abs eds ro 26pag

4

ABS

Sistem antiblocare - ABS

Functionarea si constructia sistemului

antiblocare MK20 este deja cunoscut de

la modelele mai vechi.

La

variantele ABS actuale, versiunea cu 4 canale a sistemului modular hidraulic inchis, deja testat, a fost dezvoltata prin includerea controluluielectronic si a supapelor electromagneticecare fac posibila integrarea functiilor aditionale a dinamicii masinii.

Agregatul ABS

ABS/EDS-ITT Mark 20IE

se deosebeste la exterior printr-o unitate hidraulica cu 30 mm mai lunga, datorita montarii supapelor suplimentare(dimensiunea a = 130 mm).

Prin indicativul IE recunoastem aceasta marire a unitatii hidraulice si legarea uni-tatii de control la CAN-BUS antrenare.

Agregat ABS Senzor roata Conducta frana

Conductor senzor

Calculator electronic

Electromotor

Unitate hidraulica

SP26-1

a

SP26-26

5

K14/33K47 G44

G46

G45

G47

J104

FV64

N55

Noile functii aditionale pe care le permite sistemul sunt:

EBV

Distribuirea electronica a presiunii de franare

EDS

"Blocarea electronica" a diferentialului

MSR

Reglarea momentului motor de tractiune

ASR

Reglarea patinarii la antrenare

Defectele din domeniul specific ABS sunt indicatecu ajutorul lampei de control pentru ABS (K47) sia lampei de avertizare pentru nivelul lichidului defrana (K14/33).

Intregul sistem este cuprins in diagnoza proprie..

.

.

Privire de ansamblu asupra sistemului ABS

(schematic)

"Schema" circuitului de franare este ca si pana acum in X, cunoscut si sub denumireade circuit in diagonala.Fiecare circuit de frana actioneaza asupra unei roti din fata si din spate dispuse in diagonala. Catre fiecare roata este cate oconducta de frana ce pleaca de la unitateahidraulica (versiunea cu 4 canale).

Sistemul de senzori ABS consta din 4 sen-zori de rotatie pentru roti (G44-G47) impreuna cu rotile de impuls.

Prescurtarile elementelor componen-te le gasiti in planul de functionare

Circuit frana

Circuit frana

Marimi iesire

Marimi intrare

SP26-25

6

ABS

Loc de montare

Amplificatorul fortei de franare cu pompa cen-trala de frana in tandem si agregatul ABS suntdoua subansamble diferite.

Amplificarea fortei de franare se realizeaza, ca la

toate masinile concernului, pe principiul amplifi-catorului cu vacuum, o solutie tehnica incer-cata si rentabila (masinile cu volan pe stangacu amplificator de 10").

Agregatul ABS este un modul separat ce este atasat la carcasa rotii in partea stanga a compartimentului motor. Aceasta pozitie de instalare este aceeasi atat pentru masinile cu volan pe stanga cat si pentru cele cu volan pedrapta (masinile cu volan pe dreapta au ampli-ficatorul fortei de franare de 7"/8" in drapta).

Prin intermediul racordurilor flexibile pompa centrala de frana in tandem este conectata cu agregatul ABS.

Agregatul ABS

poate fi separat numai in momentul demontarii de pe masina.Pompa hidraulica nu trebuie demontata totuside pe unitatea hidraulica.

Recomandare:

Va rugam sa luati in considerare informatiile

privin lucrarile efectuate in atelier, in special

cele legate de aerisirea sistemului de franare

cu ABS/EDS Mark 20IE.

Aceste recomandari le gasiti in documentatia de

reparatie VW-Audi Sistem de rulare.

Amplificatorulfortei de franare

Pompa centrala de frana in tandem

Racorduri flexibilede frana

Agregat ABS

Pompa hidraulica V64

Unitatea hidraulica N55

Calculator pentru ABS J104

SP26-31

SP26-3

7

EB

VA

BS

ABS + EBV (EBD)

EBV (EBD) – Distribuirea electronica

a fortei de franare

In agregatul ABS ABS/EDS-ITT MK 20IE distribuireaelectronica a presiunii de franare este un elementcomponent a software-ABS.

Regulatorul presiunii de franare dependent de incarcare montat la axa spate lipseste la masinilecu acest tip de echipament.

Functionare

La o franare normala sub limita granitei de blo-care, aplicatia de franare este controlata prin dis-tribuirea presiunii de franare. Deceleratia fiecarei roti este supravegheata constant in acest caz.

Unitatea de control recunoaste distribuireafortei de franare prin compararea deceleratieirotilor fata cu cea de la rotile din spate..

Daca fortele de franare de la rotile din spatesunt prea mari, presiunea este redusa cu aju-torul ventilelor magnetice din unitatea hidraulica.

Se realizeaza o distribuire optima a fortelorde franare si cu forte mari de "dirijare laterala"a rotilor din spate, atunci cand presiunea de franare este astfel reglata, incat rotile din spatesa nu fie suprafranate.

Recomandare:

Din motive de siguranta functiile sis-

temului de antiblocare si a distribuirii

electronice a presiunii de franare sunt

separate in unitatea de control.

La intreruperea functionarii ABS, ramane

functionabil in continuare controlul EBV

si invers.

Defectarea controlului EBV este remarcata de

conducatorul auto prin aprinderea lampii de

control a lichidului de frana impreuna cu

lampa de control pentru ABS.

SP26-32

SP26-33

"Patinarea" franei Roata blocata

Fort

e d

e fr

anar

e si

de

"dir

ijare

late

rala

"

Forta de franare

Forta de "dirijare laterala"

8

Senzori ABS

Senzori turatie fata G45, G47

Senzori turatie spate G44, G46

Utilizarea semnalului

Senzorii de turatie trimit calculatoruluiJ104 semnalul de turatie.

In unitatea de comanda este calculata viteza momentana a rotii.

Efecte la intreruperea semnalului

(valabil pentru senzorii de turatie fata si spate)

Defectarea unui senzor de turatie:Sistemul ABS/EDS este oprit.functia EBV ramane disponibila.Lampa de control pt. ABS (K47) se aprinde.

Defectarea ambilor senzori de turatie de pe o axa:Sistemul ABS/EDS/EBV se va opri.Ambele lampi de control ale sistemului se aprind.

Diagnoza proprie/Semnificatia defectului

Toti senzorii de turatie sunt "cuprinsi" in diagnoza proprie.

In functiile02 - Interogarea memoriei de defecte08 - Citirea blocului valorilor masuratepot fi "apelate" anumite informatiispecifice.

G44 G45 G46 G47

J104

22 23 20 19 6 5 2 1

Conectare electrica

SP26-37

SP26-36

SP26-35

Senzor turatie fata

Roata de impuls pentrusenzor turatie fata

Roata de impuls pentrusenzor turatie spate

Senzor turatiespate

9

Roata de impuls si senzorul de turatie

Senzorul de turatie este alcatuit dintr-un mag-net permanent si o bobina.

Aceasta este conectata la unitatea de control.Senzorul de turatie lucreaza dupa principiulunui generator, adica atunci cand roata de semnal (cu dinti) se roteste prin fata senzorului,in bobina se genereaza o tensiune alternativasinusoidala.

Frecventa este dependenta de vitezarotii.

Unitatea de control converteste semnalul si-nusoidal al senzorului si calculeaza vitezamomentana a rotii.

Recomandare:

Distanta dintre roata de impuls si

senzorul de turatie are o mare semni-

ficatie pentru functionarea ABS (ampli-

tudinea semnalului ù este influentata)).

Intimpul deplasarii, jocul rulmentului

si "deplasarea" suspensiei determina

o usoara miscare a senzorului de turatie.

Dimensiunea spatiului se modifica.

De aceea este important de controlat,

la montare, acest spatiu dupa specifi-

catiile din documentatia de reparatie.

Daca exista un spatiu prea mare, cal-

culatorul intrerupe reglajul pentru

roata respectiva.

De asemenea, murdaria ce intra in go-

lurile dintre dintii rotii de impuls, poa-

te genera defecte in sistemul ABS.

T

t

U

Roata de semnal.

Magnet permanentin senzorul de turatie

SP26-39

linii de campmagnetic

Tensiune alternativa sinusoidala

SP26-38

T = Perioada oscilatieit = TimpU = Tensiuneù = Amplitudinea semnalului

10

Senzori ABS

Intrerupator frana F

Sarcina

Intrerupatorul de frana se gaseste la blocul pedalier.

El "lucreaza" ca un contact normal deschis, func-tia principala este aprinderea lampilor de frana.Functionarea este folosita in acelasi timp si pentrutransmiterea semnalului la calculatorul ABS.

Utilizarea semnalului

Semnalul "frana actionata" este utilizata de calculatorul ABS pentru imbunatatirea con-fortului necesar la reglajul ABS/EBV (peda-la de frana pulseaza mai putin la o reglare mai corecta).

Fara aceste semnale, poate fi posibil, de exemplu, ca unitatea de control sa interpretezedeceleratia unei roti, ca urmare a unei denivelaria drumului, ca o manevra de franare.


Nivel redus de confort in timpul reglajului ABS/EDS.Funcia EDS este inoperabila.


Verificare operationala prin utilizarea functiei08 - Citirea blocului valorilor masurate

Nr. grupa indicare 003.

.

.

J104

F

+30

18

Elektrische Schaltung

SP26-41

SP26-40

11

Elemente de executie ABS



Sarcini

Aceste 2 elemente componente formeaza unsubansamblu ce nu trebuie separat.

Unitatea hidraulica contine ventilele de comandaale sistemului ABS, ce sunt folosite la efectuareareglajului ABS.

Alimentarea ABS cu energie hidraulica se rea-lizeaza cu ajutorul unei pompe hidraulice.Aceasta intra in functiune cand este detectat unciclu de reglare, absoarbe lichid de frana si il tri-mite prin supapele de admisie deschise catre franarotii, pentru a produce presiunea necesara.


V64 Sistemul ABS/EDS va fi oprit.Functia EBV ramane disponibila.Lampa de control pentru ABS se aprinde,

Masina poate in continuare sa franeze cu sistemulnormal de franare.

N55 ABS/EDS/EBV nu mai functioneaza.Lampa de control pentru ABS si lichid de franase aprind.

Soferul trebuie sa tina seama de "alterarea" carac-teristicilor de franare.


Pompa hidraulica este "cuprinsa" in diagnoza proprie in functia 02 - Interogarea memoriei de defecte si poate fi testata in functia 03 - Diagnoza de control final.

Verificarea unitatii hidraulice se realizeaza cu ajutorul diagnozei proprii.

Conectare electrica

SP26-44



SP26-43

J104

M

V64

12

ABS

Turatia rotilor se micsoreaza pana cand unitateade control ABS recunoaste tendinta de blocare aunei roti cu ajutorul semnalului de turatie de la senzorul rotii respective.

Functionarea franei cu reglajul

ABS

Pentru o intelegere mai buna, este

reprezentat in desen circuitul de reglaj

a unei singure roti si sunt explicate nu-

mai componentele implicate in reglaj.

Inceperea procesului de franare – cresterea

presiunii de franare

Presiunea de franare este realizata de catrepompa centrala de frana in timpul franarii.

Presiunea de franare trece prin supapa de in-trare (nealimentata) catre frana rotii.

Supapa de iesire este inchisa (de asemenea nealimentata).

Pompa centrala frana

Supapa iesire

Supapa intrare

Frana rotii

t

SP26-50

SP26-46

Inceperea procesuluide franare

Tu

rati

a ro

tii

Pre

siu

nea

de

fran

are

Unitate hidraulica

supapa nu este alimentata cu tensiune

supapa este alimentata cu tensiune

13

Presiunea de franare intre supapa de intraresi cea de iesire ramane constanta in aceasta faza.

Faza de mentinere a presiunii

Daca o roata are tendinta de blocare, pentru aevita creserea in continuare a presiunii de fra-nare, este alimentata cu tensiune supapa de intrare.

In acest fel supapa se inchide.

Supapa de iesire ramane in continuare neali-mentata cu tensiune, deci de asemenea inchisa.

t

SP26-47

SP26-51

Faza mentinere presiune

Supapa iesire

Supapa intrare

Tu

rati

a ro

tii

Pre

siu

nea

de

fran

are

Recomandare:

Din motive de conceptie functionala trebuie

luate in vedere urmatoarele particularitati:

supapa de intrare = deschisa - nealimentata

Supapa de iesire = inchisa - nealimentata

(aceasta este important pentru ca sistemul sa

poata realiza cresterea de presiune si fara ABS).



14

ABS

Pompa hidraulica incepe sa functioneze si pom-peaza lichidul de frana din acumulatorul de joasapresiune in pompa centrala de frana.

Datorita acestui fapt, pedala de frana se va depla-sa usor in sus.

Roata care a avut tendinta de blocare este acce-lerata din nou si "castiga" turatie.

Faza de scadere a presiunii

Daca turatia rotii scade in continuare, desi pre-siunea de franare a fost mentinuta constanta,iar roata are in continuare tendinta de blocare,presiunea de franare trebuie redusa.

In acest scop supapa de iesire este alimentata cu tensiune.Astfel ea se deschide.Presiunea de franare se reduce prin interme-diul acumulatorului de presiune joasa.

Supapa de intrare este in continuare alimenta-ta cu tensiune, deci este inchisa.

Acumulator presiune joasa

Pompa hidraulica

Pedala de frana se miscain sus

SP26-48

Pompa centrala de frana

Supapa iesire

Supapa intrare

tSP26-52

Faza de scadere a presiunii

Tu

rati

a ro

tii

Pre

siu

nea

de

fran

are



15

Pompa hidraulica opereaza in continuare, ab-soarbe restul de lichid de frana din acumulato-rul de presiune joasa si il trimite in circuitul de franare (ajutor hidraulic pentru forta de franare).

Odata cu cresterea presiunii de franare, roata va fi din nou franata.Turatia rotii va scade din nou.

Faza de crestere a presiunii

Pentru o franare optima este necesara o noua crestere a presiunii de franare, la o anumita turatie a rotii, .

Astfel, supapa de intrare nu va mai fi alimen-tata cu tensiune.Ca rezultat ea se va deschide.Supapa de iesire nu va mai fi nici ea alimenta-ta cu tensiune, deci se va inchide.

Aceste faze de reglare ale sistemului de franare antiblocare se repeta de pana

la 5 - 6 ori pe secunda si roata.

Acestea se pot recunoaste prin miscarea pulsatorie a pedalei de frana!

t

SP26-49

SP26-53

Acumulator presiune joasa

Pompa hidraulica

Supapa iesire

Supapa intrare

Tu

rati

a ro

tii

Pre

siu

nea

de

fran

are

Faza de crestere a presiunii



16

EDS

Care este efectul

Blocajului

Electronic

al diferentialului (EDS)

Datorita diferentialului, 50% din momentul mo-tor disponibil MA este activ la fiecare roata motoare atunci cand aderenta rotilor este su-ficienta.

In cazul deplasarii pe o suprafata alunecoasa pe o parte si unde aderenta nu este adecvata,roata cu aderenta scazuta determina marimea cuplului transmis 1/2xMA.

Tinand cont de raza de actionare R, cele 2forte de tractiune F au ca rezultat momentul motor 1/2xMA

Important:

Roata care se afla pe suprafata de rulare cu a-derenta buna transmite forta de tractiune nu-mai cat permite aderenta scazuta (intotdeauna 50 : 50). De aceea poate fi transmisa numai o parte a fortei de antrenare disponibile a autove-hiculului. Forta generala de antrenare Ftot1 se

obtine din suma celor doua forte de antrenare disponibile F.

Daca limita de actionare este depasita , se roteste roata din dreapta (a se vedea graficul).

Acest lucru este observat de senzorul de rotatie si este anuntat catre calculatorul ABS/EDS.

Calculatorul determina franarea usoara si controlata a rotii. Aceasta produce momentul de franare MB.Roata care nu se invarte poate sa transmita acum o forta de antrenare supli-mentara FEDS.Aceasta rezulta din momentulde franare MB si din raza R a rotii care se invarte .

Rezultat:Mai multa tractiune prin forta de antrenare suplimentara FEDS. Rezultatul este forta de antre-nare Ftot 2.

?

FF

50% 50%

AM2

AM2AM

R

SP26-23

Fortele de tractiune fara blocarea diferentialului

Ftot 1 = F + F

B FF

R

M

EDSF

SP26-24

Fortele de tractiune cu blocarea electronicaa diferentialului

FEDS = M

B

R---------

Ftot 2 = F + F + FEDS

Nou!

Indiciu:

Ftot 2 > Ftot 1

17

Calculatorul electronic detecteaza turatiile rotilor de antrenare prin senzorii de turatie ai ABS-ului si le compara in permanenta.

La diferente de turatie , asa cum apar la patina-rea unei roti, este franata automat roata care patineaza cu ajutorul franei rotii , cu agregatul ABS/EDS-MK20 , pana cand aceasta are apro- ximativ aceiasi turatie ca si cea care nu patineaza.

Este creat momentul de franare MB care, in caz de necesitate, are aceiasi actiune ca si un diferential blocat mecanic.

Roata cu aderenta cea mai buna poate sa transmita o forta de antrenare ridicata.

Forta de antrenare/Capacitatea de urcare a autovehiculelor cu

sau fara EDS pe cale de rulare alunecoasa pe o parte

Blocarea electronica a diferentialului este o completare a ABS-ului, dupa cum se stiedeja de la VW si Audi.

Pornind de la componentele ABS-ului , blocarea electronica a diferentialului largeste oferta de siguranta si imbunatateste tractiu-nea in conditii nefavorabile ale caii de rulare , pe cai de rulare alunecoase pe o parte. Mai ales la demaraj, la accelerare sau la deplasare in zone muntoase intra in actiune aceste avan-taje.

Pentru functia EDS-ului , agregatul ABS estecompletat cu supape suplimentare si elemente ale electronicii.

Tractiune fata cu EDS

Tractiune fata fara EDS

SP26-22

Fo

rta

de

an

tre

na

re N

SP26-58

Fges 2

Fges 1

18

EDS

Descrierea functionarii

Pentru o intelegere mai buna este reprezentatnumai circuitul de reglare al unei roti.

Procesul de franare este initiat prin actionareafranei.

La franare se realizeaza cresterea presiunii de franare de la pompa centrala de frana .

Ventilul hidraulic de comutare intrerupe la cresterea "manuala" a presiunii.

In ventilul de blocare cu limitator de presiune si in ventilul de intrare nu exista nici o tensiune, amandoua fiind deschise.

Presiunea de franare trece prin cele cele doua ventile, pana la frana rotii.

Indiciu:

Unitatea hidraulica ABS/EDS se recu-

noaste prin blocul de ventile mai lung.

Pe langa ventilele ABS , dispozitivul

ABS/EDS poseda si doua ventile

magnetice (supape de sens cu limi-

tator de presiune) si doua ventile hi-

draulice de comutare in circuitele de

franare ale rotii din fata .

SP26-27


Unitatea hidraulica ABS/EDSVentil de iesire

Ventil de absorbtie

Pompa hidraulica

Ventil de intrare

Frana rotii

Ventil de presiune

Ventil de blocare cu limitator de presiune

Ventil hidraulic de comutare (distribuitor)

ventilul nu este alimentat cu tensiune

ventilul este alimentat cu tensiune

19

Roata care patineaza este franata

Ventilul de blocare inchis impiedica, in circuitul de franare a rotii antrenate, reintoarcerea lichidului de frana catre pompa centrala de frana.

Limitatorul de presiune are sarcina de a limitapresiunea de franare produsa de pompa hidraulica .

Cresterea presiunii la EDS

In cazul in care calculatorul ABS/EDS recu-noaste la accelerare, printre semnalele trimisede senzorii de turatie, o roata de antrenare care patineaza, se activeaza functia EDS.

Ventilele de intrare ale circuitelor de franare ale rotii din spate se inchid .Astfel nu sunt franate rotile din spate in timpul functionariiEDS.

Ventilul de blocare cu limitator de presiune primeste tensiune si se inchide .

Pompa hidraulica este pornita . Aceasta antreneaza lichidul de frana de la pompa centrala de frana la frana rotii antrenate.

SP26-28

Pompa hidraulica

Frana rotii

Ventil de blocare cu limitator de presiune



20

EDS

Ventilul de intrare este alimentat cu tensiune si este astfel inchis.

Ventilul de evacuare nu este alimentat cu tensiune si ramane mai departe inchis.

Roata care patineaza este franata in continuare .

Faza de mentinere a presiunii la EDS

In cazul in care calculatorul ABS/EDS recunoaste de la semnalele trimise de senzorii deturatie o tendinta de accelerare scazuta a rotii, se va decupla intai pompa hidraulica pentru a inlatura o crestere suplimentara de presiune.

SP26-29

Ventil de iesire

Pompa hidraulica

Frana rotii

Ventil de intrare



21

Ventilul de blocare va fi deasemenea deschis.

Astfel va scade presiunea catre pompa centralade frana.

Functia EDS este inchisa.

Faza de scadere a presiunii la EDS

In cazul in care calculatorul ABS/EDS recunoaste la accelerare, printre semnalele primitede la senzorii de turatie , ca nici una dintre rotile de antrenare nu mai patineaza, venti-lul de evacuare nu va mai fi alimentat cu ten-siune si astfel se deschide.

SP26-30


Ventil de intrare

Ventil de blocare



22

ESBS

Acesta foloseste senzorii si actorii cunoscuti de la dispozitivul ABS.ESBS este o completare Software in calculatorulITT Mark 20 IE .

Sistemul electronic de stabilitate si franare ESBS

Sistemul electronic de stabilitate si franare inbunatateste stabilitatea si capacitatea de de virare a autovehiculelor franate , prin interventii orientate asupra franelor.

SubvirareaLa subvirare , autovehiculul este "impins" de rotile din fata catre marginea exterioara a curbei(tipic pentru atovehiculele cu tractiune pe fata).

Daca un autovehicul subvireaza in cadrul unui proces de franare ,va fi depasita forta maxima de "dirijare laterala" a rotilor din fata . Autove-hiculul este "impins"de rotile din fata catre mar-ginea exterioara a curbei.

Calculatorul ABS recunoaste aceasta situatie pe baza vitezei periferice a rotii . De aici rezulta ca se reduce forta de franare laaxa din fata pentru a mari iarasi fortele de "dirijare laterala" . Autovehiculul se stabilizeazasi urmeaza directia de virare dorita .

SP26-60

cu interventie asupra franelor se reduce forta de franare

miscarea autovehicululuila subvirare

forta de franare totala

23

Moment de girare – un moment de rotatie , cu care se roteste un autovehicul in jurul axei sale verticale (pivotare).

Supravirare La supravirare se deplaseaza spatele autovehi-culului catre marginea extrioara a curbei (tipic pentru autovehiculele cu tractiune pe spate ).

Daca un autovehicul supravireaza in cadrul unui proces de franare , va fi depasita forta maxi-ma de "dirijare laterala" a rotilor din spate. Auto-vehiculul este "impins" de rotile axei din spate catre marginea exterioara a curbei.

Calculatorul ABS recunoaste aceasta situatie pe baza vitezei periferice reduse de la rotile din spate si reduce forta de franare la rotile din interiorul curbei.

Indiciu:

Starile auto de subvirare/supravirare potsa apara de asemenea, in anumite condi-tii si in alt sens, adica o masina cu tractiune fata poate supravira, respectiv cea cu trac-tiune spate poate subvira.

Fortele de "dirijare laterala " la rotile din interiorul curbei sunt marite , ia nastere un moment de giratie ce actioneaza in sens opus si astfel se stabilizeaza autovehiculul.

miscarea autovehicululuila supravirare

forta de franare redusa ca urmarea interventiei controlului asupra franelor moment de giratie

axa verticala a autovehiculului

moment de giratie ce actioneaza in sens opus(= moment de corectie)

Recomandare:

O defectiune a functiilor ESBS nu poate fi nicidiagnosticata, nici inlaturata, deoarece dinamica auto nu poate fi simulata cu mijloace de atelier .

SP26-61

Amandoua sunt stari auto critice, care pot crea probleme chiar si unor soferi experimen-tati. Acestea inseamna o deviere nedorita dela cursul "stabilit" al autovehiculului.

forta de franare totala

24

MSR

MSR –

Reglarea momentului motor de franare- o functie suplimentara fata de ABS

Aceasta functie suplimentara este posibila datorita legaturii dintre calculatoareler electronice ABS si Motor. Programul Software al ambelor calculatoare este dezvoltat corespunzator.

Prevazut la VW si Audi pentru modelele din anul 96, la motoarele Diesel si la motoarele Turbo-diesel.

De ce reglarea momentului motor de franare?

La decelerare , motorul realizeaza un moment de franare, care actioneaza asupra rotilor de antrenare si franeaza autovehiculul (=frana de motor).

Pe cai de rulare alunecoase , cand soferul ridicapiciorul de pe acceleratie sau comuta intr-o treaptade viteza inferioara, acest moment de franarepoate sa fie suficient pt. a bloca rotile de antrenare . „Frana de motor“ actioneaza prea puternic.

Functionarea reglajului

Senzorii si controlul electronic ABS recunosc situatia tendintei de blocare a rotilor de antrenare .

Prin intermediul CAN-Datenbus este transmis un mesaj la calculatorul motorului, pentru a marituratia acestuia.

Acest mesaj este imediat preluat de calculatorulmotorului si turatia motorului este marita pana candmomentul de franare al motorului devine mai mic,iar rotile de antrenare nu mai ajung sa se blochezesi autovehiculul ramane stabil.

Reglarea momentului de franare al motorului se realizeaza pe tot domeniul de turatie al motorului.

SP26-45

pompa de injectie

calculatorulmotorului

calculator pentru ABS

Nota:

Prin interventia electronica a calculatoruluimotorului (actionarea electrica a clapetei)se poate realiza marirea turatiei motoruluifara probleme.

Nou!

25

CAN-BUS

Informatia cu alte sisteme acum despre Daten-BUS

Este deja cunoscut de ex. de la calculatorul mo-torului ca exista comunicatii cu alte sisteme autoprecum sistemul de rulare si cutia de viteze auto-mata si ca se realizeaza un schimb de informatii.

Acest schimb de informatii se realizeaza in general prin cabluri diferite.

La anumite sisteme de motor , de ex. la motorulturbo de 1,8 l , este utilizat pentru transferul de informatii un sistem CAN-BUS (CAN-BUS este deja cunoscut la VW/Audi pentru sistemul e-lectronic confort).

Calculatorul pentru ABS este adaptat acestuitransfer de informatii si are in acest scop doua legaturi pentru CAN-BUS H si CAN-BUS L.

Prin CAN-BUS H si CAN-BUS L sunt cuplate intre ele sistemele electronice ale autovehiculului:

– calculator pentru Motronic– calculator pentru ABS– calculator pentru cutia de viteze automata

Cuplarea se realizeaza printr-un cablu cu doua fire , rasucit.Comunicarea calculatoarelor este reprezentata prin Daten-BUS -Antrenare .

La autovehicule cu cutie de vit. manuala, deci fara calculator pentru cutia de viteze automata , calculatoarele pentru ABS si motor sunt cuplate prin CAN-BUS.

CAN H

CAN L

11

10

120

3

25

41 29

120

Ω

Ω

SP26-21

SP23-29

J104 = Calculator pentru ABS cu EDS

Calculator pentru Motronic

Calculator pentru ABS

Daten-Bus-Antrenare

Calculator pentru cutiade viteze automata

Nou!

104J

10 11

Indiciu:

Informatii suplimentare despre CAN-BUS

gasiti in programul de studiu individualnumarul

26

Diagnoza proprie a ABS-ului

Senzorii si actorii reprezentati colorat sunt legati in sistemul supravegherii respectiv in cel alverificarii electrice.

Diagnoza proprie

supravegheaza electric – semnalele senzorilor– indrumarea actorilor si– efectueaza o verificare proprie a

calculatoarelor

In cadrul intretinerii si inspectiei se realizeazacitirea memoriei defectiunilor.

In functia 03 - diagnoza elementelor de executie, ca parte a verificarii electrice , se verifica pompa hidraulica.

In afara de aceasta, poate fi verificata functionareacircuitului de franare (ordonarea conductelor defrana la franele rotilor, functionarea ventilelor).

Verificarile se realizeaza cu testerul de sistemauto V.A.G 1552, cu aparatul de citire al defec-tiunii V.A.G 1551 sau cu cu sistemul de diag- za auto, masurare si informare VAS 5051.

Adresa : 03 - Electronica franei

Sunt posibile urmatoarele functii :01 - interogarea versiunii calculatorului02 - interogarea memoriei defectiunilor03 - diagnoza de control final04 - reglarea de baza 05 - stergerea memoriei defectiunilor 06 - terminarea comunicarii07 - codarea calculatorului08 - citirea blocului de masura

Calculatorul ABS J104 supravegheaza per-manent sistemul ABS si ABS/EDS si memo-reaza defectiunile posibile.

Indiciu:

Preluati modul exact de procedare pentru diagnoza proprie a ABS-ului si pentru toate lucrarile de service din manualele de reparatieale sistemului de rulare pentru VW-Audi

K14/33K47 G44

G46

G45

G47

J104

FV64

N55

SP26-54

27

Functiile de avertizare ale lampilor de control

Indicare Semnificatie

Regula care se aplica ambelor lampi este:Dupa punerea contactului se aprind pentru cateva secunde - autoverificare

Nivelul lichidului de franaprea mic sau frana de manaactionata (trasa)

Defect de operare in ABSrespectiv ABS/EDS, ABS oprit. Amplificarea fortei de franare (servo-frana) ramane functionabila

ABS si EBV nu functioneaza,va puteti astepta la caracteristicidiferite de franare(presiunea de franare la rotile din spate nu mai este reglata).

1552

V.A.G.

HELP

QO

C9

87

65

43

21

SP26-55

Service-ul ABS

Lucrul in Service la ABS

ABS-ul si functiile aditionale sunt elemente ale sistemului de siguranta activa a masinii.

Toate operatiile de Service presupun cunoasterea acestui sistem.

In particular, inaintea inceperii lucrarilor de Service,ambele lampi de control– lampa de control pentru ABS– lampa de control pentru nivelul lichidului de

franatrebuie verificate deoarece ele pot indica anumitedefecte.

Pentru anumite defecte specifice folositi testerulV.A.G. 1551, 1552 sau V.A.S. 5051.

Anumite teste - de ex. diagnoza control final - necesita ridicarea masinii cu un elevator si rotirea rotilor. Pentru aceste teste este nevoie de al doilea mecanic.

La masinile dotate cu ABS/EDS, pentru ae-risirea sistemului de franare/unitatii hidra-ulice este necesara initierea functiei 04 - setare de baza.

O proba de drum este esentiala, dacade ex., anumite defecte ale sistemuluinu pot fi detectate decat dupa o noua deplasare a vehiculului si dupa atinge-rea unei viteze de min. 20 km/h.

In timpul testului de drum, trebuie celputin odata verificat un ciclu de reglarede franare (pedala de frana sa pulseze).

Ininte de efectuarea unor suduri la masinacu un aparat electric de sudura, trebuie respectate anumite reguli pentru inlatura-rea oricaror influente ce pot apare la sis-temul ABS datorita acestor lucrari.

28

15

30

22 2318

S1310A

N125

G44

F

15

X31

20 19

G45

7

N126 N133 N134 N135

31

N55

K

Planul de functionare reprezinta un plansimplificat de circuit de curent electric si indica inlantuirea tuturor compo-nentelor sistemului de antiblocare.

Componente

F Comutatorul stopurilor de frana F9 Comutator pt. controlul franei de manaF34 Contact de avertizare pentru starea

lichidului de frana G44 Senzor de turatie spate dreapta G45 Senzor de turatie fata dreapta G46 Senzor de turatie spate stangaG47 Senzor de turatie fata stangaJ104 Calculator pentru ABS cu EDSJ218 Procesor combi in panoul ceasurilor

de bordK Cablu de diagnoza K14/33 Lampa de control pentru frana de mana/

starea lichidului de frana K47 Lampa de control pentru ABSN55 Unitate hidraulica pentru ABSN99 Ventil de intrare ABS fata dreaptaN100 Ventil de iesire ABS fata dreaptaN101 Ventil de intrare ABS fata stangaN102 Ventil de iesire ABS fata stangaN125 Ventil 1 pentru blocarea diferentialuluiN126 Ventil 2 pentru blocarea diferentialuluiN133 Ventil de intrare ABS spate dreaptaN134 Ventil de intrareABS spate stangaN135 Ventil de iesire ABS spate dreaptaN136 Ventil de iesire ABS spate stangaV64 Pompa hidraulica ABSS Sigurante

= Cupla de diagnoza

ABS/EDS Plan de functionare

Semnal de intrare

Semnal de iesire

Codare pe culori / Legenda Baterie-Plus

Masa

29

SP26-2

3015

55

F34

49 14

CA

N -

BU

S H

3 1614

J104

CA

N -

BU

S L

M

31

248

6 5

G46

2 1

G47

N136 N99 N100 N101 N102

V64

S95A

S16230A

S16330A

J218

K47 K14/33

X31

M

10119254

F9

in out

abs eds ro 26pag

Documents