleze

atitudine.atitudinii Spaniei de Mihai Viteazul rezultä foarte din

cronica contemporand a lui Antonio de Herrera, Historia general mundo, pe care amamintit-o ceva mai sus' care prezintá evenimentele istoriei universale anii 1559

perioada preponderentei Europa Occidentald. volumal acestei de-al treilea, 1612, se opreste pe larg asupraevenimentelor de la de Jos dar, din evenimentele cuprinse merg,

cum am numai la anul 1598. Este totusi suficient pentru a constataschimbdrile de atitudine de domnul

Astfel, in dreptul anului 1594, ce se aratá Sigismund Báthory ase ridice la contra turcilor se alieze Rudolf II, se spune "...

deoarece i se Valahul nu proceda cinstit, a trimis trupe impotriva lui, careobligat se declare, de sau constrans, impotriva din

30 Al. Ciordnescu, Documente isloria pp. 98 - 110.Biblioteca Nacional din Madrid, ms. 3832, f. 221.

32 Ibidem, f. 238.Ibidem, 240 - 246A se vedea mai sus nota 19.

8

www.digibuc.ro

9 Imaginea romanilor Spania (sec. XVI-XVIII) 231

tarä pe tofi cei care se aflau ciuda acestei afirmatii neadevarate, AntonioHerrera nu poate nu recunoasca importanta pe care Tara Moldova oaveau contextul general al antiotoman, importantä strategiaeconomicd36. Cele odatá trecute reprezentau o permanentäamenintare pentru flancul drept al armate otomane ce s-ar fi indreptat spreUngaria lipseau Constantinopolul de produse de necesitate cum ar

untura, ceara, care erau transportate de obicei peDin aceastä recdderea sub dominatia ar reprezentat o mare

pierdere nu numai Ungaria Germania, ci pentruToate victoriile obtinute de Mihai Viteazul 1595, cea de la

cele din campania de care scos pe Sinan Pa§a din s-aumarele succes de la Giurgiu, sunt atribuite integral lui Sigismund,

se afirme datoritä acestor victorii multä lume pe se bizuieprimul pe principele transilvan apoi pe privinta luptei antiotomane.Autorul nu uitä sä nici de inchinarea de la Alba lulia din mai 1595: "... laase mai au ajuns la Alba zece boieri trei episcopi din Tara pentru a

depune de fidelitate de principele transilvan, deoarece erauiasä de sub

dreptul anului 1596 se face o expunere privitoare la motivele pentrucare regele Spaniei ar trebui sprijine lupta antiotomand a lui Sigismund Báthory, unuldin cele mai importante find acela al unitätii de a trei române4ti,Transilvania, Tara Moldova, unitate realizatd sub conducerea principeluitransilvan care a dus la obtinerea unor numeroase victorii impotriva turcilor atätarilor'. cu privire la meritele de conduator ale lui Sigismundeste compensatä de aceea, foarte adeváratd, privitoare la victoriile antiotomane oblinutede ca urmare a unitätii de Mihai Viteazul pdtrundeau astfel

spaniolilor ca un popor merite incontestabile lupta contra pericoluluiotoman pentru salvarea

Atunci trece la descrierea evenimentelor din anul 1597, Antonio deHerrera treptat schimbe atitudinea de Mihai Viteazul. ce expuneevenimentele legate de vizita lui Mihai la Alba acesta a propus ca Tara

principala de militare impotriva turcilor', esteo victorie impotriva tätarilor atribuitä, de data aceasta integral, lui Mihai

Viteazul: "... acest timp a intrat Valahia, venind prin Moldova, o dede mii de cherchezi de turci, care doreau permanentä

acele puneau barbari; voievodul Mihai le-azece mii de valahi vitejie, au ucis mai mult de

opt mii dintre ei, oameni prost nedisciplinati, mai pe care-iputea trimite hanul care dorea sä-4i pästreze cele mai bune nu le ladispozitia

Antonio de Herrera, op. vol. III, Madrid, 1612, p. 471.Ibidem.

pp. 550 556." Ibidem, p. 532.

Ibidem, p. 649.Ibidem, 718.Ibidem, p. 729.

www.digibuc.ro

232 Eugen Denize 10

Aceastä a cronicarului devine mai evidentä atunci când ajunge laanul 1598, ultimul an al sale evenimentele impun o

de optia asupra meritelor lui Sigismund ale lui Mihai Viteazul. Acum estepusä adevArata ei personalitatea lui Sigismund care, temindu-se de turci depropria sa nobilime, abdice Transilvania favoarea Casei deAustria, abdicare apreciatá ca un semn de slábiciune de schimb despreMihai Viteazul ni se spune acesta "... a din nou campanie, a o mareparte a Irnperiului otoman, a distrus Nicopole sultanul a trimis impotriva peDaud care armata la Adrianopol cele din urmá, au ajuns selupte, iar voievodul i-a pe turci, le-a luat prizonieri alte capturi de

care s-a in sa. pentru a nu pierde timpul dea oamenilor de ultimele victorii, a atacat din nou turcilorBelgrad, a capturat multe vite, prizonieri, a multe locuri. cu toate

turcii obi§nuiesc mereu diminueze preamAreasa victoriile, i s-aordonat lui Daud Pa§a Saargi Pa§a adune un numar de ieniceri, spahii alti

zdrobeasa pe acel rebel, cum numeau ei. Abia spreanului au reu§it aceste sä se lupte cu valahii, ace§tia i-au zdrobit cu

astfel numele lui Mihai Voievod a ajuns de spaimä pentru turci, acestareu§ind ca, peste timp, zdrobeascd o de cherchezi, care se intorceaudin Ungaria"".

Pe acest ton elogios pentru Mihai Viteazul se cronica lui Herrera ceeace prive§te lupta antiotomand de la de Jos. Ceea ce ar putut el sä scriear continuat lucrarea putem afla din alte izvoare spaniole inedite. Astfel, important nise par rapoarte anonime, trimise la Madrid Praga, la 15 20 noiembrie 1599.Era perioada care Rudolf II, Transilvania, pe al arui tron seurcase, o scurt revenire a lui Sigismund, acestuia omul polonilor,cardinalul Andrei Báthory, punea toate sperantele de recucerire a ei persoana luiMihai Viteazul. Primul raport confirmá victoria lui Mihai Viteazul s-aconfirmat, de asemenea, faptul potrivit aruia cardinalul Báthory avusese o intelegere cuvoievodul Movila din Moldova, cu turcii cu pentru a ataca simultanTara De asemenea, se a fost capturat un sol otoman cu§aizeci de oameni Mihai are de a intra in Moldova".

Cel de al doilea raport, din 20 noiembrie 1599, ce confirmä el victorialui Mihai Viteazul faptul acesta a cucerit Transilvanie,a acordat titlul de guvernator apitan general al acestei provincii, i-a trimis 25.000 de

pentru pláti trupele, dar i trimis pe Basta cu ceva trupe pentru sprijini.Era, de fapt, manifestarea inceputului neincrederii imperiale din Pragavoievodul neincredere ce se va accentua rapid perioada imediat Deasemenea raportul aratá in urma victoriilor lui Mihai Viteazul, turcii cer cupacea, dar sunt cu fermitate45.

Ultima parte a epopeii lui Mihai Viteazul, cea anii 1599 1601,o alt izvor spaniol inedit. Este de cronica lui Antonio Fajardo y

42 bidem, p. 740.Ibidem, p. 748.Biblioteca Nacional din Madrid, ms. 3832, 282 284; ms. 2396, f. 21 21Ibidem, ms. 3832, f. 286 - 287; ms. 2396, f. - 22.

www.digibuc.ro

11 Imaginea romdnilor Spania (sec. XVI-XVIII) 233

Acevedo, intitulatd Relación de todo el imperio otomano dividida en ocho libros, pe caream amintit-o ceva mai sus".

ciuda izvoarelor nurneroase variate ce i-au stat la dispozitie, descrierea pecare Fajardo y Acevedo o face ultimilor ani ai donmiei lui Mihai Viteazul cufidelitate nu atât istoric, mai ales punctul de vedere al curlii imperiale dinPraga, preluat ca atare de curtea de la Madrid. putem acuza pe autor de

de sinceritate, mai ales atunci când despre luarea privire laasasinarea viteazului donm român.

Dar ce spune Acevedo despre evenimentele din Transilvania dintre 15991601: "... Cardinalul Báthory, cu o de treizeci de mii de oameni, a intrat inprovincia pe care i-a cedat-o Sigismund a fost acceptat ca principe de cea maimare parte a nobilimii. Dar peste timp a fost atacat de valahi, cu o maiputernicd, apropiere de Sibiu lupta, cardinalul a fost ucis.

pdrându-i-se imparatului valahul nu era sigur aceastä provincie, deoarece eragrec (ortodox - n.n.) mult timp printre turci, reconsiderdndu-i actiunile subpretextul de ajuta trimis Transilvania pe Gheorghe Basta cu opentru a guverna provincia. Acest lucru 1-a pe valah care spera ca, pentruserviciile sale, investitura ca principe al Transilvaniei o cuValahia, vechiul sau principat de aceea, a schimbat a caute dinnou sprijinul turcilor si, pentru a nu da de nici polonilor si niciprincipelui Moldovei se prietenul tuturor. Dar timp la Constantinopol

ajutor promitând turcilor le cedeze cele trei provincii, senseeste gata apere Transilvania pentru el, polonilor o pdstreaze pentu

ei, principelui Moldovei dorea o el impotriva oricui i-aramenintat. trimise la turci au fost capturate de Basta, care le-a trimis

Din Consiliul imperial a hotarât pe acel(Mihai - n.n.), ceea ce s-a mai târziu prin executarea sa. El a fost ucis de unservitor al lui Basta pe când la si mânca"47.

Din cele de Acevedo se poate u§or observa faptul exactitateamare privinta expunerii faptelor dar, timp, nu

asupra felului care a fost Mihai de la de curtea imperialdprin intermediul acesteia, de curtea de la Madrid. De asemenea, se cu

certitudinea claritatea asasinarea lui Mihai Viteazul nu a fost o intâmplare saurezultatul unei dispute Basta, ci a fost consecinta unei adoptate la mai

nivel de curtea imperialdimaginea lui Mihai Viteazul Spania considerdm este necesar

clarificám definitiv problematica de cronica lui Lotichio, Historia deTransilvania y de otras partes de Europa 1620. Ea a fost adusä laistoriografiei secolul trecut de V. A. Urechia. Acesta a ease manuscris miscelaneu din colectiile Bibliotecii Nationale dinMadrid, de la pagina 5 a volumului H 53 la pagina 102 a volumului H 54,autorul ei a fost caporal armata lui Basta martor ocular al evenimentelor". copie

46 A se vedea mai sus notele 22 23.Antonio Fajardo y Acevedo, op. cit., 24 24V.A. Urechia, Manuscriptu despre Mihai Viteazul, "Informatiunile politice, literare

comerciale", Ill, nr. 281 din 18 noiembrie 1871, 2.

www.digibuc.ro

234 Eugen Denize 12

manuscrisul de la Madrid,foarte putin cunoscutá istoriografiase la de manuscrise a Bibliotecii Academiei la cota ms. spaniol ,

transcrisd de Ricardo Rodriguez pe spezele lui V. A. Urechia timpul destudii efectuatd de acesta Spania anul 1862. Ea cuprinde evenimentele desa§urate

Transilvania anii 1599 i 1601, la asasinarea lui Mihai Viteazul.Ne-am ocupat de aceastá studii separate, publicate

In studiul din 1990 am faptul una din problemele pe care le easunt numeroasele similitudini cu lucrarea lui Ciro Spontoni, Historia della Transilvania,

la Venetia 1638. In 1993, posibilitatea consultdrii directe amanuscrisului miscelaneu aflat fondurile Bibliotecii Nationale din Madrid, amconstatat bdnuielile noastre se Este vorba, de o traducere

integrald, dar cu multe interventii text, a amintite a lui Spontoni,de traducerea, tot spaniold, a unei a poetului latin modern, istoricului

medicului german Johannes Petrus Lotich (1598 - 1669). Este posibil casuccesiune a celor se afle la originea erorii lui V. A. Urechia, dar noicredem eroare a fost mai mult deliberatd deck In prirnulseparatia dintre cele texte cadrul manuscrisului miscelaneu este foarte ceeace face imposibild confundarea unuia celdlalt, al doilea V. A. Urechia

bine lucrarea lui Ciro Spontoni pe care, de altfel, o avea propria bibliotecd52.In incheiere la toate cele spuse mai sus despre imaginea lui Mihai Viteazul

Spania apare evident faptul factorii de putere de la Madrid, la ca opiniaa vremii, au putut exactitate personalitatea marelui voievodrolul pe care el avut luptele antiotomane la de Jos lasecolului XVI. Dar, la fel de evident este faptul Spania a acceptat se

alinieze cu strict* la pozilia pe care curtea din Praga a adoptat-ode Mihai Viteazul. Schimbdrile, de multe ori bru§te nejustificate pe deplin, aleatitudinii de Mihai Viteazul s-au reflectat cu rapiditate mai alesrapoartele diplomatice spaniole, dar au influentat la de mult i cronicile, care uneoriar putut de avantajul scurgerii timpului ce permite perceperea mai aevenimentelor istorice. Cu toate acestea, Mihai Viteazul, prin faptul a fost de binecunoscut Spania, a avut o contributie la mai buna curioa§tere aici a

spatiu romanesc, a poporului nostru, a contributiei sale la luptaantitotomand de a intregii Aceasta nu este o afaptului perioada pe care o avem vedere, spatiul locuit de eiconstituiau o constantd nu numai cultura spaniold, care ne-a atentiastudiul de dar culturald general europeand.

In afará de mentionarea cronicii, de un mic publicat de V.A. Urechia"Informatiunile" din 18 noiembrie 1871, am doar simple la ea de Ramiro

Ortiz, Per la dei contati Ispano-Rumeni (1710-1932), in"Archivum Romanicum", XVIII,1934, nr. 4, p. 608; Claudio Isopescu, Saggi romeno-italo-ispanici, Roma, 1943, p. 139; *** Dinistoria relajiilor culturale hispano-române (1960-1980). Bibliografie selectiva, coordonator

Dumitrescu BucureVi, 1981, p. 7.E. Denize, cultura spaniolä, pp. 81 - 82.Idem, Imagini spaniole ale domniei lui Mihai Viteazul, pp. 463 464.*** Biblioteca A Urechia". Gal* Cartea veche 1472 - 1700. Catalog.

de Ion Märuntelu, Codreanu, Florica Carapcea, redactor coordonator: NedelcuOprea, 1975, pp. 102-103.

www.digibuc.ro

13 Imaginea rominilor Spania (sec. XVI-XVIII) 235

THE IMAGE OF THE ROMANIANS SPAIN

(SIXTEENTH-EIGHTEENTH CENTURIES). NEW CONTRIBUTIONS

Abstract

In this present study, the author resumes his considerations on the issues concerning theimage of the Romanians and of the space inhabited by them as perceived in Spain, issuesapproached in several previous studies, based on a number of Spanish documentary and narrativesources more or less known in Romanian historiography. Reference is made here to the chroniclesof Pedro Majia, Vasco Diaz Tanco, Vicente Rocca, Antonio Herrera and Antonio Fajardo yAcevedo, as well as to several documents housed by the National Library of Madrid. The studyfollows two general directions: the part presents historical, geographical, and economicalinformation on the Romanians and the Romanian space, and the second part offers information onMichael the Brave and his time, the Wallachian prince an overwhelming contribution to theimage of the Romanians in Spain. In conclusion, the author demonstrates that the Romanians andthe Romanian space were well in Spain in the sixteenth-eighteenth centuries, theunavoidable errors of dates, facts and interpretation, as evidenced in writings of the time, beingcompensated by a respect of the historical truth in all its basic aspects.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

BRANUL DE SUS

BOGDAN-FLORIN POPOVICI

Din vasta problematicä a a§ezdrilor, ne propunem diferitii factorigeoistorici rol in structurarea dezvoltarea bränene. Practic,diferente notiunea de cea de Pentru delimitareaconceptualä ne definitia profesorului loan Praoveanu, conform

cuprinde o sferä mai "ansamblul constructiilorgospoddre$ti, grupate pe teritoriu, izolate sau risipite"2. consecintä, putemdelimita cercetarea noasträ ca referindu-se la evolutia de ansamblu, modul care s-auadaptat la mediu factorii ce au intluentat structurarea

Toponimia Prima atestare a toponimului Bransau (Terch) apare document din 1367, ca o posesiune a magistratului

de Ulterior, 1373, satul Turcz (Bran) apare din pentru ultimade privilegiul de ridicare a cetätii de la apare forma Turchaw,

care a fost cu Lunca Turcului6, adicä a Turcu. documentelemuntene§ti, Branul apare mult timp sub forma Turciu7 . Forma Bran aparedocumentele muntenoti abia timpul lui Basatab9. documenteletransilvdnene, se toponimul Baranmezô - $esul decetatea

toponimului a fost larg dezbdtutä lucrdrile de specialitate.Astfel, sustinea "Bran este o care se

care teritoriul rezervat pentru pentrudar oprire. Bran - treatoarea grupul de sate reprezintä

ele un fenomen particular romdnesc, din cele mai vechi A fost acolo unsat romdnesc, al unui (sic!). Sextil remarca semnificatia

loan Praoveanu, 1nterdependenfeetno-ecologice continuare tezä de doctorat, Bucuresti, p. 89.

p. 90.Gernot Nussabächer, Bran, ms., 1972, p. 1.

DRH, D. I, doc. 67.Paul Binder, Toponimia de pe Brun continuare Toponimia),

in LR, an XX (1971), nr. 6, p. 551.loan Bogdan, cu Brasovul Tara Ungureasc, Bucuresti,

1905, doc. I; loan Mosoiu, Branul Brunului, Bucuresti, 1930, p. 14.I. Bogdan, op doc. 95.G. Nussbächer, op. p. 1-2.

lorga, Romanitatea din jurul in XXV (1939), nr. 10-12, p.336 apud C.C. Muslea, in Arhivele de uni de activitute (1831-1956),Bucuresti, 1957, p. 390.


www.digibuc.ro

238 Bogdan-Florin Popovici

cuvdntului bran slavona cea (=fortAreatä)".sustinea "Ungurii erau turci; urmare locuitá de ei se numea Turcia.Treatoarea Branului, cea mai importantd... a putut sä primeascd numele de Turciu,

dinspre Filologul Gustav Kisch credea forma Torz ar ocorupteld de la numele de Dietrich13. loan Podea considera evolutiacuvantului a fost baran (sly.) = baranean = oier; de aici, prin sincopare, Bran".Emil Micu sustinea evolutia din traducerea acuvintului -bran (sly.) = Tor (germ.) = de aici Bran,respectiv Törzburg. Florin Salvan sustine formarea cuvintului Terch din ter- sufixindo-european, tare, putemic) ch- (sufix 1991, Dimitrie Oanceamerge mai departe, ideea bran provine din dacic". fine, loanPraoveanu consider/ de la antroponimul Terci derivá oiconimul .

Tot legat de toponim se duce disputa legatá de pozitia teren a Terch(Bran). Gemot Nussbächer afirma 1972 satul "pare fost distrus de

Ulterior, 1987, arhivistul brasovean revine precizeazi "ultimuldocument in care se aminteste acest sat din când asezarea fusesede locuitori era pustie", urma ultimelor invazii21.

Praoveanun Florin Salvan23 nu sunt de acord lui GernotNussbächer, consideränd se poate vorbi cel mult "de o schimbare a vetrei satului, oretragere pe a in noul context determinat deinfeudarea teritoriului, atunci liber".

Memoria satului distrus sau s-a pästrat toponimul Dorf Statt,Toponimul a fost localizat de Gernot Nussbächer

apropiere de Vechi, undeva pe valea Turcu26, iar de Paul Binder pelocul actualei Bran Poarta27. Piesa de a argumentatiei lui Gernot Nussbächer

Sextil Puscariu, de Cluj-Napoca,1977, p. 51-52.loan Clinciu, Din Branului, "Transilvania", Brasov, an nr. 6, 405.George Giuglea, Nicolae Orghidan. Branul in lumina toponimiei onomasticii

"Cerceari de lingvistice, Cluj, tom IV (1959), p. 137.Apud Praoveanu, rile, p. 62.Ibidem, p. 63.Florin Salvan, Branul in orizontul Evului Mediu, ms., apud Praoveanu,Dimitrie Oancea, "Academica", 1991 apud Praoveanu,Praoveanu, op. p. 64. Personal, cele mai rezonabile explicatii consideram sunt

cele ale lui Sextil Puscariu Gustav Kisch.G. Nussbächer. op.cit, p. I.Idem, Din cronici hrisoave. istoria Transilvaniei, ed. Bucuresti,

1987, 27.21 Idem, a domeniului ei secolele XIV-XV,

"Cumidava", Brasov, t. IX (1976), p. 25.Praoveanu, studiul (in continuare

"Revista de etnografie folclor" (REF), XLI (1996), nr. p. 259-260; Idem, Asezärile, 13.

23 Florin Salvan, satelor din in Evul Mediu (sec. XIII-XVII) (incontinuare satelor), Bucuresti, 1996, p. 39-40.

24 Praoveanu, p. 259-260.G. Nussbächer, 2; Binder, Toponimia, p. 540.G. Nussbächer.P. Binder, Drumurile plaiurile in SAI, XIV (1969), 213.

2

www.digibuc.ro

3 de Sus 239

este un document din 1550, care se spune "domnul Paulus Rot de Nayerstadtau fost ucii mai jos de cetatea Bran, locul numit popular Dorf Statt"28. Acest

de sat, considerd istoricul brawvean, se la fostul sat - - Turcz, care,evident, era situat pe Turcu, spre Tohanilor. De formularea"mai jos de cetate" ne pare a indica un mai de pas actualul sat Bran-Poarta. de ce opinia cunoscutului arhivist privind pozitiasatului - Turcz.

nu suntem de acord cu opinia profesorului loanPraoveanu. satul Turcz se putea oriunde, pe valea Turcu - de la pas,

"lapis Tydrici" la confluenta cu a§ezarea Bran nu putea existain imediata apropiere a pasului! locuitorii s-ar fi retras pe

ei n-au numele satului deci pe baza toponimului nu puteademonstra, opinia transferul de populatie. De asemenea, este greu decrezut nite refugiat "la munte" (cu familii, avere etc.) nucum de Paul Binder29 - sau Tohan'! Este la fel de

lipsa unor documente revelatoare, la nivelul supozitiilor.Legat de Bran, mai apare o problematia in ce Branul,

de pomenit documente. loan Praoveanu "Branul... trebuieinterpream ca desemndnd toate Cu toate acestea, mornentulactual al documentarii, considerdm profesorului Praoveanu trebuieamendatd. cel mai exact al toponimului documentele medievale pare aacela de cetate; de azi formau al

cunoscutului cerceator al satelor este partialvalabild, desemndnd regiunii de la secolului XVIII, cuorganizarea administrativä

ce oiconimele este maicazul Branului. apare registrele de din S-a presupus

"e un nume de persoanä, amintind pe acel Simon Aurifaber, fost, pe la 1550,castelan de Bran (Capitaneus darabantorum pixidariorum)'. Tot de la un antroponimconsiderd Sextil ar deviat Moeciu este el atestat la

S-a presupus a derivat de la Moise sau fi o combinatie de afixe37. S-amai vehiculat ipoteza numele deriva de la o presupusd activitate a

28 Quellen zur Geschichte der Stadt Cronstadt continuare Quellen), vol. III, Brasov,1896, p. 553.

29 Binder, Toponimia, p. 540.Vezi mai exemplu formarea satului Tohanul Nou, la 1764, nici o

familie nu s-a asezat zona Branului (Florin Salvan, Situalia pe domeniul Branuluiperioada de trecere de lafeudalism la capitalism, ms., Brasov, 1974, p. 15).

30 Praoveanu, p. 260.G. Nussbächer, Hotarul, p. 1.Directia Judeleanä a Arhivelor Nationale Brasov ( DJAN By.), Socoteli alodiale. Acte,

pach. 154, 1.

Giuglea, Orghidan, op .cit, p. 131.op.cit, p. 48.

DJAN cit.36 Puscariu, op. cit, p. 49.

Giuglea, Orghidan, op. cit, p. 131.

www.digibuc.ro


locuitorilor - oieri, aceea de blänile in apa Trebuie precizat faptulMoeciu de Jos se numea Lungocqti39; este greu de delimitat regiunea

exactä acoperitä de acest oiconim... Fundata apare prima mentionatä la 1730 caCa toponim (muntele Fundatei) regäsim documentele muntene§ti

de la Va oscila la a deveni o de multe orilocuitorii asimilati limitrofe (e de presupus - Moeciu de Sus). Pe§tera estedenumirea ulterioard a de sub Piatra Craiului, numele initial al

Rezultä opinia vatra a satului a fost pe valeasatul orientat spre sud, nu spre nord-est ca astäzi. s-a afirmat

defript42. Ambele apar mentionate la De mentionatuneori, mai apar alte nuclee de (Valea Sbârcioara), dar ele nu se vorindividualiza ulterior, ci vor asimilate mentionate.

Vechile vetre de sat. Pentru a analiza influenta factorilor asupra seimpune studiul vechilor nuclee de locuire; prin stabilirea directiilor de dezvoltare, se vorputea identifica ulterior ce au determinat aceste

dintre mijloacele de a identifica vechile vetre de sat egalalimita posibilului) a perioadelor de locuire, constituie analiza vechilor biserici.cum remarca loan Praoveanu, biserica era a§ezatä vatra veche, iniliald, a satului,

la principala intersectie a drumurilor satului". Motivatia vine din faptul cä, ocomunitate nu s-au remarcat, secolul XIX, alte confesiunipermanentd, nevoie de spiritual, mai mult cât rolul important alreligiei perioada medie este de necontestat (Anexa).

Ceea ce se poate remarca din este cele mai vechi biserici sunt celePe§tera (Coacdza), Cheia Fundata. acestea au fost primeleconcentrári demografice. De remarcat, timp, cá, general, de cult

evolutia : schit - biseria de lemn - de zid. De asemenea, se observäbisericile de cam din secolul al XVIII-lea, fapt care, opima

ridicarea acestora atunci când o suficient de mare concentrare depopulatie

intense anchete analize documentare, profesorul loanPraoveanu a realizat o foarte interesantä reconstituire a vetrelor initiale ale a§ezärilor

urma acestor cercetäri, a remarcat "vechile vetre..., primele au fostamplasate nu pe ci risipite pe pe platforme, laapropierea plaiurilor de muntele cu de peste

zona Fundatei, o a existat, se pare, zona Sântilie-SleaulMândrului, naturalä. Profesorul Praoveanu manifestä speranta ca

lnformatie loan Praoveanu.Catalogul documentelor din orasului Stalin cont.

Catalog), vol. 1, Bucuresti, 1955, doc. 510; Muslea, op. p. 387; Mosoiu, op. cit, p. 70.DJAN Socoteli alodiale-Acte, pach. 154, nr. 1, an 13.Directia Arhivelor Nationale lstorice Centrale cont. DANIC), Bucure§ti,

LXXV/ 121 a,b, apud loan muscelene, ms., vol. Ill, 1989,Dragoslavele, doc. 5, p. 73.

42 Cf. Praoveanu, p. 65.DJAN By., Socoteli alodiale. Acte, pach. 154, nr. 1, anPraoveanu, p. 99.Ibidem, p. 94; vezi anexe.

4

www.digibuc.ro

5 Branul de Sus 241

"viitoarele cercetdri arheologice confirme existenta la Mândrului, vecheavaträ de sat, a unei biserici, memoria satului"". Alte surse vorbesc doardespre existenta unui la Sântilie dar confirmä sporul demografic migratoriu

din regiune a Fundatei".Moeciu de Sus, o a satului se pare a fost punctul

Bisericutd>>, alta la a avut ca platforma depe Balabanu5° muchia Sirnea primele vetre de sat au fostpe denumite cu toponime ce descriu configuratia terenului: Toanches,

munte>>, Dealul Bisericii, Podu ltie.Din aceste vetre se produc diverse miscäri de populatie, prin care se

sau se zonele locuite. De obicei, cum remarca loan Praoveanu,ce ia prin roire numele neamului: vârful Teleleu, Smädesti,

muchia Motocilor, muchia Duicilor, muchia Bordeienilor, muchia Albusoiului etc.". TnMoeciu de Sus se produc roiri pe valea o asezare mai se

punctul "La locul cel mai larg al Prin dezvoltareaacestor nuclee, se ajunge la confluenta cu Popii, care va deveni nucleul satului

zona Moeciu de Jos-Cheia, profesorul Praoveanu considerd vetrele desat de pe Dealul Cremenii de pe muchia se concentreazd agestrul Lungi;din a doua a secolului al XVIII-lea, se la drum, formând(viitorul sat Moeciu de Jos)56, ajutat de sporul demografic din alte Se

acest caz, Moeciul de Jos este un sat format roire, iar Moeciul de Sus estesat de imigrare.

Analizând consciptia din 1761, constatdm de mai vechide trei generatii este mai mare Moeciu de Jos (52 familii de 43 Moeciu deSus)57. opinia realitate nu contrazice cele afirmate mai sus: la 1761,cu mare probabilitate, au fost integrati Moeciu de Jos locuitorii din Cheia (=

cum, de azi Se poate astfel explicamai mare de familii vechi Moeciu de Jos, a nega existenta roirilor de habitataceastá regiune.

Ca o caracteristicd privind dispunerea asezdrilor, ce aparedin toate documentele secolului XVIII - inceputul secolului XIX, este marea

rdspândire a colibelor "pe pe ulterioard a satelor va

Ibidem.Räutescu, Dragoslavele, Bucuresti, 1937, p. 211.

Ion Ciurea, File din istoria Branului de Sus (perioada feudale deSAI, t. XIV, 1969, p. 121.Praoveanu, cit.Ibidem, p. 94, 98.Ibidem, p. 94.

52 Ibidem, p. 95-96.Ibidem.

Gheorghe Ciurea (Moeciu de Sus), de loan Praoveanu.Praoveanu, p. 98.

56 Ibidem; cf. lorgu Toponimie Bucuresti, 1968, p. 159.B. Popovici, Colibafii, (sub tipar).Directia Judeteanä Brasov a Arhivelor Nationale, fond Primäria Brasov, colectia

Urbariale cont. Urbariale), 115 B/ 14, 6; Teodor Päcdtean, Coliba,vii din pasul Bran, in"Transilvania", Brasov, an LVI (1925), nr. 11-12, p. 584.

www.digibuc.ro


duce la pe a locuitorilor in (Moeciu,

Un alt câmp de pentru reconstituirea evolutiei vetrelor de satreprezintä ízvoarele cartografice. Astfel, la nu suit mentionatetoponimic. Schematizarea locuintelor o dispunere având cacont de scara (presupusä) a pozitia trebuie cape nu imediata apropiere a Locuintele sunt in spre

ce consideram este o eroare de cartografiere, cont depopula(iei61. La 176262, harta este mai se redau principale secundare,precum toponimele. Case le sunt mai numeroase spre dargravitând spre, ca n est, concentrári de locuinte apar pe Moeciu deSus, Valea pe harta militard, apar concentrdri de locuinte pe

foarte Moeciu de Sus, Moeciu de Jos. Laharta este mult mai Locuintele apar aici pe versanti pe

concluzie, se poate remarca o predilectie a primilor locuitori pentru zonelecapabile - de asigure suportul pentru ocupatia de - pästoritul.

Existá nuclee pe sau in zonele mai accesibile, acolo unde, de seconstituie «centrul> respectiv acolo unde se va ridica biserica.

Factori ce au întemeierea dezvoltarea Vetrele de sats-au constituit anumite locuri. s-au dezvoltat anumite directii, geografice

istorice. Se pune problema aceste evolutii au fost aleatoriisau au fost A tiut omul de ce face casa anurnitanumit mod sau a fost o purä intâmplare; a fost o chestiune de estetic>> sau o

pragmatica, - iatá tot atâtea care irnpun o analizá afactorilor ce ar putut influenta, sau habitatul. Prin coroborareafactorilor, se vor putea determina locurile cele mai bune intemeierii de se vorputea posibile de evolutie, se va putea stabilistructura asezärilor bränene este aleatorie sau determinatd.

Factorii geografici. cum remarca Praoveanu, "factorul geograficeste determinant faza de a rurale, de configuralia terenuluidepinzänd concentrarea structurarea terenului de apoispre forme superioare-65.

cele prezentate la acestei lucrári, am subliniat importantasemnificativd a stratului litic asupra antropice. Gheorghe Crdiniceanu remarca,

acest sens, "la alegerea locului de sat <omul> a conditiile naturale cele maiprielnice, terenurile secundare mai locurile insorite, plat-

Praoveanu, p. 267.Johann Conrad Wess, Transilvaniei, 1735.VeziStephan Luchsenstein, Principatus Transilvaniae, 1762.DANIC, microfilme Austria, R. c.Harta a Tärii 1805.Praoveanu, p. 90.

6

www.digibuc.ro

7 Branul de Sus 243

formele; a evitat adânci terenurile dolomitice, ca apele cesuferinte ale glandei Referindu-se concret la zona Branului, Nicolae Orghidanpreciza: "alternanta zonelor de calcar conglomerat a avut o mare influentá asupramodului de a omenesti. Centre le cdtunelor cu mai dese, cubiserica coincid cu zonele de conglomerat. Calcarul, prefácut prin despddurire

karst, e locuit incidental mai curând, prin revdrsarea surplusului de populatie. Cumzonele de conglomerat sunt destul de dese de apropiate, ele au luarea in

stápânire a suprafete nivelate dintre Piatra Craiului Bucegi-Leaota'. LaIon Conea omenesti apele... liniile de contact,

pentru de contact sunt linii de izvoare iar izvoarele nascomenesti". Aceste nu fac dea expresie unor usor deconfirmat printr-o a geologice. Putem considera un caz tipicde situalia Fundatei. Baza este o de zone calcaroase

de conglomerat. Calcarul, cum am precizat anterior, lipsa apelor dezona Fundatei doar fântâni: una drumul E 577 alta partea

a satului. Asezarea s-a grupat, practic, jurul acestor surse de vatracea din est. Aceasta din urmá, ce cuprinde biserica, este pe insula de

conglomerat din platformd sau, pe de contact cu calcarul!Relieful are el o configurarea

Comentând importanta din perspectiva Em. de Martone preciza:ce intereseazd pe cioban nu sunt culmile pietroase inaccesibile, ci prin

care turmele... Principiul este idee trebuie cuprecizarea lui Gheorghe care "chiar e aproapeinaccesibild pe albia ea este uneori, la variabile, de

care nu sunt de terase presdrate cusiraguri de sate sau atune, care nu se mai orienteazd cursurile rdurilor, ciextensiunea acestor poduri".

Cercetätorii au subliniat in numeroase rânduri locuire aNicolae Orghidan adaptare a vietii umane la acest mediu

caracteristic, primul rând prin forma Pe onivelatd, dar de dese, sculptate adânc, nu s-au putut

de tip risipit. Casa forma ei de de lemn, oa acestei Mihail Constantinescu remarca el omenesti

sunt rdspândite pe aproape a platformei... [si] importante

Nu intotdeauna! Claudiu Giurcäneanu, din C'arpaliiBucuresti, 1988, p. 43, "unii factori climatici au afectat negativ sänätatea

din zonele prin consumul apei lipsite de ale efecte au fostcontactarea... gusei endemice".

Gheorghe Cráiniceanu, Igienu Bucuresti,.1895, p. 14.Nicolae Orghidan, Brunul - geomorfologice, in BSRG, LIV (1936), p. 16.Apud Praoveanu, p. 91.

69 Ibidem, p. 55.Apud Ion terminologie

Bucuresti, 1993, p. 18.Orghidan, op. p. 21.

www.digibuc.ro

244 Bogdan-Florin Popovici 8

s-au produs largi pe podurile oarecum netede". Abundenta spatiului, dar alunui de vegetatie animale, pe care oamcnii iau greu esteo caracteristia a Evului Mediu Consecintele acestei realitäti a fostnumeroase. In primul locuitorii condiliile izolate,au ridicat case ce trebuiau le satisfacd nevoile economice, pe cele desecuritate. De aici, celebra ocol mijlocul mosiei".Apoi, pentru dezvoltarea spatiului de locuit de pásunat, se vor realiza masivedespdduriri fapt adânci implicatii economice nu numai.

concluzie, desi poate din punct de vedere geografic Branul de Sus nu estepoate regiunea cea mai favorabild locuirii, specifice favorizeazd intemeiereadezvoltarea unor amplasarea vetrelor de sat au fost alese locurile addpostite de

de plaiurile aproape netede sau, dimpotrivd, väile largi,conurile aluvionare versantii usor expunere favorabild. Elementeleulterioare, factori sau temporard, vor determina modificdristructura

Factorul economic constituie unul dintre elementele de ceconfiguratia satelor, care a determinat modificári geografiei acolo undealli factori (de ex., administrativi) nu au izbutit influenteze.

cum ne-am expus anterior opinia, este probabil primii locuitori aiplatformei Bran sä fi fost pástori (din Tohan, special), care aupermanent Mosoiu "asemdnarea caselor vechi forma

locuintä Principala cresterea animalelor, nevoiade päsune a constituit un motiv esential pentru masive. Unele dintre aceste

toponimia regiunii: Secatura, Ciungi75. pädurilorplatformei a dus la constituirea unor päsuni de altitudine la instalarea aceastä alocuitorilor. se afla, unele cazuri, vale,

le-a impus locuitorilor asezarea pe favorabildTreptat, cum o demonstreazd documentele", zona randamentuleconomiei pastorale acelasi. rol semnificativ avut integrareacolibasilor circuitul prin comertul zona carantinei de lasau prin relatii comerciale Brasovul78. initial, negustorii de pe drumul Branuluinu aveau de a opri, la Brasov, nevoilor (determinatd dedemograficd), ofertei, popasului obligatoriu carantina de la Braevor elemente care vor impulsiona relatiile economice care vor colibasii.

Dezvoltarea securitatea inregistratá de Transilvania dinsecolul XIX conduce la o diversificare a ocupatiilor locuitorilor treptat. la o

72 Bogdan Murgescu, - istorie universald (600-1800), Bucuresti,1994, p. 306.

M. Constantinescu, Ulucul Branului, BSRG, LX (1942), p. 306.op.cit, p. 34-35.

Praoveanu, p. 58.76 Urbariale, 115 14, p. 7-9.

Praoveanu, la istorico-etnografice, "Cumidava".t. XIII 2, 1983, p. 263-276, 267.

Urbariale, 115 6,Ibidem, 14, p. 7.

www.digibuc.ro

9 Branul de Sus 245

modificare a structurii statelor". principal al acestei modificdri special adoua a secolului XIX') este cobordrea la drum, adunarea caselorconcentrarea populatiei mai largi, de-a lungul drumurilor principale de acces.Drumul influenteazä mult aceastá de dezvoltare aPractic, interesele economice, care initial i-au determinat pe colibasi ocupezonele pastorale, vor fi cele care vor zona Factorul economic ainfluentat acolo unde actiunile administrative

Factorul demografic. "densitatea a populatiei a incurajatprecumpdnirea satelor de dimensiuni mici mijlocii, risipite räsfirate"", cu

populatiei situatia se Am analizat anterior mecanismele variafieidemografice Bran, concluzia era din a doua a secolului alXVIII-lea, se o crestere constantd. mod evident, micile de peculmi nu mai sunt suficiente nici activitätilor economice, nici habitatului.

se va trece, pe de o parte, la diversificarea ocupatiilor, pe de altä parte, auavut dezvoltdri ale Locurile preferate pentru roiri de populatie sunt,principal, (acolo unde relieful permite), faptului zonele demai favorabile pdstoritului ocupate defavoarea pentru

continudnd datoritä nevoilor de material de constructii, se asigurau noileinterese economice". De altfel, dezvoltarea administratiei din a doua asecolului XVIII a favorizat impunerea unui climat de securitate sporit, astfeldrumurile cu acces mai facil nu mai prezentau riscuri sporite. regiunile culargi se poate constata o pe islaz". Profesorul Praoveanu identificadirectiile principale de roire, determinate de cresterea populatiei:

a) pe vale:

A$EZARE DIRECTII SUCCESIVE DE ROIREMoeciu de Sus La de-a lungul väii-Moeciu de Jos Drum. Cremenii Muchia - Valea - iesire la

drum a doua a sec. XVIII) -De pe Balabanu - Valea Tisei - Valea$imonului

b) pe islaz: Pestera, Fundata".Prin elementele sale specifice, factorul demografic a actionat asupra geografiei

moduri. Direct, prin dezvoltarea unor regiuni de habitat. Indirect, prinactionarea pârghiilor economice, care, la rândul structura

Factorul administrativ a actionat de la asupra intemeieriiPrin existenta unei reduse>>, s-a creat Branul de Sus ca o regiune... Deaici, "libera ocupare a terenului, insemnând ingrádirea unei de

ca Acest sistem a condus la aparitia unor gospoddrii

Praoveanu, p. 92, 129; Idem, Contribuf p. 266-267.8) Praoveanu, p. 106-109; Idem, Contribujii, 267.82 Murgescu, op. cit., p. 22.

Cf. Praoveanu, p. 267.Praoveanu, p. 96.Ibidem, p. 98-99.

www.digibuc.ro

246 Popovici 10

risipite, care, acolo unde configuratia terenului a permis, au constituit mici nuclee -

cresterea populatiei "proprietarul de drept" al terenului - orasul Brasov -,sä se preocupe de locuitori sau, exact de sale afectate de

interesele... particulare ale de sus. Astfel se poate explica dispozitia de acasele, sunt prea aproape de cu scopul de a contrabanda".

la nu existau reglementdri privind amplasarea locuintelor, adoua jumätate a secolului XVIII, autoritätile intervin pentru comasarea pentrualinierea la drum. zona Branului de Sus, prin comasare, s-a principal, unmai bun control vreme de epidemii, ingrädirea unor prea mari seaduce la indeplinire aceastä propunere, atunci vom avea avantaje nu numai timp deepidemie, ci orânduirea politicä a de sus'. cum am mai sedorea o cornasare pe patru sate: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus,Sbârcioara. In aceastä comasare nu a fost pusä aplicare, considerându-se cäpagubele ar mai mari decât avantajele obtinute".

La inceputul acestui capitol, aminteam despre aparitia, oarecum târzie, alocali. mod evidant, acesti functionari ai satelor au cont

de care coincidea, de cele mai multe ori, cu locul bisericii.Dezvoltarea institutiilor de conducere pozitionarea cadrul a fost

factor plus, de cel economic, ce ar putut atrage, in anumitepopulatia spre spre aliniere la drum. Un exemplu elocvent, dupä opiniadespre mecanismele unor geografia constituie dinsatul Fundata, care este structurat exact pe modelul institutiilor vamale ce au existat

zone!Mutarea, la 1840, a granitei pe linia a determinat o a

controlului administratiei asupra din Branul de Sus integrarea inprocesele specifice unor regiuni mai largi.

concluzie, se poate spune au fost intemeiate functiede interesele economice ale locuitorilor de conditiile geografice existente. Factoruladministrativ a influentat el, oarecare dezvoltarea colibasilorde sus. Elementele cele mai importante, opinia factorii demografici

implicit, cei economici. Cresterea populatiei a determinat o lärgire ao "roire", o crestere a arealului locuit. are o diversificare aocupafiilor locuitorilor. Se produce o crestere a cererii de consum, a necesitätilorcolibasilor.

aceste de potentare a elementului economic, se produce,<<coborarea la a locuitorilor. Treptat, sunt vechile cätune de pe culme,

unde a fost posibil, se produce o coborke pe mai largi91. zonele unde acestlucru nu a fost posibil ($irnea, Pestera, Mägura), s-au realizat drumuri de acces, acesteaconstituind axa de interes. Importanta factorului geografic constituirea va

Ibidem, p. 93.DJAN Protocoale, 218.Directia Brasov a Arhivelor fond Primäria Brasov, seria

Magistratului orasului Brasov (AMB), 466/ 1771 apud Ciurea, op.cit., p. 122.89 AMB, 653/ 171 apud Ciurea, op. cit, p. 122.

DJAN By., fond Brasov, col. nr. 459.Vezi mecanismul complet la Praoveanu, p. 266-267.

www.digibuc.ro

11 Asezärile Branul de Sus 247

prevalând asupra mediului - interesele economice ale oamenilor.

ASEZARE TIP DE PERIOADAde lemn"biseria veche de zid""biserica nour

de 1790din 1790din 184992

Moeciu de Jos "schitisor mic de lenm care s-a stricat"Bisericá de zid

de 1758

dinCheia Schit la gura Lungi

Bisericá

de 1700din 1700din

Moeciu de Sus veche "La Diditä"95Biseria dinBisericá nouk de

de 17711839-1843

Fundata Se ridica o biseria ce a ars cea de laSântilie97Biserica98

Pestera Cea mai veche biserick la guraBiseria nouk mijlocul satului"Biseria de 1796

1815$irnea satm

nouk de zie31780

Mágura deBisericá de lemnBisericä de

17001859

deprimul primul

mondial'

Mosoiu, p. 72-73.Catalog, doc. 542; Mosoiu, op. cit., p. 70.AMB, 1677/ 1809, ap. N. Grecu, Actele magistratului (1801-1878), ms.,

p. 42; Mosoiu, loc.cit..lnformatie Gheorghe Ciurea (Moeciu de Sus), de prof. loan Praoveanu.Mosoiu, op. p. 70-71.Informatie de la localnici.AAN 138.Mosoiu. op. cit., p. 69.

100 de familii vor Iângä 62 vor ele; cf. Catalog, doc. 2747, 3241,3253, 3267, 3268.

Mosoiu, op.cit., p. 72.Catalog, doc. 1277.Mosoiu, op. cit., p. 71.

E probabil; Mägura apare documente definitä ca asezare mai târziu, atuncicu un numär destul de de locuitori.

cit.

www.digibuc.ro

248 Bogdan-Florin Popovici 12

SETTLEMENTS IN NORTH - BRAN

Summary

The notion of "settlement", larger than that of "village", comprehends or "a pile offarms gathered in a territory "or on contrary isolated or spread small houses on it". Theattestation of the of Bran, in German or Hungarian Terch in varions forms, appears duringthe XIV' century, in several documents dated on 1367, 1373 and 1377. In the sourcesBran means "passage, custom, fortress" and its settlements formed the so called "boundary of thefortress of Bran". The North-Bran settlements as Mägura, North-Moeciu, ValeaLungi, could be located in the Austrian maps of 1763, 1772 or 1805.Many factors of geographic, economic, demographic and administrative nature caused theapparition and development of these settlements.

www.digibuc.ro

ADDENDA ET CORRIGENDA

1. foarte interesant studiu, intitulat La province turque d 'Aqkerman -nouveau facteur politique et économique sur les méridionaux de polono-lituanien au istoricul Andrzej Dziubiski la un moment datun pasaj dintr-un raport din anul 1554. Izvorul cu pricina ar dezvdlui,chip se poate de explicit, principiile care au prezidat politica de prieteniefatá de Polonia secolul al XVI-leal.

Iatä mai din raportul bailului Domenico Trevisano selectatreprodus de A. Dziubiski: "All'amicizia con questa serenissima repubblica (c'est-à-direla Pologne - A. D.), ed alla conservazione di quella, due rispetti muovono sua(Suleyman - A. D.), per quello che si puo giudicare; l'interesse particolare delsuo quale congiunto con la delli suoi sudditi, per le molte e diverserobe che sono condotte dalli sudditi di questo eccellentissimo dominio alli paesi di sua

che ben conosciuto da molti, che lo dicono pubblicamente"3.continuare A. scrie aceste "L'autre raison de cette attitude amicale,c'était Trevisano, le refus permanent de la Pologne de participer aux liguesantiturques projetées par les Habsburg et la Papauté. Ce qui est révélateur dans l'opinionde l'ambassadeur vénitien, c'est la place qu'il assigne au motif économiqueservant de base l'amitié turco-polonaise. Et, en effet, partir du quart du

nous assistons un développement considérable du commerce entre laPologne et l'Empire Ottoman".

contextul din care a fost extras comentat pasajul de mai sus amobservat, realitate, Domenico Trevisano vorbea despre relatiile

Imperiul otoman. nu Polonia este. de fapt, "questa serenissimarepubblica"

2. Cuprinsul zbomicelor care reproduc sectiuneatexte de cronografe cronici, a retinut lui Dumitru studiupublicat anul Una din concluziile sale, pe care a expus-o anticipat, din1972, este urmdtoarea: "Mais la vérité est que ces zbornici - dans lesquels l'histoire desempereurs chrétiens (c'est-à-dire byzantins) est toujours suivie par celle de leurssuccesseurs moldaves - de constituer des amalgames de textes disparates, ont tout aucontraire, leur «sommaire» soigneusement choisi et ordonné la logique d'uneconception historique et politique précise, qui n'est autre que la conception impérialemoldave"4.

RRH, t. XXXV, 1996, 3 4, p. 147.Vezi Eugenio Alberi, Relazioni degli ambasciatori veneti al Senato, Serie III, vol. I,

Firenze, 1840, p. 160.D. Unité et continuité dans le contenu de recueils manuscrits dits

"miscellanées", in "Cyrillomethodianum", V, 1981, p. 22 - 48.Idem, in Geneza ei in vechea


www.digibuc.ro

250 Addenda et Corrigenda 2

Este adevärat anterior P. P. Panaitescu alli au opiniaaceste culegeri manuscrise au doar un "amestecat" sau "foarte variat"5.N. lucrarea sa Chestiunea a princeps a 1913,deslusea chipul semnificatia a cronografelor din lumea post-bizantind: "Dar acum zile a intrat in biblioteca Academiei un manuscriptgrecesc prin sensul lui politic, iar nu prin vechime. de sescriau istorii universale, care puneau VechiulNoul Testament cu bizantind; deci cu Adam

Eva ispräviau cu "grecesc" incetarea bizantinese putea continua prin domnii nostri, intitulati de grecii din veacul al XVI-lea(Meletie Pigas), rege (Jacob 'Paleologul), nu o datá ele se terminau asa. Darniciodatä nu se un cronograf care, in bizantini, sä luati

din Apus care prin urmare de a manifesta mostenireade revine cesarilor din Germania. Ei bine, cronograful acesta

introduce pe apuseni de la Carol cel Mare el merge la Leopold Icare a despresurat Viena. Desigur aceasta are un sens, era o carte menitäserveascd tendintele imperiale Orient ale Casei de Austria'.

3. Acum ani colegul Tudor Teoteoi a pus un izvor de marepentru istoria bisericesti din Tara Româneasca prima a veacului alXVI-lea. Este vorba de adnotarea, limba pe o carte laVatoped de la Muntele Athos, a lui Antonios Karmalikes, demnitar patriarhal, care acondus delegatia Biserici" la curtea voievodului de la Slatina,pragul anului Ce ne spune, acest text ?

ce a trecut pe la Rusciuc, delegatie a parcurs drumulla Bucuresti - unde se &eau atunci domnul curtea - numai o zi, spre a

impiedica slujbei de Boboteazd (6 ianuarie) de mitropolitul functie,care nu fusese hirotonit de patriarhul ecumenic. era, de fapt, chestiunearestabilirii autoriatii scaunului patriarhal din Constantinopol asupra eparhieiUngrovlahiei. Cu greu, Antonios Karmalikes a izbutit, totusi, lape primeasca "arhiereu legiuit", "fapt care s-a produs". Inacest chip patriarhul ecumenic I a fost calitatea sa de albisericilor din Tara

Cu privire la inlocuirea mitropolitului la inceputul anului 1534, T. Teoteoi s-amultumit arate "aceastá schirnbare pare fi existat", dar nu a insistat asupraacestui Este ceea ce vom face nota de

sunt toate ca mitropolitul instalat urmainterventiei patriarhiei ecumenice fost Varlaam. Cea a lui actelede cancelarie este din aprilie 1535, se afla pe Pe de

(secolele XIV - XVI), Atena, 1972, p. 17.Idem, et continuite p. 22 39, n. 5.

6 N. lorga, Chestiunea Europei cu aceastächestie), ed. de Victor Spinei, 1998, p. 272.

Tudor Teoteoi, misiune a Patriarhiei ecumenice la Bucurela vremea domniei luiSlatina, s.n., t. V, 1994, 1 2, p. - 44.

Ibidem, p. 30 - 32.Ibidem, p. 42.

B, vol. III, nr. 195, p. 327; vezi N. Serbäneascu, Mitropolifii Ungrovlahiei,

www.digibuc.ro


parte, de Petre a discutat textul grecesc al unei inscriptii de pe ode la Vatoped, drept mitropolitul Varlaam

pomenit in ea trebuie Varlaam $i, cu acela§i prilej Petre asemnalat existenta la Vatoped a unei broderii, un pe care scris, in

a fost de "arhiepiscopul Varlaam la anul 7043" (1 septembrie 1534 -31 august 1535)". A§adar, mitropolitului Varlaam a primele luni aleanului 1534, nu poate o ca cartea cu insemnarea lui AntoniosKarma likes, daniile lui Varlaam (icoana loan Prodromul de pebisericii mari se la acee* de la Sf. Munte.

$tefan Andreescu

articolul Mitropolia de Halici episcopia de Asprokastron, publicat involumul colectiv universal Bucure§ti, EdituraEnciclopedicd, 1998, dl. Andreescu intre altele, chestiunea intemeieriimitropoliei Moldovei pe care o rezolvä astfel articolului: "Este limpede

domnul Moldovei, Petru I, a profitat la de abiaevocate" - e vorba de numirea unui nou mitropolit al Haliciului de care regele Poloniei -

pe episcopul mitropolitul Moldovei acela§i an 1391" (p.136).

acela§i an, alt volum colectiv, intitulat a Cluj-Napoca,Culturalä 1998, dl. Andreescu se partizan al altui punct

de vedere chestiunea datei a intemeierii mitropoliei Moldovei,pentru luna septembrie 1387 a avut ceremonia depunerii omagiului vasalic de

Petru I regelui Vladislav Jagiello la Lvov, in prezenta mitropolitului Ciprian alKievului al Rusiei: "Pentru Moldova este se poate de probabil acum a fost

unei dioceze cu rangul de mitropolie",autorul referitor la ceremonia amintitä. Trecerea de la acceptarea de Patriarhiaecumenicd a mitropoliei Moldovei, urmare a desprinderii din mitropolia deHalici, la unui titular, a avut moartea mitropolitului de Halici1391" (p. 74).

Nu asupra dreptului autorului de rezolva elcontradictie a cercetarilor sale - succesive sau concomitente consacrate

unei chestiuni deosebit de insemnate a istoriei timpurii a Moldovei. Venindacestei necesare care prive§te nu numai data evenimentului,

1387 sau 1391, dar cadrul istoric care s-a petrecut, atentiei sale datedocumentare.

Un act patriarhal 1391 consemneazd decesul mitropolitului de Halici,nenumit, desemnarea unui loctiitor al acestuia, anume "ieromonahul Simeon" (FHDR,

in BOR, an. LXXVII, 1959, 7 - 10, p. 755, care crede ridicarea la treapta de mitropolit a luiVarlaam s-ar petrecut, probabil, "in primele luni ale anului 1535". Mircea Pdcurariueste de el a fost ales spre anului 1534 Bisericii Oztodoxe vol.Bucurqti, 1991, p.447)

" Petre la Muntele Adios ale Mitropolitului Ungrovluhiei"Dorul", Aalborg (Danemarca), nr. 88, 1997, p. 37 - 39.

www.digibuc.ro


IV, p. 233, n. 35). Ciprian, mitropolitul Kievului, pe care autorul considerd afost titular al scaunului de Halici 1387, a decedat mult mai seimpune de la sine constatarea ierarhul al deces e consemnat de actul patriarhaldin 1391 e un altul. se constatare afirmatia potrivit cdreiaCiprian era 1387 mitropolit efectiv, nu numai nominal, al Haliciului ? Problema nupoate ocolitá prin ignorarea actului patriarhal din 1391. Sursele istorice suntsusceptibile de a supuse celei mai riguroase critici interne externe, eventual potcontestate pe aceastá dar ignorarea e mai elementare reguli de

Era a obligatia autorului rezolve nepotrivirea cronologia semnalatácomplexul de probleme derivat din aceastá constatare. Deplasarea unei date

cronologice cheie impune reinterpretarea ansamblului de fapte care au gravitat in jurulei.

La fel de e informatia desprinsd din acelasi document potrivitcdreia nobilii maramureseni litá Dram au fost investiti cu o misiunepatriarhald in problema ierarhiei bisericesti superioare a Haliciului. Informatia deschidelarg perspectiva raportului dintre evolutia situatiei politice internationaleregiune cea a situatiei bisericesti, indisolubil ele. A ignora aceastäinterdependentá informatiile care o dezväluie e a primejdios aria investigatiei

baza istorice.

Serban Papacostea

www.digibuc.ro

RECENZII BIBLIOGRAFICE

Historical Dictionary of the Republic of Moldova, by ANDREI EuropeanHistorical Dictionaries, nr. 37. The Scarecrow Press, Inc. Lanham, Maryland andLondon, 2000, 273 + LXI p.

de-al 37-lea tom al colectiei European Historical Dictionaries,de Jon Woronoff, este dedicát republicii Moldova, ce volumul al 15-lea,

1996 semnat de Kurt Treptow Marcel Popa avea caAutorul, distins analist cunoscut redactor al postului international Vocea Americii dela Washington, a convertit acest instrument de lucru compete* de cercetätor,vasta de ziarist pe didactica, de profesor la Catholic University ofAmerica (Washington D.C.) mai recent, de visiting professor la Universitatea

de laDincolo de scopul general al colectiçi, cartea doreste introduca cititorul

varietate de evenimente, fapte, locuri oameni care paradoxul uneivorbind o niciodata din voia ei parte componentd a imperiuluilarist apoi a celui sovietic, dramatic din punct de vedere alOrient Occident.

Structura corespunde exigentelor colectiei: acelea de a un instrument delucru comod, inteligent bogat in informatii. Dictionarul propriu-zis este precedat de ocronologie, o in istoria, antropologia vocile sunturmate de o bibliografte 230-273), structurata pe mari domeniide activitate: instrumente de lucru (bibliografri, ghiduri, statistici, descrieri deistorie, politica, economie, societate,

Existä o a instrumentelor de lucru, prin echilibrul dintreprin rigoare a normelor. Impresia este mai greu

nuantat o de istorie sau de caracteristica unui anumit spatiu geo-politicsurprinzi suficient de limpede liniile generale ale tuturor problemelor specifice

acelui spatiu operezi o selectie ponderatd o multitudine depersonalitäti, institutii, concepte politice, conform unor criteriipertinente, este total Oricine poate dea statutul fluctuant alacestei provincii, apoi era suficient de la probleme dificile deaceea misiunea de Andrei Brezianu n-a fost deloc una Lectura adictionarului s-a achitat cu rigoare de aceastäresponsabilitate.

de la sine perioada a Basarabiei, cea premergatoarede Rusia (ante 1812) nu putea in iar ei

diferentiate de Moldova de dincoace de Prut. Acest principiu s-a urmat generalniciodatd in lucrarile din istoriografia dedicate acestei perioade, cu exceptia,poate a culegerilor de izvoare. chip tot de evident, repertorierea pentru

integrata unitate geo-politica (Moldova) nu putea deck multmai selectivä fatä de epocile moderne contemporane, circumscrise teritorial Prut

"Studii Materiale de Istorie Medie, XVIII, 2000, p. 253-308

www.digibuc.ro

254 Recenzii notite bibliografice

Nistru. Vocile dictionarului corespunzand etape (tariste,sovietice independenta) sunt mai numeroase domenii mult maivariate. Privilegiata a fost mai cu ultima a acestui secol, prinpersonalitati politice culturale, ziare, partide, organizatii neguvernamentale, tratateconventii etc. privintd, lucrarea de sintetizeazá informatii din surse

putin accesibile chiar specialiOlor, cum ar rapoarte statistici aleorgansmelor internationale, dosare buletine de baze de date ale diverselororganizatii moldovenqti etc. Totodata, pentru publicul romanesc, bibliografiapentru prima aproape exhaustiv, studii apkute limbi de circulatie ale unorcercetätori despre Republica Moldova.

Unul din meritele incontestabile ale repertoriului de Andrei Brezianuconstituie modul de redactare de documentare cu exemple din moldovenqtial vocilor ce ilustreazd concepte ca: aculturation, communist atheism, language issue,pro-romanianism, russification etc.

La de surse pe care o pune circulatie acest dictionar, nepermitem ckeva date modeste, convinsi ele nu sunt deck mkturiainteresului pe care ni lucrare. vocile dictionarului poate artrebui sä se colonizata mai cu zona Ismail,zona Novo-Selovka (raionul satul Mariental, despre care omonografie: Ernst Kruger, Heimat am Pruth. Erinnerungen an Mariental Bessarabien,Wilfenbuttel, 1990, referinte la deportkile din 1940. leiasi este

un muzeu la Stuttgart 1993 o intitulata Museum und Archivdes Heimatmuseums der Deutschen aus Bessarabien, Verlag Stegmaier,

din 1996). 0 parte din erau luterani, partecatolici. date despre a doua confesiune, care o structuraierarhicd importanta, ciuda numarului de credincioi. reluareaBasarabiei de statul la s-a pentru catolici un vicariatapostolic, a fost numit Marc Glaser, creat episcop de Cesaropolis1943 vizitator apostolic al Transnistriei asupra celor 8000

catolici din Odesa. episcopie a functioneze la inceputulanului 1944 a fost 1995, cu sediul la (episcop Anton Cosa).

Recente investigatii au adus nu fenomenul de represiuneexercitat de autoritatea sovietica, sintetizat dictionar sub vocile deportationrussification, ci fenomenul de de instalarea regimului1946. mai important grup, cu activitate perioada 1946-1950, a fost al luiFilimori Bodiu, o mi*care antisovietica, din circa 20 de persoanecombative, al cap a o Adresare a trecut la

suprimare a informatorilor de instigare a satelor impotriva colhozurilorIon comunistä din Basarabia. Grupul lui Filimon Bodiu, 1946-1950,

«Arhivele Totalitarismului», III, 1995, nr. 2, p. 61-77).Un aspect al represiunii este al urmdririi de care puterea sovietica a

militantilor unioniti din 1918, refugiati Cazul lui Pan Halippa nu esteCkeva ale istoriei interbelice ale Republicii Moldova, dintre ceiinchisorile comuniste, meritau poate locul acest Pelivan (1876-1954), membru in Sfatul militant 1918 unirea acestei provincii, afost arestat la Sighet in 1950, murind inchisoare patru ani mai NicolaeN. Morosanu (1901-1944), personalitate autorul unor remarcabile studii

2

www.digibuc.ro

3 Recenzii notite 255

domeniul arheologiei preistorice, a Basarabia ocupalia sovietica dina fost deportat 1942 asasinat februarie 1944 NKVD pentru retuzase

participe la politica sovieticd de denigrare a Româniet.Cu foarte rare exceptii, femeile sunt aproape absente dintre personalitdtile

amintim aici pe Maria Nagovskaia (1853-1916), intemeietoareagimnazial pentru fete la

La bogata bibliografte, ne câteva titluri. Dintre cele mainoi, lucrarea lui Jean-Jacques Marie, Les peuples déportés 'Unionsoviétique, Editions Complexe, Bruxelles, 1995, care un capitol specialmoldovenilor, Ion Basarabia,Basarabiei de la origini la 1994 (coord. loan Scurtu), Bucure$ti, 1994. GheorgheCojocaru, Integrarea Basarabiei cadrul (1918-1923),Andrei E$anu, Cerceldri, Documente, Materiale, 1998, DinuPo$tarencu, istorie a Basarabiei date (1812-1940), 1998.

Aparitia acestui instrument de lucru, de difuzarenu poate decât gratitudine.

Violeta Barbu

Documenta Romaniae Historica, B. Tara vol. VIII (1576-1580), volumde DAMASCHIN MIOC IOANA CONSTANTINESCU, Edit. Academiei

Române, 1996, p.

Cu volumul al VIII-lea, seria B a colectiei de documente interne medievaleaparitia, o de aproape un deceniu de intrerupere, care, devi

munca de transcriere a continuat rágaz, alte cauze felurite au dus la aceastäregretabild stagnare. conditii mai tornul domnia lui AlexandruMircea cea a lui Mihnea Turcitul, recolta de documente repertoriate transcrisede 334 acte autentice trei false ori indoielnice. Dintre acestea, raportat la vecheacolectie DIR, 46 de documente sunt inedite. Din punctul de vedere al emitentilor, se

o proportie a cancelariei domne$ti, persoanele private sau institutiica postelnicia, detinând un extrem de modest de 16.

Interesul istoric, social, cultural lingvistic al documentelor publicate este destul devariat. Editorii Constantinescu Damaschin Mioc au reliefeze in scurta

a volumului importanta a documente. adevdrate «pagini de cronicd»,avându-i ca protagoni$ti pe Radu de la (doc. nr. din 16 mai 1579)pe cei doi Gole$ti, Iva$co Albu (doc. nr. 47 din 30 ianuarie 1577). Altedocumente se la cazuri de hiclenie: doc. 158 160 vornicul impotriva lui

205 lui cu impotriva lui Radu de la 239(boierii Pârvule$ti Craiove$ti impotriva lui precum doc. neamintit inindicele de materii. Actul de domneascd beneficiul lui Stanciul al

doilea din Cepturile uneltirile lui Petru Cercel, surprins de Mihnea trimiteprin «oameni unui anume Stoica din de

domne$ti aduc contributii la progresul studiilor de genealogie a familiilordin Tara Româneascd din a doua a secolului al XVI-lea. De asemenea,

o serie de nume legate de istoria culturii, cum ar de Coresi, apare documente mai

www.digibuc.ro

256 Recenzii notite bibliografice 4

putin cunoscute cum ar seria de acte mentionând Coresiprovenind de la Muzeul de Istorie al municipiului Bucuresti. Nici de data aceasta,

diaconul Coresi al doilea omonim, activ cancelariaanul 1580 nu se pot face intemeiate pe probe.

ansarnblu ca detaliu, volumul normele colectiei,seria B, de a numele istoricului Damaschin Mioc s-a legat cu fidelitate,devotament competentä pânä la moarte. A reliefa aici incontestabilele merite alemuncii de editare a documentelor medievale' românesti emise perioada vechiuluiregim ar pentru noi, cei care continudm acestor o pledoarie prodomo. Ea nu este sau de onestitate atunci când voci care contestáinsemntatea se fac tot mai intens auzite. reflectie inteligentä ar scuti lumea

de false competitii de orgolioase ierarhii, care partizanii sintezelor se opunmod artificial editorilor de documente. lea de este, fireste, optimä a

statutului identitätii nu existä sinteze inovatoare valorificarea surselornoi, nu existä istorici care sä aspire la mai deck rolul de editor, asumä

de interpret al documentelor de constructor al unui istoric coerent.Autorii volumului recenzat s-au din aceastä conditie, pe care au slujit-o nunumai cu acribia eruditia specifice editorului de documente.

Câteva observatii privind mai ales corpusul de documente depistatcredem nu fac deck completeze acest volum scoatä dacä mai estenevoie, eforturile absolut meritorii ale autorilor. Mai documentele originaleromânesti, asupra se cuvine mai dat Bind importantaordinea vechimii a raritätii secolul al XVI-lea: ele sunt, evalukileeditorilor Constantinescu Damaschin de trei: doc. nr. 36, unzapis din 15 august 1576, nr. 38, un zapis din 25 august acelasi an, unalt zapis trecut in rândul celor indoielnice, datat <1579 septembrie 1-1580 august 31>7088. catalogul de Documente din secolul al XVI-lea, alckuitde un colectiv de coordonati de Alexandru 1979, citatcontinuare cu sigla DI), lucrare ignoratä de autorii volumului VIII al DRH, existä ckevadiferente de rezolvare a problemelor de datare autenticitate, ca deosebiri de lectiuni.Se cuvine precizat lucrarea filologilor a presupus anterior un examen filigranologic al

document relinut.Mai DRH plus de DI, documentul din 15 august 1576 (doc.

nr. 36), considerat de editorii DIR ca de editorii DI a o traducere dinsecolul al XVII-lea. Actul 25 august 1576 reprodus transcriere la p. 59 iar

DI la p. 98-99, fotocopie la p. 314 prezintä câteva deosebiti de lectiuni: matcaGuruiei (cf. topicul Guruiani, j. Telorman Mare le dictionar geografic al

Bucuresti, 1900, vol. III, p.675) Gurei (emendat, cf. alte patru grafiiale cuvantului acelasi document DI), Bodesor (DI). Din DRH lipsestedintre Stoica, dar existä, dupä pkerea noasträ, o mai bunä a finaluluidocumentului: márturie, pusu-ne-am degetele (DRH), cf.

Pusu-ne-am degetele (DI). Grafia a diverse lectiuni: nume propriu:lui Ion Bianu, (emendare cu mentionarea aparat

DI) toponim (DRH). ceea ce ne priveste, propunem o a patra lectiune:sl. vranica, subst. comun având sensul de «poartä», Tiktin,

Deutsch Wörterbuch, Bucuresti, s.v. la rubrica editiilor, titlul culegerii dedocumente a lui Ion Bianu este indicat DI, Documente 1907;

www.digibuc.ro


de altfel, desi citat la p. 59, numele lui Ion Bianu in DRH din lista prescurtArilor

Ultimul document 1579-1580 (DRH, doc. B din lista actelor indoielnice false,p. 547) a fost repertoriat volumul DRH grupul celor considerate indoielnice saufalse, continut dupá aspectul exterior». Filigranul hârtiei acestui zapis, reprodus

anexa DI 1), ce e drept nu prea concludent, nu a fost considerat de reputatulfiligranolog, Alexandru Mares, coordonatorul volumului, ca incompatibil cu

data mentionatä pe document; aceeasi observatie se poate face privinta semicursiveicare este scris documentul, a fotocopie este la p. 317 a

Atipice unele din formularele juridice ale zapisului, ca subscrierilesemicirculare amprentelor digitale.

Ne permitem de asemenea adäugäm la documentele transcrise de cei doicercetkori câteva acte publicate sau semnalate diverse lucrki: document din

datat aflat la Arhivele Statului Sibiu sub cota Col.doc. slave 44, Alexandru Mares, Filigranele in

Bucuresti, 1987, p. 372 filigran reprodus la p. 11, filigran nr. 65;a lui Mihnea voievod pentru ocina din Sturzeni, j. Dâmbovita

beneficiul lui Manea, Miroslav Stan, pe pergament pästrat la ArhiveleStatului Bucuresti, Documente publicat de Marcel Ciucä

Veronica Vasilescu Hrisoave muntenesti inedite 561-1582), Revista Arhivelor,LIX, 1982, nr. p. 162-163; doc. 198 din 28 aprilie 1579, redat dupä otraducere româneasa din secolul al XVIII-lea are originalul la Arhivele StatuluiDâmbovita, sub cota Documente XV/5, Pârvan Dobrin, Constantin Condrea NicolaeBungrezean, Din tezaurul dâmbovilean. Catalog de documente (1526-1848).Bucuresti, 1993, p. 25-26. bibliografiei, la cele semnalate mai sus legäturä

editarea documentelor românesti supra), 9octombrie (DRH 253) a fost editat deja de Ion Popescu-Cilieni Ion Donat revista«Arhivele Olteniei», XXI, 1942, p. 187-188.

Violeta Barbu

Poselstwo do Turcji w 1.700 roku (Solia lui Rafal inTurcia din anul 1.700), pregätitä de Ilona Czamaska, ajutorul Danutei Zydorek,introducere comentariu Ilona Czamaska, Urzad Miasta Leszna,1998, 279 p.

Baza documentard deficitarä de care dispunem ceea ce priveste Evul Mediuromânesc impune necesitate exploatarea mäsurä considerabilá a tuturor surselorexterne ce pot noi informatii acest sens. Printre acestea un important ocupä"Jurnalele" soliilor polono-lituaniene la Poarta otomanä documentele adiacenteacestora, ceea ce valorificarea de istoriografia cât de cearomâneascä de timpuriu'.

se lucrarea realizatä de Ilona Czamanska apkutä

' P. P. Panaitescu, poloni Wile Bucuresti, 1930, ed. CulturaNationalä, N. lorga, Acte ifragmente privire istoria vol. Bucuresti, 1895, A.Przybo, legacja Wojcielia Miaskowsckiego do Turcji w 1640 r, 1985.

www.digibuc.ro


ocazia aniversdrii Leszno, ce cuprinde o a jumalelor soliei luiLeszczyski la Poarta din anul 1700.

Textele jumalelor precedate de o introducere relatiile polono-otomane seolul al XVII-lea, pe fondul este prezentat tratatul de la Karlowitz.

subcapitolele urmAtoare scurte ale celor mai importanti membrii aisoliei, prezentarea jurnalelor, a anexelor regulile

Jurnalele de ase) se cea de-a doua parte a lucrdrii, elepregdtite, cum autoarea "in mod egal pentru cercetAtori, pentrucititorul neprofesionist". pentru a lectura, expresiile latine au fosttraduse text. Notele de text se la izvor, cele explicativejosul paginii.

Din cele jurnale publicate trei se informatii referitoare mai ales laspatiul moldovenesc: in cel de R. Leszczyski probabil scopul prezentdrii luila seim, al autor presupus este subtezaurieml acesta din

un caracter oficial, al treilea al autor este necunoscut de-al care printre altele este primirea in Moldova. Jumalul

5 descrie desf4urarea ultimei etape a drumului Istanbul ultimul primala sultan.Unele jurnale au fost redactate propagandistice (3, 5, 6) sau publicate

intentie (cazul jurnalului publicat in 1744 de Francisczek Radzewski).autorilor (inclusiv a legatului polon) era de a prezenta favorabild

rezultatele a fost intensificatd alegerea fiului lui R.Leszczyski ca rege al regatului polono-lituanian (p. 35).

partea a a volumului se anexele ale oficialitätilor polono-lituaniene cele otomane, instruclia soliei fragmente din senatus consulta), iarincheierea ei, un dictionar al numelor oficiilor moldoveni otomani.

a sadea meritele lucrdrii, ne permitem aducemcompletdri corecturi unor de autoare.

Astfel, la paginile 11-12, se face la al polono-lituaniene de a recupera Podolia, trimitere la "expedifia din 1698

nu de turci, pentru la ace§tia nici nu a ajuns, ci derusini". expeditia din 1698 a fost pe armataparticipand trupele Coroanei cele ale Marelui Principat al Lituaniei. În timpcauzele pentru care armata combinatd nu a intrat in Moldova complexe: anotimpul

inceputul ninsorilor, neplata trupelor polono-lituaniene, slaba aprovizionare,starea de tensiune dintre cele 2 armate, nu ultimul divergentele de opinii dintreAugust cel Putemic hatmanii Coroanei ai Lituaniei cu privire la scopul expeditiei

Ilona Czamaska opinia lui J. Staszewski la pagina 23, nota 30, careopozitiei Poloniei Mari de implicarea lui August

cu Suedia, este rodul eforturilor lui Rafal in momentulin care aceasta se pronunta rdzboiului, el nu se aflaargumentatie nu ne convinge, cunoscut faptul magnatii puteau influenta

2 B. Dybas, Sejm pacyjikacyMy, 1699 r, Torun, 1991, Roczniki TNT, p. 22-24, J. St.Jablonowski, Pamigtnik, ed. A. Bielowski, Lwow, 1862, p. 60.

6

www.digibuc.ro


dietinelor prin intermediari3.La aceea$i referindu-se la negociatiile de la Var$ovia dintre Carol al

XII-lea, primat Rafal Leszczyski, autoarea prezintä varianta luiacestuia fatä de proiectul detrondrii lui August) face trimitere doar la

versiunea lui Staszewski5 (care acesta a discute condiliileo a treia interpretare a acelor conform areia,

momentul care cardinalul-primat M. Radziejowski a intervenit impotriva proiectuluidetronärii doar limitarea libertátii de a regelui ca o garantie aviitoarelor pacifice cu Suedia, Rafal Leszczyski s-a retras de la discutii. Pe

autorul afirmá acesta a fost principalul al proiectului detronäriilui

De asemenea, informatia (zvonul) privind moartea de durere a lui S.Malachowski la lui Rafal Leszczyski functia de mare sol la Poartáse gäse$te nu doar la A. Ch. Zaluski, ci memoriile lui J. St. Jablonowski .

Crisuan Bobicescu

Moskwa w rkach Pamigtniki i garnizonu polskiego wMoskwie w lataich 1610-1612, (Moscova polonezilor. Memoriilecomandantilor ofiterilor garnizoanei poloneze anii 1610- 1612), WydawnictwoPlatan, 1995, 518 p.

Lucrarea a fost de editori ca Bind "prima publicatie referitoare lastationarea armatelor polone la Kremlin 1610-1612" cuprinde memoriile jurnalele a4 polono-lituanieni ce au luat parte la rdzboaiele "vremurilortulburi": Mikolaj Scibor Marchocki, Samuel Maskiewicz, J. Piotr Sapieha,Budzilo. Cele patru texte sunt precedate de scurte notile biografice aduc prim planpunctul de vedere (mai bine spus punctele de vedere polono-lituaniene) asupraevenimentelor.

Volumul este completat de douä härti de un calendar al evenimentelordescrise de memorialisti.

Antim Cristian Bobicescu

H. Wisner, Rzeczpospolita, Warszawa, 1978, p. 60.W. Dworzaczek, PSB, XVII, p. 141.J. Staszewski, August II Mocny, Wroclaw, 1998, p. 133.

6 Pora2inski, Sejm lubelski 1703 i jego miefsce w konfliktach wewnetrznychpoczatkach XVIII-ego wieku, 1988, p. 24-25.

J. St. Jablonowski , op. cit., p. 75.

www.digibuc.ro


BUDZILO, Wojna moskiewska wzniecona i prowadzona z okaziiod 1603 do 1612 r (Rgzboiul Moscovei purtat tirnpul

Dimitrie), opracowana przez J. i J. Dlugosz, Wroclaw, WydawnictwoUniversitetu Wroclawskiego, 1995, 181 p.

Un excelent volum ce cuprinde o a memoriilor lui Józef Budzilo,precedatA de o introducere ce mai mult fondul istoric al acestor memorii maiputin persoana autorului, ce este aproape necunoscutg. doar a fost unul dinsprijinitorii celui de-al doilea Dumitru; moartea acestuia a trecut de partea luiSapieha a fost unul din cei doi comandanti ai garnizoanei din Kremlin.

Lucrarea este completatA de bogate note de subsol ce clarificalectura.


VIOLETA BARBU, lui Esop. Studiu critic, Edit. Minerva, Bucure§ti, 1999,224 p.

Volumul sub egida Institutului de lingvisticg alAcademiei "In honorem Ghelie", este primul studiumonografic ce a lumina tiparului la noi, asupra lui Esop. Cosntructia sarecomandg o prestigioasg cercetAtoare, ale cgrei demersuri angajante pecetea

filologice, deopotrivi de investigatii plan analizeminutioase.

din capitolul I, cititorul este introdus problematicg ceautoarei relativ la textului, locul lui Esop"

cultura (p. 7 - 16). orizontul de largi dimensiuni al temei,in vedere diferitelor versiuni, acumulate timp, mai ales stgruintelespeciali§filor originilor scrierii, atribuite semite, studiulca atare, opusurilor lui E. Khun, François Naum printre care bizantinistulK. Krumbacher. Observaliile altor cercetAtori, fie mai vechi , dar mai noi, specialale lui Ben Perry, au condus la o pe argumente ceconstituirea arhetipului Esopiei Egipt, anii 30 - 100 d.Chr.

Pornind de la elemente ce asertiunea lui Perry, Doamna Violeta Barbuetapele modelgrii textului esopic veac. al apoi calea

spre arhetipul bizantin, stabilit sec. al XI-lea. Acesta de fapt, la baza unorcunoscute folosite evul de din care s-au format altele veacurileal XV-lea - al XVI-lea. Printre cele mai importante manuscrise de bizanting,autoarea codicele Augustano Monacensis, Vaticanus, Mosquensis (sec.XIV), sau codicele Baroccianus, Vaticanus Palatinus (sec. XVI) ca cel al distinsuluiom de litere al epocii paleologe, Maxim Planudes, 1300. lui estedependentg de o alta, ce conduce prin mai vechi de care se laarhetipul bizantin. sA fost autorul lui Esop, cum s-a presupus, Planudes arestructurat a prefatat textul, publicat spre a lui Bonus AccursiusPisanos (1479), Aldus Manutius (1505), la aceea a lui A. Eberhard (1872).

Imprimate cum era varianta in Aesopi

8

www.digibuc.ro


fabulae (1543), ca Mythologia aesopica (1610) ele au cunoscut limbieuropene: spaniold, germanä, ceho-boemd,

pornind din 1479-1585, apoi rusk odatá imprimarea la Amsterdam aei 1700.

Personaj mitic, cu capaciati deosebite, Esop, prin fabulele salemoralizatoare a putut o lumea europeanä, eleprogramele de de timpuriu (sec. XII), chiar epoca Rena$terii -referiri la Baltasar Gracián (1651).

Capitoului al II-lea, Studiu Manuscrisul rom. 1436 al BiblioteciiAcademiei Române, prisosintá Doamnei Violeta Barbu de a evaluadatele pe care le oferá codicele in copie in cea mai mare parte a lui CosteaDasalul, de la Biserica Sf. Nicolae, Bravvului. fa lui Esop este nu

de alte populare, Fiziologul, Sindipa, precumde fragmente dintr-o Cosmografie sau o Prorocire a Sivilei texte preponderent laice,de interes sapiential-moralizator, Date le sunt corelate diferitelor stadii alecercearilor precedente, ceea ce a condus la aprecierea vechimii codiceluiTraducerea Esopiei apare astfel ca editiile grece$ti de la Venetia, altele incirculatie la noi sunt redate o versiune bizantinä sau un izvor rusesc, cumopinau cerceatori ai vechii noastre literaturi.

Preocupat/ recepteze detaliu ce-i putea aduce privintacopistului manuscrisului, autoarea indreptat atentia asupra mediului cultural incare acesta a vietuit totodatá spre aflarea originalului care a stat la baza traduceriiutilizate in prezentul studiu. Ea este cu diferitele copii din epocabrancoveneasa sau post brâncoveneasa, ce au circulat aici,

de la Mihai Cantacuzino mare comis sau de la HrisantNotara, cum este cazul din 1619, pe care arhiereul scaunulIerusalimului o la 1715 eline$ti" de la Ia$i. urm/torul segment alstudiului pus evidentá, pe baza metodei comparative a textelor, raportulvenetiene de la 1619 traducerea Esopiei manuscrisul 1436, existent la BibliotecaAcademiei

important/ ce se subsumeazd demersului autoarei a fost alocalizarii versiunii originale a traducerii folosite prezentul studiu, pornind de la ometodologie elaboratá de loan Ghetie, personalitate a lingvisticeromâne$ti. acest sens a fost prospectat, pe baza unor ale vremii, orizontul

al zonei in care s-a format a Costea Dascálul. pe investigatia peamintita problematicd, Doamna Violeta Barbu a socotiti punerea aunor elemente fonetico-morfologice lexicale, specifice graiurilor muntene$ti, dar detip nordic sau sud-est ardelenesc, pentru a cumula informatiile ce pot sustine asertiuneaelabor/rii lui Esop in mediul bra$ovean al Scheilor.

Toate aceste minutioase au condus la mai buna fixare a filiatieimanuscriselor ce au transmis Esopia, o circulatie la 1795, anulaparitiei la noi a primei editii dedicate miticului personaj.

Printr-un judicios este marcatá structura a traditieimanuscriselor, grupate sub 11 sigle din cuprinsul stemei acestora, pornind de la primaimagine asupra lui Esop, la ultima - a cincizecea - a Finalului scrierii.Apoi, cu discutiile analitice raportul ms. 1436, versiunea original/ a traducerii

www.digibuc.ro


cu celelalte copii, autoarea a putut stabili, pe ramuri, legäturile dintre varianteletcxtulu , sterna celor 11 copii ale traducerii lui Esop, in raporturiau posibile de (p. 103).

Capitolul al intitulat Studiu (p. 104-143), pornind de lagraf e problemele ei, autoarei este indreptatá spre fonetica morfologiatextului, la sintaxa lexicul lui, o a analizei planul global al Esopiei,pentru a-i da o mai identitate scrierile populare larg ráspandite spatiulrornânesc.

Ultirnul capitol, al deschide o interesantä perspectivä privintamotivului Esopiei cultura veche (p. 145-168), analizate

modele de studiu necesare decupArii cliseelor de "semioticd narativr, cumautoarea existente text ale secventiale. Preferintamanifestá pentru o cronologick nu inductivá sau deductivd, potrivitá operelordeschise, ce contaminAri pe duratele timpului, un traseu urmat cuperspicacitate Doamna Violeta Barbu, autarea sensurilor scrierii esopice. Este ocale, care intrebärile räspunsurile sunt formulate de autoare, pe bazabogate literaturi de specialitate, dar fatä de care propria linie diriguitoare.

Efortul de care este lucrarea, nu numai sub aspectul investigariistructurilor ei, a fost extins asupra toposurilor sale - limba - retorica -elocinta atâtea alte irnagini, la cele regäsite motivele decorative cu semnificatiisimbolice, din vechea a bisericilor noastre. Ele efigia lui Esop diferitescene alegorice din ansamblul scrierii, prezente pictura exterioarä a multor läcasuri.

La capätul "sufocantei" analize (in sensul cel mai bun al termenului), DoarnnaVioleta Barbu Addenda (p. 169-222), textul: a scrie istoriia lui Isop", cevede prima oarä lumina tiparului, ms. rom. 1436, dar acesta amendat pebaza unor copii, ce au permis ale formclor compte. Lista cu siglelemanuscriselor sträine, a celor ca a izvoarelor lucrdrilorutilizate, un glosar, pun capät meritoriului studiu al autoarei, un adevärat

in publicarea acestui gen de scrieri.

Constantin

MIRON COSTIN, Latopis Ziemi Moldawskiej i utwoly historyczneMoldovei alte opere istorice), introducere, comentariu traducere Ilona

Czarnaska, Wydawnictwo Naukowe UAM, 1998, 357 p.

Importanta operei lui Miron Costin ca pentru istoria sud-estului europeana fost istoriografia din spafiul germanic, gratie a otraducere a acestuia'.

face o deosebitä pläcere aparitia unei polonedatoratá profesoarei Ilona Czamaska.

Volumul cuprinde o editie a celor mai importante texte cu caracter istoricale lui Miron Costin (Letopisetul Moldovei, Chronika Ziem Moldawskich i

Grausame Zeiten in der Moldau. Die Moldavische Chronik de Miron Costin (1595-1661), ed A. Ambruster, Gratz-Wien-Koln 1980 (RurnanischeGeschichtschreiber, Bd

10

www.digibuc.ro

Recenzii notite 263

Multanisckich, Historja polskimi rytmami o Woloskiej ziemi i ziemi i Moltaskiej, Deneamul moldovenilor. Din ce au iesit strämosii precum un bogat comentariual acestora.

Primul capitol (Miron Costin. la opera), cum aratä titlul, seconcentreazd asupra persoanei cronicarului (subcapitolul activitatea politica"),asupra condiliilor in care au lucrdrile acestuia (izvoarele folosite) dar

asupra "ideologiei operei istorice" ("conceptia natiunii a statului", "conceptiastatului a puterii", "conceptiile politice").

Dimensiunea acestui capitol constituie o a complexitatii opereicronicarului, care a fost produsul contactelor politico-culturale polono-moldovenesti,

ea este i de culWra (cu care Miron Costin a luat contacturma prezentei sale la Colegiul iezuit de la Bar).

Cel de-al doilea capitol (Miron Costin. Opere) cuprinde textele propriu-zisede note explicative foarte minutioase.Lucrarea, bogat ilustrata se printr-un index al persoanelor altul al

denumirilor geografice alincheiere, trebuie subliniem meritele deosebite ale comentariului

ale traducerii, aceasta din iesind prin limpezimea ei

Cristian Bobicescu

Histoire des Mongols (Mongghol-un ni'uca tobciyan). Chronique mongole dutraduit du mongol, présenté et annoté par Marie-Dominique EVEN et

Rodica POP, préface Roberte N. Hamayon, Série mongole publiée sous les auspices del'Unesco, Paris, Gallimard, NRF, 1994, 350 p.

Editia Istoriei secrete a mongolilor (HSM), preparata de Marie-DominiqueEven (CNRS) Rodica Pop (Sociéte Asiatique), cuprinde prima traducereintegrala ea a acoperit, la momentul aparitiei, una dintre putinele lacune majore aleorientalisticii franceze actuale. situatie, unor opere deorientalistica datorate unor uriasi provine din faptul moartea la

pe Paul Pelliot continue traducerea proprie, ce a restituit textul integralin publicata de discipolul continuatorul Louis Hambis, a tradus primelecapitole (P. Pelliot - L. Hambis, Histoire des morgols, Paris, AdrienMaisonneuve, 1949, completata cu P. Pelliot - L. Hambis, Histoires d scampagnes des Cinggis-Qahan (Cheng-wou ts'in-tcheng lou), Leiden, E. J. Brill, 1951).

Cele 282 de paragrafe grupate 12 capitole mai largi sunt unul dintre texteleesentiale ale istoriei mongolilor din prima a secolului al XIII-lea, alcaracter e vertebralizat de expansiunea clanului Borjigin, genealogia evemmentelesale, prin organizarea credintele mitologia stepei.

HSM a intrat climatul studiilor de istorie cu eruditularhimandrit Palladius, care a o rusä din 1866, a astfel o

treptat mai sprijinita tocmai de necesitatea traducerii lui. inPelliot-Hambis, adnotarile, comentariul referintele sunt extrem de abundente,

de a un text mai larg apelabil, eforturile redäriimultiplu distilate. HSM devine mai controlabila in capitolele

www.digibuc.ro


extensiei la mediul chinez persan, rezultatä din expansiunea cuceririimongole. ambele spatii texte complementare prin a comparare este

acuratelea comprehensiunii, impactul de multe ori devastator al civilizatieimongole nomade asupra populatiilor anexate se dificultätile receptäriialterne a imploziei cuceritorului. notele care textul traducerii (p. 251-313)sunt discutate comparat pasajele dificile, surmontate astfel câteva erori anterioare i

limpezite câteva ligamente ale compunerii fiziologiei textului, utilizat laprecum un "text receptacol al prestigiului clanului i efigie perpetuatä aidentitätii sale, multiplu apelatä traiectoria vertiginoasd a conducAtorilor mongoli.

Adoptarea unor mai fluente pentru numele proprii mongole (Ogödei,redat prin Généreux, iar Börte, Möngke Qubilai prin Bleutée,

respectiv a intervenit ca optiune pentru o lizibilitate suplimentard,traducerea - de cele mai multe ori -suplinete rezonanta originard a redärii

istoriei protagoni§tilor mongoli. Cele câteva mii de toponime nume aleprotagoni§tilor au fost transliterate dupä forma mongolä urmandu-se generalromanizarea conform criteriilor stabilite de Pelliot. De aceasta pare aacceptarea unei mai generale, de vreme ce traducerea unei lucräri cu un similarcaracter instaurator, Cartea Maya a zorilor a optat pentru redarea

a nomenclaturii divinitätilor mitologiei quiché (cf. Dennis The MayanBook of the Dawn of 1985, editie amelioratä i din 1996, acumtaducerea a Lidiei Humanitas, 2000)

Constituind textul cel mai vechi mai complet pästrat al civilizatiei mongole,HSM este un document inestimabil pentru cercetarea tuturor träsäturilornomade central-asiatice, relevanta sa cu mult probleme stricte de istoriecronologicA genealogie. Compozitia sa, de la stratul lingvistic ce cuprinde numeroase

de cuvinte ce nu s-au pästrat alte surse la stratul etnologic ce unadintre cele mai vechi probe ale §amanismului central-asiatic, este redatácomprehensiv, beneficiind de o riguroasä cunoWere a celorlalte izvoare,comentarii. textul conduce un ritm propriu al constituirii i

mongole nelipsit de contradictii lacune, legitimarea sa ca martor al istorieiacestei identitäti a permis receptarea coeziunii organice care a favorizat expansiuneaEuropa Asia (cf. Larry Moses,Motifs of Class, Status Unity in the Secret Historyof the Mongols", Eurasian Studies Yearbook 68 (1996), p. 98-118).

Putând compara câteva locuri de a lui Igor vonRachewiltz (in foileton in Papers on Far Eastern History, n°. 4, 1971 - 31, 1985), amputut sesiza efortul comprehensiv al englezi i francezi pentru redareatext cât mai apropiat de un prototip care utilizabil studiile de istorie medievalä i

orientalistia central-asiaticd. De§i anumite paragrafe traducerii numai interprearimai fragile, este, in intreg, o traducere fermä i acuratá, rod alcomuniuni a autoarelor cu central-asiatic cu textul de provenientäPrestigiul colectiei patronate de UNESCO, ne sä credem

in mediul studiilor de medievisticd române§ti va una decum D-na Rodica Pop a avut amabilitatea sä ne confirme, acestei i se va puteasubstitui o traducere din original, cu concursul istoricului Victor Spinei,fapt ce se ca un eveniment de comparat in climatul särac al traducerilorautohtone din operele medievale fundamentale, occidentale sau asiatice. Or, credem

12

www.digibuc.ro


trebuie acest fapt a constituit ratiunearândurilor de

Eugen Ciurtin

ANTAL Tara evul mediu (secolele Bucure0i, Edit.Enciclopedicd, 1999, 220 + +

anul 1970, lucrarea regretatului Radu Popa, Tara Maramureplui veaculal XIV-lea, inaugura seria monografiilor dedicate medievale, entitátipolitico-sociale, anterioare statelor române0i. Lucrdrile realizate de atunciacest domeniu s-au constituit puncte de reper utile instrumente de lucru pentrucercetärile ulterioare. ciuda rolului jucat de Tara constituirea statuluimuntean, cel al Maramureplui in cazul Moldovei, formatiuneacuprinsä Olt Carpatii Meridionali nu a constituit acum obiectulinvestigatii complexe. importanta jucatá de Tara procesul deinchegare a statului de la Sud de Carpati, sale s-a conturat ca o

pentru genezei statului medieval românesc.Sfidând precara documentare privitoare la evolutia acestei formatiuni

secolul al XVII-lea, temerara lucrare a lui Lukács Tara evul mediupropune umple golul istoriografic amintit.

penuriei izvoarelor pentru perioada studiatd, autorul recurge la uneledocumente posterioare secolului XVI, privind informatia cu unele rezerve

evite anacronismele. anumite cazuri cercetdrile intreprinse arhivele dinsträindtate au avut ca rezultat identificarea documente contemporane.

Pentru a imaginea acest interval, autorul izvoarede sigilograficd.

Studierea medievale a inregistrat in anul1970 prin introducerea reconstituirilor regresive. complexd,pentru prima de Radu Popa mai sus, rezultatelearheologice cu informatia Antal Lukács propus urmeze tot aceastá

investigatia se pe nivele, mersul lent alpe de-o parte, cercetdrile de importantä de realizate in

perioadele anterioare, pe de alta, au redus in mod considerabil locul pe carearheologica ar fi trebuit ocupe. Din acest motiv, autorul atrage asuprafaptului lucrarea sa constituie o intermediard a cercetdrii.

Volumul se structureazd pe mai multe capitole: Cap. I Izvoarele istoriografiaCap. Cadrul natural habitatului la aparilia

izvoarelor scrise, Cap. III Habitatul lui in XIII-XVI, Cap. IVSocietatea in Cap. V Civilizagie spiritualitate

Tara Cap. VI Structura juridical

Datoritä caracterului rural al "reconstituirea habitatuluimedieval rural din secolele XIII-XVI echivaleazd [...] practic cu recompunerea imaginii

(p. 50). Precaritatea izvoarelor precum redus alobiectivelor arheologice studiate au ingreunat cercetarea, autorul obligat

www.digibuc.ro

Recenzii notite bibliografice 14

abordeze problema habitatului acestei perioade din perspectiva interdisciplinaritAtii, prinvalorificarea izvoarelor toponimice cartografice.

antropice limitate de "necesitatea armonizArii cerinteloreconomii complexe agro-pastorale, elementele cadrului natural" (p. 92) suntreflectate de numele unor sate cum ar fi: Branistea, Breaza, Pojota. Cadrulgeografic a determinat o repartizare a satelor din punct de vedere teritorial,asezdrile concentrându-se mai ales in zona centralä precum estuldepresiunii. sate, dezvoltate in zona de a pâriurilor, s-au creat prin"transformarea unor locuri sezoniere sau temporare in sate de sine cu vetrestabile, structurate jurul bisericilor al necropolei" 94).

ceea ce priveste vechimea satelor, conchide existenla acestora esteanterioard primei atestdri documentare "contextul realitAtilor sociale, patrimonialechiar politice prezente de multe ori documentul respectiv, implicând evolutii carepreced primei pomeniri scrise" 97). Pentru delimitarea cronologicd aasezdrilor, autorul recurge la diferite printre care: constatarea prezentei unorfamilii vechi care au indeplinit un rol important social-politicd a grii, existentamonumentelor vechi, precum situarea (din punct de vederealtitudinii). Astfel luând considerare relieful Antal Lukács tezafonnulatd de Radu Popa monografia consacratd Hategului, conformroirea satelor s-a realizat zonele mai joase cele mai

Refacerea evolutiei politice a secolele XIII-XVI (de la lacel mai important domeniu al principilor Transilvaniei), prin defmirea pozitiei saleraporturile regalitatea maghiard, pe de o parte cu principii Românesti pe dealta, un alt obiectiv important de

definirea termenului de prin prisma celei mai recente analizereferitoare la institutie, autorul declansarea unei noi ofensive initiate de

suveranii maghiari zona de sud-est a Transilvaniei, contextul creat de cruciadaa patra. ofensivä avea sä o serie de teritoriale zona centrald,

a urinate de stirbirea autonomiei Anul 1291 cândfamilia Csák revine la - invazia din 1241 afectase poziliamaghiare din aceastä regiune, fapt reflectat de izvoarele documentare - drept

lui Lukács, reprezentArii românilor congregatii,"disparitia autonomiei acestei echivalând cu eliminarea temeiului teritorial carejustifica reprezentarea 167).

Referitor la problema descdlecatului petrecut aceastä autorul sepe o pozitie fatä de adeptii unei masä a populatiei

la sud de Carpati ca rezultat al represaliilor ce au urmatacest spatiu, "descAlecatul [...] a fost de toate un fenomenpolitico-militar, de a numeric reduse nu o miscare decare angreneze comunitäti numeroase" 167).

Contoversata a originii ducatului de a stabilirii raporturilorvasalice Ungaria Tara Româneascd, este cu participarea

state la frontul de antitätdresc. RomâneascA,realizatä prin preluarea atributiilor voievodului de domnul munteannumirea unui castelan, nu a avut drept lichidarea institutiilor sale.Supravietuirea structurilor prestatale este de documentelecontemporane, cel mai bine ilustrat cazul care, sub influenta

www.digibuc.ro


procesului de feudalizare se va transforma adunare a boierilor carereprezentantii celorlalte categorii sociale inferioare participau rar ocazional", darconservind "autoritatea decizionala deliberativi mostenite de laadunarile cneziale de tip prestatal" (p. 177).

Documentele descoperite in arhivele din Brasov, Sibiu Budapesta, datanddin secolul al XVI-lea, precum reinterpretarea unor documente edite au permisautorului functionarea adunarilor acest secol.Prezenta aceluiasi grup de la toate adunarile pentru cele intervale de timpstudiate (1507-1534 1578-1584) conferind "stabilitate structurii scaunuluiar putea sugera ideea membrii nu erau alesi pe o limitata, ciprezenta depindea de pozitia pe care o aveau in cadrul boierilor din Tara

182).pierderea posesiunii de peste de domnii munteni in 1462,

stäpinirea a fost atribuita pe sasilor, familiei Gereb,cu regele Matia Corvin, sau unor mari demnitari de la curte, pentru ca primele deceniiale veacului al XVI-lea lui Mailat, viitorul principe al Transilvaniei.

La volumului, de lista izvoarelor folosite (edite inedite), aprescurtarilor bibliografice a indexului, se anexate o serie de militareaustriece, posterioara celei cercetate dar introduse de autor inlipsa altor surse cartografice anterioare acestora. Folosirea se datoreazafurnizarii unor date referitoare la configuratia morfologica a satelor a pozitiei acestora

de cursurile de de drumuri. plus aceste permit reconstituirea, liniimari, a peisajului din perioada studiata.

Tara evul mediu secolele XIII-XVI), este rodul unei cercetaricomplexe bine documentate, care vine umple un mare gol istoriografic,

medievisticii constituindu-se punct de plecare pentrucercetarile ulterioare.

Ecaterina C Petrescu

MARIANA Cetatea Alb& de Edit. ARC,1998, 212 p.+

Cartea Marianei reprezinta versiunea a tezei sale de doctoratcentrul atentiei ansamblul defensiv de la Cetatea - realizare de a

arhitecturii militare moldovenesti perioada de proliferare a amenajarilor demedievale acest spatiu.Metodologia de abordare a subiectului a presupus cercetari pe teren, inclusiv

de fixare documentara fotografica) a monumentului,precum realizarea unei permanente coroborari a diferitelor materiale, printrecare cele fondurile arhivelor, muzeelor, bibliotecilor institutiilor de

din Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Austria Turcia.Primul cele capitole, Cetatea lumina izvoarelor, este dedicat

istoriei fortificatiei analizei tuturor surselor utile (cartografice, toponimice, narative,arheologice, memuaristice, iconografice etc.). Se cetatea este rezultatulsuprapunerii a mai multor faze de constructie, dintre care cele mai importante au fost

www.digibuc.ro

268 Recenzii notite

reallzate sub domnii Alexandru Bun, stefan II, Alexandru II (AlexMare sub sultanii Bayazid H, Ahmed HI, Mustafa III, Osman III, Abdul-Hamid I,

Tot aici se discutá atribuirea datarea (pe componente) acu analiza diverselor ipoteze lansate de predecesori.

Cel de-al doilea capitol "Caracteristici arhitectonice, tipologice constructiveale de discutie problemele de arhitecturd. Se constatäcitadela interioard se grupul romano-bizantine de plan rectangular, iarcentura exterioard grupul de tip constantinopolitan. Plasticaconfirmä sursa ei bizantind, dar sunt nelipsite unele influente gotice, renascentiste

general, executia tehnicile de pentruAlbe in rdndurile realizdrilor de ale arhitecturii militare europene.

capitol infoimatii inedite cu privire la materialele de utilizate, mesteride inscriptii lapidare Cartea este ilustratä copios, are anexerezumate dezvoltate in ucraineand

La un secol de la aparitia Studiilor istorice asupra Chiliei Albe ale luiNicolae contributie aniversdrii a milenii

de la orasului Tyras, face bilanturile cercetärilorpe parcursul veacului XX asupra acestui monument de

pentru cultura spiritualitatea cum este Cetatea

Silviu Andrie-Tabac

CONSTANTIN CIOBANU, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din1997, 164

Noua carte a istoricului de basarabean Constantin Ciobanu este o lucrarece sine prezentarea istoriografica a surselor a studiilor dedicate

monumentului invocat titlu, analiza formal-stilistia a picturilormurale studiul genezei programului iconografic, toate constituindu-se dosarexhau.itiv pet tinent asupra problemei.

A upra identificdrii ctitorilor pe peretele nordic din pronaosulbisericii se ipoteze. Conform uneia, acestia ar fi boierii de atari la

1759 ca urmare a intrigilor grecului Stavrachi, care i-a trimis la subpretextul urgentdrii intoarcerii de atari a compensatiei pentru prejudiciile aduseMoldovei in atacul din toamna anului 1758. Conform celeilalte, acestia arreprezentanPi familiei Ruset (Cupdrescu).

coincidentele de dar de picturald, a zugravilor RaduStanciul de la omonimii de la ctitoriile boierilor Brädesti de la Cretestide la celebra ctitorie a Jianu din Preajba de Craiova, autorul

unui atelier de zugravi probabil din Oltenia.Cercetare pluridisciplinard cap de serie a monograflilor de rezistentá ce apar

sub pana noii generatii de istorici din Prutului, lucrarea lui C. Ciobanu, prina, marcheazd o calitativd a istoriografiei basarabene.

Silviu

16

www.digibuc.ro


BOGDAN MURGESCU, Istorie - istorie (600-1800). Editia aII-a, colectia Anna les, Edit. Teora, Bucuresti, 1999, p.

carte cu precAdere marelui public, Bogdan Murgescu introducemetode fapte mai familiare acestui gen de scriere a istoriei. Eroii evenimentele

aici locul principal structurilor demografice, economice sociale. Ceea cepropune B. Murgescu este fixeze mod mai exact mai onest "loculromânilor istoria universall" -un titlu al unei opere de pe care autorul 11 cadeziderat propriu in Introducere. a urmArit arate "momentul felul in careau românii istoria universalk schimb B. Murgescu atinge o chestiune careadesea este considerad permanentul decalaj spatiul românesc Europa (veziIncheierea). Reperele cronologice din titlu sunt, desigur, conventionale. Cartea trateazA,de fapt, un ev mediu prelungit, care se de la etnogenezA la inceputurilemodernizArii românesti - "falii importante in istoria (p.

Soarta a ca carte atunci erapreocupatA de modul in care manuale istoria (este drept, prima

a fost publicatA 1995, in conditii mai modeste cu un continut mai restrAns). B.Murgescu nu a scris un soi de "manual alternativ", dar fapte carecontrazic locurile comune ale discursului istoriografic oferit de obicei publicului Nueste vorba de o demitizare, ci de o serie de la punct, cu inistoriografia româneascA. am compara demersul lui B. Murgescucel din culegerea de studii publicatA de P. P. Panaitescu in 1947 (Interpretäri

cazul de fatA, se procedeazA la o sistematicl a societAtiimedievale, care surprinde mai ales diferentele dintre aceasta restulspatiului european.

Prima parte a volumului este dedicatA "structurilor comparate", iar a seocupA de ce B. Murgescu numeste "articulatii functionale" (implicarearomânesc evenimentele istoriei europene).

Unul dintre meritele cArtii tine de locul acordat demografiei alimentatieiexplicarea decalajelor dintre societatea româneascA EuropaoccidentalI. dacA valorile sunt aproximative, se constatA mari deosebiri privintadensitAtii populatiei, nu doar comparatie Occidentul, ciromânesc (Transilvania a avut totdeauna o situatie mai apropiatA de cea aEuropei centrale). Tabelul de la p. 22 estimarea densitAtii momenteleconventionale 1000, 1340, 1600, 1800 pentru mai europene. Sunt contraziseastfel unele opinii entuziaste care, interpretAnd fortat densitatea depistatearheologic, ajung la concluzia unei mari de populatie hi evul mediu timpuriu.

comunitAtilor era mult mai decât vetrele de satsau cercetAri de teren, aceste comunitAti se mutau periodic, la intervale scurte,

arie. Explicatia propusA de B. Murgescu pentru densitateeste legatA primul rând de alimentatia a a

primitivismului tehnicii agricole. Acest punct de vedere functioneazA bine pentruzonele de câmpie, unde precumpinea cultura cerealelor. regiunile de deal,cresterea animalelor a avut, probabil, impact asupra regimuluf alimentar asupra

Geograful I. Donat a demonstrat zonele mai din TaraRomâneascA a existat o densitate care a permis repopularea In

www.digibuc.ro

270 Recenzii not* bibliografice

anumite perioade'. Consider B. Murgescu ar putut acorda un spatiu oarecarediscutArii problemei "retragerii la munte" sau "retragerii la capitolulcare habitatul rural, se predominanteromAnesc medieval - p. 30).

Cele mai semnificative decalaje de Apus privesc viatatratate capitolele 3 4 (p. 33-41). Este dezurbanizarea anord-dunArean epoca migratiilor. observatie de detaliu: credem lipsa

ora§elor a impiedicat existenta unei ierarhii ecleziastice, nu invers (cum autorulla p. 36). o infrastructurA de de drumurile care unificauBiserica putea mentine organizarea superioarA. Episcopii nu puteau avea sediul

urbane. Mai mult, ne putem nu tot ora§ele sunt celecare au permis formarea unor "structuri politice bine defmite", pe care B. Murgescu levede ca pe o conditie a dezvoldrii urbane (ceea ce este adevArat, dar intr-o de tipfeed-back). Regatele occidentale chiar Bulgaria) s-au cristalizat ca state

au beneficiat de existenta unor ora§e pe teritoriul Contraexemplul estekhaganatul avar. In spatiul carpato-dunArean au lipsit acele nuclee se fiputut agrega alcAtuiri politice durabile. Trebuie aprecierea dinpunct de vedere arheologic) nici fortificatiile din secolele IX-X de genul de la

nu au avut caracter urban (p. 36). Pe de parte, remarcAm analiza motivelorpentru care nici in secolele mai drzii nu s-a ajuns la o dezvoltare apreciabilA.ResponsabilA tot productie agricolk care nu putea asigura subzistenta uneipopulatii urbane numeroase. Alte sunt aduse capitolul 5 42-49),privinta categoriilor pe care le-a cunoscut schimbul de dede de utilizare a monedei ca instrument de schimb).

Una problemele cele mai controversate pe care le aceasd carteeste cea a existentei feudalismului societatea medievalA a

in geneza structurilor statale. Pe urmele lui H.H. Stahl, autorul odistinctie intre feudalism modul de exploatare tributal, nu estesuficient un cadru conceptual pentru o realitate care se foartecomplexA 49-53). Rolul geneza raporturilor de tip a fostadesea subliniat de istoriografia mai B. Murgescu atinge un aspect oarecum

mobilitatea accentuatA a acestor (detenninad de agriculturaextensivA de nesiguranta de invazii). Rezultatul a fost o indrziere ateritorializArii Autorul apreciazA cA este greu de spus in ceinegalitAtile economico-sociale create au condus la constituirea boierimii.

Ar fost poate de pe scurt vechea disputA asupra originiiboiere0i, mai ales cA capitolul se discutA aparitia statului in spatiul

raporturile dintre institutia domniei boierime 68-69). Este de remarcat,pe de parte, stabilitA instaurarea dominatiei otomane "revolutiafiscalr prin ponderei impozitelor directe. revolutie arfi permis "edificarea unui aparat de stat modern, salariat", din secolul aldacA aceste venituri nu fi scurs spre Imperiul Otoman 70).

In capitolul despre viata religioasA 71-79) sunt respinse, pe

I. Donat, The Romanians South of the Carpathians and the Migratory Peoples in theTenth-Thirteenth Centuries, Relations between the Autochthonous Population and theMigratory Populations on the Territory of Romania, Bucure§ti, 1975, p. 277-298.

18

www.digibuc.ro


dreptate, opiniile exagerate care a populatii daco-romane. B. Murgescu este de acord epoca migratiilor nu a existat la nord deo ierarhie bisericeasca prin crekinarea de jos sus s-a favorizat persistentaelementelor totu$i mai multe vestigii cre$tine, neamintite de autor, caredemonstreaza deja in secolul al VI-lea exista o numeroasa chiarin Moldova, inclusiv in nord. Generalizarea crekinismului (exclusiv ca religie populara)a fost chiar lipsa unei ierarhii sprijinite de o putere seculare. Atunci

s-a creat o organizare bisericeasca superioara, aceasta a avut rolul de a sprijinirezistenta tinerelor state fala expansiunii Ungariei catolice. rol 1-au avut

ctitorite Oltenia ultima treime a secolului al XIV-lea, sprijinulmonahilor sud-dunareni (p. 73-75).

Cu inovator este mai capitol despre "niveluri culturale orizontmental" (p. 79-92). De obicei despre cultura medievala se scrie la modul purfactologic. B. Murgescu propune o abordare sociologica cantitativa, care se insistape extinderea foarte a folosirii scrierii, la nivelul elitelor la al autoritätiide stat. Este interesanta comparatia de documente din Wile

din statele occidentale (pentru secolele XIV-XVI). Disproportia estetinem de faptul o foarte parte din aceste acte au fost

emise afara cancelariei (p. 81-83). Pe de parte, introducerea tiparului nua diminuat mod semnificativ ponderea oralitätii. Se observá o serie de

activitatea mai ales o orientare aproape spre producereade cult, chiar spre secolului al XVIII-lea (p. 84-86). marginal

al scrisului cultura medievala reconstituirea unei istorii aB. Murgescu o privire asupra orizontului mental

despre dar despre originea Desigur pe parcursulevului mediu, solidaritatea pe criterii etnice era mai putin importanta celedeterminate de relatiile de rudenie de religie. Se impunea totu$i o discutie pe marginea

originii romane apreciere de la p. 91 nu de toateinformatiile kudiate de A. Armbruster Romanitatea unei idei).

Partea a doua a evenimentele istoriei medievaleun context mai larg. a reu$it prezinte foarte concis 12 secole de istorie,pe care le periodizeaza de raporturilor (migratorii, statele

vecine, Imperiul Otoman). capitol problemecontroversate pe marginea B. Murgescu punctele de vedere (uneoricontradictie locurile comune de care vorbearn la inceput). despre atribuirea

a culturii Dridu se apreciaza "este probabil va putea dat untran$ant privinta" (p. 98). De fapt, problema se pune alti termeni.

Cultura Dridu a avut un caracter supraetnic, de debulgari. Ea a fost expresia unui anumit nivel de civilizatie, aria sa dereflectá iradierea unor ateliere de ceramica.

Nu ne putem opri asupra tuturor faptelor pe care autorulparte a doar dintre ideile care vor interesulspecialikilor. Mai pe care o face B. Murgescu disparitia centrului deputere al lui Nohai (1299) formarea statelor din Muntenia Moldova,

2 Vezi pe larg in N. Zugravu, Geneza creginismului popular al BibliothecaThracologica, XVIII, Bucurgti, 1997.

www.digibuc.ro


create de conducatori care initial au putut fi ai dominatiei Hoardei de inaceste zone periferice (p. 111). Desprinderea lui Basarab I de sub s-a

1340 reorientare spre 111-114). Autorul ceva maideparte cum faptul drumurile comerciale care Muntenia Moldova erauconcurente rivalitatea dintre cele state, deja la deceniiconstituirea 118-119).

Capitolele cele mai consistente sunt dedicate rezistentei anti-otomanedominatiei otomane 121-186). Este firesc, B. Murgescu a publicat numeroasestudii despre relatiile româno-otomane, privite mai ales din perspectivaeconomice. Semnalarn aici, de exemplu, reluarea pe scurt a rezultatelor la care B.Murgescu a ajuns teza sa de doctorat studierea presiunii fiscale din a douaa secolului al XVI-lea. Cre§terea de Imperiul Otoman a condus laceea ce autorul "fiscalizarea extracarpatice" la ointensificare a exporturilor. nu a fost pentruacoperirea obligatiilor a provocat un dezechilibru prin reducerea bazei de impozitare

150-154). conjunctura economica disperati s-a actiunea luiMihai Viteazul. B. Murgescu demonstreaza mod convingator aceasta a avutmotivatii precumpanitor politice, nu

Defmirea incadrarea cronologica a epoch fanariote a provocat multe discutiiin ultimele trei decenii. B. Murgescu se celor care admit oprotofanariota secolul al XVII-lea. desigur, o serie de elemente de continuitate

secolele XVII XVIII, relevate de autor la p. 179-180. Optând pentru inserareasecolului al XVIII-lea mai de exercitare a influentei levantine

B. Murgescu ajunge la concluzia "nu a existat niciodata un regimdistinct omogen perioadei dominatiei otomane asupra

185-186). regimul politic specific pentru secolul XVIII-lea a fost un apogeu al unei tendinte mai vechi de a societatii Cutoate acestea, demarcatia dintre el perioada anterioara nu poate aveadidactice. A existat o schimbare majork care nu a privit doar institutia domnieicompozitia clasei boiere0i. Avem vedere venalitatea generalizata a functiilor, care

defmitorie pentru regimul fanariot.. acest caz, exprimata de B.Murgescu este dificil de acceptat.

Ultimul capitol 187-198) se de problemei orientale derolul jucat de Wile politico-militarä. Retinem ideea

structurilor statale a facut ca acestea o pondere redusäraportul general de forle 198).

B. Murgescu conchide bilantul acestor 12 secole nu este stralucit.Tendinta a fost chiar accentuarea decalajelor dintre societatea

lumea 199-200).Cartea cuprinde o "indrumare bibliografica", care sunt selectate cele mai

importante studii referitoare la materia capitol, multe dintre ele deB. Murgescu a prezinte accesibila unui public mai

stil ales o lucrare ce este de toate o contributie la evului mediurominesc.

lexandru Madgearu

20

www.digibuc.ro

21 Recenzii notile bibliografice 273

DORU românesc la secolului al XVII-lea inceputulsecolului al XVIII-lea, Muzeul Edit. Istros, 1998, cu 17 grafice,

83 340 p.

Studiul monografic este consacrat uneia din cele mai fecunde in planulveacului al XVII-lea, anii 1678 - 1716. cadrul epocii tiparul jucat

un rol deosebit nu numai la multiplicarea de limbadar a celor cu conlinut patristic, de teologicd, de a

preceptelor ortodoxiei Lumii la alte valoroaselimba dovezi ale dimensiunilor rosturilor imprimeriilor a

pentru societatea vremii. Elaboratul se impune prin metodologia de autorprospectarea temei, analiza atentá a surselor utilizate, prin raportarea

informatiilor a datelor comunicate la areal romdnesc, lindndu-se seama decontextul socio-politic cultural al epocii.

Realizat pentru oblinerea de Doctor, opusul distinsului specialist pebiblioteconomiei al culturii, a atras lucrdrii, Prof. Univ.

atribuia progresului istorice", a celor ce vin, pentru aduce mai departe eforturile din etapele precedente.

sub incidenta a doi dintre mergdtoriilucrarea ca o memoriei autorului, saleprietenului - sprijinitor procesului editorial.

din Cuprins-ul studiului, cititorului i se deschide o perspectivdasupra problematicii complexe, de la care a pornit izbutita incercare de aa$eza efortul Moldova Transilvania, pe

pe care le dezväluie - sub diferite - sursele timpului. unal lui (p. XIII - XIV) cele comunicate de editor, (p.

XV - XVI), este trebuinta de a prospecta mai structurile socio-culturale ce au favorizat tiparnitelor, dar aspectele tehnice, organizatorice,de care munca tipografilor nu ar putea cunoscutd indeajuns, nu omite

cei ce sprijinit realizarea graficelor, a ilustratiilorLista abrevierilor unor publicatii periodice (p. XVII - XIX), apoi o

Introducere 3 - 7), cu referire la rosturile tiparului perioada cercetatd dedin care se deslu$esc directiile investigatiilor sale, ce pornesc nu numai de

la informalionald de imprimate din parcurgereacelorlalte categorii de surse istorice adiacente sau studii speciale.

cu Capitolul I, Context cu paragrafele: 1. Cadrul politic11 - 14); 2. culturale 14 - 17); 3. Ortodoxia 18 - 23);

4. Rolul bisericii 23 - 32), mai privire, ca segmentul5. Carte societate (p. 32 - 46), autorul restituie cadrul necesar demersului Astfelsunt aspecte insemnate din viala a din preocupdrileintelectualilor prestigio$i ai vremii, Dom o cale de a aprecianumärul $tiutorilor de carte de atunci arealul romdnesc, totalizând de la 33000 - 42000de locuitori ! 16), estimare nu u$or de pentru Moldova Tara lacare asemändtor in ce-i pe din Transilvania.Calculele amintite sunt semnificative - remarca autorului abordareaproblematicii tiparului. Aceasta poate fi mai bine contextul Ortodoxiei,

www.digibuc.ro


cum se desprinde din studiul cauza, care procesul introducerii limbiiin Biserici, a inceputurilor literaturii graiul in a doua a sec. alXVII-lea.

Cercetarea statistica pe cele 136 de in anii 1678 - 1716,dovedeste peste 89% din acestea literaturd liturgica, dogmaticd, patristicd,manuale de teologie, doar 10% au caracter laic sau teologal. Tot pe calea investigatieicantitative se acum, din centrele de la Snagov,

au fost date la 45 de cele mai multe text grecesc (peste 30%,0,75 % in 1,47% in 0,73% Studiulsub acest aspect pe pätrunderea tot mai a limbii grecesti mediul socio-cultural romanesc, in contextul renasterii ortodoxiei prin un anumegrad de "specializare" cadrul centrelor tipografice din Tara La Bucuresti90% cele 34 de editate sunt limba timp ce la Snagov din 15

77,7% stint de asemenea cele reprezentand doar 33,3%. Cutoate acestea, autorul faptul prin cu ajutorul tiparului, a scrierilor

s-a putut consolida treptat, unitatea sprirituald a poporului nostru.Bisericii avea un rol deosebit textelor liturgice in

graiul clerul parohial la slujbelor in limbapreotii de la sate de necesare, cum remarcau arhiereiice-i pästoreau. observaliile distinsi teologi cumera Matei al Mirelor, care apreciase Tara nu se om nicipreot, nici nici arhiereu, nici laici, unde faptele de

pentru a releva efortul depus ulterior Principate, ca o cale de indreptare aacestor de lucruri, dezväluie, parte, exigente formulate de la nivelul elitelorBisericii, uneori partea laici. Aprecierile reflectau de asemeneavremurile care, domnia lui Mihai Viteazul la lui Matei Basarab,aduseserd schimbarea a 17 domni numai 30 de ani, de incursiuneadevastatoare a lui Gabriel Báthory iarna lui 1610 de alte grele evenimente. Estetotusi vremea Mihail Moxa - la 1620 - primul Cronograflimba pornind de la facerea lumii la 1489, eparhiilor,mitropoliei episcopiilor, ca la unor obstii s-au aflat cunoscuticlerici.

necesare mai bunei a preolimii au constituit unimportant sprijin consolidarea structurilor Bisericii, in sustinerea practicilor liturgice

limba spre folosul comunitätii ortodoxe. Acestora s-au cumautorul, alte de anume Liturghierul mitropolitului

la in 1679, cel de la Bucuresti, din 1680, prefata arhiereului TeodosieVestemeanu, sau Biblia de la Bucuregi a anului 1688, ce "ne lipsiia in limbanoastre, avem vedere cele de hatmanul Lupu Bogdan laEvangheliei, imprimatä la Iasi 1697. de traducere a lucrdrilortrebuitoare cultului erau privite ca un act de vedere "neobiciaiulbesericii noastre", amintea ierarh Teodosie in prefata Liturghieruluimentionat deja. oblinute de clerului din Principate de la patriarhiiBisericii de pentru realizarea editiilor de cult graiul poporului erau totusiformale, vedere sporirea numdrului ctitoriilor inlumea satelor, realitäti ce nu puteau ignorate, aceastá vreme care utilizarea limbiislavone viata romanilor devenise anacronica.

22

www.digibuc.ro


Parcurgand atentie drumul de tiparul inconchide, justificat temei, la domniei lui Constantin

Brancoveanu principalele de erau traduse graiul poporului, privintamuzical, psaltul Mitropoliei, Filotei Jipa intocmise o Psaltichie

in manuscris.Stradaniile depuse pe calea tiparului in sprijinul domniei sub

auspiciile Bisericii mai mult implinirea unor cereri culturale, servindunitätii spirituale din arealul prin aceasta

unitätii de neam de a romanilor. Sunt realitäti care aveau demersulautorului spre ceea ce se aduce continuare atentia cititorului paragraful Carte

societate. Este o discutie care de la problematica comenzilor, a tirajelor ce seimprimau pe baza unui program sustinut de autoritatea urmarit

modul de desfacere a lucrarilor, a daniilor cu motivatii, suntraportate in special la din Transilvania.

Utilizand de pe subliniaza nunumai interesul cu care acestea erau receptate medii largi, dar staruinta celorspecializati dintr-o provincie alta. Se aveau in vederepreturile de cost, raportate la de coli la venitul editorului, imprimatele

ca produse scumpe, de alte bunuri din circuitul pietei timpului.Capitolul II. Tipografiile (p. 47 - 98), in succinte dar valoroase

imagini o problematica despre: 1. Utilaje; 2. Pre ful; 3. 4. -paragraf ce discutiile despre 11 centre editoriale, de la Bucure0i,Snagov, Roman, Blaj (?), Sas-Sebq, Sibiu. Autorula parcurs cu atentie productia de carte din centru parte, laevidentiind atelierul de la Mitropolie de mitropolitul Varlaam la 1678, devenitdin 1687 iar apoi reutilat de arhiereul Ivireanu la 1715, ca

a Mitropoliei, piese aduse de la Nu sunt omisenici atelierele de la Tuturor de la Sf Discutii elevate suntpurtate in continuare in de la Snagov (pornind din1694 - 1696) aceea a ierarhului Antim (1701), care a refacut literele aleatelierului, aici ajutoarele sale, Mihai I0vanovici GheorgheRadovici. Pentru imprimeria de la ca pentru celelalte, cititorul studiului lui

recepteaza mesaje ale investigatii pentrucoordonatelor ca a rostului indeplinit ceea ce trebuintele

cultului ortodox, avem mai ales vedere din Transilvania. Lucrarileimprimate aici reprezinta - cum autorul - 10,45% totalul tipariturilor

cel de-al capitol, Tipografi (p. 99 - 135) abordarea de lade tipograf, care reprezentat de un de cunoscatori, a avut

un impresionant ecou in ortodoxiei, puternice reverberari in social. ane mai opri asupra aspectelor legate de specializarea profesionala a lucrätorilor, vomreleva autorul a acordat atentia celor 21 de angrenati atunci inimportanta de editare, amintili ordine alfabetica, Antim Ivireanul,Athanasie ieromonahul de la Chiriac el ieromonah din Moldova, la

Agapia la Vasile Stavnitki, rutean ce a lucrat la Uniev, adus demitropolitul Dosoftei la tiparnita arhiepiscopiei din Este o incercare, meritorie, de arestitui imagini viata profesionalitatea acestora, ceea ce valoarea studiului

www.digibuc.ro


de nu pierde din vedere pe amintiti maiin total, cu Andrei, Mihai Banci, Mihai Istvanovici cu

Ursu, ajutorul ieromonahului Mitrofan de la Bisericani, viitorul episcop dinCapitolul IV. truditori ai tiparului (p. 137 - 189), noi valente

opusului de printr-o evaluare a participantilor la procesul editorial priviti cacei ce sunt: 1. acestia: Domnitorii, Clerul, Tipografii, Boierii, Alti editori.Autorul s-a oprit apoi la: 2. Diortositorii, in total 16 carturari, Inochentieieromonahul la loan postelnicul, printre ei mentionati epsicopul Mitrofan,Hrisant Notara, Dositei al Ierusalimului, Athanasie al Dabbas al Antiohiei

3. Ispravnicii de carte. 4. Ilustratorii, paragraf consacrat numelor lui IvanBakov, Damaschin Gherbest, Antim Ivireanul, Dimitrios Ursul zugrav. Cercetarea dinacest capitol se incheie Purtätori de ai sub aspectulteascurilor, al angajarii tipografilor.

Concluziile (p. 193 - 196), scot in progresul tiparului carezultat al atasamentului poporului la valorile ortodoxiei, ca o cale de rezistentade de prozelitismul altor culte, dar mai ales ca o de introducere -tot mai mare - a limbii practica liturgica, pentru arealromanesc. Faptul este de mare al lucrarilor de teologie, 89,70%, dinimprimatele ca nu asupra 13, din cele 16 tipografiicunoscute acum, functionau in sediile eparhiale sau ale unor Doni

aici privitor la functionarea unei tipografii la Blaj,seama de reactia Bisericii reformate. domniei la procesuleditorial, Constantin Brancoveanu sustinänd imprimarea a 26 de carti, iar mitropolitii 15.

Volumul cuprinde apoi Indici de nume locuri (p. 197 - 206), precum unlimba (p. 207 - 212), iar apoi o Bibliografie 213 - 224), de

asemenea Lista graficelor (p. 225), acestea o adevaratä perspectiva ce privestedinamica productiei de sub diferite aspecte, privind centrele editoriale maiimportante 224 - 244). Lista figurilor (p. 245 - 247), deschide seria celor 83 deimagini din existenta tiparului a precedate de trei cu centreledrumurile 248 - 340). 0 indreaptä apoi lapsusurile din text.

La lecturii studiului lui cititorul exigentprestigiosul cercetator, prin ceea ce a a dat noi perspective pcsibiliatilor decunoastere a activitätii tiparului, a productiei de carte, a strädaniilor celor angrenati inrealizarea acesteia, tipariturilor limba factori de propulsare aideilor de de neam, idei pe calea de societateaspre modemitate.

Constantin

CRISTIAN LUCA, Petru Cercel un domn umanist Tara Româneascä, Bucuresti,Edit. Militara, 158 pp. + anexe

In 1944 la Cluj lucrarea monografica a lui Pascu Petru Cercella sec. XVI. La peste o de veac de la acest eveniment

editorial, istoric Cristian Luca redeschide cu temeritate seriozitate dosarul"Petru Cercel". El propune valorifice prin acest volum bogatul material

www.digibuc.ro


documentar referitor la acest pus circuitul istoriografic in ultimele decenii.Cristian Luca a adus unele contributii importante acest domeniu printr-o serie

de studii comunicari sustinute in anii precedenti. Astfel, prezenta investigatie aautorului, fundamentatd pe surse inedite nu poateuna justificatá

acest volum, Cristian Luca propune realizarea unei analize aprofundate aaspecte personalitatea lui Petru Cercel contextul politic cultural al

secolului al XVI-lea. concentreazd atentia asupramecanismelor politicii prin care Franta acea se estulEuropei. De asemenea, influenta ideilor renascentiste asupra domnitorului Petru Cercel

modul care el a le materializeze scurta sa domnie, constituie opreocupare fundamental/ a cercetätor, consecvent pe parcursullucrári. a avea pretentia exaustiviatii, carte, cumautorul dore§te completeze másura concluziileistoricilor ce 1-au precedat studierea acestui Volumul reprezintä incununareaunor constante preocupdri ale autorului, un bogat material documentardin bibliotecile din din cele italiene. Rigiditatea analizei istorice saucanoanele ale demersului redactional nu altereazd in un fel calitatea

a lucrdrii. Acest volum, cum remarca editorul, se adreseazd primulspeciali0ilor constituie o pentru alte categorii de cititori.

Petru Cercel un domn umanist Tara a se pretinde omonografie aduce istoriografiei o incercare din partea unuiistoric de-a propune o abordare. Cele patru capitole ale principalele

de cercetare de autor studierea acestui Prime le capitoleanalizeazd complexitatea raporturilor politice internationale modul in caredinastiei de Valois se in Europa de Est. Pe acest fond, Cristian Luca,

demersurile lui Petru pentru oblinerea tronului inOccident Istanbul. Cel de-al capitol se concentreazd asupra personalitätiiacestui insistand asupra unor informatii biografice confirme

conturate titlul Pentru Cristian Luca domnia lui PetruCercel reprezintá un episod pasager al istoria El poatecomparat din acest punct de vedere cu scurta domnie a lui loan Despot Moldova. Estevorba despre o care s-a introducerea civilizatia medievald

a unor valori specifice culturii apusene. Conservatorismul autohton invocatin virtutea unei viziuni traditionaliste conform schimbare estede malefic" a dus la a unei asemenea tentative. Autorul considerdPetru Cercel "a pendulat mental cele mari ale civilizatieieuropene". El astfel oarecare mod "compromisul". Cultura sa

calitätile sale politice au fost somate numele politice permanentconcesii. Din aceste compromisuri au luat forme hibride, atipice contestabile.Materializarea este atent de autor in de-al patrulea capitol alintitulat "Cultura in timpul domniei lui Petru Cercel". Arhitectura,arta cultura sunt domenii care s-au pästrat amprenteleumanismului crestin renascentist pe care Petru Cercel a insufle supusilor

Autorul subliniazd acest context rolul Domnesti ca focar de iradiereculturald impunerea unor modele comportamentale, in acest senscontribulia occidentalilor din anturajul domnului. Pe de parte este remarcatd

www.digibuc.ro


superficialitatea multora din aceste inovatii condarnnate la efemeritate prin statutulde "forme fond".

Pentru o mai informare lucrarea confine planurileprincipalelor edificii edilitare de cult construite sub domnia lui Petru Cercel precum

fotocopii documente de Un rezumat in limbacititorilor posibilitatea cunoasterii problematicii in paginile acesteiDincolo de deficientele inerente unui asemenea demers Cristina Luca prin acestvolum, de debut, demonstreazA utilitatea unor astfel de studii in istoriograflacontemporanA destul de in asemenea monografice.

Constantin

PECICAN, Lumea lui Simion Edit. Fundatiei pentru StudiiEuropene Cluj-Napoca, 1998, 296 p.

"Cazul" lui Simion DascAlul, controversatul interpolator al LetopisefuluiMoldovei atribuit lui Grigore Ureche, constituie pentru Ovidiu Pecican o preocupareconstantA de mai bine de un deceniu. Rezultatul este o lucrare voluminoasA de aproape300 de pagini unei figuri mai putin cunoscute in literatura istoriograficA dinsecolul al XVII-lea. Cartea se o tentativA de istorie culturalA a Moldovei intimpul domniei lui Vasile Lupu.

Scopul declarat din este demontarea "mitului istoriografic alcare fost Dascalul" (p. 14), dorinta de a

"submina - de pufin - presiunea extraordinarA a unui verdict istoric aparentirevocabil greu" 12). Considerand prematurA o monografie dedicatA luiDascAlul, date putinele informafii cunoscute despre acesta, Ovidiu Pecicanpropus acest text reformuleze doar, nunaleze sA completeze rezultatele

de astazi 13).Efortul de a contura personalitatea carturarului de a o integra contextul

cultural al vremii este completat de "investigarea mentalitAtii autohtone" careun alt nivel al demersului, cum susline autorul.

Structurarea cinci mari - Lumea, Omul, Epoca,Opera, V. Mogenirea - la in 16 capitole (cu subtitluri acolo undeacestea sunt considerate necesare), face lectura accesibilA unui public mai larg.CalitAtile literare incontestabile ale lui Ovidiu Pecican, acestuia de psihologdemonstrate mai ales atunci nu este cazul o logicA destul de complicad pentrugustul nostru sunt folosite din argumentarea a unor ipoteze. Constientfascinat in acelasi timp de riscurile, dar de farmecul pe care poateexercita asupra istoricului, in fata unor asemenea tentatii:"Pentru specialistii prea sA nu pentru a mai dinlimitele general admise, o aceea vagA, - e prea putin.Nu ea va face punA chestiune concluzii vechi de unul sau secole.vor avea dreptate procedeze astfel. Mai fermecat de o <<nebunie a

Schliemann ori de a lui Sherlock Holmes, deglorios respectabil ce poate la drumurilor consolidate,

26

www.digibuc.ro


teritorülor ferme, vom continua perplul hermenentic din lui Simion DascAlul"(p.74).

textul conceput probabil ca un eseu, notelor bibliografice nu li se oatentie speciall. Bibliografia de autor ni se pare insuficientd, chiar acestfapt ar putea fi motivat de lipsa unei bogate literaturi de specialitate Nu

lucru poate fi spus schimb despre generale din spatiul occidental,care-si puteau cu locul studiu de amplu.

Prima parte - Lumea - debuteazd cu o universul micilor cArturaridieci) sA delimiteze locul acestora societatea timpului.

Folosind Documenta Romaniae Historica, Seria A: Moldova, XVII, Buc., 1974, OvidiuPecican inventariazd diecii la inceputul domniei lui Vasile Lupu (1634); pebaza unor acte de proprietate, zapise de etc., el alti dieci,

indeaproape sistemul deal doilea capitol sunt surprinse ideile care circulau referitoare la

originea limbii, a poporului la decdderea resimlitd acut de cArturari, toateacestea incadrate perioada domniei lui Vasile Lupu, caracterizatd "ordine

reactie contra Reformei culturald 38).La acest capitol, cititorul neinitiat istoria dreptului cel consuetudinar,

scris receptat) poate avea unele initiativelor legislative aledomnului Moldovei cum sunt prezentate de Ovidiu Pecican: "Interesul expres alputerii pentru ameliorarea dreptului (s.n.) a generat o vastA actiune deselectare, traducere adunare a celor mai importante contributii legislative,fmal de editarea unei culegeri" (p. 39).

Prima parte a se cu o incercare de a surprinde evolutiaterminologiei istorice utilizatd de cronicari povestiri, opozitie basnele;

cursul anilor/ letopisef): cap. 3 -De la povestire la istorie. Stadiulistoriografice la secolului al XVII-lea Moldova.

Simion Dasalul - Omul - subiectul celei doua a stufoaseicare exploateazd cu o de remarcat informatiile directe

("provenind de sub pana compilatorului indirecte (mdrturii alecontemporanilor: Toderwu Cantacuzino, Miron Costin, Niculai Buhu ).

Centrul de interes al este awzat pe controversa care rolul deinterpolator sau compilator al lui Simion Dascalul, pledandu-se pentru cea de-a doua

Astfel, acesta ar mai mult un simplu copist, meritul de a structuracronica de a (folosind alte izvoare Grigore Ureche) documentatia pebaza a compilatia ex. unguresc ). Alte aspecte atinse cele13 subcapitole (sic!) partea a 2-a sunt: Letopiseful Moldovei al lui GrigoreUreche ca principal izvor al compilatorului; 'atitudinea a unor mari de

care modesta conditie prin inelectualeremarcabile; a basnelor lui Simion Eustratie LogofdtulMihail Simion - cunoscAtor a mai multor limbi dataalcdtuirii compilatiei; mortii arturarului; Simion - de sorgintemodes* contestarea originii transilvane a interpolatorului de N. I.

Minea, N. Cartojan ), sustinutd cea autohtond etc.de prezentarea izvoarelor folosite de Simion DascAlul (Letopiseful

Moldovei al lui Grigore Ureche, unguresc, un moldovenesc la

Petru etc.), cu accent pe ultimele penultima cea mai consistentd parte a

www.digibuc.ro


- IV.Opera - intentioneaza marea dificultate de a distingecontributiile lui Simion de cele apartinându-i lui Ureche dinLetopiseful Moldovei forma care el ne-a parvenit (interpolat de SimionDasalul Mihail CAlugárul). M/rturisim modalitatea care Ovidiu Pecican pune

aceastä nu ni se pare cea mai conving/toare. Una dintre concluziile lacare domnia sa ajunge e putin surprinzatoare: "chemat elucideze inceputurile

ale poporului", Simion Dasalul elaboreazá, prin expunerea mai multor versiunireferitoare la originea Moldovei, "primul eseu erudit din istoria istoriografiei(p. 169). Mai mult, contestatul ar el autorul unei adevarate teorii aoriginilor (p. 174).

De altfel, elementul este o prezentä stinghera Lumea lui Simioncapitolul 12 - Ecouri contractualiste Letopiseful Moldovei - este

una dintre expresiile acestuia; supralicitarea contractualiste din operacronicarului moldovean nu face discordant/ interpretArile adeseori aleautorului. Dintre ideile prezente in text se identifia "aceea a existentei, prima

de intemeierea statalä, a unei Moldove ca o [...]. oputere care oferá scutiri de slujbe viitorilor supusi, incolonizkii teritoriului de ea. contractante" 243).Dupá opinia autorului, in imaginea lui Simion a lui Grigore Ureche despreMoldova contemporanä pot fi gäsite incontestabile similitudini cea a lui Marsilio daPadova De translatione defensor pacis de re imperatoria e pontificia (1324)

Jean Bodin in Six livres sur la république (1577; latia 1584).Mogenirea - ultima parte a - sintetizeazá in fapt reactia la

introducerea din Letopiseful unguresc in care romanii sunt identificatitâlharii din temnitele Romer. Atutudinea arturarilor indignati de oasemenea (Miron Costin, Constantin Cantacuzino Dimitrie Cantemir) nulipseste de-a lungul intregului text, doar de data aceasta sunt prezentate argumenteleacestora. opinia lui Ovidiu Pecican, respingerea are o socialä: deprovenientä Simion Dascálul prin opera lui la un statut intelectual care

ochii marilor boieri carturari era in cu pozitia luiconsecing, actul este considerat ca o expresie a unui orgoliu nesabuit. Desi aceastä

- foarte autorului dupA cu care apare carte - este sustinutäargumente mai mult sau mai putin viabile, poate fi suspectatä de simplism.

ce priveste "impopularitatea" (mai ignorarea) arturarului, nucredem ea este o urmare "a discursului identitar etnocentric"(p. 286), un rezultat al

acesteia, datoratá exclusiv lipsei documentelor.Este de admirat lui Ovidiu Pecican de a continua un proiect de

dificil. dacA o carte de 300 de pagini e consideratA doar o incercare de reformularea unor ipoteze mai vechi, atunci viitoarele contributii anuntate deja vor

probabil asteptare mai ales, vor la rábdarea celor care sele parcurga.

de concluzie, cea mai potrivitá caracterizare a de fatä ni se pare asintetizatá titlul savuroasei piese shakeaspearene "Mult zgomot pentru nimic".

Andreea lancu

28

www.digibuc.ro


HENRYK WISNER, i car Rzeczpospolita i Moskwa w XVI i XVII wieku (RegeRepublica Moscova sec. XVI XVII ), Ksiazika i Wiedza, Warszawa, 1995,

143 p.

a distinsului profesor al din Varsovia, carede raporturile polono-lituaniano-ruse din secolul al XVI-lea in

1686.Numeroasele capitole ale pun in evidentd, cu o claritate

etapele de apropiere momentele de decise prin armelor dintre celestate perioada amintitä.

Lucrarea este de numeroase citate din izvoarele epocii, fapt careapropie mai mult cititorul nespecialist, caracterul de popularizare al acestuia nu scadecu exactitatea unor observatii.


WOJCIECH POLAK, Kreml i Smolenszczyzng Polityka Rzeczpospolitej wobecMoskwy w latach 1607-1612, (Pentru Kremlin teritoriile Smolenskului. PoliticaRepublicii de Moscova anii 1607- 1612), Roczniki TNT, Torun, 1995, 371 p.

serie prestigioasd, a o lucrare consacratA politicii Republicii fata deMoscova anii 1607-1612. Cele patru capitole problema la criteriulcronologic. Contributia istoricului polon este remarcabild prin documentarea (in

de arhivele polone au mai fost folosite cele din Viena Stockholm) prin efortulde a depási explicatiile simplificatoare ce puneau accentul pe motivatiile exclusivdinastice confesional-misionariste ale implicdrii lui Zygmunt III Waza in conflictulestic obstacolele puse calea externe eficiente a monarhilorpolono-lituanieni. Pentru aceste motive o prezentare viitorul apropiat.


$AROLTA SOLCAN, Familia secolul al XVII-lea Edit.UniversitAlii din Bucuresti, 1999, 252 p.

istorie a familiei in Tdrile nu s-a scris Desi, putin de laMarc Bloch a fost evident istorie cercetarea relatiilor denu se poate face, din mai multe motive (obiective subiective) istoricii nu s-au

la o asemenea abordare. Am fost, prin urmare, aflu subauspiciile UniversitAtii din Bucuresti ca pe prof. dr. stefan

conf. dr. Tudor Teoteoi, a o lucrare farniliei dinromânesc, in secolul XVH. Din a durat putin.

La p. 7, autoarea, d-na scrie "pentru TaraMoldova, s-a un bogat material genealogic care in parte a fost publicatprelucrat" face trimitere, in la lucrarea lui Grecianu, Genealogiile

www.digibuc.ro


documentate ale familiilor boiereVi la Dictionarul marilor din TaraMoldova de Nicolae Stoicescu. la o parte faptul

Dictionarul citat nu este o lucrare de genealogie, cartea lui D. Grecianu estemai ales o culegere de material documentar, este de observat d-na nu

la apare, de ani buni, o publicatie intitulata "Arhiva Genealogica"perioada 1989-1993, ca "Anuarul Institutului de Istorie D.

apoi, din 1994, ca de-sine-statatoare), care i-au locul zeci de studiigenealogice, de recentä de calitate : cum s-a putut scrieo carte de istorie a familiei ca autorul un articoldin revistä ?

Informatia nu este singurul lucru care se poate repro§ad-nei Solcan. Mai grave sunt erorile de Prima dintre ele este

compararea unor necomparabile. Ca de exemplu, a scrie o lucrare despre familiadin din Transilvania, Tara Moldova - la p. 7,cititorul este prevenit "familia din secolul al XVII-lea descrisä aici are vedere toate

romane"), ca reper familia din Transilvania, nu pentru aceastareprezenta, dintr-un motiv oarecare, un etalon, ci pentru mai multe maibogate pentru spatiul ardelean ("pentru analizarea familiei din Wile dinsecolul al XVII-lea s-a avut vedere cu prioritate principatul Transilvaniei, deoareceaici au fost intocmite conscrieri urbariale, militare, religioase altele", p.15).vielii sociale din Transilvania nu sunt, identice cu cele din Muntenia Moldova,

cum, Tara Moldova sunt diferente considerabile.cuvenit, se cerceteze, mai familia din parteabia generale identificarea particularitátilor locale se

procedeze la pe o arie prea d-na Solcan aizbutit se ocupe cu mai de familia din Transilvania. A uneori,

observatii cu privire la familia din Tara ce prive4te familia dinMoldova, a ignorat-o cu totul, a ilustrat anumite consideratii ale d-sale cuexemple nesemnificative ori de-a dreptul nepotrivite. Capitolul Familiamigratorie a populaiiei (p.177-189) subcapitole precum membrilor de familie(p.103-114) sau Familia a gospodáriei (p.115-139) nu nicio referire la Tara Moldova; altele, precum Structura (p.15-32)sau din târguri (p. 91-102) se despre familiile din aceste

analize schimb, concluzii, suntem asigurati"pretutindeni Tarile tot cursul secolului a dominat familia nucleara, a

pondere, general, nu a sub 80 la din totalul familiilor" (p.32),spatiul intracarpatic, extracarpatic, puteau fi familii

ca dimensiune structura" (p.102), "in ansamblul condiliile economice deosebitde grele din secolul al XVII-lea au fost responsabile pentru diminuarea numaruluidimensiunilor familiei locuitorilor din satele, targurile(p.139). Autoarea corect pentru Tara Moldova, documentelefolosite "aveau caracter juridic" ele "reflectd mai raporturile juridicepe cele naturale dintre oameni" (p.52). Cu toate acestea, d-sa analizeaza, cadru,structura structura de oameni dependenti, face comparatiiîntre ele pe baza acestor comparatii, trage concluzii generale. Compozitia unorfamilii de din satele mentionate testament poate, eventual, corectconserrmata, pentru pe testatar interesa de Dar ce se poate

30

www.digibuc.ro


spune despre alcatuirea familiilor de "Pentru schitarea caracteristicilor familiilormarilor - scrie d-na lcan -, punctul de pornire au fostgenealogice". Dar oricine a micar o o cercetare genealogica nuintotdeauna informatiile din documente corespund De spune

"n-a avut copii din trupul lui" poate n-a avut copiicopiii i-au de cazul vistiernicului moldovean Simion Stroici - "ArhivaGenealogica", I (VI), 1994, 1-2, p.249-252; II (VII), 1995, 1-2, p.71-72; 153-155).

A doua de este aprecierea prin masurarea cudiferite, spus, utilizarea, pentru cercetarea aspectelor comune, a unor

izvoare de la un spatiu la altul. Nu se pot face investigatii demograficepentru Ardeal, cu (p. 6) pentru Tara Moldova cu acte deproprietate : "actele de vanzare-cumparare, testamentele" (p.7). Sunt izvoaredeosebite, ca structura, ca destinatie. Informatiile pe care ele le cuprind nunumai nu sunt nici complementare nu sunt.

Fie pentru nu realitätile sociale din Tara Româneasca Moldova,pentru nu este cu documentele noastre vechi, autoarea se a

face analize statistice, spre deosebire de Transilvania, unde informatiiledocumentare sunt destul de bogate, "este aproape imposibila reconstituirea" structuriifamiliei din Tara Moldova (p.29). Pe baza unui de documentemuntene0i, d-sa ajunge la concluzia in localitätile avute vedere, "pondereafamiliilor extinse era mai mare Transilvania, a 25 % dintre familii"

Din concluzia este : mai mult ca sigur, TaraMoldova, predominante erau familiile nucleare aceasta pentru modelul nuclear este

care incontestabil comunitätile din zonele de openfield, carese agricultura de subzistenta deschiderea spre economia derelatii intense vechi mediul urban" (André Burguière, Pour une typologie desformes d'organisation domestique de l'Europe moderne siècles),"Anna les E.S.C.", 41, 1986, 3, p. 651; idem, Les "liens du sang". Marc Bloch, historiende la parenté, in vol. Marc Bloch aujourd'hui. Histoire comparée et sciences sociales,Paris, 1990, p.389-400; Alain Ménage et famille. comparatives surla dimension la structure du groupe domestique, E.S.C.", 29, 1974, 3,p.777-786). Chipul care d-na Solcan a ajuns la concluzie trebuie,amendat. A face analize statistice pe izvoarele noastre medievale este a eroare de

Aceste izvoare nu se la investigatii de tip statistic. Cea mai mare partea documentelor de s-a pierdut ceea ce a nu avem siguranta

un reprezentativ". Apoi, nu toate informatiile din aceste izvoaretrebuie luate ad-litteram. act de apar fratii sau gineriiunui personaj oarecare, nu toti locuiau subacoperi§, ci stäpaneau o anumitä proprietate. act care

unui sat apar, zicem, doi nu au avut numaidoi copii : alti puteau alte proprietati, care formau obiectul altor

acte, de cele mai multe ori, disparute.Autoarea la despre "cele 244 de familii Tara

178 din Moldova" pe care le-a luat ca exemplu spre a cerceta alcatuirea familiilor demari boieri. Mai departe, la p.167, apar 266 de familii de mari dregatori din Muntenia211 din Moldova. Nicaieri, nu se ce familii erau acestea, care au fostcriteriile pe baza d-na le-a selectat din celorlalte familii cum a

www.digibuc.ro

284 Recenzii

cifre de mari de diferite, de la un capitol la altul. De d-sa afolosit aceleasi cifre studiu anterior volumului, IX, 1998, 3-4,p.169-170. Acolo, autoarea a dat urmätoarea explicatie cu privire la metoda de lucru

: dregatorii propriu-zisi din secolul al XVII-lea, sau carecariera acest veac, au fost cuprinse rudele apropiate, pentru care s-areusit reconstituirea familiei prin coroborarea unei palete largi de surse" (p.169).

"paleta de surse" : Diclionarul alatuit deStoicescu. Subliniind, o dictionarul acesta nu este o lucrare de genealogie,adaug acum nu este nici cea mai sursä de informare, cauza numeroaselorconfuzii pe care autorul le-a fácut persoane neamuri, tocmai in domeniulgenealogiei. Dar, mai este greseala de a d-nei Solcan : d-sa nu sea face nici o genealogicd, in numele unui magistru in chip de

documentard nu izvorul, ci rezultatele (mai mult sau mai pulin corecte) la care aajuns un alt cerceator, studiind documentele.

Erorile de semnalate aici aratá datele cuprinse tabelele 111.2.7(p.44), 111.2.8 (p.45), 111.2.9 (p.46), 2.10 (p.46-47), 111.2.11 (p.47), 111.2.14 (p.52),111.2.15 (p.53-54), 111.2.16 (p.54), 111.4.8 (p.73), 111.4.9 (p.74), IV.2.4 (p.163), IV.2.5(p.164), IV.3.1 (p.167) trebuie privite cu rezerve in nici un caz nu pot constitui temeiulunor concluzii generale.

disculie situatia vdduvelor, d-na Solcan scrie o femeiemici sau incapabili sä se protectia unor

persoane influente, cum a procedat Sinclitichiia Bildiasa" (p.61). Exemplul este prostales : Sinclitichia nu s-a pus sub protectia unor "persoane influente", ci s-a

grija nepotului care, cu totul era vornicul Dumitrasco Pentrustatutul váduvelor, autoarea putea "Arhiva Genealogicr, IV (IX), 1997, 1-2,p.84-85, observalii care i-ar fost, eventual, folositoare.

La p.143-144, autoarea despre din robie, dar, ca deobicei, omite exemplele referitoare la Moldova. sugerez sä documente :DRH, A, XXIII, p.617, nr.568; CDM, II, p.417, nr.2151; ibidem,III, p.121, nr. 485-486.Din ele se constatä eliberarea din robie nu era, cum crede d-na Solcan, "aproape

(p.144). Este robi mureau, dar din cei care supravielMauunii erau eliberati, mai ani, pentru turcii sau maibine eliberindu-i schimbul unor sume mari de bani, deck ducându-i cu ei lamari expunându-i, astfel, drumului pericolului

"invoirea" domnului despre care Dimitrie Cantemir scrie trebuiau s-ode la cdsätoria (p.150, 170) nu este atestatä chip direct de alte izvoare

din Moldova, dar ea pare existat cu "Arhiva IV (IX),1997, 1-2, p.72).

Despre pe temeiul inrudirilor, d-na Solcan fi putut folosi(la p.151-152) exemplele concluziile unui articol consacrat structurilor de familie dinMoldova ("Arhiva Genealogicr, IV (IX), 1997, 1-2, p.108-111). Tn acelasi articol, lap.95-102, autoarea fi gäsit informatii despre aliantele matrimoniale, asuprad-sa se opreste la p.153.

D-na Solcan crede boierii Tara Moldova"respectau "aceasta raritatea de rangul treiprecum a (p.168). De altfel, asupra rariatii divortului, d-sa a revenitmai multe (p.191, 192, 196, 197), afirmând chiar, chip cu totul

32

www.digibuc.ro

33 Recenzii i notite bibliografice 285

surprinzator, foarte rare despre se aproape exclusiv lasitualii care barbatul a solicitat despärtirea" (p.169). Despre reasatoririledivorturile din Moldova s-a mai scris ("Arhiva Genealogice, IV(IX), 1997, 1-2, p.74-77). Din izvoare reiese tocmai contrariul, anume boierii nu erau chiar de lalitera legii, recasätorirea erau practici sunt suficiente

despre divorturi solicitate de femei de pentru toate acestea,despre Prile Române, vol. V, Bucure§ti, 1973, p.24, 79; DIR, A, p.298,

nr.363; ibidem, XVIII!, p.61, nr.93).d-na lcan a gasit putine date "despre imoralitatea

masculine (p.169). In afara exemplelor citate in articolul din "Arhiva Genealogice, IV(IX), 1997, 1-2, p.82-84, sugerez : DRH, A, XXI, nr.103; L. T.Boga, Documente basarabene, III, 1928, p.11, A, p.178,

Ultimul capitol al lafiile dintre membrii familiei (p.191-221), secaracterizeaza prin de informatii cu privire la viala de familie in Moldovasecolului XVII. precizarea in articolul revista "ArhivaGenealogice, deja citat mai multe este vorba despre lacasátorie, despre despre zestre, despre femeii, despre situaliavaduvelor, despre sentimentele dintre soli, despre conflictele interiorul mariajului,

despre copilului aceea a orfanului, despre (inrudire artificiala),despre relatiile dintre copii, despre acelea dintre sau alte rude, cuindicarea multor surse documentare, limitez la a-i semnala aici d-neialte izvoare pentru a completa tabloul vielii de familie de care d-sa se Pentru grija

de partenerul de : DRH, A, XXIII, p.195, nr.159; Gh. Ghibanescu, Ispisoacezapise, VI/2, 1933, p.162-163. Pentru uciderea : A, p.224,nr.297. Pentru dragostea dintre copii : Miron Costin, Opere, de P.P. Panaitescu, 1958, p.99; despre Române, V, p.477-478; DRH, A, XXI, p.425-426, nr.333; p.118, nr.289; DRH, A, XXIII, p.56,nr.54; p.180, nr.143; p.588, nr.538; CDM, II, p.302, nr.1467-1468; nr.1585.Pentru sentimentele dintre : p.225, nr.683; DRH, A, XXIII, p.377, nr.332.Pentru relatiile dintre diferite rude : DRH, A, XXIII, p. 559, nr.503; p.588, nr.537;nr.568; CDM, II, p.394, nr.2018; ibidem, III, nr.820; p.276, nr.863.

Cartea d-nei lcan nu este doar continutului.forma care acest volum se cititorului de Textul a fost culesneglijent neatent. Se pare autoarea nu s-a ostenit a face indispensabilele corecturi,doar putandu-se, eventual, explica lipsa, din subsolul paginilor, a textului notelor287, 289, 293, 295, 297, 299, 301, 303, 305, 307, 309, 311, 313, 315, 317, 319,321, 323, 325, 327, 329, 331, 333, 335, 337, 339, 341, 343, 345, 347, 349, 353,355, 357, 359, 363, 365, 367, 369, 371, 373, 375, 377, 379, 383, 385, 387,389, 391, 393, 397, 399, 403, 405, 407, 409, 411, 413, 415, 417, a indicatiilorprivind locul anul de aparitie a unor (nota p.5; 8, p.9), ca

de tipar ("trebuie reconstituirea cantitativa, ceea care are vedere",p.5; "care se date detaliate", p.7; 1616, de 16, p.11; numarredus cazuri", p.29; aveau adesea era cu.", p.52; "familiadin Transilvania era scaderea", p.55; decesului unuia dintre, soli multedintre familiile...", p.56; reglementarea succesiunii asemeni, luiPreda Buzescu, trebuia p.61; "cu ocazia", p.61; "obligatiile

www.digibuc.ro


acestora de p.63; "revin pentru lua sotiile copii", p.159; "cetätile nu puteauoferii siguranta", p.160; "fetele se puteau logodi chiar cdsätorii", p.191; "dupä moarteapArintilor copii danii", p.206; se stingeau copii p.206;"nu numai copii proprii se bucurau", p.206 mai departe). Prefer cred in cele

exemple citate este vorba, de greseli de culegere nu de deortografie sau de exprimare!

Publicarea unei la Editura UniversitAtii din Bucuresti impune, crede,datorii morale autorului. Mai pentru pe copertä apare, ca un soi de garantiepentru calitatea lucrarii, numele celei mai mari mai prestigioase universitäti dinApoi, pentru volumele sub aceastä se prin librAriileUniversitätii, chiar clädirea Universitdtii. pentru de ele inprimul studentii, cercetätorii in formare, trebuie li se ladispozitie mimai valoroase, a deveni, la specialisti Din

d-na Solcan n-a linut cont de datoriile morale pe care le are, fatä deUniversitate fatä de studenti, dea tiparului o carte incropitä larepezealä, consacratä unui pe care in parte, o carte

cu un text plin de greseli, semn autoarea numanifestä nici un strop de respect pentru meseria sa pentru cititorii Familiasecolul al XVII-lea este un model. Un model de cum nu trebuie scrisäo lucrare de istorie.

Maria Magdalena Székely

DR. TIGHILIU, Societate mentalitate Tara Moldova.XV-XVII, Bucuresti, Edit. Paideia, 1998, p.

Parcurgerea sumarului acestei sperante. Rdsfoirea volumuluio stare de Citirea lui din scoartä scoartä lasá un gust amar.

Senzatia : superficialitate. Sau, cum spune autoarea, dar cureferire la altor istorici, "senzatie de disconfort intelectual" (p.101).

Un ca acela ales de d-na dr. pentru o de doctorat(transformatä, apoi, in carte) este unul periculos : el nu autorului sä se ascundäin spatele lui. Pur simplu, trädeaza. fata unui dä

a competentei sale. d-na dr. a spus totuldespre sine ca istoric. Dovezile

d-nei dr. este o träsäturA pe care cartea d-sale o cuprisosintä. Autoarea ostentativ numele cu titlul de "dr.", desi acesta nu este,in nici caz, o garantie pentru calitatea profesionalA a purtätorului säu. Este, apoi, olipsä de smerenie in scrisul d-nei dr. Tighiliu. M-a surprins, pentru una dinprimele pe care primit-o la inceputul muncii mele de cercetare, la Iasi, a fosttocmai lectia smereniei. fata mesei sale de lucru, istoricul trebuie sä se comporteasemenea unui preot altarului. Nu numele nici de insemnatä estedescoperirea sa ori de nouä imaginea asupra trecutului pe care o propune. Importanteste ca ceea ce a prin munca lui, dat celorlalti, nu spre propria cidoar pentru a adevärului. Numele autorului pus pe coperta unei de istorie nu

vanitate, ci doar asumarea, intregime, a unei responsabilitäti. Or, in mai

34

www.digibuc.ro

35 Recenzii notile bibliografice 287

multe d-na dr. insistä (subliniind, chiar, anumite cuvinte)asupra contributiilor pe care istoriografia i le datoreaza. De exemplu : "noiam adus, studiul mentionat mai sus, pentru pe ne-a stat

(p.141, subl. a.); "putem afirma aici pentruistoriografia noastre (p.171); sä un fapt din mai putin

relevat acum" (p.265); "ceea ce eu am numit" (p.341); "amdemonstram, folosind, acest sens, pentru argumentele filologice" (p.343)

mai departe. Elementele de noutate - pe care autoarea crede le-a descoperit -putut puse cu mai ostentatie cu mijloace mai delicate.

De4i d-na dr. vrea lase impresia unei cunoa4teri profunde amaterialului documentar a realiatilor asupra se opre4te, lucrurile nu stau delocasa. Titlul ne avertizeazd cercetarea va avea vedereMoldova, dar, din primele pagini, se constatä o preferintä a d-nei dr. pentruMuntenia, timp ce lumea Moldovei medievale total aceasta,pentru nu cunoa4te izvoarele. Din "Documente privind istoriaseria A, a folosit doar din cele patru volume consacrate veacului XVI, pe celeprivind veacul XVII le-a ignorat complet (p.346). Din cele patru volume, la care se

un volum-supliment, cu rezumate de documente epocii de care sed-na dr. care au format materia Cataloagelor documentelor

din Arhiva a Statului (apoi, Centrale),d-sa a consultat un singur volum (p.346). Cataloagele de documente din arhivele de laIa4i, Suceava, Vaslui, ca catalogul colectiei Istrati de la Turnu-Severin suntnecunoscute. Din seria Moldova in epoca feudalismului, pare a utilizat doar primulvolum, de4i au mai cinci el. La p.346, d-na dr.colectia Documenta Romaniae Historica, seria A, volumele I-XXII, de4i,momentul care d-sa documentarea, nu volumele I, II, III,XIX, XXI XXII. Nici din seria B a nu toate volumele de laI la XXV, cum sunt indicate. Volumele de documente ale lui Mihai Costdchescu IonBogdan, Suretele i izvoadele ori Ispisoacele i zapisele publicate de Gh. Ghibänescu nu

Nici Uricariul lui Theodor Codrescu, nici Documentele bucovinene ale luiTeodor nici Documentele basarabene ale lui L. T. Boga, nici Documentele

ale preotului Antonovici, nici Documentele ale lui Const. SolomonC. A. Stoide, nici Documentele Documentele privitoare la

sau Documentele privitoare la i Orheiului publicate de V.ca nu mai vorbim de zecile de documente publicatiile de specialitate

AR, BCIR, CI, IN, RA, RdI, RI, RIAF, RSL, "Studii") sau de documentele a4a-zis externe. Cu o documentare mai mult rezultatul nu era greu deprevdzut.

D-na dr. la p. 50, ceasul a fost introdus Moldovape vremea lui Alexandru Läpusneanu. Sunt, informatii mai Petru

avea orologii primite din Transilvania : Radu Constantinescu, Moldovai Transilvania in vremea Petru politice i militare, Bucuresti, 1978,

p.224; Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, III, Brasov, 1896, p.167; GernotNussbacher, Din cronici hrisoave. la Transilvaniei, Bucure4ti,1987, p.87; Maria Magdalena Székely, La Petru RI, tom.VIII,1997, 7-8, p.489. autoarea fi citit studiul semnat de Maria Magdalena

S. Gorovei, Contribulii la Trei-lerarhilor, AIIX, 1993, p.435-

www.digibuc.ro


448, ar avut mai multe despre ceasul montat, domnia lui Vasile Lupu,clopotnita Trei-Ierarhilor, ca despre ceasornicarii aduqi de departe pentruasupra carora domnia sa se la p.51. la5i studiu i-ar adus d-nei dr.Tighiliu mai multe informatii despre baia turceasca de la pe care o doar

la p. 76.La p. 67 "din secolul XVII inceputul celui avem ckeva

privind träsurile caretele care circulau atunci". Mai vechi o de ani sunt,mentiunile despre trasurile lui Petru Rare5, despre care se cum : Radu

Constantinescu, op.cit., p.233, 241-242, 249, 250, 251; Quellen, III, p.118, 151, 253,257, 258, 260; Gernot Nussbächer, op.cit., Maria Magdalena Székely, op.cit.,p.493.

Prima mentiune despre bäutul in le nu este aceea dinlui Francesco della Valle, cum crede d-na dr. Tighiliu (p.82). Este o atestare

mai veche, indirectä. La 31 octombrie 1402, Alexandru BunMoldovita moara de : DRH, A, I, p.23, nr.16.

"Portretul al lui Mare pe care d-na dr. Tighiliureproduce "pentru lui" (p.103) nu-i apartine - cum crede d-sa - luiCostin. Acest autor nu a fäcut deck sä preia, aproape cuvânt cu cuvânt, portretul

lui Grigore Ureche : Grigore Ureche, Moldovei, aII-a, ingrijitä P. P. Panaitescu, Bucure5ti, 1959, p.120.

din nu sunt aceia din 1697, ai stolniculuiCantacuzino (p.120, nota 188), ci ochelarii pe care Petru primeade la in 1546 : Quellen, III, p.343, 344; Gernot Nussbächer, op.cit., p.88; A.Hutmann, Ochelarii lui Petru "Astra", an.VI, 1971, nr.5(60), p.15; MariaMagdalena Székely, op.cit., p.494.

Referindu-se la adultere, d-na dr. "dinmaterial investigat, noi nu am deck un singur caz de acest fel" unexemplu din Tara Româneasca, din 1612 (p.227). sugerez sä atestarile maivechi, din : DIR, A, XVI/2, p.224, nr.236; ibidem, XVII/2, p.80, nr.92. plus,existenta iubirii adultere este indirect, de bastarzi, ale ckor nu suntputine in documentele noastre : ibidem, XVII/2, p.178, nr.232; ibidem, XVII/5, p.64,nr.80; DRH, B, IV, p.133, nr.103; p.193, nr.157; Maria Magdalena Székely,Structuri de familie societatea moldoveneascd, in "Arhiva Genealogice,IV(IX), 1997, 1-2, p.82-84.

Nu este nevoie se "aprecieze" la casátorie ca de 13-14(p.230), pentru este cunoscutd vhsta : 12 ani pentru fete 15 ani pentru

: Pravda ritorului Lucaci, text stabilit, studiu introductiv indice de I. Rizescu,Bucure5ti, 1971, p.166; Maria Magdalena p.64-65.

drepturile femeii erau diferite in Tara de Moldova.De aceea, consideratiile d-nei dr. de la p.232-234 sunt valabile doarpentru Muntenia. ceea ce prive5te condilia femeii Moldova, d-sa ar pututconsulta: Alexandru I. Gonta, Femeia drepturile ei la Moldova,"obiceiul XVII, 1980, p.597-602, reluat vol. Studii de istorie

Ia5i, 1998, p.269-274; Maria Magdalena Székely, op.cit., passim.Ceea ce, la p.254, ni se drept "prima informatie asupra de

autoscopie" de la noi este altceva. Cronicarul poveste5te muribundul,muriia, trupul negru, au fost vede ochii". A

36

www.digibuc.ro


din aceasta sufletul se ridicase deasupra trupului vedea de acolo d-nadr. Tighiliu nu este foarte obisnuitä cu limbajul letopisetelor al documentelor vechi.Sensul frazei citate este acesta : aflat pe patul mortii, de a-si da obstesculmuribundul trupul imaginat ce avea sä-1 astepte la Judecata de Apoi.Prin "and murlia", Radu Popescu muribundul se afla pe patul mortii",nu ce acesta sufletul" !

Teritoriul Moldovei medievale nu era precum al Täriijudete, ci inuturi. urmare, satul - proprietate a familiei Ciogolea -

se afla, nu "jud. Suceava", cum crede d-na dr. (p.261), ci linutulSuceava.

vorbim despre istorie a ne gändim imediat la istoriografiapentru aici s-a a fost teoretizat acest mod de abordare a trecutului.

Sute de pagini s-au scris de istoricii mod surprinzdtor, d-na dr.Tighiliu pare nu avut acces la ele. Dintre teoreticienii istoriei d-sacunoaste un singur nurne : Lucien Febvre. Dar pe acesta (p.7) cu studiul Lasensibilité dans l'histoire volumul lui Al. Dutu, Dimensiunea a istoriei.Pentru cunostinta d-nei dr. Tighiliu, textul lui Lucien Febvre putea "Annalesd'Histoire Sociale", III, 1941, sau, mai volumul Combats pour l'histoire,Armand Colin, Paris, 1992. De mirare este faptul d-na dr. Tighiliu n-a avutcuriozitatea studii fundamentale privind metodologia cercetdrilor deistorie a mentaliatilor, anume cele sernnate de Philippe Jacques Leamintite de Al. cartea sa, la p.118. Ar fost util pornind de laaceste texte, autoarea ar stabilit un cadru metodologic pentru cercearile de istorie amentalitdtilor spatiul romdnesc. Era persoana cea mai s-o de vremece a scris o carte pe acest

La d-na dr. Tighiliu vorbeste desprelegendele intemeierea Moldovei Tärii citeze lucrarea luiMircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre religiilefolclorul Daciei Europei Orientale, traducere de Maria Cezar Ivdnescu,Bucuresti, 1995, capitolul IV, Voievodul ", p.139-170.

carte de a lui Mircea Eliade, Sacrul profanul, traducere dePrelipceanu, Bucuresti, 1995, cuvenit citatá in contextul discutiei despre

sacru profan (p.39), despre timpul sacru profan (p.41).Pentru reconstituirea interioare (p.73-74) ar fost utile informatiile din

studiul lui Corfus, Odoarele Movilestilor Polonia. Contribujii la istoriaartei a preprilor, "Studii", tom. 25, 1972, nr.1, p.29-59, special p.39

50-51, 55, 58-59.Desi, la p.99, autoarea vorbeste despre bolnite, nu foloseste articole

consacrate acestor Moldova : Alexandru I. Gonta, V. Un spital dela Putna veacul al XV-lea, MMS, XXXIX, 1963, nr.9-10, p.592-601;

iidem, Mitropolitul Anastasie Crimca, fondatorul celui dint& spital din Moldova,MMS, XXXVIII, 1962, nr.1-2, p. 33-39, ambele reluate volumul citat, p. 249-262.

D-na scrie, la p. 314-315 despre "romanul" popularVarlaam studiul fundamental al lui Emil Turdeanu, Le roman deBarlaam et en roumain les versions de Bofulescu etdes Vies des Saints, idem, Études de littérature roumaine et d'écrits slaves et grecs

www.digibuc.ro


des Principautés Roumaines, Leiden, 1985, 329-380 notele complementare dep. 450.

acelasi volum, profesorul Turdeanu a republicat studiul Les premiersécrivains religieux en Valachie l'hégouméne Nicodéme de Tismana et de le moinePhilothée, p.15-49 notele complementare de p. 432-433, de care d-na dr. Tighiliu ar

avut nevoie pentru ceea ce a scris la p. 174-175 240.nota 131 de la p. 337, d-na dr. Tighiliu N. Cartojan

legenda a i a din Codex Sturdzanus, desia acestui manuscris, intocmitA de Gheorghe Chivu (Bucuresti, 1993).

Tot la fel, la nota 178, p. 339, pe Mario RaduCiobanu, Pe urmele stolnicului Constantin Cantacuzino. autoarea sedestul de mult asupra stolnicului (p.320-322), ar putut lucrarea luiMario Ruffini (Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, traducere din

de D. D. Panaitescu Titus PArvulescu, de Virgil Bucuresti,1973).

Desi, cum am d-na dr. are gravecunoasterii izvoarelor a lucrdrilor de strictä specialitate, d-sa notele

bibliografia de la volumului (p.345-370), cu titluri care nu au nici o cusubiectul acestei Citez, ca exemple, nume de autori : Cammille Flamrnarion,Sigmund Freud, C. G. Jung, Raymond Moody, Mungiu, N. Steinhardt, AnthonyStevens, Brain L. Weiss etc.

Sunt observatii de fdcut cu privire la organizarea materialului in cuprinsuln-am ce capitol despre "spatiu", piscicultura

tehnicile de prindere sau de conservare a pestilor 14-15). pescuitul ar avea unrost capitol, de ce lipseste tehnicile de conservare a vinatului ?Subcapitolul "Habitatul" (p.62-76), in capitolul "Omul omul psihic",

potrivit mai bine capitolului "Spatiu timp". Astfel, evitat ca date despredespre folosirea lemnului ca material de constructie de la p.32-33

reluate la p.68-69.Ar mai de semnalat uncle "scdpäri", de neacceptat, totusi. La p.33, ni se

spune erau acoperite cu stuf. zonele de de undenu crestea stuful ?! La p.146, d-na dr. Tighiliu scrie : "Dad boierimea dispuneade sate, ocine sau vite, oameni de jos, oameni neprivilegiati

nu aveau proprietatea ogoare, vii, mori, case, vite". boieriiaveau vite, in plus de boieri, vii, mori case,

ei erau chiar mai bogati boierii !carte despre omului medieval trebui

limbaj simplu, elegant, neologisme inutile, termeni tehnici,barbarismele lingvistice care ne asalteazd, ochii urechile. Cuvinte expresii detipul : "binom" (p.41, 164), "a ecrana" (p.109), "melanj" (p.106), "radiografie" (p.202),"triadr "a agresa fondul demografic" (p.248); "anatomie socialr (p.101),"anatomopatologie socialr (p.101), "anxietate liber flotantr (p.106, 342),intrinsecd" (p.156), " a i se developa mentalitatea" (p.248), "a se developa psihic"(p.202, 260), "dispozitie mentalr (p.133), "a evolua concertant" (p.153); "a decompensatorie" (p.169); "a ierarhizat bivalent" (p.225), "fond bazal social" (p.106,342), "impact penetrant" (p.171); "palier domnesc" (p.134); "palier social" (p.343),"panoramare" (p.254), biunivocr (p.41, 167), bivalentr (p.161),

38

www.digibuc.ro


unele sunt imprumutate din alte nu se potrivesc de putin subiectulinvestigatiei.

D-na dr. Tighiliu se pare, un fel de limba :

folose$te cuvinte al caror nu-1 cunoa$te (de "fortuit" pentru "fortat",sau verbul "a se deroba" utilizat contextul "s-au derobat de aceastä virtute", p.157),inventeaza ("lostri$te" de p.14), construigte forme de pluralinexistente ("colibi", de "colibe", p.35; de "locawri", p.170, 180)

se neglijent, reguli elementare de secolul XV,la Vadastra, s-a descoperit o bucate>>...", p.33; "se potpaliere: al boierimi", "exponent al statului a lumii",p.147; "actul dat de Mihail voievod (1417-1418)", p.147; "legarea de glie a lui MihaiViteazul", p.148; "nu aveau acces boieri p.152; "cunoscatori afelurite p.150; "material putin numeros", p.157; "privit sub aportul pe carediferite trepte ale ierarhiei biserice$ti avut...", p.178; "din veacul al XVII-leatranspar, din ce ce mai mult, diversitatea me$tepgarii", p.201; nueste deck o pregdtire", p.260; ctitoricesc - voievodal saubisericesc", p.343 etc). "dependenta personala [...] constituia cheia de bola aintregului edificiu social" (p.148) mi s-a parut amuzant.

De neglijent este aspectul general. La aceasta contribuie numelede persoane titlurile unor sau publicatii citate eronat, ca sumedenia gre$elilorde tipar, "scapate" la ("Al. de nota 40; "JeanDelumeaux", de Delumeau, p.62; "M. GuboElu", de Gubogiu, p.118, nota146; Grigore Bogoslavul", de Bogoslovul, p.195; "ieromonahulAthanasiei Zinguropulos", de Athanasie, p.312; "Petru Nästurel", dePetre, p.333, nota 58; "Revista de istore", p.336, nota 121; "disper-/area", p.169; "Alex-/andru", p.175; "faptu p.258; "tran-/sfigurate", p.282; "trator", in de "traitor",p.313; p.341 etc), dintre care unele de-a dreptul inadmisibilerepetitie (P. Baki°, in de Baki, p.118, nota 136 p.199; Simionescu,

de Simonescu, la p.54, nota 28; p.119; nota 167; p.334, nota 64; p.338, nota 177;p.339, nota 182; "Exercices philosophique...", de "philosophiques", p.276, nota185 p.362 "Revue des études roumaine", de "roumaines", p.276, nota 185p.368; "dominum eminens", de "dominium", p.149, 150). ce se mai poate spunedespre randurile formate din cuvinte ele("structuriiteocratice$iharismaticeaputeriijudecatore$tiadomnului", p.151;"aceastastralucireartistic4iambientalgedenaturacompensatorie,menite, p.169;"deschisatotmaimultschimburilogischimbárilor", p.199; "ctitoriiinmahalaleletargurilor",p.199; "reverberainstarturilemailargialesocietatii,devenindrepercomportamental", p.245;"intotdeaunainpozitiecentralkeaesteunintens"memento"adresatcredinciosului", p.257) ?

este obositoare repetitia sintagmei (pe care o credeam din uz) "spatiul(arealul) carpato-danubiano-pontic".

referirilor la mecanica la teoretica, la Einstein Kant(p.11), la Jung Radulescu-Motru (p.102), la Traian Herseni Al. (p.127), laAristotel Montesquieu (p.131), in locul de psihologie(p.109), locul explicatiilor (p.140-145), preferat o revarsare deinformatie analize judicioase. puse ladocumentele. vrut se ele, maruntele firavele scene de

pentru a reconstitui : imaginea unei lumi a unor oameni, a chipului

www.digibuc.ro


care ace5tia fi vrut mai originalitate prospefimemai cu paginile consacrate categoriilor sociale (p.139-202). Nu se mai poatevorbi cu u5urintä ca acum 50 de ani despre libera", desprelupta acesteia pentru "salvarea independentei statale" impotriva "procesului deacaparare" a de cdtre domni (p.147-149). Nu se mai poatevorbi cu aceea5i nici despre tensiuni relatii divergente dintredomni (p.153-155). 0 nouä se cuvine tuturor acestor realitáti.Cartea d-nei dr. Tighiliu ar trebuit semnalul istoria a

rescrisd.D-na dr. crede "am reu5it oferim celor interesati o

imagine cu totul a acestei spre noastrá, a tuturor" (p.10). Esteadevarat, d-sa a reu5it ofere o imagine cu totul Din nu una asocietätii din secolele XV-XVII ! despre bucurie...

Maria Magdalena Székely

ERIK FÜGEDI, Az Elefánthyak. A középkori nemes és klánja (Familia Elefánthy:nobilul medieval clanul ed.a 2-a, Budapesta, 1999, Edit. Osiris, 250 p., notebibliografie ingrijite de Banyó.

Cartea a apärut traducere The Elefanthy: The HungarianNobleman and His Kindred, ed. Damir Karbié, Budapesta, CEU Press, 1998, 174 pag.

carte exemplarä, pe cercetarea a documentelor medievalepe interpretarea care destinul unei familii de mici nobili dincomitatul Nyitra, Elefánthy, . ale rezultate sunt extrem de relevante pentrudefinirea unei categorii sociale care nu a jucat un rol marea istorie, care este cu

mai pentru societatea medievald a regatului maghiar.introducere, Fügedi delimiteazd obiectivele abordeazd problema

sociologiei familiei din Ungaria medievald, introducand astfel concepte noi, sociologiceantropologice, interpretare. De5i de la inceputul secolului XX istoricii maghiari au

se debaraseze de miturile unei nobilimi eroice, descendente din mariconduatori maghiari, care a limba traditiile fata multe aspectelegate de de viata cotidiand au neclarificate. 1963, istoricul István Szabó astabilit la sfar5itul Evului Mediu nobilimea reprezenta 1%, 40 000 de indivizi,din populatia regatului, un indice foarte ridicat, Polonia Ungaria.Totodatd, terminologia referitoare la familiile nobiliare se pe latinescul genus,care multe sensuri diferite perioade istorice. Fügedi utilizeze

de casa, pe care o folose5te un ambasador italian la curtea lui MateiCorvin la 1475, care reprezintd relea legatä prin rudenieorizontal vertical. Fügedi propune descopere mecanismele institutionale ale

relatiilor de familie, folosind metode concepte sociologice. Proiectulera mult mai amplu, cele din urmá autorul s-a decis publice rezultatele

cercetdrii ce descrierea sistemului familki prezentarea unei unitätifamiliale.

Alegerea conceptelor a terminologiei aplicate cercetare s-a lovit de multeimpedimente. Conceptele (care este tradus nemzetség -

40

www.digibuc.ro


neam), desi stint deja "termeni tehnici" istoriografia maghiard, mai multesensuri: "neamurile strävechi", triburilor 2. "neamurilearistocratice" din secolele 13-14, care se numesc ele de genere (desi

populatia de in neamuri); 3. sensul folosit de Werböczy,desi secolul 14 nobiliare s-a desträmat, diferitele ramuri au devenitindependente (in terminologia documentelor frater generationalis devine fratercondivisionalis). Drept urmare, Fügedi pentru termenul de clan, desi nusensul termenului antropologie sau sociologie, desi nobilimeamedievald era numeroasd, putine familii erau nobile adevdratul sens al cuvantului,astfel corespundd de "nobility" sau "Adel". Din punct de vederecronologic, studiul cuprinde intervalul de la mijlocul secolului 13 la luiMatei Corvin (1490), se manifestd noi tendinte sociale. imposibilitateaparcurgerii exhaustive a documetelor diplomelor (peste 180 000), care oricumnu informatii explicite, ci implicite despre principiile juridice, autorul a alesTripartitul lui Werbôczy ca punct de plecare, deoarece sistemul juridicmedieval a fost redactat desi principiile juridice conceptia lui Werböczyoglindesc orientarea lui pro-Jagelloniand deformeazd mai multe locuri dreptulcutumiar al vremii. Aceste deformAri au fost corectate de autor comparand textul curezultatele cercetdrilor de acum cu datele culese de el

Capitolul al doilea, "Tripartitul realitatea" este poate cea mai interesantäcontributie a lui Fügedi. Construind un model sociologic al clanului medieval pe bazaprincipiilor dreptului cutumiar compilate de Werbôczy 1514, autorulreconstituie norma pe care o practicii reflectate diplome. Am optat pentru oprezentare foarte detaliatd a "sistemului lui Werböczy", cum numestedeoarece poate reprezenta o referintä pentru studiile aplicate pentrudomeniu.

Clanul, ca unitate de a nobilimii medievale maghiare, reprezintA totalitateadescendenfilor dintr-un comun/nobil. Werböczy foloseste patru termeni pentrudefmirea descendentilor : posteritas, copiii de arnbele sexe ai unui proles, copiiide ambele sexe näscuti timpul vietii liberi, copiii (posteritas) cunepotii; heredes, legitimi care au dreptul la mostenire. Frater desemneazdurmasii masculini, legdturile de rudenie dintre membrii clanului sunt

frater carnalis (frate numai uterinusfrater patruelis sau sens foarte larg). Apartenenta la estedesemnatd de expresiilefrater generationalis condivisionalis. Clanul cuprinde

descendentii de sex feminin, dar existä inegalitäti cele sexe, mai alesprivinta desherentei. Semen se la proprietdtile mostenite ale

revin doar descendentilor masculini sau altei a clanului aremostenitori masculini. concluzie, "clanul este totalitatea descendentilor de aiunui strämos, dar in cazul proprietätii, este totalitatea descendentilor masculini".

define puterea familia sa: poate pedepsi indiferent depoate arunca la inchisoare), poate proprietatea numele poate da

ca ostatic locul lui. cazul unui cu probleme mintale puterea tatälui asupraacestuia nu niciodatd, puterea tatälui asupra

proprietatea sau cade prizonier sau trädeazd. Taal nu poate reneganu poate nega apartenenta la clan. Obligatiile sunt minimale: trebuie

le asigure independenta, divizarea

www.digibuc.ro


fetelor prin casnicie. are de a transmite proprietateaFiul poate pretinde proprieatii in conditii bine definite: are intentiasä "nu de nevoie nu din motive corecte", proprietatea

se pedepse§te mariajul major,determind la fapte necinstite. fetelor este valabilä doar e stabilitd

de sau rudele masculine plata cuvenite (quarta filialis).fata nu se are dreptul intretinere din partea Tutorele estenumit pe trei tutorele legitim - mama -, este desemnat prin testamentulparintelui sau este ales de rege. Tutorele trebuie primul nu aspire laproprietatea pupilului Alegerea tutorelui legitim cazul ambilor nue o misiune are rude masculine care au dreptul la mo§tenirea

atunci tutorele este ales dintre acestea. Rudele masculine dinpartea mamei calcul doar au drept de mo§tenire. Problema dreptului demo§tenire a rudelor cognatice de cap lui de aceea revineprecizeazd: printre rudele paterne nu nici un adult, iar printre rudelematerne da, atunci acestea din vor furniza tutorele legal. mama se dinnou, atunci chiar o de (15-24 de ani) devine tutore.Werböczy tutorele trebuie ales de de rudenie: rudele cele maiapropiate ambele ramuri vor furniza tutorele legal. cazul in care tutorele desemnatprin testament este nedenm, rudele pot impiedica numirea lui drept tutore. aredoar ffice cere tutore din ramura cognaticä, acesta nu poate acceptat deoarece pune

pericol mo§tenirea rudelor masculine. are dreptul tutore unne-membru al clanului, rudele sale "poftesc" la proprietatea lui.

Tutoratul membrilor clanului doar cazul pierderii capului asau la se sub Tutoratul nu este doar o onoare, ci o obligatiepentru un membru al clanului; poate scutit de ea doar locuie§te departe,

sunt dispersate, se permanent la slujba regelui, ebolnav, prea sau a fost du§man de moarte al Dintre toate regulile acesteamult prea complicate, Fügedi considera totu§i clanul patern iese

conceptia lui Werböczy, femeia este complet planul secund. Rolulei este de trei principii: statutul social al femeii/mamei nu nici un rolereditate, deoarece nobil provine doar de la femeia nu devine niciodatä o

deplindtatea drepturilor sale ca (atunci se elibereazd de subautoritatea puterea sotului); femeia are un rol secundar in reproducere,ea este doar suportul ei Interdichia de e al patrulea gradde rudenie de sau rudenie spirituala (cognatio Fata prime§tedin partea sau a o zestre (res paraphernales), care proprietateaei, numai bunuri mobile. Zestrea se familie femeia moare

copii. femeia prime§te la cdsátorie din partea o (dos,dotalicium). mai multe defmitii dotei: a) este suma oferitä schimbulpierderii virginitätii; b) este (merces) femeii legitim pentruindeplinirea conjugale reprezinta o parte din proprietatea dindreptul de proprietate ale evaluate de pozitia a acestuia. Maigrosier, dota este plata oferitä pentru fidelitate, pentru na§terea pentruconducerea gospoddriei. La prima femeia prime§te la a douacasátorie din la a treia o la a patra o optime din Logicaacestui principiu este femeia cel mai mare la na§terea primului copil, iar

42

www.digibuc.ro

43 Recenzii notite bibliografke 295

in modul cel mai probabil va petrece cel mai mult timp prima odatädiminuarea riscurilor a duratei scade plata cuvenitä. moartea

nu are copiii, soria mo4teneqte toate bunurile mobile ale pe cândnici nu intrá discutie. cazul existentei copilor, solia mod egal

bunurile mobile ace4tia, primind cei mai buni cai cele mai bune haine. afarabunurilor mobile, dota rámâne posesia a soliei, ea poate fi pierdutá doar cazul

sau a ruperii cdsniciei, de femeie. poate avea pretentii laproprietdtile dobândite timpul casniciei doar numele ei este pomenitdocument. femeia clanul moartea lui eacasa acestuia nu poate fi atâta manifestá solidaritate de clan,

pástreazd váduvia nu numele femeia e adoua prime4te zestrea dota. Termenul de maritata folosit de Werböczypresupune nici a doua femeia nu alege partenerul.

Urma4ii de sex masculin ating vârsta (perfecta aetas) la 24 de ani, cândpot decide privinta proprieatii; majoratul (legitima aetas) este implinit la 14 ani, când

pot procese; la 16 ani pot bunurile din aur argint,la 18 ani dispune liber de acestea. ating majoratul la 12 ani, la 14 ani potbeneficia de bunurile

Divizarea proprietätii clanului nu are mod necesar, iar una din conditiilede este ca proprietatea destul de mare. Proprietatea nedivizatdintregului clan, iar caz de temporard sau definitivá a pamântului, el trebuieoferit mai membrilor clanului care au drept de mo4tenire imediat urma4iidirecti.

Solidaritatea dintre membri clanului este foarte mare, principiile luiWerböczy. Tatál nu poate renega fiul pentru nu poate exclude din clan.Beneficiarul unui act de din partea regelui prime4te mo4ia in numele rudelorsale masculine. Proprietatea poate doar membri aiclanului nu pretentii asupra ei. Tágáduirea rudeniei, fraterni sanguinis,este un delict gray, pedepsit pierderea

lipsa urma4ilor masculini, Werböczy enuntä modaligli de aproprietátii mâinile clanului. Prima dintre ele este virilizarea, când regele numeqte fatadrept mo4tenitoare de drept a drepturilor taalui (verum heredem et succesoremmasculinum). nu considerd yirilizarea drept o continuare a clanului, ci

are "aceea4i putere ca o donatie". Virilizarea face mo4tenirea proprieatiipaterne doar pentru o cazul ei, pámântul nu este mo4tenit desurorile ei, ci proprietatea Coroanei prin devolutiune. Totu4i, fata transmitestatutul de nobil urma4ilor ei, chiar ei nu este nobil. De fapt, estepurtdtorul de nobilitate. Virilizarea nu se poate face dauna rudelor masculine, ea este

doar nu alli mo4tenitori legali (fiu, nepot minor, etc.). A doua cale deperpetuare a mâinile clanului mostenitor este adoptia, careacceptiunea lui Werböczy e atunci când un nobil adoptä altui sauatunci când doi nobili se (de4i aceastá procedurd presupune punerea inposesie din partea regelui).

Obligatia membru de sex masculin al clanului era mentinereaperpetuarea clanului. Clanul membrii fie face imposibild

care definitiv vreun membru al acestuia care ar pune

www.digibuc.ro


lui. Clanul este unitatea de a nobilimii maghiare, chiardivizat in familii.

Baza materiala de a clanului e de proprietateaeste dator o cum e dator procreeze urmasi de sex masculin.

Proprietatea dobinditä poate de fete, alte ramuri ale clanului nu potridica asupra ei. Fete le femeile sunt excluse de la mostenireastrabune. au obligatia de a fetele sau de a le pe la

fetele primesc valoarea in bani a unei din proprietatea (quartafilialis) care se bunuri imobile in cazuri excepfionale, atunci fetele se

nenobili au acceptul sau al celorlalli membri ai clanului. Incazul in care femeia urmasi, dota este tot bani. Practic,cu o gospodarire judicioasä, cu atitudine bine cu existenta unui

corespunzator de urmasi masculini, nu nici un obstacol caleaclanului timp de secole. Proprietatea are drept caracteristici un

hotar bine stabilit, punerea posesie (statutio) vecinilor onobiliara (locus residentiae). Pe clanul nobilul este membru al altor grupuride solidaritate mai hotarnicii (commetanei), vecinii (vicini) i nobilii din acelasicomitat (comprovinciales).

nobil este cel care primeste o din partea regelui saueste din gralia regelui, Nobilul poate arestat prin

este supus doar regelui, nu impozit, are drept de vetode un rege care nu nobilii dispun de aceeasi libertate de

aceleasi privilegii, existä "una eademque nobilitas". Werböczy rezolvecontradictiile dintre propriile diferentele realitate dintre nobili privintazestrei, dotei sau a

Al doilea subcapitol, lumina izvoarelor", al primul capitol confrunta normade Werböczy cu realitatea oglindita diplomele medievale. nu

punct al sistemului prezentat mai sus, ci mai propune laprobleme care diferente evidente practica: dobindirea

statutului de nobil nu se oblinea doar prin donatii regale; Werböczy aexagerat solidaritatea clanului.

Preocuparile recente ale istoriograftei maghiare se indreaptä depistareaoriginilor micii nobilimi, care s-a ridicat din elita militarilor in slujba regelui saudintre proprietarii liberi care structurata conform marilor neamuri nobiliare. In

de cele trei prescrise de de obtinere a nobilitätii (innobilarea,donalia adoptia), aceasta poate prin prin achizilia de

acest caz e nevoie de acceptul nobilimii din comitat). In opozilielui Werböczy, mama transmite nobilitatea se cu un ignobil;:

primeste zestrea bunuri imobiliare, copiii ei sunt nobili prin acea propagatio nobilitas,cu acordul nobililor devine nobil (nobilis quartaneus). Totusi

se doar cazul familiiilor posibilitate de obtinere desunt donatiile pe care nobili le fac familiarilorIn ceea ce priveste solidaritatea clanului, practica demonstreaza un

urmasi masculini avea mai multe de a exclude de la mostenire un altmembru al clanului favoarea unui a fetei acesteia.Adoptia se facea conform principiilor lui Werböczy. Cele trei de asolidaritälii clanului erau: 1. dreptul de dispozifie (un nobil reusea

44

www.digibuc.ro


permisiunea din partea regelui de a lasa mostenirea fiicei sau ginerelui sau); 2. donaliaprin care documentul referire la urmasii 3. virilizarea.

Primul document referitor la virilizare este din 1332, dar abia 1360 estemai des, deoarece este procedeul care a cele mai aprige opozitii. Fügediaspectul administratiei comitale, deoarece comitatele sunt condusenobililor, care au atributii juridice. Pentru nobilimea administratia

cercul care indivizii se pot afirma cadrul manifestasolidaritate de grup.

Capitolul al treilea este dedicat istoriei familiei Elefinthy din comitatul Nyitra.Familia a fost pentru acest studiu de caz deoarece activitatea comportamentulmembrilor ei se aproprie mai mult de comportamentul cariera familiilor dinnobilimea Fügedi prezinte pe exemplul familiei Elefinthy

a sistemului lui Werböczy. In secolul 13 existau deja cinciramuri separate care se trag mod sigur dintr-un comun, desi nu este foartecert numele acestuía era intr-adevar istoria clanuluiin secolul 15, prezentand diferitele ramuri ale acestuia, saudobandite de raporturile dintre ramuri relatia cu satul proprietateastrabuna. le evenimentelor a relatiilor de clan sunt complicate uneori greu de

Fügedi furnizeaza cititorilor mod consecvent tabele genealogice aleramurilor mai importante. Una din cele mai interesante concluzii este toate ramurileclanului amintirea comun revendica mod constantcuvenite din proprietatea In funetie personalitatea indivizilor, ramurilereusesc achizitioneze noi sä sporeasca de perpetuare a clanuluia mostenirii, timp ce alte ramuri Solidaritatea de nu era un mecanismcare functiona In secolul 14 o parte din satul revine Coroanei prindevolutiune pe motiv de proprietarul avea rude masculine de altreilea. Procesul pentru redobindirea pamântului s-a pe mai

Proprietatea a cunoscut succesive, care au dus la rupereaclanului ramuri distincte. In secolul 15, clanul este prosper se de prestigiucomitatul Nyitra, un rol important administrarea justitiei la nivel local.Violentele dintre membrii clanului nu sunt la ca procesele de familie.

Fügedi nou la sociologie atunci reproducerea,strategiile sau onomastice. Concluziile sale de fapt primiierau care asigurau perpetuarea clanului, timp ce de multe ori mai nici nuse desi trebuie subliniat in Ungaria medievala nu functiona principiulprimogeniturii ca Occident. In cele opt generatii analizate, Fügedi a numarat 110membri cunoscuti, dintre care 81 admite de 30 de fete este multprea Clanul parteneri de tot familiile din comitatcare apartineau micii nobilimi. Fügedi atrage asupra fenomenului, din

relevat de documente, potrivit de ale fetelor cresteaucu de stingere a clanului sau a ramurii. Reproducerea se baza pe factoridemografici foarte a clanului era asigurata de proprietatea

aceasta era permanent fluctualiilor, pe ce unele ramuridiferentele de avere dintre familii cresteau. era o

permanenta; mai ales la veacurilor 14-15 se o diminuare a veniturilorclanului, desi proprietatilor nu s-a micsorat. Un alt fenomen caracteristicperioadei numeroasele ale

www.digibuc.ro

298 notite 46

Nu sunt multe date despre activitatea a clanului. Unii membri inslujba marilor nobili ca familiari ai acestora mai ales de Secunoa4te un singur prelat provenit din Elefánthy, schimb clanul face fundatiipioase satul Elefánt, ridicând biserici o Contactele directecu curtea au fost putine nesemnificative; eomitatul mediul de afirmare

a membrilor clanului.capitolul conclusiv, o imagine de ansamblu a micii nobilimi

din regatul medieval al Ungariei, utilizând concluziile altor cercetari in domeniu, inspecial pe cele ale lui Pál Engel, ale rezultate privind nobilimea din Ung erau ladata scrierii acestei stadiul de de doctorat. au conceptiidiferite (Engel nu termenul de "clan", in timp ce Fügedi modconsecvent atunci când despre familiile nobiliare din Ung),categoriile identificate de Engel. intrebarea grupurile ierarhizate in functie de averereprezinti grupuri sociale este de pe exemplul Elefánthy.Raspunsul este mare afirmativ, cu câteva precizari: criteriile folosite de Engelin departajarea categoriilor de nobili nu sunt univoce; limitele dintre ele erau destul depenetrabile.

Nobilimea s-a tristalizat in prima treime a veacului 14, momentcare nu mai majore in sau componenta clanurilor. urmadeselor ale pamântului, multe familii nobile - mai ales dintre cele mai putin

- Conjunctura favorabill de la inceputul secolului 14,caracterizata de donatii regale generoase, ia brusc o contrari,de Engel cazul nobililor din Ung. In aceste conditii, soarta proprietatilor din posesiaclanurilor a depins de evolutia a acestora. consideri tinând contde comportamentul clanului Elefánthy de practica care nu a cunoscutprimogenitura, nobilimea prefera perpetuarea clanului traiul mai modest stingeriistirpei. Nu existau prea multe de ie§ire: intemeierea de sate noi prin a fost

in regiunile din nord al regatului. Eficientizarea exploatarii nuera in conditiile unei crize a fortei de aceasta neproductiva. Remediulimpotriva era intrarea in releaua de familiari ai marilor aristocratice,micii nobili sperând astfel sporeasci veniturile clanului sau chiar noi

Mária Pakucs

ENGEL, A nemesi társadalom a középkori Ung megyében (Societatea nobiliará dincomitatul Ung in Evul Mediu), Budapesta, 1998, MTA Történettudominyi seriaTársadalom- tanulmányok (Studii de istorie a artei), nr.25, 180 p. + tabele

la teza de doctorat a lui Pál Engel, unul dintre cei mai binemedieviVi maghiari la ora bine cunoscut pentru studiile sale ample privind

nobilimea medievali din regatul maghiar.In introducere, autorul izvoarele metoda de lucru defme4te

foarte precis conceptele cu care opereaza. Ideea acestei a pornit de la un caietde hârtie de apte pagini titlu sau aflat in maghiare, care s-adovedit a un recensämânt pe sate al proprietarilor iobagilor comitatul Ung,

www.digibuc.ro


databil in prima parte a anului 1398 care ar permis elaborarea unei anobilimii din (familii indivizi) abordare microistorica. Planul

de a reconstrui profilul nobilimii din Ung in jurul anului 1400 s-a dovedit anecesita o cercetare mult mai timp, pe de o parte faptului indivizii -

in familiile din care proveneau-- din recensamânt identificati,pe de parte conceptul medieval de nobil este foarte vag. Metoda de identificare a

diversilor a fost depistarea genealogiilor a istoriei parte,regresie timp. Engel metoda "detectivistica" familiile Kéri

Mátyóci: datele oferite de registrul de le-a colationat cu informatii dindiplome documente. Familiile au fost reconstruite prin identificarea topografica a

pe care acestea le-au desi a fost de faptulpractica medievala maghiará sate aveau mai multe nume. acceptiunea lui Engelfamilia este defmitä prin unitatea persoanelor prin prin proprietate.

a reusit sä construiasca o de date pentru nobilimea din Ung inperioada 1360-1430.

Geneza nobilimii din Ung este doilea capitol al lucrarii.al popularea.regiunii era desfasurare, pe la densitatea

era de 18-19 Proprietatea ecleziastica era ca dimensiuni, la felca mare proprietate in de puline nobiliareoriginare din Ung; spre exemplu, familia Nagymihályi, una din familiiaristocratice ale comitatului, avea proprietatilor alte comitate. Avereaoriginara a a fost prin donatii regale, diviziunile succesive

au dus la averii ruperea in ramuri bogate ramuriCariera a unuia dintre membrii farniliei la curtea Sigismund deLuxemburg a propulsat foarte mult ascensiunea familii.

in cazul fannliilor medievale, unui individ cariera sau ecleziasticaputea asigura viitorul neamului i sporea de supraviewire a familiei timp demai multe generatii. istoria averea familiilor aristocraticeDruget Aba, din sunt (ispán) ai comitatului aimembri defin funcfii la curtea Pe Csicseri, Engel surprindemomentul in care se modul de divizare a proprietatii neamurilornobiliare. in anului 1340, ramurile averea nu mai au nimiccomun, fiecare primeste sate sau terenuri bine delimitate, punând

memoria legaturii de rudenie se generationales). Din1340, mostenitorii primesc din sate sau terenuri, care nu mai sunt separatehotarnicite condivisionales). Schitarea originilor nobilimii din Ung cuprezentarea detaliu care sursele o permit) a tuturor familiilor dinnobilimea a familiilor provenite iobagiones a micilorproprietari locali.

Prezentarea descriptivi a istoriei genealogiei neamurilor nobiliare Ung aavut scopul de prezenta nu numai originea sau proprietátile anumitor familii, ciprincipalele evenimente conjuncturi care au reprezentat reflectarea pe plan aistoriei politice a regatului. Prin metoda mai sus, a reusit oimagine a structurii nobilimii din Ung la inceputul secolului al XIV-lea, comitatulera practic de palatinul Aba care face donafii locul regeluifamiliei toate celelalte familii nobile. Tot palatinul este care

www.digibuc.ro


acelor servienses regi 1-2 sate, din rândul cArora se va cristaliza micanobilime comitall.

Al capitol al se asupra UngIn jurul anulul 1400. Conform registrului din 1398, afara regelui a conventului dinLelesz, comitat existau 152 de proprietari, dmtre care 39 erau nobili cu osesie. Apartenenta indivizilor la familii desluOrea legAturilor sociale dintre ei pe bazaregistrului nu duce la rezultate concludente, deoarece proprietatea individuall este foarteschimbAtoare, depinzând de demografia de moment a familiei sale. privinta

posesia individualA nu este permanentA, ci proprietatea a familiei.Engel acest punct conceptul de familie pe care de-a lunguldemonstratiei sale. Familia totalitatea persoanelor care:sunt mostenitorii dedrept ai baza ascenden comune al nume dinnumele familiale. (Spre exemplu, cadrul neamului Nagymihályi, Engeldistinge 7 familii rezultate divizArii averii din 1336.) Astfel, datconceptului de Engel, cei 3800 de iobagi ai comitatului Ung lasecolului al XIV-lea apartinea unui numAr de 60 de Tinând cont de faptul

familii aveau alte comitate, altele aveaucomitate familiilor care domenii Ung se reduce astfella 55. Aceste 55 de solidaritate ele numele se pelistele adunkilor comitale printre martorii de la procese.

Din a doua a secolului al XIV-lea la secolulului alXV-lea, nobilimea reprezintA 3% din populatia comitatului este constituiti

PAtrunderea rândurile nobilimii se face cu o careacest caz zestrea copiii ei mostenesc la rândul nobilitatea

Asemenea situatii sunt foarte rare au nobilimiimidi. Stabilitatea a nobilimii secolele se datoreazA noilorreglementAri introduse de Carol Robert privind tranzactiile cu (ultima vânzare de

e 1325). vigoare dreptul de al rudelor pe liniemasculinA, jar caz de revine Coroanei. Exceptie fac terenurile

sau primite schimbul datoriilor fetele au dreptul lalipsa masculini sau colaterali.

Structura a nobilimii Ung la 1400 este pe baza unor criterii caredelirniteze diferitele straturi ale acesteia: rolul politic familiei, dimensiunile

teritoriu dat, comportamentul social, cariera indivizilor,actiuni tipice recurente care pot corelate cu dimensiunea averii. Pentru superioral nobilimii din Ung, Engel asemenea factori esentiali: functia la curte,cariera ecleziasticA titlul de magister, la care se titlul de miles fundatiilepioase. Pe baza acestor criterii, Engel distinge patTu mari categorii:

aristocratia, care cuprindea familiile peste 3000 de iobagi care aspirau la functiade baron,- nobilime, care era de familiile cu de iobagi alesingure de afirmare le ofereau slujbele carierele la curtea regalA,

nobilimea mijlocie, cu 20-100 de iobagi, care intra aristocratilor prinsistemul-- mica nobilime, cu la 15 iobagi, care intra slujba nobilimi sau acceptapozitia/slujba de jude comitat.

Principiul care la baza acestei ierarhii este calitatea pe care membrii

48

www.digibuc.ro


familiilor o indeplinesc cadrul societatii. Acest model este strict conditionat temporal,este caracteristic doar pentru secolul al XIV-lea prima jumatate a secolului al XV-lea.

Anexele cuprind listele familiile nobiliare demnitarii din Ung, comitiidin Ung (1318-1437), juzii regali (1313-1437), juratii (1363, 1370), slujbasii

familiei Druget (1360-1437), tabele genealogice pentru 33 de familii

Mária

S. KINGA, a századi (Via la cotidiananobiliara Secuime la secolului XVII.), Bucuresti, 1998, Edit. Kriterion,294 p. + ill.

carte istoriografia maghiará din prin obiectivele mai alessursele primare prelucrate de autoare. ea declará introducere, scopulprincipal al cercetarii este schitarea situatiei socio-economice a contributiei la istoriaartei a unui nobil secui de catolicd: Kálnoki (1640-1706). Totodatd,trasarea limitelor care au directionat cariera viata unui nobilsecui secolul al XVII-lea reprezinta un alt al acestei Ilustratiilediverse (castele conace nobiliare din Transilvania, costume nobiliare din secolul alXVII-lea, scuturile celor mai insemnate familii nobiliare secuiesti, portrete,planurile tipurilor de castele conace din TreiScaune fotograffile de foartecalitate ale castelelor din Valea Crisului contributiadocumentará a Volumul este de rezumate extinse limbile

Cartea este structurata pe cinci mari capitole: 1. Mari nobili nobili dinTreiScaune; 2. Arhitecturd renascentista pe domeniul lui Kálnoki; 3.Cultura caminului contelui; 4. Kálnoki, proprietarul de 5.Izvoare. Indicii de nume, de de materii sunt extrem de detaliati seconstituie util instrument de lucru pentru cercetätorul istoriei secuilor general.

Prezentarea istoriei familiei Kálnoki contributii importante la reconstruireaarborelui genealogic) este punctul de plecare pentru descrierea vietii carierei lui

Kálnoki. Familia face parte putinele familii de nobili Trei Scaune, aleaveri imobiliare erau mult mai modeste comparatie

familii aristocratice nobiliare Transilvania. fapt, Kálnoki este singurulnobil din Trei Scaune care reuseste construiasca castele mai multe conacedrept resedinte nobiliare. Ascensiunea lui Samuel Kálnoki are contextul politicagitat al ultimelor decenii ale secolului al XVII-lea. Pozitia sa prohabsburgicao de anvergura la curtea Kálnoki numit 1694 vicecancelarulTransilvaniei capitala imperiului. Cunoscand astfel factorii care au motivatdirectionat comportamentul acestui om ambitios: fundalul familial, educatia, capacitateade a exploata unei situatii date, putem nu puteaalege altminteri", concluzioneaza autoarea. fericit Erzsébetsporeste averea personala prestigiul. Eforturile sunt rasplátite in 1697Kálnoki titlul de conte.

Capitolul al doilea aspecte legate de istoria arhitecturii renascentisteTransilvania pe domeniul lui Kálnoki. Introducerea stilului

www.digibuc.ro


renascentist italian Transilvania secolel XVI-XVII este tratatä detaliu, privirela constructia de nobiliare. Construirea castelelor de la Valea

Cri5ului Miclo5oara de Kálnoki este contemporand cu eforturilearhitectonice ale lui Teleki de la Brâncovene5ti Miklós de la

Influentele artistice ale castelelor familiilor Mikó), dar abisericilor fortificate din pus amprenta asupra celor castele construite de

Kálnoki, care de fapt la origine sunt conace ale farniliei, reconstruite deKálnoki conform gustului epocii. Istoria constructiei (reconstructiei) acestor de

Kálnoki este abordatá cu minutiozitate, pe descriereadetaliatd a clddirilor, a anexelor Aceste descrieri au ladocumente arhivistice inedite: inventarele celor castele, testamente, scrisori.Aceea5i tratare detaliatd o prezentarea conacelor familiei Kálnoki aaltor conace nobiliare din Trei Scaune), a capelelor, a anexelor gospoddre5ti, apridvoarelor balcoanelor, a hele5teelor, a me5terilor constructori amaterialelor de constructii.

cotidiand din castelele nobiliare de la secolului al XVII-lea este adusä la cel de al treilea capitol al care interiorulcastelului de la cum este reflectat inventarul din 1698: piese demobilier, sobe, obiecte de vase ustensile casnicarme. De remarcat este faptul

contelui o bibliotecd Odaia Un inventar detaliat alfamiliei Kálnoki provine doar din 1761, dar este cert faptul biblioteca

a contelui de la sfär5itul secolului al XVII-lea era comparabild cu altebiblioteci ale nobilimii ardelene din

parte importantd economia o analiza economice de pedomeniul lui Kálnoki. Pe baza inventarelor de la secolului al XVII-leamo5ia lui Kálnoki cuprindea pámânturi arabile, animale, mori gospoddriiiobáge5ti. Având ca termen de comparatie mo5ia familiei Apor, proprietatea luiKálnoki pare 830 de 18 sate de sate centrate jurul a 7puncte economice mai importante cu aproximativ 150 de iobagi jeleri, care dispuneaumai de gospoddrii mici.

Izvoarele inedite publicate ca anexe provin din arhivele din Gheorghecuprind: 1. testamentul lui Bálint (1599, 1602); 2. privindmo5tenirea averii István Kálnoki Zsófia Károlyi (1643 septembrie 23,Cri5ului); 3. diviziunea averii Béldi fiul ei Kálnoki (1699 iunie 2);4. inventarul conacului Band (1682 aprilie 4); 5. scrisoarea lui Tamás Basa IstvánKálnoki privind casa familiei din Alba-Iulia 1690); 6. inventarul iobagilor

precum a gospoddriilor acestora mo5iilor lui Kálnoki dinMiclo5oara, Baraolt, Aita Medie, Aita (1691); 7. inventarulprivind a) iobagii pámanturile Ciuc: Singeorgiu-Ciuc, Ciceu,Misentea, Cozmeni, Tu5nad, Lázdreni, Ciucani, Casinul Nou; b) castelele dinMiclowara conacele din Ghidfaldu, Sánzieni, Sumuleu-CiucCozmeni cu pdmânturile aferente (1698); 8. inventarul bunurilor luiKálnoki din (1698).

Pakucs

50

www.digibuc.ro


ILEANA Imaginar simbol heraldica Bucuresti, 1996, Casa deImpresariat lex, 142 p. 18 8 pl. in culori.

Lucrarea D-nei Ileana reprezintä o o interesantápentru indrägostit de simboluri profund intelectuald,spirit propriu contemporane, cartea Imaginar simbol

heraldica medievalä propune o abordare din perspectiva heraldice, cums-a dezvoltat aceasta fenomen uman mai europene. De asernenea, estecea lucrare de proportii mai mari, care materialul insignologic este

de european. Aparitia, dezvoltarea - ne este -supravietuirea heraldicii, au fost posibile datoritá care (impuse mai

de au o adoptatá de o categorie de"consumatori de

Capitolele lucrdrii: "Heraldica - izvor istoric", "Heraldicamedievalä - a fenomenelor socio-culturale ideologice,caracteristice spafiului românesc", politice legitimarea prin simbolheraldic", "Suveranitate independenlä heraldica sunt totjaloane ale conceptiei despre psihologia rostul acesteia. La a existatdoar blazonul, un bun pe care posesorul putea sau nu osemnificatie: toate piesele onorabile o parte dintre mobile stauprincipiului primar al uniformizdrii, a de adoptatori de de

secolul al XIV-lea Ulterior - continuei dezvoltdri a societälii -mai toate insemnele s-au vdzut incárcate o semnificatie, la nivel de tratat tehnic(capitolul I) in pentru animal heraldic, pentru constructii, arme sauculori. Exemplele stint variate paralelele surprinzdtoare: heraldic,familia Lacinski, orasul Posnan provincia Kalisz, din Polonia, au un asemenea simbol(capul de bour!). La fel familia Brancovici, din Serbia sau primii conducdtori aiMecklenburgului, proveniti din vechii obodriti, de origine

urmdtoarea parte este tipurilor de blazoane, functie decategoriile sociale indrituite le poarte, ultimul capitol al este atribuit heraldicii

prilej care D-na Ileana principalele teme curente alestudierii heraldicii, dintre care amintim: primele emisiunile monetare,steagurile exprimate elementele blazoanelor de stat.

privire particulard este asupra heraldicii transilvänene, observareaanumitor similitudini blazoanele acordate romanilor, eliberati din

ce s-au remarcati in mai multe fapte de arme ale veacului.Tratarea simbolisticii se opreste la finele epoci clasice a

dezvoltdrii stiintei, taraPlansele variate exemple culori, principalele chestiuni ale

cdrtii: peceti, medalii, armoriale, sterne de stat sau particulare, realizdri ale diferitelorstiluri mai ales frumoasa a regelui Bohemiei, demarelui Otto Hupp).

Lucrare pentru studiul de manifestare alepsihologiei singulare sau colective, Ev Mediu care, nu este chiar deinaccesibil precum ar putea la prima abordare, operei Dnei Ileana trebuiei se recunoascd un de bibliografia heraldicii

Tudor-Radu Tiron

www.digibuc.ro

304 Recenzii bibliografice 52

SILVIU Heraldica teritoriald a Basarabiei i Transnistriei,1998, Edit. Museum, 163 p., 355 incluse text, VIII pl. color 2

Lucrarea este, felul ei, o concepere reflectand, prinpunctului de plecare (teza de doctorat "Basarabia secolele heraldica ei),

cu brio 1996 la Universitatea Bucure§ti) de materiale carene sunt stradania de a epuiza subiectul; ordine cronologica, cu galanteintorsäturi descriptive, faptele ale heraldicii de peste Prut ni sejusta evolutie istorica.

Blazonul districtual Prut o evolutiecu sinuasa istorie de nedreaptd: de la primele monede regiune,

anticul Tyras, continuand cu medievale (calul al Orheiului,ciudatul al Hotinului), heraldica basarabeana a fost "la zi" prin

neconditionata asimilare post 1812 de arta practicata birourile Gheroldiei de laSankt-Petersburg, care, mai riguroasä mai metodica, a marcat planul simboluluiconfruntarea centralism autonomie, traditie heraldicneheraldic. Excluzand o care cele trei judete din sudul Basarabiei(Ismail, Cahul Bolgrad), au fost alipite la Moldova (prilej de dezvoltare a unui ineditarmoriar heraldica imperiala avea marcheze evolutia guberniei, laformarea generatiei de luptatori nationali§ti li se datoreaza unirea; ace§tia, unrol important revine nobilului heraldist Paul Gore, realizator al unui controversatproiect stema Mari autor al mai multor schite de heraldica teritoriald,paginile care-i sunt consacrate cele mai ale istoriograftei

(sunt amintite celelalte proiectele semnate de N. D. Onciul sau N.Docan). blazonul interbelic a uniformizarea tuturor insemnelor§ablonul Comisiei Consultative Heraldice, care asumat activitatea de"monitor al heraldicii renascute, totu§i ocupatia sovieticaau stagnat alcatuirea de noi portul vechi.conducatorii au realizat blazonul poate constitui un abil mijloc de propaganda, ausprijinit organizarea de concursuri cu premii prin care numero§ii arti§ti oameni debine au contributia pentru crearea unor steme; foarte savuroase (de§inu lipsite de de un oarecare caracter heraldic), compozitiile acestea

stare de spirit dezvoltata jurul pe deasupra stema destat, realizata cu concursul unor anume heraldi§ti au mai existe ocu constituirea in 1995 a Comisiei Nationale de Heraldica a "Republicii Moldova",organism care indreptarea trecut alinierea blazonuluibasarabean la practicile internationale.

privire se cuvine a asupra materialului ilustrativ. Estevorba despre multe de sigilii, pentru epoca veche, apoi despre anteturi,,Ftampile uzuale, precum multe din cataloage oficiale arhivele,muzeele bibliotecile din Moscova Bucuregi, pentru heraldica epocii modernecontemporane. Veritabil Sherlock Holmes acestor categorii de izvoare istorice, Silviu

Tabac a reunit laolaltá pe care tirnpul, interesul Prut le-auLa cele opt color unele interesante desene

reflectând activitatea Comisiei Nationale de Heraldica a Moldovei din cele mairecente realizari.

www.digibuc.ro


activitatea Comisiei Nationale de Heraldica a Moldovei din cele mairecente realizari.

Scrisä cu pe o foaie de dimensiuni ministeriale, lucrareaHeraldica a Basarabiei Transnistriei, mod egal manual album alacestei vechi discipline urnaniste, nu promite, ci valoarea unui heraldist demare viitor!

Tudor-Radu Tiron

ENTZ A Koloszvári Farkas utcai templom(Stemele bisericii strada Farkas din Cluj), Budapesta, 1995, Edit. BalassiBudapesta Edit. Polis din Cluj, 94 p., 32 pl. alb-negru 16 pl. color.

Interesantul monument strada Farkas (Kogalniceanu), situat cartiervechi neschimbat al Clujului de azi, cercetatorului de embleme, ori simpluluivizitator, prilejul unei incursiuni armorialul nobilinniTransilvania. deasupra stranelor din lemn de se numeroase desene o

sau chiar trei sute de vechinne, alcatuind valoroasa aparohiei reformate. ghid, cartea A Koloszvári Farkas utcai templomreprezinta sistematizarea izvoarelor existente printr-o laborioasä folositoare,

nu numai heraldistului, bucuros de a vedea reprezentate 113 blazoanearhivistului muzeografului, de calitatea explicatiilor, vocatie derestaurator sau de scrib antic.

peste foarte completa istorie a bisericii, ziditä 1489 1510 dinregelui Matia Corvinul, apoi iezuitilor de Bathory

pentru ca in 1622, prin decizia Dietei intrunite la Cluj, reformatilor,timp refacerea ei lui Gheorghe Rakoczi, a devenit in spatiul

ardelenesc ceea ce era St. George Chapel anglo-saxon: un armorial spectacular alnobilimi. Cele mai vechi steme pictate care ni s-au de la

principele Mihai asezate semn de pietate pentru cei doi copiiGheorghe (+1664) Grigore (+1666); acestea, ca mai toate celelalte, sunt compozifii dedimensiuni mari (cca. 70 x 50 cm), pictate pe materiale precum pergament,in culori vii sau ciocanite metal), epitafuri mai adesea inlimba latiná, de compozifii macabre. Stilul reprezentarilor, care se va

linii mari, acelasi, perioada Mileniului", este distinct de foarteriguroasa de cancelarie, dovedind formarea tmei adevárate de pictori de

din decesele celor avuti destul de rezervati de a sau apracticii. Se fel, adaptarea greoaie la normele heraldiceTransilvaniei din vremea principilor, stare determine, cazul familiei Kendeffy deMalomviz, desenarea unei coroane de conte perlele colorate alternativ aur argint!Ori amplasarea unor figuri excluderea ab initio a reguli de curtoazie,stemele de unde adesea animalele se pot spateun putem mai departe detaliu evolutia blazoanelor unor familiiprecum Banffi, Bethlen (de Bethlen), Kemény, Gyulai, Teleki, Ugron, Pataki, aimembri, adesea in cripta bisericii sau cimitirul mare al orasului, au

sau doar au Sunt steme foarte inscriptii litere mari

www.digibuc.ro


negre, se pentru niste grofi baroni proprietari a mii de hectare, aletitluri sunt redate formalismului aulic vienez de

exteriorizare care ar contrazice zicala mortem nulla voluptas". les,paginile cu ilustratii ne emblemele unor persoane integrate mainobilimii rezidente la Cluj: contele Otto Degenfeld-Schomberg baronul

Inczédi. Din nefericire, autorii nu au reprezentat cele 22 de mai noi, desecol XX, dintre care trei pictate de loszef Sebéstyen de Kpec, cunoscutul heraldistsecui, autor al sternei de la 1921. Cele 41 de pagini de descrieri ale izvoarelor

date biografice, aldturate cornentariilor sigure ale prof. Kovács fotografiilorexpunere fac cartea A Koloszvári Farkas utcai templom o

un exemplar bun

Tudor-Radu Tiron

SILVIU DRAGOMIR, Studii de istorie medievald ed. ingrijitä, studiuintroductiv note de Sorin Cluj-Napoca, 1999, Centrul de studii transilvane,

Culturald 247 p.

initiativä inspiratd a pus la istoricilorcele mai insemnate dorneniul medievisticii ale istoricului de

valoare care a fost Silviu Dragomir. astfel lesne accesibile lucrri risipitediverse publicatii de specialitate. Desi s-au asternut decenii peste aceste studii elepästrat actualitatea prin insemnätatea temelor abordate prin terneinicia

chip deosebit rnedievistilor articolele: urme aleorganizatiei de stat slavo-romane", "Vechile biserici din Zarand ctitorii secoleleXIV XV", "Studii din istoria mai veche a de pe teritoriul diocezei

"Relatiile sud-dundreni daco-romani evul mediu".Iniliativa ar merita continuatá ritm extinsä la operele celor mai de

medievisti care nu au de astfel de culegeri.

Papacostea

VICTOR SPINEI, migralii din sud-estul Europei IX-XIIIIasi, 1999, European, 513 p.

Probabil de faptul "de la ne tragem", de ordine care aindreptat mod interesul istoricilor al nostri spre examinareaevidentierea originilor occidentale ale poporului privirile aruncate spre aufost prin comparatie extrem de intermitente de fugare. Bibliografiaconsacratá acestui mare domeniu este concludentä - fapt mai curios, cumajoritatea au fost, desigur, o parte din linuturile pecare le locuim au constituit vreme indelungatä "o a stepei". Acest diagnostic pusde Nicolae lorga - o invitatie implicitä la examinarea stdruitoare a relatiilor strämosilornostri vecinii räsdriteni - nu a avut darul de a stimula dezvoltarea unei decercetare, deoarece oamenii de se pare au oroarea

www.digibuc.ro

55 Recenzii bibliografice 307

in mintea in sufletul popular de tot ceea ce se dincolo de Nistru,de unde - este - s-au decursul timpului nenorociri.

Cartea domnului Victor Spinei contribuie considerabilä diminuareaacestui imens gol istoriografic. Ea este cea limbereferitoare la migratori" (unguri, pecenegi, uzi, cumani, mongoli), cdrora leexamineazd pe in capitole distincte, numele structura etnick modul deviata economick organizarea social-politick credintele practicile religioase,politicd. aceste reconstituiri minutioase, istoricul iesean aceeasitemeinicie asupra legAturilor de aceste populatii nomade cu autohtonii din

carpato-balcanic.Opera D-lui Spinei nu are numai meritul de a tematic o Ea este

exemplard profesionalismul dovedit - o - de autor, care controleazd obibliografie deosebit de vastA de poliglotd. Indispensabild specialistului, lucrarea esteaccesibild datoria expunerii publicului larg.

Virgil

SERGEI P. KARPOV, La navigazione veneziana nel Mar Nero XIII-XV sec., Ravenna,2000, Edizioni Girasole, 207 p.

Lucrarea se in seria remarcabild a istoriografiei ruse vechiactuale la cunoasterea trecutului Negre. Cele capitole ale lucrkii dezbat

problema tipurilor de ambarcatiuni, navigatiei, galerelor venetiene in MareaNeagrk galerelor zise "de linie", comandantilor echipajelor reglementkiitransporturilor navigatiei vaselor neinarmate.

CercetAri mai vechi au stabilit segmentul pontic a fost maiun domeniu al comertului genovez deck al celui venetian 1261, anul tratatului

la Nymphaion de bizantini genovezi. Tabelele alcdtuite de autor cu privire la"vizitele" efectuate porturile Negre de vasele venetieneconstatare. intervalul 1320-1452 nu au avut la Moncastro (Cetatea

trei "vizite" venetiene, anume intre 1400-1452. Nici o semnalare pentruChilia-Licostomo.

Papacoslea

KONRAD GÜNDISCH, Siebenbürgen und die Siebenbürgen Sachsen, (Studienreihe derStiftung Ostdeutscher Kulturrat, Bd. 8), München, 1998, Langen Müller, 304 p.

serie destinatd reconstituirii trecutului germanilor in zone ale Europeidin care germanitatea a dispkut sau e pe cale de disparitie ca urmare a celui

de-al doilea mondial, a o consacratA istoriei sasilor dinTransilvania. Autorul ei, Konrad Gündisch, descendent al unui distins reprezentant alistoriografiei Gustav Gündisch, a contribuit cu valoroase editii de documentestudii la cunoasterea trecutului sasilor in cadrul general al istoriei Transilvaniei.

Lucrarea sintetizeazd stadiul actual al cunostintelor istorice prezentate pe

www.digibuc.ro


unui cerc larg de cititori. Capitolele consacrate istoriei medievale seclaritate esentialitate. problema controversatA a sau

nord-dunkene, pentru o dezbatereargumentul istoric care fusese trecut

disputele teritoriale.conformitate cu caracterul de scriere destinatA cititorilor nespecialisti,

lucrarea cuprinde o selectie de izvoare traducere incadrate text. Volumulcuprinde o ilustratie o excelentA bibliografie.

Papacostea

CESARE ALZATI, Europei. Studii de istorie a spaliului românesc.traducere bibliografle de Turcus, de Ioan-Aurel Pop,

Cluj-Napoca, 1998, Centrul de Studii Transilvane, 237 p.(Bibliotheca rerum Transilvaniae XX).

cuprinse volum sunt tot atâtea contributii ale cunoscutului istoricitalian la cunoasterea unor aspecte esentiale ale vietii spiritual-culturaleEvul Mediu vremea de mari a Umanismului, Reformei Contareformei.Tema a este identitatea raportgeopolitice cultural-spirituale care s-a existentaEtnie universalism. Note pe marginea termenului "romanus"populaftile românesti; Constiinfa a epocaecourile modelele ecleziastice româno-slave; Matricele religioaseculturale ale nalionale istorie ideologie. E asadarproblema a românesc cadrul spirituale europene,dezvoltatA jurul centre medievale: RomaLucrarea e un indiscutabil pentru toti cei care

Serban Papacostea

www.digibuc.ro

AARMSIAARMSLABAGAGRAHAIIAC

AIINC

AISCALILAMAMMAMNAnB

AnMAOAPHARARBSHASUIAUBIAUIBAIESEEBARBBRFBCIBCIRBCMIBFBGBIFRBMIBORBRVBSBStBSH. BSHARBSGR

ABREVIERI

= Analele Academiei Memoriile Sectiunii Istorice= Analele Academiei Memoriile Sectiunii Literare= Arhivele Basarabiei= Arhiva Genealogicd= Arhiva Genealogica= Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae , Budapest= Anuarul Institutului de Istorie Arheologie, Cluj= Institutului de Istorie Arheologie "A. D. Xenopol",= Anuarul Institutului de Istorie din Cluj= Anuarul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol",= Anuarul Institutului de Studii Clasice= Anuarul de Lingvisticd Istorie Literarä,= Arheologia Moldovei= Acta Moldaviae Meridionalis (Vaslui)= Acta Musei Napocensis= Analele= Analele Dobrogei= Analele Moldovei= Arhivele Olteniei= Acta Poloniae Historica= Arhiva Româneasca= Académie Roumain. Bulletin de la Section Historique= Analele ale Universitálii "Al. I. Cuza",= Analele Universitätii Bucuresti. Istorie= Analele Universitätii Seria= Bulletin de l'Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Européen= Biblioteca Academiei= Buletinul Bibliotecii din Freiburg= BCIR= Buletinul Comisiei Istorice a= Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice= Byzantinische Forschungen= Boabe de= Buletinul Institutului de Filologie "Al. Philippide"= Buletinul Monumentelor Istorice= Biserica= Bibliografia Veche= Byzantinoslavica= Balkan Studies (Thesaloniki)

ARBSH= Buletinul Societätii Geografice Române

"Studii Materiale de Istorie Medie, vol. XVIII, 2000, p. 309-311

www.digibuc.ro

310

BSNR = Buletinul NumismaticeBZ = Byzantinische ZeitschriftCC = Codrul CosminuluiCI = CercetAriCL = CercetAri LiterareCv. L = Convorbiri LiterareCMRS = Cahiers du Monde Russe et SoviétiqueCN = Cercetäri NumismaticeCNA = Cronica NumismaticA i ArheologicACT = Columna lui TraianDIR = Documente privind (seria A: Moldova; seria B:

Tara seria C: Transilvania)DR = DacoromaniaDRH = Documenta Romaniae Historica (seria A: Moldova; seria B: Tara

seria C: Transilvania; seria D: Relatii Wileromâne)

EB = Etudes Balcaniques, Paris= Ephemeris Daco-romana

FHDR = Fontes Historiae DacoromanaeGB = Glasul BisericiiGG = Geopolitica GeoistoriaHurmuzaki = Hurmuzaki, Eudoxiu de colaboratorii), Documente privind

colab.) istoriaIN = "Ion Neculce". Buletinul Muzeului Municipal din

= der österreichischen Byzantinistik", WienLAR = Literatura i ArtaLL = LiteraturALR = LimbaMA = Mitropolia ArdealuluiMB = Mitropolia BanatuluiMC = "Miron Costin". de istoriceMCA = Materiale CercetAri ArheologiceMI = Magazin IstoricMMS = Mitropolia Moldovei SuceveiMO = Mitropolia OltenieiNEH = Nouvelles d'HistoireOCP = Orietalia Christiana PeriodicaRA = Revista ArhivelorRC = RevistaRCr. = RevistaRDP = Revista de Drept PublicREB = Revue des ByzantinesREG = Revue des GrecquesREI = Revue des IslamiquesRER = Revue des RoumainesRES = Revue des Etudes SlavesRESEE = Revue des Etudes Sud-Est Européennes

2

www.digibuc.ro

311

RFR = Revista Fundatiilor RegaleRH = Revue HistoriqueRHSEE = Revue Historique du Sud-Est EuropéenRdI = Revista de IstorieRI = Revista (ambeleRIAF = Revista pentru Arheologie FilologieRIB = Revista de Istorie BisericeascARIM = Revista deRIR = RevistaRIS = Revista de IstorieRITL = Revista de i TeorieRM = Revista MuzeelorRMM = Revista Muzeelor MonumentelorRPH = Roumaine. Pages d'HistoireRR = Revue RoumaineRRH = Revue Roumaine d'HistoireRSL = RomanoslavicaRT = Revista TeologicASAI = Studii Articole de IstorieSAO = Studia et OrientaliaSB = Studia Balcanica

= Studii ClasiceSCB = Studii CercetAri de BibliologieSCI = Studii CercetAriSCIA = Studii si CercetAri de Istoria ArteiSCIM = Studii de Medie

= Studii CercetAri de Istorie VecheSCIVA = Studii de Istorie Veche ArheologieSCN = Studii CercetAri de NumismaticaSCSI = StudiiSEER = The Slavonic and East ReviewSMIM = Studii Materiale de MedieSOF = Süd Ost MünchenST = Studii TeologiceStudii = Studii. de IstorieSUBB = Studia Universitatis Babes-Bolyai. HistoriaTB = TaraTC = "Theodor Codrescu" de Gh. Ghiblnescu)UKB = Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in SiebenbürgenVR =ZOOID = Zapiski Odesskogo Obsestva i Drevnostei, OdessaZRVI = Zbornik Radova Vizantologkog Instituta", Belgrad

sunt rugati foloseascI aceste in materialele trimise pentrupublicare, semnalind titlurile necuprinse in listA.

www.digibuc.ro

Tipärit la PAPER PRINT INVEST S.A. BräHaComanda nr. 2055/2000

gramaj 60 tipo: 9,75Format X5

www.digibuc.ro

AUTORI

Pentru o mai are viitor, Redactia face urmätoareleprecizäri:

materialele si studiile vor culese pe computer programul WuRDfor WINDOWS sau intr-unul compatibil, urmând a-i remise

douä exemplare complete ale materialului. (nu vor fi admisemateriale cazul care nu existä aceastä posibilitate,autorii sunt rugati se adreseze Redactiei din timp vederea efectuariiacestei operatii cadrul Institutului.

autorii sunt rugati insistent sä foloseascd redactarea notelor ce vorculese subsolul paginii numerotate continuale sistemul de

folosit de publicat paginile acestelavol. XVII (1999);

materialele studiile vor obligatoriu de un rezumatde circulatie (englezd, francezd, de max. 2 pag. care sä

titlul acestora;incepând cu acest volum, pentru a dezbaterile pe marginea

unor noi lucräri privind Evul Mediu, Redactia a reintrodus rubricaAddenda et corrigenda;

rubrica Recenzii Note Bibliografice, care va cuprinde prezentdri destudii, reviste strica referire la Evul Mediu, va ocupa

mult mai amplu economia revistei acum, contributiesau sugestie acest sens binevenite; materialele pot fi simpleprezentdri (1-2 pag.) pânä la recenzii de mai mare amploare (max. 7 pag.);

scopul bibliografice a cititorilor, vor apäreadoue noi sosite la vor incluse titlurilenoilor aparitii editoriale privind Evul Mediu, autorii rugati trimitäpe adresa Redactiei câte un exemplar din publicatiile BuletinBibliografic (ce va informatii din materiale ce continreferinte asupra Evului Mediu românesc);

pentru o desfäsurare a procesului tipografic termenul limitä depredare a studiilor a celorlalte materiale este luna decembrie a anului

curs; materialele sosite data, functie de rubricilestabilite de Redactie, vor incluse viitor al revistei;

www.digibuc.ro

ALE MEMBRILOR INSTITUTULUI DE ISTORIE "N.IORGA"

DENIZE, románe internationale. Secolele XV-XVI,Aalborg-Danernarca, 1999.

Florin CONSTANTINIU, istorie sincerd a poporului a II-a,Bucuresti, 1999.

Stefan ANDREESCU, (Dracula), editia a II-a revdzutä,1998 (cu o editie 1999).

Serban PAPACOSTEA, Between Crusade and the Mongol Empire. TheRonlanians in the Cluj-Napoca,1998.

Constantin REZACHEVICI, Istoria popoarelor vecine neamul inMediu, Bucurez-iti, 1998.

S. Kinga, Pnemesi életmód a XVII. század (Viatacotidiand nobiliara Secuirne la sfärsitul secolului XVII), Bukarest-Kolozsvár,

Documenta Historica, seria B, Tara Románeascd, vol.XXX, (1645), volumde Violeta BARBU, Marieta CHIPER, Gheorghe LAZAR, Bucuresti,

1998.ROMÂNIEI, vol. de Mihai BARBULESCU, Dennis DELETANT,

Keith HITCHINS, PAPACOSTEA,1998.

Tradus din de Danovici, vol. 1, deGabriel STRLMPEL, studiu introductiv de Paul CERNOVODEANU,Bucuresti 1998.

N.IORGA, Istoria vol. Vitejii, editie de ConstantinREZACHEVICI, Bucuresti, 1998.

universal in istoria Studii oferite Prof Dr ANPAPACOSTEA cu ocazia implinirii a 70 de ani, Bucuresti, 1998.

honorem PAUL CERNOVODEANU , edita Violeta BARBU, Bucuresti,1998.

APARITII EDITURA ISTROS A

CÂNDEA, Origini jumdtatea secolului al XVI-lea,1995.

V. SPINEL Reprezentanfi de ai istoriografieimondiale, 1996.

I. CANDEA, 1996.FLAVIUS EUTROPIUS, Breviar de la intemeierea de

I. 1997.SIRBU, G. FLOREA, Imaginar imagine Dacia preromand, 1997.

D. BADARA, Tiparul la secolului al XVII-leasecolului XVIII-lea, 1998.

M.S. RADULESCU, Genealogia 2000.

1222 4766www.digibuc.ro