academia de ŞtiinŢe agricole Şi silvice “gheorghe ionescu

ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

SECTIA: CULTURA PLANTELOR DE CAMP

LISTA "TOP 10" A PRINCIPALELOR REALIZARI STIINȚIFICE NOTORIU CUNOSCUTE DIN UNITAȚILE CDI PENTRU CULTURA PLANTELOR DE CÂMP

NR.CRT Titlul/ Denumirea Descrierea elemntelor de noutate / inovative

Anul realiazării/ omologării

Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

BANCA DE RESURSE GENETICE VEGETALE” Mihai Cristea” SUCEAVA 1. Colecția de populații locale conservată

în condiții de durată medie și lungă Prin activităţile de explorare – colectare a varietăţilor tradiţionale, încă aflate în cultură în anumite areale din ţară, Banca de Gene Suceava contribuie la reducerea sau eliminarea efectelor eroziunii genetice naturale sau antropice, conservând cea mai importantă componentă a biodiversităţii, cu relevanţă pentru agricultură şi alimentaţie, cea reprezentată de resursele genetice vegetale. Numărul de probe care au îmbogăţit colecţiile noastre, ca rezultat al misiunilor de colectare desfăşurate în ultimii 30 de ani, se ridică la 7.588, cu apartenență la 109 specii.

1990 - 2020

2. Programul de reintroducere în cultură a resurselor genetice vegetale tradiționale, păstrate în colecțiile Băncii de Gene Suceava.

Programul unic, la nivel național, promovează utilizarea directă a unor varietăți locale, dispărute din cultură, dar de interes pentru micii cultivatori, contribuind la susținerea conservării in situ on-farm și, în mod indirect, la sporirea veniturilor și îmbunătățirea nivelului de viață a comunităților rurale. Acțiunea a rezultat în reintroducerea în cultură a unui număr de peste 50 de varietăți tradiționale de tomate, ardei, fasole, dovlecel, salată, castravete, pătrunjel, porumb, alac, hriscă, bob și usturoi. Beneficiarii, de ordinul miilor, reprezintă persoane fizice, ONG-uri, asociații de fermieri, școli etc., din toate județele țării.

2009 2009 2009 - 2020

3. Publicația ”Catalogul Speciilor Legumicole”

Prezenta lucrare respectă structural elementele specifice unui inventar, având ca obiectiv diseminarea informațiilor privind fondul de germoplasmă legumicolă

2018

Revizuire și editare, pe baza propunerilor UCDI : Dr.ing. A-F.Badiu

/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

păstrat în colecțiile din România, ca măsură suport pentru intensificarea utilizării, în ameliorare sau direct în cultură, a celor mai valoroase genotipuri. Sunt publicate, într-o manieră științifică, date neconfidențiale, oferite de Banca de Resurse Genetice Vegetale ”Mihai Cristea” Suceava, Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Legumicolă Bacău și Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.Încadrarea taxonomică și actualizarea denumirilor aferente celor peste șase mii de varietăți ale lucrării, în paralel cu păstrarea tuturor sinonimiilor, fac din acest volum o valoroasă sursă de informații științifice, proprii domeniului botanicii sistematice și a botanicii agricole.

4. „In situ and on farm conservation of plant genetic resources” & „In vitro technique for plant genetic resources conservation”

Cele două cursuri de instruire de scurtă durată, pe tema conservării resurselor genetice vegetale au fost organizate și desfășurate la Banca de Gene Suceava, cu participanți de la Bănci de Gene și Universități agricole, exclusiv din străinătate. Lectori au fost cercetători din cadrul instituției noastre, iar susținerea financiară a fost asigurată, în totalitate, de Guvernul Suediei. Ambele programe, care au cuprins și câte o componentă practică, reprezentată de aplicații în teren și activități de laborator, validează nivelul competitiv al cercetătorilor și activităților specifice Băncii.

2007 și 2009

5. Publicația ”Conservarea și utilizarea resurselor genetice vegetale”

Manualul constituie primul ghid practic privind managementul unei colecții de resurse genetice vegetale, oferind informații referitoare la conservarea, caracterizarea și utilizarea germoplasmei importante pentru agricultură și alimentație. Publicația a fost elaborată de experți în domeniile conservare, evaluare și documentare din cadrul Băncii de Gene și vizează îmbunătățirea standardelor de conservare a agrobiodiversității din România.

2001

6. Fonduri genetice cu rezistență la boli foliare

Constituirea unor fonduri genetice la cereale cu rezistență ridicată la principalele boli foliare, cu însușiri morfologice și agronomice cunoscute, care ar putea fi utilizate în programele de ameliorare pentru îmbunătățirea ofertei de soiuri românești, astfel: - Triticum aestivum – 239 de probe rezistente la Puccinia spp.; - Hordeum vulgare – 180 de probe rezistente la Erisiphe graminis ssp.hordei; - Avena sativa - 280 de probe rezistente la Ustilago koleri:

2000 2000-2020

7. Lucrarea „Ovăzul” Lucrarea abordează o tematică de maximă actualitate în domeniul cercetării fundamentale asupra resurselor genetice de ovăz, resurse favorabile pentru agricultura durabilă și ecologică, reprezentând prima monografie care promovează în exclusivitate cultura ovăzului, acoperind un gol în acest domeniu. Pornind de la ideea că această cultură trebuie reconsiderată ca o cereală folosită

2017


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

în consumul uman, iar în literatura de specialitate din România nu există cercetări privind calitatea boabelor de ovăz și utilizarea lor în alimentație, lucrarea, prin intermediul celor 13 capitole prezintă botanica și genetica speciilor de Avena, conservarea și caracterizarea morfo - fiziologică a germoplasmei de ovăz, ameliorarea și utilizarea ovăzului în alimentația umană.

8. Fonduri genetice cu rezistență ridicată la temperaturi scăzute

Identificarea de probe de porumb și ovăz foarte rezistente la temperaturi scăzute. Fondurile genetice de porumb (165 de populații locale), rezistente la temperaturi scăzute, cu însușiri agronomice superioare, pot fi folosite ca material inițial de ameliorare, iar cele de ovăz (24 de cultivare vechi din colecția internațională) pentru crearea de soiuri de toamnă, rezistente la temperaturi negative.

2007 2007-2020

9 Catalogul Național de Resurse Genetice Vegetale

Lucrarea cuprinde 7 volume, și prezintă inventarul național, la nivelul anului 2000, al resurselor vegetale aflate în gestiunea tuturor unitățile de cercetare agricolă din subordinea ASAS. Pentru o bună sistematizare a informațiilor referitoare la datele de pașaport ale probelor inventariate, acestea au fost grupate pe categorii de cultură, astfel: cereale, leguminoase pentru boabe & legume, plante furajere, tuberculifere & rădăcinoase, plante industriale, plante medicinale și aromatice, pomi fructiferi și vița de vie.

2000

10. Baza de Date „BIOGEN” BIOGEN-ul este singura bază de date, utilizată în administrarea informațiilor de pașaport aferente germoplasmei aflate în colecțiile tuturor instituțiilor din rețeaua ASAS. Acest software gestionează şi prelucrează un volum uriaș de date de colectare (paşaport şi on-farm), evaluare şi conservare asociate celor trei tipuri de colecții ale Băncii de Gene Suceava.

1997 1997-2020

INSTITUTUL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PAJIŞTI BRAŞOV 1 Crearea a 27 soiuri de graminee perene

de pajiști, din 9 specii și anume:

Soiuri cu rezistență GENETICĂ la boli, secetă și ger; caracterizate printr-un grad ridicat de uniformitate a înfloritului și fructificării, cu producţii ridicate de sămânţă; soiuri performante, adaptate condiţiilor ecopedologice în care se situează pajiştile şi modului lor de exploatare; noi soiuri cu grade diferite de precocitate, ploidie, calitate . Pot fi folosite în amestecuri complexe de pajişti de lungă durată, care corespund condiţiilor staţionale, modului de cultură şi exploatare a pajiştei, au capacitate de competiţie şi valoare furajeră ridicată. Festuca pratensis – 4; Festuca arundinacea – 2; Festuca rubra – 5; Dactylis glomerata - 5; Lolium perenne – 3; Poa pratensis – 2; Phleum pratense – 2; Bromus inermis – 3; Phalaris arundinacea – 1.

1988-2018

1988-2018

11-41


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

2 Crearea a 15 soiuri de leguminoase perene de pajiști, din 3 specii și anume:

Soiuri (Trifolium repens – 6; Lotus corniculatus – 7; Onobrychis viciifolia – 2), cu rezistență la boli, secetă și ger; caracterizate printr-un grad ridicat de uniformitate a înfloritului, respectiv al fructificării, ceea ce duce la obţinerea unei producţii ridicate de sămânţă; soiuri performante, adaptate condiţiilor ecopedologice în care se situează pajiştile şi modului lor de exploatare; noi soiuri cu grade diferite de precocitate, ploidie, calitate. Pot fi folosite în amestecuri complexe de pajişti de lungă durată, care corespund condiţiilor staţionale, modului de cultură şi exploatare a pajiştei, au capacitate de competiţie şi valoare furajeră ridicată.

1989-2004

1989-2004

16-31

3 Tehnologia producerii de sămânță la graminee și leguminoase perene de pajiști

Stabilirea tehnologiilor optime pentru înființarea loturilor semincere la diferite specii, fundamentarea experimentală a metodelor de fertilizare și întreținerea culturilor, stabilirea fazelor și metodelor de recoltare. Această tehnologie aduce elemente noi pentru sporirea potențialului de producție de sămânță, concomitent cu o mai bună zonare a speciilor și soiurilor. Obiectivele acestor tehnologii constau în realizarea unor producții înalte de semințe cu un grad ridicat de puritate și germinație, menținându-se valoarea biologică a soiurilor.

1981-2020

1981-2020

50

4 Tehnologii cu inputuri minime a lucrărilor de întreţinere şi îmbunătăţire a pajiştilor prin lucrări de suprafață

Scopul acestor tehnologii îl reprezintă îmbunătăţirea pajiştilor permanente degradate, ce se întind din Delta Dunării până în zona alpină a Carpaţilor, prin aplicarea unor măsuri de suprafaţă ce constau în: folosirea raţională a îngrăşămintelor şi amendamentelor, combaterea buruienilor şi vegetaţiei lemnoase, eliminarea excesului de umiditate, supraînsămânţarea pajiştilor degradate etc. Reducerea consumului de carburanţi şi a numărului de treceri, induce un impact ecologic redus, inputurile fiind minime, iar costurile diminuându-se corespunzător.

1981-2020

1981-2020

50

5 Tehnologie îmbunatățită de înființare, întreținere și exploatare a pajiștilor semănate, în contextul unei agriculturi durabile, pentru diferite condiții staționale și moduri de utilizare

Promovarea celor mai adecvate verigi tehnologice de îmbunătățire a pajiștilor permanente și a unor mijloace tehnice specifice, având la bază stabilirea unei interacţiuni favorabile în ceea ce priveşte utilizarea cu bune rezultate a resurselor naturale, dintre ecosistemele de pajiști îmbunătățite prin renovare totală şi sistemele de creştere a animalelor. De asemenea, se urmărește ca soluțiile tehnologice propuse, să elimine sau să limiteze efectul factorilor restrictivi externi, astfel încât să se asigure o producţie de furaj ridicată şi cu o înaltă valoare furajeră.

1981-2020

1981-2020

50

6 Brevete de invenție, și anume: Mașina de supraînsământat pajiști degradate, MSPD 2,5- Brevet RO 104283/1994; Echipament de

Ca urmare a originalității variantelor constructive și tehnologice promovate în conceperea mașinilor și echipamentelor noi, specifice mecanizării lucrărilor agricole pe pajiști, unele dintre acestea au fost înregistrate la OSIM. S-a urmărit conceperea unor echipamente care realizează, concomitent, printr-o singură

1994-2015

1994-2015

10


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

administrat conservant solid, EDCON- Brevet RO 104047/1994; Mecanism de antrenare pivotant- Brevet RO 125884/2012; Dispozitiv de virare cu roată pivotantă - Brevet RO 125495/2015

trecere, mai multe lucrări. Prin reducerea consumului de carburanţi şi a numărului de treceri, noile tehnologii şi verigi tehnologice de mecanizare a lucrărilor de întreţinere şi de îmbunătăţire a pajiştilor au un impact ecologic redus, poluarea mediului (aer, apă, sol) fiind mai mică, iar costul lucrărilor se diminuează proporţional, inputurile fiind reduse.

7 Modele experimentale de mașini specifice:

Modele experimentale de mașini agricole specifice mecanizării lucrărilor pe pajiști (premieră națională), unele din acestea fiind brevetate. Scopul realizării a fost acela de a executa lucrări agricole specifice pajiștilor care să corespundă cerințelor agrotehnice și de a forma agregate agricole complexe, care să execute mai multe operații printr-o singură trecere. S-au realizat o serie de echipamente care sunt montate frontal și/sau în spatele sursei energetice: Mașina de supraînsămânțat pajiști degradate, MSPD 2,5;/ Echipament de administrat conservant solid, EDCON; - Mașina de semănat plante furajere de pajiști, MSPFP 2,0;- Echipament de fertilizat, EF 2,5;- Echipament de fertilizat, EF 3,75;- Echipament de erbicidat în benzi, EEB 2,5;- Echipament de semănat, ESR 3,75; - Maşina combinată îmbunătățită MCT 2,5M; - Maşina modernizată de semănat plante furajere de pajişti MSPM 2,5; - Rindea-greder pentru pajiști RGP 2,0; - Grapă cu colți ficși GCF 4,0.

1981-2020

1981-2020

10

8 Strategia producerii semințelor la soiurile românești de graminee și leguminoase perene de pajiști

Scopul principal îl constituie Valorificarea superioară a resurselor genetice de graminee și leguminoase perene ale României, care dispune în prezent de o bază genetică autohtonă deosebit de bogată, formată din varietăţi şi populaţii de plante, rezistente la boli şi dăunători, adaptate condiţiilor climatice din ţara noastră, prin: - menținerea în cultură a soiurilor românești de graminee și leguminoase perene de pajiști prin multiplicarea vegetativă și prin material semincer ; -promovarea soiurilor autohtone prin realizarea de material semincer necesar în producerea seminţelor de graminee şi leguminoase perene de pajişti folosite în formarea diferitelor amestecuri de ierburi utilizate pentru îmbunătățirea pajiștilor și/sau reconstrucția ecologică a unor terenuri degradate.

1981-2020

1981-2020

50

9 Editarea de publicații cu aspecte biologice, tehnologice și de valorificare specifice culturii pajiștilor

Sunt tratate problemele specific domeniului Cultura pajiștilor de la: reconstrucția ecologică a pajiștilor degradate; până la îmbunătățirea pajiștilor degradate prin măsuri de suprafață; îmbunătățirea pajiștilor degradate prin măsuri radicale etc.: 1.Reconstructia ecologică a pajiştilor degradate (2008); 2.Tehnologii, maşini şi instalaţii pentru recoltarea şi conservarea sub formă de fân a furajelor de pe pajişti (2008); 3.Tehnologii pentru mecanizarea cu inputuri minime a lucrărilor de

2008-2018

2008-2018

50


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

întreţinere şi îmbunătăţirea pajiştilor (2008); 4.Ghid de producere ecologică a furajelor de pajişti montane (2010); 5.Principalele soiuri de graminee şi leguminoase perene de pajişti (2011); 6. Mecanizarea lucrărilor agricole de pajişti-Tehnologii, maşini şi echipamente (2013); 7.Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale (2014); 8.Măsuri proactive de ameliorare a valorii pastorale a pajiștilor degradate (2014); 9. Producerea, condiționarea și stocarea semințelor de graminee și leguminoase perene de pajiști – tehnologii, echipamente și instalații (2016); 10. mbunătățirea prin măsuri de suprafață cu inputuri minime a pajiștilor degradate (2018); 11. Soluţii tehnologice şi mijloace tehnice de îmbunătăţire a pajiştilor permanente prin renovare totală (2018).

10 Diseminarea rezultatelor cercetării prin: - furnizarea de semințe din categoriile biologice superioare; -loturi demonstrative; -cărți și broșuri; -întâlniri de lucru.

-activităţi demonstrative în sistemul de creşterea animalelor folosind cele mai noi rezultate din cercetare; -implementarea noilor tehnologii, a noilor specii şi soiuri, a amestecurilor de graminee-leguminoase perene de pajişti, care sunt mai economice şi au un impact mai redus asupra mediului, prin reducerea fertilizării cu azot anorganic şi creşterea valorii furajere; -identificarea unor ferme pentru înfiinţarea de câmpuri demonstrative, de pajişti şi extinderea rezultatelor pe o arie mai largă; -încurajarea participării şi asigurarea că rezultatele cercetărilor sunt aplicate în concordanţă cu cerinţele concrete din ferme; -îmbunătăţirea fluxului de informaţii de la nivel ştiinţific la fermieri şi asigurarea feed-back-ului, în vederea orientării cercetărilor către cerinţele fermierilor;-

1981-2020

1981-2020

10

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CARTOF ȘI SFECLĂ DE ZAHĂR BRAŞOV 1. Crearea de soiuri românești de cartof. Soiul SUPER

Genealogia: MPI-44-335/135 x ANCO Grupa de maturitate semitardiv, tubercul rotund-oval, coaja galbenă, pulpa galbenă, rezistent la virusul Y și virusul răsucirii frunzelor, conţinut în amidon de 13%, calitate culinară bună, clasa de calitate A, pretabil pentru consum de toamnă-iarnă şi industrializare, capacitate biologică de producţie de 101,3 t/ha. Soiul CHRISTIAN Genealogia: KE-53 x CLEOPATRA Grupa de maturitate semitimpuriu, tubercul oval, coaja roşie, pulpa galbenă, mijlociu rezistent la virusul Y, conţinut în amidon de 17%, calitate culinară bună, clasa de calitate B, pretabil pentru consum timpuriu şi de vară, capacitate biologică de producţie de 70,6 t/ha.

1979

1999

1999

2000

20

20


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

2. Promovarea / Generalizarea Sistemului Naţional de Producere a Cartofului pentru Sămânţă.

Sistemul Național a asigurat necesarul de material certificat de plantat pentru 200-300.000 hectare/an prin realizarea unei suprafețe în “Zonele închise” de cca. 40.000 hectare/an, eliminând total importul în perioada 1975-1995. Conceptul de “Zone închise” s-a bazat pe realizarea cercetărilor inovative ale institutului: -Zonarea culturii cartofului pe scopuri de folosinţă (bazine specializate: consum-sămânţă-industrie); -Zonarea degenerării virotice şi climatice; -Stabilirea condiţiilor de favorabilitat (climă-sol-afide-izolare), identificarea spaţială, Regulamentul de funcţionare a “Zonelor închise” (Râşnov, Hărman, Ciuc, Lăzarea, Suceava); -Sistemul de îmulţire meristematică; -Sistemului de testare virotică (inclusiv obţinerea integral a necesarului de seruri); -Organizarea Centrelor Naţionale de înmulţire clonală (Lăzarea, Păuleni-Ciuc, Apa-Roşie, Lucina).

1974 1975 20

3. Perfecţionarea managementului culturii cartofului prin modelare şi simulare.

Pericolele (economice, climatice, sociale) care au pus presiune pe cultura cartofului în ultime perioadă, precum si oportunitătiile (stiinţifice, biologice, tehnice) au impus, la INCDCSZ Braşov, realizarea unor modele (statistice, cauzale): -Modelul COF (Cartof-Optimizare-Fertilizare) pentru calculul necesarului de NPK funcţie de soi, folosinţă, producţie, sol (aprovizionare NPK); -Modelul MANĂ pentru stabilirea declanşării controlului la mana cartofului funcţie de condiţiile climatic (temperature, umiditate), sensibilitate soi; -Modelul SIMCAR (SIMulare-CARtof) pentru simularea (prognoza) dinamicii de creştere-dezvoltare (fenofaze), a calităţii (chimice-tehnologice) şi a producţiei. A constituit baza pentru promovarea, la cultura cartofului, a Agriculturii de Precizie şi a Agriculturii Inteligente (SMART-IoT). Baza teoretică în “System-Model-Calculator”, Ed.DACIA-1989, Premiul “Ion Ionescu dela Brad” al Academiei Române.

1975 1980 20

4. Tehnologii inovative şi de bune practici la cultura cartofului.

Pe baza experienţelor de lunga durată, cu soiuri şi secvenţe tehnologice (asolamente, fertilizare, irigare, control buruieni-boli-dăunători), efectuate în reţeaua de cercetare din România au fost elaborate 18 tehnologii specifice/diferenţiate pentru: -Scopuri de folosinţă (sămânţă, consum, procesare); -Zone agroecologice (specifice pentru zonele de şes, colinare, montane, nisipuri, etc.);

- 1970 50


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

-Sisteme de agricultură (intensivă, ecologică, de precizie); -Sisteme de Management Integrat în condiţii de irigare; -Sisteme de Control Integrat pentru buruieni, boli, dăunători. Tehnologiile elaborate au fost generalizate pe întreaga suprafaţă cultivată cu cartof (200.000-300.000 hectare pe an).

5. Crearea de soiuri româneşti de sfeclă de zahăr (prin 6 sisteme de ameliorare)

În perioada 1960- 1991 întreaga suprafaţă ocupată cu sfeclă de zahăr în ţară (250.000 ha/an) a fost cultivată numai cu soiuri româneşti, din 1992 au început să se cultive şi soiuri străine (sămânţă importată) Soiul poliploid-plurigerm POLIROM, -Foarte productiv (medie la Catanele-Dolj, în irigat, 83,5 tone-sfeclă/ha şi 11,6 tone-zahăr/ha); -Mare plasticitate ecologică; -Tip NZ; -Tolerant la cercosporioză; -Rezistenţă bună la lăstărire; -Extindere:-40.000-90.000 ha/an. Soiul poliploid monogerm RPM 519 - Foarte productiv (Insula Mare a Brăilei, în irigat, 102,5 tone-sfeclă/ha şi 11,4 tone-zahăr/ha); -Mare plasticitate ecologică; -Tip N-NZ funcție de tipul de cultură ( irigat/neirigat); -Tolerant la cercosporioză; -Rezistenţă bună la lăstărire; -Extindere: 170.000ha/1989; -Sistem simplu de producere a seminţei comerciale – metoda directa. Hibridul sintetic diploid-monogerm BÂRSA; -Încrucişarea de familii diploide monogerme fertile; -Tolerant la cercosporioză; -Tip NZ; -Conţinut de zahăr extractibil superior; -Sistem simplu de producere a seminţei comerciale – metoda directa.

1975

1976

1986

1976

1978

1988

24

20

17

6. Sistem total integrat pentru producerea de sămânţă de sfeclă de zahăr.

-Perioada 1967-2002: institutul şi staţiunile specializate au produs întreaga cantitate de sămânţă necesară din verigile superioare ale soiurilor româneşti pentru întrega suprafeţă de sfeclă din ţară; -Perioada 1968-1996: producere şi condiţionarea seminţei din toate verigile era

- 1967 35


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

concentrată la Institutului de Sfeclă. Sămânţa Bază (elită) din soiurile româneşti era preluată de Staţia de condiţionare de la Ghimbav (secție a Institutului), care încheia contracte de multiplicare cu producători de sămânţă certificata. Întreaga cantitate de sămânţă certificată produsă în ţară era preluată şi plătită cultivatorilor de către Staţia Ghimbav, care o condiţiona, şlefuia / draja şi o vindea fabricilor de zahăr, in vederea distribuirii gratuite către cultivatori.

7. Tehnologii de cultivare a sfeclei de zahăr.

-S-au elaborat 12 tehnologii specifice de multiplicare a soiurilor și de cultivare pentru fiecare din soiurile de sfeclă omologate şi întroduse în producţie; -S-au elaborat tehnologii de fertilizare și de cultivare a sfeclei în condiții de irigare; -S-au elaborat tehnologii de control integrat a bolilor şi dăunătorilor la sfecla de zahăr; -S-a elaborat o tehnologie de cultivare a sfeclei de zahăr pentru producerea de biomasă utilizată în obţinerea de bioethanol; -S-a realizat (1988) un dicționar al culturii de sfeclă de zahăr (unic in literatura de specialitate românească) ca Ghid de Bune Practici Tehnologice.

- 1968-2019

51

8. Biostaţia pilot pentru creştera semi-industrială a Trichogrammelor şi elaborarea tehnologiei de control biologic a unor dăunători la sfecla de zahăr, varză, porumb şi viță de vie.

-S-au efectuat cercetări pentru creşterea în biostație şi folosirea viespiilor oofage Trichogramma sp. în limitarea populațiilor de Lepidoptere ce atacă sfecla de zahăr şi varza şi dintre Pyralide ce atacă porumbul şi molia strugurilor, ce atacă vița de vie; -S-au proiectat şi construit (Brașov, Fundulea), pentru prima data la noi în țară biostații de creștere industrială a viespiilor Trichogramma sp. pe suportul natural de molia făinii (Ephestia kuehniella), cu o capacitate de creştere care asigura tratamente pentru 2.500 ha/an).

1985 1985 11

9. Activitatea de selectie taurine din rasa Bălţată Românească.

- Ferma de elita, clasată în vârful piramidei de ameliorare - Sistem de ameliorare practicat: Pas 1.Infuzie cu rasa Red Holstein o generaţie; Pas 2.Back-cross cu rasa Balţată germane; Rezultat: Conturarea unui subtip mixt de lapte-carne, cu ponderea însuşirilor de lapte de 60% şi carne de 40%; - Efectiv mediu rulat – 830 capete; Productia medie maxim realizată – 6629 kg/cap vacă (2016); Utilizarea tuturor surselor de progres genetic, în special a taurilor testaţi amelioratori; Principal rezervor de material biologic de reproducţie mascul şi femel pentru arealul Balţatei Româneşti; Performanţe productive certificate de către ANARZ Bucureşti şi Asociaţia Crescătorilor de vaci Balţată Românească.

1967 2001 1967-2018

10. Activitatea de selecţie a curcilor. - Patrimoniu genetic naţional la specia CURCĂ (Meleagris gallopavo); - Crearea în timp a şapte linii de curci: Albă mare, Albă mică, Alba de Braşov,

Anul omologării

1975 1971-prezent


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

Albă de Ruşeţu, Anemona, Diana şi Bronzată; - Obiectivele Programului de Ameliorare presupun determinarea caracteristicilor şi parametrilor de producţie şi reproducţie a liniilor de curci şi dinamica evoluţiei acestora în succesiunea generaţiilor, cu maximizarea progresului genetic la fiecare nouă generaţie de selecţie obţinută; - Testarea capacităţii de combinabilitate între linii şi cuantificarea fenomenului HETEROZIS (Cercetarile au dus la obţinerea hibridului triliniar DIAMANT).

hibridului DIAMANT

1987 (ON-125)

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ FUNDULEA 1 Crearea primilor hibrizi comerciali de

floarea-soarelui din lume/ Romsun-52 şi Romsun-53

Liinile consangvinizate folosite pentru obţinerea acestor hibrizi s-au bazat pe androsterilitate genică cu marker antocianic. Producerea de sămânţă în cazul acestor hibrizi era foarte greoaie, factorul limitativ în obţinerea acestui tip de hibrizi îl constituia selecţia liniilor cu androsterilitate genică marcată. În prezent, atât în România, cât şi pe plan mondial, se utilizează hibrizi de floarea-soarelui creaţi în cea mai mare parte pe bază de androsterilitate citoplasmatică petiolaris, tip ce s-a dovedit a fi deosebit de eficient şi de stabil

1971 1973 47

2 Crearea primului soi de grâu semipitic (cu gene Rht1), din Europa/Ileana

Soiurile de grâu semipitice, purtătoare ale genei Rht1, au fost motorul cunoscutei „revoluţii verzi”, fiind nu numai mai rezistente la cădere, dar şi mai productive datorită alocării unei părţi mai mari a asimilatelor către producţia de boabe. Ulterior, pentru că acest soi era sensibil la iernare s-au obţinut soiurile Lovrin 32 şi Flamura 80, care intră, direct sau indirect, în genealogia marii majorităţi a soiurilor lansate în România în ultimele două decenii.

1974 1976 Prezent

3 Crearea primului soi hexaploid de toamnă de triticale românesc/ soiul de triticale TF 2

A fost obţinut din hibridarea unui soi canadian de toamnă WT cu o linie de primăvară TCL3, creată în programul CIMMYT din Mexic. Acest soi, cu toate că era de talie înaltă şi insuficient de rezistent la cădere, s-a dovedit a da producţii mai mari cu 10 şi 20%, în zona colinară a ţării, comparativ cu soiurile de grâu, cele mai cultivate în acea perioadă în România, Fundulea 29 şi, respectiv, Partizanka.

1984 1986 14

4 Infiinţarea reţelei de cercetare FAO pentru floarea-soarelui/coordonarea acesteia şi iniţierea editării revistei „HELIA”

Ca o recunoaştere a rezultatelor cercetării în genetica şi ameliorarea florii-soarelui, reţeaua a fost condusă de Acad. Dr. Ing. Alexandru Viorel Vrânceanu

1975 1975 Prezent

5 Primele scheme de menţinere a purităţii biologice şi de înmulţire a formelor parentale, precum şi tehnologia

Au fost elaborate de Al.V.Vrânceanu şi Fl.Stoenescu (1972). Au fost stabilite schemele de producerea seminţelor din linia mama androsterilă, tată şi a seminţelor hibride de floarea-soarelui, fiind identificată o sursă de floarea-

1972

1972

Prezent


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

producerii seminţelor certificate în loturile de hibridare de floarea-soarelui

soarelui cultivată, care conţinea o genă dominantă pentru restaurarea fertitităţii polenului, ceea ce a ajutat lucrările de creare a hibrizilor de floarea-soarelui pe baza tipului de androsterilitate citoplasmatică.

6 Aplicarea principiilor agriculturii ecologice/Centrul de agricultură ecologică şi transfer tehnologic

Elaborarea tehnologiilor de cultivare a diferitelor culturi în sistem ecologic. Stabilirea soiurilor/hibrizilor pretabili pentru agricultura ecologică. Crearea primului soi românesc de camelină destinat agriculturii ecologice.

1994 1995 Prezent

7 Aplicarea principiilor agriculturii conservative/platformă de cercetare specifică pentru agricultură conservativă

Menținerea la un potențial de producție ridicat a conținutului solului în substanțe nutritive și a stării optime structurale și biologice, care sunt determinante în realizarea unei agriculturi eficiente și durabile. Studii care au dovedit faptul că o creștere a stabilității agregatelor reduce pierderile de sol prin eroziune, iar resturile vegetale reținute pe suprafața solului duc la creșterea conținutului în materie organică, influențând mult fertilitatea solului.

2010 2013 Prezent

8 Hibrid de floarea-soarelui/Favorit Hibridul Favorit a fost înregistrat în anul 1992 în Romania şi in Grecia, autor dr.doc.ing. Al. V.Vranceanu şi colaboratorii. Face parte din grupul de maturitare uşor tardivă, are o capacitate de producţie foarte buna (40-42 q/ha) şi un conţinut de ulei foarte mare (51-52%). Este foarte rezistent la secetă şi arşiţă, tolerant la Sclerotinia scelrotiorum si 100% rezistent la Orobanche cumana (gena OR5).

1992 1994 2014

INSTITUTUL CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU PROTECTIA PLANTELOR BUCUREȘTI 1 Procedeu de îmbogatire microbiologica

a unor fertilizanti organici pentru

prevenirea infestarii cu filoxera a

culturilor viticole

Procedeul consta în inocularea unor produse organice de fertilizare a culturilor viticole, respectiv mranita si compost, cu biomasa fungica rezultata prin fermentatia aeroba a unor tulpini autohtone de Beauveria sp., pe substrat nutritiv natural. Solul amendat cu fertilizanti organici îmbogatiti microbiologic are efect represiv asupra filoxerei si efect de stimulare a sistemului radicular al plantelor de vita de vie.

Brevetat

2016

2016 2016-

prezent

2 Biopreparat pentru protectia plantelor

impotriva agentilor fitopatogeni si

procedeu de obtinere a acestuia

Biopreparat granulat pe baza de drojdii antagoniste (Saccharomyces cerevisiae)

destinate producerii de bioetanol prin fermentatia alcoolica a hidrolizatelor de

cereale. Caracteristici: contine agenti de conditionare biocompatibili, are

umectabilitate buna sub actiunea lecitinei si a stearatului; prezinta capacitate

ridicata de autosuspendare în apa, nu spumeaza datorita cresterii vâscozitatii sub

actiunea combinata a poliacrilatului de sodiu si a alcoolului polivinilic, asigura o

buna fixare pe suprafata materialului vegetal, formeaza pelicule pe suprafata

resturilor vegetale.

Brevet

2015

2015 2015-

prezent


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

3 Procedeu de cultivare în asolament a

grâului si porumbului, cu risc fitosanitar

scazut

Procedeul este alcatuit din urmatoarele etape: afânarea solului, aplicarea îngrasamintelor complexe NPK sau PK, stropirea solului si aresturilor vegetale cu suspensie de biopreparat mixt pe baza de (Saccharomyces cerevisiae, Bacillus subtilis), pregatirea patului germinativ, însamântarea culturii de grâu; dupa recoltarea grâului, inclusiv a paielor, se însamânteaza o cultura de rapita de toamna amendata cu ameliorator de sol care include Trichoderma viride, discuirea acesteia pentru mulcire si încorporare în sol.

Brevet

2013

2013 2013-

prezent

4 Procedeu de cultivare a plantelor in mulci bioactiv

Procedeul asigura acoperirea solului cu resturi vegetale, concomitent cu stimularea dezvoltarii plantelor cultivate si reducerea atacului de ciuperci fitopatogene cu spectru larg de actiune. Cuprinde urmatoarele etape: însamântarea culturii de mazare de toamna (Pisum sativum subsp. arvense) sau de mazariche de toamna (Vicia villosa/V. panonica), în miristea unei culturi de cereale paioase; transformarea acesteia în mulci bioactiv prin tavalugire si tratare cu o suspensie care include erbicid total si o suspensie bacteriana pe baza de Bacillus amyloliquefaciens.

Brevet 2013

2013 2013-prezent

5 Procedeu conservativ de cultivare în asolament a plantelor de câmp, cu risc redus de atac al agentilor fitopatogeni

Procedeul cuprinde masuri care vizeaza limitarea dezvoltarii buruienilor si a ciupercilor fitopatogene, în special a celor toxigene din genul Fusarium; se aplica pentru culturi de gâu si porumb, fara succesiuni de tipul grâu/porumb. Procedeul se bazeaza pe utilizarea de culturi “verzi” pentru protectia în timpul iernii; procedeul asigura mentinerea acoperita a cel putin 30% din suprafata solului cu resturi vegetale, precum si un management durabil al buruienilor prin utilizarea mulciului bioactiv; determina o scadere semnificativa a riscului erozional si de spalare a nutrientilor.

Brevet 2013

2013 2013-prezent

6 Biopreparat mixt pentru combaterea biologica a ciupercilor toxigene din genul Fusarium

Biopreparatul este realizat pe baza a doua tulpini de microorganisme antagoniste (Bacillus subtilis si Saccharomyces cerevisiae) si este constituit din: biomasa de microorganisme antagoniste sub forma de suspensie concentrate, nutienti, amestec de surfactanti, solvent ecologic, stabilizator, anticoagulant, apa distilata. Biopreparatul se aplica preventive , prin stropire pe resturile vegetale, pentru a limita dezvoltarea ciupercilor toxigene, sporularea acestora si formarea inoculului primar care sustine dezvoltarea bolii în urmatorul ciclu de vegetatie.

Brevet 2012

2012 2012-prezent

7 Centrul de Resurse Microbiologice pentru Agricultură şi Mediu

Centrul cuprinde o colecție de tulpini autohtone/ izolate naturale de microorganisme cu potential biotehnologic si cu proprietăți biologice de protecție

2008 2008 2008-


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

(CEMAGRIM) și stimulare a creșterii plantelor, respectiv ameliorare a calității terenurilor și substraturilor agricole. În cadrul colecției sunt conservate tulpini benefice de bacterii (Bacillus sp., Paenibacillus sp., Pseudomonas sp.), drojdii (Saccharomyces sp., Metschnikowia sp. etc ), fungi filamentoși (Trichoderma sp.) etc. Pentru activități de cercetare, colectie cuprinde tulpini de referința, din colecții internaționale.

prezent

8 Tehnologie de protecție integrată a livezilor de sâmburoase din fermele mici și mijlocii

Tehnologia cuprinde utilizarea de noi produse fitosanitare ecologice specifice agriculturii durabile, realizate la ICDPP (biofungicide, bioinsecticide, bioerbicide); aplicarea tratamentelor se face cu echipamente tehnice performante (ETP5) corespunzator noilor cerințe în ceea ce priveste debitele de lucru, normele de stropit și omogenitatea depunerilor de substanțe fitosanitare utilizate în tratamentele de combatere.

2008 2008 2008-prezent

9 Sistem de supraveghere si detectare timpurie a agentilor dde daunare invazivi emergenti/reemergenti

Sistemul presupune utilizarea unor proceduri adaptate pentru supraveghere si monitorizare in vederea detectarii timpurii a speciilor invazive de insecte cu importanta agricola, identificarea si inventarierea speciilor din zonele supravegheate (culturi vizate si zone adiacente) si elaborarea ulterioara a hartilor GIS de distributie a acestor specii de agenti de daunare invazivi emergenti si sau reemergenti.

2017 2017 2017-prezent

10. Platformă WEB de informare şi suport tehnologic pentru protecţia integrată a plantelor (www.productieagricola.ro)

Platforma reprezintă un produs software on-line ce înglobează hărți de favorabilitate nutrițională, hărți cu prognoza meteo si a apei disponibile plantelor. Informațiile prezente in aceste harți împreuna cu modulele de calcul (prognoza recolta, calcul amendamente si fertilizanți ) reprezintă elementele necesare planificării a treisprezece culturi agricole (grâu, orz, ovăz, porumb, soia, fasole verde, fasolita, arahide, ardei lung, tomate, pepene verde, piersic si cais).

2018 2018 2018-prezent

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOTARE AGRICOLĂ BRAILA 1 Sistemul de irigatie proiectat de

statiune, in colaborare cu Institutul de Imbunatatiri Funciare

Staţiunea de Cercetări Agricole si Zootehnice Brăila (S.C.A.Z) (1962 – 1980) in colaborare cu Institutul de Imbunătăţiri Funciare a asigurat datele necesare pentru proiectarea și dimensionarea lucrărilor de irigaţii, desecări și drenaj, pe baza cărora s-au amenajat pentru irigat in judeţul Brăila peste 384.000 ha. De asemenea, este cunoscut că la intrarea în exploatare a acestor amenajări, Staţiunea a asigurat tehnologiile de cultură a plantelor precum și seminţele din soiurile și hibrizii omologați pentru condiţii de irigare.

1973 1974 - până in prezent

2. Soiul de orez Polizesti-28 Soi intensiv de orez, cu talie mica, de 70-80 cm. Paniculul are in general 14-15 cm și este format în medie de 8-11 ramificații purtatoare de boabe.

1978 1979 - până in prezent


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

Numarul mediu de boabe pe panicul este de 75-80 buc; numarul de boabe seci este de 8-12 %; ciclul de vegetatie 130-135 zile; MMB de 28-30g; Masa hectolitrică de 57-69 kg/hl. Bobul de orez este scurt, oval de tip comun, nearistat, cu lungimea de 6,5 mm, latimea de 3 mm si grosimea de 1,8-2,0 mm. Capacitatea de productie 6000-8000 kg/ha. Pentru semanat necesita 600 bg/mp, adica cca 200-220 kg samanta/ha. Este adaptat conditiilor pedo-climatice din Romania și preferat in gastronomia românească.

3. Programul naţional de cercetare „Ameliorarea și valorificarea solurilor sărăturate din România”

Staţiunea Centrala de Cercetari pentru Ameliorarea Solurilor Saraturate (S.C.C.A.S.S.), a infiintat noi câmpuri de cercetare cuprinzând condiţiile pedohidroclimatice reprezentative la nivelul țării, dezvoltandu-se cercetările de prevenire a sărăturării și ameliorării solurilor sărăturate și soluționându-se aspectele complexe ale agriculturii pe aceste soluri. Elementul de noutate a cercetărilor efectuate in aceasta perioada l-a constituit ameliorarea solurilor slab-moderat sărăturate sub alte culturi agricole decât orezul, renunțându-se și la măsurile profilactice de ameliorare, cu spălarea sărurilor din solurile necultivate. Pe baza cercetărilor complexe și de durată efectuate, s-au putut stabili: structurile optime de culturi, tehnologiile agricole, regimul de irigare-spalare și cerinţele de exploatare hidroameliorativa a acestor soluri. Pentru ameliorarea solurilor sărăturate sub alte culturi s-a lucrat cu grâu, orz de toamnă, floarea-soarelui, porumb, plante aromatice și medicinale și ierburi perene. S-au cercetat sistemul de fertilizare, lucrările solului și unele măsuri fitotehnice în condiţii de irigare.

1980 1980 - 2002

2002

4 Adaptarea si consolidarea rasei de taurine Holstein Friza in Baraganul de Nord

In domeniul zootehniei s-au continuat cercetările privind problemele alimentaţiei la animalele din unele categorii de vârsta din specii de taurine și porcine, precum și aspecte privind adaptarea și consolidarea rasei de taurine Holstein Friza in condiţiile de stepa din ţara noastră.

1980 2002 2002

5. Cercetari privind comportarea sistemelor de irigatie, drenaj si desecari din Câmpia Brăilei și IMB (insula Mare a Brailei)

In domeniul îmbunătăţirilor funciare s-au continuat cercetările privind comportarea in exploatare a sistemelor de irigaţie, drenaj si desecări din Câmpia Romana si din luncile limitrofe Dunării (inclusiv Insula Mare a Brăilei) și Siretului. Cercetările desfășurate s-au raportat și la comportamentul digurilor la viiturile Dunării și Siretului precum și staţiile de pompare.

1980 2002 - pana in 2019

6. Zonarea soiurilor si hibrizilor la principalele culture de camp

Zonarea soiurilor și hibrizilor la principalele culturi de câmp și la cartof a fost completată cu lucrări de selecţie conservativă la unele specii alogame (porumb, floarea-soarelui s.a.). Aceste cercetari s-au desfăşurat pe soluri neafectate de sărăturare din Câmpia Brăilei și din Insula Mare a Brăilei.

1985 1986 - in prezent


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

Agrofitotehnia culturilor irigate este limitată la sistemul de fertilizare, rotaţie si combaterea buruienilor in Insula Mare, fertilizare si rotaţie in câmpie pe soluri neafectate de saraturare.

7. Producerea de seminţe din verigi superioare la principalele culturi de camp

Producerea de seminte de grâu si orz din categorii biologice superioare, in colaborare cu INCDA Fundulea. Multiplicarea semințelor de grâu si orz din categorii biologice superioare este imperios necesară pentru asigurarea de material semincer românesc de calitate, pentru suprafețele gestionate de fermieri. Soiurile românești de grâu și orz sunt cele mai rezistente la factorii biotici și abiotici din zona Bărăganului de Nord, iar calitatea producției este net superioară fata de cea a soiurilor străine, neaclimatizate la conditiile pedoclimatice din aceasta zonă.


8. Crearea unor rețete de biostimulatori foliari din resturi vegetale și extracte de plante medicinale

Biofertilizanții și biostimulatorii obținuți au o valoare nutritivă foarte crescută, fiind bogate în macro-, mezo- și microelemente, la care se adaugă principiile active din plantele medicinale. Cu toate acestea, compoziția chimică a produselor poate fi variabilă, în funcție de deșeurile agricole și plantele medicinale folosite în procesul de biodegradare, putând fi făcute diverse rețete de biostimulatori pentru toate culturile agricole și horticole. Produsul principal (biostimulatorul lichid BIOSTIM) are următoarea compoziție chimică: N – 4,1 g/l; P2O5 – 6g/l; K2O – 14g/l; Ca – 8 g/l; Mg – 1g/l; Fe – 61,5mg/l; Mn – 50mg/l; Zn – 7,6mg/l; fitoncide; aminoacizi. Produsul secundar (substratul organic solid BRAISOL), are o concentrație bogată în elemente minerale (care au fost determinate în cenuță), în medie 14,2% N total; 2,5% P2O5; 6% K2O; 30,2% Ca; 3% S; 3% Mg, 0.07% Fe, 0.015% Zn, 0.003% Mn.


9. Soiul de orez Polizesti-19 Plantele au o înălţime de 75-85 cm. Paniculul are in general 13,8-15,5 cm si este format in medie de 8-9 ramificatii purtatoare de boabe. Numarul mediu de boabe pe panicul este de 77-105 buc. Este un soi semitardiv, care se seamana in epoca optima, 01-10 mai si are o perioada de vegetaţie de 132-135 zile MMB de 30-31,5 g, iar masa hectolitrică de 58-69 kg/hl. Bobul de orez are lungime medie de 8mm, latimea de 4 mm si grosimea de 2 mm. Foarte rezistent la cadere, tolerant la salinitate si pretabil la recoltarea mecanizata. Este tolerant la cultivarea pe soluri pe soluri normale cat si pe cele afectate de sărăturare. Realizeaza în medie pe ultimii ani o producţie de 8.000-11.000 kg/ha


10. Crearea unor retete noi de biofertilizanti lichizi din alge de Dunare si plante medicinale

Pentru crearea biofertilizantilor obtinuti din alge (numiti principial ALGAPHIT) s-au folosit doua metode, prin fermentare si prin dizolvarea substantei uscate, iar cele doua produse au fost testate in laborator si in camp, in anul agricol 2019 – 2020.

2020 - - in studiu


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

Cercetările au dovedit efectul stimulativ al acestui produs asupra creșterii și dezvoltarii plantelor, influența benefică pentru efectul “stay green” și asupra creșterii producției la porumb și floarea soarelui, mai ales în condiții de secetă.

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOTARE AGRICOLĂ LIVADA

1. Flora Soi sintetic diploid foarte precoce; culoarea florilor roz- roșu, cu tulpini înalte ; rezistent la factorii de stress; conținut în proteină 15-17%; producția de sămânță 400-500 kg/ha ; tolerează solurile moderat acide// - MMB: 1,7g

1997 1998 10 ani

2. Rotrif Soi sintetic diploid, precoce; tulpina plantelor: înalte, lipsite de perozitate; culoarea florilor: roșu-roz ; capacitate de regenrare după cosire: foarte bună; rezistența la cădere: bună; rezistent la secetă și boli; perenitate foarte bună; proteină brută: 16,5-17,5%; substanța uscată: 14.9 t/ha; producția de sămănță: 400-600 kg/ha; MMB: 1,7g

1999 2000 16 ani

3, David Liv Soi sintetic diploid; soi precoce cu rezistență bună la cădere; talia plantelor înaltă, la înflorit 80-95cm; capacitatea competitivă bună în diferite amestecuri cu graminee perene; se pretează la semănatul de primăvară în tehnologia clasică (primăvara) și la semănatul de toamnă în cea intensive; conține 16-18% proteină brută din SU; tolerează solurile moderat acide; potențialul de producție în medie 15,5-17,5 t/ha substanță uscată, iar la producția de sămânță depăște 600 kg pe hectar în condiții bune de vegetație; îmbunătățește fertilitatea solului, avănd capacitatea ridicată de fixare simbiotică a azotului atmosferic lăsănd în sol cantități da 150-200 kg/ha

2015 2016 prezent

4. Sătmarean Soi sintetic tetraploid semiprecoce ; tulpina plantelor: înalte cu perozitate ușoară ; culoarea florilor: roz-roșu; capacitate de regenrare după cosire: foarte bună; rezistența la cădere: foarte bună; rezistent la secetă și boli; perenitate foarte bună - proteină brută: 18-19% ; substanța uscată: 16,6 t/ha; producția de sămănță: 200-300 kg/ha ; MMB: 2,2g

5. Cosmin Soi semitardiv, cu o perioadă de vegetație de 104 zile; înălțimea medie a plantelor este de 95 cm, iar lungimea tehnică este de cca 80 cm; culoarea petalelor la înflorit este albastră; sămânța de culoare brună, cu MMB –ul de 4,8-5,2 g; este rezistent la cădere și fuzarioză; realizează o producție medie de 8,8,5 to./ha, iar conținutul în fibră este de 23%

1998 1999 prezent

6. Eliaiona Soi semitardiv, cu o perioadă de vegetație de 100 zile; înălțimea medie a plantelor este de 1055 cm, iar lungimea tehnică este de cca 90 cm; culoarea petalelor la înflorit este albastră intens; sămânța de culoare brună, cu MMB –ul

2020 -


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

de 5,1-542 g; este rezistent la cădere și fuzarioză realizează o producție medie de 8,5-10 to./ha, iar conținutul în fibră este de 24%

7. Menţinerea experienţelor de lungă durată

Dispozitivul experimental de lunga durata cuprinde doua generatii de experiente, corespunzator a doua etape distincte de evolutie a cercetarilor din domeniul agrochimiei. Prima generatie (1961) din care in present se continua numai una din experiețele dispozitivului amplasat pe un preluvosol albic,care este de tipul 9A x 8B, cu urmatoarele graduari ale factorilor studiati: Factorul A (amendarea) graduate prin doză si a periodicitatii aplicarii prin subdivizarea in lung a repetitiei ; Factorul B (fertilizarea) de tip Mangelversuchcu graduările: O,N,P,NP,NPK,Gunoi,Gunoi +NPK,NPKMg Generatia II (1967) cu experientele privind : Doze progresiv crescade de N si P, de tipul 5P x 5N,respectiv N1- N5 diferentiate functie de planta cultivata, pe fond de P0,P40,P80,P120,P160; Doze de K pe fond de NP,de tipul 4NP x 4K (K0,K50,K100,K150 pe fond de N0P0, N1P0, N1P80, N2P80); Doze de gunoi pe fond de NP,de tipul 4NP x 4K (G1,G2,G3,G4 pe fond de N0P0, N0P50, N50P50, N100P100). Amendarile s-au efectuat cu calcar (cca. 90% Ca CO3).

1961 PREZENT (59 de

ani)

8. Medi Primul soi românesc de lupin alb dulce; conţinut scăzut de alcaloizi, posibilitate de introducere în raţiile furajere, îmbunătăţirea stării de fertilitate a solurilor

1994 1995

9. Livada Primul soi românesc de ghizdei

10. Patogen nou la cultura de grâu Periconia circinata patogen nou identificat la cultura de grâu, boala rădăcinii şi bazei tulpinii; studiul etiologiei şi patogenităţii acestuia a permis stabilirea metodelor de combatere adecvate în vederea reducerii pierderilor şi îmbunătăţirii calităţii recoltelor.

1992 1993 permanent

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOTARE AGRICOLĂ LOVRIN 1. Soiul de grâu de toamnă Ciprian Soi semitimpuriu cu perioada de vegetație de 236 de zile. Talia medie a plantei

este cuprinsă între 82-85 cm. Spicul este de culoare albă la maturitate, forma este piramidală, este dens, aristat, aristele de la vârful spicului fiind lungi. Are o rezistenţă bună la iernare, cădere, arşiţă şi şiştăvire şi mijlocie la secetă. În condiţii de infecţii naturale este sensibil la septorioza frunzelor şi înnegrirea spicelor, este rezistent la rugina brună şi mediu sensibil la făinare.În condiții favorabile poate realiza7t/ha. În ce priveşte însuşirile de calitate se încadrează în grupa soiurilor cu însuşiri superioare pentru panificaţie – B1. Este recomandat pentru a se cultiva în special în zona de vest şi în zona colinară a ţării şi în

2003 2004 16 ani


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

condiţii de irigare

2. Soiul de canepa dioica Lovrin 110 Soi cu plasticitate ecologica ridicata poate realiza productii stabile in toate zonele de cultura ale canepii. Suporta biine temperaturile scazute si seceta. Este rezistent la cadere, patarea alba a frunzelor, mana si putregaiul alb. Sensibil la molie. Productia de tulpini este de 9-11 t/Ha, cu un continut de fibra de 27-30%. Are un randament mare de fibra de 53-57,1% cu o rezistenta la rupere de 25,7-36,9kgf, cu o flexibilitate de 28,2-37,6 mm si o finete de 33,8Nm. La canepa pentru samanta productia variaza intre 600-1200 kg/Ha.

1981 1982 - prezent

38 ani

3. Soiul de canepa dioica Silvana Este un soi de canepa dioica obtinut prin selectie repetata in masa. Tulpinile sunt subtiri, dungate, verde galbui, cu inaltimea de 1,9-3,5 m la cultura pentru fibra si 2,5-4,2 m la culturile pentru samanta. Silvana suporta bine temperaturile scazute si seceta. Perioada de vegetatie la canepa cultivata pentru fibre este de 105-110 zile, iar la cea pentru samanta este de 128-133 zile. Prezinta un randament mare de fibra de 53-57,1%. Productia de tulpini este de 10-14 t/Ha cu un continut de fibra de 27-31%, iar productia de samanta este de 800-1200 kg/Ha.

2008 2009 11 ani

4. Hibridul de porumb HS 400 A fost preferat de cultivatori pentru aspectul foarte plăcut al știuleților. Știuletele este cilindro-conic cu o lungime medie de 22 cm, cu 18-20 rânduri de boabe de culoare galben-portoclie si cu mișuna superficială. Hibridul are o mare plasticitate ecologică, datorită adaptării cu ușurință la diferite condiții cimatice, inclusiv schimbărilor climatice actuale. Boabele care au un MMB de 300g și un procent mediu de 12,0% proteină sunt consumate cu plăcere de animale in special suine. Este preferat de cultivatorii mici și mijlocii, pentru recoltarea in știuleți.

1969 1970-prezent.

50 ani

5. Soi de canepa dioica Teodora Soi de cânepă dioică, obținut prin selecție în masă repetată, plantele au tulpini drepte, subțiri, înalte, dungate, de culoare verde. Înălțimea plantelor este cuprinsă între 2,2-3,5 m la cultura pentru fibră și de 2,8-4 m la cultura pentru sămânță. Frunzele sunt compuse, cu un număr variabil de foliole (5-7), lanceolate, serate pe margini, aspre, de culoare verde. Inflorescența masculă este mai rară și laxă, cea femelă este deasă și compactă cu o lungime medie de 35-40 cm. Fructul este o nuculă , ovoidală, neted, mat sau slab lucios, de culoare brun-deschis, mozaicat, cu MMB de 19,2- 21 g; producția de tulpini 13-16 t/ha producția de semințe 900-1.400. Rezistentă la cădere, pătarea albă a frunzelor, mană și putregaiul alb.

2019 2021 N/A

6. Soiul de grâu de toamnă DACIC Soiul se remarcă prin potențial productive ridicat (10.000 kg/ha) dar și prin capacitatea de valorificare superioară a solurilor sărace și acide din zona colinară și de deal, în principal pe baza toleranței la aciditate și toxicitatea ionilor de

2019 2020

10 - 20 ani


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

aluminiu. În plus este de calitate superioară, rezistent la ger, cădere, rugina galbenă, helmintosporioză, făinare și fuzarioză. Se recomandă a fi cultivat cu precădere în Transilvania, Câmpia de Vest și Nordul Moldovei.

7. Soiul de ovaz de toamna Sorin Sorin este un soi de ovaz de toamna la care planta are un port erect, tulpina avand o inaltime medie de 108 cm cu 5 noduri. Paniculul are in componenta sa 6-7 etaje cu un port semierect. Este un soi precoce. De la rasarit pana la inspicat sunt necesare in medie 206 zile, iar de la inspicat la maturitate inca 40-50 zile evitandu-se astfel perioada de arsita din timpul verii. Este rezistent la seceta si scuturare si mediu la cădere. Are o capacitate buna de infrațire. In conditii climatice favorabile poate obtine productii de 6000-7000 kg/Ha cu un continut in proteina bruta de 13-15.5%.

2015 2016 4 ani

8. Soiul de ovaz de primavara Ovidiu Soiul de ovaz de primavara Ovidiu este un soi semitimpuriu cu urmatoarele insusiri morfologice: perioada de vegetatie medie de 106 zile din care 56 zile de la rasarit la inspicat si 50 zile de la inspicat la maturitate; are un port erect cu o inaltime medie de 96cm cu 5 noduri; panicul semierect cu 6-7 ramificatii; mediu rezistent la rugina neagra, rugina coronata si fainare si mediu sensibil la taciune; productiile obtinute in reteaua de testare ISTIS sunt cuprinse intre 6500-6946 kg/Ha.

2019 2021 N/A

9. Hibridul de porumb HS - ANDREEA Are o mare plasticitate ecologică, producții medii, constante, dar care securizează producția de porumb in condițiile de stres termic și hidric. Este un hibrid mai puțin pretențios in ceea ce privește fertilizarea, valorificând bine solurile din zonele sub colinare din Banat, Muntenia și Oltenia. Datorită randamentului de boabe, (82%) și a procentului de proteină ridicat (12,9%) este folosit cu success in hrana păsărilor ouătoare si a suinelor. Hibridul se pretează bine la recoltarea mecanizată in știuleți și boabe datorită taliei mai mici a plantei și a inserției uniforme a știuleților.

1992 1993 -prezent.

27 ani

10. Soiul de grâu de toamnă Alex Un soi semitimpuriu, cu inălţimea plantei cuprinsă între 95-100 cm, portul la înfrăţire este semierect, capacitatea de înfrăţire este foarte bună. Spicul este alb, aristat, cilindric-piramidal, semicompact, cu muchii paralele, lung de 6-9 cm. Calitatea glutenului este exprimată prin indicele de sedimentaţie (Zeleny) 64-76. Soiul de grâu de toamnă ALEX este rezistent la iernare, mediu rezistent la făinare şi rugină brună şi mijlociu rezistent la rugina galbenă. Este foarte rezistent la încolţirea în spic şi mijlociu rezistent la cădere; are un potenţial genetic de producţie de 8-9 tone/ha. Este recomandat pentru a se cultiva în zona din câmpie din sudul și vestul ţării.

1994 1995 25 ani


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOTARE AGRICOLĂ PITEȘTI 1. Mașina de afânat solul, MAS-ALBOTA;

Tehnologia de efectuare a afânării adânci a solului

Mașina are cinetica: 140 cm între urme și 60 cm adâncime. Perioada optimă efectuarea a lucrării este vara, când umiditatea solului se află la 1/3-1/2 din IUA. Lucrarea contribuie ameliorarea caracteristicilor fizico-mecanice ale solului: creșterea porozității de aerație, scăderea densității aparente și conservarea a 60-80 mm apă din precipitații pe profilul solului. Periodicitatea lucrării se recomandă la 4-6 ani funcție de asolamentul de câmp folosit

1977 1978 1978- 2020

2. Sisteme specifice de agricultură zonală Definite astfel de Nicolae (1968), cultura plantelor pe luvosolurile albice necesită, pentru o bună realizare, cunoaşterea sistemelor de cultură zonale ce cuprind: amendarea solurilor prin calcarizarea cu CaCO3, afânarea profundă- cu MAS60, rotaţiile specifice de 4-6 ani din cadrul asolamentelor.

1968 1968-1972

1968-2020

3. Contribuții la tehnica de calcarizare a luvosolului albic

Se folosește drept criteriu raportul dintre aciditatea potențială și suma cationilor alcalino-feroși (Ca+Mg) care predomină în cadrul sumei cationilor bazici. Pentru calcularea nevoii de CaCO3 se determină calciul schimbabil din sol corespunzător valorii 5 din raportul Al/Ca+Mg.100 și astfel rezultă valoarea de 8 me/100 g sol. Sub această valoare este necesară calcarizarea. Necesarul de CaCO3 stabilit se corealează foarte semnificativ cu calciul schimbabil din sol, ceea ce dă o încredere sporită acestui procedeu. Practic, pentru condițiile existente au fost necesare 2-4 t/ha CaCO3.

1981 1983 1983-2020

4. Soiul de grâu de toamnă Albota Este un soi cu talie medie, 60-80 cm,cu spicul albicios, boabele cu greutatea absolută de 36-45 g și face parte din varietatea erythrospermum. Soiul a dovedit rezistență la ionii de Al3+, la condițiile de iernare și s-a dovedit tolerant la majoritatea bolilor și la scuturare. Potențialul productiv s-a încadrat între 4-6 t/ha.

1986 1987 1987-2000

5. Soiul de grâu de toamnă Trivale Este un soi cu talie relativ înaltă, 90-100 cm, cu spicul albicios, boabele cu greutatea absolută de 40-42 g și face parte din varietatea erythrospermum. Soiul a dovedit rezistență la ionii de Al3+, la condițiile de iernare și s-a dovedit tolerant la majoritatea bolilor și la scuturare. Conține 13% proteină și 25.6% gluten. Potențialul productiv s-a situat la peste 6 t/ha.

1991 1992 1992-2020

6. Extinderea culturii florii-soarelui în Câmpia Înaltă a Piteștiului

Începând cu anul 1980 s-au făcut cercetări privind adaptabilitatea acestei plante cu noii hibrizi obținuți la INCDA Fundulea: Florom 305, Fundulea 80, Fundulea 82 și în zona stațiunii. Raionarea făcută în trecut nu recomanda cultivarea plantei în aceste condiții. Rezultatele s-au dovedit deosebit de favorabile, iar în aceste condiții comisia condusă de responsabilii laboratorului de ameliorarea florii-soarelui de la INCDA Fundulea au confirmat că se poate mări arealul de cultură

1980 1981 1981-2020


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

cu cca 50-100 mii ha în jumăratea de nord a județelor Argeș, Vâlceal și Dâmbovița.

7. Managementul integrat al dăunătorilor vegetali și animali

Dăunători periculoși ai acestui areal sunt viermii sârmă, din subspecia Agriotes, viermele roșu al paiului (Haplodiplozis marginata), alături de o multitudine de alte specii comune. Pentru adaptarea măsurilor noi de control cu protecția mediului agricol s-a elaborat un management al tuturor acestora prin promovarea în primul rând a sistemelor de agricultură zonale, care reduc substanțial intensitatea atacului acestora, căt și prin alte metode alternative promovate de curând, ca de exemplu: evitarea folosirii ingredienților activi cu impact asupra mediului, reducerea concentrațiilor și dozelor unor noi molecule acceptate pe continent, alături de ținerea sub observare a evoluției populațiilor de dăunători.

2000 2000 2000-2020

8. Managementul integrat al buruienilor Începând din 1992 s-a definit Integrated Weed Management, care în mare a urmărit Integrated Pest Management. Un MIB corespunzător asociază metodele agrotehnice ca: asolamentul, semănatul în epoca optimă, densitatea optimă, alegerea soiurilor si hibrizilor zonați cu putere mare de competiţie interspecifică, asigurarea nevoii hrană, la care se adaugă combaterea mecanică şi manuală, grăpatul, inclusiv pentru culturile în rânduri dese, măturarea, periatul, folosirea flacării dirijate, radiaţia în infraroşu, apa fierbinte, etc. Unele dintre ele s-au efectuat în combinaţie cu agenţi biologici de combatere de tip fungus (Ascochyta), simultan cu numai 50 % din doza de rimsulfuron în combaterea buruienii Chenopodium album din cultura de porumb. Gradul de combatere a fost la nivelul erbicidului rimsulfuron aplicat în doza omologată.

2000 2000 2000-2020

9. Procedeu de cultivare a unor specii de culturi de câmp pe soluri acide

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția constă în refacerea potențialului agricol al unor soluri acide prin folosirea nămolurilor rezultat de la purificarea apelor menajere. Avantajele care se obțin sunt următoarele: procedeul asigură sustenabilitatea terenurilor agricole, asigură hrana plantelor la niveluri optimale, se încadrează în rotații pe mai mulți ani, dozele se aplică în concordanță cu starea de aprovizionare agrochimică a solului, procedeul se poate aplica în marile exploatații agricole.

2010 2013 2010-2020

10.

Compoziție erbicidă sub formă de microemulsie

Compoziția este solubilă în apă și conține microbutylat în concentrație largă (0-85% substanță activă). Compoziția erbicidă de acest tip se folosește pentru combaterea buruienilor din culturile agricole. Sunt vizate plantele de cultură: in, floarea-soarelui și porumb, în cadrul cărora se combat specii aparținând monocotilelor anuale.

1995 1995 1995-2003


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOTARE AGRICOLĂ SECUIENI - NEAMȚ

1 Soiul Zenit Soi monoic, cu conţinut redus în THC. Talia plantelor este foarte redusă. iar perioada de vegetaţie este de 110-120 zile. Este un soi specific pentru sămânţă, 1100-1500 kg/ha, însă se poate realiza şi o producţie acceptabilă de fibre (28% conţinut în fibre tehnice şi o producţie de 8-9 t/ha tulpini). Este un soi rezistent la temperaturi scăzute, cădere, lupoaie şi fuzarioză. Conţinutul în canabinoide este mai mic de 0,1%.

2000 2002 18

2 Soiul Secuieni - Jubileu Soi monoic, omologat pentru producţia de sămânţă si de ulei (33.8%), de inaltă calitate. Soi foarte precoce, maturarea seminţei având loc la începutul lunii august, cu 15 – 20 de zile mai devreme decât la soiul Zenit. Producţia de tulpini şi fibre este apropiată de cea a soiului Zenit, fiind o derivaţie ultra-precoce a familiilor componente ale acestuia. Potențialul de producție al soiului este de 1200-1600 kg/ha sămânță, 6-8 t/ha tulpini cu un conținut în fibre de 20-24%. Conținutul în THC este de 0,002%.

2013 2015 6

3 Soiul Dacia - Secuieni Soi de cânepă monoică pentru tulpini şi fibră, omologat în anul 2012. Capacitatea de producție a soiului este cuprinsă între 1000-1200 kg/ha samânță și 11–12 t/ha tulpini, cu un conţinut de 31-33% fibre de bună calitate, ce situează acest soi printre cele mai valoroase, urmând a fi extins în producţie la cererea cultivatorilor. Conținutul în THC al soiului Dacia-Secuieni este de 0,01%.

2012 2014 7

4 Soiul Ratza Soi energetic de cânepă monoică. Tulpinile sunt puternic dezvoltate, de culoare verde – închis, cu un număr de 9 – 12 caneluri, putând ajunge la grosimea de 40 mm în diametru. Perioada de vegetaţie variază între 130 – 140 de zile în cultura pentru fibră şi 170 – 180 de zile în cultura pentru sămânţă, cu un conținut în THC de 0,059%. Potenţialul de producţie al soiului este de 700 – 800 kg/ha sămânţă, de 10,0 – 12,0 t/ha tulpini pentru fibre şi de 20,0 –25,0 t/ha tulpini energetice. Conţinutul în fibre, prin topire chimică, este de 29 – 30%.

2016 2018 2

5 Soiul Succesiv Soi de cânepă monoică creat prin consangvinizare, hibridare complexă pe familii și selecție repetată, omologat în anul 2017. Talia plantelor este redusă, putând ajunge, în cultura pentru sămânță, la înălțimea de 1,3 – 2,2 m. Este un soi ultraprecoce, cu o perioadă de vegetație de 90 – 110 zile în cultura pentru sămânță.Soiul se caracterizează prin rezistenţă la secetă, cădere, lupoaie şi fuzarioză. Potențialul de producție este de 1200-1400 kg/ha sămânță, iar conținutul în THC este de 0,006%.

2017 2019 1

6 Elaborarea tehnologiilor de cultivare Elaborarea tehnologiilor de cultivare specifice pentru condițiile din Centrul 1998 1999 4


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

specifice pentru condițiile din Centrul Moldovei la culturile de câmp

Moldovei la peste 35 specii de plante de câmp, respectiv cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice, furajere, medicinale și aromatice

2003 2009 2015 2020

2004 2010 2016

-

5 5 5 -

7 Elaborarea metodei de producere de sămânță de cânepă monoică METODA SECUIENI (MS)

Brevetat la OSIM cu Nr. brevet 115211 c/2002 ca „Metodă de cultivare a cânepei pentru sămânţă cu pretabilitate la recoltarea mecanică cu combina de cereale direct din lan. MS de cultivare a cânepei monoice pentru sămânţă constă în: --semănatul în epoca optimă cu o norma de sămânţă este de 4 – 5 kg/ha, respectiv 25 – 30 b.g./m2 şi minim 10 – 12 plante/ m2 la recoltare; în condiţii favorabile pentru creşterea maximă a masei vegetative; - în faza de creştere intensă (5-6 etaje cu frunze), se aplică prima retezare a vârfului de creştere deasupra celui de-al treilea nod cu frunze adevărate la 30 – 35 cm de la nivelul solului; de la inserţia frunzelor; se vor dezvolta 2-6 lăstari laterali, ce pot rămâne în cultură sub această formă; înălţimea plantelor poate depăşi 2 – 2,5 m. - după prima retezare, când lăstarii s-au dezvoltat suficient, se aplică a doua retezare deasupra primei retezări, la 15 – 20 cm. Specifică metodei este fructificarea abundentă pe toată lungimea lăstarilor comparativ cu varianta netăiată. Sporul de producţie realizat poate fi de 80%, uneori productia de fructe s-a dublat, obţinându-se prin recoltare cu combina de cereale 1700 kg/ha, iar în condiţii experimentale 2650 kg/ha.

2002 2003 17

8 Elaborarea unor secvențe tehnologice moderne la sorg (Sorghum bicolor L.) în cadrul tehnologiei de cultivare a sorgului specifică condițiilor din Centrul Moldovei

Stabilirea necesarului de elemente nutritive, sămânță și semănatul, cât și a lucrărilor de îngrijire a culturii.

2016 2017 4

9 Elaborarea tehnologiilor de cultivare a unor specii de plante medicinale și aromatice, în condiții de agricultură ecologică.

Stabilirea tehnologiilor de cultivare a speciilor Gracocephalum moldavicum, Cassia angustifolia, Sylibum marianum și Foeniculum vulgare, în condiții de agricultură ecologică, pentru zona centrală a Moldovei

2017 2018 3

10 Multiplicarea și introducerea în agricultura zonală a soiurilor și hibrizilor cu adaptabilitate ridicată la condițiile pedoclimatice ale zonei

Multiplicarea și valorificarea anual a unor cantități de sămânță cuprinse între 1550-1850 tone la cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice, furajere, aromatice și medicinale.

permanent 1965 55


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOTARE AGRICOLĂ SUCEAVA

1

Soiul de grâu –Suceava 84

Soiul a fost autorizat pentru producție în zonele de cultură din Moldova cât și în

zonele colinare, cu climat umed și răcoros din jumătatea de nord a țării. Față de

bolile criptogamice Suceava 84 se caracterizează printr-o toleranță de câmp

bună. Are un potențial foarte ridicat de producție (media pe 15 ani-6015 kg/ha) cu

calități bune de panificație (16,6 % proteină, 67,0 % amidon)

1994

1986

15

2

Soiul de grâu-Aniversar

Soiul autorizat a se cultiva în zonele colinare de cultură din Moldova și

Transilvania. După perioada de vegetație se înscrie între grânele foarte timpurii.

La atacul bolilor foliare se caracterizează printr-o toleranță evidentă fiind mijlociu

de rezistent la făinare și septorioză. Soiul se înscrie între grânele cu potențial

mare de producție ( media pe 15 ani-6089 kg/ha). Soiul are o plasticitate

ecologică mare, care îi oferă posibilități de răspândire în cultură în zone mari din

Moldova și Transilvania.

1996

1988

20

3

Soiul de grâu –Gașparom

Omologat pentru cultura grâului din zonele din Moldova și din zonele de nord a țării. Face parte din categoria grânelor cu performanță productivă ridicată, are un potențial biologic productiv de 6-10 t/ha. Soi semitimpuriu, rezistent la iernare și secetă, rezistent la bolile foliare și încolțirea în spic.Prezintă valori superioare ale principalilor indici ai calității de panificație.

1998

1999

20

4

Soiul de orz de primăvară –

Adina SV

Recomandat în producție în toate zonele de cultură a orzului de primăvară. Este

destinat pentru prelucrarea industrială în fabricarea berii și în zootehnie în

furajarea animalelor.Are o plasticitate ecologică largă și o bună stabilitate a

recoltelor. Realizează producții medii de 3-5 t/ha.

1998

1999

21

5

Soiul de secară de toamnă-

Suceveana

Recomandat în toate zonele favorabile culturii, se poate cultiva în mod eficient și

pe solurile nisipoase și cu fertilitate redusă, întrecând productivitatea soiurilor de

grâu și orz.Foarte rezistent la factorii de stres climatic, are o capacitate de

producție de 4-6 t/ha. Este utilizat în panificație și ca furaj (concentrat, masă

verde, siloz).

1996

1997

23

6

Hibridul de porumb-

Suceava 108

Este un hibrid tipic pentru producția de boabe, având rezultate bune în zonele a II-

a și a III-a de cultură pentru porumb din țară. Are o bună rezistență la frig în

primele faze de vegetație, plantele au o vigoare bună de creștere și dezvoltare.

Hibridul Suceava168 are o plasticitate ecologică bună, fiind unul dintre cei mai

1980

1982

20


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

buni hibrizi recomandați pentru zonele mai umede și răcoroase din țară.

Producerea de sămânță se face ușor, se produce pe bază de androsterilitate.

7

Soiul de cartof-

Sucevița

Soi recomandat în toate zonele favorabile culturii cartofului, dar poate fi cultivat și

în condiții de irigare și în zonele destinate cartofului timpuriu.

Este un soi semitimpuriu cu un potențial de producție ridicat 40-45 t/ha. Este tolerant față de atacul de mană pe frunze și tubercul și mijlociu de rezistent la virusul răsucirii frunzelor. Are calități culinare bune și este destinat consumului de toamnă –iarnă.

1982

1986

15

8

Soiul de măzăriche de primăvară-

”De Suceava”

Autorizat pentru cultură în toate zonele din țară. Este una din culturile de nutreț

bogate în proteine care se cultivă în asociere cu o plantă de susținere ( ovăz) iar

cultura asociată este cunoscută sub denumirea de borceag. Soiul prezintă o largă

plasticitate ecologică,realizează producții de 6-7 t/ha fân și 1300-1500 kg/ha

sămânță.

1965

1967

53

1

Soiul de grâu –Suceava 84

Soiul a fost autorizat pentru producție în zonele de cultură din Moldova cât și în

zonele colinare, cu climat umed și răcoros din jumătatea de nord a țării. Față de

bolile criptogamice Suceava 84 se caracterizează printr-o toleranță de câmp

bună. Are un potențial foarte ridicat de producție (media pe 15 ani-6015 kg/ha) cu

calități bune de panificație (16,6 % proteină, 67,0 % amidon)

1994

1986

15

STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ ȘIMNIC – CRAIOVA

1. Soiul Șimnic 30 Soi de grâu comun de toamnă obținut prin selecție din mutantele obținute în urma iradierii soiului Diana. Este un soi de grâu precoce; soi foarte bine adaptat zonei; în condițiile semănatului târziu nu prezintă diminuări ale conținutului de proteină și ale conținutului de gluten umed; este un soi înalt cu rezistență la cădere și la scuturare, tolerant la secetă

1987 2002 și 2012

1987 33

2. Soiul Șimnic 50 Soi de grâu comun de toamnă; este cel mai timpuriu soi de grâu, el devansând soiul ȘIMNIC 30; rezistent la cădere și la scuturare, tolerant la secetă.

2004 2004 16

3. Soiul Adelina Soi de grâu de toamnă cu o lungime mare a ciocului glumei inferioare; are o rezistență bună la factorii limitativi ai producției: condiții de iernare, cădere, secetă și arșiță. Indicele glutenic, de fiecare dată peste 35, plasează soiul Adelina în categoria soiurilor de calitatea I-a

2014 2014 6

4. Soiul Șimnic 60 Soi de grâu de toamnă oținut prin selecție individuală repetată dintr-o combinație hbridă cu formula Faur/ Izvor/98432G1.

2017 2017 3


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

Este un soi mediu timpuriu, este rezistent la iernare, la temperaturi scăzute, la cădere și scuturare, tolerant la secetă; se remarcă ca fiind la tolerant la rugina galbenă.

STAȚIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU CARTOF TÂRGU SECUIESC

1. Soiul Coval Tufă dezvoltată, frunze semicompacte, inflorescenţa cimă simplă, corola de culoare albă, tuberculul rotund - oval cu coajă şi pulpă de culoare galbenă, ochi superficiali. Rezistenţă la râia neagră, la virusurile PVY şi PLRV. Utilizare: consum toamnă – iarnă şi industrializare; preparare chips-uri, pommes frites şi industria amidonului.

2005 1999 21

2. Soiul Redsec Tufă dezvoltată, frunze compuse, foliole ovoidale, inflorescenţa cimă simplă, corola de culoare violet deschis, tuberculul rotund cu coajă de culoare roşie, pulpa galbenă, ochi superficiali. Rezistenţă ridicată la nematodul cu chişti, mijlociu rezistent la virusurile PVY şi PLRV. Utilizare: consum toamnă – iarnă şi industrializare

2005 1999 21

3. Soiul Milenium Tuberculii au forma rotund – ovală, cu ochi superficiali, culoarea cojii şi a pulpei este galbenă. Tulpina este de talie înaltă, cu internodii nepigmentate. Frunza are foliole de mărime mijlocie, de culoare verde clar. Floarea are corola de culoare albă.Soi rezistent la virusul Y şi sensibil la mană (Phytophthora infestans), rezistent la nematodul cu chişti.Utilizare: consum toamnă – iarnă şi industrializare.

2005 1999 21

4. Soiul Luiza Tulpina are o înălţime medie, semi - erectă, planta prezintă frunze de mărime mijlocie, de culoare verde deschis, inflorescenţă de mărime mică până la mijlocie cu flori albe. Tuberculii sunt ovali cu coaja de culoare galbenă si pulpa de culoare galben - deschis. Este un soi mijlociu sensibil la mana pe frunze şi tuberculi, foarte rezistent la virusul Y şi virusul răsucirii frunzelor, deasemenea rezistent la nematodul cu chişti. Utilizare: se pretează pentru diverse preparate culinare, pretabil pentru consumul de toamnă – iarnă şi chips, pommes frittes.

2005 1999 21

5. Soiul Armonia Tufa este de înălţime medie, cu portul semierect. Frunza este de mărime medie, de culoare verde mediu spre verde închis. Inflorescenţa este de mărime medie, cu flori ce au corola de mărime medie, de culoare albă.Tuberculul este rotund cu ochii puţin adânci. Culoarea cojii este galbenă şi a pulpei crem. Soiul este tolerant la mana pe frunze şi tuberculi şi la virusul răsucirii frunzelor şi rezistent la virusul Y. Este rezistent la nematozii din genul Globodera şi râia neagră. Utilizare: consum toamnă – iarnă şi industrializare.

2009 2004 16

6. Soiul Albioana Tufă dezvoltată, bogată în frunze, număr mediu de tulpini, inflorescenţa este cimă 2009 2004 16


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

simplă, cu peduncul dezvoltat, corola de culoare albă, cu flori mijlociu de mari, antere de culoare galben închis. Tuberculul este rotund, cu coaja galbenă şi pulpa albă ceea ce se poate obţine foarte, îi conferă calitate superioară în procesare sub formă de chips. Rezistent la nematozii din genul Globodera, mijlociu de rezistent la mană pe frunze şi tuberculi, rezistent la degenerarea virotică. Utilizare: consum toamnă – iarnă şi industrializare; preparare chips-uri, pommes frites şi industria amidonului.

7. Soiul Gared Tufa este de tip frunzos, cu portul erect, creştere viguroasă, număr mare de tulpini. Frunza este de mărime medie, de culoare verde deschis şi verde mediu. Inflorescenţa este de mărime medie, cu flori ce au corola de mărime medie, de culoare violet şi cu puncte albe şi peduncul puternic.Tuberculul este scurt oval cu ochii puţin adânci. Culoarea cojii este roşie şi a pulpei crem. Soiul rezistent la mana pe frunze şi tuberculi, rezistent la virusul răsucirii frunzelor şi tolerant la virususl Y. Este rezistent la nematozii din genul Globodera şi Râia neagră. Utilizare: consum toamnă – iarnă şi industrializare.

2009 2004 16

8. Soiul Speranţa Tufa este de înălţime medie, cu portul semierect, număr mediu de tulpini, inflorescenţa este mică, corola de culoare albă, cu flori mijlociu de mari. Tuberculul este rotund, cu coaja galbenă şi pulpa galbenă. Soiul SPERANŢA este rezistent la nematozii din genul Globodera, tolerant la mană pe frunze şi tuberculi, rezistent la degenerarea virotică. Utilizare: consum toamnă – iarnă şi industrializare.

2009 2004 16

9. Tehnologia specifică de producere a cartofului pentru consum toamnă – iarnă şi industrializare la soiul Speranţa

Tehnologie pentru producerea cartofului de consum in perioada de toamnă-iarnă 2011 2011 9

10. Tehnologia specifică de producere a cartofului pentru sămânţă la soiul Milenium

Tehnologie pentru producerea seminței certificate de cartof la soiul Milenium. 2011 2011 9

STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ TELEORMAN 1. Promovarea sistemului non-tillage și

minimum-tillage pe structura de culturi specifice zonei de secetă și arșiță.

Aplicarea sistemului non-tillage și minimum tillage la culturile de grâu și năut a demonstrat că se poate aplica în alternanță cu sistemul conventional, cu rezultate de producție positive, în special în anii cu deficit de precipitații sau alte condiții care nu permit efectuarea arăturii.

2017 2020

Min. 10 ani în viitor

2. Fundamentarea tehnologiei de cultură a năutului cu elemente originale privind combaterea buruienilor, bolilor și

Erbicidele cu cea mai bună selectivitate și eficacitate, constă din asociația de erbicide Dual Gold 960 EC (960 g/l S-metalaclor) + Melin Flex (isoxaflutol 240 g/l + ciprosulfamida safener 240 g/l), aplicate preemergent, în doze de 1,5 + 0,200

2017

2019

Min. 15 ani în viitor


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

dăunătorilor, în vederea realizării unui randament de 2,5-2,9 t/ha.

l/ha. Asigurarea protecției culturii împotriva bolilor și dăunătorilor specifici năutului, s-a realizat prin tratamente cu fungicide Pictor (200 g/l boscalid (grua carboximidelor) și 200 g/l dimoxistrobin) și Merpan 80 WDG (Captan 800g/kg), în doze de 0,480 l/ha, respectiv 1,3 kg/ha, insecticide Avaunt 0,200 l/ha (indoxacarb 150 g/l), asociate cu îngrășăminte foliare complexe cu sulf (Adob Bor, 2 l/ha - Bor (B) solubil în apă 150 g/l), acizi humici și aminoacizi de origine vegetală (Outrun, 1 l/ha- NPK(1: 1: 1)).

3. Fundamentarea tehnologiei de cultură pentru zona de secetă și arșiță la grâu și orz de toamnă pentru soiurile autohtone și străine, în vederea realizării unor producții de 6,5-8,5 t/ha.

Norme de sămânță diferite în funcție de soiul cultivat și capacitatea de înfrățire, cuprinse între 400-750 bg/m2, aplicarea de pesticide de ultimă generație pentru controlul eficient al buruienilor (Mustang (florasulam 6.25% + Acid 2,4D EHE 2-(etilhexil-ester) 30%)- 0,6 l/ha, Trimmer 50 WG (tribenuron-metil 500 g/kg)-10 g/ha, Trend 90(900 g/l alcool isodecil etoxilat)- 0,100 l/ha, bolilor (Zamir 40 EW, ( tebuconazol 133 g/l + procloraz 267 g/l)- 0,6 l/ha) și dăunătorilor (Karate Zeon, (lambda - cihalotrin 50 gr/litru)- 0,2 l/ha), fertilizarea cu doze echilibrate de macroelemente (N:P:K, 200-300 kg/ha) și microelemente (Sulf lichid, 0,3 l/ha, Basfoliar Extra, 4 l/ha), fracționate pe fenofaze și corelate cu evoluția factorilor climatici.

2017

2019 Min. 8 ani în viitor

4. Fundamentarea tehnologiei de cultură a mazării de câmp pentru condițiile pedo-climatice specifice zonei sudice și sud estice a țării afectate de secetă și arșiță, cultivată pentru boabe și/sau în amestecuri furajere cu graminee, în vederea realizării unor producții de 3,5-4,5 t boabe/ha.

La cultura de mazare prin aplicarea asociată a erbicidelor Benta 1,5 l/ha cu Pulsar 0,5 l/ha din punct de vedere al eficacităţii aceste molecule de erbicide testate au manifestat un efect foarte bun asupra buruienilor existente în experienţă, determinând o combatere în procent de 90-96 %. Protecția împotriva buruienilor prin aplicarea asociată a erbicidelor Benta (Bentazol 480 g/l), în doză de 1,5 l/ha și Pulsar (Imazamox 40 g/l), în doză de 0,5 l/ha, în postemergență, cu selectivitate și eficacitate foarte bune. Semănatul din toamnă, înainte de instalarea iernii sau foarte timpuriu în primăvară, în funcție de evoluția condițiilor climatice, pentru evitarea efectelor secetei și arșiței, prin utilizarea soiului Vedea.

1998

2000-2020

Peste 20 ani

5. Elemente de maximă noutate prin aplicarea îngrășămintelor foliare la principalele culturi agricole din zonele de cultură cu condiții climatice de secetă și arșiță.

Testarea eficienței unor îngrășăminte foliare, la principalele culturi agricole (grâu, rapiță, floarea soarelui). Îngrășămintele lichide (Agroleaf (20:20:20, + Fe-0,14%, Cu-0,017%, Mn-0,07%, B-0,03%, Mo-0,001%, Zn-0,071%, Ca-0,021%, MgO-1,1%), Basfoliar 36 Extra (azot total-36,2%, MgO-4,3%, Bor-0,027%, Cu- 0,27%, Fe-0,027%, Mn-0,007%, Zn-0,013%, Mo-0,005%), Foli Max (N-9%, MgO-2%, Bor-3%, Cu-3%, Mn-4%, SO3-13%, Mo-0,04%, Lebosol (N 1,8%, MgO 12,6%, Zn 4,9%, Cu 1,6%, Mn- 11,5% ), aplicate pe frunze şi tulpini, pătrund în plante prin stomate şi cuticulă, permițând folosirea unor cantități reduse de substanțe nutritive, cu un grad de absorbție până la 100% şi constituie o cale de reducere a

2017 2020 Peste 10 ani în viitor


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

costurilor cu fertilizanții și se realizează corectarea carențelor de nutriție, stimulează înflorirea şi fructificarea, dezvoltarea vegetativă și calitatea produselor.

6. Coeficienții de utilizare a îngrășămintelor cu macroelemente în zona de secetă și arșiță, din experiențele staționare.

Utilizarea eficientă a îngrășămintelor chimice este studiată în condițiile pedoclimatice ale stațiunii, la principalele plante de cultură, în experiența de lungă durată, care oferă posibilitatea efectuării unor studii referitoare la interacțiunea sol-plantă-îngrășământ şi estimarea evoluției fertilității solului. În Câmpia Burnasului, dozele optime tehnice de azot și fosfor pentru grâu, sunt: N90P80 în rotația grâu-N120P80 în rotația grâu-porumb. Creșterea producției de porumb, a conținutului în proteină brună și a producției de proteină brută se datorează în primul rând îngrășămintelor cu azot, doza optimă economică fiind 143 kg N/ha, respectiv 47 kg P2O5/ha la fosfor, care are un efect mai scăzut comparativ cu azotul.

1976 1980-2020

Peste 40 de ani

7. Soiul Vedea Soi de mazăre cu creştere nedeterminată, cu foliole, talia plantei de 48-92 cm, inserţia primei păstăi bazale la 20-47 cm, 1-2 flori albe la peduncul, păstaia de 4-6 cm, sămânţa sferică, galbenă, cu hil de prindere de păstaie, 8-21 păstăi și 44-75 boabe pe plantă, MMB = 260-280 g, conţinut de proteină brută = 26,5-28,5%; rezistenţă foarte bună la scuturare și la temperaturi scăzute în faza de plantulă, rezistenţă bună la secetă, boli şi dăunători. Potential de producţie ridicat 3500-4000 kg/ha în condiţii favorabile pedo-climatice şi aplicând o tehnologie corectă şi completă.

1990 1992 Peste 25 ani

8 Soiul Rodica Soi de mazăre de tip afila (foliole transformate în cârcei) cu creștere nedeterminată, talia mediu-mare, inserția primei păstăi la 33,5-59,6 cm, păstaia de 4,0-6,0 cm, sămânța este sferică, galbenă, numărul de păstăi pe plantă este 6,0-17,6, numărul de boabe pe plantă este 30,2-57,6, MMB este de 265-286 g, conținutul de proteină brută din semințe este de 21,6-26,2%, rezistență bună la temperaturi scăzute în faza de plantulă, secetă, cădere, boli și dăunători. Potențial de producție ridicat 2000-4700 kg/ha, în funcție de condițiile pedo-climatice și tehnologice.

2017 2019 2

9. Soiul Burnas Soi de năut cu habitus tip tufă semierect-erect, cu 2-3 ramuri principale, înălțimea mijlocie-mare (50-60 cm), inserţia primei păstăi bazale la 25-32 cm, flori mijlocii, albe, seminţe mari, rotund-ușor unghiulare, culoare galben-bej, formează 62-76 păstăi și 65-80 boabe pe planta, cu greutatea de 17,5-22 g/pl, MMB = 280-310 g, proteină brută în boabe = 24,8-27,1%, perioada de vegetaţie de 78-81 zile; rezistență bună la secetă, cădere și boli (antacnoză și fuzarioză).

2004 2006 14


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

Potențial de producţie ridicat 2150-2300 kg/ha, în condiții climatice și tehnologice favorabile.

10 Soiul Rodin Soi de năut cu tufă semierectă, dezvoltă 2-3 ramuri principale, talia plantei este mijlocie de 51-55 cm, inserţia primei păstăi bazale la 23-27 cm, florile mici, albe, boabe cu tegumentul galben-bej, formează 50-77 păstăi și 65-80 boabe pe plantă, cu greutatea de 20-25 g/pl, MMB = 300-320 g, proteină brută = 25,2-27,3%, perioada de vegetaţie 74-80 zile. Soi cu rezistență bună la secetă, cădere și boli (antacnoză și fuzarioză). Realizează producţii de 2100-2300 kg/ha în condiții climatice și tehnologice favorabile.

2004 2006 14

SCDA VALU LUI TRAIAN

1. Irigarea grâului în Dobrogea Sporul de producție cuprins între 30-40%. Irigarea de răsărire devine o măsură obligatorie în condițiile de irigare în Dobrogea. Pentru fiecare mm de apă administrat s-au obținut între 20 și 31 kg de boabe .

1970 – 1982

1975 25

2. Irigarea porumbului în Dobrogea Precipitațiile care cad în perioada de vegetație a porumbului asigură 45–55% din necesarul de apă ; diferența trebuie asigurată prin irigare pentru a obține peste 12-14 t/ha boabe. Porumbul valorifică foarte bine apa de irigat obținând 25-30 kg pe fiecare mm de apă. Reducerea normelor de udare cu 20-25 % nu influențează semnificativ randamentul la ha , crescând însă eficiența economică a apei de irigat.

1970 – 1982

1975 27

3 Cultura irigată a cartofului în Dobrogea Consumul de apă la cartof variază între 470 mm la 660 mm la soiurile semitardive și 280 – 450 mm la soiurile semitimpurii. Regimul de irigare format din norme mici și repetate asigură sporuri mai mari de recoltă.

1971 – 1982

1975 25

4. Fundamentarea nevoi de apă/ de irigații în Dobrogea, la câteva culturi agricole

Deficitul de apă în lunile de vară (IV – IX) se ridică la peste 350 mm , fapt ce impune irigarea tuturor culturilor agricole și mai cu seamă a celor ce traversează lunile iunie, iulie și august. Prin irigare lucerna realizează un spor de 35,7 t/ha masă verde (197%), cartoful 30,1 t/ha (168%), fasolea 9,9 q/ha(71%), orzul de toamnă 23,5q/ha (60%)

1971 – 1982

1975 27

STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CULTURA PLANTELOR PE NISIPURI DĂBULENI

1 Tehnologiile de producere a materialului biologic de plantare, de cultivare în câmp și de păstrare în depozit a cartofului dulce - Ipomoea batatas(L).

SCDCPN Dăbuleni a elaborat trei noi tehnologii pentru cartoful dulce( Ipomoea batatas): 1. Tehnologia de producere a materialului biologic de plantare; 2. Tehnologia de cultivare în câmp deschis; 3. Tehnologia de păstrare în depozit a cartofului dulce. Deși este o specie nouă pentru România, în prezent a devenit cunoscută și se

2018 2019 2


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

cultivă în mai multe zone din sudul țarii.

2 Soiul Dăbuleni 60 – pepene galben Soi semitimpuriu cu o perioadă medie de păstrare a fructelor. Fructul tănăr are culoare verde cenușiu închis fără caneluri, iar la maturitate are culoarea galben. Forma fructului este rotundă, coaja subțire, pulpa de culoarea albă, grosimea pulpei 3-4 cm și conținut în substanță uscată solubilă între 10-14%. Sămânța este lungă, ascuțită, de culoare albicioasă.

2019 2020 1

3 Soiul Oltenia – pepeni verzi Soi semitardiv, foarte viguros. Plantele sunt tolerante la atacul agenţilor patogeni. Soiul prezintă fructe rotund-ovoidale, de 8-12 kg. Pulpa este dulce, de culoare roșu aprins. Capacitatea de producţie este mare, oscilând între 80 -100 t/ha.

2005 2006 15

4 Soiul Dulce de Dăbuleni – pepeni verzi Soi cu fructe globuloase uşor al ungite și cu o greutate cuprinsă între 4,8-8 kg. Suprafaţa fructelor este netedă, cu dungi mijlocii de culoare verde - închis şi desen fin dantelat. Pulpa are culoarea roşu - zmeuriu, cu consistenţă semifină, aromată. Este un soi semitârziu, cu capacitatea de producţie între 40-68 t/ha.

1989 1990 31

5 Soiul De Dăbuleni – pepeni verzi Soi de tip Charleston Gray, cu fructe de 11-13 kg. Pulpa este de culoare roz închis, aromată, bine texturată, de bună calitate. Seminţele sunt mari. Este un soi semitârziu, cu o capacitate de producţie între 30-43 t/ha.

1986 1987 34

6 Soiul Dăbuleni 14 – arahide Soi cu perioada de vegetație de 135 zile. Plantele au port erect, cu boabe de culoare roz. Boabele conțin până la 32% proteină, cu MMB care poate ajunge la 650 g. Producția medie de păstăi este de 2200 kg/ha.

2015 2016 5

7 Soiul Viviana – arahide Soi semitimpuriu care ajunge la maturitate în 130 de zile de la răsărire. Boabele sunt mari, de culoare roz închis cu un conținut de proteină de 28%, care asigură un MMB de 875 g și un randament la decojire de 70%. Producția medie de păstăi este de circa 2800 kg/ha, cu o stabilitate bună a producției de boabe.

2015 2016 5

8 Soiul Doljana – fasoliță Soi de semitimpuriu, cu bob de culoare albă, tolerant la condiții de secetă, rezistent la atacul agenților patogeni. Are productivitate ridicată (2697 kg/ha; MMB=129,5 g) și este pretabil pentru recoltarea mecanizată. Soiul are un conținut de proteină de circa 22,2%, grăsimi 2,7% și un procent de coji de 7,52 %.

2017 2018 3

9 Soiul Ofelia – fasoliță Soi semitimpuriu, cu bob de culoare bej cu hil negru, tolerant la secetă. Soiul are productivitate ridicată (2830 kg/ha; MMB=185,5 g) și este pretabil pentru recoltarea mecanizată. Are un conținut de proteina brută de 22,25%, grăsimi 2,3% și un procent de coji de 8,12%.

1998 1999 21

10 Fasoliță – Soiul Aura 26 Soi timpuriu, cu bob de culoare bej cu hil maro-roșcat. Potențialul de producție este ridicat(2935 kg/ha). Soiul este pretabil pentru recoltarea mecanizată. Bobul are un conținut de 22,9% proteină brută, 2,6% grăsimi.

2013 2014 7


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

STAȚIUNEA DE CERCETARE- DEZVOLTARE PENTRU PAJIȘTI VASLUI 1. Soiul Doina - obsigă nearistată

(Bromus inermis)

Soi sintetic, semitardiv, înspică între 20-30 mai; capacitate bună de regenerare după coasă; foarte rezistent la iernare, la cădere şi la boli foliare. Culitivat în cultură pură/în amestec cu alte soiuri de graminee şi leguminoase perene de pajişti destinate folosirii ca fâneaţă, este slab rezistent la păşunat; poate fi cultivat în zona de stepă cu precipitaţii sub 600 mm/an; potenţialul de producţie este: 40-45 t/ha masă verde; 10-11 t/ha substanţă uscată; 1000 kg/ha sămânţă. Forme parentale selecţionate din populaţii şi soiuri autohtone şi străine.

Omologat -1995

1998 22

2. Soiul Mihaela - obsigă nearistată (Bromus inermis)

Soi semiprecoce, înspică în jurul datei de 15 mai, bună pornire în vegetaţie, regenerare rapidă după perioade lungi de secetă, rezistenţă bună la cădere, ger şi boli; conţinut ridicat de P.B., 14,66%, conţinut scăzut de lignin, 5.41%. Producţia de masă verde: 25-50 t/ha; producţia de sămânţă: 550-800kg/ha; masa de rădăcini acumulată în sol pe adâncimea 0-30 cm, 20.3 t/ha s.u., după 3 ani de producţie. Producerea de furaj prin înfiinţarea de pajişti temporare şi ameliorarea celor permanente; înierbarea terenurilor în pantă în vederea prevenirii şi combaterii eroziunii solului; în special pentru zonele de stepă şi silvostepă, subzona de vegetaţie a stejarului.

Brevetat - 2009

2012 8

3. Soiul Flaviu - pir crestat (Agropyron pectiniforme)

Soi semitimpuriu, vigoarea de creştere în primăvară este bună spre foarte bună. Capacitatea de regenerare după cosire este bună, rezistenţa la iernare bună spre foarte bună, este tolerant la secetă şi boli, rezistent la cădere, conţinutul în proteină brută este de 13.4 %. Producţia de masă verde: 15-35 t/ha, producţia de sămânţă: 400 - 500 kg/ha. Pentru regenerarea sau înfiinţarea pajistilor pe terenurile degradate sau cu fertilitate scăzută, în amestec cu alte graminee şi leguminoase perene de pajişti. Se recomandă pentru zonele colinare, secetoase atât pentru fâneaţă cât şi pentru păşune.

Brevetat - 2009

2010 – câmp

experimental

SCDP Vaslui

11

4. Soiul Anamaria - sparcetă (Onobrychis viciifolia)

Soi precoce spre mijlociu, înflorind în a doua decadă a lunii mai. Pornirea în vegetaţie şi regenerarea după coasă este foarte bună. Rezistenţa foarte bună la secetă, ger şi bună la cădere şi boli foliare. Conţinut ridicat de proteină brută - la înflorire, 19,53%. Producţia de masă verde: 35-65 t/ha, producţia de sămânţă: 1000-1400 kg/ha. În amestec cu obsiga nearistată şi alte graminee şi leguminoase perene de pajişti la refacerea sau înfiinţarea pajistilor pe terenuri degradate, cu fertilitate scăzută. Se recomandă zonele colinare din Transilvania şi Moldova în amestecuri pentru păşuni şi fâneţe.

Brevetat - 2009

2010 10

5. Soiul Iulia Safir - obsigă nearistată Soi sintetic format din 7 clone aparţinând la 5 ecotipuri autohtone şi 2 străine. Soi Brevetat - 2015 – 5


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

(Bromus inermis) semitardiv, înspică după data de 20 mai, vigoarea de creştere în primăvară este bună spre foarte bună. Capacitate de regenerare după coasă bună spre foarte bună, rezistenţă bună spre foarte bună la iernare şi cădere, toleranţă bună la secetă, boli şi păşunat, calitate bună (14,03%). Producţia de masă verde: 25-40 t/ha, producţia de sămânţă: 700-800 kg/ha. Producerea de furaj prin înfiinţarea de pajişti temporare şi ameliorarea celor permanente, în cultură pură sau în amestecuri. Înierbarea terenurilor în pantă în vederea prevenirii şi combaterii eroziunii solului.

2011 multiplicare SCDP

Vaslui

6. Soiul Maia Safir - obsigă nearistată (Bromus inermis)

Soi sintetic format din 5 clone aparţinând la 5 ecotipuri autohtone. Soi mijlociu ca precocitate, vigoarea de creştere în primăvară este foarte bună. Capacitatea de regenerare după cosire este bună spre foarte bună, rezistenţa la condiţiile nefavorabile din iarnă este bună spre foarte bună. Toleranţă la secetă şi la boli, rezistenţa la cădere este bună spre foarte bună. Conţinutul mediu în proteină brută este de 12,74%. Producţia medie de substanţă uscată: 10,2 t/ha, producţia de sămânţă: 650-800 kg/ha. Producerea de furaj prin înfiinţarea de pajişti temporare şi ameliorarea celor permanente, în cultură pură sau în amestecuri, înierbarea terenurilor în pantă.

Brevetat - 2014

2017 – multiplicare SCDP

Vaslui

3

7. Soiul Sersil - sparcetă (Onobrychis viciifolia)

Grupa soiurilor mijlocii spre tardive, vigoarea de creştere în primăvară este foarte bună. Capacitatea de regenerare după coasă este bună spre foarte bună. Se comportă foarte bine la factorii nefavorabili din iarnă, foarte rezistent la secetă şi tolerant la atacul bolilor, rezistenţă bună spre foarte bună la cădere. Conţinutul mediu în proteină brută: 20,70%. Producţia medie de substanţă uscată: 18,1 t/ha, producţia medie de sămânţă: 1000-1250 kg/ha. În amestecuri cu obsiga nearistată şi alte graminee şi leguminoase perene de pajişti la refacerea/înfiinţarea pajiştilor pe terenuri degradate; în amestec cu diferite graminee (fâneţe). Toate zonele favorabile de cultură a sparcetei.

Brevetat - 2018

2020 – 2

8. Patrimoniu genetic colectat şi conservat la următoarele specii de graminee şi leguminoase perene de pajişti: - Bromus inermis Leyss (obsigă nearistată) - Agropyron pectiniforme (pir crestat) - Onobrychis viciifolia (sparcetă)

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui este singura staţiune din ţară care are în programul de ameliorare cele trei specii de graminee şi leguminoase perene de pajişti: Bromus inermis Leyss (obsigă nearistată), Agropyron pectiniforme (pir crestat) şi Onobrychis viciifolia (sparcetă). În banca de gene a colectvului de ameliorare a fost adunat şi păstrat un vast material biologic care, în urma studiilor efectuate va putea sta la baza creării acelor soiuri care să corespundă diferitelor obiective de ameliorare urmărite la cele trei specii, respectiv obiective de productivitate, calitate, adaptabilitate, creşterea fertilităţii solului şi implicit a stocării unor cantităţi cât mai mari de CO2

1984- 1984 36


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

în sol. Resurse genetice existente: -Bromus inermis 401 provenienţe autohtone şi străine, 3490 clone in situ /câmp; -Agropyron pectiniforme 55 provenienţe autohtone şi străine, 350 clone in situ câmp; -Onobrychis viciifolia 99 provenienţe autohtone şi străine, 505 elite în in situ câmp.

9. Tehnologia producerii de sămânţă la graminee şi leguminoase perene de pajişti - Bromus inermis - Onobrychis viciifolia

Aceste specii au un rol esenţial în alcătuirea amestecurilor pentru înfiinţarea sau regenerarea pajiştilor pe terenurile degradate de eroziune şi alunecări, terenuri care practic sunt scoase din circuitul agricol. Prin covorul vegetal nou creat aceste terenuri vor fi redate circuitului agricol asigurând baza furajeră pentru crescătorii de animale. În vederea asigurării seminţelor cercetările au condus la stabilirea şi modernizarea unor secvenţe tehnologice de producere respectiv: -lucrările specifice ale solului cu eficientizarea conservării resurselor hidrice; -identificarea perioadei optime de semănat; -distanţa de semănat la loturile semincere de graminee şi legumioase perene de pajişti; - fertilizarea loturilor semincere la obsigă şi sparcetă; -combaterea bolilor şi dăunătorilor la culturile semincere de graminee şi leguminoase perene de pajişti; -stabilirea momentului optim de recoltare şi a metodei de recoltare;

Începând cu anul 1989

1989 – în continuă perfecţio

nare

31

10. Tehnologia culturii pajiştilor permanente Tehnologia îmbunătăţirii pajiştilor erodate Tehnologia culturii pajiştilor semănate

Elaborarea următoarelor verigi tehnologice: -fertilizarea pajiştilor permanente situate pe terenuri în pantă; -stabilirea epocilor şi a sortimentului de îngrăşăminte minerale şi organice pe pajiştile permanente; -influenţa pantei asupra eficienţei îngrăşămintelor; -stabilirea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene specifice pentru exploatarea ca păşune şi fâneaţă, pe terenurile în pantă, afectate de eroziune; -problema ameliorării şi combaterii eroziunii solului pe pajiştile naturale degradate; -metode de supraînsămânţarea a pajiştilor afectate de eroziune; -efectul păşunatului cu ovine asupra pajiştilor naturale erodate; -punerea în valoare a pajiştilor degradate prin alunecări şi cu izvoare de coastă; -efectul comparativ al pajiştilor semănate şi permanente asupra eroziunii solului; -influenţa îngrăşămintelor organice şi minerale asupra producţiei pajiştilor semănate şi a însuşirilor fizico-chimice ale solului pe terenurile alunecate şi modelate, cu roca mamă la suprafaţă;

Începând cu anul 1989

1989 – în continuă perfecţio

nare

31


/ 35



Anul extinderii

in producție

Perioada de

exploatare (ani)

-posibilitatea executării rotaţiei pajişti – culturi anuale pe terenuri în pantă.

academia de ŞtiinŢe agricole Şi silvice “gheorghe ionescu

Documents