ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICEGheorghe Ionescu Şişeşti

Planul sectorial ADER 2020

Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov

Obiectivul general: ADESC Numărul /codul proiectului ADER 11.1.3Contract: (număr/an) 11.1.3/27.10.2015 Act Adiţional: (număr/an) 6/03.04.2018Anul începerii 2015 Anul finalizării 2018 Durata (luni): 39

Denumirea proiectului:

CERCETAREA SISTEMELOR AGRO-PASTORALE ÎN ZONA MONTANĂ ÎN CONTEXTULNOILOR SCHIMBĂRI CLIMATICE ȘI AL APARIȚIEI FENOMENELOR EXTREME,MONITORIZAREA ȘI PROMOVAREA MODELELOR FUNCȚIONALE

Denumirea fazei VI:

Instruirea fermierilor montani, practicanți ai agriculturii ecologice, atât teoretică prin cursuri de formare profesională, cât și practică în loturile demonstrative, pentru creșterea producției și valorificarea rațională a pajiștilor permanente și în stânele recent modernizate din zona montană

Persoana de contact (Directorul proiect):Dr. ing. Teodor MARUȘCA

Date contact (Tel. fix/Tel mob./Fax, e-mail):0268-472781 / 0723175320 / 0268-475295 /office@pajisti-grassland.ro, maruscat@yahoo.comhttp://www.pajisti-grassland.ro/

Coordonator Proiect

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov- Director proiect: Dr. ing. Marușca Teodor

- Responsabil economic proiect: Ec. Tod Sorin

Partener la proiect- Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști Timișoara

- Responsabil proiect: Prof. dr. Dragomir Neculai

PROIECT ADER 11.1.3

ADER 11.1.3 /Raport de activitate Faza VI

Activitatea VI.1- Instruirea fermierilor montani, practicanți ai agriculturii ecologice, atât teoretică prin cursuri de formare profesională, cât și practică în loturile demonstrative, pentru creșterea producției și valorificarea rațională a pajiștilor permanente și în stânele recent modernizate din zona montană

Obiectivul fazei: Cursuri de instruire a fermierilor din zona de munte privind creșterea producției și valorificarea rațională a pajiștilor permanente; întâlniri de lucru în loturile demonstrative

ASPECTE GENERALE PRIVIND INSTRUIREA FERMIERILOR ȘI ALTE ACȚIUNI DE EXTENSIE A REZULTATELOR CERCETĂRILOR PENTRU

ÎMBUNĂTĂȚIREA ȘI FOLOSIREA RAȚIONALĂ A PAJIȘTILOR MONTANE

În conformitate cu obiectivul fazei, o atenție deosebită a fost acordată întocmirii unor cursuri și a instruirii fermierilor și al altor actori, care au tangență cu creșterea producției și valorificarea rațională a pajiștilor montane.Aceste cursuri s-au ținut în 11 localități din 6 județe (BN, BV, CS, NT, PH, SV) la care au participat 648 persoane conform tabelelor din Anexa I.

Cursurile au început la mijlocul lunii noiembrie 2017 și s-au încheiat la sfârșitul lunii mai 2018.

La mobilizarea personalului din diferite localități din nordul Carpaților Orientali, un sprijin deosebit am avut din partea Agenției Zonei Montane din Vatra Dornei, pentru care le adresăm mulțumirile noastre. La fel, un sprijin aparte l-am avut din partea Direcției Agricole județene Caraș – Severin, care s-a implicat în selectarea și adunarea cursanților din Banatul Montan. Lectorii au prezentat cursuri utilizând aparatura modernă din dotare cum este videoproiectorul și imagini în Power Point, pentru a fi mai ușor înțelese și însușite de participanți.

La finalul fiecărui curs, s-a purtat un dialog cu participanții care și-au expus problemele lor din fermele sau gospodăriile proprii privind îmbunătățirea și folosirea rațională a pajiștilor montane aflate în diferite stadii de degradare.

În final, ICD Pajiști Brașov cu sprijinul ASAS, MADR și a AZM a inițiat și organizat în premieră națională ”Ziua patrimoniului pastoral montan” în Bucegi –Sinaia în data de 15 iunie 2018.

ROLUL PAJIȘTILOR ȘI AL PASTORALISMULUI ÎN DEZVOLTAREA

PATRIMONIULUI PASTORAL MONTAN

Teodor MARUȘCA, Neculai DRAGOMIR, Vasile Adrian BLAJ, Vasile MOCANU

Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pajiști - Brașov

Pajiștile și omenirea

PAJIȘTILE REPREZINTĂ1/5 din suprafața

uscatului4,5 mld. ha agricol

din care 3,0 mld. ha pajiști

1,5 mld. ha arabil

SUPORTĂ1,5 mld. vite

mari + 1,8 mld. oi și capre

ASIGURĂlocul de muncă 

pentru cca.180 milioane 

oameni 

PATRIMONIUL PASTORAL MONTANVEGETAȚIE

- PAJIȘTILE PERMANENTE cu covorul ierbos de origine primară sau secundară- VEGETAȚIA LEMNOASĂ cu arbuști și arbori

ANIMALE- BOVINE, OVINE, CAPRINE, CABALINE și alte specii în sezonul de pășunat

ALIMENTĂRI CU APĂ- IZVOARE, APE CURGĂTOARE, BĂLȚI, LACURI, PUȚURI amenajate cu jgheaburi, etc.

CĂI DE ACCES- POTECI, DRUMURI DE PĂMÂNT, PIATRĂ, ȘOSELE MODERNIZATE, etc.

MIJLOACE PROTECȚIE ANIMALE- ARBORI, CONSTRUCȚII UȘOARE, ADĂPOSTURI pentru umbră, vreme nefavorabilă, etc.

CONFORT UMAN- LOCUINȚE ÎNGRIJITORI, prevăzute cu electricitate, apă curentă, baie, radio – TV, etc.

UTILIZARE RAȚIONALĂ PĂȘUNE ÎMPREJMUIRI cu garduri fixe (lemn, piatră, sârmă ghimpată, plase), garduri electrice, etc.

FERTILIZARE, DEPOZITARE ȘI ÎMPRĂȘTIERE DEJECȚII ANIMALE- PORȚI TÎRLIRE, FOSE COLECTOARE, SISTEME DISTRIBUȚIE îngrășăminte semilichide, etc.

PREPARARE ȘI PĂSTRARE PRODUSE ANIMALIERE- STÂNI, CĂȘĂRII, PUNCTE SACRIFICARE, AFUMĂTOARE, DEPOZIT FRIGORIFIC, etc.

DEPOZIT MATERIALE ȘI REMIZE MAȘINI ȘI UTILAJE ÎNTREȚINERE COVOR IERBOS

PAJIȘTI PERMANENTE MONTANE

Suprafaţă ≈ 2100 mii ha ( 42 % din 4,9 milioane ha, total pajişti existente în România)din care : 40 mii ha (2%) etaj păşuni alpine

60 mii ha (3%) etaj subalpin (rarişti molid, tufărişuri jneapăn)

1000 mii ha (47%) etaj boreal (păduri conifere – molid, brad, etc.)1000 mii ha (48%) etaj nemoral (păduri foioase –fag, gorun, etc. )

RĂSPÂNDIRE - ORIGINE – PROVENIENŢĂ pajişti montane(600 - 800 m 2544 m alt. )

Vegetaţie primară: cca. 100 mii ha (5%) păşuni alpine, stâncării, mlaştini, văi umede, etc.

Vegetaţie secundară: cca. 2000 mii ha (95%) rezultate după intervenţia omului (defrişări, incendii, păşunat, cosit, etc.)

ZONE ŞI ETAJE DE VEGETAŢIE PRIMARĂPE TERITORIUL ROMÂNIEI

Etaj alpin (1900 - 2544 m altitudine)

Etaj subalpin (1400 -2200 m alt.)

Etaj molidului (900 -1800 m alt.)

Etaj păduri de foioase (600 -1400 m alt.)

Principalii utilizatori ai pajiștilor

Structura pajiștilor permanente din România și raportarea față de Uniunea Europeană

Anul

Structura pajiștilor din România Raportare față de UE

Suprafața totală din care: ha

pajiști /locuitor

% din suprafața totală de

pajiști

ha pajiști

/locuitorPoziția

mil ha % pășuni fânețe

1989 4,40 100 3,04 1,36 0,19 - - -

2018 4,81 109 3,61 1,20 0,22 8,44 0,14 4

Zonarea estimativă a efectivelor de bovine, ovine și caprine în România

Zone de relief

Bovine Ovine și caprineTotal

UVM *) Densitatea animalelor

UVM/hamil. UVM

(mii) % mil. UVM(mii) % mii %

Câmpie 1,03 824 50 3,41 477 30 1301 40 2,41

Deal 0,62 496 30 4,54 636 40 1132 35 0,53

Munte 0,40 320 20 3,40 476 30 796 25 0,54

TOTAL /MEDIA 2,05 1640 100 11,35 1589 100 3229 100 -

*) Ponderea din total la nivel UE este de 2,41% (total UE: 134 milioane UVM)

Încărcarea cu animale erbivore a pajiștilor permanente din țara noastră în raport cu Uniunea Europeană

Specificare Suprafața de pajiști

permanente(mil.ha)

Bovine, ovine, caprine

(mil.UVM)

Încărcare cu animale(UVM/ha)

România 4,81 3,23 0,67Uniunea Europeană 56,99 134,00 2,35

% 8,44 2,41 28,51

Altitudine (m) ROMÂNIA(după PUIA

1976)

ELVEŢIA(după CAPUTA

1966)

Diferenţe+ -

%

1801 – 2000 0,9 3,5 + 2,6 3891601 – 1800 1,6 4,8 + 3,2 3001401 – 1600 1,3 5,4 + 4,1 4151201 – 1400 1,9 7,5 + 5,6 3951001 – 1200 1,9 7,8 + 5,9 410801 – 1000 1,8 7,6 + 5,8 422601 – 800 1,7 7,8 + 6,1 459Media 1,6 6,3 + 4,7 394Nivel mediu fertilizare-unităţi azot (N) anual

20* 150** + 130 750

*) Aproximativ 20 kg/ha N în majoritate din perioada de păşunat la o încărcare optimă şi foarte puţin gunoi şi aproape deloc îngrăşământ chimic

**) Aproximativ 75 N kg/ha fertilizant organic + 75 kg/ha îngrăşământ chimic

Producţia de SU din pajiştile seminaturale montanedin Elveţia şi România - tone la hectar -

Pajiște montană degradată de Nardus stricta (țăpoșică) datorită pășunatului haotic nerațional și a lipsei de întreținere curentă

(curățiri litieră, fertilizare, etc.) și folosire rațională pe specii de animale.

Stână veche

Stână nouă

Condiţiile improprii de muncă la stână

Prepararea tradițională a produselor lactate la stână

Depozit diferite brânzeturi, preparate la stână

Brânzeturi pregătite pentru distribuție la proprietarii de animale

Studiul comparativ al activităților pastorale în PARCUL NATURAL BUCEGI8.750 hectare de pajiști montane (2005-2017)

Specificare 2005 2017 Dif. ±2017-2005

%

Număr stâneOvine 4 2 -2 50Mixte (ovine + bovine) 30 15 -15 50Bovine 6 3 -3 50Total 40 20 -20 50

Crescători de animale Număr îngrijitori 230 80 -150 35Număr mediu pe stână 6 4 -2 67

Efective de animaleOvine adulte 12500 7870 -4.630 63Ovine tineret 6700 3210 -3.490 48Bovine adulte 1800 820 -980 46Bovine tineret 400 260 -140 65Cabaline 200 30 -170 15Măgari 30 10 -20 33Câini ciobăneşti 270 110 -160 41Total UVM 5186 2605 -2.581 50Nr. UVM/stână 130 130 0 100Nr. UVM/cioban 22,5 32,6 +10,1 145Nr. UVM/ha 0,59 0,30 -0,29 51

Vârsta îngrijitorilor de animale

Specificare2005 2017

Diferența +, -2017 – 2005

nr. % nr. % nr. %Sub 20 ani 35 15 2 3 -33 621 – 30 39 17 9 11 -30 2331 – 40 53 23 17 21 -36 3241 – 50 41 18 34 43 -7 8351 – 60 37 16 12 15 -25 3261 – 70 16 7 5 6 -11 3171 – 80 9 4 1 1 -8 11T O T A L 230 100 80 100 -150 35Vârsta medie(ani)

39 X 43 X + 4 110

Școlarizarea îngrijitorilor

Specificare2005 2017

Diferența +, -2017 – 2005

nr. % nr. % nr. %Fără pregătire școlară 2 1 1 1 -1 50

Sub 7 – 8 clase (neterminate) 28 12 33 41 + 5 118

Absolvenți 7 – 8 clase 156 68 34 43 - 122 22Absolvenți 10 clase 37 16 7 9 - 30 19Absolvenți de liceu 7 3 5 6 - 1 71

Zonele bioclimatice şi de vegetație cu posibilitățile de îmbunătățire pe altitudine a pajiştilor montane

Baza de Cercetări Pajiști Montane Blana – Bucegi,a ICD Pajiști – Brașov, înființată în anul 1972

Pășunat rațional în Bucegi la 1800 m altitudine cu vaci de lapte în transhumanță, ale proprietarilor din com. Moroieni – Dâmbovița

Amestec semănatPhleum pratense soiul Favorit, Festuca pratensis Transilvan, Lolium perenne Marta, Trifolium hybridum- populaţie locală de BrasovLotus corniculatus soiul Livada

Variantele experimentale cu vaci de lapteA- pășune folosită rațional, parțial îmbunățităB- păşune îmbunătăţită prin fertilizare chimică(N150P50K50 kg / ha 3 ani 1996-1998 ) şi fertilizatăorganic prin târlire cu vaci de lapte 1 vacă / 6 m2 / 5nopţi în anii 2004, 2010 și 2016C – păşune amendata cu 7 t/ha CaO, fertilizatăchimic identic B şi fertilizată organic prin târlire cuvaci de lapte în anii 2003, 2009 și 2015D – pajişte însămânţată, amendata şi fertilizatăchimic identic C urmată de fertilizare organică printârlire cu vaci de în anii 2002, 2008 şi 2014

În mod deliberat pentru evitarea unor erori privind provenienţa speciilor din covorul ierbos nu s-au introdus în amestec speciile Festuca rubra, Poa pratensis şi Trifolium repens care găsesc în flora spontană

Imagine din câmpul experimental, cu vaci de lapte înființat în 1995

Fertilizări de îmbunătăţire şi întreţinere Anul Producţia de SU (t/ha)

B C DÎmbunătăţire pedoameliorativăşi covor ierbos 1995

***

*Amendat

*

ErbicidatAmendatSemănat

1. Producţie convenţionalăFertilizare anuală, trei ani consecutiv cu 150 kg/ha N,50 kg/ha P2O5 şi 50 kg/haK2O

1996 6,95 7,61 8,681997 4,77 5,22 6,861998 1,84 2,15 2,58

Conversie la producţia ecologică 1999 1,56 2,09 2,682000 1,28 2,02 2,77

MEDIE convenţional 1996 - 2000 3,28 3,82 4,712. Producţie ecologicăTârlire o vacă pe 6 mp, 5 nopți + 100 kg/ha P2O5 produs ecologic la 6 ani

2001 - 2005 3,90 5,16 7,952006 - 2010 2,99 3,67 5,642011 - 2015 4,20 5,01 4,70

MEDIE ecologic 2001 - 2015 3,70 4,61 6,10MEDIE GENERALĂ 1996 - 2015 3,59 4,42 5,75Efect amendare calcică pe 20 de ani 100 123 160Efect semănat 20 de ani * 100 130

Producţia de substanţă uscată (SU) pe nardetele subalpine din Masivul Bucegi,îmbunătăţite prin diferite metode convenţionale şi ecologice (1996 – 2015)

Măsuratul săptămânal a laptelui realizat de vacile din experiență

Fertilizări de îmbunătăţire şi întreţinere Anul Producţia de lapte (L/ha)

B C DÎmbunătăţire pedoameliorativăşi covor ierbos 1995

***

*Amendat

*

ErbicidatAmendatSemănat

1. Producţie convenţionalăFertilizare anuală, trei ani consecutiv cu 150 kg/ha N,50 kg/ha P2O5 şi 50 kg/haK2O

1996 4.180 5.690 7.0201997 4.784 5.803 5.3351998 3.356 4.272 4.673

Conversie la producţia ecologică 1999 4.216 4.364 4.3682000 1.725 1.960 2.150

MEDIE convenţional 1996 - 2000 3.652 4.418 4.7092. Producţie ecologicăTârlire o vacă pe 6 mp, 5 nopți + 100 kg/ha P2O5 produs ecologic la 6 ani

2001 – 2005 2.291 3.259 4.6172006 – 2010 3.700 4.073 4.4852011 – 2015 3.257 3.700 4.472

MEDIE ecologic 2001 - 2015 3.081 3.676 4.191MEDIE GENERALĂ 1996 - 2015 3.367 3.862 4.320Efect amendare calcică pe 20 de ani 100 120 134Efect semănat 20 de ani * 100 112

Producţia de lapte pe nardetele subalpine din Masivul Bucegi,îmbunătăţite prin diferite metode convenţionale şi ecologice (1996 – 2015)

Date comparative medii pe 20 de ani privind productivitatea nardetelor subalpine îmbunătăţite prin diferite metode,

Blana – Bucegi 1996 – 2015

Variante (lotul de vaci)

Producţia de substanţă

uscată (SU)

Producţia de lapte de vacă

t/ha % L/ha %

T *) – martor Nardus stricta, acop. 40 – 60 % 1,20 100 846 100

A **) – pășunat rațional parțial târlit 1,93 160 1.224 145B ***)– fertilizare NPK + târlire + P 3,59 300 3.224 381

C***) – amendare CaO + NPK + târlire + P 4,42 368 3.862 457

D***) – semănat + CaO + NPK + târlire + P 5,72 479 4.320 511

*) T = turma din afara câmpului experimental din Platoul Bucegi cu date din perioada1996 – 1999, cu încărcare de 0,6 UVM/ha în 85 zile de pășunat

**) A = grupa de vaci ce pășunează în câmpul experimental pe 27 de ha în perioada 2000 – 2015, cu încărcare de 1,2 UVM/ha în 85 zile de pășunat

***) B, C și D în perioada 1996 – 2015 cu încărcare medie de 4 UVM/ha în 85 zile

Târlire rațională cu vaci de lapte, 1 vacă / 6 m2 / 5 nopţi

Valoare investiție pentru îmbunătățirea covorului ierbosși folosire rațională al pajiștilor degradate montane

Varianta (lotul)

Investiții, materiale și

lucrări

Valoare inițială Euro/ha

Durată efect ani

Euro pe1 an și ha

Revine eurocenti

pe 1 L lapte/an

A. Împrejmuire cu gard fix delemn și sârmă ghimpată pentru pășunat rațional

GarduriTotal: 600 30 20 1,6

B. Fertilizare cu complexe(15-15-15) 330 kg/ha și azotat de amoniu 300 kg/ha 3 ani

Garduri 600 30 20 0,6Fertilizare 800 5 160 5,0

Total: 1.400 X 180 5,6

C. Amendare o dată la 30 de ani cu 7 t/ha CaO + NPKidem B, 3 ani consecutiv

Garduri 600 30 20 0,5Amendare 900 30 30 0,8Fertilizare 800 5 160 4,1

Total: 2.300 X 210 5,4D. Semănat o dată ierburi perene 35 kg/ha + CaO + NPK, 3 ani consecutiv, târlire cu vaci din 6 ani în 6 ani, fără cheltuieli

Garduri 600 30 20 0,4Semănat 400 20 20 0,5

Amendare 900 30 30 0,7Fertilizare 800 5 160 3,7

Total: 2.700 X 230 5,3

VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE !