Amil X L Y - Arad. 1815 Decemvrie 1921. Nr. 4 8 - 4 9 .

REVISTA ţlŞţpiCEASCA, ŞCOLARA. UTJSţA&A ŞI ECONOIÎCi

ABONAMENTUL: Pe un an 10 Lei. Pe jumătate de an . 5 Lei.

A P A K F Q D A T Â ÎN S Ă P T Ă M Â N A :

DUMINECA.

Avi? oficios. Avizăm oe toţi cei interesaţi, că ore­

le oficioase la cassa consistorială sunt dela 9—12 înainte de amiazi.

După amiazi cassa nu face plătiri şi nu primeşte bani sub nici-un motiv.

Consistorul ort. român din Arad.

P. P. O. O. Domni protopresviteri şunt poftiţi să administreze toate contri-buirile diecezane dela parohii cel mult până la î l / 2 4 decemvrie a. c. cassei con­sistoriale, la din contra acele contribuiri vor figură ca restanţe în socoţile ce se vor încheia la 31 decemvrie st. nou a. c.

Consistorul ort. român din Arad

esc: Şedinţa ţmută In 29 Noemvrie (12 De.c) 1921.

Prezident: I. P .S . Sa Mitropolitul M -colae. Notar : Lazar Triteanu.

Eri la ore 8 a. m. s'a celebrat ser­viciul divin în biserica catedrală, sfânta liturghie, ear la ore 9 chemarea Duhului sfânt din partea P. S. Sale episcopului Ioan al Aradului, fiind de faţă I. P. S Să Mitropolitul Nicolae şi P. S. Lor Episco­pii Iosif al Caransebeşului, Roman al Orăzii-mari, Nicolae al Clujului şi P. Sfinţiţii arhierei Ilarion şi Filaret.

La ore 10 şi jumătate sosesc în sala prefecturii judt ţului Sibiu P. SS. Lor epis­copii în frunte cu" mitropolitul, unde se aflau deja adunaţi deputaţii congresuali.

I. P. S. Sa mitropolitul Nicolae ocu­pă loc în prezidiu, având la dreapta pe P. SS. Lor Ioan, Roman şi Filaret. ear la stânga pe Iosif, Ilarion şi Nicolae, — se adresează cătră membrii congresului:

Mărit congres! In intervalul dela ul­tima noastră intrunire s 'a ivit necesitatea să Vă convoc de nou la şedinţă, pentrucă Sfântul Sinod al bisericii ortodoxe din cuprinsul României în sesiunea de toam- ' nă a luat sub discusiune proiectul de or­ganizare unitară a bisericii şi şi-a spus cuvântul.

Am luat parte şi noi, toţi arhiereii mitropoliei noastre, ia şedinţele Sf. Sinod arătând punctul de vedere aî hotărârilor măritului congres naţional bisericesc.

Concluziile la cari a ajuns Sfântul Sinod, mi le-a prezentat I. P. S . Sa Pri-jnatul, ca să le luăm în discuţie spre a

aduce hotărâri, ca astfel să ajungă chestia organizării bisericii noastre la o soluţiune definitiyă.

Aceste concluzii ale Sf. Sinod Vi le prezentăm ca împreună şă le judecăm cîţ obiectivitatea necesară şi conduşi de spi­ritul de dragoste frăţească şpre întărirea şi înălţarea întregei noastre biserici orto­doxe române.

Veţi binevoi să ascultaţi actele şi să Vă pronunţaţi asupra lor.

Mulţumind membrilor congresului că s'au prezentat într'un număr aşa de ma­re, ceeace e o nouă dovadă despre iubi­rea ce o are clerul şi poporul faţă de bi­serică, declară şedinţa de deschisă.

Cuvintele "de deschidere au foşţ în-timpinate cu aclamâri de „Să trăiască" la adresa I. p. Ş.S<ile. j

Nptarul Lazar Triteanu citeşte lista : rrterrji)Vilor Congresului şi ponstatându-se că rnembrii prezenţi sânt în numărul ce­rut, I P. S. Sa Preşedintele declară con­gresul capabil de a aduce decisiuni valide.

Se prezintă obiectele cu cari va avea congresul să se ocupe de astădată :

1. Raportul Consistorului mitropolitan în chestia organizaţiei unitare a bisericii ortodoxe.

Se transpune spre studiare şi refe-rare comisiei de unifcare

2. Raportul P. S. Sale Iosif episco­pul Caransebeşului în chestia înfiinţării nouei episcopii la Timişoara şi

3. Raportul Consistorului mitropolitan în chestia numirii nouă a Arhidiecezei.

Ultimele 2 cestiunî se transpun spre studiare şi reftrare' comisiunei organiza­toare.

La ore 11 45 I. P. S. Şa Preşedin­tele ridică şedinţa, anunţând şedinţa pro­ximă pe Marţi la ore 10 a. rri., având a urma la ordinea zilei rapoartele celor 2 comisii. • Tel. Rom

Cari sunt mijloacele prin cari problema reli­gioasă ar ajunge la ţinta sa finală, care e cu­

noaşterea pe deplin a lui Dumnezeu?*) Dupăcum oarecând profetul David în psa l ­

mul său (132 v. 1), când cu toţi preoţii legii vechi, aduna t împn jurul templului sfânt spre a înălţa lui Dumnezeu laude şi rugăciuni, în exta­zul bucuriei ce-i procura aceea adunare aleasă a corului leviţilor, a exclamat : „iată acum, ce este bun, sau ce este frumos, fără numai a lo-

*) Conferinţă ţinută cercului religios împreunat cu adunarea învâiătoreascâ de toamnă, substcţia Radna. în comuna Păuliş, de preotul Ioan Evuţian.

REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA:

A r a d , S t r a d a E M I N E S C U N r . 3 5 . Telefon p*utru oraş şi comitat Nr. 266.

cui fraţii împreună" ; — astfel îmi exprim şi eu bucur ia sufletească, când văd aduna tă la un loc, pentru rezolvarea uneia şi aceiaş probleme, cea mai a leasă par te din sufletul neamului nostru : preoţii poporului , păstorii sufletelor, d rigiuitorii moralei publ ice d e o p a r t e ; iară de al tă par te : luminătorii satelor, apostolii culturii şi viitorul neamului .

Una şi aceeaş p rob lemă avem de rezolvat, una şi aceaş ţ intă, una şi aceeaş c h e m a r e : edu­caţia morală şi culturală a neamului nostru. Aceasta operă mare , vom putea-o realiza cu uşor inţă numai atunci, dacă toţi factorii c h e ­maţi a lucra pentru binele obş tesc , ne vor fi prieteni şi nu dujmani, ne vor ajuta şi nu ne vor zădărnici munca noast ră , dacă căile noas t re vor merge paralel , iară la vreme de ispită şi nevoie se vor îmbină, ca cu puteri unite să p u ­tem împiini uriaşa chemare , ce ne-am ales-o şi care zace cu -a t â t a g reumân t şi r ă spundeze p e umerii noştrii .

Cultura modernă a veacului ce-1 trăim, cultura ex ternă p rodusă de crasul materializm, ce ne s tăpâneş te , desechi i ibrul p rodus de r ăz ­boiul mondial , pe toate terenele : social, e c o n o ­mic, cul tural ; au aflat durere învăţăcei , cari s ă p roducă desechil ibru şi în cultura noas t ră ab ia înfiripată prin d e v i z e ; „şcoala e a mvăţă tornlu i , biserica a preotului" . Nu mă ocup cu t eme in i ­cia ori netemeinicia aces tor devize pe larg, ci arat numai produsul lor, ca de aici apoi, cei ce au ochi de văzut să vază şi urechi de auzit să auză. A trecut un t imp relativ scurt, de când aces te devize se rostiră, însă efectul lor a fost grabnic , iară produsul mare, unde luminătorii s a t t lo r şi apostolii culturii de ieri i-şi cusură de bumbonieră tăbli ţele roşii cu devizele de sus . Şcoala românească , a tât cea numită confesională, cât şi cea numită de stat, una însă , să d e s t r a ­mă, bate în re t ragere şi moare, căci e l ipsită de Duh.

Lucrarea în comun a preotului cu învă ţă ­torul pentru educaţ ia cul turală şi morală a o m u ­lui, a neamului şi omenimei peste tot nu e o invenţie a preoţilor ori a învăţă tor i lor ; ci e chemarea subl imă a noastră , exis tenţa noast ră , porunci tă şi împlini tă de Mânt. nostru l sus Hris tos , cel mai mare învăţător şi cel mai mare preot.

Opera mare a creştinizmului, opera de mântuire a omenimei, reformarea lumei vechi în una nouă s'a săvârşi t de căt ră Mântuitorul , prin îndeplinirea perfectă a celor trei chemări mes ia ­nice : chemarea profetică sau învăţă torească , chemarea arhierească sau preoţească şi c h e m a ­rea împără tească . Atât Cortul Mărturiei iui Moisi, cât şi vastul imperiu al lui Hristos a fost zidit şi sus ţ inut de aceşti trei stâlpi : învăţător , preot şi împăra t , rămaşi până în ziua de azi ca

P a g . 2 BISERICA .51 SCOALĂ Nr. 48—49

stâlpi fundamental i , pe cari se zidesc şi de cari se razimă toa te s tatele şi naţ iuni le civilizate.

Şi pentru ca nimeni să nu creadă, că noi cei de faţă ne împodobim numai numele cu aces te chemări , după alţii fictive şi neex is ten te , aduc de mărturie în t reaga carte sfântă cu sc r ip ­turile ei vechi şt nouă ară tând că Mântui torul a îndeplini t per eminent iam, chemarea de preot, învăţător şi împăra t .

Chemarea profetică sau învăţă torească a Mânt. a consta t în aceea c ă : El a vestit o a m e ­nilor voia lui Dumnezeu, a împăr tăş i t omenimei întregi doctr ina cea adevăra tă re l ig ioasă-morală şi în modul aces ta a el iberat omen imea de ne ­şt i inţa re l igioasă, în care a căzut prin păcat , a a ră ta t calea cea adevăra tă , care duce la mân­tuire şi la viaţa e ternă : „Eu sunt lumina lumii, cel ce vine după mine nu va umbla întru în-tunerec , ci va avea lumina vieţii." ( loan 8, 12). învăţă tura lui a fost cea mai perfectă, a tât d u p ă cupr ins , cât şi d u p ă formă. El a învăţat pe oameni nu numai prin cuvântul său cel plm de adevăr , ci şi prin exemplul vieţii s a l e : , E x e m ­plu v'am dat vouă, ca precum am făcut t u şi voi să faceţi" ( loan 3, 15). Mă mărginesc la aces te puţ ine exemple din cari putem ve­dea clar, că I-ms a fost c e l mai perfect învăţă­tor, precum şi chemarea învăţătorului de azi şi a tuturor veacurilor viitoare.

Chemarea preoţească a luat-o Isus Chr i s tos asupra sa din momentul incorporări i sale, din momentul intrării sale celei pr ime în lume, căci însăşi încorporarea lui a fost o împlinire a voinţii lui Dumnezeu, o ascul tare depl ină cătrâ D u m n e ­z e u ; iară cu privire la jertfă, a fost ,'mijlocitorul între om şi Dumnezeu. „Nu poa te sângele t au ­rilor şi al ţapi lor să ierte păcate le , ci iată vin eu Dumnazeule să fac voia ta" . (Evrei 10.4). El a făcut sacrificiul cel mai mare . Jertfa cea mai perfectă jer t f indu-se pe sine, însă nU pentru pă ­catele sale, ci pentru păcate le omenimii . C h e ­marea p reo ţească a cont inuat-o în i n t n a g a sa vieaţă pămân tească , având o supunere neînt re­rup tă sub voinţa lui Dumnezeu, a fost ascul ta­rea cea mai perfectă câtră Dumnezeu, a purtat iubirea cea mai mare faţă de Dumnezeu şi o m e -nime, a jungând culmea perfecţiunei prin moar tea sa pe cruce, lată deci şi modelul preotului , p e n ­tru veacul de acum şi pentru cele viitoare. Che ­marea p ro ţească ne-o indică şi Vechiul T e s t a -ment prin gura prorocului David: „Tu eşti p n o t în etern, după rânduia la lui Melchisedec" . P e n -truce se num şte l sus : preot d u p ă rânduia la lui M e l c h i s e d e c ? La s-vrei 7.2 zice că Mv-lch sedec a fost nu numai preot a lui Dumnezeu, ct şi îm­părat al Salemului , împărat al dreptă ţ i 1 şi al păcii, mai depar te Ap. Paul zice, că M Ichisedec se înfăţişează în sf. scr ip tură ca preot oarecum fără de început şi fără de sfârşit, nu se face nici o amintire, de ong iuea lui, nici de p ă m ţ i i lui, neamul ori succesori i lui, apoi prin aceea, că b inecuvântând pe Avram a binecuvântat în per ­soana lui pe t 'ţi fii lui Levi, adecă pe toţi p reo­ţii vachiului Ti s tament .

Ch -marea împără tească a lui Isus ne-o in­dică Vechiul şi Noul T e s t a m e n t Fiind întrebat Isus de Pilat „Au tu eşti î im.ărat al Iu<ieilor ?" a r ă s p u n s : ,,Tu zici, că eu sunt împărat , însă împărăţ ia mea nu este de aici (Marc 1 5 2 La Matehi 28 zice: „'«atu-mi-s'a toată puierea in ceriu şi pe l ă m â n t ' deci merg ţi şi p ropovă­duiţi Evan»h lu" . Activitat a împără tească şi-a a ă t a t - o prin minunile sale, a ră tându-se ca Atot­puternic peste lum a spir i tuală (scoţând duhuri rele şi draci) , peste lumea materială (opr ind vân­turile şi liniştind marea) şi culminează în p o g o -rîrea lui la iad, învierea lui din morţi, înăl ţarea lui la ceriu şi şederea lui d e a i r e a p t a Ta tă lu i .

. (Va urmai.

Monografia comunei Mândruloc. — Istoricul comunei. —

(Urmare.)

Pur tau plete lungi până pe umari, iar părul lăsat pe frunte retezat d 'asupra sprâncenelor . C ă m a ş ă albă, lungă peste genunchi , încinşi pe la mijloc cu curea lată de piele, sorică de lână, albă ca zăpada , de asemine lungime, în cap glugă de miel, în picioare opinci. Pa r ' că au în ­viat măreţe le figuri ale daci lor de pe columna divului Trâ ian . Femeile lor voinice la fel, toa tă î m b r ă c ă m i n t e a ieş<te din manile lor.

Acesta a fost, după tradiţ ie, trecutul co­munei Mândruloc , pe atunci şi mai târziu numit „Mândor luc* , cum îi mai zic unii şi astăzi.

Cum menţ ionasem după izgonirea turcilor, au fost colonizaţi aici sârbii, cari au primit man­datul de grăniţeri , pentru toa e eventual i tă ţ i le , în virtutea cărora se bucurau de anumite privilegii, îşi dădeau toate silinţele să con topească pe ro­mâni, cari cu numărul lor mic nu puteau să facă nici o rezistenţă, ci le-au tolerat s u p r e m a ­ţia şi l imba in t rodusă în biserică, că de şcoală încă nu potea fi vorbă.

Veşnic neliniştiţi şi ameninţa ţ i de turci, s'au aşezat , s'au mutat pe malul drept , mai r idicat al Mureşului . Şi-au mutat dară „coc iobele" la o d e ­păr ta re mai mare dela Mureş, unde împreună cu sârbii numărau acum 600 de suflete, s'au muta t dmcoaci de braţul Mureşului , nu 'ni t „ i e r u g a t n m -biţ i i" . Aici malul fluviului era înalt, unde revăr sări nu puteau ajunge şi de unde turcii puteau fi observaţ i mai bine. De aici îşi chemau muie­rile bărbaţi i la prânz, duşi la lucru pes te „ ie-rugă" , sau păscându- ş i vitele şi oile.

Asiguraţi acum contra revărsări lor prin înăl­ţ imea şl prin depă r t a rea mai mare a malurilor, în cari a iele mari izbeau cu furie, oamenii au început a-şi zidi case mai sol ide, ba s'au î m b ă r ­bătat şi şi-au zidit b i se r j că din cărămidă , în care cu toată probabi l i ta tea l imba li turgică a fost l imba sâ rbească , sau slavă Date n 'avem despre aceasta , da r convinşi de intoleranţa consecinţă a sârbilor, ca în zilele noastre este logic să p re ­supunem, că l imba românească n'au admis -o , da tă fiind şi a l tcum preponderen ţa lor numerică.

Mai mult. Sârbii c rezându-se îns tăpâni ţ i pe vecie pe aces tea plaiuri b inecuvânta te , în să tu ­leţul vecin, la o margine de părău, sau „ierugă" şi-au zidit o mănăst i re şi au a d u s călugări greci, pe cari românii noştri îi numîau „cicioni" adecă părinţi , sau părinte , după cum numirea de „cicio" în s â ibeş t e însemnează păr inte .

— Unde mergeţi , f r<ţ<lor? .— înt rebau pe aceia cari paşii lor ii îndreptau spre mănăst i re .

— D'apoi la „cicionii" ăşt ia — r ă s p u n ­deau cei întrebaţ i

E>te dară toată probabi l i ta tea , că comuna vecină Ciciriu şi-a primit numirea dela „cicionii" mănăst i r i i sâ beşti .

Aceasta mănăs t i re a stat, după emig area sârbilor, până mai acum 70—80 de ani, apoi ru inându-se tot mai tare, clopotele au căzut în „ ie rugă" , r ă m â n â n d numai unul care românii l-au dus în sat, în biserica lor, dar d u p ă multă glăsuire e repându-se , l-au spar t în bucăţ pentru o noauă turnare După turnare însă n'a mai avut glasul frumos din trecut şi a r ă m a s până 1-a recvirat a rmata austria ă pentru tunuri. Păcătoşi !

Cărămida au cărat -o n mţii din satele si­tuate pe malul s t âng al Mureşului , r ămânând mănăst i rea pe malul lor. L< cu' unde a fost zi­dită mănăst i rea , se numeşte „Câm u; mănăstir i i*.

E o adevâra iă pagubă, că n'au potut ră­mânea aces tea monumente istorice, mărturii a!e vremilor a^use . Ele ne-ar fi putut da icoană mai clară despre t impurile acelea în cari s trămoşii

noştri deopotr ivă au suferit persecuţ iuni d e l a ;

turci şi dela sârbi . La anul 1718 goniţi turcii definitiv şi cu ­

răţit Banatul întreg de ei, urmează pacea dela Pasaroviţ , iar regimentul de grăniţeri sârbi se desfiinţează la anul l7.~2. Au urmat proteste şi intervenţii, da r ho tă râ rea adusă n'au potu t -o s t ră­muta. A !j ţ inut apoi o mare adunare toţi g r ăn i -ţen i din dreap ta Mureşului , probabi l la Pecica, unde au hotărât emigrarea şi la anul 1772 sârbii , cei mai înstăriţ i şi cu ranguri , s'au- d u s în Rusia, lângă Kiev, unde — afirmative — au înfiinţat sate cu numiri a semenea de aici, r ă m â n â n d aici numai m i s e r a p l e b s , carea riu avea cu ce să duce .

Cu emigrarea sârbilor iarăşi s'a r edus nu ­mărul populaţ ie i , desch izându-se cale pentru o noauă colonizare. De data aceas ta în număr p r e -pdnderan t au venit români din Ardeal , din Mol­dova şi chiar din Munienia. Aceasta o p robează graiul moldovenesc până în zilele noas t re , iar muntenii a semănau muierile bine nutrite „g rasă ca o Ialoviţă" cu l a l o m ţ a , când era umflată de ape, cum o cunoş teau ei.

Că ce l imbă liturgică au folosit în biser ica de gradele din „dâmbul biser ic i i" nici din t r a ­diţie n'a r ămas nimic, iar că în biserica de că­rămidă zidită sub sârbi a domina t l imba sâr ­bească , ne indică numărul covârşitor al sârbi lor .

Cel dintâiu preot, d u p ă emigrarea sârbilor, e Mihai iă Popoviciu, despre care nu se ştie dacă a r ă m a s dela sârbi , sau a fost nou venit. El a avut două fete, dintre cari una a fost măr i ta tă după Despot Milovan, ţăran mai fruntaş din co ­mună, a cărui urmaşi au avut rol mai însemna t în vieaţa şi în desvol tarea satului , unul dintre ei, Pavel Milovan, a jungând pe la anul 1865 notar comunal , iar după aces ta fiul său, Valeriu Milovan, astăzi consil ier agricol în Sa tu -Mare .

Cu t impul dincoaci de „ieruga t r imbiţ i" s'a format o al tă gârlă din apele Mureşului , pes te care oameni i t receau cu „iş t roloage", picioare de lemn. Pe aceas ta gârlă unul cu numele Anti în tovărăşie cu „odorbirău* ( judecător) din Pău-liş avea o moară , carea, când apa din gâr lă era mică, nu potea măcina. Ca să mâne apa pe, moara lor, cu intrevenirea „odorb i rău lu i" din Păul iş au as tupa t Mureşul câtră Sărădin şi aşa fluviul ş i-a luat curgerea pe gâr la de sub sat . Influlnţa domnului „odorbi rău" va fi fost mare, că a r ă m a s sent inţa birăului (pr imarului ) din Păuliş: „Ce fac eu, domnu solgăbirău şi domnu odorbirău, aceea n'o strică nici Dumnezeu" .

(Va urma.)

A v i z ! A apărut: Calendarul Diecezan din

Arad pe anul 1922 Conţine : Cronologia. Sărbători şi alte zile schimbăciose, Pos ­turile, Deslegări de post, Parastase ofi­cioase, Sărbători n*ţ onale, Zile de re­paus, Regentul anului. Anotimpurile, Par­tea calendaristică, Şematizmul diecezei ort. rom. a Aradului, Genealogia familiei domnitoare, Tax le de postă, telegraf şi telefon, Consemnarea târgurilor din Cri-şana, Banat, Ardeal şi vechiul regat, Tim­pul cât poartă animalele. Timpul vânatu­lui şi o parte literară instructivă, împodo­bită cu mai multe ci ş e e .

Preţul unui exemplar cu şemat'zm 6 Lei, iar cel făra şematizm 4 Lei -f- 1 Leu 35 bani pentru francatura recomon-dat. Rtvânzâtorii benefic ază rabat. Se poată comanda contra bani gata, sau cu rambursa, dela Librăria Diecezană din Arad.

M l i\ EBIW biletele l e l a loterii „Asociaţ ie i . "

Tragerea dintâiu irevocabil la 31 Decemvrie 1921. Cu douăzeci (20) lei puteţi câştigă 100,000 lei. Biletele sunt <le vânzare la toate băncile din toate centrele.

Domnii depositari ai loteriei „Asocia-ţiunei" sunt rugaţi a comunică biuroului central, Sibiiu, strada Şaguna 6, până la 25 Decemvrie a. c. seriile şi numerii bi­letelor vândute, trimiţând totodată şi cos­tul lor. Biletele nevândute le vor reţinea pantru desfacere în anul viitor.

Andreiu Bârseanu, preşedinte.

Reînvierea mănăstirilor ca factori intelectual.

in „Neamul 'Românesc" d-1 prof. N . Iorga p u b l i c ă următoare le :

„in s tarea ac tuală a t iparului care nu poate da decâ t cărţi de un preţ enorm este o s ingură soluţie: să se puie la vingalac acei cari , pentru un motiv sau pentru altul, sunt ţinuţi în seama S ta tu lu i . Dacă în felul aces ta închisorile pot da un n u m ă r de lu rători gratuiţi pentru cartea de ş c o a l ă şi pentru alte lucrări de aces t fel, mă­năs t i r i l e au un alt rol.

Trez ind vechiul idealism a cărui flăcări, a c u m un veac, a rdea aşa de puternic în Neamţ ş\ la Cemica , călugări i cărturari sunt datori ca pr in munca mâinilor lor să aducă un pr inos pre ţ ios la răspândi rea credinţelor re l igioase şi a idei lor morale şi naţ ionale . Mănăs t i rea nu poa te r ă m â n e a , nici înt 'un chip, ceiace a ajuns astăzi . E a t rebuie să redevină factor moral .

Mitropoli tul Moldovei , păr inte le Pimen, care a stat de a tâ tea ori în frantea iniţiativelor cu l tu ra le , a înţeles aceas ta . Prin îndemnul său e g u m e n u l gloriosului lăcaş de la Neamţ a s t râns fonduri î n s e m n a t e pentru ca vechile teascuri să î nceapă din nou a funcţiona întru folosul sufle­tu lu i românesc . Şi, după câte mi s'a spus , nu va t r e c e multă v reme şi vom vedea din nou cărţi cu frontispiciul neamţean .

Nu putem lăuda în de ajuns aceas tă faptă b u n ă , şi c redem că se vor găsi destui cari să d e a direcţ ia cea mai bună acţiunii culturale carea s t ă să înceapă" .

Duplicate. Gheorghe Mi :Iean, născ. la 15 Oct. 1899.

în c o m u n a Ariuţa , judeţul Arad, pierzându şi d io loma de învăţător, el b rată la 1/14 lume 1920, sub Nr. 16 M tr. 1920, i-s'a el berat cu d a u de 13 Dec. 19 21, Nr. 134 P—1921 2, d »piicat prin ce originalul ss declară de amuia t

Mar a Dascăl , născ . la 15 A ' g 1873, în c o m u n a Mânerău judr ţu l A r ad , pie zându-şi cer­tificatul de pe cursul al 11-lea al ş o a l e i nor­male ort. rom din Arad, eliberat la finea anu­lui s c o l . r 1892 3 s .-.b Nr. 9 P M. 1&92 3, i—.'a es'tradat d plicat, cu da ta de 10 Dec. 1921 Nr. 129 P. — ly21—2, prin ce originalul se de ­c lară anulat .

Dlrecţ unea şcoalei norm. ort. rom. Arad.

Ştefan German, născ. la 20 Nov 1892, fn comuna Brad, ju teţul H mtet i-ara, purzw du-şi pe t 'mpul r evo lu te i ahsulutorul teologic, elibe­rat l i 6/19 Iun ie '1914 , Nr 7 T. "M — 1913—14,

i-s 'a es t radat duplicat cu da ta de 8 Dec. 1921, Nr. 115 T —1921—2, prin ce originalul se d e ­clară de amuia t .

loan lodoran, născ . la 7 Martie 1882, în Haşfalău, judeţul Târnava, n imiciundu- i -se a b -solutorul teologic, obţ inut cu data de 1/14 Iunie 1910, Nr. 19, T. M —190y—10, i s'a el iberat dupl icat cu da ta de 2 Decemvrie 1921, Nr. 110, T - 1 9 0 1 — 2 , prin ce originalul se declară de anulat .

Direcţiunea instit, teol. ort. rom. din Arad.

Nr. 3807/1921.

Onorată Redacţie! Organul oficial mitropolitan .Tele­

graful român" în Nr. său 81 din acel an publică următorae comunicare :

Pentru a putea înainta factorilor de cădere un memoriu sprijinit pe date exacte în cauza dotaţiei preoţi mii din mitropolia noastră, onor. preoţime este poftită a trimite oficiului protopesc con­cernent scrise citeţ pe un cvart de hârtie, următoarele date.

Eparhia Protopopiatul Parohia.. _. cu fi Iii le Numele c^.nJl'ai —— calificaţia

clase de Î*E şi teologia e S t * Data In­trări în oficiu bisericesc ori şcolar: ziua, luna, anul. Data introducerii de Z"£n ziua, luna, anul.

Este casă parohială? Este eclejiă (porţiune canonica) câte jugere arăror-, fânaţ, vie, pădure, păşune, gră­dină etc. şi în total ._. Suma veni­telor fasionate la congruă: Cor = Lei Este preotul membru al Aso­ciaţiei clerului?

Datele se vor da pentru filii separat, dacă au casă parohială şi eclejie. Iar preoţii administratori vor da şi datele pa­rohiilor vacante.

în interesul cauzei răspunsurile se vor tnmite recomandat, repede şi exact.

Arad, 17/30 Nov. 1921. în abs. şi din incr. P. S. S. D-lui

Episcop Mihaiu Pâcâţian,

asesor rs-f. b s

INFORMAŢIUNI. Personale . P. S. Sa părintele nostru episcop

loan s'a reintors Miercuri, în 14 Dec n. din Sibiiu, unde a pârtie pat la ş -d in ţe le Congresu­lui naţional bisericesc, la reşedinţa Sa din Arad

Comemorarea meti opolitului Andrei. în z na de 30 Nov. \)3 D e c ) , ziua sf. Apostol Andrei, s'a oficiat pa ras t a s în capela i n t m a t u l u i de fete întru amin t i rea marelui arhiepiscop şi m e t m p o -lit al A'dealului iAndrei Baron de Şaguna. P a r a s ­tasul 1-a servit pă . >r. T. Botiş, director s emi -narial, as is ta t d- p i ron i i : Afexiu Popovici şi E gen Crăciun. Râ^p incurile funebrale l ' - a d a t / corul seminar! î l . După te m narea serviciului div n Soc i t t a tea de lect ră a s tudent lor în t eo ­logic a a ' ang ia t o şed uţă festivă de c o m e m o ­rare. P ' e s t a ţ i u m i e la nivel ale t iner ime ' noastre ne-au dat î n d r e p t ă ţ r e la cele mai frumoase nă dej ti în viitorii slujitori la al tarele b seric i noas t re s t r ăbune .

Amânarea lichidării secretariatului general al instrucţiei publice. Secretariatul gen. al instrucţiei n'a putut fi l ichidat şi mutat la Bucureşt i la 1. Dec. Mutarea sa e a m â n a t ă ca încă o lună de zile. Se pare însă că din cauza greută ţ i lor de mutare la Bucureşti , numeroşi funcţionari vor demis iona din serviciul ministerului î nvă ţămân tu ­lui publ ic .

Alegerea patriarhului ecumenic. Marele con ­siliu bisericesc din Constant inopol a ales pe fostul mitropolit al Atenei Meletie Metanachi , P a t r i ­arh al Constant inopolului . Mitropol ţii din ter i ­toriile ocupate de greci n'au luat par te la vot. Se crede că aceşti mitropoliţi vor cere anularea alegerei ca fiind în contrazicere cu spiritul legi­lor canonice . Nu este ex lus să se declare sch i s ­mă între biserica grecască şi Pat r iarhie .

inventarierea imobilelor din Ardeal. C o m i -siunea română însărc inată să inventarieze b u n u ­rile imobile din Transi lvania care au apa t ţ inu t fostu'ui stat aus t ro-ungar şi pentru care Statul român este obl ig ft, conform tratatulni , să acorde compensaţ i i , se urcă la suma de un miliard 84 de milioane după preţuri le dinainte de război . Se şrie că aceleaşi imobile au fost evaluate de comisiunea aus t r iacă la suma de 33 de miliarde coroane aur, însă după preţurile de azi.

Concurs pentru monumentul Unirii dela Alba-iulia. Ministerul cultelor şi artelor publică un concurs pentru r idicarea monumentului Unirei la Alba-lul ia Machetele se vor prezintă cel mai târziu până la 15 Ianuarie în ro tonda Ateneului Român. Dimensiuni le proectelor sunt lăsate la aprecierea concurenţi lor. Juriul însărc ina t cu exa ­minarea şi c lasarea lucrărilor se va întruni în ziua de l a Ianuarie. Lucrarea c lasată întâia va fi executa tă Fondul dest inat pentru acest monu­ment este de 500 C00 lei.

Ser cont ra tuberculozei. Medicul român din Olăneşti , Dr. Puţureanu, a inventat un ser pentru vindecarea sigură a tuberculozei . în scopul s tu-d erii serului , direcţia serviţiului sani tar din Bucureşti , a instituit o comisie din medicii cei mai iscusiţi ai capitalei

Cercul religios Brzaza Cercul r e l i g o s Bârzava s'a întrun t în 17/30 Oct. a. c. în parohia Bătuta. In cursul sf, liturghii, după pr iceasnă, par. losif Popoviciu d*n Bârzava a ţmu t o p r e ­dică, espl icând evanghelia zilei. După sf. l i tur­ghie s'a servit pa ra s t a s pentru răposaţ i i acestei i w n h t , între cari ş*. 2 preoţi, înmormânta ţ i în grădina bisericei După terminarea paras tasului , pr. Petru Bmchi:iu a ţinut o prelegere p o p o r a l ă : „Despre naşterea şi închegarea neamului r o m â ­nesc" . Fondul cerc. la aceas ta şedmţâ a crescut cu 20o iei Şedinţa următoare s'a hotărât pentru ziua ll-a de Crăciun, în pan h a Bârzava. Rap.

f Georgina Vâidean n. Cornea. Pr imim trista veste despre trecerea la cele ett-rne a d-nei Georgina Vâidean n. Cornea, fiica părintelui Simeon Cornea din Bătania (Ungar ia) şi soţia d-lui Mircea Vâidean. n tarul judeţului Hunie -doară . A răpos t în 6 Decemvrie, după o boală scurtă dar grea , î i Bătania, unde călător ise pentru a şi cerceta părinţi j . Transmi tem îndura-ratei familii condolenţele noastre . Od ihnească în pace!

t Cornelia Popovici n. Ftzeşeanu. vrednica sciţi" a părintelui loan Popoviciu, paroh ort. român în Sân-N cr-laul mare, a trecut la cele eterne Luni în 22 Noemvrie (5 Decemvne) a c. la orele 11 a. m în etate de 54 ani, lăsând în urma sa regrete g> n e r a K Rămăşiţele p ă m â n t ' ş t i ale adormitei în Domnul au fost «şezete spre vecini ă od hnă Mercuri, în 24 Noemvrie (7 Decemvrie) la orele 10 a. m. Transmi tem îndureratului soţ sincerile noastre condolenţe . Od ihnească în p a c e !

BISERICA ŞI ŞCOALA Nji 48—49

Concurse. în b a s a autorişării Ven. Gonsistor d iece -

san de sub Niul 2514/1921, prin aceas ta să publică concurs cu termin de recurgere de 30 ziie pentru îndeplinirea parohiei vacante din SâVtrşin, pe lângă următoare le condi ţ iuni :

1. Parohia este de clasa I. în lipsa r ecu ­renţi lor de aceas tă clasă să vot admite şi r e ­curenţii cvalificaţi pentru parohii de ci. a 11-a.

2 Venitele parohiei s u n t : a) Folosinţa unui intravilan de cea un jug. catast t ra l în Să -vîrşin; folosinţa g rădmei din Vineşti şi a estra^ vilanului de cea 1200 st. pătraţi din Ha la l i ş ; b) Stolele l e g i l e ; c) Birul p r e o ţ e s c ; d ) întregirea dela stat.

3. Casă parohia lă nu există , deci de lo­cuinţă să va îngriji parohul .

4. Alesul va cateh;sa elevii şcoalelor pr i­mare din c o m u n ă Ceiece reflectează la aceas tă parohia sâ-şi. trimită recurseje lor adresa te co ­mitetului parohial din Sâvîrşin şi adjustate cu documente le necesare la oficiul parohial din R*dna, iar dânşii , în terminul concursual şi cu observarea dispoziţ iunilor regulamentare să se presipte în sfta biserică din locali tate spre a să arăta poporului .

Din şed in ţa dela 25 Iulie (7 aug.) 1921.

Comitetul parohial. în conţelegere cu: Procopie Givulescu, p ro ­

topresbi ter . — n ~ 1 - 3

In conformitate cu ord. Ven. Cons. de s u b Nr. 2358/1921 prin aceas ta se escrie concurs pentru îndeplinirea postului învăţă ţoresc vacant dela şcoalele e lementare ort. rom. din B. Comloş cu termin de recurgere de 30 zile dela pr ima publ icare în organul oficios „Biserica şi Şcoala*'.

Salarul împreuna t cu acest post este ur­m ă t o r u l : 1. Dela comuna biser icească 600 lei anual . 2. întregirea salarului învăţă ţoresc dela stat. 3 Cvartir în natură consta ta tor din 3 chilii cuină, an t i şambrâ , cămară , pivniţă, în curte facareturile necesar*». 4, G r ă d m ă întravi lană de 400 stângini Q 5. Dela înmormântăr i t axa uzuată. 6. Pentru scripturis t ica 20 1H. 7. Pentru conferinţa învăţă torească dacă va lua par te 50 lei. 8.; Alesul învăţător va avea să conducă s t rana d r eap t ă să îns t rueze băiet ' dela clasele super ioare în cântârii le bisericeşt i prescr ise şi să înstrueze băieţii dela şcoala de repetiţ ie fără altă r emu­neraţ ie . 9. Îngrijirea de dinlăuntru a cvartirului învăţă ţoresc cade în sarcină alesului. 10. Con­ducători i de cor vor fi preferiţi.

Doritorii de a ocupa acest post învă ţă ţo resc vor avea să-şi inainteze rugări le de concurs , adresa te com. par. din B. Comloş , P r e a on. oficiu pro topopesc ort. român din B. Comloş având a se prezenta în sf. biserica din B. Comloş în cu­tare Duminecă ori să rbă toare pentru a-şi a ră ta dexter i ta tea în cant şi tipic.

Din şedinţa comitetului parohial ort. r o ­mân în B. Comloş ţ inută la 11/24. Iunie 1921.

Comitetul parohial.

în conţelegere c u : Dr. Ştefan Cioroianu, pro topop .

— • — 1 - 3

Pentru îndeplinirea postului vacant dela scoale confesională gr. or. română din comuna Budinţ, t ractul Belmţului, se publică concurs cu termin de 30 zile dela pr ima publ icare în „Bi­serica şi Şcoala ."

Emolumente le sun t : 1. Locuinţă cu 2 odăi , cuină, cămară , g r a jd şi un intravilan de 6 U 0 Q 2. Salar fundamental dela comună, din cassa cultului 420 Ici. 3 . Pentru conferinţă 25 lei. 4. Pentru scripturis t ica 40 lei. 5 Ajutor dela stat, pentru care parohia nu garantează . 6. Adusul lemnelor (cărăuş ia) până la 5 metri grat is 7. Dela înmormântăr i , unde va fi poftit 5 lei. 8. Pentru încălzirea şi curăţirea locuinţei învă ţă to-reşti se va îngriji însuşi învăţătorul , iar pentru sala de învă ţământ comuna biser icească. 9. Alesul e obligat a conduce cantoratul în sf. b i ­serică şi a instrua elevii şcoalei în răspuusur i le li turgice, fără al tă remuneraţ iune . 10. Cei ce vor fi apţi a couduce corul, vor fi preferiţi.

Doritorii de a ocupă acest post, sunt pof­tiţi a-şi înainta cererile de cuncurs comitetului parohial din Budinţ, pe calea oficiului p ro to-presbiteral din Belinţ şi să se prezinte în vr'o

Duminecă sau sărbă toare în s t biserică spre a-şi a ră tă dester i ta tea în cântare şi, t ipis.

Comitetul parohial. în înţelegere cu m i n e : Gherasim Sârbu,

protopresbi ter . — • — 1 - 3

Pentru îndepl inirea postului de învăţă tor de la şcoala confesională gr. or. r omână din Wă-nâştiur, tractul Belinţului, se publ ică concurs cu 'termin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în or­ganul diecezan „Biserica şi Şcoala ." Emolu­mentele împreunate cu acest post s u n t : I. Lo-•cuinţă în natură , cons ta ta toare din 2 chilii, .cuină, cămară şi apar ţ ină toare le supraedif icate cu >7 2 j u g h . ' g r ă d i n ă *tfe legume. 2. în bani ga ta din casa cultului 450 lei. 3. întregirea dela stat, pentru care însă comuna nu garantează . 4. 10 ;metrii lemne a d u s ă în curtea şcoalei , din care e a s e încălzi şi. sala de îny.ăţâmâff., 5. Dela înmormântăr i unde va fi poftit 5 lei, cu liturgie 10 lei, până ţ ine scumpetea . 6. Pentru sc r ip tu­ristica 50 lei. 7., Pentru conferenţe înv. 50 lei, dacă part icipă.

Alesul e obligat să conducă cantoratul în s. b ; ser ică , să înstrueze elevi cântări le b iser i ­ceşti şi cele liturgice şi să-i conducă regulat la s. biserică.

Reflectanţii la acest pos t sunt poftiţi a-şi aş terne petiţiile concursuale înstruate cu docu ­mentele prescr ise comitetului parohial din Mă-năştiur (posta şi gara în loc), jud. C.-Severin, ' pe calea oficiului protopresbi teral din Belinţ, (jud. Timiş) , având a-tse prezentă într 'o Dumi­necă s'au sărbă toare în sf. biserică, spre a-şi arăta des ter i ta tea în cant şi t ipic şi a face cu­noşt inţă poporului .

Comitetul parohial. în în ţe legere cu mine : Gherasim Sârbu,

protopresbi ter . - • - 2 - 3

în conformitate cu poncluzul Ven. Consis-tor de sub Nr. 3287/1921 pent ru depl inirea pa ­rohiei deveni tă vacan tă prin t recerea în defi­c ienţă a preotului loşif Cimponer din Petriş să publ ică din nou concurs din oficiu, cu termin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în organul of. „Biserica şi Şcoala."

Parohia e de clasa II. în l ipsă de concu­renţi de aceas ta clasă sâ vor admi te şi cei cu cvalificaţiune de a 111. cl.

Alesul va beneficia de: a) ses iunea parohială competenţă ; b ) birul J e ^ a l ; c) stolele l e g a t e ; d) eventuale întregire de ' a stat.

Alesul va supor ta toate dările după veni ­tele par. va catechiza la şcoalele parohiale p r i ­m a r e din loc fără alta renumeraţ ie .

Reflectanţii la acest post recursele lor adresa te comitetului parohial din Petr iş , ad jus ­tate cu documen te l e necesar să^-Ie înainteze oficiţi|ui p ro topqpesc din Radna în terminul concursual în care res t imp, pe lângă încunoş -t inţarea prealabi lă a protopresbiterului tractual , dovedind, că înt runesc condiţ iunile concursului , vor avea să se prezinte în sf. biserică din loc, spre a-şi arăta dester i ta tea în ri tuale şi o ra to ­rie, în t rucât reflectanţii vor fi din altă dieceză, vor avea să dovedească , că au cons imţământu l ConsistorulUi respect ive al Episcopului diecezan.

Comitetul parohial. în conţelegere cu mine : Procopiu Givulescu

protopresbi ter . — • — 2 - 3

Conform, ord. lui Ven. Cons . diecezan de sub Nr. 2950/1921. prin aceas ta se escrie con ­curs pentru îndeplinirea postului de învăţă toare vacant dela şcoalele ort. române din B.-Comloş cu termin de recurgere de 30 zile dela pr ima publ icare în o rganu l o fk ios „Biserica şi Şcoala" pe lângă următoare le cond i ţ i un i :

1. Salar dela comuna biser iceasca 750 lei. Restul dela stat. 2. Bani de cortel 120 lei. C o ­muna biser icească însă i-şi susţ ine dreptul ca cortelul învăţă toare să-1 poată da în natură când va afla în comună locuinţă corăspunză-toare, ori va putea zidi cortel învăţăţoresc. 3. Pentru întrunirile d idac t ice confesionale 50 lei. 4. învăţă toarea a leasă are să propună în şcoală lucrul de mână, şi să conducă elevele în Du­mineca şi sărbători la sf. biserică şi se p ropună elevelor cântarea biser icească prescr isă . Pentru instrucţia la şcoala de repetiţ ie nu poate pret inde

r e m u n e r a ţ i e sep.ara.ta. 5. R ^ u r ş ^ f t ^ a d r e s a t e ( c o ^ mitetului pa roh ia l :g r / or. r d j ţ $ $ | . % B ^ ţ a t o f o şi ? adjustate cu ex t r a s de botez, diploma de în -vâţăjOjap şi ev set)tuaiele a t e s t a ^ d e serviciu s u n t a se înainta' P r ea on. of. p ro topopesc gr. or. r o ­mân din B.-Comloş.

Reflectantele la acest post vor avea să se prezinte în vre-o Duminecă ori să rbă toare îţi sf. b i s er i că din B.-Comloş pepţru a face c u n o ş ­t in ţă cu poporul .

Din şedinţa comitetului parohial ort. rom. din B.-Comloş ţinută la 11/24 Iunie 1921.

Comitetul parohial. în conţelegere cu mine: Dr. Ştefan Cio­

roianu protopop. — O — 3 £

Pentru indeplinirea parohiei vacante Dieci, tract Buteni, se escrie concurs cu termin de . 3 0 zile.

Dota ţ ia : 1. Sesia parohia lă . 2. Doauă i n ­t ravi lane. 3 . P â n ă când va fi casă pa roh i a l ă , parohia se îngri jeşte de locuinţă . 4., Birul ş i stolele legale. 5 întregire de dbtaţ ie dela s ta t .

Dările publ ice după;,beneficiul sâu ( , le, v ş . sojvi alesul şi va catehiza la şcoala confesională din loc fără remunera ţ ie .

Parohia este de clasa I. da r conform concl , conz. 3254/921 sunt admişi concurenţ i şi cu cvalificaţie de ci IU-a.

Reflectanţi sunt poftiţi a se acomoda d i s ­poziţiilor Regulamentului pentru parohi i .

Reflectanţi din alte dieceze t rebue să d o -dovedească consensul V. Cons, a r ădan , c ă po ţ , reflecta la aces ta parohie .

Comitetul parohial, In conţelegerea c u : F. Rqxin, ppter .

- • - 3 - 3

Pentru indepl ini rea postului învăţă ţoresc la şcoala confesională or todoxă r o m â n ă din Ben-cecul-român pro topresbdera tu l Vinga, se p u b l i c ă concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima aparj ţ ie în organul oficios „Biserica şi Şcoa la" .

Emolumente le împreunate cu aces t p o s t sunt : 1. 500 lei din cassa cultuală, iar întregirea de salar până la s u m a fixată prin lege se va: cere dela s tat . 2. Cvartir corăspunză tor : 2 odăi , 1 bucătăr ie , 1 cămară cu supraedif icaţe şi g r ă ­dina şcoalei . 3 . Pentru scr iptur is t ica invă ţâ to-rească 20 lei. 4. Pentru conferinţa învă ţă to rească 2u lei. 5. Pentru cantorat şi conducerea corului va primi dela comuna b iser icească 10 q grâu,, b q cucuruz, 8 metri lemne de foc ş i j u g h e r e livadă.

Alesul va avea să provadă cantoratul hi ş i afară de biserică. învăţătorul ales va avea s ă conducă elevii regulat la sf. biserică pe Cari îi va instrua în cântări le b i r e r k t ş t i ş i cu care v a cânta răspunsur i le liturgice şi va avea să c o n ­ducă s trana. Va inştruâ şi va coi duce şcoala de repeti ţ ie . De curăţ i rea locuinţei învăţăşoreşti p.e dinlăuntru se va îngriji alesul, iar de cură ţ i rea şi încălzirea salei de învă ţământ şi de curator s e va îngriji comuna biser icească

Recursele adjustate cu documente le r ece ru t e şi anume. Est ras de botez, d ip lomă de învăţător,, a tes ta t de apar t inenţâ , a tes ta t de condui tă şi despre eventualul serviciu de pân 'a ic i adresa te Comitetului parohial din Bencecu l - român , se vor înainta oficiului pro topopesc gr. or. român din Vinga în terminul concursual , sub care d u r a m reflectanţii au să se prezinte în sf. b i s t r i că d in Bencecul - român în cutare Duminecă ori S ă r b ă ­toare pentru a-şi a ră tă dester i ta tea în c e l e cantorale .

Dat în şedinţa ext raordinară a Comitetului parohial roma a or todox din Bencecu l - român la 26 Septemvrie (9 Octomvrie) 1921.

Rcmus Chendi m. p preş. c o m . par., Pe t ru Bogdan , m. p. notar al com. par .

în conformitate cu: Dr. P . Ţiucra m. p . p ro topop .

—n—- 3—3

C e n z u r a t : V. D Â R L E A.