abordarea tolerantei etnice

2
 Abordarea tolerantei etnice, in diverse concep ii /teorii ț  În condi iile prezen te de inst abili tate socia lă, economi că i polit ică sim ite acum în lume, ț ș ț  problema toleran ei etnice a căpătat o importan ă deosebită i a stârnit un interes major în rândul a o ț ț ș variet ate de speci ali ti din diverse domenii ale tiin ei. ș ș ț  Problema formarii toleran ei o putem găsi in reflectările lucrărilor a mai multor oameni de ț tiin ă din d ife rite ramuri. A a, în filosofie toleran ă est e văz ută c a: o condi ie e isten ial ă a ș ț ș ț ț ț  persoanei !".#.$ ers %inin, &. 'ossano, etc(, o sursă de activitate socială !A.).*i taren+o, $$ 'ectors+ , A.$ . "%estopal, etc(, ca o stare specială a vie ii spirituale !$ladimi r "oloviov, -..'oss+ etc(. ț  În pedagogie toleranta se folose te ca o te%nica sau un instrument de educare aplicată direct de ș adult fata de copil, pentru a di minua subiectivitatea rela iilor acestora ! .".0ers %uns+, ț $. 0.1aralov , $. A."itarov etc (. În psi%ologie toleranta, este investigată ca stabilitatea psi%ologică a  personalită ii ! 0.2."oldatova, '.A."%agerova, P. A.3%er+asov , etc (, ca o caracteristică personală ț !A.0.Asmolov, .A.4ravtsova( ca un sistem de atitudini i valori ale unei persoane ! )..0rins%pun, ș 0.2."oldatova etc (  Într 5o măsur a mai mică probl ema toler an ei a fost atins ă i în polit ologie si rela iile na ional 6 ț ș ț ț etnice )ndi rect, putem găsi ref erin e ce in de toleran ă in lucrările lui romle 7 u, '.7 0ozman, ț ț ț $. P 1a+aren+o, 8.&urman , #. "%estopal. Încercările de a da o analiză teoretică a conceptului de 9 toleran ă 9, au fost l uate de .of fe , ). 7 ovel, i $.A 'ector . ț ș  Actualitatea cercetării toleran ei este legată în primul rând de problema diversificării i lărgirii ț ș grani elor sociale percepute de fiecare element al societă ii. 8upă $ gots+, acest proces ar fi ț ț  principiul afec iunii si inteligentei asociate cu eperien a si formarea rela iei pentru obiect. În acest ț ț ț sens, to leran ă în societatea mode rnă ar avea o semni fica ie foarte im portan tă ț ț : ac ion ând i ca o ț ș valoar e, i ca o setare de no rme i ac iuni sociale . -ev oia de un stu diu cup rinză tor al toler an ei este ș ș ț ț de asemenea determinat de faptul că comportamentele intolerante sunt din ce în ce mai tipice pentru tânăra genera ie, lu cru co nfirmat de s tati sticile ce arată o cre tere consta ntă i rapidă a c rimi nalit ă ii ț ș ș ț în rândul copiilor i adoles cen ilor ș ț  "tatul interdisciplinar, diversitatea, multidimensionalitatea dar i pozi iile contradictorii ale ș ț cercetătorilor, cit i nivelurile manifestării a acestuia complica si stematizarea disponibilă în ș reprez entările arti stice i d efini iile de toler an ă etnică. ș ț ț  azându5ne pe conceptul istorico5 cultural a lui '." $ gots+i pentru a defini acest termen ar trebuie sa invocam analiza etimologică a acestuia. Potrivit lui, unitatea de gândire i de eprim are ș este c%e ia pentr u în elegerea naturi i con tiin ei umane, ac eastă un itat e se refle ctă în valoarea und e se ț ș ț dezvolt ă . 9 3uvânt este 5 un mic rocos mos al con tiin ei ș ț ;.  3uvânt ul 9 toler an ă 9 este derivat din limba lati nă <tole ranti a;5 răbdar e, rezis ten a. ț ț  În diferite limbi , acest concept are conota iile sale . Astfel , în limba engleză !tolerance, ț toleration ( înseamnă, capacitatea de a accepta identitatea altuia. În franceză !tolerance( 6toleranta reprezintă respectul pentru liber tatea de altuia, modul de gândire, în c%i neză 5 generozitate fa ă de ț altul = î n arabă 5 ie rtar e, indulgen ă, blânde e, compas iune, bună voin ă, în pers ană 5 răbdare, ț ț ț toleran ă, rezistent a, angajamentul pentru r econciliere. ț  În limbajul comun, în elegerea de 9toleranta9 este definită ca persisten a, tenacitatea si rezistenta ț ț in orice afacere, capacitatea de a rabdă. În dic ionarul american 9American erit age 8ictionar9 9toleranta9 este inter pretată ca fiind ț capa cit ate a d e r ecunoa ter e, rec uno a terea i r esp ect area c red in elo r i ac iunilo r a lto ra. ș ș ș ț ș ț  În aborda rea socială toler an a 5 este respe ctare a i permitere a a ltor perso ane de a5 i alege propri ul ț ș ș stil de vi a ă i a unui compor tamen t în absen a manifes tări lor n egati v ca: agresivitatea, vi olen ă i ț ș ț ț ș %uliganism.  >8ic ionar ul e ncicl opedic de "ociol ogie >tratează 9tole ranta 9ca un r espect fa ă de modul de v ia ă, ț ț ț comportamentul, obiceiurile, sentim entele, ideile si credin a altor oameni, ca rezistent a la factori ț

Upload: crizolis

Post on 05-Oct-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

teorii etnietoleranta

TRANSCRIPT

Abordarea tolerantei etnice, in diverse concepii /teorii n condiiile prezente de instabilitate social, economic i politic simite acum n lume, problema toleranei etnice a cptat o importan deosebit i a strnit un interes major n rndul a o varietate de specialiti din diverse domenii ale tiinei. Problema formarii toleranei o putem gsi in reflectrile lucrrilor a mai multor oameni de tiin din diferite ramuri. Aa, n filosofie toleran este vzut ca: o condiie existenial a persoanei (S.E.Vershinin, F.Lossano, etc), o surs de activitate social (A.I.Titarenko, VV Lectorsky, A.V.Shestopal, etc), ca o stare special a vieii spirituale (Vladimir Soloviov, N.O.Lossky etc). n pedagogie toleranta se folosete ca o tehnica sau un instrument de educare aplicat direct de adult fata de copil, pentru a diminua subiectivitatea relaiilor acestora ( B.S.Gershunsky, V.G.Maralov , V.A.Sitarov etc ). n psihologie toleranta, este investigat ca stabilitatea psihologic a personalitii ( G.U.Soldatova, L.A.Shaygerova, P.A.Cherkasov , etc ), ca o caracteristic personal (A.G.Asmolov, O.A.Kravtsova) ca un sistem de atitudini i valori ale unei persoane ( I.B.Grinshpun, G.U.Soldatova etc ) ntr-o msura mai mic problema toleranei a fost atins i n politologie si relaiile naional etnice Indirect, putem gsi referine ce in de toleran in lucrrile lui Bromley Yu, L.Y Gozman, V.P Makarenko, D.Furman , E.B Shestopal. ncercrile de a da o analiz teoretic a conceptului de " toleran ", au fost luate de O.Hoffe , I. Yovel, i V.A Lector .

Actualitatea cercetrii toleranei este legat n primul rnd de problema diversificrii i lrgirii granielor sociale percepute de fiecare element al societii. Dup Vygotsky, acest proces ar fi principiul afeciunii si inteligentei asociate cu experiena si formarea relaiei pentru obiect. n acest sens, toleran n societatea modern ar avea o semnificaie foarte important : acionnd i ca o valoare, i ca o setare de norme i aciuni sociale . Nevoia de un studiu cuprinztor al toleranei este de asemenea determinat de faptul c comportamentele intolerante sunt din ce n ce mai tipice pentru tnra generaie, lucru confirmat de statisticile ce arat o cretere constant i rapid a criminalitii n rndul copiilor i adolescenilor Statul interdisciplinar, diversitatea, multidimensionalitatea dar i poziiile contradictorii ale cercettorilor, cit i nivelurile manifestrii a acestuia complica sistematizarea disponibil n reprezentrile artistice i definiiile de toleran etnic. Bazndu-ne pe conceptul istorico- cultural a lui L.S Vygotskyi pentru a defini acest termen ar trebuie sa invocam analiza etimologic a acestuia. Potrivit lui, unitatea de gndire i de exprimare este cheia pentru nelegerea naturii contiinei umane, aceast unitate se reflect n valoarea unde se dezvolt . " Cuvnt este - un microcosmos al contiinei. Cuvntul " toleran " este derivat din limba latin tolerantia- rbdare, rezistena. n diferite limbi , acest concept are conotaiile sale . Astfel , n limba englez (tolerance, toleration ) nseamn, capacitatea de a accepta identitatea altuia. n francez (tolerance) toleranta reprezint respectul pentru libertatea de altuia, modul de gndire, n chinez - generozitate fa de altul ; n arab - iertare, indulgen, blndee, compasiune, bunvoin, n persan - rbdare, toleran, rezistenta, angajamentul pentru reconciliere. n limbajul comun, nelegerea de "toleranta" este definit ca persistena, tenacitatea si rezistenta in orice afacere, capacitatea de a rabd. n dicionarul american "American Heritage Dictionar" "toleranta" este interpretat ca fiind capacitatea de recunoatere, recunoaterea i respectarea credinelor i aciunilor altora.

n abordarea social tolerana - este respectarea i permiterea altor persoane de a-i alege propriul stil de via i a unui comportament n absena manifestrilor negativ ca: agresivitatea, violen i huliganism.

Dicionarul enciclopedic de Sociologie trateaz "toleranta "ca un respect fa de modul de via, comportamentul, obiceiurile, sentimentele, ideile si credina altor oameni, ca rezistenta la factori emoionali negativi. Sociologii definesc toleranta ca o orientare cultural, stabilind, relaiile dintre individ. Aspectul psihologic al studiului de toleran - examineaz calitatea sau lipsa de rspuns la orice slbire a factor negativ prin reducerea sensibilitii la efectele sale, ridicarea pragului a rspunsului naional la o situaie de pericol; caracteristicile unui sistem biologic, social, acceptarea unui alt sistem, elementelor sale, rezistena acestora. n "Dicionarul de psihologie practic" S.Golovin noteaz c "toleranta" - este lipsa de rspuns sau slbirea acestuia la orice factor negativ i reducerea sensibilitii la efectele sale.

n "Dicionar explicativ psihologic", gsim o dubl nelegere a termenului de toleran: prima ar fi protecia de credine, valori, recunoatere a pluralismului, dup care smerenie, credina i respectarea valorilor altora.

n lucrrile sale N.V. Kruglova, presupune c primele idei de toleran sunt asociate cu dezvoltarea societii umane n sine, i mai presus de toate cu apariia ideii sceptici, care este un semn al evoluiei culturale. Ea crede c scepticismul pe scar larg a contribuit la pluralismul cultural, religios i filosofic n societate, iar primii sceptici sunt sofiti, care, n opinia sa, a pus bazele toleranei. Mai muli cercettori cred ca unul dintre primii filosofi care au exprimat idea de toleran fa de ceilali, a fost Aristotel (IVIV n BC. E.). n eseul "Nicomachean Etica", el a descris o stare spiritual special, care permite unei persoane s "... se comporte la fel cu strinii, prietenii, rudele i strini ..." Nu exist un consens larg cu privire la introducerea n cercurile tiinifice a termenului "toleranta." M.A. Semashko remarc faptul c, pentru prima dat conceptul de "toleran" a introdus n secolul al XVIII-lea. de filozoful francez, economist i politician Antoine Louis Claude Destutt de Tracy. N.G. Kapustina susine c termenul a fost inventat i folosit n 1953 de ctre imunologul britanic Peter Medawar Brian pentru "rezistena" a sistemului imunitar la esutul transplantat. Apoi, termenul a fost folosit n mod activ n tiinele medicale, unde a avut o ntrebuinare mai larg. n toxicologie i farmacologie, el reprezint o scdere a sensibilitii la preparate toxice i farmaceutice (de exemplu, droguri). n imunologie - este o absena complet sau parial de reacie imunologic, pierderea sau reducerea a organismului capacitaii de a produce anticorpi.

Mai trziu, conceptul de "toleran", a fost transferat la domeniul fenomenelor sociale i interpersonale i este n prezent utilizat pe scar larg n psihologie, sociologie, tiine politice, etnologie, conflicte, etc.

n studiile recente, termenul de "toleran" este neles ca recunoaterea drepturilor altora si respectarea identitii lor, ca disponibilitatea de a nelege alte opinii i concepte, dreptul la diferen, alteritate, ca respect pentru opiniile, obiceiurile i tradiiilor altora (indivizi, grupuri, societi, state, etc)