ABSSistem antiblocare - ABS

SP26-1

Agregat ABS

Senzor roata

Conducta frana Conductor senzor

Functionarea si constructia sistemului antiblocare MK20 este deja cunoscut de la modelele mai vechi. La variantele ABS actuale, versiunea cu 4 canale a sistemului modular hidraulic inchis, deja testat, a fost dezvoltata prin includerea controlului electronic si a supapelor electromagnetice care fac posibila integrarea functiilor aditionale a dinamicii masinii. Agregatul ABS ABS/EDS-ITT Mark 20IE se deosebeste la exterior printr-o unitate hidraulica cu 30 mm mai lunga, datorita montarii supapelor suplimentare (dimensiunea a = 130 mm). Prin indicativul IE recunoastem aceasta marire a unitatii hidraulice si legarea unitatii de control la CAN-BUS antrenare.Electromotor Unitate hidraulica

aSP26-26

Calculator electronic

4

Privire de ansamblu asupra sistemului ABS (schematic)

G45

K47

K14/33

G44

J104

V64 N55

F

G47

G46SP26-25

Prescurtarile elementelor componente le gasiti in planul de functionare

Circuit frana Circuit frana

Marimi iesire Marimi intrare

"Schema" circuitului de franare este ca si pana acum in X, cunoscut si sub denumirea de circuit in diagonala. Fiecare circuit de frana actioneaza asupra unei roti din fata si din spate dispuse in diagonala. Catre fiecare roata este cate o conducta de frana ce pleaca de la unitatea hidraulica (versiunea cu 4 canale). Sistemul de senzori ABS consta din 4 senzori de rotatie pentru roti (G44-G47) impreuna cu rotile de impuls.

Noile functii aditionale pe care le permite sistemul sunt: EBV EDS MSR ASR Distribuirea electronica a presiunii de franare "Blocarea electronica" a diferentialului Reglarea momentului motor de tractiune Reglarea patinarii la antrenare

Defectele din domeniul specific ABS sunt indicate cu ajutorul lampei de control pentru ABS (K47) si a lampei de avertizare pentru nivelul lichidului de frana (K14/33). Intregul sistem este cuprins in diagnoza proprie. . . .

5

ABSLoc de montare Amplificatorul fortei de franare cu pompa centrala de frana in tandem si agregatul ABS sunt doua subansamble diferite. Amplificarea fortei de franare se realizeaza, ca la toate masinile concernului, pe principiul amplificatorului cu vacuum, o solutie tehnica incercata si rentabila (masinile cu volan pe stanga cu amplificator de 10"). Agregatul ABS este un modul separat ce este atasat la carcasa rotii in partea stanga a compartimentului motor. Aceasta pozitie de instalare este aceeasi atat pentru masinile cu volan pe stanga cat si pentru cele cu volan pe drapta (masinile cu volan pe dreapta au amplificatorul fortei de franare de 7"/8" in drapta). Prin intermediul racordurilor flexibile pompa centrala de frana in tandem este conectata cu agregatul ABS.SP26-3

Amplificatorul Pompa centrala de Agregat ABS fortei de franare frana in tandem

Racorduri flexibile de frana

Pompa hidraulica V64 Unitatea hidraulica N55

Agregatul ABS poate fi separat numai in momentul demontarii de pe masina. Pompa hidraulica nu trebuie demontata totusi de pe unitatea hidraulica.

Recomandare: Va rugam sa luati in considerare informatiile privin lucrarile efectuate in atelier, in special cele legate de aerisirea sistemului de franare cu ABS/EDS Mark 20IE. Aceste recomandari le gasiti in documentatia de reparatie VW-Audi Sistem de rulare.Calculator pentru ABS J104

SP26-31

6

ABS + EBV (EBD)EBV (EBD) Distribuirea electronica a fortei de franareIn agregatul ABS ABS/EDS-ITT MK 20IE distribuirea electronica a presiunii de franare este un element component a software-ABS. Regulatorul presiunii de franare dependent de incarcare montat la axa spate lipseste la masinile cu acest tip de echipament.

Functionare La o franare normala sub limita granitei de blocare, aplicatia de franare este controlata prin distribuirea presiunii de franare. Deceleratia fiecarei roti este supravegheata constant in acest caz. Unitatea de control recunoaste distribuirea fortei de franare prin compararea deceleratiei rotilor fata cu cea de la rotile din spate. . Daca fortele de franare de la rotile din spate sunt prea mari, presiunea este redusa cu ajutorul ventilelor magnetice din unitatea hidraulica. Se realizeaza o distribuire optima a fortelor de franare si cu forte mari de "dirijare laterala" a rotilor din spate, atunci cand presiunea de franare este astfel reglata, incat rotile din spate sa nu fie suprafranate.Forte de franare si de "dirijare laterala"SP26-32

Forta de franare

EBV ABS

Forta de "dirijare laterala"

"Patinarea" franei

Roata blocataSP26-33

Recomandare: Din motive de siguranta functiile sistemului de antiblocare si a distribuirii electronice a presiunii de franare sunt separate in unitatea de control. La intreruperea functionarii ABS, ramane functionabil in continuare controlul EBV si invers. Defectarea controlului EBV este remarcata de conducatorul auto prin aprinderea lampii de control a lichidului de frana impreuna cu lampa de control pentru ABS.

7

Senzori ABSSenzori turatie fata G45, G47 Senzori turatie spate G44, G46Utilizarea semnalului Senzorii de turatie trimit calculatorului J104 semnalul de turatie. In unitatea de comanda este calculata viteza momentana a rotii.Senzor turatie fata

Efecte la intreruperea semnalului (valabil pentru senzorii de turatie fata si spate)

Roata de impuls pentru senzor turatie fata Senzor turatie spate

SP26-35

Defectarea unui senzor de turatie: Sistemul ABS/EDS este oprit. functia EBV ramane disponibila. Lampa de control pt. ABS (K47) se aprinde.

Defectarea ambilor senzori de turatie de pe o axa: Sistemul ABS/EDS/EBV se va opri. Ambele lampi de control ale sistemului se aprind.

Diagnoza proprie/Semnificatia defectului Toti senzorii de turatie sunt "cuprinsi" in diagnoza proprie. In functiile 02 - Interogarea memoriei de defecte 08 - Citirea blocului valorilor masurate pot fi "apelate" anumite informatii specifice.

Roata de impuls pentru senzor turatie spate

SP26-36

Conectare electricaG44 G45 G46 G47

22

23

20

19

6 J104

5

2

1

SP26-37

8

Roata de impuls si senzorul de turatieSenzorul de turatie este alcatuit dintr-un magnet permanent si o bobina. Aceasta este conectata la unitatea de control. Senzorul de turatie lucreaza dupa principiul unui generator, adica atunci cand roata de semnal (cu dinti) se roteste prin fata senzorului, in bobina se genereaza o tensiune alternativa sinusoidala. Frecventa este dependenta de viteza rotii. Unitatea de control converteste semnalul sinusoidal al senzorului si calculeaza viteza momentana a rotii.

linii de camp magnetic Roata de semnal .

SP26-39

Magnet permanent in senzorul de turatie

Recomandare: Distanta dintre roata de impuls si senzorul de turatie are o mare semnificatie pentru functionarea ABS (amplitudinea semnalului este influentata)). Intimpul deplasarii, jocul rulmentului si "deplasarea" suspensiei determina o usoara miscare a senzorului de turatie. Dimensiunea spatiului se modifica. De aceea este important de controlat, la montare, acest spatiu dupa specificatiile din documentatia de reparatie. Daca exista un spatiu prea mare, calculatorul intrerupe reglajul pentru roata respectiva. De asemenea, murdaria ce intra in golurile dintre dintii rotii de impuls, poate genera defecte in sistemul ABS.

U

T

tSP26-38

Tensiune alternativa sinusoidala

T = Perioada oscilatiei t = Timp U = Tensiune = Amplitudinea semnalului

9

Senzori ABSIntrerupator frana FSarcina Intrerupatorul de frana se gaseste la blocul pedalier. El "lucreaza" ca un contact normal deschis, functia principala este aprinderea lampilor de frana. Functionarea este folosita in acelasi timp si pentru transmiterea semnalului la calculatorul ABS.

Utilizarea semnalului Semnalul "frana actionata" este utilizata de calculatorul ABS pentru imbunatatirea confortului necesar la reglajul ABS/EBV (pedala de frana pulseaza mai putin la o reglare mai corecta). Fara aceste semnale, poate fi posibil, de exemplu, ca unitatea de control sa interpreteze deceleratia unei roti, ca urmare a unei denivelari a drumului, ca o manevra de franare.SP26-40

Efecte la intreruperea semnalului Nivel redus de confort in timpul reglajului ABS/EDS. Funcia EDS este inoperabila.Elektrische Schaltung

Diagnoza proprie/Semnificatia defectului Verificare operationala prin utilizarea functiei 08 - Citirea blocului valorilor masurate Nr. grupa indicare 003. . .+30

F

18 J104SP26-41

10

Elemente de executie ABSPompa hidraulica V64 Unitatea hidraulica N55Sarcini Aceste 2 elemente componente formeaza un subansamblu ce nu trebuie separat. Unitatea hidraulica contine ventilele de comanda ale sistemului ABS, ce sunt folosite la efectuarea reglajului ABS. Alimentarea ABS cu energie hidraulica se realizeaza cu ajutorul unei pompe hidraulice. Aceasta intra in functiune cand este detectat un ciclu de reglare, absoarbe lichid de frana si il trimite prin supapele de admisie deschise catre frana rotii, pentru a produce presiunea necesara.Pompa hidraulica V64 Unitatea hidraulica N55

SP26-43

Efecte la intreruperea semnalului V64 Sistemul ABS/EDS va fi oprit. Functia EBV ramane disponibila. Lampa de control pentru ABS se aprinde, Masina poate in continuare sa franeze cu sistemul normal de franare. N55 ABS/EDS/EBV nu mai functioneaza. Lampa de control pentru ABS si lichid de frana se aprind. Soferul trebuie sa tina seama de "alterarea" caracteristicilor de franare.J104

Conectare electrica

Diagnoza proprie/Semnificatia defectului Pompa hidraulica este "cuprinsa" in diagnoza proprie in functia 02 - Interogarea memoriei de defecte si poate fi testata in functia 03 - Diagnoza de control final. Verificarea unitatii hidraulice se realizeaza cu ajutorul diagnozei proprii.

V64M

SP26-44

11

ABSFunctionarea franei cu reglajul ABSPompa centrala frana Supapa iesire Unitate hidraulica

Supapa intrare

Inceperea procesului de franare

SP26-46

supapa nu este alimentata cu tensiune supapa este alimentata cu tensiune Frana rotii

Turatia rotii

Presiunea de franare

t

SP26-50

Inceperea procesului de franare cresterea presiunii de franare Presiunea de franare este realizata de catre pompa centrala de frana in timpul franarii. Presiunea de franare trece prin supapa de intrare (nealimentata) catre frana rotii. Supapa de iesire este inchisa (de asemenea nealimentata). Turatia rotilor se micsoreaza pana cand unitatea de control ABS recunoaste tendinta de blocare a unei roti cu ajutorul semnalului de turatie de la senzorul rotii respective.

Pentru o intelegere mai buna, este reprezentat in desen circuitul de reglaj a unei singure roti si sunt explicate numai componentele implicate in reglaj.

12

Supapa iesire

Supapa intrare

Faza mentinere presiune

SP26-47

supapa nu este alimentata cu tensiune supapa este alimentata cu tensiune

Turatia rotii

Presiunea de franare

tSP26-51

Faza de mentinere a presiunii Daca o roata are tendinta de blocare, pentru a evita creserea in continuare a presiunii de franare, este alimentata cu tensiune supapa de intrare. In acest fel supapa se inchide. Supapa de iesire ramane in continuare nealimentata cu tensiune, deci de asemenea inchisa. Presiunea de franare intre supapa de intrare si cea de iesire ramane constanta in aceasta faza.

Recomandare: Din motive de conceptie functionala trebuie luate in vedere urmatoarele particularitati: supapa de intrare = deschisa - nealimentata Supapa de iesire = inchisa - nealimentata (aceasta este important pentru ca sistemul sa poata realiza cresterea de presiune si fara ABS).

13

ABSPompa centrala de frana Supapa iesire

Supapa intrare Acumulator presiune joasa

Pedala de frana se misca in sus

Pompa hidraulica

Faza de scadere a presiunii

SP26-48

supapa nu este alimentata cu tensiune supapa este alimentata cu tensiune

Turatia rotii

Presiunea de franare

tSP26-52

Faza de scadere a presiunii Daca turatia rotii scade in continuare, desi presiunea de franare a fost mentinuta constanta, iar roata are in continuare tendinta de blocare, presiunea de franare trebuie redusa. In acest scop supapa de iesire este alimentata cu tensiune. Astfel ea se deschide. Presiunea de franare se reduce prin intermediul acumulatorului de presiune joasa. Supapa de intrare este in continuare alimentata cu tensiune, deci este inchisa. Pompa hidraulica incepe sa functioneze si pompeaza lichidul de frana din acumulatorul de joasa presiune in pompa centrala de frana. Datorita acestui fapt, pedala de frana se va deplasa usor in sus. Roata care a avut tendinta de blocare este accelerata din nou si "castiga" turatie.

14

Supapa iesire

Supapa intrare Acumulator presiune joasa

Pompa hidraulica

Faza de crestere a presiunii

SP26-49

supapa nu este alimentata cu tensiune supapa este alimentata cu tensiune

Turatia rotii

Presiunea de franare

tSP26-53

Faza de crestere a presiunii Pentru o franare optima este necesara o noua crestere a presiunii de franare, la o anumita turatie a rotii, . Astfel, supapa de intrare nu va mai fi alimentata cu tensiune. Ca rezultat ea se va deschide. Supapa de iesire nu va mai fi nici ea alimentata cu tensiune, deci se va inchide. Pompa hidraulica opereaza in continuare, absoarbe restul de lichid de frana din acumulatorul de presiune joasa si il trimite in circuitul de franare (ajutor hidraulic pentru forta de franare). Odata cu cresterea presiunii de franare, roata va fi din nou franata. Turatia rotii va scade din nou.

Aceste faze de reglare ale sistemului de franare antiblocare se repeta de pana la 5 - 6 ori pe secunda si roata. Acestea se pot recunoaste prin miscarea pulsatorie a pedalei de frana!

15

EDSCare este efectul Blocajului Electronic al diferentialului (EDS)

Nou!

?F50% 50%R

Datorita diferentialului, 50% din momentul motor disponibil MA este activ la fiecare roata motoare atunci cand aderenta rotilor este suficienta. In cazul deplasarii pe o suprafata alunecoasa pe o parte si unde aderenta nu este adecvata, roata cu aderenta scazuta determina marimea cuplului transmis 1/2xMA. Tinand cont de raza de actionare R, cele 2 forte de tractiune F au ca rezultat momentul motor 1/2xMA

F

A Important: Roata care se afla pe suprafata de rulare cu aSP26-23 derenta buna transmite forta de tractiune nuFortele de tractiune fara blocarea diferentialului mai cat permite aderenta scazuta (intotdeauna 50 : 50). De aceea poate fi transmisa numai o Ftot 1 = F + F parte a fortei de antrenare disponibile a autovehiculului. Forta generala de antrenare Ftot1 se obtine din suma celor doua forte de antrenare disponibile F.

MA 2

M

MA 2

Daca limita de actionare este depasita , se roteste roata din dreapta (a se vedea graficul). Acest lucru este observat de senzorul de rotatie si este anuntat catre calculatorul ABS/EDS. Calculatorul determina franarea usoara si controlata a rotii. Aceasta produce momentul de franare MB.Roata care nu se invarte poate sa transmita acum o forta de antrenare suplimentara FEDS.Aceasta rezulta din momentul de franare MB si din raza R a rotii care se invarte .

FEDS F MB FR

SP26-24

Rezultat: Mai multa tractiune prin forta de antrenare suplimentara FEDS. Rezultatul este forta de antrenare Ftot 2. Indiciu: Ftot 2 > Ftot 116

Fortele de tractiune cu blocarea electronica a diferentialului

FEDS =

M B --------R

Ftot 2 = F + F + FEDS

Forta de antrenare/Capacitatea de urcare a autovehiculelor cu sau fara EDS pe cale de rulare alunecoasa pe o parte

Forta de antrenare N

Fges 2

Fges 1

SP26-58

SP26-22

Tractiune fata cu EDS Tractiune fata fara EDS

Blocarea electronica a diferentialului este o completare a ABS-ului, dupa cum se stie deja de la VW si Audi. Pornind de la componentele ABS-ului , blocarea electronica a diferentialului largeste oferta de siguranta si imbunatateste tractiunea in conditii nefavorabile ale caii de rulare , pe cai de rulare alunecoase pe o parte. Mai ales la demaraj, la accelerare sau la deplasare in zone muntoase intra in actiune aceste avantaje. Pentru functia EDS-ului , agregatul ABS este completat cu supape suplimentare si elemente ale electronicii.

Calculatorul electronic detecteaza turatiile rotilor de antrenare prin senzorii de turatie ai ABS-ului si le compara in permanenta. La diferente de turatie , asa cum apar la patinarea unei roti, este franata automat roata care patineaza cu ajutorul franei rotii , cu agregatul ABS/EDS-MK20 , pana cand aceasta are aproximativ aceiasi turatie ca si cea care nu patineaza.

Este creat momentul de franare MB care, in caz de necesitate, are aceiasi actiune ca si un diferential blocat mecanic. Roata cu aderenta cea mai buna poate sa transmita o forta de antrenare ridicata.

17

EDSDescrierea functionariiPentru o intelegere mai buna este reprezentat numai circuitul de reglare al unei roti. Procesul de franare este initiat prin actionarea franei.Pompa centrala de frana Unitatea hidraulica ABS/EDS Ventil de iesire

Ventil de absorbtie Pompa hidraulica Ventil hidraulic de comutare (distribuitor) Ventil de intrare

Ventil de blocare cu limitator de presiune

Ventil de presiune

Frana rotii ventilul nu este alimentat cu tensiune ventilul este alimentat cu tensiuneSP26-27

La franare se realizeaza cresterea presiunii de franare de la pompa centrala de frana . Ventilul hidraulic de comutare intrerupe la cresterea "manuala" a presiunii. In ventilul de blocare cu limitator de presiune si in ventilul de intrare nu exista nici o tensiune, amandoua fiind deschise. Presiunea de franare trece prin cele cele doua ventile, pana la frana rotii.

Indiciu: Unitatea hidraulica ABS/EDS se recunoaste prin blocul de ventile mai lung. Pe langa ventilele ABS , dispozitivul ABS/EDS poseda si doua ventile magnetice (supape de sens cu limitator de presiune) si doua ventile hidraulice de comutare in circuitele de franare ale rotii din fata .

18

Cresterea presiunii la EDS In cazul in care calculatorul ABS/EDS recunoaste la accelerare, printre semnalele trimise de senzorii de turatie, o roata de antrenare care patineaza, se activeaza functia EDS.

Pompa hidraulica

Ventil de blocare cu limitator de presiune

Frana rotii ventilul nu este alimentat cu tensiune ventilul este alimentat cu tensiuneSP26-28

Ventilele de intrare ale circuitelor de franare ale rotii din spate se inchid .Astfel nu sunt franate rotile din spate in timpul functionarii EDS. Ventilul de blocare cu limitator de presiune primeste tensiune si se inchide . Pompa hidraulica este pornita . Aceasta antreneaza lichidul de frana de la pompa centrala de frana la frana rotii antrenate.

Roata care patineaza este franata Ventilul de blocare inchis impiedica, in circuitul de franare a rotii antrenate, reintoarcerea lichidului de frana catre pompa centrala de frana.

Limitatorul de presiune are sarcina de a limita presiunea de franare produsa de pompa hidraulica .

19

EDSFaza de mentinere a presiunii la EDS

Ventil de iesire

Pompa hidraulica

Ventil de intrare

Frana rotii ventilul nu este alimentat cu tensiune ventilul este alimentat cu tensiuneSP26-29

In cazul in care calculatorul ABS/EDS recunoaste de la semnalele trimise de senzorii de turatie o tendinta de accelerare scazuta a rotii, se va decupla intai pompa hidraulica pentru a inlatura o crestere suplimentara de presiune.

Ventilul de intrare este alimentat cu tensiune si este astfel inchis. Ventilul de evacuare nu este alimentat cu tensiune si ramane mai departe inchis. Roata care patineaza este franata in continuare .

20

Faza de scadere a presiunii la EDS

Pompa centrala de frana

Ventil de intrare

Ventil de blocare

ventilul nu este alimentat cu tensiune ventilul este alimentat cu tensiuneSP26-30

In cazul in care calculatorul ABS/EDS recunoaste la accelerare, printre semnalele primite de la senzorii de turatie , ca nici una dintre rotile de antrenare nu mai patineaza, ventilul de evacuare nu va mai fi alimentat cu tensiune si astfel se deschide.

Ventilul de blocare va fi deasemenea deschis. Astfel va scade presiunea catre pompa centrala de frana. Functia EDS este inchisa.

21

ESBSSistemul electronic de stabilitate si franare ESBSSistemul electronic de stabilitate si franare inbunatateste stabilitatea si capacitatea de de virare a autovehiculelor franate , prin interventii orientate asupra franelor. Acesta foloseste senzorii si actorii cunoscuti de la dispozitivul ABS. ESBS este o completare Software in calculatorul ITT Mark 20 IE .

SP26-60

forta de franare totala cu interventie asupra franelor se reduce forta de franare miscarea autovehiculului la subvirare

Subvirarea La subvirare , autovehiculul este "impins" de ro- Calculatorul ABS recunoaste aceasta situatie tile din fata catre marginea exterioara a curbei pe baza vitezei periferice a rotii . (tipic pentru atovehiculele cu tractiune pe fata). De aici rezulta ca se reduce forta de franare la axa din fata pentru a mari iarasi fortele de Daca un autovehicul subvireaza in cadrul unui "dirijare laterala" . Autovehiculul se stabilizeaza proces de franare ,va fi depasita forta maxima si urmeaza directia de virare dorita . de "dirijare laterala" a rotilor din fata . Autovehiculul este "impins"de rotile din fata catre marginea exterioara a curbei.

22

Indiciu: Starile auto de subvirare/supravirare pot sa apara de asemenea, in anumite conditii si in alt sens, adica o masina cu tractiune fata poate supravira, respectiv cea cu tractiune spate poate subvira.

Amandoua sunt stari auto critice, care pot crea probleme chiar si unor soferi experimentati. Acestea inseamna o deviere nedorita de la cursul "stabilit" al autovehiculului.

Moment de girare un moment de rotatie , cu care se roteste un autovehicul in jurul axei sale verticale (pivotare).

SP26-61

forta de franare totala forta de franare redusa ca urmare a interventiei controlului asupra franelor miscarea autovehiculului la supravirare axa verticala a autovehiculului moment de giratie moment de giratie ce actioneaza in sens opus (= moment de corectie)

Supravirare La supravirare se deplaseaza spatele autovehiculului catre marginea extrioara a curbei (tipic pentru autovehiculele cu tractiune pe spate ). Daca un autovehicul supravireaza in cadrul unui proces de franare , va fi depasita forta maxima de "dirijare laterala" a rotilor din spate. Autovehiculul este "impins" de rotile axei din spate catre marginea exterioara a curbei. Calculatorul ABS recunoaste aceasta situatie pe baza vitezei periferice reduse de la rotile din spate si reduce forta de franare la rotile din interiorul curbei.

Fortele de "dirijare laterala " la rotile din interiorul curbei sunt marite , ia nastere un moment de giratie ce actioneaza in sens opus si astfel se stabilizeaza autovehiculul.

Recomandare: O defectiune a functiilor ESBS nu poate fi nici diagnosticata, nici inlaturata, deoarece dinamica auto nu poate fi simulata cu mijloace de atelier .

23

MSRMSR Reglarea momentului motor de franare - o functie suplimentara fata de ABSNou!

Aceasta functie suplimentara este posibila datorita legaturii dintre calculatoareler electronice pompa de injectie ABS si Motor. Programul Software al ambelor calculatoare este dezvoltat corespunzator. Prevazut la VW si Audi pentru modelele din anul 96, la motoarele Diesel si la motoarele Turbo-diesel. De ce reglarea momentului motor de franare? La decelerare , motorul realizeaza un moment de franare, care actioneaza asupra rotilor de antrenare si franeaza autovehiculul (=frana de motor).calculatorul motorului

Pe cai de rulare alunecoase , cand soferul ridica calculator pentru ABS piciorul de pe acceleratie sau comuta intr-o treapta de viteza inferioara, acest moment de franare poate sa fie suficient pt. a bloca rotile de antrenare . Frana de motor actioneaza prea puternic. Functionarea reglajului Senzorii si controlul electronic ABS recunosc situatia tendintei de blocare a rotilor de antrenare . Prin intermediul CAN-Datenbus este transmis un mesaj la calculatorul motorului, pentru a mari turatia acestuia. Acest mesaj este imediat preluat de calculatorul motorului si turatia motorului este marita pana cand momentul de franare al motorului devine mai mic, iar rotile de antrenare nu mai ajung sa se blocheze si autovehiculul ramane stabil.

SP26-45

Reglarea momentului de franare al motorului se realizeaza pe tot domeniul de turatie al motorului.

Nota: Prin interventia electronica a calculatorului motorului (actionarea electrica a clapetei) se poate realiza marirea turatiei motorului fara probleme.

24

CAN-BUSInformatia cu alte sisteme acum despre Daten-BUSEste deja cunoscut de ex. de la calculatorul motorului ca exista comunicatii cu alte sisteme auto precum sistemul de rulare si cutia de viteze automata si ca se realizeaza un schimb de informatii.

Nou!

Acest schimb de informatii se realizeaza in general prin cabluri diferite. La anumite sisteme de motor , de ex. la motorul turbo de 1,8 l , este utilizat pentru transferul de informatii un sistem CAN-BUS (CAN-BUS este deja cunoscut la VW/Audi pentru sistemul electronic confort). Calculatorul pentru ABS este adaptat acestui transfer de informatii si are in acest scop doua legaturi pentru CAN-BUS H si CAN-BUS L.

10

11

J 104SP26-21

J104 = Calculator pentru ABS cu EDS

Prin CAN-BUS H si CAN-BUS L sunt cuplate intre ele sistemele electronice ale autovehiculului:Calculator pentru Motronic

calculator pentru Motronic calculator pentru ABS calculator pentru cutia de viteze automata

Cuplarea se realizeaza printr-un cablu cu doua fire , rasucit.Comunicarea calculatoarelor este reprezentata prin Daten-BUS -Antrenare .CAN H

120

41

29

La autovehicule cu cutie de vit. manuala, deci fara calculator pentru cutia de viteze automata , calculatoarele pentru ABS si motor sunt cuplate prin CAN-BUS.

11120

3 25

10 CAN L

SP23-29

Calculator pentru ABS Daten-Bus-Antrenare

Indiciu: Informatii suplimentare despre CAN-BUS gasiti in programul de studiu individual numarul

Calculator pentru cutia de viteze automata

25

Diagnoza proprie a ABS-uluiDiagnoza propriesupravegheaza electric semnalele senzorilor indrumarea actorilor si efectueaza o verificare proprie a calculatoarelor Senzorii si actorii reprezentati colorat sunt legati in sistemul supravegherii respectiv in cel al verificarii electrice.

G45

K47

K14/33

G44

J104

V64 N55

F

G47

G46SP26-54

Verificarile se realizeaza cu testerul de sistem auto V.A.G 1552, cu aparatul de citire al defectiunii V.A.G 1551 sau cu cu sistemul de diagza auto, masurare si informare VAS 5051. Adresa : 03 - Electronica franei Sunt posibile urmatoarele functii : 01 - interogarea versiunii calculatorului 02 - interogarea memoriei defectiunilor 03 - diagnoza de control final 04 - reglarea de baza 05 - stergerea memoriei defectiunilor 06 - terminarea comunicarii 07 - codarea calculatorului 08 - citirea blocului de masura Calculatorul ABS J104 supravegheaza permanent sistemul ABS si ABS/EDS si memoreaza defectiunile posibile.26

In cadrul intretinerii si inspectiei se realizeaza citirea memoriei defectiunilor. In functia 03 - diagnoza elementelor de executie, ca parte a verificarii electrice , se verifica pompa hidraulica. In afara de aceasta, poate fi verificata functionarea circuitului de franare (ordonarea conductelor de frana la franele rotilor, functionarea ventilelor).

Indiciu: Preluati modul exact de procedare pentru diagnoza proprie a ABS-ului si pentru toate lucrarile de service din manualele de reparatie ale sistemului de rulare pentru VW-Audi

Service-ul ABSLucrul in Service la ABSABS-ul si functiile aditionale sunt elemente ale sistemului de siguranta activa a masinii. Toate operatiile de Service presupun cunoasterea acestui sistem. In particular, inaintea inceperii lucrarilor de Service, ambele lampi de control lampa de control pentru ABS lampa de control pentru nivelul lichidului de frana trebuie verificate deoarece ele pot indica anumite defecte. Pentru anumite defecte specifice folositi testerul V.A.G. 1551, 1552 sau V.A.S. 5051.C 7 O 4 8 Q 1 5 9 2 6HELP

3

V.A.G.

1552

SP26-55

Anumite teste - de ex. diagnoza control final - necesita ridicarea masinii cu un elevator si rotirea rotilor. Pentru aceste teste este nevoie de al doilea mecanic. La masinile dotate cu ABS/EDS, pentru aerisirea sistemului de franare/unitatii hidraulice este necesara initierea functiei 04 setare de baza. O proba de drum este esentiala, daca de ex., anumite defecte ale sistemului nu pot fi detectate decat dupa o noua deplasare a vehiculului si dupa atingerea unei viteze de min. 20 km/h. In timpul testului de drum, trebuie cel putin odata verificat un ciclu de reglare de franare (pedala de frana sa pulseze). Ininte de efectuarea unor suduri la masina cu un aparat electric de sudura, trebuie respectate anumite reguli pentru inlaturarea oricaror influente ce pot apare la sistemul ABS datorita acestor lucrari.

Functiile de avertizare ale lampilor de control Indicare Semnificatie Regula care se aplica ambelor lampi este: Dupa punerea contactului se aprind pentru cateva secunde autoverificareNivelul lichidului de frana prea mic sau frana de mana actionata (trasa)

Defect de operare in ABS respectiv ABS/EDS, ABS oprit. Amplificarea fortei de franare (servo-frana) ramane functionabila

ABS si EBV nu functioneaza, va puteti astepta la caracteristici diferite de franare (presiunea de franare la rotile din spate nu mai este reglata).

27

ABS/EDS Plan de functionarePlanul de functionare reprezinta un plan simplificat de circuit de curent electric si indica inlantuirea tuturor componentelor sistemului de antiblocare.

30 15 X 31

Componente F F9 F34 G44 G45 G46 G47 J104 J218 K K14/33 K47 N55 N99 N100 N101 N102 N125 N126 N133 N134 N135 N136 V64 S Comutatorul stopurilor de frana S13 Comutator pt. controlul franei de mana 10A Contact de avertizare pentru starea lichidului de frana Senzor de turatie spate dreapta Senzor de turatie fata dreapta F Senzor de turatie spate stanga Senzor de turatie fata stanga Calculator pentru ABS cu EDS Procesor combi in panoul ceasurilor de bord Cablu de diagnoza Lampa de control pentru frana de mana/ starea lichidului de frana Lampa de control pentru ABS Unitate hidraulica pentru ABS 18 Ventil de intrare ABS fata dreapta Ventil de iesire ABS fata dreapta Ventil de intrare ABS fata stanga Ventil de iesire ABS fata stanga Ventil 1 pentru blocarea diferentialului Ventil 2 pentru blocarea diferentialului Ventil de intrare ABS spate dreapta Ventil de intrareABS spate stanga Ventil de iesire ABS spate dreapta Ventil de iesire ABS spate stanga Pompa hidraulica ABS Sigurante

G44

G45

K

7

22

23 15

20

19

N125

N126

N133N55

N134

N135

31

Codare pe culori / Legenda

Semnal de intrare Semnal de iesire

Baterie-Plus Masa

= Cupla de diagnoza

28

30 15 X 31

M

K47 J218G46 G47

K14/33

S9 5A

S162 30A

S163 30A

CAN - BUS H

CAN - BUS L

F34

F9

55 6 J104

5

2 1 49 14

4

25

9

11

10

3

14

16

8

24

V64M

N136

N99

N100

N101

N102

31

SP26-2

in

out

29