ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEIMINISTERUL ECONOMIEI A REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE ECONOMIE, FINAŢE ŞI STATISTICĂ

SECŢIA “Statistica social-economică”

Proiectul aplicativ de cercetare 10.817.08.05 A“Modelarea nivelului de securitate demografică în Republica Moldova”

Temeiul – Hotărîrea Guvernului RM nr.741 din 29 iunie 2007 “Cu privire la situaţia demografică în Republica Moldova”, pct.5 (se desemnează IEFS în

calitate de instituţia ştiinţifică responsabilă de determinarea indicatorilor de monitorizare a evoluţiei componentelor demografice şi a securităţii demografice).

Beneficiar – Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Secţia politici demografice, scr.nr.13/132 din 27.01.2010

1. Modelarea unor indicatori principali ai securităţii demografice, raportor - dr. G.SavelievaProcesul Scopul cercetării: identificarea mecanismelor optime de determinare a unor indicatori importanţi de securitate demografică, ce ar putea fi aplicate în RM.

Procesul de modelare prevede următoarele:- determinarea noţiunilor de bază: “securitatea demografică”, “ameninţări demografice”;- selectarea indicatorilor şi factorilor de influenţă asupra acestora, identificarea metodei de determinare a modelelor ale indicatorilor de securitate demografică;- determinarea metodologiei de contsruire a modelelor indicatorilor principali de securitate demografică.

Securitatea demografică reprezintă starea populaţiei ce exprimă protecţia de riscurile de orice natură în scopul creării condiţiilor demo-socio-economice pentru promovarea intereselor umane sau securitatea demografică desemnează protejarea dezvoltării socio-economice a statului de la ameninţări demografice, prin care se asigură dezvoltarea acestuia în conformitate cu interesele demografice naţionale.

Scopul principal al securităţii demografice

este crearea condiţiilor necesare pentru prevenirea ameninţărilor demografice şi asigurarea stabilităţii efectivului populaţiei, sau, în linii generale, securitatea demografică este rezistenţa la depopulare, păstrarea efectivului populaţiei, inclusiv a celui asigurarea reproducerii acestuia.

Sub ameninţări demografice se subînţeleg fenomenele şi tendinţele demografice, consecinţele socio-economice ale cărora influenţează negativ asupra dezvoltării stabile a ţării, inclusiv asupra dezvoltării cantitative şi calitative a populaţiei, caracteristicilor autoreproducerii populaţiei ce pun în pericol procesele demografice vitale. Ameninţări demografice sunt: depopularea, îmbătrînirea, fluxurile migraţiionale nereglementate, degradarea familiei.

Strategia naţională în domeniul securităţii demografice în Republica Moldova a stabilit 10 indicatori principali, pentru determinarea ameninţărilor demografice pentru prevenirea şi combaterea acestora:

1. Numărul populaţiei (inclusiv pe medii, sexe şi vîrste). 2. Rata natalităţii (inclusiv pe medii, sexe şi vîrste). 3. Rata totală a fertilităţii (inclusiv pe medii). 4. Rata mortalităţii, inclusiv generală (inclusiv pe medii şi sexe), infantilă (inclusiv pe medii şi

sexe), a populaţiei în vîrstă aptă de muncă (inclusiv pe medii, sexe şi grupe de vîrstă); rata standardizată a mortalităţii.

5. Incidenţa primară a invalidităţii (inclusiv pe medii, sexe şi vîrste; inclusiv copiii invalizi pînă în vîrstă de 18 ani, inclusiv pe medii, sexe şi vîrste).

6. Rata nupţialităţii (inclusiv pe medii şi vîrste).7. Rata divorţialităţii (inclusiv pe medii, sexe, vîrste şi după durata căsătoriei).8. Speranţa de viaţă (inclusiv pe medii, sexe şi vîrste). 9. Coeficientul îmbătrînirii (inclusiv pe medii, sexe şi vîrste).10. Migraţiunea: - numărul emigranţilor (inclusiv pe vîrste şi sexe); - numărul repatriaţilor (inclusiv pe vîrste şi sexe); - numărul imigranţilor (inclusiv pe sexe, vîrste, naţionalităţi); - numărul persoanelor plecate peste hotare la lucru sau în căutarea unui loc de muncă (migraţia de

muncă), (inclusiv pe medii, sexe, vîrste, după starea civilă); - numărul persoanelor care şi-au schimbat mediul de domiciliu (migraţia internă), (inclusiv pe

medii, sexe şi vîrste).

Securitatea demografică este categoria sintetică complexă, care acumulează după sine toate condiţiile necesare pentru existenţa şi dezvoltarea omului.

Omul se examinează atît ca: • o fiinţă biologică care există în bază legilor de homeostaz biologic; • o fiinţă socială care realizează capacităţile sale în societatea în sistemul de

procese sau mecanisme ce sunt specifice normelor de drept social.

Utilizînd asemenea abordare, observăm că complexitatea cercetării securităţiidemografice constă în faptul că aceasta nu poate fi măsurată cantitativ print-un

indicator concret.

Ţinînd cont de caracterul complex al securităţii demografice au fost evidenţiate 6 blocuri, precum şi indicatori respectivi care în mai mare sau mai mică măsură determină securitatea demografică, inclusiv cele ce caracterizează starea sistemului de sănătate, de educaţie, ecologică, piaţa forţei de muncă, condiţiile locative, nivelul de trai etc.

Blocuri principale de indicatori care determină şi reflectă securitatea demografică:

1. Blocul indicatorilor demografici, inclusiv privind calitatea populaţiei, care integrează asemenea indicatori cum sunt:

(1) Indicatorii privind sex, vîrstă, localitatea de domiciliu, schimbările populaţiei pe parcursul anului.

(2) Indicatorii privind structura populaţiei. (3) Indicatorii de reproducere a populaţiei. (4) Indicatorii privind speranţa de viaţă, îmbătrînirea populaţiei şi dependenţa demografică. (5) Indicatorii privind invaliditatea populaţiei. (6) Indicatorii privind starea sănătăţii populaţiei. 2. Blocul indicatorilor ce caracterizează starea familială şi susţinerea familiei de către stat ,

inclusiv: (1) Indicatorii privind starea sănătăţii femeilor, inclusiv: - indicatorii sănătăţii gravidelor, parturientelor şi lăuzelor; - indicatorii privind sarcina femeilor, întreruperea sarcinii. (2) Indicatorii privind morbiditatea copiilor. (3) Indicatorii privind starea familială: căsătorii şi divorţuri. (4) Indicatorii sociali (indemnizaţii) privind naşterea şi îngrijirea copiilor. (5) Indicatorii privind invaliditatea populaţiei. (6) Indicatorii privind starea sănătăţii populaţiei.

3. Blocul indicatorilor privind nivelul de trai şi de bunăstare al populaţieiIndicatorii privind nivelul sărăciei, inegalitatea socială: (1) Indicatorii privind nivelul salariului, veniturile disponibile, minimul de existenţă, pensii, accesul la învăţămîntul preşcolar şi şcolar, etc.(2) Indicatorii privind nivelul de satisfacere de comodităţi, asigurarea cu locuinţă, consumul mărfurilor alimentare şi nealimentare, etc.

4. Blocul indicatorilor ce caracterizează ocuparea forţei de muncă şi condiţiile muncii, fluxurile migraţionale, inclusiv migraţia de muncă:(1) Indicatorii privind ocuparea forţei de muncă.(2) Indicatorii privind condiţiile de muncă, traumatism.(3) Indicatorii privind migraţiunea.

5. Blocul indicatorilor generali de dezvoltare economică, inclusiv evoluţia PIB-ului, PIB pe cap de locuitori, IPC.

6. Blocul indicatorilor ecologici:(1) Indicatorii privind consumarea apei potabile. (2) Indicatorii privind starea ecologică, inclusiv deşeurile, starea aerului, etc.

Pentru estimarea influenţei factorilor asupra un anumit indicator de securitate demografică a fost utilizată analiza matematică multedimensională (multifactorială).

Analiza multifactorială reprezintă analiza de corelaţie şi regresie, care în cea mai mare măsură corespunde posibilităţilor de determinare a raportului dintre un anumit indicator al securităţii demografice şi restul setului de indicatori şi care:

va da posibilitate de a se ţine cont de interdependenţă a mai multor factori; se bazează pe utilizarea datelor statistice care nivelează estimarea subiectivă a

aprecierii expertilor; ţine cont de construcţia multinivelară a situaţiei demografice; va da posibilitatea de a utiliza metodele statistice pentru estimarea securităţii

demografice prin sistemul de indicatori stabiliţi ai securităţii demografice.

Analiza factorială a securităţii demografice se bazează pe estimarea evoluţieiproceselor demografice, ameninţărilor demografice posibile, precum şi a setului defactori care influenţează asupra securităţii demografice, .

La selectarea factorilor se ţine cont de următoarele condiţii: în primul rînd, factorii trebuie să fie măsurabili cantitativ; în al doilea rînd, factorii nu trebuie să aibă o corelaţie de interdependenţă puternică, deoarece includerea în model a unor astfel de factori poate duce la instabilitatea estimării ratelor de regresie.

La procesul de modelare s-au pus următoarele principii:

rezultatele obţinute vor fi accesibili pentru înţelegerea şi interpretarea; în calculare vor fi incluşi toţi indicatorii, care reflectă real fenomenele

demografice şi parametrii de dezvoltare socio-economică; trebuie să fie luată în consideraţie corespunderea componentelor indicatorilor

selectaţi pentru cercetare şi baza informaţională statistică disponibilă la toate niveluri;

pentru calcularea indicatorilor respectivi vor fi utilizate metodicile clare, transparente, simple pentru aplicare practică;

a nu include indicatori care necesită calculele suplimentare complicate, care se bazează pe opiniile unor experţi, respondenţi, care cer unele estimări prin grade, note etc.;

a îmbina efectiv diferite metodici analitice, statistice tradiţionale şi matematico-statistice care vor contribui la obţinerea şi interpretarea mai eficientă a rezultatelor preconizate.

În condiţiile respectării principiilor sus-menţionate semnificaţia practică a rezultatului obţinut în procesul modelării constă în următoarele:

dă posibilitate de a înţelege cum anume se formează variabila socio-economică analizată;

permite de a evidenţia influenţa fiecărei variabile explicabile asupra variabilei analizate;

permite prognozarea variabilei analizate dacă sunt cunoscuţi parametrii de bază.

Modelarea indicatorilor de secutiate demografica

În procesul modelării indicatorilor de securitate demografică pot fi evidenţiate 6 (şase) etape de bază care sunt specifice pentru fiecare indicator cercetat, şi anume:1. Stabilirea problemei, inclusiv care determină scopul cercetării, tipul de variabile, care vor participa la model, efectuează analiza comparativă a datelor socio-economice, pronosticul unor date în caz de necesitate, etc.; 2. Etapa aprioră, inclusiv analiza esenţei obiectului cercetat, formatizarea informaţiei iniţiale, etc.;3. Parametrizarea, inclusiv selectarea tipului modelului, determinarea parametrilor modelului, expresia matematică a legăturilor reciproce dintre variabile, selectarea criteriilor şi restricţiilor, determinarea componenţei variabilelor;4. Etapa informaţională, inclusiv culegerea datelor statistice necesare pentru modelarea indicatorilor;5. Identificarea modelului, inclusiv analiza statistică a modelului obţinut şi evaluarea parametrilor acestuia;6. Verificarea certitudinii modelului obţinut, inclusiv cum au fost realizate problemele legate de specificarea sau identificarea modelului, exactitatea calculelor variabilelor examinate potrivit modelului obţinut, corespunderea modelului obţinut variabilelor socio-economice reale (valorilor reale ale indicatorilor de securitate demografică, precum şi evoluţiilor reale ale acestora).

Evaluarea calitativă a formei de repartizare a datelor statistice obţinute şi calculele necesare pentru construirea modelelor s-au efectuat în baza folosirii pachetului de prelucrare şi de analiză a datelor statistice – Statistical Package for Social Science (SPSS).

În plan teoretic, modelul de regresie permite de a ţine cont de orice număr de factori, dar în practică nu este nevoie de un astfel de număr mare de factori.

Pentru selectarea celor mai însemnaţi factrori (excluderea factorilor nesemnificativi) au fost folosite anumite criterii de selectare şi selectare a factorilor a fost efectuată prin eliminarea unor factori din totalitatea prezentă de factori la utilizarea în calitate de nivel (nivel de semnificaţie 0,05 şi 0,01 pentru coeficienţii de corelaţie Pearson şi Spearman).

Pentru excluderea factorilor nesemnificativi în calitate de prag limită a fost determinat coeficientul de corelaţie cu cuantumul 0,6.

Cînd coeficientul de corelaţie se află în intervalul: 0,7 şi 1 - corelaţia este puternică; 0,5 şi 0,7 - corelaţia este moderată; 0 şi 0,5 - corelaţia este slabă.

Reducerea numărului de variabile independente a dat posibilitatea de a reduce dimensiunea modelului, de a elimina din el toate semnele nesemnificative, care nu conţin în sine nici o informaţie folositoare pentru analiză, şi astfel s-a reuşit simplificarea modelului, de a elimina surplusul de semne.

Modelele sumare au fost verificate la semnificaţia în conformitate cu F-criteriu Fişer şi criteriul t-Student.

Pentru selectarea modelului sumar este importantă determinarea coeficientului de corelaţie multiplă (R), care măsoară intensitatea legăturii liniare şi coeficientul de determinaţie multiplă (R2), care caracterizează ponderea influenţei factorilor care au fost incluşi în model asupra indicatorul cercetat).

INDICATORII SECURITĂŢII DEMOGRAFICE Nr.ord.

Indicatori Numărul factorilor incluşi la

nivel naţional(120)

Numărul factorilor incluşi în

profil teritorial

(84)

1. Rata natalităţii 114/3 80/5

2. Rata mortalităţii 112/5 83/6

3. Rata mortalităţii infantile 21/13 46/5

4. Rata nupţialităţii 87/4 47/11

5. Rata divorţialităţii 61/6 40/8

6. Rata totală a fertilităţii 114/4 -

7. Speranţa de viaţă 54/4 -

8. Rata migratoriu - 43/3

UNELE MODELE ALE INDICATORILOR DE SECURITATE DEMOGRAFICĂMODELUL 1

1. Rata natalităţii la nivel naţional 1. Rata natalităţii la nivel teritorial

YRN= 3,878 + 0,064 X2 + 0,014 X3 + 0,000X9

+ ε

unde:YRN - Rata natalităţii;

Factori principali de impact sunt: X2 - născuţii-vii la 1000 femei de vîrsta 25-29

ani; X3 - morbiditatea prin tumori maligne a

femeilor, numărul bolnavilor la 100 mii de locuitori;X9 - numărul de femei ce au terminat

graviditatea prin avort;ε- eroarea modelilui.Influenţa factorilor care sunt incluşi în model constituie 97,6% , ceea ce este convenabilă pentru proiectările viitoare a acestui indicator.

YRN = - 0,089+ 0,002 X1 - 0,0001 X2 +

0,0004 X3 + 1,011 X4 + 1,003 X5 + ε

unde:YRN –Rata natalităţii;

Factori principali de impact:X1– gradul de asigurare a populaţiei cu

medici, la 10 mii locuitori;X2 – mortalitatea populaţiei de la bolile

aparatului circulator, la 100 mii locuitori;X3 – incidenţa prin narcomanie, la 100 mii

locuitori;X4 – rata mortalităţii, la 1000 locuitori;

X5– rata sporului natural, la 1000 locuitori;

ε- eroarea modelului.Factorii incluşi în model cuprind 99,9% din

totalitatea factorilor posibili de influenţă care determină schimbarea indicatorului Rata natalităţii în profil teritorial.

Modelul 2.2. Rata mortalităţii (YRM) la nivel naţional 2. Rata mortalităţii (YRM) la nivel teritorial:

Dat fiind faptul necorespunderii criteriilor stabilite dintre 7 variante ale modelelor a fost stabilit un model în care au rămas 5 factorii şi modelul are următoare expresie la nivelul naţional: YRM = 13,767 + 0,382 X3 + 0,089 X4 -

0,153 X5 - 6,866 X6 + 0,019 X8 + ε

unde: YRM – Rata mortalităţii;

X3 - Rata divorţialităţii (la 1000 locuitori, ‰);

X4 - ponderea şomerilor pe termen lung, % din

total;X5 - rata de ocupare (%);

X6 - coeficientul concentrării veniturilor

disponibile băneşti (Gini);X8 - consumul apei potabile (mln. m3);

ε - eroarea modelului.Nivelului de influenţă a factorilor incluşi pentru Rata mortalităţii constituie 93,4%, ceea ce este convenabilă pentru proiectările viitoare a acestui indicator.

La nivel local modelul are următoarea expresie:

YRM= 8,285 + 0,05 X1 + 0,04 X2 +

0,012 X6 -0,364 X9 -0,02 X10 -0,57 X12 + ε

unde:YRM –Rata mortalităţii.

Mortalitatea pe principalele clase ale cauzelor de deces:

X1 – mortalitatea populaţiei de la bolile

aparatului circulator, la 100 mii locuitori;X2 – mortalitatea populaţiei de la bolile

aparatului respirator, la 100 mii locuitori; X6 – mortalitatea populaţiei in virsta aptă

de muncă de la bolile aparatului digestiv, abs.;X9 – rata sporului natural (la 1000

locuitori);X10 – numărul copiilor invalizi în vîrstă de

pînă la 16/18;X12 - apa livrată populaţiei pe cap de

locuitor, mii m3 ;ε - eroarea modelului. Nivelul de influenţă a factorilor incluşi pentru

Rata mortalităţii constituie 95,4 % , ceea ce este convenabilă pentru proiectările acestui indicator.

MODELUL 3

3. Rata mortalităţii infantile (YRMI) la

nivel naţional

3. Rata mortalităţii infantile (YRMI) la nivel

teritorial:

În modelarea sunt incluşi 83 factori, în baza cărora iniţial sunt calculate 6 modele. Dat fiind faptul că nu toate factorii corespund criteriilor stabilite, s-au evidenţiat cele mai importante şi a fost selectat modelul 6 ca definitiv în următoarea expresie:YRMI = 0,872 + 1,266 X3 + 0,898 X4

+ 1,355 X5 + ε

unde:YRMI - Rata mortalităţii infantile;

Mortalitatea infantilă pe principalele clase ale cauzelor de deces, inclusiv:X3 - boli ale organelor de respiraţie;

X4 - anomalii congenitale;

X5 - stări care apar în perioada

perinatală;ε - eroarea modelului.Ponderea factorilor incluşi a constituit 99,2%, ceea ce este convenabilă pentru utilizarea modelului pentru proiectări viitoare.

La nivel teritorial modelul are următoarea expresie:YRMI= 1,692 + 1,036X1 + 0,924X2 + 0,986X3 +

0,882X4 + 0,817X5 + ε

unde:YRMI –Rata mortalităţii infantile.

Mortalitatea infantilă pe principalele clase ale cauzelor de deces:X1 – boli infecţioase şi parazitare, la 1000 născuţi-vii;

X2 – boli ale aparatului respirator, la 1000 născuţi-vii;X3 – afecţiuni în perioada perinatală, la 1000 născuţi-

vii;X4 – malformaţii congenitale, la 1000 născuţi-vii;

X5 – leziuni traumatice şi îmbolnăviri, la 1000 născuţi-

vii;ε - eroarea modelului.Influenţa factorilor constituie 87,7% sau aceşti 5 factori cuprind 87,7% din totalitatea variaţiei asupra indicatorului Rata mortalităţii infantile. Aceasta denotă faptul că este posibil de a efectua proiectări viitoare asupra acestui indicator potrivit modelului propus.

MODELUL 4

4. Rata divorţialităţii (YRD) la nivel naţional 4. Rata divorţialităţii (YRD) la nivel teritorial:

Rata divorţialităţii (YRD) au fost incluşi 10 factorii, factorii ce nu corespund criteriilor stabilite au fost excluşi din modelul definitiv. Au fost calculate 3 variante dintre care a fost determinat modelul linear ce determină mărimea indicatorului sus-menţionat: YRD = 48,422 + 0,005 X1 + 0,368 X2 - 2,167 X3 - 24,857 X5 - 0,077 X7 + 0,128 X9 + ε unde:YRD - Rata divorţialităţii;X1 - persoanele plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă (mii persoane);X2 - invaliditatea copiilor în vîrsta 0-15 ani (cazuri la 1000 copii);X3 - asigurarea populaţiei cu locuinţe - revin metru pătraţi de suprafaţă totală în medie pe un locuitor;X5 - coeficientul concentrării veniturilor disponibile totale (Gini); X7 - morbiditatea femeilor (la 100 mii femei), bolnave luate la evidenţă cu diagnosticul caz nou, inclusiv prin tuberculoză activă; X9 - gospodării ce nu au la întreţinere copiilor sau fără copii;ε - eroarea modelului. Astfel, cei mai principali factori de influenţă asupra destrămării familiei sunt legate de faptul migraţiei peste hotare, sănătatea copiilor sau invaliditatea, morbiditatea femeilor, starea materială, lipsa copiilor, care constituie 99,4%.

La nivel teritorial modelul econometric sumar final al divorţialităţii are următoarea expresie:YRD = 2,35567 - 0,01409 X1 + 0,00711X2 + 0,02505X3 - 0,00006X4 - 0,00219X5 + 0,01388X6 + 0,00617X7 + 0,00182X8 + ε unde: YRD - Rata divorţialităţii (la 1000 locuitori),;X1 - numărul populaţiei prezente;X2 - divorţuri;X3 - decedaţi sub 1 an;X4 - numărul mediu al salariaţilor luaţi ca baza la calcularea salariului mediu;X5 - numărul copiilor invalizi în virsta de pîna la 16/18;X6 - nivelul criminalităţii (numărul infracţiunilor înregistrate la 10000 locuitori);X7 - numărul de întreprinderi agricole (pe întreprinderii de producţie cu activitatea de baza agricultura, cu personalitate juridică);X8 - investiţii în capital fix în construcţia de locuinţe, pe 1 locuitor, lei; ε - eroarea modelului.Factorii incluşi cuprind 87,6% din factorii de influenţă.

MODELUL 55. Rata nupţialităţii (YRNU): la nivel

naţional 5. Rata nupţialităţii (YRNU). la nivel teritorial:

Au fost incluşi 12 factorii. Factorii ce nu corespund criteriilor stabilite au fost excluşi din modelul definitiv. În rezultatul calculării 6 variante a modelelor dintre ei a fost determinat modelul linear ce determină mărimea indicatorului sus-menţionat:

YRNU = 229,473 - 0,295X1 -3,823X9 - 1,558X11 + 1,166X12 + ε

unde:

YRNU - Rata nupţialităţii;

X1 – rata de ocupare;

X9 - asigurarea populaţiei cu locuinţe – revin metri pătraţi de suprafaţă totală în medie pe 1 locuitor total;

X11 - revin femei la 100 de bărbaţi;

X12 - structura populaţiei pe vîrste (în % faţă de total) 25 -49 an;

ε - eroarea modelului

Astfel, cei mai principali factori de influenţă asupra creării familiei sunt legate de ocuparea populaţiei, coraportul femei şi bărbaţi, asigurarea viitoarei familie cu locuinţe, care constituie 95,2% din totalitatea factorii de influenţă.

La nivel teritorial modelul are forma regresiei liniare multivariată:

YRNU = 7,41271 + 0,00578X1 - 0,00448X2 + 0, 00857X3 + 0,01756X4 - 0,02880 X5 - 0,03959X6 + +0,00695X7 -0,00006X8 + 0,00011X9 – 0,00059X10 – 0,00089X11 - 0,00009X12 -0,00130X13 + + 0,00020X14 + 0,00004X15 + ε

unde:

YRNU - Rata nupţialităţii (la 1000 locuitori), ;

X1 - incidenţa de tuberculoză ( cazuri noi plus recidive), la 100 mii locuitori;

X2 - mortalitatea populaţiei în vîrstă aptă de muncă, total, abs.;

X3 - mortalitatea populaţiei în vîrstă aptă de muncă prin traume şi intoxicaţii, abs.;

X4 - mortalitatea populaţiei în vîrstă aptă de muncă prin tumori, abs.;

X5 - numărul populaţiei prezente;

X6 - ponderea copiilor născuţi în afară căsătoriei;

X7 - căsătorii;

X8 - numărul mediu al salariaţilor luaţi ca bază la calcularea salariului mediu;

X9 - locuri de muncă noi create;

X10 - locuri de muncă libere;

X11 - mărimea medie a pensiei stabilite în total (lei);

X12 - numărul pensionarilor total;

X13 - investiţii în capital fix în constructia de locuinţe, pe 1 locuitor, lei;

X14 - vînzările de mărfuri cu amănuntul, pe 1 locuitor, lei;

X15 - volumul de servicii cu plată prestate populaţiei, pe 1 locuitor, lei.

ε - eroarea modelului.

Ponderea factorilor cuprind de 89,8% factorii de influenţă.

POSIBILITĂŢI DE UTILIZARE A MODELELOR

Rata mortalităţii infantile:

YRMI = 0,872 + 1,266 X3 + 0,898 X4 + 1,355 X5 + ε

Caracteristica factorilor de influenţă:Factorii de influenţă

Ratele factorilor respectivi, în ‰ Ponderea copiilor decedaţi în urma cauzelor de deces, inclusiv din, în % faţă de total

2007 2008 2009 2007 2008 2009

boli ale organelor de respiraţie - X3

1,8 1,7 1,6 15,9 14,4 13,2

anomalii congenitale - X4

2,8 3,8 3,3 25,2 32,1 27,0

stări care apar în perioada perinatală – X5

3,9 4,4 4,9 34,8 37,6 40,8

75,9% 84,1% 81,0%

Rata mortalităţii infantile, ‰

11,3 12,2 12,1

Calcularea indicatorului Rata mortalităţii infantile utilizînd 2 variante:I varianta - presupunem că s-au schimbat 2 factori comparativ cu cei înregistraţi în a.2008;Varianta a II - dacă luăm datele estimative ale Ministerului Sănătăţii pentru 9 luni ale anului 2009 recalculate pentru anul 2009 şi anume: boli ale organelor de respiraţie la nivel de 1,5‰; anomalii congenitale, respectiv - 2,5 ‰ şi stări care apar în perioada perinatală 5,0 ‰, atunci utilizîndu-se modelul propus, nivelul indicatorului Rata mortalităţii infantile va constitui:

Factorii de influenţă

Variante propuse spre estimare

Modellul

YRMI = 0,872 + 1,266 X3+0,898 X4 +1,355 X5 + εI varianta II varian

ta

Boli ale organelor de respiraţie - X3

1,7 1,5I varianta:YRMI=0,872+1,266*1,70+0,898*3,6+1,355*3,9+ 0,3158 =11,86 Anomalii

congenitale - X4

3,6 2,5

stări care apar în perioada perinatală - X5

3,9 5,0

II varianta:YRMI = 0,872+1,266*1,5+0,898*2,5+1,355*5,0 + 0,3158 =12,11Rata mortalităţii

infantile, ‰11,86 12,11

În realitate în a.2009 acest indicator a fost 12,1‰ sau, utilizînd modelul propus şi datele reale obţinem: YRMI=0,872+1,266*1,6+0,898*3,3+1,355*4,9 + 0,3158 = 12,1163 ‰

Caracteristica comparativă a mărimilor admisibile aleindicatorilor de securitate demografică pentru Republica Moldova

DENUMIREA INDICATORULUI

MĂRIMILE ADMISIBILE ÎN PRACTICA INTERNAŢIONALĂ SAU VALORILE OBŢINUTE REAL CĂTRE ANUL 2008

VALOAREA INDICATORULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL 2008 /2010

MĂRIMILE ADMISIBILE RECOMANDATE PENTRU ANII 2009-2012

Rata totală de fertilitate 2, 14-2,15 (nivelul de reproducere a populaţiei) sau 1,5 (indicator critic după W.Lutz).1,5 (media pe Europa).

1,28 copii per femeie de vîrstă fertilă / 1,31 copii per femeie de vîrstă fertilă

1,21-1,47 copii per femeie de vîrstă fertilă*

1,268-1,29 copii per femeie de vîrstă fertilă**

Speranţa de viaţă la naştere 76 ani (media pe Europa), inclusiv bărbaţi – 72 ani şi femei – 80 ani.

69,4 ani-total RM, 65,6 ani -bărbaţi şi 73,2 ani - femei

69,11 ani-total RM, 65,01 ani - bărbaţi şi 73,41 ani – femei

69,4-70 ani *,

69,42 ani, 65,49 ani pentru bărbaţi şi 73,35 pentru femei **

Coeficientul de îmbătrînire a populaţiei (ponderea persoanelor vîrstnice în structura populaţiei 60+ ani)

12 % -pragul îmbătrînirii demografice,15 % - îmbătrînirea demografică profundă.

13,7%/ 14,4% 13 -15,0 %*

13,9 – 15,0%**

Rata natalităţii 11 ‰ (media pe Europa). 10,9‰ / 11,4‰ 10 - 12‰*

10,9-11,2‰*

Rata mortalităţii 11 ‰ (media pe Europa) 11,8 ‰/ 12,3 ‰ 10,6‰ - 12,2‰*

11,8 -12,3 ‰**

Rata mortalităţii infantile 6 ‰ (media pe Europa) 12,2 ‰ / 11,7‰ 10,3 – 13 ‰*

Rata nupţialităţii ****Bulgaria-3,64‰; România-6,95‰;Ukraina-7,0‰;Federaţia Rusă-8,3‰;Belarus -8,0‰.

7,5/ 7,4 5,9 – 8,1*

5,0 şi 8,56 ***

Rata divorţialităţii ***Bulgaria-1,9‰; România-1,7‰;Ukraina-3,6‰;Federaţia Rusă-5,0‰;Belarus -3,8‰.

3,5/ 3,2 2,2 – 4,3 ‰*

2,4 şi 4,3 ***

* analiza de corelaţie şi regresie; ** analiza retrospectivă şi prospectivă RN şi RM; *** metoda statistică; **** datele medii pe Europa lipsesc .

MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!